Mic Indrumar de Distilare

8/20/2019 Mic Indrumar de Distilare

1/16

Un mic îndrumar de distilare...

... şi o prezentare a alambicurilor noastre

Gândit ca un „mulţumesc” adresat clienţilor noştri

Versiune actualizată – martie 2010


2/16

Un mic îndrumar despre distilare...... şi o prezentare a alambicurilor noastre

Cuprins

Prima arte! "lam#icul1.1 $uncţia

1.2 %aterialele1.& $orma

1.' "mli(icatori1.) *emeratura

Partea a doua! "lcoolul2.1 +ecoctul

2.2 *e,nica (ier#erii

2.& -u#stanţe toice2.' Greşeli la (ier#ere2.) /aorturi cantitatie

2. +eozitare

Partea a treia!Uleiuri din lante si uleiuri ar(umateesenţiale&.1 Generalităţi

&.2 +istilarea cu a#ur de aă&.& +istilarea normală

Partea a atra! "lc,imie

'.1 Princiiile alc,imiei'.2 -ul(ul

'.2 %ercurul'.& -area

'.' 3liiruri ,olistice din lante

Partea a cincea! *rucuri 4 s(aturi).1 Prima curăţare de #ază

).2 3tanşare).& 5ndeărtarea lacului de rotecţie la articolele decoratie

).' 3tanşarea în timul distilării).) "lte trucuri şi s(aturi

Partea a şasea! 6nstrumente de măsură

Post(aţă

+ret de autor 7200'8 7200)8 72008 72009 3ditorial U:6;


3/16

Prima parte: Alambicul

1.1 Funcţia unui alambic

şi se lasă să (iar#ă. Vaorii de aă urcă rin ?âtul alam#icului şi condensează în răcitor – asta e tot. Princiiul (izic al distilării care stă la #aza distilării este sc,im#area stării de a?re?are =solidălic,idă?azoasă>.

5ntr@o (ormă rimitiă s@a distilat deAa acum aroae &.000 de ani în ec,iul 3?it8 6ndia şi ;,ina8iar la alam#icuri nu s@a sc,im#at nimic din rimele secole de duă ;,ristos. :umai că între timam a(lat că (orma alam#icului determină rezultatul (inal – cu cât este mai mică rezistenţa e caretre#uie să o în(rân?ă aorii8 înainte de a se trans(orma din nou în lic,id în răcitor8 cu atât maiaromat este rodusul (inal. "rta =în cazul unui rodus de (oarte #una calitate> constă de (at în atrece îmreună cu aorii cât mai multe su#stanţe aromate în rodusul distilat8 ceea ce în cazul unuialam#ic cu ?âtul înalt este imosi#il – dar mai multe desre asta mai târziu.

1.2 Materialele

5n rocesul de distilare =în secial în cazul alcoolului> iau naştere o sumedenie de su#stanţea?resie8 care atacă orice material „normal”. +e aceea8 curul este cel mai #un material entrudistilare8 iar #alonul de (ier#ere ar (i #ine să (ie c,iar în între?ime din curu.;urul are o conducti#ilitate termică remarca#ilă şi îmiedică rinderea su#stanţelor solide de(undul asului8 deoarece căldura se distri#uie reede şi uni(orm. 5n a(ară de asta8 curul esterezistent la acţiunea acizilor din (ructe8 lea?ă ,idro?enul sul(urat şi are8 în lus8 şi rorietăţi decatalizator.;oloana ar tre#ui să (ie şi ea din curu8 deoarece aorii care urcă intră aici într@un contact deose#it

de intens cu materialul. Gâtul şi răcitorul8 în sc,im#8 ot (i realizate8 la un alam#ic modern ro(esional8 şi din oţel inoida#il V2" sau V'"8 deoarece oţelul inoida#il oate (i curăţat maiuşor.

1.3 Forma

Balonul de distilare însuşi nu s@a sc,im#at aroae deloc de@a lun?ul mileniilor8 doar că entru roducerea alcoolului s@au (olosit o reme mai de?ra#ă cazane cu colţuri. 5nsă cu aroimati osută de ani în urmă8 s@a reenit la cazanele s(erice. $orma de s(eră sau de #alon este ideală entrudistilare din două motie! în rimul rând căldura se distri#uie reede şi uni(orm şi8 în al doilea rând8într@o s(eră materia solidă nu se rinde de (und atât de uşor ca într@o (ormă cu (undul lat.

1. !ezistenţa

Uneori este necesar să (ie mărită rezistenţa e care o au de trecut aorii de aă înainte de acondensa. Pentru un alcool curat şi concentrat8 ”tareC8 sre eemlu8 rezistenţa ar (i #ine să (ie câtmai mare8 entru ca8 în drumul lor rin ?âtul de distilare8 toate su#stanţele secundare să se searede aori. Da acest rezultat se aAun?e deAa într@o oarecare măsură dacă se distilează într@o incintărece. /ezistenţa creşte şi mai mult dacă se răcesc cu aă atât caacul cât şi ?âtul. -e oate stroi ur şi simlu din când în când cu aă – ast(el se răceşte între?ul caac8 iar rezistenţa e care oîntâmină aorii creşte considera#il. /ezistenţa creşte8 desi?ur8 şi mai mult dacă se (oloseşte un

alam#ic cu coloană sau cu coloană de recti(icare.


4/16

Da etra?erea uleiurilor aromate sau a rac,iurilor de (oarte #ună calitate8 su#stanţele aromaticetre#uie să se re?ăsească în rodusul (inal al distilării – iar acestea se ierd atunci când rezistenţa din?âtul de distilare este rea mare. +e aceea este neoie8 de cele mai multe ori8 mai de?ra#ă de orezistenţă scăzută8 entru a aduce aorii reede şi si?ur în răcitor.+e aceea cele mai multe alam#icuri sunt dotate cu o cuola care se în?ustează sre arteasuerioară şi cu ?ât. "ici aorii ot urca în toată #o?ăţia lor şi ot aAun?e aroae nestânAeniţi8

îmreună cu toate su#stanţele aromatice8 în ?âtul care se su#ţiază tretat şi de care este ataşatrăcitorul.

1." #emperaturi

;u si?uranţă ec,ii e?iteni8 indieni sau c,inezi8 ori ersonalităţi recum Paracelsus8 Eermes*risme?istos8 "rnauld de Villeneue sau :iFolaus $lamel nu au aut termometre etalonate8 însă încazul alcoolului acest lucru oate (i imortant $runtea tre#uie searată de restul distilatului8deoarece conţine su#stanţe care un în ericol sănătatea. +acă aeţi simţul otriit8 uteţi (ace astaşi (ără termometru – oi descrie trucurile atunci când oi or#i desre alcool8 entru că numai aiciaem neoie de ele.5n cazul în care alam#icul dumneaoastră nu are încă termometru8 uteţi cumăra de la noi untermometru secial entru distilare „"l@"m#iFH” şi ă uteţi dota sin?uri alam#icul cu el."lternati uteţi (ace o ?aură în cel mai înalt unct al ?âtului sau al caacului şi să (iaţi în ea cu

uţină astă de etanşare =(ăină de secară şi aă> sau cu uţină lută8 un termometru din comerţ."st(el eţi utea măsura temeratura în cel mai înalt unct al coloanei de aori.

+acă doriţi8 uteţi renunţa cu totul la termometru. Da urma urmei8 nu or#im desre distilareazilnică a sute de litri de aceeaşi calitate. Vor#im de un ,o##I – de distilarea de uleiuri aromatice

entru rodusele rorii de în?riAire şi ar(umuri8 de (ier#erea rac,iului in cerc restrâns8 de remediisa?irice şi de eerimente alc,imice secrete.

Vă recomand ca entru distilarea alcoolului să lasaţi alam#icul ur şi simlu în #ain@marie. 5nacest (el amestecul de distilat este în(ier#ântat mai reede. ;ând icură rimii stroi =(runtea>8 s@aatins temeratura otriită. 3ste atât de simluPrimele icături se aruncă8 c,iar câtea în lus8 ca să (im si?uri8 iar când încee să icure #ine8 s@aatins temeratura er(ectă şi se oate colecta distilatul. "cum se reduce (ocul8 deoarece în ?eneraleste su(icient să distilăm ână la J0 de ?rade. ;ine rea mai multă eactitate8 oate introduce untermometru în #aia de a#uri şi să rămână entru înceut la J0 de ?rade – sre s(ârşit se creşte aoitemeratura la J) de ?rade – temeratura distilatului însuşi nu ar tre#ui să deăşească8 însă8 J1 de?rade8 (iindcă atunci s@ar distila şi artea aoasă. 5n (uncţie de conţinutul de alcool al decoctului8aceste temeraturi sunt su(iciente.

+acă distilatul cur?e de@a dretul8 mer?e rea reedeK dacă se scur?e icătură duă icătură8 etocmai cum tre#uie @ entru asta nu aem neoie de termometru.Pentru rezultate otime8 temeratura aei de răcire ar tre#ui să (ie curinsă între1) şi 2) de ?rade;elsiusK la temeraturi rea Aoase alcoolul condensează rea reede8 iar la temeraturi mai marieentual nu condensează deloc. 5nsă cu uţin (ler se oate măsura cu mâna.


5/16

Partea a doua: Alcoolul

"roae tot ceea ce om scrie în cele ce urmează se re(eră la (a#ricarea de rac,iuri de #ună calitate.Pentru (a#ricarea unui alcool limede şi curat =maimum J9L>8 rezistenţa e care o au de deăşitaorii ar tre#ui crescută cât mai mult8 lăsând să se relin?ă aă e ?âtul de le#ădă. Pentru a o#ţineun rocent mai mare de alcool tre#uie să distilăm de mai multe ori. ;ele scrise mai Aos sunt ala#ile

entru rac,iuri aromate de cea mai #ună calitate.

2.1 $ecoctul

;alitatea şi aroma rac,iului (inal deind (oarte mult de rorietă ile decoctului. 5n (uncţie deț(ructele utilizate8 aroma este determinată de o sumedenie de su#stanţe comonenteK în rinciiu8însă8 ot (i (olosite toate soiurile de (ructe entru o#ţinerea decoctului. %i@e imosi#il să dau aiciindicaţii comlete re(eritoare la o#ţinerea decoctului8 aş trece dincolo de limitele acestei a?ini."ici este or#a desre distilare8 o#ţinerea decoctului este alt domeniu.*re#uie sus8 însă8 că #aza oricărui rac,iu #un sunt calitatea (ructelor (olosite şi resectarea

re?ulilor elementare de i?ienă. "r (i #ine să (olosiţi numai (ructe roasăt recoltate şi sălate şi săîndeărtaţi toate ărţile utrede sau imer(ecte. "oi tocaţi toate (ructele – cu ?riAă să nu zdro#iţisâm#urii =acid cian,idric> – şi răsturnaţi@le în reciientul de (ermentare.;a reciient de (ermentare se oate (olosi orice as ce oate intra in contact cu roduse alimentare.6mortant este să oată (i înc,is etanş şi să se oată monta aoi un tu# entru ?azele de (ermentaţie."cest tu# ermite ?azelor rezultate în rocesul (ermentaţiei să iasă şi îmiedică în acelaşi tim

ătrunderea #acteriilor. 5n (uncţie de rodusul (inal dorit se adau?ă8 desi?ur8 şi aă8 za,ăr8 droAdieetc. "oi se lasă toate să (ermenteze8 se scutură sau se amestecă o dată la câtea zile8 se controleazătemeratura mediului am#iant =temeratura camerei> – toate acestea ână când amestecul nu mai

#ol#oroseşte şi nu se mai (ormează sumă. "tunci decoctul este ?ata.;antităţile su# cinci litri nu (ermentează #ine – aceasta este o înţeleciune ec,e de care ar (i #ine

să se ţină cont. %ai #ine o cantitate de decoct mai mare şi distilată în mai multe etae decât rea uţină8 din care să o#ţineţi aoi doar &L de alcool.


6/16

2.2 #e%nica distil&rii rac%iurilor

"mestecul de alcool şi aă =in8 decoct8 #ere8 etc.> se une la (iert. 5n aorii care se roduc8concentraţia de alcool este mai ridicată decât în amestecul din care roin =deoarece alcoolul (ier#edeAa la 9M de ?rade8 iar aa a#ia la 100>. Vaorii urcă rin ?ât şi la urmă sunt răciţi într@un răcitor8ca să treacă din nou din starea ?azoasă în starea lic,idă.

-e toarnă decoctul în cazan – acesta are oie să (ie umlut doar 2& entru distilarea unui rac,iu dindecoct. +acă se umle mai mult8 suma rodusă de decoct la (ier#ere dă e dina(ară8 iar asta nu aşrecomanda nimănui 5n sc,im#8 dacă se distilează in sau altă #ăutură cu conţinut scăzut de alcool8cazanul oate (i umlut ână aroae su# mar?ine. +e alt(el8 entru decoct se recomandă să seacoere (undul cazanului cu o sită sau altă structură@tamon adecată =aieîmletitură (iartă desalcie>8 entru ca decoctul să nu se rindă de (undul cazanului – e ,omea?e@ul nostru ?ăsiţi sitelede curu otriite."cum se asam#lează alam#icul şi se în(ier#ântă cazanul. +esre iteza încălzirii ărerile suntîmărţite – dacă se încălzeşte încet8 se oate seara mai #ine şi mai eact (runtea toică8 însă unelesu#stanţe aromatice s@ar utea distru?e. ;u toate acestea8 recomandăm mai de?ra#ă o încălzire realentă decât una rea raidă. :u uitaţi să umleţi cazanul de răcire cu aă rece – temeratura ar tre#ui să (ie cam la 20 de ?rade ;elsius şi8 e cât osi#il8 să nu deăşească 2) de ?rade. ;el mai

#ine se încălzeşte cazanul în #aie de aă la (lacără (oarte mare sau cu aă deAa în (ier#ere8 deoarece #aia de aă este ca un tamon termic şi asi?ură o distri#uire #ună a căldurii. +e alt(el8 cu cât estemai mare conţinutul de alcool al decoctului8 cu atât mai Aoasă este temeratura de (ier#ere aamestecului de aă şi alcool. 5n cazul unui decoct cu concentraţie mare de alcool8 o temeratură în

Aur de M)N oate (i su(icientă.Primele icături care trec aoi rin răcitor sunt (runtea şi tre#uie aruncate8 entru că aici se strân?su#stanţele toice. +i(erenţa se simte în miros8 deoarece (runtea miroase a dizolanţi8 a industrie şiculori8 şi a#ia când8 imediat duă aceea8 încee să cur?ă alcoolul de #ăut8 miroase #ine – a rac,iu.=5n -ania se aduce mai întâi conţinutul la unctul de (ier#ere şi a#ia aoi se asam#lează caacul –

ast(el (runtea se eaoră deAa înainte ca rimele icături să treacă rin răcitor>. 3ste or#a doar decâtea icături de (runteK în cazul unui alam#ic de ) litri8 sre eemlu8 (runtea a#ia acoeră (undulunui a,ar de ţuică. ;ine nu e si?ur8 mai lasă să cur?ă câtea icături de distilat..."oi re?lăm temeratura în AosK distilatul ar tre#ui să se scur?ă icătură duă icătură8 nu să cur?ăîn Aet. "tunci este atinsă temeratura care tre#uie8 iar entru asta nu aem neoie de termometru.;ând8 duă o reme8 ?ustul încee să deină (ad8 s@a înc,eiat distilarea roriu zisă8 iar distilatulcare urmează tre#uie searat de cel de ână acum. "cum încee coada =otca> – acesta este alcool(ără nici un ?ust8 dar netoic8 care oate (i distilat din nou şi trans(ormat în alcool ur entruremedii şi cosmetice.5n cazul unor rocese de distilare mai lun?i recomandăm să se toarne8 la neoie8 cu#uri de ?,eaţăsau aă rece în cazanul de răcire. 5n orice caz8 aa tre#uie să se mai oată răci şi în nici un caz să nu

se în(ier#ânte8 otime sunt temeraturile în Aur de 20N;.5n (uncţie de conţinutul de alcool al decoctului8 uteţi aea acum un rac,iu cu un conţinut de alcoolîntre &)L şi ))LK e acesta din urmă îl uteţi co#orî la '0L8 o concentraţie (oarte lăcută la ?ust8care ermite aromelor să iasă mai #ine în eidenţă. -i?ur că uteţi redistila amestecul8 entru acreşte conţinutul de alcool8 dar acest lucru nu ar aea rea mult sens în cazul unui rac,iu de #unăcalitate.


7/16

2.3 'ubstanţe to(ice

Da (ermentarea decoctului şi la distilare se ot (orma (oarte uşor roduse secundare nedorite8 cumar (i etanolul8 roanolul8 acetona8 acetatul de etil şi metanolul. ;u cât s@a lucrat mai i?ienic8 cu atâtmai uţine su#stanţe toice se (ormează la (ermentare şi distilare.+in (ericire8 su#stanţele toice ot (i îndeărtate în mare măsură8 deoarece unctul lor de (ier#ereeste situat su# cel al alcoolului. +e aceea8 la distilare rimele icături se strân? searat şi se aruncă."cesta este şi motiul entru care la distilarea alcoolului se recomandă (iarea unui termometru în?ât8 entru că atunci se oate citi temeratura şi din momentul în care aceasta nu continuă să urceraid se oate încee cu distilarea şi se oate seara (runtea.;ine lucrează (ără termometru şi rea să (ie (oarte si?ur8 lasă ur şi simlu să cur?ă câtea icăturiîn lus este (runte8 înainte de a încee cu miAlocul =c,iar dacă alcoolul care urmează imediat duă(runte este cel mai #un>. 5n mod normal este or#a realmente doar de câtea icături.5n lus8 se mai oate îndeărta o arte din metanol încălzind distilatul tim de circa o oră la &0N şirăcindu@l a#ia duă aceea – atenţie8 să nu se în(ier#ânte rea tare8 entru că atunci se eaoră şialcoolul

2. )reşeli la *ierbere

$runtea tre#uie searată neaărat8 alt(el tre#uie distilat din nou. 5n o(ida tuturor instrumentelor8cum ar (i termometrele8 ar tre#ui să ă #azaţi e simţul d. ol(acti. „:asul îl (ace e maestru”8 şic,iar şi în marile distilerii seararea este condusă strict senzorial8 duă nasul unui secialist.Oi miAlocul tre#uie searat la tim – iar acest lucru se doedeşte a (i mai ?reu8 deoarece trecerea dela miAloc la coadă este continuă. 5n lus8 în coadă se mai ot ?ăsi o mulţime de uleiuri aromatice8 deaceea oşirca oate (i uşor con(undată cu aroma. Oi în acest caz este mai #ine să (iţi ?eneroşi – adică să ă oriţi mai reede.< recti(icare rea uternică! ;ine (ier#e din ?reşeală cu o rezistenţă rea mare sau la o (lacără rea

mare8 oate o#ţine eentual un alcool (oarte curat şi neutru – lisit comlet de arome. +easemenea8 dacă se în(ier#ântă rea tare sau rea direct sau dacă se (olosesc (ructe necoate8decoctul se oate rinde de (und. "st(el ?ustul caătă o notă distonantă care nu mai oate (iîndeărtată.+acă seararea nu se (ace corect8 aare o culoare tul#ure8 lătos@al#ăstrie – aceasta oate (i însăîndeărtată rin răcire şi (iltrare. ;uloarea tul#ure erde@?ăl#uie sau roşu@maronie aare uneori dincauza su#stanţelor din asele în care s@a rearat sau s@a (iert decoctul.

2." !aporturi cantitati+e

5n cazul unui alam#ic de &@) l8 dacă s@a lucrat curat8 (runtea ar tre#ui să acoere doar (undul unui

a,ar de ţuică – asta înseamnă în Aur de )0 de icături. "oi colectaţi rac,iul de #ună calitate – iar dacă doriţi să (olosiţi şi coada8 distilaţi mai dearte ână la o temeratură a aei de J)N @ sau ânăcând ?ustul deine lat.5n cazul unui decoct cu un conţinut de alcool de circa 20L o#ţineţi o (runte de aroimati 08)ml8

e care îl eţi arunca8 )0ml@9)0ml miAlocrac,iu de #una calitate şi aro. 22)ml coadă.


8/16

2., P&strare

5nainte de a deozita rac,iul din distileria rorie8 ar tre#ui să@l mai (iltraţi. Pentru asta estesu(icient8 în ?eneral8 să@l treceţi8 #ine răcit8 rintr@un (iltru de ca(ea. Pentru deozitare uteţi (olosiaoi ase de sticlă şi8 în (uncţie de tiul alcoolului8 şi #utoaie din lemn de steAar.+istilatele dein cu adeărat de rimă clasă a#ia dacă8 duă distilare8 in o reme în contact cu

aerul. +acă stau în #utoaie8 acest lucru se întâmlă automat şi ă scutiţi de rocedura următoare!înc,ideţi sticlele cu ată şi lăsaţi totul să stea trei sătămâni. +acă aeţi cantităţi mai mari8 uteţisu(la aer rin rac,iu eentual cu aAutorul unei ome de aer =electrice>."oi ar tre#ui să ă uteţi ăstra distilatul un tim aroae nelimitatK în cazul rac,iurilor de calitatemai roastă8 însă8 aroma se oate ierde deAa duă un an – dacă aeţi îndoieli le?ate de calitateadistilatului roriu8 ar tre#ui să@l #eţi înainte de scur?erea acestei erioade.

+acă doriţi să ă ăstraţi cu stil rodusul roriu8 ă o(erim e ,omea?e@ul nostru ase de lemnlucrate manual în stil tradiţional8 din steAar american8 în di(erite mărimi. 5n aceste ase andaluze se

ăstrează de o#icei inuri saniole cele#re8 c,errI@uri8 #randI@uri şi Q,isFI@uri scoţiene.


9/16

Partea a treia: Uleiuri din ierburi- Uleiuri par*umate-Uleiuri aromatice

3.1 )eneralit&ţi

;ele mai multe lante conţin o cantitate considera#ilă de uleiuri eterice8 în secial (amiliaDa#iatelor8 cu cele este &.000 de secii. Printre ele se numără şi lantele noastre re(erate8 caresunt uşor de rocurat8 sunt uternic aromate şi au8 toate8 rorietăţi tămăduitoare – rozmarinul8leănţica8 cim#rul8 menta8 #usuiocul8 roiniţa etc.Pentru roducerea de ar(umuri se introduc lantele în ?răsimi ara(inice şi aoi se etra? cualcool. 5nsă aceasta este o metodă care nu ne interesează aici8 deoarece noi distilăm. +istin?emîntre distilarea normală şi distilarea cu a#uri8 e care le om descrie în continuare.

3.2 $istilare cu aburi

:u toate alam#icurile noastre sunt otriite entru distilarea cu a#uri8 însă rin câtea manere şicu cea talent entru imroizare se oate adata orice instalaţie entru distilarea cu a#uri. +in

(ericire8 ?âtul cazanului este adesea destul de lar? şi8 dacă se atârnă în el8 sre eemlu8 un săculeţde ti(on sau un disoziti de sârmă cu materialul e?etal de distilat şi se umle cazanul cu aă8 se oate distila cu a#ur.6mortant este ca lantele să nu atârne în aă şi ca a#urul să treacă realmente rin materia e?etală8

entru a utea dizola uleiurile eterice. :u uitaţi să umleţi8 la celălalt caăt8 cazanul de răcire cuaă rece8 şi distilatul a icura aşa cum tre#uie.Da distilarea cu a#ur cazanul tre#uie încins reede8 la (lacără mare8 entru a o#ţine un ulei aromatic

uternic. +istilatul (inal este comus în rincial din aă şi un strat su#ţire de ulei. "cum tre#uiesearat uleiul – (ie rintr@un searator de uleiâlnie de searare8 (ie cu aAutorul unei iete într@unas su#ţire de sticlă =eru#etă>. +acă mai este ulei în lante8 se toarnă aa înaoi şi se distilează dinnou. +istilarea cu a#ur este metoda cea mai #ună şi cea mai renta#ilă în secial entru etra?erea

#lândă a uleiurilor eterice.

3.3 $istilare normal&

+istilarea normală este considera#il mai simlă. -e introduc lantele în cazanul de (ier#ere8 seacoeră cu aă din #elşu? şi se în(ier#ântă reede. ;el mai #un rezultat se o#ţine dacă lantele s@aumacerat înainte în aă o zi sau două. :u uitaţi să umleţi cazanul de răcire cu aă rece şi săeri(icaţi din când în când temeratura. +acă se încin?e rea tare8 turnaţi cu#uri de ?,eaţă sau aărece.Da (el ca în cazul distilării cu a#ur8 aorii aei etra? uleiurile şi se condensează în răcitor8 iar distilatul icură a(ară. Oi aici uleiul mai tre#uie searat de aă. *re#uie aut ?riAă să nu se rindă de

(undul cazanului8 entru că8 duă ce se eaoră aa8 resturile lantelor din cazan se rind (oarteuşor.Plantele roasete ot (i distilate imediat8 în tim ce lantele uscate ar tre#ui înmuiate câtea zile înaă. 5n ?eneral8 însă8 (olosirea lantelor roasete este mai renta#ilă şi c,iar şi numai din acestmoti mai recomanda#ilă.


10/16

Partea a patra: Alc%imie şi spairic&

.1. Principiile alc%imiei

5n arta alc,imiei se oate distila şi se ot modi(ica stările de a?re?are în multile (eluri. "st(el se oate întâmla să (ie neoie să se etra?ă ?aze sau lic,ide şi din materiale solide8 cu aAutorul unuialam#ic şi al căldurii."lc,imia nu se limitează doar la o temă8 ci încearcă o descomunere ,olistică a materialelor în

rinciiile lor şi recomunerea în alt (el. "cestea ot (i la (el de #ine ier#uri sau lemn8 ietre8metale8 sân?e8 orice. 5nsă eu nu descriu aici reţeta entru eliirul ieţii8 ci câtea idei de #ază entruo#ţinerea unor eliiruri sa?irice tămăduitoare. +e menţionat că unii dintre sa?irici sunt de ărerecă remediile sa?irice =şi ,omeoatice> nu ar tre#ui să intre niciodată în contact cu metale şi deaceea tre#uie să (ie o#ţinute doar în alam#icuri de sticlă.

;on(orm conceţiei alc,imistice8 orice materie este alcătuită din aceleaşi trei rinciii (iloso(ice8 ecare le oi descrie e scurt în cele ce urmează.

.2 'ul*ul

"cesta este su(letul8 conştiinţa8 rinciiul în(lăcărat8 acti8 arzător. Pentru a o#ţine un eliir sa?irice?etal comlet tre#uie să izolăm mai întâi su(letul lantei."ceasta se realizează (oarte simlu rin distilare8 iar noi am (ăcut@o deAa în caitolul recedent8când am or#it desre distilarea uleiurilor. -u(letul lantei este comus din uleiurile eterice8 e carele o#ţinem (oarte simlu rin distilare şi aoi le searăm de aă. Uleiul eteric este su(letul lantei

.2 Mercurul

%ercurul sim#olizează rinciiul ieţii8 siritul8 rinciiul olatil8 eteric şi asi.Pentru a o#ţine siritul unei lante8 tre#uie să amestecăm sua de lante rămasă în urma distilăriicu resturile de lante din cazan şi să le lăsăm să (ermenteze îmreună. "cum ne (olosim deindicaţiile de la o#ţinerea decoctului. ;el mai #ine ar (i să se ună totul într@un #alon mare de sticlăşi să se ună la (ermentat cu cea droAdie de in. 5n asul de (ermentaţie aem acum cele atruelemente! lantele cu za,ărul dau elementul ământ8 elementul aer se desrinde su# (ormă de ?aze8(ocul se mani(estă în căldura care se de?aAă în rocesul (ermentaţiei8 iar aa este lic,idul.5n miAlocul acestor atru elemente se (ormează alcoolul8 care însă nu tre#uie identi(icat cu nici unuldintre cele atru elemente8 ci îl rerezintă tocmai e %ercur. Princiiul ieţii deine solid rin(atul că îşi măreşte densitatea deenind alcool8 de aici şi numele de "Rua Vitae =aa ieţii>. "cumtre#uie să etra?em alcoolul şi să@l concentrăm rin distilare – aşadar să@l eli#erăm de surlusul de

aă8 ână când rămâne doar aa ieţii ură.

.3 'area

-area este solidul8 corul8 materia la roriu şi oate (i etrasă din resturile lantelor rămase în #alonul de distilare. Pentru aceasta8 însă8 nu tre#uie (olosit alam#icul8 ci mai #ine o mică ti?aie.


11/16

Punem resturile lantelor din #alon în ti?aie şi le în(ier#ântăm încet8 dar constant8 ână când totuleste ars şi car#onizat. "cum se calcinează8 ceea ce în alc,imie se numeşte „al#ire”. *re#uie ur şisimlu încălzit mai dearte8 ână când în ti?aie nu rămâne nimic altcea decât cenuşă. *i?aia nu areoie să se încin?ă rea tare8 deoarece la M00 de ?rade sărurile conţinute în materia e?etală se ottoi. "şadar mai #ine încălzim un tim (oarte îndelun?at şi încet8 decât să riscăm să încin?em totul

rea reede şi rea tare. *retat totul se trans(ormă în cenuşă al#ă. "tunci când culoarea nu se maidesc,ide8 calcinarea s@a terminat.

"cum tre#uie să searăm sărurile ,idrosolu#ile de cele care nu sunt ,idrosolu#ile. Pentru aceastaadău?ăm un olum de aă distilată de trei ori mai mare =o uteţi reara şi sin?uri8 dacă încălziţiaa (oarte tare şi o distilaţi> este cenuşă şi amestecăm.+acă aţi amestecat #ine8 sarea s@a dizolat în aă8 iar acum (iltraţi aa. Pentru a scoate toatesărurile8 cenuşa tre#uie amestecată de mai multe ori cu aă distilată şi aoi se (iltrează =(iltru deca(ea>. $iltratul se adau?ă de (iecare dată la lic,idul deAa (iltrat – iar sărurile insolu#ile în aă sere?ăsesc în (iltru.-ărurile ,idrosolu#ile sunt acum toate dizolate în aă8 iar dacă se lasă aa din ti?aie să se

eaoreze la temeraturi mici8 la urmă rămân sărurile. +acă sărurile nu sunt comlet al#e8înseamnă că durata calcinării a (ost rea scurtă.

. /li(iruri %olistice din plante

+acă se reunesc lantele ast(el descomuse în comonentele lor8 aşadar se toarnă sul( e sare şiaoi se adau?ă mercur – se o#ţine lanta comletă8 trans(ormată – etractul.

/esectând rinciiile alc,imiei uteţi o#ţine8 desi?ur8 dierse esenţe şi tincturi8 a(lând ast(el osumedenie de lucruri desre coneiunile din natură şi8 în (inal8 a uteţi trans(orma d. înşiă încea suerior.

Vă doresc eerimentare lăcutăK ă mai s(ătuiesc doar să nu ză#oiţi rea mult în încercărilele?ate de o#ţinerea aurului.


12/16

Partea a cincea: '*aturi şi trucuri

".1 Cur&ţarea şi sterilizarea alambicurilor de cupru

;ând ă rimiţi alam#icul8 este imortant ca înainte de rima distilare să@l curăţaţi şi să@ldezin(ectaţi8 recum şi să îndeărtaţi eentualele su#stanţe anor?anice cum ar (i car#onatul de

curu. "cesta8 numit şi cocleală8 aare în urma contactului curului cu aerul. Da neoie8 aceastăcurăţare ar tre#ui reetată o dată e an.Pentru asta aeţi neoie de aă din #elşu? şi de (ăină de secară8 şi anume o cantitate de aro. 10@1)L din mărimea cazanului. 5n cazul unui alam#ic de 10 litri aeţi neoie8 aşadar8 de circa 18) F?de (ăină de secară8 dacă alam#icul este de 08)l8 ă aAun? )0?.Umleţi cazanul cam e Aumătate cu aă şi uneţi@o la (iertK în (uncţie de tiul şi de mărimeaalam#icului uteţi (olosi o lită electrică8 un arzător cu ?az8 o lamă de sirt sau un (oc desc,is.5nceeţi la (lacără mare8 iar când aa încee să (iar#ă8 reduceţi temeratura. 5n momentul în careîncee să (iar#ă aa8 introduceţi cea mai mare arte a (ăinii de secară în cazan şi amestecaţi cu olin?ură de lemn. "cum aşezaţi8 aăsând uşor8 caacul e cazan =la alam#icurile mai mari seînşuru#ează şi ?âtul> şi conectaţi cazanul de răcire. Umleţi@l e acesta din urmă cu aă8 însă nueste necesar să conectaţi un sistem cu aă cur?ătoare8 aa din cazan este su(icientă. "eţi ?riAă caamestecul de (ăină de secară să nu urce în ?ât8 entru că îl oate în(unda8 iar resiunea creată oate(ace să sară caacul."mestecaţi restul (ăinii de secară cu aă8 ână o#ţineţi o astă ?roasă8 e care o (olosiţi entru aetanşa diersele ărţi ale alam#icului. 5n acest sco liiţi ur şi simlu asta cu de?etele sau cu osatulă în diersele crăături dintre ărţile alam#icului. Priiţi şi (oto?ra(iile de mai Aos.

+uă ce aţi terminat8 ar tre#ui să arate aroimati ca în(oto?ra(ia din stân?a."cum lăsaţi aa să #ol#orosească încetişor în cazan8 latemeratură normală8 ână când rocesul se aroie de s(ârşitşi cea mai mare arte a lic,idului din cazan a (ost distilată."eţi însă ?riAă să nu se rindă de (und.


13/16

-tin?eţi (ocul şi curăţaţi cazanul de răcire şicaacul e dina(ară cu aă rece8 cât alam#icul esteîncă (ier#inte. ;ând o#seraţi că restul aei dincazan nu mai (ier#e şi nu mai aasă nici o resiuneasura zonelor de etanşare8 uteţi desrinde cu oscurtă loitură cu mâna8 ?âtul de le#ădă de cazan.;urăţaţi caacul alam#icului tot cu aă rece şi cu ocâră şi îndeărtaţi cu ?riAă şi resturile astei deetanşare. "oi umleţi caacul cu aă8 conectaţi@ldin nou la sirala de răcire şi lăsaţi să treacă aa

rin ele8 sre a le curăţa şi e acestea.+uă ce aţi scos „mizeria” din cazanul de (ier#ere8în cazul modelului nituit tre#uie să mai ţineţi contde nişte articularităţi. 5ntre di(eritele comonentedin curu este alicată o astă din ulei de in8 aiede in măcinate şi (ăină de secară. "cest amestec ar

tre#ui să (idisărut înmare arte

ână acumşi etanşareasă (ie

asi?urată doar de cusătura nituită. +acă au rămas urme dinaceastă masă8 este în ordine şi nu tre#uie să încercaţi să leîndeărtaţi cu (orţa8 deoarece asta ar utea a(ectaetanşeitatea cazanului. "ceste rămăşiţe or disărea tretatla distilare şi nu rerezintă nici un ericol.

+acă aeţi un alam#ic nituit8 ar (i #ine să reetaţi acumdistilarea cu aă limede. "oi alam#icul este re?ătit er(ect entru următorii ani.6nteriorul alam#icului ar tre#ui să (ie acum er(ect curat8iar d. uteţi încee cu înalta artă a distilării.-auraţi@o

Procedura de curăţare ar tre#ui reetată înaintea distilării şidacă alam#icul a stat ne(olosit mai multă reme şi s@a (ormat cocleală.

< idee entru cei ?ră#iţi! +acă această rocedură tradiţională i se are rea comlicată8 uteţi

(reca alam#icul entru curăţarea anuală ur şi simlu cu oţet8 duă care îl clătiţi #ine cu aă şi aoiîl uscaţi reede.

".2 !eetanşarea alambicurilor nituite

+acă materialul de etanşare nu mai etanşează cusăturile nituite şi iese atât de mult a#ur8 încâtdistilarea are imosi#ilă8 uteţi etanşa cusăturile urmând indicaţiile de mai Aos."eţi neoie de cenuşă de lemn =cam 20L din caacitatea cazanului şi8 dacă este osi#il8 numaicenuşă de lemn reţios>. 5n lus8 ă mai tre#uie un cazan de (oi de iţă erzi8 culese cu câtea zileîn urmă8 şi aă din #elşu?.Da (el cum aţi rocedat la curăţarea de #ază8 umleţi cazanul cu cenuşa8 (oile de iţă mărunţite şiaă şi uneţi@l e (oc. ;u uţin tim înainte ca toate acestea să dea în (iert


14/16

aşezaţi caacul şi montaţi răcitorul. ;enuşa şi (oile de iţă ar tre#ui să ătrundă în (isuri şi să leetanşeze #ine.

:u ă (ie teamă8 în urma acestei roceduri alam#icul a (i cu si?uranţă etanş în următorii ani şi îşia (ace trea#a. $oto?ra(iile din a?inile acestea sunt ale unui alam#ic de curu ec,i de 1)0 de ani8cu un caac ara#8 iar rorietarul actual a#ia îşi mai aminteşte de ultima rocedură de etanşare8 ecare tatăl său a săârşit@o în anul 1J&2.

".3 0ndep&rtarea lacului de protecţie de pe articole tratate

Vă ru?ăm să ţineţi cont de (atul că toate alam#icurile şi asele noastre sunt lucrate de mână.Pentru a ăstra strălucirea curului în timul deozitării şi al şederii într@un saţiu de ânzare8 lamulte ase şi alam#icuri ărţile de curu au (ostacoerite cu un strat secial de rezerare. +acă cuaceste o#iecte decoratie doriţi să relucraţialimente e care doriţi să le consumaţi mai târziu8tre#uie să îndeărtaţi mai întâi stratul de rotecţie."cum aeţi neoie de un as su(icient de mare şide cea #icar#onat. Bicar#onatul se oate ?ăsi laorice dro?,erie8 la neoie la (armacie. Duaţi cam

Aumătate de lin?uriţă la un litru de aă şi8 când dăîn (ier#ere8 introduceţi ărţile de curu entru ca.1) minute. "oi tre#uie clătite toate (oarte #ine şi8în (uncţie de utilizarea ulterioară8 lustruite. +acăstratul de rotecţie nu se îndeărtează ast(el8 atre#ui eentual (recat cu o câră de #um#ac.

". /tanşarea în timpul distil&rii

5n secial la modelele mai ec,i oate ieşi a#ur rin zona de trecere de la cazan la caac sau de la?ât la cazanul de răcire. "cest lucru este normal8 iar

e remuri etanşarea se (ăcea8 cum am arătat lacurăţarea de #ază8 cu o astă o#ţinută din (ăină desecară şi aă. "zi se recomandă utilizarea #enzii dete(lon =se (oloseşte în domeniul sanitar>. ;ostă(oarte uţin =câţia cenţi> şi etanşează reede şi

#ine.+e multe ori etanşarea nu este necesară8 deoarece

curul se dilată la căldură ână se a ează cumștre#uie

"." Alte s*aturi

5n(ier#ântarea rea uternică a #alonului de (ier#ere sau a celorlalte ărţi în stare uscată oate ducela toirea sudurilor. 5n ?eneral alam#icul sau un as de curu nu ar tre#ui încinse niciodată în stareuscată. ;urul conduce căldura (oarte #ine8 de aceea de cele mai multe ori este su(icientă o (lacărămai mică. $olosiţi doar lin?uri de lemn sau de lastic atunci când amestecaţi sau râcâiţi în incintade (ier#ere.

+uă ce este încins8 curul îşi oate sc,im#a culoarea8 este un lucru normal. +acă doriţi să ăstraţistrălucirea iniţială a asului de curu8 uteţi clăti totul duă (iecare utilizare8 iar aoi uteţi lustruicu o astă #ună de curu. :u curăţaţi niciodată cu o erie din sârmă de oţel sau alte materialea#razie.


15/16

+acă aare reun loc neetanş8 îl uteţi etanşa rin liire la un tinic,i?iu sau un instalator. "eţi8însă8 ?riAă ca liitura să (ie de ar?int8 (ără lum#8 dacă doriţi să consumaţi distilatul.3entualele um(lături ot (i aranAate cu un mic ciocan de caroserie sau un ciocan de ?umă.+acă distilaţi în #aie de aă8 oate (i di(icil să menţineţi alam#icul într@o oziţie sta#ilă dacă acestaeste mai uşor decât aa şi luteşte. Pentru a@l (ia ă uteţi (ace dintr@un umeraş de sârmă undisoziti de (iare8 cu care să rindeţi alam#icul de toarte – ?ândiţi@ă mereu cu cât talent şi(antezie au rezolat ec,ii e?iteni8 indieni şi c,inezi ast(el de ro#leme.Un lucru e si?ur – distilarea nu este numită (ără moti „arta înaltă” sau „arta s(ântă”. Pentru adistila aeţi neoie şi de o orţie mare de ră#dare8 iar eu ă doresc ca ră#darea să ă (ie răslătită.

Partea a şasea: Alte indicaţii

,.1 nstrumente de m&sur&

Alcoolmetrul! Un alcoolmetru oate măsura conţinutul de alcool dintr@un amestec de aă şi alcool=de e. Q,isFI8 odca8 #randI8 . "lcoolmetrul tre#uie să lutească li#er înalcoolul e care rem să@l măsurăm şi care8 entru un rezultat eact8 ar tre#ui să ai#ă temeraturade 20N;. Da un model cu termometru inte?rat se ot citi cu aAutorul scalei rocentele eacte şi latemeraturi a#erante.

inometrul! ;u un inometru se oate măsura8 cu aAutorul itezei de icurare8 conţinutul de alcoolal unui decoct8 al unui in sau al unui lic,ior.

Cntar de must! ;u aAutorul cântarului de must se oate măsura conţinutul de za,ăr dintr@un must

sau dintr@un decoct înainte de (ermentaţie şi se oate estima randamentul de alcool de duă(ermentaţie.

$ro4die turbo! -e dizolă @M F? de za,ăr în M litri de aă (iartă şi se comletează cu aă rece ânăla 2) de litri. -e amestecă #ine. ;ând temeratura co#oară su# 2)N;8 se adau?ă imediat un ac,eţelde droAdie tur#o. Pentru a o#ţine cât mai mult alcool şi o calitate cât mai #ună8 lăsaţi totul într@oîncăere la temeratura de 1J@2&N;.


16/16

să (ermenteze tim de 10@1' zile. Pentru un rezultat raid8 (ermentaţi tim de ca. ) zile la otemeratură curinsă între 2'@29N;. "tenţie! nu deăşiţi 29N;8 deoarece dincolo de aceastătemeratură droAdia moare.

Post*aţ&"m sus multe8 dar nu totul8 entru că este imosi#il să scrii aici tot ceea ce ar (i de sus desredistilare. "m rut să o(erim doar câtea indicaţii entru distilare şi eentual să semnalăm eistenţaaltor câtora osi#ilităţi. ;ine se dotează cu un alam#ic8 ştie cu si?uranţă ce rea să (acă cu el. ;inerea să ştie mai multe8 tre#uie să se doteze cu literatura coresunzătoare sau să cerceteze el însuşi.

+acă ă în?riAiţi alam#icul8 acesta ă a seri multă reme la toate eerimentele şi distilările. :oicunoaştem (amilii care distilează de este 1)0 de ani cu acelaşi alam#ic.

Da o #ună reuşită8

Sai %oeller

izitaţi şi %omepae5ul nostru:

,tt!QQQ."l@"m#iF.com

"tenţie! +istilarea alcoolului oate (i interzisă în ţara dumneaoastră. Vă ru?ăm să ă in(ormaţi laTollamt zustaendi?. Utilizarea unsac,maessi? oate dăuna sănătăţii dumneaoastră. :u ne asumămnici o răsundere entru ro#leme Auridice sau de sănătate rezultate în urma utilizării alam#icurilor

noastre.*oate tetele şi ilustraţiile din această #roşură şi de e ,omea?e@ul nostru sunt suuse le?ii dretului de autor.Utilizarea sau u#licarea de orice (el necesită aro#area noastră scrisă şi elicită. 7200) ână în 2010. 3ditorial Unico=6.". U :6;

Mic Indrumar de Distilare

Documents

Transcript of Mic Indrumar de Distilare