METEOROLOGIEFRONTURI ATMOSFERICE FRONTURI DE AER CALD •Vântul este creat de mișcarea de rotație...
Transcript of METEOROLOGIEFRONTURI ATMOSFERICE FRONTURI DE AER CALD •Vântul este creat de mișcarea de rotație...
METEOROLOGIE
METEOROLOGIE
METEORON- Ce se petrece în aer+
LOGOS- cuvântRamură a științelor geografice ce studiază atmosfera și fenomenele care se produc în cuprinsul acesteia
Studiile legate de meteorologie sunt extrem de importante în viața de zi cu zi asigurând o predicție din ce în ce mai bună pentru activitățile din agricultură, sănătate, industrie, comerț transporturi etc.
METEOROLOGIE – definiție
• Meteorologie – știinţă despre atmosferă care studiază legile după care se desfăşoară procesele şi fenomenele din atmosferă. Se mai numeşte „fizica atmosferei”. Principalele discipline ale meteorologiei sunt meteorologia sinoptică, meteorologia dinamică, climatologia, aerologia, agrometeorologia, actinometria şi electricitatea atmosferei, etc.
METEOROLOGIE – definiție
• Meteorologie sinoptică – disciplină a meteorologiei care se ocupă cu studiul proceselor atmosferice de mare amploare şi cu prevederea timpului pe baza cercetării lor. Studiul macroproceselor – circulației generale a atmosferei – se face cu ajutorul analizei sistematice a hărţilor sinoptice, aerologice, diagramelor aerologice etc.
METEOROLOGIE – definiție
Meteorologie aplicată – aplicarea cunoştinţelor meteorologice în diferite activităţi omeneşti, ca exemplu în agricultură, silvicultură, transporturi, medicină, construcţii etc.
• Clima terestră este determinată natural de sursele de aport termic, soarele, mișcarea de rotație a pământului, ciclul diurn-nocturn și formele de relief.
• În epoca modernă orașele și industria afectează din ce în ce mai mult și mai sever comportamentul maselor de aer și implicit al climei.
Parametrii atmosferici
Presiune
Temperatura
Umezeală
Atmosfera are o structură neomogenă determinată de factori cum sunt: energia solară, suprafața terestră(apă,uscat, terenuri agricole, deșert, etc.), forme de relief etc.
Presiunea atmosferică este ”motorul” schimbărilor meteo
ATMOSFERA STANDARD
CIRCULAȚIA AERULUI
NORII
• Se formează prin răcirea sau încălzirea relativ lentă a aerului• Nori sunt grupați în două mari categorii
• Stratiformi la altitudini medii si mari extindere mare pe orizontală • formati prin racirea lenta a aerului
• Cumuliformi la altitudini joase si medii, cu extindere mai mare pe verticala se formează ca urmare a unei răciri rapide a maselor de aer
Formatiunile noroase
Nori CIRUS
Din cristale de gheață
Nu acoperă soarele
Au forma determinată de curenții de aer de la altitudini mari 25 km-100km
Nori CIROSTRATUSAspect de văl lăptos transparent
Structura poate fi fibroasă striată sau uniformă
Pot acoperii soarele sau luna dar acestea rămân clar vizibile
Mărimea și grosimea lor crește continuu
De regulă preced fronturi atmosferice fiind formați de vânturi puternice la altitudini mari
Nori CIROCUMULUS
Subțiri sub formă de smocuri
Sunt alcătuiți din ”grămezi” separate sau unite distribuite regulat
Indică apropierea unui front RECE !!!
Nori ALTOCUMULUSAlcătuiți din picături de apă dar uneori pot conține cristale de gheață
Culoare albă sau cenușie
Formă lamelară, ”grămăjoare” rotunjite sau rulouri
Dacă iau forma unor turnuri anunță frecvent începutul unei furtuni
Nori ALTOSTRATUS
• Alcătuiți din apă și cristale de gheață
• Au culoare cenușiu albăstruie
• Structură fibroasă sau uniformă
• Acoperă cerul parțial sau total în funcție de grosime
Pot aduce ploi ușoare sau în condiții de temperaturi scăzute, fulguiri
Nori STRATOCUMULUS
Albicioși sau cenușii
Conțin toate tipurile de precipitații
Au grosime variabilă
Pot acoperii sau nu, soarele
Uneori pot produce precipitații slabe
Nori STRATUSNori de joasă altitudine (chiar 50-100m)
Se formează la temperaturi scăzute după ridicarea ceții
Au culoarea cenușie și structura uniformă fiind alcătuiți din picături de apă și cristale de gheață.
Pot produce burniță și măzăriche
Nori CUMULUS
Alcătuiți din picături de apă
Au o formă densă bine delimitată
Formați pe verticală ca un turn o cupolă sau ca un ”bloc”
Foarte rar produc precipitații ușoare
Indică o vreme frumoasă
Nori CUMULONIMBUSNori denși și groși
Alcătuiți din picături mari de apă
Formă de turn cu baza cenușiu albăstruie
Dezvoltați de la altitudini joase (1-3km) până la altitudini foarte mari (10-20 km)
Precipitațiile sunt vizibile de la distanță sub forma unor ”fâșii de ploaie deasă”
Produc precipitații abundente, descărcări electrice, vânt puternic și chiar grindină !!!
Nori NIMBOSTRATUS
Nori cenușii cu aspect omogen și întindere foarte mare
Au grosime mare
Formați din picături de apă sau zăpadă în funcție de temperatură/anotimp
Acoperă complet soarele
Produc precipitații constante și continue
FULGERUL
FULGERUL
FULGERUL
FULGERUL
TUNETUL
FULGERULApar cel mai des deasupra uscatului datorită sarcinilor electrice și diferențelor de potențial electric
Este bine să ne adăpostim în clădiri cu paratrăsnet sau chiar în autoturisme
Ambarcațiunile cu catarg metalic legat la derivor, oferă o bună protecție la fulgere
Ambarcațiunile fără catarg sunt foarte periculoase în situația unei descărcări electrice.
Fulgerele pot apărea chiar și dacă nu plouă !!!
CEAȚA
CEAȚA
Fenomen care apare în anumite condiții de presiune , temperatură și umezeală
Datorită densității numărului de particule de apă(lichidă sau gheață) lumina este refractată de fiecare particulă, aspectul este opac lăptos
Ceața maritimă se formează deasupra întinderilor mari de apă, când se produce deplasarea aerului mai cald către o regiune mai rece.
- are o frecvență mai mare primăvara- are o durată relativ scurtă- are o întindere relativ mică
CEAȚA
Înălțimea la care se formează ceața poate fi calculată
h= 122(t0-tr)
Cu ajutorul unui higrometru putem calcula înălțimea față de sol a formării ceții (formula lui Ippolitov)
h=22(100-R) (unde R este valoarea umidității relative)
HIGROMETRULHigrometrului cu fir de păr (sau de capron), se bazează pe modificarea lungimii firului în funcție de umiditate.
Umiditatea relativă (abreviat RH) este raportul dintre presiunea parțială a vaporilor de apă în condițiile date și presiunea parțială a vaporilor in condiții de echilibru, la aceeași temperatură. Umiditatea relativă depinde de temperatură și presiune.
TEMPERATURA
TEMPERATURA
TEMPERATURA
BAROMETRUL
CICLONII
• Se numesc CICLONI, masele de aer depresionare în care presiunea scade de la periferie către centru (sunt formați prin fenomenul de ciclogeneză)
• Au o întindere foarte mare care depășesc 1000 km• Presiunea atmosferică este cuprinsă între 970 și 1010mb• Generează de regulă vânturi puternice, taifunuri/uragane etc
CICLONII
CICLONII și ANTICICLONII
• Masele de aer cu presiuni mai mari de 1015-1020mb în care presiunea scade de la interior spre periferie se numesc ANTICICLONI(sunt formați prin fenomenul de anticiclogeneză)
ANTICICLONII
CICLONII și ANTICICLONII
CICLONII și ANTICICLONIIRELIEFUL BARICDORSALA-delimitează o zonă mărginită de zone cu presiune mai micăȘAUA BAROMETRICĂ-izobarele crează o formă de șa la intersecția a doi cicloni și doi anticicloni poziționați în ”X”TALVEG ul- Izobarele au forma literei ”V”
Culoarul depresionar-regiune de joasă presiune mărginită de izobare cu presiune ridicatăGaleria depresionară- formă neregulată de joasă presiune mărginită de valori ridicate ale presiuniiCâmpul de presiune uniformă-Zonă cu presiune normală (1000mb-1020mb) marais barometrique
CICLONI și ANTICICLONI în emisfera nordică
CICLONII și ANTICICLONII în emisfera sudică
FRONTURI ATMOSFERICE
FRONTURI DE AER CALD
FRONTURI ATMOSFERICE
FRONTURI DE AER CALD
FRONTURI DE AER RECE
FRONTURI ATMOSFERICE
FRONTURI DE AER CALD
•Vântul este creat de mișcarea de rotație a ciclonilor și anticiclonilor, generând fronturi de aer cald sau fronturi de aer rece
FRONTURI DE AER RECE
FRONTUL DE AER CALD
FRONTUL DE AER RECE
PROGNOZE METEO
Sunt predicții ale condițiilor meteorologice pentru zone delimitateajungând la celule de prognoză de până la 2,5km x 2,5 kmUzual se folosesc celule de aproximativ 10km x10km Prognozele sunt realizate pe baza măsurătorilor efectuate de stațiile
meteorologice de sol, rezultatele fiind procesate de cele mai puternice calculatoare (super-computere)
Acuratețea prognozelor scade odată cu creșterea numărului de ore de la data calculării acesteia
O prognoză de bună calitate depășește probabilitatea de 85% și de regulă nu depășește 24h
Prognozele pentru 3 zile au o acuratețe de cel mult 70%
PROGNOZE METEO
PROGNOZE METEO
PROGNOZE METEO
PROGNOZE METEO
FENOMENE OPTICE IN ATMOSFERA• FENOMENE OPTICE
• Elevația astrelor este afectată de refracția luminii• Răsăritul și apusul observate la orizont pot mării durata zile cu 3 -8 minute
• Schimbarea culorii cerului• De la roșu l prin alb la albastru închis
• Deplasarea aparentă a obiectelor• Vibrația aparentă a obiectelor
• VIZIBILITATEA• Este direct legată de încărcarea cu particule a atmosferei
• ACUSTICA • Este de asemenea legată de condițiile meteorologice• Dependentă de încărcătura atmosferei cu microparticule de apă, gheață, praf etc. afectează distanța de
propagare• Starea turbulentă a atmosferei produce micșorarea intensității sunetului și chiar devierea acestuia
FENOMENE OPTICE IN ATMOSFERA
• EFECTELE ELECTRO-BIOLOGICE ale atmosferei asupra omului
• Încărcarea cu sarcini electrice a atmosferei exercită o puternică influență asupra proceselor biologice
• Într-un câmp electric pozitiv și de intensitate mai mare organismul omenesc se resimte mai bine
• Intr-o atmosferă cu ioni pozitivi au fost remarcate scăderi considerabile ale imunitații. În general în astfel de condiții oamenii sunt indispuși
• În cazul ionilor negativi s-a remarcat o îmbunătățire a echilibrului organismului crescând imunitatea.