MATERIAL POST-EVENIMENT WORKSHOP€¦ · implementarea unor soluții regionale; în acest sens,...
Transcript of MATERIAL POST-EVENIMENT WORKSHOP€¦ · implementarea unor soluții regionale; în acest sens,...
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
MATERIAL POST-EVENIMENT
WORKSHOP PROBLEMATICA ACTUALĂ A GESTIONĂRII NĂMOLULUI ÎN ROMÂNIA
La inițiativa ASOCIAȚIEI PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE (APPFE) și a FACULTĂȚII DE HIDROTEHNICĂ
din cadrul UNIVERSITĂȚII TEHNICE DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI (UTCB), în data de 13.11.2019 a avut loc la Cluj-Napoca/Florești
WORKSHOPUL "PROBLEMATICA ACTUALĂ A GESTIONĂRII NĂMOLULUI ÎN ROMÂNIA". Manifestarea face parte din suita de
activități intitulată „70 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT HIDROTEHNIC SUPERIOR”. Evenimentul, organizat cu sprijinul COMPANIEI DE
CLUJ – NAPOCA/FLOREȘTI - 13.11.2019
APĂ SOMEȘ SA și al FEDERAȚIEI ASOCIAȚIILOR DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ DIN DOMENIUL APEI
(FADIDA), a reunit un număr important de reprezentanți ai companiilor de apă, consultanță, proiectare,
construcții, furnizori de materiale, tehnologii și echipamente, asociații de dezvoltare intercomunitară și cadre
academice din instituțiile de învățământ tehnic superior. Workshopul a fost în egală măsură dedicat dezbaterii
unor preocupări și provocări asociate activității de gestionare a nămolului, respectiv împărtășirii experiențelor
de bună/rea practică, constituind un bun prilej pentru inventarierea problemelor și a dificultăților întâmpinate
în prezent. Detalii privind temele abordate și principalele concluzii sunt prezentate în cele ce urmează.
2
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
De asemenea, în funcție de necesitățile reale ale Asociației și pentru facilitarea activității Comisiei Tehnice Alimentări cu Apă și
Canalizări, numărul și structura Grupurilor de Lucru ar putea face în viitor obiectul unor optimizări.
COMISII DE SPECIALITATE (2):
Comisia Tehnică Alimentări cu Apă și Canalizări
Conf.dr.Ing Elena Vulpașu - UTCB
Dr. Ing. Matuz Bela - Apa Serv Satu Mare
Asistent dr. Ing. Alexandru Jercan - UTCB
GRUP DE LUCRU CAPTĂRI DE APA
GRUP DE LUCRU TRATAREA APEI, CALITATEA APEI
POTABILE
GRUP DE LUCRU POMPAREA APEI
GRUP DE LUCRU ADUCȚIUNI ȘI REȚELE DE DISTRIBUȚIE
GRUP DE LUCRU REȚELE DE CANALIZARE
Dr. Dragos Gaitanaru - UTCBDr.Ing. Traian Ghibus - UTCB
Ing. Adrian Stanciu - ANB
Ing. Adrian Untila - ANB
Dr.Ing. Dan Popovici - Apa Vital Iași Dr.Ing. Daniela Spinu - Hidro Prahova
COMISIA TEHNICĂ ALIMENTĂRI CU APĂ ȘI
CANALIZĂRI
Ing. Ducu Predescu - Sade
Ing. Csaba Bauer - Aquaserv Tg. Mureș
Ing. Valentin Zaharia - ANB Ing. Daniel Stanciu - ANB
Ing. Madalin Dumitru - ANB Ing. Ioana Aldea - ANB
Dr.Ing. Andi Dumitraș - Apa Vital Iași
GRUP DE LUCRU EPURAREA APELOR UZATE
PREȘEDINTEProf.Dr.Ing. GABRIEL RACOVIȚEANU
Șef lucrări, Dr.Ing. Eduard Dineț - UTCB
Workshopul a debutat cu prezentarea de către organizatori a scopului și a
obiectivelor acestuia, respectiv a preocupărilor curente și viitoare ale APPFE. De
asemenea, au fost prezentate audienței prezente la eveniment COMISIILE
TEHNICE care funcționează în cadrul acestei Asociații. Astfel, în ceea ce privește
Comisia Tehnică Alimentări cu Apă și Canalizări s-a precizat faptul că la nivelul
acesteia activează în prezent 6 Grupuri de Lucru și a fost prezentată componența
nominală a acestora. S-a subliniat cu această ocazie faptul că nucleul inițial de
experți din cadrul Grupurilor de Lucru va putea fi suplimentat în viitor și cu alți
specialiști cu expertiză relevantă.
3
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
În continuare au fost prezentate participanților o serie de informații și date statistice referitoare la situația gestionării nămolului la
nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv la nivelul României:
În același timp, în finalul prezentării au fost expuse o serie de considerații cu privire la perspectivele de abordare a problematicii
gestionării nămolului în perioada următoare. Astfel, s-a concluzionat că:
Ø Realizarea Strategiilor de Gestionare a Nămolului în cadrul Studiilor de Fezabilitate aferente proiectelor POIM 2014-2020 a
reprezentat un proces extrem de dificil în LIPSA UNOR SOLUȚII VIABILE ȘI A UNEI STRATEGII NAȚIONALE,
Ø Ca atare, majoritatea Strategiilor de Gestionare a Nămolului elaborate nu sunt complet operaționale din cauza unor
bariere legislative și în absența unor povești de succes,
Ø Se estimează că în viitorul apropiat, eforturile legate de implementarea Directivei 91/271/CEE vor conduce la creșterea
substanțială a cantităților de nămol, fapt care va pune probleme tehnice și financiare majore actorilor din sector,
Ø Depozitarea va deveni o opțiune din ce în ce mai dificilă din cauza restricțiilor legale și a contribuției la economia circulară,
plătibilă la AFM: 30 RON/t în anul 2019, respectiv 80 RON/t în anul 2020!
ELEMENTE DE CONTEXT ACTUAL ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII NĂMOLULUI (2)
Sewage sludge disposal from urban wastewater treatment, by type of treatment, in 2015 – EU
Source: Eurostat Water Sta.s.cs/EBRD Study February 2019
Comisia Tehnică Alimentări cu Apă și Canalizări
0
25
50
75
100
Po
rtug
al
Irel
and
Uni
ted
Kin
gdom
Sp
ain
Bu
lgar
ia
Fra
nce
Latv
ia
Luxe
mbo
urg
Italy
Cze
ch R
epub
lic
Lith
uani
a
Sw
ede
n
Ge
rman
y
Po
land
Au
stria
Cyp
rus
Gre
ece
Hun
gary
Rom
ania
Cro
atia
Fin
lan
d
Est
onia
Mal
ta
Net
her
lan
ds
Slo
veni
a
Slo
vaki
a
Sewage sludge disposal from urban wastewater treatment, by type of treatment, 2015
Agricultural use Compost and other applications Landfill Incineration Others
Astfel, a fost subliniat faptul că la nivelul Uniunii Europene
reutilizarea nămolului reprezintă cca 40% din cantitatea totală de
nămol produs la stațiile de epurare a apelor uzate; depozitarea în
depozite ecologice și incinerarea reprezintă rute cu o rată de
utilizare importantă în pofida neajunsurilor pe care aceste opțiuni
le prezintă.
A fost de asemenea precizat faptul că, în România, în prezent,
cea mai mare parte din nămolul generat este depozitat în
depozitele ecologice, ceea ce nu reprezintă o soluție sustenabilă
pe termen lung.
4
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
Ca punct de plecare al dezbaterilor care au urmat, Doamna Elena Săvescu, expert reputat în epurarea apelor uzate și în gestionarea
nămolului, cu o bogată experiență, atât la nivelul operatorilor regionali de apă, cât și în activitatea de consultanță, a susținut o
prezentare intitulată – NĂMOLUL DE LA STAȚIILE DE EPURARE – DEȘEU SAU MATERIE PRIMĂ? în cadrul căreia a expus o
serie de considerații cu privire la situația actuală în domeniul gestionării nămolului și perspectivele de evoluție a acesteia.
Nămolul de epurare, deşeu sau materie primă?
Nămolul de epurare este prin definiţie deşeu nepericulos conform HG nr. 856/2002, avand ca si cod 19 08 05) însă...
Materie primă pentru că... Deşeu pentru că…
• este valoros pentru substanţelenutritive N, P continute;
• este un valoros producător de humus cu conţinut organic ridicat (recultivare, agricultură);
• este posibilă tratarea termica anămolului pentru obtinerea deenergie;
• recuperarea de P din cenusaobtinuta prin arderea namoluluide la statiile de epurare.
• nămolul de epurare reprezintăo acumulare de substanţetoxice;
• problema metalelor grele;
• problema microelementelor organice (dioxine, PFT, PCB, reziduuri medicale, substanţe endocrine etc.);
• cunoştinţe restrânse despreacumularea în lanţul trofic.
Atuurilepe care le are namolul
obtinut in statiile de epurare
• este bogat in substante organice;• este o posibila sursa de energie
verde;• pe fondul cresterii cantitatilor de
namol de epurare, dar si alimitarii cailor de eliminare aacestuia, tratarea termica ofera oalternativa ecologica pentrumanagementul namolului;
• conceptul reprezinta un pasesential spre realizarea uneisubstante reciclabile energetic incicuit inchis, si oferamunicipalitatilor un mod practic sidurabil de gestionare adeseurilor.
• reziduurile de cenusa formeazao resursa ideala pentrurecuperarea fosforului;• acestea contin o cantitatecrescuta de compusi de fosfat,fiind comparabile cu depoziteleminerale de fosfat;• astfel, substantele valoroasecontinute in namol pot fi folositefara riscuri in agricultura saupentru recuperarea fosforului(procedeu costisitor la oraactuala).
Sursa de energie Sursa de FOSFOR
Pe parcursul expunerii au fost prezentate opțiunile considerate fezabile
pentru gestionarea nămolului atât la nivelul stațiilor de epurare mari, cât
și în cadrul celor mai mici. Au fost astfel analizate și detaliate opțiunile
considerate a fi cele mai realiste pe termen mediu și lung, dintre acestea
remarcându-se:
utilizarea în agricultură;
valorificarea termică (ardere împreună cu deșeuri menajere,
ardere în instalații de ardere, ardere în fabricile de ciment).
5
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
În cursul DEZBATERILOR care au avut loc, participanții au subliniat PRINCIPALELE PROBLEME ȘI DIFICULTĂȚI
ÎNTÂMPINATE ÎN ACTIVITATEA DE GESTIONARE A NĂMOLULUI, respectiv au formulat o serie de soluții în vederea depășirii
acestora. Principalele teme abordate sunt sintetizate mai jos:
§ problema gestionării nămolului provenit de la staţiile de epurare nu este rezolvată, operatorii acestora neavând în cele mai
multe situații o soluție finală/sustenabilă pentru valorificarea şi eliminarea acestuia; acest aspect a fost confirmat de către
numeroșii operatori regionali prezenți la eveniment,
§ la acest moment nu se află în vigoare o Strategie Națională de gestionare a nămolurilor, deși Ministerul Mediului, prin
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu a promovat încă din anul 2011 prin POS MEDIU un
proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin care a fost realizată o strategie națională de gestionare a
nămolurilor provenite de la stațiile de epurare. Această strategie nu a fost însă adoptată,
§ în lipsa unei obligații legale în acest sens, opțiunile de gestionare a nămolului prevăzute în strategie, precum aplicarea pe
terenuri agricole, folosirea în silvicultură, reabilitarea calității solului au fost doar în cazuri limitate aplicate de către cei vizați,
iar în prezent se apreciază că aceste opțiuni trebuie reconsiderate în vederea formulării unor soluţii viabile în contextul actual
dar și pentru a oglindi situația de la acest moment la nivelul operatorilor regionali, respectiv a soluțiilor propuse în cadrul
proiectelor POIM); cu privire la acestea din urmă a fost atrasă atenția asupra lipsei de expertiză a operatorilor regionali în
operarea facilităților propuse în cadrul proiectelor POIM (uscătoare, incineratoare), pentru minimizarea riscurilor fiind
recomandată folosirea modelului de contract de tip DBO (Design, Build, Operate),
6
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
§ referitor la evoluțiile înregistrate în privința dezvoltării unor soluții pentru gestionarea nămolului, se apreciază că deși în prezent
se asistă la implementarea unor soluții individuale/descentralizate – proiect cu proiect – pentru viitor este așteptată
implementarea unor soluții regionale; în acest sens, rolul unei strategii naționale urmează a fi acela de a furniza cele mai
potrivite opțiuni din punct de vedere tehnico-economic și al protecției mediului,
§ s-a apreciat faptul că este necesară elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale privind gestionarea nămolurilor într-
o economie circulară, strategie care să cuprindă opţiuni de gestionare luând în considerare practicile şi tehnologiile noi existente
în Uniunea Europeană. Tehnologiile noi, aplicate în ţările europene, se referă la extracţia fosforului din nămol, co-digestia
anaerobă a nămolului şi a biodeşeurilor în instalaţii de biogaz, incinerarea şi coincinerarea nămolului, uscarea şi peletizarea
acestuia; pe parcursul dezbaterilor au fost prezentate, de altfel, o serie de exemple de bună practică din state europene dar și
din România (compostare),
§ în privința legislației existente au fost menționate următoarele:
o lipsa prevederilor legale referitoare la digestat,
o lipsa legislației privind compostarea nămolului provenit de la stațiile de epurare (deși s-au făcut progrese în vederea
adoptării unei Legi a Compostului),
o a fost semnalată apariția Regulamentului (UE) 2019/1009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5
iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a
Regulamentelor (CE) nr.1069/2009 și (CE) nr.1107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, fiind
subliniat faptul că este necesară urgentarea procesului de transpunere a acestuia în legislația națională,
7
ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE
§ de asemenea, s-a specificat că trebuie clarificat dacă nămolul este deşeu sau materie primă, iar în situația din urmă este
necesară elaborarea unei proceduri/a unui normativ prin care să se reglementeze condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească
nămolul astfel încât să fie încadrat ca materie primă,
§ a fost adusă în discuție situația stațiilor de epurare de mici dimensiuni, acestea fiind considerate ca fiind neviabile,
§ în cursul dezbaterilor au fost prezentate și soluții tehnice pentru reducerea cantităților de nămol.
CONCLUZII ȘI FOLLOW-UP
În finalul evenimentului, organizatorii acestuia au precizat faptul că în perioada următoare propunerile avansate urmează a fi analizate de către experții APPFE în consultare cu specialiștii și cu entitățile care dispun de expertiză relevantă în domeniu și decise direcții clare de acțiune. Acestea urmează a fi materializate prin intermediul unor acțiuni și inițiative concrete, în colaborare cu instituțiile de învățământ tehnic superior din România și în parteneriat cu operatorii stațiilor de epurare, cu autorităţile publice locale, precum și cu alți actori cu expertiză relevantă.
* ***
Organizarea de către APPFE a acestui eveniment se înscrie în linia politicii generale a acestei organizații de încurajare a colaborării și a dialogului între
entitățile active în piață, în scopul identificării celor mai bune soluții pentru dezvoltarea în viitor, în condiții de eficiență, a sectorului de alimentare cu
apă și canalizare și diseminării experiențelor și a lecțiilor de bună practică
SECRETARIATUL APPFE Noiembrie 2019