Manipularea Și Persuasiunea Politică

7
Manipularea și persuasiunea politică După cum ştim manipularea este o activitate umană care intervine în efortul de schimbare fizică şi mentală a omului. În general, termenul de manipulare este utilizat în sens negativ, adică ne gandim la manipulare ca la o activitate ce are ca scop schimbarea mentalităţii oamenilor prin confuzie şi direcţionare greşită. Radu Herjeu definește manipularea ca fiind „o acţiune de a determina un actor social (o persoană, un grup, o colectivitate) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului. Manipularea este o tehnică de propagandă, este o componentă a ei, cealaltă fiind persuasiunea. Manipularea este o metodă prin care ideile propagate sunt acceptate de receptor şi determină formarea unor convingeri noi şi reacţii conforme cu interesele celui care a pus în practică sistemul de propagandă. Pentru a fi eficientă, manipularea, oricât de grosieră ar fi, trebuie să dea senzaţia telespectatorului că are deplina libertate de gândire şi decizie. În general, aceste două condiţii sunt îndeplinite automat de telespectatorul român.

Transcript of Manipularea Și Persuasiunea Politică

Manipularea i persuasiunea politic

Manipularea i persuasiunea politicDup cum tim manipularea este o activitate uman care intervine n efortul de schimbare fizic i mental a omului. n general, termenul de manipulare este utilizat n sens negativ, adic ne gandim la manipulare ca la o activitate ce are ca scop schimbarea mentalitii oamenilor prin confuzie i direcionare greit.Radu Herjeu definete manipularea ca fiind o aciune de a determina

un actor social (o persoan, un grup, o colectivitate) s gndeasc i s acioneze

ntr-un mod compatibil cu interesele iniiatorului.

Manipularea este o tehnic de propagand, este o component a ei, cealalt fiind persuasiunea. Manipularea este o metod prin care ideile propagate sunt acceptate de receptor i determin formarea unor convingeri noi i reacii conforme cu interesele celui care a pus n practic sistemul de propagand. Pentru a fi eficient, manipularea, orict de

grosier ar fi, trebuie s dea senzaia telespectatorului c are deplina libertate de

gndire i decizie. n general, aceste dou condiii sunt ndeplinite automat de

telespectatorul romn.

n primul rnd fiecare om are o prere despre sine n general mai bun dect realitatea. Capacitatea de a face raionamente simple i confer sigurana c poate nelege aproape orice (dac nu este exprimat n termeni de specialitate). Cunoaterea semnelor (simbolurilor) care sunt cuvinte i creeaz senzaia c pot descifra orice neles al mbinrii lor. Cu alte cuvinte, au senzaia c dac recunosc un piston, o biel, un arbore cotit etc., neleg i principiul de funcionare al unui motor.

n al doilea rnd, dei ateapt aproape ntotdeauna consensul celuilalt, nu este dispus s accepte ideea c acest lucru l poate influena. De asemenea, lipsa acelui consens i pare unui om o simpl ntmplare i nu un element care l-ar putea face n sine s-i schimbe

opiniile. Oamenii reacioneaz direct la formule de genul te rog !, vreau !,

doresc !, trebuie ! etc., pe care le consider comandamente care ascund

inteniile celui care le rostete. Absena lor i dau telespectatorului senzaia c

cel ce vorbete nu dorete nimic de la el. Orict ar prea de straniu, exist un

orgoliu care i oprete pe oameni s recunoasc faptul c au preluat idei de-a

gata i le-au aplicat sau transmis mai departe. O astfel de recunoatere ar

echivala cu depersonalizarea i cu acceptarea, implicit, a influenabilitii

lui. Cea de-a doua condiie este ndeplinit i mai simplu, prin convingerea c

are libertatea de a decide oricnd ntreruperea manipulrii, cu alte cuvinte,

senzaia de controlare asupra mesajului transmis prin televizor prin existena i

folosirea telecomenzii. Nu exist o coerciie direct (ca n cazul educaiei

printeti, a colii, a serviciului, etc.) i vizibil. De aceea, se consider absent

orice form de coerciie. Oamenii au senzaia c, odat nchis televizorul,

nceteaz i influena pe care o are acesta asupra lor. Toate aceste lucruri,

combinate cu o lips de cultur sau informaie care s permit identificarea

analogiilor sau a trimiterilor, o lips de subtilitate n receptarea mesajelor i o

lips de atenie cronic la formulri fac din cei mai muli dintre telespectatorii

romni victime sigure i uoare ale manipulrii.Aa cum tim cu toii, persuasiunea este aciunea de a convinge ntr-un mod sau altul pe cineva sa fac sau sa aleag un lucru. Persona care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dect cele logice, fiind convins de necesitatea sau importana aparent a aciuni sau lucrului respective. Radu Herjeu consider c persuasiunea este o activitate de convingere bazat pe o astfel de organizare a influenelor nct s duc la adoptarea personal a schimbrii personale. n lucrarea sa Radu Herjeu face cteva diferene ntre manipulare i persuasiune: Spre deosebire de manipulare, persuasiunea este o activitate de convingere bazat pe o astfel de organizare a influenelor nct s duc la adoptarea personal a schimbrii personale. n urma manipulrii, o persoan poate avea o anumit reacie (eventual cea dorit de manipulator) n mod instinctual i mai puin raional. n persuasiune esenial este senzaia pe care trebuie s-o capete persoana cealalt c a neles ceea ce i se spune, c a

integrat motivaiile schimbrii i c deciziile ulterioare i aparin n totalitate,

fr influene din afar. Persuasiunea este mult mai dificil de realizat dect

manipularea dar rezultatele ei sunt mult mai puternice i dureaz n timp mult

mai mult. Dac manipularea poate aduce reacii pe care persoana n cauz le

poate reconsidera n scurt timp (n momentul n care nu mai este sub influena

direct a sursei de manipulare), n cazul persuasiunii, reaciile sunt gndite i,

prin urmare, convingerile care au stat la baza lor pot fi reconsiderate mult mai

greu i numai n momentul apariiei unui element persuasiv mai puternic.

O alt diferen ntre manipulare i persuasiune este aceea c prima se

bazeaz pe acel factor personal numit sugestibilitate n timp ce persuasiunea se

bazeaz pe persuasibilitate, adic acea tendin de a fi receptiv la influene. Spre

deosebire de sugestibilitate, persuasibilitatea implic din partea individului

contiina acceptrii i interiorizrii mesajelor transmise.Pentru a convinge pe cineva trebuie s urmrim civa pai cum spune i Radu Herjeu: S ncepei prin a presupune c acea persoan este raional i prin urmare este

deschis argumentelor raionale (dac nu e, trebuie s negociai), s artai c suntei raional (vocile ridicate i mnioase nu fac asta), s v prezentai pe scurt argumentele i baza lor ntr-un mod logic, inclusive orice dovad, s prezentai pe scurt ce considerai a fi argumentele opuse, subliniindu-le slbiciunile n contrast cu punctele forte ale argumentului dvs, s ascultai rspunsul n tcere, asigurndu-v c cealalt persoan este

capabil s i prezinte cazul i s i-l argumenteze n acest mod nu avei parte

de surprize mai trziu, s identificai slbiciunile n prezentarea celuilalt, cum ar fi: presupunerile, erori de fapt ,argumente fr dovezi, dovezi slabe (de ex. controversate sau neacceptate pe scar larg), dar facei acest lucru pe un ton diplomatic. Prerile se pot consolida pur i simplu prin atacarea lor (de ex. spunei o mulime de oameni cred asta, nu e o tmpenie!), s fii de acord cu cealalt persoan, dac argumentul este raional. Dac suntei de acord cu oamenii le oferii un model care spune: Sunt raional, pot s

fiu de acord cu tine. Dac eti raional, poi i tu s fii de acord cu mine.

S reformulai principalele puncte ale argumentelor dvs. i s le subliniai fora

n comparaie cu slbiciunile argumentului celeilalte persoane, s-i dai timp celeilalte persoane s-i reafirme principalele idei

Bibliografie:

Herjeu,Radu. Tehnici de propagand, manipulare i persuasiune n

televiziune, editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2000.

Herjeu,Radu. Tehnici de propagand, manipulare i persuasiune n

televiziune, editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2000, cap. XIII, pp. 115-116.

Ibidem cap. XIV, p. 126.

Ibidem cap. XIV, p. 127.