MAGYAR-ROMÁN ZSEBSZÓTÁRdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_99363...MAGYAR-ROMÁN...
Transcript of MAGYAR-ROMÁN ZSEBSZÓTÁRdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_99363...MAGYAR-ROMÁN...
MAGYAR-ROMÁN
ZSEBSZÓTÁR
TANODÁI ÉS MAGÁN HASZNÁLATRA
IRTA
B A R I T I U O K T Á V ,GYMN. TANÁR NASZÓDON.
MÁSODIK, J A V ÍT O T T ÉS B Ő V ÍT E T T K IAD ÁS.
KOLOZSVÁR, 1893.STEIN JÁNOS M. K. EGYETEMI KÖNYVKERESKEDÉSE.
DÎCTIONARIU3
PORTATIV
MAGIAR-ROMÂN.
PENTRU SCÓLE SI P R IV A Ţ I9
DE
OCTAVIU BARIŢIU,Prof. gimn. în Năs6ud.
E D I T i ' U N E A II. E M E N D A T Ă SI A M P L I F I C A T Ă .
« K *
CLUJ, 1893.LIBRĂRIA UNIVERSITARĂ REG. UNG, A LUI JOAN SŢEIN.
MAGYAR-ROMÁN
ZSEBSZÓTÁR.
TANODA! S MAGAN HASZNÁLATRA
IRTAv
BARITIU OKTÁV,OYMN. TANÁR NASZÓDON.
MÁSODIK, JAVÍTOTT ÉS BŐVÍTETT KIADÁS.
. KOLOZSVÁR, 1893.STEIN JÁNOS M. K. EGYETEMI KÖNYVKERESKEDÉSE.
Esplicăţiunl de prescurtări
8. semnificăa.V. »n. p r p . ■ ■p r o n ! 11aâp 11P ţ : ncop. nint. i 11
sustantiv.adieotiv.verb.nume propriu,
'^pronum e, aldverbiu. pospuseţiune. oojunoţiune.
.,» interjecţiune.
A. AAbárolni, v. a opări, a uda cu apă
fierbinte.Abárlás, s. opărâlă, opăritură.Abba, pron. ín aeel, ín aeeea.Ablak, s. ferestră.Ablakocska, s. ferestruică.Ablakos, s. ferestrariü, sticlariü,Ablakos, a. cu ferestră.Ablakatlan, ablaktalan, a. nefe-
restrat, fără feréstrá.Ábra, s. figura, formă.Abrak, s. nutreţ de oves.Abrakolás, s. nuírire cu oves.Abrakolni, v. a nutri cu oves.Abrakolatlan, a. nenutrit cu oves.Ábrálni, v. a desemna, a figura, a
forma.Ábráit, a. figurat, desemnat, cu
forme ilustrat.Ábránd, s. fantasíá, íntipuire,
ilusiune, chimeră.Ábrándos, v. capriţios, fantastic,
fantasios.Ábrándozás, s. fantasare, intipuire.Ábrándozni, v. a. fantasa, a-şl
intipuí.Ábrándozó, a. fantast, intipuitoritt.Ábrázat, s. faţă, fisonomíe, figură,
obraz.Ábrázolás, s. înfăţoşare.Ábrázolni, ®. a înfăţoşa, a descrie,
a delinía.Abroncs, s. cerc (la vasé).Abroncsolás, s. cereuitură.Abroncsolni, v. a cercuí.
Abroncsos, a cerouit.Abroncsozni, v. (v. abroncsolni).Abrosz, s. eovertă de mésá, faţă
de mesă; mapă, cartă.Aczél, s. oţel; amnariü.Aczélos, a. oţelos, oţelit.Aczélozás, s. oţelire.Aczélozni, v. a oţeli.Ács, s. lemnariű, bardariű.Ácsolás, s. cioplire.Ácsolni, v. a ciopli, a bárduí.Ácsorgás, s. sgăurare.Ácsorogni, v. a sta gură căscată,
a sgăura.Adag, s. dosă, porţiune, măsură.Adakozás, s. contribuire, dare.Adakozni, v. a contribui, a da.Adakozó, a. contribuitoriű, bine-
făcătoriti.Adás, s. dare, véndare.Adat, s. dat, dată.Adatlan, a. nedat.Adni, v. a da, a vinde.Ádáz, a. feroce, crud, selbatic.Ádázni, v. a túrba, a se înfuria.Ádázó, a. turbat, înfuriat, crud.Addig, ad. până — acolo, până—
atunci.Adó, s. dare, contribuţiune,' tribut,
tacsä; detoríü, ven<)etoriü; — bevallás, fasiune, mărturisire de contribuţiune, — hivatal, per- ceptorat.
Adogatni, v. a da (mereu).1
2 Adoma AjtóAdoma, s. anecdotă, istorióra. Adomány, s. donăţiune, dăruire,
present.> Adományos, a. donaţional. Adományozás, s. donare dăruire. Adományozni, v. a dona, a dărui. Adományozó, s. donátoriü, dărui -
toriü.Adós, a. dátoriü, îndatorat.Adós, s debitoriü, dătoraş. Adósitni, v. a îndatora.Adósság, s. datorie.Adózni, v. a contribui, a plăti dare. Adózás, s. eontribuire.Adóztatni, v. a impune eontri-
buţiune.Afféle, a. de acel sol, de acelea. Affelöl, ad. despre aceea, din aceea
parte.Ág, s. ramură, crengă Agár, s. ogar.Ágas, a. rämuroä, erenguros. Ágaskodni, v. a sé înalta.Ágatlan, a. nerămurit, neeren-
guros, fără ramure.Ágazás, s. rămurire.ÁÍgazni, v. a rămuri.Agg, a. bătrân, veteran.Aggály, s. téma, grijă.Aggályos, a. cu temă, térnéd, timid. . Aggastyán, s. om betrân. Aggasztani, v. a înfriea, a inti
mida, a băga în grijă.Aggasztó, a. (v. aggályos). Aggatni, v. a aterna, a acăţa, a
înflva.Aggatás, s. atomare, acăţare, în-
firare.Aggódni, v. a sé îngriji, a sé supăra. Aggódás, aggodalom, s. îngrijire,
supărare.Aggság, s. bătrâneţe.Ágy, s. pat, strat.Agy, s. crerl.Agyacs, s. crerii micî.Agyag, s. lut.Agyagolni, v. a lipi, a unge cu lut. Agyagos, a. lutos.
Agyalni, v. a toca, a da în cap. Agyar, s. colţ, dinte tăietoriu. Agyaras, a. eolţat.Agyarkodni, v. a amerinţa, a să
apara cu dinţii.Agyarkodás, s. măniă, furóre. Ágyas, s. concubină, ţiitore. Ágyás, s. strat; asternătură, pătul. Ágyék, s. şold; copşă; şele.Agyu, s. tun.
! Ágyuzni, v. a împuşca eu tunul.: Ágyúzás, s. puşcătură cu tunul.| Agy vel 8, s. (v. agy).
Ahhoz, ad. aeob, la acela, la aceea.I Áhitás, áhitozás, s. dorinţă fier- I r binte, dór.! Áhítat, s. pietate; devoţiune. j Áhitni, áhítozni, v. a dóri forte.] a ofta.I Ahogy, ad. cum, după — cum.| Aj, s. îndoitură, gardenă; partea
inferioră.Ajak, ajk, s. buză.Ajakos, a. buzat.Ajándék, ajándok, s. don, premiu,
cinste, dar, present. Ajándékozás, s. dăruire, donare,
premiare.Ajándékozni, v. a dona, a cinsti,
| Ajánlani, v. a recomenda, a oferi. Ajánlás, ajánlat, s. recomendare,
oferire, ofertă.Ajánlatos, a. recomendabil, demn
de reeomendat.Ajánlkozás, s. recomendare, oferire
(proprie).Ajánlkozni, v. a să recomenda, a
să oferi.Ajánló, ajánlkozó, a. recomendă-
toritt, oferitoriü.Ajazás, s. îndoire, îndoitură. Ajazni, -v. a îndoi, a face margine. Ájtatos, áhitatos, a. devot, pin,
cuvios.Ájtatosság, s. (v. áhitat). Ájtatoskodni, v. a fi cuvios, a fi
cu pietate.Ajtó, s. uşă, portiţă.
AlamizsnálkodásAjtócska 3A tócska, s. uşiţă.Á ulás, s. ameţire, leşinare.Ájulni, v. a ameţi, a leşina. Ájuldozni, v. a ameţi, a leşina
(mereü).Ákácziós, a,. încăibărătoriu, cer
tăreţ.Ákáczióskódni, r. a sé încăibăra,
a să certa.Akadni, v. a sé aoâţa, a se ínpedeea;
a afla.Akadály, s. pedeeă, înpedeoăment,
obstacul.Akadályozni, v. a ínpedeea.Akadályozó, a. înpedeeătoriii.Akadálytalan, a. — ál, ad. neín-
pedeeat.Akadozni, v. a sé ínpedeea; a
bâlbăi, a'gângăvi.Akadozás, s, gângăvire, gângăvie;
înpedeeare.Akadozó, a. înpedeeătorifi; bâlbăi-
toriü, gângav.Akár, akar, coj. ’saü, őri.Akarás, s." voire, vrere.Akarni, v. a voí, a vre.Akarat, s. voinţă, voiă.Akaratlan, a. — úl, ad. fără voiă.Akaró, « . voitoriü.Akaratos, a. cerbicos, obstinat,
renitent.Akaratosság, s. cerbicie obsti-
năţiune, renitenţă.Akaratoskodás, s. (v. akaratosság).Akaratoskodni, v a fi eerbicos.Akármikor, ad. oricând.Akárhogy, akármilyen, ad. oricum.Akárhol, ad. oriunde.Akárhonnan, ad. de oriunde.Akármelyik, pron. oricine.Akárki, pron. oricare.Akármi, akármely, pron. orice,
oricare.Ákász, ákászfa, s. acaţ (arbore).Akasztani, v. a acăţa, a spenduraAkasztás, s. aeăţare, spéndurare.Akasztó, s. acăţătorifl, spémlu-
rătorifi.
Akna, s. baiă, mină, salină, ocnă.Aknász, s. minariü, băieş.Akó, s. ciutură, vedră, găletă.Akós, a. de o vedră.Ákos, n. prop. Aeaţiu.Akol, s. ocol, staul.Akkor, ad. atunci.'Akkora, a. aşa de mare.Akkori, a. de .atunci.Al, a. sub, vice; dedesupt; (se
usitézá la compunere d. e. al- esperes, s. viceprotopop;. alperes, s. acusat, ineusat; — tárbornok, generallocotenente; — tiszt, sub- oficir; — kormányzó, viceguber- nátoriű.
Alá, P- sub, subt.Aláásni, v.- a submina, a subsăpa;
— írni, á subscrie, a subsemna.Ál, a. fals, vielen, prefăcut,
apocrif.Alabástrom, s. alabastru.Alább, ad. mai jós.Alacsony, a. scund, jos, de jos;
trivial, infam.Alacsonyiţâs, s. dejosire, defăimare.Alacsonyltni, v. a dejosi, a defăima,
a înjosi.Alacsonykodni, v. a sé dejosi, a se
degrada.Alag, s. criptă, catacombă, suteran.Alagút, s. tunel, canal, suteran.Alak, s. formă, figură.Alakítás, s. formare, compunere,
construire.Alakitni, v. a forma, a construi,
a compune.Alakor, s. alac.Alaktalan, a. neformat, deform,
fără formă.Alaktalanság, s. deformitate.Alakulás, alakulat, alakitmány, s.
formaţiune (proprie).Alakulni, v. a sé forma, a sé con
strui.Alamizsna, s. elemosină, pomană.Alamizsnálkodás, s. împărţire de
elemosină.1*
Alamizsnálkodni, v. a împărţi ele- mosinä.
Alamizsnás, s. elemosinariü.Alamuszta, alamuszi, a. făţarnic,
prefăcut.Alamusztaság, s. făţărie, ipoerisă.Alamusztálkodás, s. prefacere, ipo-
crisă, stângăcie.Alamusztálkodni, v. a se preface,
a sé făţări.Alany, s. subiect; alanyeset, s.
nominativ.Alanyi, a. subiectiv.Alanyiság, s. subiectivitate.Alant, ad. dedesubt.Alap, s. fundament, basă, temei.Alapítás, s. fundare, instituire,■ aşezare, statorire.
Alapitmány, s. fundăţiune, aşeije- mânt, instituţiune,
Alapitni, v. a funda, a institui, aaşe(ţa.
Alapító, s. fundatorii!.Alapítvány, s. document fundaţional.Alapos, a. solid, temeinic, funda
mental.Alapszó, s. subiect.Alapszabály, s. regulament.Alaptalan, a. netemeinic, fără basă
nefundat.Alapulni, v. a se funda, a sé
întemeia.Alapzat, s. fundament, temei.Alatt, alá, p. sub. dedesubt.Alattomos, a. — an, ad. alean, în
secret, clandestin, perfid.Alattomosság, s. reinţă ascunsă,
reinţă pitulată, perfidie.Alattomoskodni, v. a se făţări, a
lucra pe ascuns, a fi astut.Alattomban, ad. pe ascuns, pe
furiş, în secret.Alattvaló, s. supus, sudit.Alávaló, a. de jos, trivial.Alávaióság, s'. trivialitate, infamie,
vilitate, dejosime.Alázni, a. a umili, a cuceri, a smeri,
a supune.
4 AlamizsnálkodniAiázás, s. umilire, supunere, sme-
rire.Alázat, s. umilinţă, cucerie, sme-
rinţă.Alázatos, a. — an, ad. umilit,
supus, smerit.Alázatoskodni, v. a sé umili, a sé
smeri, a sé supune.Alázatosság, s. (v. alázat).Alázkodás, s. umilire de sine.Álbölcs, s. sofist.Álbölcselet, s. sofistărie.Álbölcselkedés, s. sofismă.Álbuzgó, s. pietist, ipocrit.Albuzgóság, s. pietate falsă, ipo-
crisie.Áldani, v. a binecuvânta, abineifice.Áldás, s. binecuvântare, bine<j.ieere.Áldástalan, a. nebinecuvântat.Álldogálni, v. a sta imereü).Áldomás, s. beutură de acord,
aldămaş.Áldott, a. binecuvântat.Áldozni, v. a jertfi, a sacrifica; a
sâ cumineca.Áldozás, s. jertfire, sacrificare;
cuminecare.Âldozâr, s. jertfitoriu, preot, sacri-
ficätoriü.Alelnök, s. vicepreşedinte.Áléit, a. leşinat, ameţit.Aléltság, s. leşinare, ameţâlă.Áleredetű, a. de origine falsă,
apocrif.Alérintö, s. subtangent.Álfogalom, s. concept fals, ideă
falsă.Álhit, s. superstiţiune, credinţă
falsă.Alig, ad. abia.Aligha, ad. cu greiiAlighogy, ad. (v. alig).Alj, s. fund, parte inferioră, parte
dedesubt, fundament; scursură, sfrat, drojde.
Aljas, a. dejos, înjosit, trivial.Aljasitás, s. dejosire, înjosire, des-
preţuire.
Aljasitás
AljasítniAljasítni, v. a dejosí, a înjosi, a
despreţul.Aljasodni, v. a sé dejosí, a sé
înjosi, a degenera.Aljasodás, s. dejosire, înjosire,
degenerare.Aljasság, s. înjosire, viiitate, tri
vialitate.Aljazat, s. fund, poditură; pie
destal ; substrat.Alkalmas, alkalmatos, a. acomo- - dal, îndeinânatec, comod, apt,
oportun.Alkalmasint, ad. probaver, verase-
minea, eam aşa.Alkalmatosság, s. comoditate, în
demânare.Alkalmatlan, a. — ul. ad. neco-
mod, preste mână, neîndemâ- natec,
Alkalmatlankodás, s. necomoditate, neîndemânare.
Alkalmatlankodni, v. a íncomodita.Alkalmatlanság, s. (r. alkalmatlan
kodás).Alkalmazás, s. acomodare, aplicare.Alkalmazni, v. a acomoda, a aplica.Alkalmazható, a. aplicabil.Alkalmazkodás, s. acomodare, apli
care.Alkalmazkodni, v. a sé acomoda
a sé aplica, a sé întocmi.Alkalmaztatni, v. a acomoda, a
apliea (prin altul).Alkalmi, a. — lag, ad. ocasional,
ocasionalminte.Alkalom, s. ocasiune.Alkat, s. cuprins, construeţiune,
structură.Alkotás, s. creare, construire, erea-
ţiune.Alkotni, v. a compune, a construi;
a crea.Alkotó, s. creatoriü, eompunätoriü,
făcătoriu.Alkotmány, s. eonstituţiune, aşe-
demént.Alkotmányos, a. constituţional.
Állapítni fiAlkonyat, alkony, s. murgit de
sérá.Alkonyi, a. de înserat.Alkonyodni, v. a sé însera.Alkonyodás, s. înserare, murgit
de sérá.Alku, s. tractat, ácord, toemélá.Alkudni, alkudozni, v. a negoh'a,
a térguí, a tracta.Alkudatlan, a. netérguit, neaeordat,
netocmit.Alkudozás, alkuvás, s. locmelă,
negoţiare.Alkuszik, v. negoţiază, térguesee.Áll, a. bărbiă, falcă.Állam, álladalom, s. stat, imperiu;
l stare.Állami, álladalmi, a. de stat.Államhivatalnok, s. amploiat de stat.Államjog, s drept public.Államügyész, s. procuror de stat.Államvizsgálat, s. esamen de stat.Állandó, a. — an, ad. statornic,
constante, solid, durabil.Állandóság, s. statornicie, con
stanţă.Állandosítni, v. a statori, a con
solida.Állani, v. a sta, a consta.Állapodás, s. aşezare, încetare,
stamnare.Állapodni, v. a sé aşeija, a sta
pe loc.Állapodott, a. statorit, aşedat.Állapot, s. sihiaţiune, stare, îm
prejurare.Állapotjegyző, s. gerundiu.Állás, s. stare, puseţiune, positurâ;
stelagiü.Állat, s. animal.Állati, a. animalic, dobitocesc.Állatilag, ad. animalicesce, dobito-
cesce.' Állatiság, s. dobitocie, animalitate.
Állatocska, állatka, s. animalculă.Állapítás, s. statorire, determinare.Állapítni, v. a statori, a ficsa, a
determina.
6 Álldogálás
Álldogálás, s. stare, tândălitură. Álldogálni, v. a sta (mered), a
tândăli.Állhatatos, a. — an, ad. eonstante,
statornic; firm.Állhatatosság, s. constanţă, stator
nicie, perseveranţă.Állhatatlan, állhatlan, a. — ul, ad.
nestatornic, neeonstante. Állhatatlanság, s. nestatornicie- • neconstanţă, neperseveranţă. Állítás, s. statorire, afirmăţiune,
susţinere.Állítni, v. a statorí, a afirma, a
stabili; a înălţă a ridica. Állitmány, s, afirmăţiune ; predicat. Állító, a. afirmătorift, susţinătorii!. Állítólag, ad. — ős, a. afirmativ;
positiv, presupus.Állodalom, s. (v. állam).Állomány, s. consistenţă, substanţă. Állományos, a. substanţial. Állomás, s. staţiune.Állomásozni, v. a staţiona Állongani, v. a sta (mereü). Állongás, s stare.Állvány, s. stelagiü ; columnă, ridi-
, cătură.Alma, s măr.Almás, a cu mere.Álmatlan, a. — ul. ad. fără somn. Álmélkodni, v. a sé minuna, a se
uimi.Álmélkodás, s. minunare, uimire. Álmodás, s. visare.Álmodni, v. a visa.Álmodozni, v. a visa (des).Álmos, a. somnuros.Álmosan, ad. tv. álmos). Álmosság, s. somnurime.Álnok, a. ul, ad. fals, vielén,
astut.Álnokság, s. falsitate, viclenie,
înşelătorie.Alól, p. dedesubt.Álom, s. somn.Álomszuszék, s. somnore.
AnolyanAlsó, ad. inferior, de jo s ; fante
(în cărţi).Alszik, v. dórme.Által, ad. trans, prin, preste, (sé
usiteză la compunere, d. e. által- adni, a preda, a transpune etc).
Általános, a. — an, ad. universal general.
Altatni, v. a adormi (pe altul). Altatás, s. adormire.Altató, s. adormitoriu; opiu. Aludni, alunni, v.. a dormi.Alól, p. (v. alól).Aluszékony, a. somnuros.Aluszik, v. tv. alszik).Aluvás, alvás, s. dormire. Alvajáró, s. somnambul.Alvó, a. dormitoriü.Aly, alj, s. partea dedesubt, fund;
drosde, căpăfeiii.Alyas, a. (v. aljas).Alyasítni, v. tv. aljasítni). Alyasodás, s. (v. aljasodás). Alyasodni, v (v. aljasodni). Alyazás, s. ;i stern ere.Alyazni, v. a aşterne.Ám, coj. inse, aşa, înadever.Ama, amaz, prón. acel, aceea. Amaddig, ad. până — acolo, Amarra, ad. intr’acolo.Amazon, s. amazonä.Ámbár, ámbátor, coj. binecă. cu
tote — că, de sí.Ámbra, s. ambră.Amaddig, ad. până — acolo. Ameddig, ad. până — când. Amerre, ad. până — îneătrâft. Ametiszt, s. ametist.Amiatt, ad. pentru — aceea. Amint, coj. cum, precum.Ámítás, s. înşelare, înşelăţiune,
amăgire.' Ámítni, v. a înşela, a amăgi.
Ámitó, s. înşelătoriti, şarlatan. Amoda, ad. colo.Amolyan, pron. atare, unul ca
acela.
Amolyogni, v. a témpurisa, a tän- dăli, a sta gură eăseată.
Ámolygás, s. tăndălire, témpu- risare, petrecere.
Amonnan, ad. de — acolo.Amott, ad. acolo, colo.Amúgy, ud. aşa, cam aşa.Ámulni, v. a sé minuna, a sé mira. Ámulás, s. minunare, mirare.Anda, a. fantast; eonfus Ándalgás, «. fantasie.Andalogni, v. a fantasa.Angol, s. englez, anglu.Angolna, s. fusariu, angila (pesee). Angolul, ad. englezesce.Ángy, s. cumnată,Angyal, s. ánger.Angyali, a. angerese.Ánis, s. anason.Annakokáért, ad pentru aceea. Annakutánna, ad. după aceea. Annyi, a. atât.Annyian, ad. aţâţi.Annyira, ad. într’atât. |Annyiszor, ad. de atâteaorî. iAnya, s. mamă. jAnyai, a. mamesc, műmese, matern, jAnyaméh, s. regina (la albine). :Anyanyelv, s. limbă maternă. Anyácska, s. măicuţă, mămică. !Anyai, a. matern. !Anyás, a. copilul mamei, prunc '
desmerdaf. :Anyaság, s. maternitate.Anyag, s. materie. iAnyagi, a. material.Anyagilag, ad. materialicesee, ma- .
terialmente.Anyátlan, a., — ul, ad. fără mamă,
orfan de mamă.Apa, s. tată.Apácza, s. călugăriţa.Apadni, v. a seadé, a deseea. . iApadás, s. scădere, scăiţement,
desecare.Apadhatatlan, a. — ul, ad. ne-
desecabil.
AmolyogniApadozni, v. a scadé, a desi-ca
(pe încet).Apädt, a. seădut, desecat.Apály, s. redus, scăderea mărei. Apaság, s. paternitate.Apasztani, v. a împuţina, a mic
şora, a scadé.Apasztás, s, micşorare, împuţinare. Apát, s. abate, archimandrit. Apatárs, s. cuscru.Apátság, s. abatie.Ápolás, s. îngrijire.Ápolni, v. a îngriji; a cultiva. Ápoló, s. îrgrijitoriu.Ápolgatni, v. a îngriji, (mereu). Ápolgatás, s. îngrijire..Após, s. socru.Apostol, s. apostol.Apostoli, a. apostolic, apostolesc' Apostolkodni, v. a apostoli. Apostolság, s. apostolié. Apránként, ad. cu încetul: în
bucăţi.Aprltni, v. a merunţa, a dumica. Aprítás, s. dumicare, merunţare. Apró, a. merunţel, mérunt. Aprószőlö, s. strugurei, rosine. Apród, s. aprod.Aprólék, s, merunţuşuri. Aprólékos, a. mic, puţin, bagatel,
neînsemnat.Aprón, ad. mérunt.Apróság, s. merunţuştm, mßrun-
taie.Aprózni, v. (v. aprí‘ ni).Ár, s. inundare, esundare (de apă);
mulţime; preţ.Ara, s. mirâsă.Áradás, s. esundare, inundare. Áradat, s. revărsătură, înundă-
ţiune.Áradni, v. a esunda, a inunda; _ a porni, a mâneca.
Áradozni, n. a revărsa, a inunda. Áradozás, s. revărsare.Arany, s. aur; ducaf galb.n. Aranyér, s. emoroidă.Arány, s. proporţiune.
Arány 7
Aránylag, ad. — os, a. proporţional.
Aránylagosan, ad. proporţional. Aránylagositás, s. proporţionare. Aránylagosítni, v. a proporţiona,
a aduce lä proporţiune. Aránylani, v. a sta în proporţiune. Arányosság, s. proporţionalitate,
proporţiune.Arányosítni, v. (v. aránylagosítni). Aránysor, s. progreslune. Arányszám, s. logaritm. Aranyozni, v. a aurí.Aranyozás, s. aurire.Aranyozat, s. auritură. Aranyozott, a. aurit.Aránytalan, a. — ul, ad. nepro-
porţionat.Aránytalanság, s. neproporţiune. Arasz, s palmă.Arasznyi, a. de o palmă. Árasztani, v. a revărsa, a inunda. Árasztás, s. revărsare, inundare. Aratni, v. a secera.Aratás, s. seceriş.Arató, s. secerătoriu.Aratatlan, a. neseeerat.Árbocz, s. arborel, catarg.Árcz, s. faţă, figură, obraz, tip. Arczátlan, a. — ul, ad. obraznic,
neruşinat, fără ruşine. Arczátlankodni, v. a să obrăznici;
a face necuvemnţe. Arczátlankodás, s. obrăznicie, ne
ruşinare.Arczatlanság, s. (v. arczátlan
kodás ).Arczkép, s portret.Arczul, ad. preste faţă.Arczulat, s. fisonomle,Árkölni, v. a şănţui, a săpa. Árkos, a. grop os.Ármány, s. intrigă, machinăţiune,
cabală.Ármánykodás, s. intrigare, maehi-
năţiune.Armanykodni, v. a intriga, a raa-
ehina.
8 AránylagÁrmányos, a. machinătoritt, in
trigant.Árny, árnyék, s. umbră.Árnyalni, árnyékolni, v. a umbri. Árnyéklat, s. nuanţă, adumbrire. Árnyékos, a. umbros.Árnyékozás, s. umbrire. Árnyékozni, v. (v. árnyalni). Árnyékszék, s. retiradă, esitóre. Árok, s. şanţ, canal.Árpa, s. on).Árr, s. sulă.Arra, ad. într’acolo.Árszabály, s regulare de tacsă,
statut de tacse.Arszlán, s. leü.Ártani, v. a strica, a face strică-
ţiune.Ártalmas, a. — an. ad. strieăţios,
dăunăţios, periculos. Ártalmasság, s. stricăţiune. Ártalmatlan, a. — ul, ad. nestri-
căţios.Ártalmatlanság, s. nestricăţiune. Ártalom, s. stricăţiune, daună. Ártány, s. mascur.Ártatlan, a. — ul, ad. inocente,
nevinovat.Ártatlanság, s. inocenţă, nevino
văţie, eandore.Áru, s. marfă.Árulni, v. a vinde; a trada. Árulás, s. vîndare; tradare. 'Árulkodni, v. a aeusa, a denunţa. Árulkodás, s. aeusare, denunţare. Árva, a. sărman, orfan, sărac. Árvapénz, s. bani pupilari, bani
orfanali.Árverés, s. licitare.Árverezni, v. a licita.Árverezés, s. licităţiune.Árvíz, s: esundarc, inundare de
apă.Ásás, s. săpare.Ásatlan, a. nesăpat.Ásitás. s. eăscare, eăscătură. Asitni, v a căsca.Ásitozás, s. eăscătură; oftare.
Ásitozás
ÁsitozniÁsitozni, v. a căsca (mereu); a
dori, a ofta.Áskálni, v. a seoeiorí; a spiona. Askálódás, s. spionare, pândire,
subminare.Áskálódni, v. a intriga, a spiona. Ásni, v. a săpa.Ásó, s. săpoi, hârleţ; săpătorii!. Asszony, s. muiere, femeiă. Asszony!, a. femeiesc.Asszonyka, s. femeiuşcă. Asszonyos, a. femeieţ.Asszonyság, s. domnă.Ásszá, a. uscat.Ásvány, s. minerá.Ásványisme, s. orictognosíe. Ásványos, a. mineral.Ásványtan, s. mineralogie.Aszni, v. a seca, a deseca, a să
uscaAszalni, v. a usca.Aszaló, s. uscätöriü. losniţă. Aszalódni, v. a să usca.Aszalt, a. uscat.Aszály, s. secetă; oftică.Aszályos, a. secetos, sec.Aszás, s. useare.Ászkor, s. oftică, ectică.Ászkóros, a. ofticos.Asztag, s. stog.Ászok, ászokfa, s. căpătel, lemn,
(pe care se ţin buţile).Asztal, s. mesă.Asztali, a. de mesă.Asztalka, s. măsuţă.Asztalnok, s. magistru de mesă. Asztalos, s mesariu.Át, által, ad. prin, preste; trans,
(se usitézá la compunere). Átadni, v. a preda, a transpune. Átadás, s. predare, transpunere. Átalában, ad. în genere, preste tot. Átalakítás, s. străformare. pre
facere.Atalakitni, v. a transforma, a
străforma, a preface. Átalakulás, s. străformare, pre
facere.
Átalakulni, v. a să străforma, a să preface.
Átalkodás, s. obstinăţiune, cerbicie.
Átalkodni, v. a să obstina, a să cerbici.
Átalkodottság, s. (v. átalkodás).Átallani, v. a să gena, a să sfii.Átalvetó’, s. desagi.Athatlan, a. nestrăbătătoriil, nepă-
trundătoriii, nepenetrabil.Áthatlanság, s. nepătrundere, ne-
penetrabilitate.Áthatni, v. a străbate, a pătrunde,
a penetra.Átható, a străbătătoriu, penetrabil,
impresiv, transitiv.Áthelyezés, 's. translocare, trans-
ferire, străpunere.Áthelyezni, v. a transloca.Átkozás, átkozódás, s. blăstăm,
înjurare.Átkozni, átkozódni, v. a blăstăm a.
a înjura.Átlátni, v. a prevede; a vedé.Átlátszó, a. strévedetoriü, trans
parent.Átló, s. diagonal.Átmérő, s. diametru.Átok, s. blăstăm.Átvinni, v. a transporta, a duce
preste.Átvitel, s. transportare.Atya, s. tată, părinte.Atyafi, s. consangén, rudenie.Atyafiság, s.consăngenitate, rudenie.Atyafiságos, a. frăţesc.Atyafiságosan, ad. frăţesee.Atyai, a. părinţese.Atyátlan, a. orfan de iată.Avadék, s. vechitură.Avagy, coj. saü, őri.Avar, s. rogoz, iarbă sacä.Avaros, a. rogozos.Avas, a. rânced."Avasodni, v. a să ráneedí.Avasság, s. râneejjală.Avatag, a. vechift, învechit, p nosit.
Avatag 9
10 Avatás BajnokilagAvatás, s. confirmare, inaugurare;
întărire.Avatni, v. a confirma, a inaugura;
a întări.Avatatlan, a. neiniţiat, neintărit.Avatkozás, s. întrevenire, amestec.Avatkozni, v. a íntrevení, a sé
amesteca.Avatott, a. iniţiat, versat: inaugu
rat ; consacrat.Avatottság, s. versăţiune; hiro
tonire.Avulás, s. învechire.Avulni, v. a se învechi.Avult, a. învechit.Avultság, s. învechitură.Az, pron. acel, aceea.Az, a. (articlu), lu, le, a.Âzalag, s. infusoriu, (animal in-
fusoritt).Azalatt, ad. sub aceea, .într’aceea.Ázalék, s. fiertură, legumă
Ba, p. în. , .Bab, s. bob, bobă.Báb, s. păpuşă, figură, gogoşă,
nimfă.Bába, s. moşă.Bábaság, s. moşărie.Bábáskodás, s. ív. bábaság).Babér, s. dafin, laur.Babéros, a. laureat.Babona, babonaság, s. supersti-
ţiune, credinţă desértá. diside- monie.
Babonás, a. superstiţios.Babonázás, s. fermec-ătorie, vră
jire.Babonázni, v. a fermeca, a vrăji.Badar, a. nerespicat, neînţeles,
(vorbire oscură).Bádog, s. feralb, tinichea.Bádogos, s. feralbarifl, tinicarifi.Bádogos, a. eu feralb, feralbit.
Azaz, coj. adecă.Azelőtt, ad. mainainte.Azért, ad. pentru aceea.Ázás, s. udare, înumedare.Ázni, v. a sé uda, a sé ínumeda. Azon, pron. acel, aceea.Azonban, coj. într’aceea. Azonitás,'«. identificare.Azonitni, v. a identifica. Azonképen, ad. în aeelaş mód. Azonkívül, ad. afară de aceea Azonközben, ad. intr’aceea. Azonnal, ad îndată, numaidecât. Azonos, a. indentic.Azonosság, s. identitate.Aztán, ad. după aceea.Áztatás, s. udare, înumedare, in-
moiere; topire (de cânepă) Áztatni, v. a uda, a ínumeda, a
ínmoié; a topi (cânepă).Azur, a. azuriu, albastru.Azután, ad i.v.. aztán).
Bádogozni, v. a feralbí, a (ragé, a aeoporí cu feralb.
.Bagaria, s. piele lucrată, iuft.Bagoly, s. bubă, eueuveíea.Bágyadás, bágyadság. s ostănelă.Bágyadni, v. a sé ostăni, a sé,obosi,
a sé fatiga.Baj, s. reü, nevoie, necas; tréba,
afacere.Báj, s. încântare, frumseţă, ferinec,
nuri, graţii.Bajjal, ad. cu greu.Bájló, bájoló, a. graţios, încântă
torii!. fermecătorii!.Bajlódás, s. tribulâţiune, néeási-
ţiune.Bajlódni, v. a se nécásí, a sé tri
bul a, a se nevoi.Bajnok, s. eroii, luptătorii!, atlet.Bajnoki, a. eroicescBajnokilag, ad. eroieesco.
Bájolás Bárány 11Bájolás, încântare, fermecare.Bájolni, v. a încânta, a fermeca,
a împle de graţii..Bajos, a. anevoie, greü, molest,
taţigos.Bájos, a. graţios, încântătorii!,
fermecătorul.Bajosan, ad. cu gréü, anevoie. Bajoskodás, s. fatigă, necas. Bajtárs, s. eamerad, soţ de arme. Bajusz, s. musteţă.Bajuszos, a. -musteţios, musteţat. Ba uszosodni, v. a-i cresce mus-
teţe.Bajusztalan, ad. nemusteţios, fără
musteţe.Bajviadal, bajvivăs, s. duel, luptă.Bajvivó, s. duelant.Bak, s. bărbătuş, mascur, ţap.Bakancs, s. stifletă, topanea (la
soldaţi.Bakó, s. carnefiee, călăii.Bakolni, v. a complimenta.Baktatni, v. a orbeca, a merge
încet si împedecat.Bal, a. stângă, sténgaeiü; réti,
sinistru, fatal.Bál, s. bal; balot, ténc.Ballagni, v. a merge încet, a merge, j
mocoşînd.Balga, balgatag, a. nebun, smintit,
simplu, stupid, năuc.Balgaság, balgatagság, s. nebu-
nie, stupiditate, simplitate. |Batha, bolha, s. purece.Balházni, bolházni, v. a pureca.Balhit, s. credinţă rătăcită.Balitélet, s. prejudeţ, opininne
falsă.Bálna, s. balenă, chit.Balta, s. secure, băltag.Balul, ad. sténgaeiü, sinistru, réti.Bálvány, s. idol, Zeitate păgână.Bálványozás, s. idolatrie.Bálványozni, v. a sß închina la
idoli.
Balvélemény, s. opiniune falsă, părere sinistră.
Balzam, balzsam, s. balsam.Balzsamozni, s. a balsama.Bámészkodni, v. a sé mira, a sé
uita gură cascată.Bámulás, s. admirare, minunare.Bámulni, v. a sé minuna, a ad
mira.Bámulatos, a. an, ad. de mi
nune, mihunat, miraculos.Ban, ben, p. în.Bánni, v. a páré réü; a tracta
(bine saü réü cu cineva).Bánás, s. părere de refl; tractare.Bánat, s. întristare, supărare, pă
rere de reü.Bánatbér, bánatpénz, ş. vincul,
vadiu, arvună.Bánatos, a. — an, ad. supărat,
măchnit, întristat.Bank, s. bancă.Bankár, s. banehieriü.Bankjegy, s. bancnotă.Bánkódás, s. întristare, supărare,
măchnire, căinţă.Bánkódni, v. a se întrista, a sé
supăra, a sé căi, a regreta.Bántás, bántalom, s. vătămare,
atacare, înjurie.Bántani, v. a vătăma, a ataca, a
ofenda.Bântatian, a nevătămat, n e a ta c a t.Banya, s. babă, muiere bătrână,
hârcă.Bánya, s. baie, mină.Bányász, s. băieş, montanist, mi
nării!Bányászat, s. cultură de băi. mon-
tanistieă, minărie.Bányászkodni, v. a minări, a cul
tiva băl.Bár, coj. barem, bater, de si.Baraczk, s. persică.Barangolás, s. vagabondare, âm-
blare rătăcită, viaţă nomadă.Barangolni, v. a âmbla vagabondBárány, s. miel.
Bárányka, s. mieluşel.Barát, s. amié, prietin; călugăr.Baráti, a. amical, prietinesc.Barátilag, ad. amicabil, cu prie-
tiníe. prietinesee.Barátkozás, s. ínprietinire, ami-
eeţă.Barátkozni, v. a sé prietini, a só
face amic.Barátság, s. amiceţă, prietiníe.Barátságos, a. — an, ad. amíeal,
amicabil. prietinos.Barátságtalan, a. neprietinos, nea-
micabílBarátságtalanság, s. neprietiníe,
neamicâţă.Barátságtalanul, ad. neprietinesce,
neamicabil.Barázda, boiozda, s. brazdă, scule
(de părnSnt).Barázdálni, v. a brăzda, a ara.Bárcsak, coj. bater, barem.Barczaság, s. ţâra bârseî.Bárd, s. bardă, secure.Bárdolás,, s. cioplire, bärduire.Bárdolni, v. a bărdui, a ciopli.Bárdolatlan, a. necioplit; neculti-
vat, brut.Bárdolatlanság, s. brutalitate, ne-
cultură, mojicie.Bárgyú, a. prost, simplu, puţin la
spirit.Bárgyuság, s. prostie, simplitate,
nerozie.Bárha, coj, bater — de, barem —
de; de si.Bárhonnan, coj. deoriunde, orl-
deunde.Barka, s. mîţîşore, mugur de salce.Bárki, pron. oricine.Barkó, s. barbă, favoriţi.Barlang, s. peşteră, cavernă.Bármely, pron. oricare, oricine.Bármi, pron. orice, fiece.Barna, a. brunet, negriu, negri-
ţios.Barnán, ad. (v. barna).Barnás, a. negriu, bruneţiu.
12 Báránykai____ ,_________________________Barnaság, s. oehieşime,' bruneţie.Barnásodni, bámulni, v. a se bru-
nétí, a só- înnegri, a deveni brunet.
Barnítni, barnásitni, v. a înnegri, a face brunet.
Bámulás, s. bruneţire, ínnegrire.Báró, s. baron.Báróság, s. baroníe.Barom, s. vită.Baromi, a. dobitocese. brutal.Baromiság, s. dobitocie, brutali
tate.Baromilag, ad. dobitocesce. brutal.Bársony, s. barşon, catifea.Bársonyos, s. barşonat, eu catifea.Basa, s. paşă.Bástya, s. bastil, bulevard, forti-
fieăţiune.Batár, s. caretă, batar.Bátor, a. curagios, cutezátoriü,
animos.Bátorítás, v. încurugiare, animare,
înbărbătare.Bátoritni, v. a îneuragia, a anima,
a Inbărbăta.Bátorkodni, v. a cuteza, a ín-
dräsni.Bátorság, s. îndrăsnelă, cutezare,
euragiű. ;Bátorságos, a. — an, ad. secur,
sigur.Bátorságtalan, bátortalan, a. ne-
cutezătoriti, neîndrăsneţ; fără siguranţă, nesecur.
Bátortalanság, s. necutezare. ne- îndrăsnire.
Bátortalanul, ad. fără îndrăsnelă, neeuragios, nesigur.
Bátran, ad. animos, curagios, cu îndiăsnâlă.
Bátya, s. frate mai betrăn, bade.Be, bé, ad. înlăintru, ín.Beadni, v. a da înlăintru.Beadvány, s. petiţiune, suplică,
exhibit, memorial, presentată.Bebizonyitni, v. a demustra, a
adeveri.
Bebizonyitni
Bebizonyítás, s, demustrare, adeverire.
Beborítni, v. a acoperi.Beczikkelyezni, v. a inartieula.Becs, s. preţ, valóre.Becs, ii. prop. Viena.Bécsi, a. vienez, de Viena.Becses, a. preţios.Becsetlen, a. nepreţios.Becsinált, s. eonfertură, compot.Becsleni, becsülni, v. a preţui, a
stima; a respecta.Becslés, becsülés, s. stimare.Becsmérlés, s. defăimare, deones-
tare. 1Becsmérelni, v. a defăima, a ea-
lumnia, a deonesta.Becsomózás, s. paehetare; irotu-
lare (de acte).Becsomózni, v. a paelieta, a iro-
tula (acte).Becstelen, a. nepreţios, infam,Becstelenités, s. desonóre, defăi
mare.Becstelenitni, v. a desonora, a de
făima, a profana, a spurca.Becstelenség, s. desonóre, defăi
mare, infamie, spurcăţiune.Becstelenül, ad. desonorat, necin
stit; spurcat.Becsülés, s. stimare, respectare,
cinstire.Becsülni, v. a stima, a onora, a
respecta, a cinsti.Becsület, s. onóre, stimă, cinste.Becsületes, a. — en, ad. onorat,
cinstit, de Omenie.Becsületlen, a. fără omenie, ne
onorat.Becsületszó, s. cuvént de onóre,
parolă.Becsültetni, v. a preţui, a stima,
a estima (prin alţii).Befejezés, s. terminare, eonclu-
siune.Befejezni, v. a termina, a fini,Befelé, ad. înlăintrn.Befellegzeni, v. a se înnora.
BebizonyításBefogadni, v. a primi, a adopia,
a reeepe.Befogadás, s. primire, adoptare
recepere.Befogni, v. a prinde, a închide, a
aresta.Befolyás, s. incurgere, înfluinţare.Befolyni, v a îneurge, a înfluinţa.BefUtni, v. a încăldi, a face foc.Begy, s. guşă.Begyes, a. guşat, eu guşă.Beh! int. a! cum!Behatni, v. a pótrunde, a străbate,
a penetra.Behatás, s. petrundere, străbatere,
penetrare.Behatolni, v. a străbate.Behinteni, v. a presera.Behozás, s. importare, introducere.Behozni, v. a importa, a introduce.Beiktatni, v. a instala, a asenta;
a inpVotocola; a introduce.Beiktatás, s. instalare,introducere;Beiktatmány, s. învestitură, inves-
timent.Beilleni, v. a s8 potrivi, a passa,
a sé nimeri.Beillés, s. passare, potrivire.Beirâs, s. înscriere. înregistrare.Beirni, v. a înscrie, a înregistra.Bejegyezni, v., a însemna, a in-
protocola. a intabula.Bejegyzés, s. însemnare, inproto-
colare, intabulare.Bejelenteni, v. a însciinţa. a încu-
nosciinţa, a avi9a, a areta, a denunţa.
Bejelentés, s. însciinţare, avisare, aretare, denunţare.
Béka, s. broscăBéke, békeség, s. pace.Békealku, s. tractat de pace:Bekebelezés, s. incorporare; aso-
ţiare, îngremiare.Bekebelezni, v. a incorpora, a în
trupa, a asoţiă, a îngremia.Békélés, s. împăcare. împăciuire
Békélés 13
Békéin!, v.- a se ímpaca, a se írn- păciui.
Bekertelni, v. a îngrădi, a închide cú gaid.
Békételen, békétlen, a. neliniştit, neodiehnit, turburat.
Békételenség, s. neliniştire, ne- odichnire, turburare.
Békés, s. roc blănit.Békés, a. pacific, păciuit, liniştit.Békeség,s. pace.Béketiirés, s. răbdare, indulgenţă,
paţienţă toleranţă.Béketürö, a. răbdătorul, suferito
rii!, indulgent.Békités, s. împăcare, împăciuire.Békitni, v, a împăca, a împăciui.Békithetlen, a. neîmpăeabil.Békó, békló, s. lanţ, catenă, le-
'gătură.Békiilni, v. a sé împăca, a sé îm-
• păciui.Békülés, s. împăcare.Bel, ad. intern, din lăintru.Bél, s. maţ; mieij, feştilă (la lu
minare), măduvă, simbure.Béla, n. prop. Adalbert.Belé, bele, ad. în lăintru, în intru,Belebbezés, s. internare.Belebbezni, v. a interna.Beleegyezés, s. învoire, consim
ţireBeleegyezni, v. a se învoi, a con
simţi, a sé uni.Bélelni, bélleni, v. a cuptuşi, a
pune cuptuşală.Bélés, béllés,’ s. cuptuşală.Belemerülni, v. a sé cufunda, a
străbate (în studiu).Beles, a. mieclos. sîmburos; vo
race, măneăţios.Belföld, s. păment intern, patriă.Belföldi, a. indigen, pământân,
din patriă.Bélletlen, a. necuptuşit, fără cup
tuşală.Beiöi, ad. din lăintru, intern.
14 , Békéin! BérmálniBelUgyministerium, s. ministru de
interne.Belül, ad. din lăintru,Belülről, ad. pe din lăîntru.Bélyeg, s. semn, timbru, Stempel.Bélyegezni, v a însemna, a timbra,
ă marea.Beiyegtelen,«. netimbrat, neînsem
nat, nemarcat.Bélyegzés, s. timbrare, marcare.Bélyeqzö, a. caracteristic, notabil.Ben, p. în.Béna, a. schilav, neputinţios, ştru-
pat.Bénaság, s. sehilăvenie, neputinţă,
oloüire.Bendő, s. burtă, fóle.Bénitni, v. a schilăvi.Benn, ad. în întru, în lăintru.Bennszülött, s. indigen, născut
în patriă.Benső, a. — lég, ad. intim.Bensőség, s. intimitate.Bent, ad. { v. benn)Bénulás, s. schilăvire.Bénulni, e, a -sé schilavi.Benyomás, S: impresiune, intipă-
ritură.Bér, s. simbria, sold, léfa, tâesă,
cens.Bérbeadni, v. a esatenda, a da
în arendă.Bérez, s. munte.Bérezés, a. muntos.Bérelni, v. a esarenda, a închiria.Bérencz, s. şerbitoritî, argat, sim-
briaş, slugăriţi.Béres, s. serv, şerbitoritî, argat.Beretva, s. bricift.Beretválni, v. a rade.Bérlelni, v. a cuptuşi; a închiria.Bérlés, s. cuptuşaiă; închiriate.Bérlet, s. arendă, abonament, pac-
tare.Bérlő, s. arendătorifi; abonätoriü.Bérmálás, s. miruire, confirmare.Bérmálni, v. a mirui, a confirma
Bérmentes Bilincselés 15Bérmentes, a. — en, ad. seutit
de taesă.Berz, s. eieetru.Berzdelej, s. electromagnet.Berzdelejes, a. electromagnetic..Berzdelejesség, s. electromagne
tism.Berzedni, v. a sé sburlí, a sé vâl
vei (perul).Berzelni, v. a eleetrisa.Berztelep, s. baterie electrică.Berzsen, (fa), s. fernambuc (ar
bore).Besorozás, s. asentare.Besorozni, v. a asenta, a înşira,
a íntira. 'Beszállani, v. a sé íncortela.Beszállásolás, s. íncortelare.Beszállásolni, v. a íncortela.Beszámítás, s. eomputare, compu-
tăţiune, imputăţiune.Beszámítani, betudni, v. a com-
puta. a compensa, a imputa.Beszéd, beszélés, s. vorbire, cu-
véntare.Beszédes, a. vorbitoriü, vorbăreţ,
limbut.Beszélgetés, s. vorbire discurs,
convorbire.Beszélgetni, v a vorbi, a discura.Beszélés, s. discurs, vorbire.Beszélni, v. a vorbi, a euventa.Beszély, s. enarare, novelă.Besztercze, n. prop. Bistriţa.Beszennyezni, v. a mânji, a în
negri, a ponosi.Beteg, a. morbos, bolnav. ■Betegedés, s. bolnăvire.Betegedni, v a sé bolnăvi.Beteges, a. bolnăvicios, nesănătos.Betegeskedés, s. nes&nătate, bo-
lire, morb.Betegeskedni, v. a suferi în morb.Betegitni, v. a bolnăvi.Betegség, s. morb, bolă.Betestesitni, v. a íngremía, a în
corpora.Betiltani, v. a sista, a opri.
Betyár, s. bădăran, om brut.Betyárkodni, v. a sé purta brut.Betörni, v. a erurnpe, ä sparge, a
frânge.Betörés, s. erumpere, invasiune;
frângere.Betű, s. literă.Betüszámolás, s. calculare alge
brai că.Betüszámtan, s. algebră.Betűzni, v. a silabiza.Bevádolás, s. aeusare, denunţiare,
inculpare.Bevádolni, v. a acusa, a denunţia,
a iuculpa.Bevallani, v. a mărturisi, a recu-
nósce, a fasiona.Bevallás, s.-mărturisire, íasionare.Bevezetés, s. introducere; insta
lare.Bevezetni, v. a introduce, a con
duce, a instala.Bevitel, s. import, importare.Bevinni, /», ă importa, a duee ín-
iăintru.Bezárás, s. închidere; arestare.Bezárni, v. a închide: a aresta.Bezáródás, s. închidere, îneuiere.Bezáródni, v.- a sé închide, a sé
incuié.Bezárólag, ad. inclusiv.Bezzeg, int. înadever! aşadarăl
sciu-eä!Bibelődés, s. migală, moeoşală.Bíbelődni, v. a se migăli, a mocosí.Bibor, s. porfiră, purpură.Bíboros, a. purpuriu.Bibornok, s. cardinal.Bicsak, s. brişcă, cuţit.Bicskás, s. tălharift de pungi, hoţ.Biczczenteni, v. a clătina (din capj.Bika, s. taur.Bikacsolnl, v. a sé opune, a re-
siste.Bikk, bikfa, s. fag.Bilincs, s. catenă, cătuşa, lanţ.Bilincselés, s. încatenare, încătu
şare.
Bilincselni16Bilincselni, v. a îneatena, a încătuşa.Billegény, s. codubatură (pasere).Billegetni,' v. a clătina, a mişca.Billegni, v. a clătina, a bilanţa:
a vibra, a oscila.Billeni, v. a precumpăni.Billenteni, v. a precumpăni, a
resturna.Billentyű, s. ventil, capac, clapă,Billikom, s. pocal, cană.Bimbó, s. mugur, boboc.Bimbós, a. muguros, cu mugur,
bobociiBimbózni, v. a muguri.Bírálás, birálat, s. censurare, ju
decare, critisare. !Birálni, v. a judeca, a critisa, a !
recensa, a censura. IBírás, s. avere, stăpânire. !Birka, s. óié (cu lână fină ereţă).Birkózás, s. luptă.Birkózni, « ..a sé lupta.Bírni, v. a poşede, a avé; a în
vinge; a suporta, a redica.Biró, s. jude.Birodalmi, a. imperial.Birodalom, s. imperiu, împărăţie.Birói, a. judiţial, judecătoresc.Biróizár, s. secuestru judecătoresc.Biróság, s. tribunal, judecătorie.Birs, birsalma, s. gutuie.Birság, s. pedépsá (de báni),
amendă, gloljă.Bírságolni, v. a globi, a pedepsi
(în bani).Birtok, s. posesiune, proprietate,
avere.Birtokháborítás, s. eonturbare de
posesiune.Birtokolni, v. a poşede, a avé ín
proprietate.Birtoklás, s. poşedere.Birtokos, s. posesor, proprietarii!.Birtoktalan, a. fără avere, fără
posesiune.Bitang, s. spuriü, copil nelegiuit.Bitangolás, s. risipire, usurpare.Bitangolni, v. a risipi, a prăpădi.
Bitorló, a. usurpätoriü.Bitó, s. furci, stâlp de spemjurat;
earnefiee.Bitorlás, s. usurpare.Bitorolni, v. a usurpa, a risipi.Bival, s. bivol.Bivalos, s. bivolariü.Bizakodás, bizalom, s. încredere,■ confldenţiă.Bizakodni, v. a sé încrede.Bizalmas, a. — an, ad. eonc-re-
(iut, încredinţat, confidenţial.Bizalmatlan, a. — ui, ad. fără
încredere, prepuitorifi.Bizalmatlanság, s. neîncredere,
bánniéia.Bizalmi, a. de incredereBizás, s. concredere; însărcinare.Bizni, v. a concrede, a încrede;
a sé încrede.Bizodalom, s. (v. bizalom).Bizomány, s. eomisiune, însărci
nare.Bizományos, s. comisioneriü, man-
datariü.Bizon! bizony! int. aşa! <jeu! în
adevér.Bizonyítók, s. dovadă, argument,
probă.Bizonyitni, ■» a dovedi, a argu
menta, a demustra.Bizonyítvány, bizonyitmány, s. ates
tat, adeverinţă.Bizonyosodni, bizonyodni, v. a sé
dovedi, a sé edeveri.Bizonyos, a. an, ud. sigur, cert.Bizonyság, s. mărturie, martor.Bizonytalan, a. neeert, nesigur.Bizonytalanság, s. nesiguranţă,
nesiguritate.Biztatni, v. a îndemna, a împin-
tena, a înteţi.Biztonság, biztosság, s. securanţă,
securitate.Biztos, a. — an, ad. secur.Biztos, s. comisariü, mandatarii!.Biztosítás, s. aseeurare, garantare,
cauţiune.
Biztosítás
Biztosítni Bolondulás 17Biztosítni, v. a asigura, a ga
ranta"Bizvást, ad. secur.Bobita, s. moţ, euoul, eiuf, (]a
paseri).Bóbitás, a. moţat.Bocsánat, s. pardonare, iertare. Bocsátni, v. a ierta, a lăsa. Bocsátkozni, v. a se demite, a sé
lăsa, a participa.Bocskor, s. opincă.Bódé, s. boltiţă, coliba, căsuţă. Bodítni, v. a ameţi, a ímb'eta. Bodnár, s. butariü, dogariü. Bódog, n. prop. Felician.Bodor, a. creţ, încreţit; încurcat;
nărod.Bódorogni, v. a vagabunda, a
âmbla rătăcit.Bódulás, bódultság, s. ameţire,
ameţâiă.Bódulni, v. a ameţi, a sö imbăta
(de cap ).Bódult, a. ameţit.Bodza, bodzafa, s. soc.Bog, s. nod.Bogács, s. scăieţ, scai.Bogár, s. insectă, gândac. Bogarászat, s. entomologie. Bogarászni, v. a aduna insecte. Bogas, a. noduros.Bogdán, n. prop. Adeodat. Bogasodni, v. a sé înnoda.Boglár, s. eătăramă, agrafă, sponcă. Boglya, s. bódé, juredă, grămadă,
claie.Bognár, s. rotarifl.Bogos, a. — an, ad. (v. bogas). Bogosodni, v. (v. bogasodni). Bogozni, v. a înnoda.Bogrács, s. căldare, cazan.Bogyó, s. bobiţă, bobă.Bogyós, a. bobat.Bohó, a. nărod, nebunatic.Bohócz, s. paiaţ, păcală.Bohóság, s. nebunie, năroijie. Bohóskodni, v. a face nebunie. Bojt, s. ciucur.
Bojtorján, s. (y. bogács).Bojtos, a. eiucurat, înciueurat. Bojtozni, v. a înciucura Bók, s. salutare, compliment. Boka, bokacsont, s. glesnă, oul
peţior.ului.Bókolás, s. complimentare. Bókolni, v. a complimenta, a sa
luta.Bokor, s. tufă.Bokratian, a. netufos.Bokréta, s. buchet (de flori). Bokrétázni, v. a orna eu flori, a
împena.Bokros, a. tufos, des.Bokrosodás, s. întufoşare, înmul
ţire.Bokrosodni, bokrosulni, v. a sö
întufoşa; a sé înmulţi.BÓI, p. din.Boldog, a. fericit.Boldogitás, s. fericire.Boldogitni, v. a ferici.Boldogság, s. fericitate, fericire. Boldogságos, a. fericit, sânt. Boldogtalan, a. — ul, ad. nefericit. Boldogtalanam, v. a neferici. Boldogtalanodé, v. a sé neferici. Boldogtalanság, s. nefericire. Boldogul, ad. fericit,Boldogulni, v. a sé ferici.Bolha, balha, s. purece.Bolhás, a. — an, ad. purecos, cu
purece.Bolházni, bolhászni, v. a sé pureca. Bolházkodás, bolházodás, v. pu-
recare.Bolházkodni, bolházodni, v. a sé
pureca.Bólintani, v. a înclina, a mişca (eu capul).Bolond, a. nebun.Bolondităs, s. nebunite. Bolonditni, v. a nebuni (pe cineva). Bolondos, a. nebunatic. Bolondoskodni, bolondozni, v. a
face nebunie.Bolondulás, s. nebuniră.
2
Bolondulni Borzasítni18Bolondulni, v. a nebuni.Bolt, s. prăvălie, boltă, neguţătorie.Bolthajtás, boltozat, s. bol*á, bol-
titurá, arc.Bolthajtásos, a. — an, ad. areuat,
eu boltitură.Boltív, s: are (do pod).Boltozni, v. a areua, a bolti.Bolygani, bolyongani, v. (v. bodo-
rogni).Boivoás, s. vagabundare, amblare
rătăcită.Bomba, s. bombă.Bomlani, bomladozní, v. a se des
face, a sé descompune, a se disolva.
Bomlás, bi>mladozás, s. desfacere, disolvare.
Bomolhatlan, a. nedesfaeabil, ne- disolvabil.
Bonczolás, s. anatomisare, des- membrare.
Bonczolni, v. a anatomisa, a des- membra.
Boncztan, s. anatomie, artea anatomică.
B o n t a k o z n i , a sé desface, a sé desmembra.
Bontás, s. desfacere.Bontatlan, a, nedesfăcut.Bonyolítás, s. încurcare, încâlcire.Bonyolítni, v. a încurca, a încălcî.Bonyolodás, bonyolultság, s. în
curcătură, complicareBonyolódni, v a încurca, a încâlci.Bor, s. vin.Borbély, s. barbier.Borda, s. spată, (la ţesut); oldal
borda, cóste (la animale).Borítani, v. a acoperi, a cuptuşi.Boritás, s. acoperire, enptuşală.Boritatlan, a. neacoperit.Boríték, s acoperemént, învălitore,
vél, euptuşală.Borítékos, « copertat, învălit.Borítékozni, v. a coperta.Boritgatás, s. acoperire.Boritgatni, v a acoperi, a cuptuşi.
Borító, s. aeoperitoriü.Borjas, a. cu viţel.Bor azni, borjúzni, v. a făta (viţel). Bor ú, s. viţel.Borjúfoka, s. viţe! de mare, focă. Borjuzás, s. fătare (de viţel).Bor él, s. alcohol, spirit de vin. Borogatni, v. (v. boritgatni). Borona, s. grapă.Boronálni, v. a grăpa.Boronálás, s. grăpare. Boronálatlan, a. negrapat.Boróka, s. snépán, iuniper, Borongani, v. a se înnora.Boros a. — an, ad. vinos; eu vin;
boroshordó, bute cu vin. Borostyán, s. dafin, iaure, mălin. Boroszlán, s dafinel, leustean. Borotva, s. ( y . beretva). Borotválni, v. (beretválni). Borotválkozni, v. v. (beretválkozni). Borozni, v. a be vin.Bors, s. piperiti.Borsos, a. — an, ad. piperat. Borsolni, borsozni, v. a pipera. Borsolatlan, a. nepiperat.Borsika, s. lingurică cu créstü
(plantă).Borsó, s. mazere.Borseprii, s. droşdie de vin. Borsódzni, v. a sé înăspri; a sé
înfiora.Borszesz, s. spirt de vin.Borulni, v. a sé pleca; a sé în
nora, a sé închide (orisontul). Borús, a. înnorat, întunecat, închis. Borúit, a. (v. borús).Ború, s. 'înnorare, întunecare. Borz, s. vezure.Borzadály, borzalom, borzadalom,
s. înfiorăţiune.Borzadás, s. înfiorare.Borzadni, v. a se înfiora.Borzas, borzos, a. — an, ad.
sburlit, péros, nepepténat, vél- voiet.
Borzasitni, v. a sburli, a velvoie.
Borzasztó Böngészet 19Borzasztó, a. — an, ad. spăimân-
tătoriti, fioros, înfricoşat, teribil. Borzogatni, borzongatni, s. a ave
fiori, a înfiora,Boszankodás, boszonkodás, v. se-
chirare, năcaz, neplăcere. Boszankodni, boszonkodni, v. a să
năeăjî, a să sechira.Boszantani, v. a năcăji, a irita, a
întărită.Boszantăs, s. năcăjire, întărîtare. Boszor, s. cap de morte (insectă). Boszorkány, s. strigóle, fermecă-
tóre.Boszorkánykodni, v. a fermeca, a
vrăjiBoszorkányság, s. fermecătorie,
vrăjire.Boszú, boszúállás, s. resbunare,
vendetă.Boszúlni, bosszulni, v. a resbuna. Boszús, bosszuló, a. resbunătoriii. Bosszúálló, a. (v. boszuló). Bosszús, a. — an, ad. năcăjit,
mănios.Bosszúság, s. năcaz, injurie, mănie. Bot, s. baston, băţ.Botozni, v a ciomaaí, a bate eu băţul. Botlani, v. a sé ímpedeca.Botlás, s. ímpedeeare, gresélá. Botolni, v. (v. botozni).Botor, a. stupid, nărod, simplu. Botorkálni, v. a sé ímpedeca, a sé
poticni, a sé ímpletecí. Botorkázás, s. poticnire, îm ped,
deeare, împletecitură. Botorkázni, v. (v. botorkálni). Botorság, s. stupiditate, nărotjie,
neghiobie.Botos, a. cu băţ.Botránkozni, v. a să scandalisa. Botrány, s. scandal. Botránykozás, s. seandalisare (pro
prie).Botránykoztatás, s. seandalisare. Botránykoztatni, v. a scandalisa. Botránykoztató, botrányos, a.
scandalos.
Botránytalan, a. neseandalos. Bozont, s. iloe.Bozontos, a. íloeos, sburlit.Bozot, s. trestiei, stuf.Bozotos, a. trestios, stufos.Bö, a. larg, destul, abundant,
BőBőBő'BőBő
copios.Bocs, s. (v. becs).Böffenni, böfögni, ®. a râgăi. Böfögés, s. râgăitură.Bőgni, v. a răcni, a mugi, a sbiera. Bőgés, s. răcnire, mugire. Bőgetni, v. a face sé plângă. Bőgő, a. räcnitoriü, sbierätoriü. Bögöly, s. téun, muscă de boü. Bögre, s. tigaie, olişoră.Bögy, s. (v. begy). ’
t, s. post, ajun. ti, a. de post. tölés, s. ajunare, postire. tölni, v. a posti, tös, a. — en, ad. de post.
Bökni, v. a împunge, a înţepa. Bökés, s. înţepare, împungere. Bökkenni, v. a ímpedeca, a in
ti mpina.Bökkenés, s. ímpedeeare, íntimpi-
nare.Bökkenő, a. împedecătorift, intim-
pinätoriü.Bökő, a. pungatoriü.Bői, p. din.Bölcs, a. filosof, înţelept, sapient. Bölcselet, s. filosofie.Bölcselkedni, v. a filosofa. Bölcsen, ad. înţelepţesce. Bölcseség, s. înţeiepţiune, şa-
pienţiă.Bölcsész, s. filosof.Bölcsészet, s. filosefie.Bölcső, s. légán.Bölény, s. boü sălbatic, bour. Bömbölni, v. a mugi.Bömbölés, s. muget.Böngész, s. compilätoriü, spieui-
toriü, (din eărţî).Böngészet, s. cetire, spicuire, de-
copiere.2*
20 Böngészni BúvárBöngészni, v. a eetí, a deeopie, a
reeetí, a spicui.Bőr, s. piele.Büros, a. — en, ad. pi'elos, eu
piele, împeliţat.Börösödni, v. a sé împeliţa, a
prinde piele.Bőrtelen, töretlen, a. fără piele,
nepeliţat.Börtön, s. earcer, temniţă, prin-
sóre.Börtönözés, s. încarcerare, întem
niţare.Börtönözni, v, a încarcera, a aresta,
a întemniţa.Börzsöny, s. ( berzsen).Bőség, s. abundanţă, copiositate,
lărgime.Bőséges, a. — en, ad. abundant,
copios, mult.Bősz, a. înfuriat, iritat.Bőszítni, V. a înfuria, a irita.Bőszülni, v. a se înfuria.ÉöszUlt, a. — en, ad. înfuriat.Bővelkedés, s. abundanţă, priso
sinţă.Bővelkedni, v. a avé în abundanţă,
a prisosi.Bőven, ad. îndestul, abundant.Bővítni, v. a lărgi; a spori.Bú, s. supărare, întristare.Buba, s. păpuşă; copil mic.Bubázni, v. a păpuşa, a juca cu
păpuşa.Buborék, s. beşieă, bulbuc (de apă).Buborékolni, v. a beşica, a bulbuca,
a spumega.Buborékos, a. beşicos, spumegos.Búbos, a. moţat.BÚCSÚ, s. remas bun, adio; jubileuBúcsuzás, s. remas bún.Búcsúzni, v. a lua remas bún.Búcsúztatni, v. a lua remas bún,
a face ertăţiunî (la morţi).Búg, s. porumbarifl.Búgás, s. turturâlă.Búgni, v. a bombái, a porumba, a
turtura.
Bugyogás, s. clocoire, isvorire, spu- megare.
Bugyogni, v. a cloci, a isvorí, a spumega.
Buja, a. desfrénat, ínbuíbat.Bu án, ad. (v. buja).Bujaság, s. desfrénare.Bujálkodás, s. desfréü.Bujálkodni, v. a s6 înbuiba, a trăi
în desfrenärl.Bujdoklás, s. âmblare rătăcită, va-
gabundare.Bujdokolni, v. a âmbla rătăcit, a
vagabunda.Bújni, bujkálni, v. a se ascunde. Bujtogatas, s. agitare.Bojtogatni, v. a agita Bu kás s. cădere.Bukni, v. a căde, a pica.Bunkó, s. măciucă.Bunkós, a. măciueat, eu măciucă. Buktatás, s. trântire, căijetură. Buktatni, v. a trânti, a face sé cadă. Bunda, s. bundă.Burgonya, s. cartof, crumpănă, ba
rabol.Burján, s. mărăcină, buruiéná. Burjános, a. buruienos.Burkolás, $■ învălire, înfăşurare. Burkolni, v. a învăli, a înfăşură. Burok, s. învălilore, locaş (la copil
miei după nascere).Bús, a. — an, ad. trist, supărat. Búsitni, s. a supăra, a întrista. Búsulni, búsongani, búslókadni, v.
a se întrista, a sé supăra. Bútalan, a. neîntristat.Buta, a. stupid, nărod.Butaság, s. stupiditate.Butítni, v. a năroqii, a prosti, a
face stupid.Bútor, s. mobilie.Bútorozás, s. mobilare, mobilizare. Bútorozni, v. a mobiliza.Butulni, v. a sé face, a deveni
stupid, a narocji.Búvár, s. cufundătorm de mare,
scrutătorii!.
Búvárkodni, v. a scruta, a cerceta.Búza, s. grán, gráü.Buzdítás, s. animare, íncuragiare,
înbărbătare.Buzdítni, v. a înbărbăta, a anima,
a éntusiasma.Buzér, s. roibä (plântă).Buzgalom, s. zel, entusiasm, fer-
vóre.Buzgalmas, a zelos.Buzgó, a. devot, piti, zelos.Buzgóság, s. devoţiune, pietate,
fervóre.Buzgólkodni, v. a zela, a fi devot,
a fi zelos.Buzgólkodás,’ s. ív. buzgóság).Buzogány, s. giogä.Bü, s. farmec, îneântătură.Bübáj, s. îneântătură, farmec,
magie.Bíibájolni, v. a încânta, a fermeca;
a vrăji..Bűbájos, a. fermecătorii!, încân
tătorii!.Büdös, a. puturos, împuţit.Büdösítni, v. a împuţi.Büdösség, s. putóre.Büdösödni, v. a sé împuţi.Bükk, bükkfa, s. fag.Bükkmag, s. gir, semenţă de fag.Bükköny, s. măzăriehe.Bűn, s. păcat, culpă; crimă.Bünbánás, s. penitenţă, părere de
reü a păcatelor.
BúvárkodniBűnbocsánat, s. ainnestie, ertare
de păcate.Bünhödés, s. pocăire, penitenţă. Bűnhődni, v. a suferi, a să pocăi, Bűnös, a. păcătos.Büntelen, a. nepăcătos, inocente. Bűntény, s. crimă.Büntetés, s. pedépsa.Büntetni, v. a pedepsi. Büntetlenül, ad. nepedepsit. Bürök, s. cucută.Büszke, a. büszkén, ad. fălos,
măreţ, sumeţ.Büszkeség, s. fală, sumeţie, orgolíe. Büszkélkedés, s. (v. büszkeség). Büszkélkedni, v. a să făli, a să trufí. Bütü, s. vérf.Bütyök, s. nod, măciucă.Bütykös, a. noduros, măciucos. Bűvegytan, s. alchimie.Bűvész, s. fermecätoriü, mag. Büvölés, s. fermecătorie, magie. Bűvölni, v. a fermeca, a încânta,
a vrăji.Bűz, s. putóre, miros greü. Büzhödni, v. a să împuţi, a sé
infetida.Büzhödt, a. împuţit, fetid, puturos. Büzlelni, v. a mirosa (ceva ne
plăcuţi.Büzleni, v. a puţi,' a mirosa greü. Bűzös, a. puturos, împuţit. Büzösödni, v. a să împuţi, a sé
ínfetida.
Csákány 21
Gs.Csáb, s. amăgire, seducere, adé-
mănâlă, atrasament.Csábitás, s. amăgitură, seduţiune,
adămănâlă.Csábitni, v. a amăgi, a seduce, a
adămăni.Csábitó, a. amăgitorii!, seducă-
toriü.Csábulni, v. a sé amăgi, a sé seduce.
Csacsi, s. măgarifi, asin.Csacska, a. limbut, guraliv. Csacskaság, s. limbuţire, guralivíe. Csacsogás, s. limbuţire, gălăgire. Csacsogni, v. a gălăgi, a limbuţi. Csacsogó, a. limbut, gălăgitorift. Csafarni, v. a învârti, a íntó.ree. Csak, ad. numai.Csákány, s. ciocan.
Csakha Császárság. 22.Csakha, ad. numai—de.Csakhogy, coj. numai—dacă.Csákiya, s. patină, tălpigă (de dat
pe gbiaţa), cârlig, arpagă.Csáklyázni, v. a se da pe ghiaţă
cu tălpiga, a patina.Csaknem, ad. mal, cam.Csákó, s. chiveră, eiaeftü.Csakugyan, coj. totuşi, cu tóté
aceste, însă.Család, s. familia.Családos, a. cu familia. .Családtaían, a. fără familia.Csalán, s. ursică.Csalárd, csaló, a. înşelătorii!, fals.Csalárdság, s. înşelătorie, falsitate.Csalárdkodni, v. a înşela.Csalárdul, ad. fals.Csalás, s. înşălăţiune, falsitate.Csalatás, csalódás, csalatkozás,
s. amagíre. înşelătură, ilusiune, amăgitură.
Csalatkozni, v. a se înşela, a só amăgi.
Csalékony, a. amăgitorii!, ilusoriű, fals.
Csalfa, a înşelătorii!, amăgitorii!,Csalfaság, s. .amăgitură, înşelă
tură.Csalfálkodni, csalfáskodni, v. a
înşela, a amăgi.Csalhatatlan, csalhatlan, a. neín-
şelaver, neamagibil, fără dubie- tate.
Csalhatatlanul, csalhatlanúl, ad.nesmintit, fără îndoială, seeur.
Csalhatatlanság, s. neînşClăţiune, siguritate, neîndoială.
Csalit, s. tufariü, eiritiş.Csalitos, a. tufoş, dudos.Csalma, s. turban (legătură de
cap la turci).Csalmatok, s. mesălăriţă, iustian
(plántál.Csalni, o. a înşela, a seduce.Csaló, s. înşelătorii!, seducătorii!.Csalódás, s. înşelăţiune, ilusiune,
amăgire.
Csalódni, v. a se înşela, a sé amăgi, a se seduce.
Csalogány, s. privigitóre, filomelă (pasere).
Csalogatás, s. amăgială, seducere.
Csalogatni, v. a înşela, a amăgi, a seduce.
Csalogató, a. amăgitorii!, înşelătorii, seducătorii!.
Csalóka, a amăgiţiv, ilusoriű, seducătorii!.
Csap, s. cep, dop.Csapás, s. lovitură, bătătură, plagă.Csapat, s. trupă, óste.Csapdosni, v. a trânti, a plesni.Csapdosás, s. plesnitură, trânti-
tură.Csapiár, — os, s. ospătariti, bir-.
tariti,Csapodár, a fluturat, neconstant,
nestatornic.Csapodárkodás, s. neconstanţiă,
fluturăţiune, nestatornicie.Csapodárkodni, v. a fi neconstant,
a flutura, (a curtisa încoce şi încolo l.
Csapódni, v. a sé trânti, a pocni, a se închide (uşa).
Csapolni, v. a eepui.Csapongani, v. a stravaga, a fi
svânturat, a face scursiunî (de. frânate).
Csapongás, s. desfrenare. strava- ganţiă, esces, svânturătură.
Csapszék, s. ospătăm, efişmă mi- seră.
Csárda, s. ciardă, crişmă şpe eâm- piele ung.).
Csárdás, s. ciardaş (un joc ung.).Csarnok, s. hală, portic, sală.Császár, s. împerat.Császári, a. împărătesc.Császárkodni, v. a împărăţi.Császármadár, s găinuşă, ah
nariă.Császárné, s. ímpérátésá.Császárság, s. împărăţia.
Csat Csempészkedés 23Csat, s. cătărambă, agrafă, com-
piţă, cataramă.Csata, s. bătălie, atae.Csatak, s. nămol, tină.Csatakolni, v. a întina, a námolí
(vestminte).Csatakos, a. întinat, nămolit.Csatározás, s. tirălărie, ieptătură,
puşeătură singuratică (la soldaţi).
Csatározni, v. a tirălări.Csatázás, s. luptă, pumnare, atae. iCsatázni, v. a sé lupta, a se bate.Csatlakozni, v. a se însoţi, a sé
uni, a se împreuna.Csatiás, csatlakozás, s. împre
unare, un're, îmbinare.Csatolás, s. îneătărambare, îmbi
nare.Csatolni, v. a îneătărămba, a îm
bina.Csatorna, s. canal, scoe.Csatornás, a. eu canal, canalisat.Csattanás, s. pocnitură, sunet.Csattanni, v a suna, a pocni.Csattanós, a. sunătorii!, pocni
torii!; eclantant (la vorbire).Csattogni, v. a pocni, a suna.Csáva, s. dubéla, argáséla.Csáválás, s. argăsitură, argăsire.Csáváin), v. a argăsi, a dubălăriCsáválatlan, ad. neargăsit.Csavar, s. şurub, vértej.Csavarás, s. înşurubare, invertire,
sucire.Csavargani, csavarogni, v. a am-
bla vagabund.Csavargás, s. âmblare vagabondă.Csavarni, csavargatni, v. a înşu
ruba, a înverti, a suci.Csavarodás, s. întorsătură, suci-
tură, învertitură.Csavarodni, v. a se 'înverti, a se
SIH-Í.Cseber, csöbör, s. ciubăr.Csecs, s. ţîţă.Csecsemő, csecsemös, s infante,
copil la ţîţă.
Csecsebecse, s. bagatele, nemicuri.Csecses, a. ţîţat, eu ţîţa.Csecsetlen, a. fără ţîţă, neţîţos.Cseh, s. boem.Csekély, a. mie, puţîn, bagateb
neînsemnat.Csekélyleni, v. a ţine puţîn, bagatel.Csekélység, s. puţinătate, micime,
neînsemnătate.Csel, s. laţ, cursă, falsitate, şireţie,
astuţie.Cseléd, s. servitoritt, servitóre;
căseniCselédség, s. servitorime.Cselekedet, s. faptă, lucrare.Cselekedni, v. a face, a lucra.Cselekmény, cselekvény, cselek
vés, s. faptă, lucrare, activitate,' acţiune. /
Cselekvő, s. făptuitoria, actor, a. activ, f'ăbătoriii.
Csele, s. delfin (animal).Cselekvőség, s. activitate, făptuire,
lucrare.Cselfogás, s. apucătură astută,
fineţiă viclenă, viclenia.Cselszövény, s. intrigă, cabală.Cselszövényes, a. intrigant.Cselszövés, s. intrigă, intrigare.Cselszövö, a. intiigant.Csemcsegni, v. a clefăi, a molfai.Csemcsegés, s. elefăire, molfăire
(la mâncare).Csemege, s. licării, mâncări mé-
runte, (confefuri, póme, duice- ţuri).
Csemegézni, v. a gustări, a mânea ticăituri, zaharicale.
Csemete, s. plăntiţă, résad, plân- tuliţă.
Csempész, s. eontrabandierift, traficant (pe furiş).
Csempészet, s. contrabandă, trafică contrabandă.
Csempészkedni, v. a contrabanda, a trece marfă oprită.
Csempészkedés, s. contrabandare, trecere de marfă oprită.
24Csend, s. lăcere, astempérare,.li
nişte .Csendes, a. liniştit, tăcut, domol,
astémpérat, lin.Csendesedés, csendesség, s. tăcere,
astempérare, linişte.Csendesedni, ». a sé astempéra, a
sé linişti, a sé molcomi.Csendesen, ad. liniştit, molcomit,
tăcut.Csendesitni, v.ji molcomi, a linişti,
a astempéra.'Csendesülni, v. (v. csendesedni).Csendités, s. clopotíre, sunare de
clopoţel.Csenditni, v. a clopotí, a trage
clopoţelul.Csendítő, s. elopotitoriü.Csend-ör. s. gendarm.Csend-őrség, s. gendărmărie.
■ Cséndörtanya, s. casarniá de gen- darmi.
Csendülés, s. sunet (de clopoţel), ţîuitură, resunet.
Csendülni, v. a resuna, a ţiul.Csenés, s. pitulare, furare.Csenevész, a. ticălos, miseraver,
degenerat, năcăsit, proletariü.Csenevézni, v. a degenera, a sé
corci, a perde viţa.Csenevézség, s. degenerăţiune, cor
citură, bastardime.Csengeni, v. a clopotí, a resuna,
a tini.Csengés, s. símet, ţîuitură, elo-
potire.Csengetés, s. clopotire, tragere de
clopoţel.Csengetni, v. a clopotí (cu clopoţel),
a trage clopoţelul.Csengetyü, s. clopoţel.Csenni, v. a fura, a pitula.Csep, csepp, s. pic, picur.Csép, s. îmblăeiu. .Csepegni, v. a picura.Csepegetni, v. a picura ipe ceva).Csepegés, s. picur, picurătură.
CsendCsepegő, s. streşină, picur; a. pi-
curatoriü.Csépeletlen, a. neîmblătit.Csépelni, v. a îmblăti.Cseperegni, v. ív. csepegni).Cseperke, s. ciupercă.Cséplés, s. îmblătire, îmblătitură.
. Cséplő, s. îmblătitorifl.Cseppenni, cseppenteni, v. a picu-
cura, a stropi.Csepű, s. eâlţl (de cânepă).Csepüs, a. câlţos, eu eâlţl.Cser, cserfa, s. stegériü.’Csere, s. schimbare, variaţiune.Cserebere, csereberélés, s. trafi
care, schimbare.Csereberélni, v. a trafica, a schimba.Cserebogár, cserebüly, s. gândac
de maiü, seărăbuş.Cserélni, cserélgetni, ®. a schimba,
a varia, a trafica.Cserép, s. hârb, căhală. ţiglă.Cserepes, a. cu ţigle, eu căhale.Gseresnye, cseresznye, s. cireşă,
cireşe.Cseresnyés, s. gradină cu cireşe.Gserge, s. strai, ţol, cergă.Csergedni, csörgedezni, cserge-
dezni, v. a ţîrăi, a curge (un isvor, părett eu sunet).
Csergés, csörgés, csergedezés, s. ţîraire i sunetul unui păreii).
Csergetyü, s. clânţăitore, dârdăi- tóre, eârţăitore.
Cserje, s. arbustime, -ciritiş, tufiş, huci.
Csermely, s. părăuţ, părefl.Cserzeni, ®. a argăsi.Cserzés, s argăsală.Csésze, s. scafă, tâsă, césoa.Csevegés, s. limbuţire, vorbire fără
rost.Csevegni, v. a flecari, a gălăgi, a
vorbi fără rost.Csevegő, a. flecăritorifl, guraliv,
vorbăreţ.Csiga, s. rolă, rotiţă, torc-lă; cubel-
eiü, melciü.
Csiga
Csigázni Csintalan 25Csigázni, v. a roti, a înverti rola.
-Csik, s. ţîparifl (animal).Csikarni, «. a stóree, a lua eu
forţa, a răpi; a strínge.Csiklandani, csíklándani, v. a gá-
dăli.Csiklandás, csiklandozás, s. gâdă-
líre, gâdălitură.Csiklandós, a. gâdătiţios.Csiklandozni, v. a să’ gâdăli.Csikó, s. mânz.Csikócza, s. cal de mare, mânz
de mare.Csikorgás, csikorgatás, s. scâr-
ţăitură, erişcare.Csikorgatni, v. a seârţăi, (ceva),
a erişea '(dinţii).Csikorogni, v. a seârţăi (ometul).Csíkos, a. vergat, liniat.Csikózás, ş. fătare de mânz.Csíkozni, v. a făta mânz.Csíkozni, v. a verga, a trage verge,
liniaturl.Csillag, s. stea.Csillagász, s. astronom.Csillagászat, s. astronomie.Csillagászati, a, astronomie.Csillagatlan, csillagtalan, a. ne
stelat, fără stele.Csillagjóslat, s. astrologie.Csillagkép, s. constelăţiune.Csillagkém, s. observătoriu de stele.Csillagkémde, s. turn astronomie,
loe observătoriu.Csilláglani, v. a luci, a sclipi, a
lumina.Csillagos, a. stelat, eu stele.Csillagrendszer, s. sistemă plane
tară.Csillagtan, s. astronomie, sciinţă
astronomică.Csillagtávmérö, s astrolab.Csillagzat, s. constelăţiune, stele,
astru.Csillagzó, a. lucitorii!, solipitoritt,
luminătorii).Csillám, csillámlás, s. lucire, lu
mină, sclipire.
Csillámlani, v. a luci, a sclipi, a lumina.
Csillámló, csillogó, a. lucitorii), sclipitorii).
Csillany, s. brilant.Csillap, s. tăcere, linisce, domol.Csillapitni, v. a linisci, a molcomi,
a domoli, a alina.Csillapodni, csillapulni, «.* a s6
linisci, a se domoli, a se molcomi, a să alina.
Csillár, s. luster, candelabru, poli- candru.
Csillogás, s. sclipire, lucire, strălucire. _
Csillogni, v. (v. csillámlani).Csimaz, s. păduche de plânte.Csimbolya, s. cimpóie.Csin, Csíny, s. apucătură falsă;
gentilitate; frumseţă.Csinálás, s. facere, lucrare.Csinálatlan, a. — úl, ad. nefăcut,
neluerat.Csinálgatás, s. (v. csinálás).Csinálni, csinálgatni, v. a face, a
lucra.Csinálmány, s. făcătură.Csináló, s. făcătorii).Csínján, ad. încet, lin, domol, de
licat, cereuspect.Csinos, a. frumoşel, gentil, neted,
net, curăţel, elegant.Csinosbitásj s. înfrumseţare, nete
zire, poleire, eleganţă.Csinosbitni, v. a înfrumseţa, a
neteZi, a polei.Csinosbodni, csinosbulni, v. a sfi
înfrumseţa; a se neteZí, a sé polei.Csinosbulás, csinosgatás,r csinosítás, csinosodás, csinosulás, s. în
tru mseţare, cureţănie, eleganţă, poleire, neteZire.
Csinosság, s. frumseţă, eleganţă, gentilitate.
Csínosítni, csinosgatni, v. a în-frumseţa, a neteZi, a polei.
Csintalan, a. spulberat, petulant, nepolit.
Csintalankodni26Csintalankodni, v. a se spulbera,
a fi petulaní.Csintalanul, ad. petulant, spul
berat.Csipa, s. ui'dóre.Csipás, a. urdoros.Csipásodni, v. a sé faee eu urdóre,
urdoros.Csipdesni, csipdezni, csipdelni, v. a
pişcă.Csipegni, csipogni, v. a ciripi.Csipegés, s. ciripire.Csiperke, s. ciupercă.Csípés, csipkedés, s. pişcătură.Csipeszkedes, s. atérnare, urcare.Csipeszkedni, v. a sé atérna, a se
urca, a sé aoăţa.Csipke, s. reţelă, dintelă; rug,
spin.Csipkebokor, s. măcieş.Csipkés, csipkézett, 'a. reţelat,
dintelat.Csipkézet, s. reţelatură, dintela-
tură.Csipkézni, v. a reţela, a dintela.Csípni, csipkedni, v. a pişcă.Csipö, csípős, a. pişcătoriu, iute.Csipösödni, v. a se faee piscáíoriti,
iute (brânza).Csípősség, s. iuţală, pişcătorime,
pişcărime, usturimeCsippenteni, v. ív . csipni).Csiptetni, v. a încleşta, a sfrínge.Csira, 8. colţ, mugur, germen.Csirádzás, s. îneolţire, resârire.Csirádzani, csírázni, v. a încolţi,
a résarí.Csirás, a eu colţ, încolţit, mugurit.Csiripelés, s. (v. csipegés).Csiripelni, csiripolni, v. (v. esi-
pegni):Csirizelni, v. a elei, a lipi.Csirke, s. púi.Csiszamlani, csiszamodni, v. a lu
neca, a sé da pe ghiaţă.Csiszamlás, s. lunecare.Csiszamlós, csiszamós, a. lunecos,
luciu, neted.
Csiszolni, v. a polei, a netedí, a lu c i .
Csiszolás, s. poleire, netedire; lu- citură.
Csiszoló, s. poleitorift, lucitoriü.Csiszolódni, v. a se polei, a sé
netedí.Csititni, v. a liniseí, a molcomi.Csitt! int. tăcere! finiséé!Csíz, s. ineriţă verde (pasere).Csizma, s. ştiblă, cismă, ciobote,
încălţăminte.Csizmadia, s. stiblariö, ciobotariü.
cismariü.Csoda, s. minune, mirare, mi-
raclu.Csodálás, csodálat, s: admirare,
admirăţiune.Csodálatos, a. miraculos, minunat.Csodálkozás, s. (v. csodálás).Csodálkozni, v. a sé minuna, a sé
mi rá.Csodálni, v. a admira.Csók, s. sărutare, sărut.Csóka, s. eioră.Csókolás, s. sărutare.Csókolni, v. a săruta.Csókoló, a. sărutătorifi.Csókolódás, s. sărutătură, săru
tare, pupat.Csókolódni, csókolózni, v a sé
săruta, a să pupa.Csomag, s. pachet, legătură.Csombokos, a. noduros, noduriü.Csombólgatni. v. a paeheta, a
aduna la oiallă.Csombor, s. cimbru, mintă, pole-
gină.Csomó, s. nod, grămadă.Csomós, a. noduros.Csomósodni, v. a se înnoda, a sé . încâlci.
Csomózás, s. ínnodare, paehetare, adunare la olalta.
Csomózni, v. a înnoda, a grămădi.Csónak, csolnak, s. luntre, barcă,.Csónakázni, csolnakázni, v. a lunti í,
a âmbla eu luntrea pe apă.
Csónakázni, csolnakázni
CsónakázásCsónakázás, s. luntrire.Csónakos, s. luntraş.Csonka, a. ciunt, defectuos, ne
complet.Csonkaság, csonkulás, s. ciuntá-
ţiune, defectuositate.Csonkásitás, s. ciuntare, necom- j
pletare.Csonkásitni, v. a ciuntă, a mutila.Csonkítás, s. ciuntare, amputare,
amputăţiune.Csonkitni, v. a ciuntă, a amputa.Csonkulni, v. a să ciuntă, a suferi
scădere.Csont, s. os.Csontár, s. tărie de os (símburii
de persicä).Contász, s. ostrolog.Csontatlan, a. neosos.Csontos, a. osos.Csontosodás, s. osâţiune, ínosire.Csontosodni, v. a sé ínsosí, a se
face osos.Csontváz, s. schelet.Csoport, s. grămadă, grupă, turmă.Csoportosít™, csoportozni. v. a
grămădi, a aduna, a grupa.Csoportosodni, csoportosúlni, v.
a sé grămădi, a sé íngrnpa.Csoportozás, s. grămădire, gru
pare.Csorba, a. stirb, stirbat.Csorbaság, s. stirbăţiimo, scădere.Csorbitni, v a ştirba (óla).Csurbulás, s. stirbare, scădere.Csorbulni, v. a sé ştirba.Csorda, s. ciurdă, turmă, cetă,
mulţime.Csordúlni, v. a curge (din pocalul
plin).Csordultig, ad. plin până la cur
gere.Csóré, a. gol, golaş.-Csorgani, csorogni, v. a curge.Csorgás, s. curgere.Csorgatni, v. a scurge, a da cur
gere.Csörgő, s. isvor, párért, canal.
Csoszogni, csoszogatni, csoszog- tatni, v. a târâi, a freca ipe- ciórele.)
Csoszogás, s. târăire, târire.Csóva, s. ciuhă, sémn, marcă.Cső, s. teve, tub.Csöbör, s. ciubăr.Csőcselék, s. plebe, amestec de
omeni.Csőd, s. concurs.Csődhirdetmény, csődhirdetés,
csődnyitás, s. escriere de concurs.
Csődités, s. adunătură, asoţiare, grupare.
Csőditni, v. a aduna, a grupa, a stringe ín eétá.
Csődtömeg, s. massă concursuală, massă cridală.
Csődtömeggondnok, s. massá-cu- rator.
Csödüiés, csődület, s concurs, strînsură, adunătură (de omeni).
Csödüini, v a se aduna, a sé stringe în grupă.
Csökkenés, s. scădere, decădere.Csökkenni, v. a scftdé, a decăde.Csökkenteni, v. a sări, a seádó
(preţul), a micşora.Csömör, s. desgust, greţă,Csömöreim, csömörleni, s. a sé
îngreţoşa, a sé bolnăvi de greţă.Csömörlés, s. îngreţoşare.Csömörlős, csömörietes, a. íngre-
ţoşetorirt.Csöngér, s. medusă (animal).Csőr, s. plisc, rostru, cioc, clont.Csörgedezés, *. (v. csergedezés).Csörgetni, v. a clănţui, a dârdăi,
a face sgomot.Csörgetyü, s. (v. csergetyfi).Csörögni, v. a suna, a drăngăni;
a elingăi (lanţul).Csörölni, v. a depăna (tort).Csörömpölni, v. a durăi, a face
sgomot, a drăngăni, a suna.Csörömpölés, s. seârţăitură, sgo
mot, drăngănitură.
Csörömpölés 27
28 Csörtetni CzáfolhatlanúlCsörtetni, v. ív. csörömpölni).Csősz, s. vigilătorifi de câmp,
păzitorii, jitariü.Csötörtök, s. jói.Csöves, a. cu teve, ţevit.Csúcs, s. culme, vérf.Csucsorodás, s. creseámént, înflă-
tură.Csucsoredni, v. a se ínfia, a sé
face cu vérf.Csúcsos, a. culminat, ascuţit.Csúcsosodni, v. a se asceţi, a sé
culmina.Csuda, s. (v. csoda).Csúf, a. seárnav, ürít, deform.Csúfítani, v. a urîţi, a scârnăvi, a
deforma.Csúfítás, s. urîţire, scârnăvire, de-
formiíate.Csúfolás, s. bajoeurá, derídere.Csúfolkodni, csúlfolódni, v. a sé
bajocorí.Csúfolni, V. a bajocorí, a deride.Csúfolódás, s. bajoeorire, deridere,
ironie.Csufondáros, a. bajoeoritoriu.Csúfság, s. bajoeurá, ironie.Csúful, ad. ürít, bajoeorit.Csúfúlni, v. a sé urîţi, a deveni
deform.Csuka, s. stiueă.Csuklani, v. a sughiţa.Csuklás, s. sughiţare.Csuklya, s. căciulă, cuşmă, capă.Csuklyás, a. căeiulat, cu căciulă.Csukni, v. a închide.Csukódni, v. a sé închide.Csúnya, a. (v. csúf).
Csúnyaság, s. seârnăvenie, urî- ţiune.
Csúnyául, ad. searnav, ürít.Csunyitni, v. a urîţi, a mânji, a
scârnăvi.Csunyulni, v. a sé urîţi, a sé.deforma.Csup, s. pisc, culme, vérf.Csupa, ad. chiar, numai.Csupasz, a. gol, golaş.Csupasztani; v. a jupuí, a smulge
pene, a ciupeli.Csupor, s. ulcea.Csurgó, s. şîpot, isvor.Csusza, s. cocian.Csuszamitni, v. a aluneca, a face
sé lunece.Csuszamlik, v. alunecă.Csuszamos, a. lunecos.Csúszni, csuszamlani, v. a luneca,
(csúszik, csuszamlik, lunecă).Csuvik, s. buhă (de nópte).Csúz, s. reumă, reumutism.Csiiggedetlen, a. — ül, ad. fără- preget, nedesperat, nedescura-
giat, neînfricat.Csüggedni, v, a sé deseuragia, a
despera, a-şî perde curagiul.Csüggedség, csüggedés, s. despe-
răţiune, descuragitt.Csüggeszteni, v. a deseuragia.Csüggesztő, a. descuragiätoriü,
desperätoriü.Csüggni, v. (v. csüngeni).Csüngeni, v. a atérna, a depinde;
a fi aplecat, a sé alipi.Csűr, s. şură.Csürölni, v. a depăna.Csütörtök, s. (v. csötörtök).
Cz.=C.Czáf, czáfolás, s. refrântăţiune,
rebrobâţiune, demenţire, refutä- ţiune.
Czáfolni, v. a refrânge, a reproba, a demenţi, a refuta.
Czáfolás, s. refrângere, refutare. Czáfolhatlan, a. nerefrángiver. ne-
refutaverCzáfolhatlanúl, ad. (v. czáfol
hatlan).
Czáfolhatlanság, s. nerefrángibi-. litate, nerefutabilitate.Czáfoló, s. refrângătoriti, reproba
tori fi.Czafrang, s. eoită, panţură, eurvă.Czammogni, v. a tropăi, a merge
greü (ca ursul).Czammogás, 's. tropăitură, mers
greii.Czáp, s. ţap.Czápa, czápahal, s. seral (pesee).Czár, s. ţar, imperat (rusesc).Czébra, s. Zebra (animal).Czédrus, s. Cedru.Czédula, s. şedulă, bilet.Czégér, s. arâiătorm, însemn, firmă.Czégéres, a. însemnat, inferat, no
toriii.Czéh, s. eorporăţiune, colegiu.Czél, s ţîntă, scop.Czeleczula, s, bagagiă.Özélirányos, czélszeríí, a. cores
punzătorii!, amésurat.Czélozni, ezélzani, v. a ţînti, a
face alusiune (la ceva).Czélozgatni, v. (ca czélozni).Czélszerüség, s. corespumjetate,
cuvenit scopului.Czélszeriitlen, czéltalan, a. neco-
respumjétoriü, necuvenit scopului.
Czéltalanság, s. necorospumjötatc, (fără scop).
Czélzás, czelzat, s. ţintire, alusiune.Czélzó, s. ţîntitoriti.Czérna, s. aţă.Czet, czethal, s. balenă, chit.Czibálni, v. a trage, a rumpe, a
smulge (vestmintele).Czibet, s. cibetă (animal).Cziczkány, s. şorece cu bot ascuţit.Cziczoma, s. ornare, înfrumseţare,
podobă.Cziczomázni, v. a orna, a ínfrum-
séta.Czifra, a. ornat, înfrumseţat.Czifráíkodás, s. ornare, ínfrumsé-
ţare, mândrie.
Czáfolhatlanság Czimezés 29Czifrálkodni, a sé orha, a sé
înfrumseţa.Czifrán, ad. ornat, înfrumseţat,Czifraság, s. ornament, podobă.Czlfrázás, s. ornare, înfrumsăţare.Czifrázni, v. a orna, a înfrumsgţa.Czifrázó, a, ornătoriii, înfrumsSţă-
toriü.Czigány, s. ţîgan.Czigányos, a. ţigănos.Ózígányság, s. ţîgănie.Czigányúl, ad. ţîgănesce.Czihere, s. tufiş, pădure de tufe.Czikázni, v. a încolţi, a răsări; a
încrucia; a şerpui, a mişca repede (ca fulgerul).
Czikk, czikkely, s. artielu, paragraf.
Czikkelyes, a. articulat.CzikkelyeZni, v. a articula, a des
părţi, a deschia.Czikornya, s. anostitură, întrecă-
tură, afectăţiune, ;podobitură, ciradă.
Czikornyás, a. podobit, întrecut, anostit, ciradat.
Czikornyátlan, a. neîmpodobit, ne- ciradat.
Czikornyázni, v. a împodobi, a face cirade, (trăsuri încolăcite).
Czim, s. titulă, adresă, firmă.Czimbalmos, s. cimbaieriii.Czimbalmozni, v. a bate, a diee eu
cimbalul.Czimbalom, s. cimbal.Czimbora, s. soţ, colegă, camerad,
tovareş.Czimborálni, czimborálkodni, v.
a se însoţi, a sé tovarăşi.Czimboraság, s. colegitate, tovă-
reşie.Czimer, s. însemn, marcă, scut
nobilitariti; a patra parte din miel.
Czimeres, a. însemnat, marcat.Czimerezni, v. a însemna, a marca.Czimes, a. titulat.Czimezés, s. Intitulare, adresare.
30 Czimezni DadogásCzimezni, v. a intitula, a adresa.Czimpa, s. sgarciü (ia nas şi ia
urechi).Czimpás, a sgâreios.Czimtelen, a netitu'at, fără titulă.Czin, s. cositoriţi.Czinczér, s. scarabeii, capricorn
(insectă).Czinczogni, v. a ţinţăi, a ţiuţi
(şorecele).Czinege, s. piţigoî (pasere).Czinezni, v. a 'ucositori, a trage
cu cositoriţi.Czinezés, czinezet, s, îneositorire.Czingár, a. (v.' szikár).Czink, s. cine (metal).Czinkos, s. barban, margioi, tru-
fătoriu, făcătoriii de rele.Czinkoskodni. v. a bărbărî, a face
rele.Czinkosság, s. bărbănie, trufărie.Czinober, s. emobru, ob;r.ovar.Czipelni, v. a r.- d:ea, á tari, a trage.Czipész, s. cälciunariü, păpueariii,
eiobotarifi.Czipó, s. pituşcă. pânişoră.Czipő, s. păpuc, ciobote.Czirkalmazni, v. a mfesura eu cir-
cinul, a circula.Czirkálni, v. a patrola, a veghia;
a circula.Czirkalom, s. eirein.Cziragotás, s. netezire, gugulire.Czirogatni, czirokálni, v. a netezi,
a guguH.Czitrom, s. citron, lămâie.
Czitromos, a. eitronat, lămâiat. Czitromozni. v. a citrona, a lăttiâia. Czivakodni, czivódni, v. a se certa,
a se disputa.Czivódás, s. cértá, dispută. Czivódó, a. certătoriti, disputătorifi. Czoboly, s. cibeiină (animal). Czomb, s. şold, crură.Cze nbos, a. şolduros.Czondra, s. suman.Czorholni, v. a rade, a răzui (la
lucrătorii de piele).Czök, s. aluat acru.Czölönk, czölömp, s. ciomag, fustă,
măciucă.Czölöp, s. par, stâlp.Czövek, s. pociumb, părişor (seu't
gros).Czövekelni, v. a bate pociumbî. Czudar, a. de nemica, mişel, infam. Czudarkodni, v. a face rrişelii, in
famie.Czudarság, s. mişeHe, infamie. Czudarúl, ai. mişel- -ce, infamios. Czukor, s. zăhar.Czokornád, s. trăsiie de zăhar. Czukorstiiteg, s. pălărie saü turn de
zăhar.Czukorszesz. s. rum.Czukrász, s. eonfetariti. Czukrászat, s confetăriă.Czukros. a. zăhărit, zăhăros. Czukrozni, v. a zăhări.Czupogni, czupogalni, Czupantani,
v. a săruta sonor fpleoseăind). Czuppantás, s sărutare sonoră.
D.Dacz, s. cerbicie, reritenţă, arţag. Daczára, ad. în mânie, în but, în
contră.Daczolni, v. a sâ opune, a resiste,
a desfide.Daczolás, s. opunere, resistenţă;
desfidere; obstinăţiune.
Daczos, a. eerbicos, obstinat, brusc, Daczoskodni, v. (v. daczolni). Daczosság, s. (v. dacz). Daczszövetség, s. abanţă, ofensivă. Dacz-védszövetség, s. aiianţă ofen-
sivă-defensivă.Dadogás, s. bâlbăire, îngalare.
Dadogni Deres 31Dadogni, v. a bâlbăi, a íngala. Dadogó, a. bálbáitoriü, îngălătoriCi. Dadogva, ad. bâlbăind.Dag, daganat, s. înflătură; bolfă; Dagadás, s. inílare.Dagadni, v. a se infla.Dagadat, s. înflătură.Dagadozni, v. a se înfla (treptat). Dagadt, a. înfiat.Dagály, s. înflătură; ereseere, ín-
flarea măreî, flues.Daganatos, a. înfiat, bolfat eu ín-
flături.Dagasztani, v. a frământa (páne). Dagasztás, s. frământare. Dagasztó, s. frămentătoriti. Dagasztott, a. frământat.Dajka, s. nutrice, doică, bonă. Dajkálni, n. a doici, aingrijí, acresce. Dajkálás, s. doieire, îngrijire. Dajkáló, s. íngrijitoriü, nutritoriü. Dal, s. cânt, cântare, cântec. Dalköltészet, s. poesíe lirică. Dalár, s. cântăreţ.Dalárda, s. cor de cântăreţ.Dalia, s. erott, cavaler.Dallam, s. melodie.Dalma, s. bust, trup.Dalolni, v. a cânta.Dalnok, s. eântătorift, cântăreţ. Dáma, s. dórnna, damă.Dámvad, s. căprior.Dandár, s. brigadă (la miliţie). Dandárnok, s. brigadir. general. Danolni, v. (v. dalolni).Dara, s. păsat, urluială, măcinat
mare.Darab, s. bucată, piesă.Darabka, darabocska, s. bucăţică. Darabolás, s. îmbueăţire. Darabolni, v. a îmbucăţi, a des-
membra.Darabolatlan, a. — úl, ad. neîn-
bucăţit.Darabos, a. — an, ad. aspru, col-
ţuros, dur, gruniţuros.Darálni, v. a uri ui, a măcina mare;
a flecari, a vorbi nimicuri.
Darázs, s. vespe.Dárda, s. lance, pică.Dárdany, s. antimoniu (metal). Dárdás, s. lănceriti.Darócz, s. pănură dură, postav
gros.Daru, s. cocor (pasere).De, coj. ei, dară, însă.Deberke, döbörke, s. tonă, butoieş,
putinică.Deczka, s. scândură.Ded, (swfise), form, . . . . iu , . . . oş,
d. e. kerekded, rotund'u. Dehogy! int. dară-nu! nicidecum! Dejszen! int. eî-bine!Dél, s. arnéíjí! sud.Délczeg, a. trufaş, fălos, mândru. Délczegség, s. trufia, fală, inân-
driă.Délczeskedni, v. a să mândri, a ; 8
trufi.Delej, s. magnet.Delejes, a. magnetic.Delejesltni, v. a magnetisa. Delejesség, s. magnetism. Delejtelep, s. bateriă magnetică. Delejtii, s. ac magnetic, compas,
busolă.Deli, a. pompos, frumos, măreţ,
galant.Délibáb, s. fata morgana, ursitorea
morgana, joc de aer.Délkör, s. meridian.Delnő, s. damă, matronă.Dénes, n. prop. Dionisiu. Denevér, s. liliac, vespertil.Dér, s. brumă.Dercze, s. zăpsite, tărîţe.Derék, s. trunehiü, trup, bust,
talia.Derék, a. escelinte, minunat. Derekai, derekalj, s. matraţă, pi
lota.Derekas a. — an, ad. brav. Derengeni, v. a sé resbuna. Derengés, s. resbunare, 1 r filare. Deres, a. îmbrumat, cărunt, şo-
reeiu.
32 Deresedni DivatozniDeresedni, v. a se cărunţi, a sé
suri (la cai).Derítés, s. chiarifieare, deslueire.Derítni, v. a ehiarifica, a limpezi,
a deslucí.Dermedés, s. amorţire, încreme
nire, înţepenire.Dermedni, v. a amorţi, a încre
meni, a înţepeni.Derű, s. senin, lumină, lueóre.Derülni, v. a se ínsénina.Derült, a. resbunat, înseninat.Derültség, s. seninătate; ilaritate,
vioşie.Deszka, s. scândură.Dévaj, a. spulberat, întrecut.Dévajkodni, v. a face nebunie, a
se întrece în fapte necuvióse.Dézsa, s. butoi, ciubăr, berbinţă.Dézsmálás, s. decimare.Dézsmálni, v. a (jecima.Dézsmálatlan, a. ne<leeimat.Dézsmáló, a. decimatorii!.Diadal, diadalom, s. triumf, în
vingere.Diadalmas, a. triumfătorii!, învin
gătorii!.Diadalmaskodni, v. a triumfa, a
învinge.Dics, Dicsőség, s. gloria, mărire,
laudă.Dicsekedés, dicsekvés, s. laudă,
fală, mândrie.Dicsekedni, dicsekszeni, v. a se
lăuda, a se mândri.Dicséret, s. laudă.Dicséretes, a. cu laudă.Dicsérni, v. a lăuda.Dicsért, a. lăudat.Dicső, dicsőséges, a. glorios,
ilustru, măiestos, sublim, măreţ.Dicsőség, s. gloria, mărire.Dicsőítés, s. glorificăţiune, mărire,
înălţare.Dicsőítni, v. a glorifica, a mări,
a înălţa.Dicsőségesen, ad. glorios, măreţ.
Dicsőülni, v. a se glorifica,' a sé înălţa.
Dicstelen, a. — ül, ad. neglorificat; fără onóre.
Dicsvágy, s. poftă de gloriă.Dicsvágyó, a. poftitorii! de gloriă.Didergés, s. sgriburire, tremurare
(de frig).Dideregni, v. a sgriburi, a tremura
(de frig).Díj, s. premiu, plată, preţ, simbrie.Díjas, a. premiat, eu plată, plătit.Dijatlan, díjtalan, a. nepremiat,
fără plată.Dijnok, s. diurnist.Dinnye, s. pepene, melon.Dinnyés, s. pepenisee, pepenărie.Dió, s. nucă.Diófa, s. nuc.Dísz, s. pompă, ornament, gran-
dóre, ilustrăţiune.Díszelegni, Diszeskedni, v. a face
pompă, a fi grandios, a fi pompos.
Díszes, a. — en, ad. pompos, grandios, estetic.
Diszesitni, diszitni, «. a orna, a decora, a ilustra, a înfrumseţa.
Díszítés, s. ornare, decorare, de- eorăţiune, înfrumseţare.
Díszítmény, diszitvény, s. deeoră- ţiune, ornament.
Diszleni, v. a prospera, a înflori, a fi pompos.
Diszlés, díszlet, s. prosperare, înflorire, ponipă.
Disznó, s. rîmătorifi, porc.Disznós, a. porcos.Disznóság, s. porcine, porcărie.Disznózni, v. a porci, a numi porc.Dísztan, s. estetică, seiinţă estetică.Dísztelen, a. — ül, ad. neestetic,
nepompos, neornat.Divat, s. modă.Divatos, divatszerü, a. modern.Divatszerüsítni, v. a modernisa.Divatozni, v. a modernisa. a face
modă.
Dob Dönteni 38
Dob, s. tobă.Dobni, dobálni, v. a arunca, a
asverlí.Dobálgatni, v. a arunca, a asverlí
(des).Dobálódni, v. a sé asverlí, a arunca
(unii pe alţii).Dobogás, s. bocănitură, bătătură,
palpitare (de animă).Dobogni, v. a bocăni, a palpita.Dobolás, s. batere de tobă.Dobolni, v. a bate toba.Dobos, s. tobaş, tobariir.Dobzódás, s. îmbuibare, viaţă des
frânată.Dobzódni, v. a se îmbuiba, a trai ;
în desfrenări. ;Doh, s. duhóre, miros greu. jDohány, s. tabac, tutun. ■Dohányos, a. cu tăbae. !Dohányozás, dohányzás, s. fumare j
de tăbac. 1Dohányozni, v. a fuma tăbae.Dohányozó, s. fumatoriti de tăbae.Dohos, a. puturos, mucegăios.Dohosodni, v. a sé tânfi, a sé
mucegai.Dolgozás, s. lucrare.Dolgozni, v. a lucra.Dolgozó, a. lucrătorii!.Dolog, s. lucru.Dologtalan, a. — ui, ad. fără lucru,
neocupat.Dologtaianság, s. neoeupăţiune,
nelucrare.Dolgoztatni, v. a da de lucru.Domb, s. movilă, colină.Dombor, s. eonvecsitate, rotun<Jie-
tate.Domborítás, s. rotunjire.Domboritni, v. a rotundi, a face
convees.Domborodni, v. a sé rotundi, a se
bulbuca.Domború, a. — an, ad. rotund,
convecs.Domborúság, s. rotundime, con-
vecsitate, gogonélft.
Dombos, a. coiinos, molivos.Domborulni, v. (v. domborodni).Dombosodni, dombosulni, v. a sé
face delos, a se înălţa.Dombtalan, a. fără colină, plan.Donga, s. dogă.Dongás, s bombănire.Dongó, s bongariü.Dorgálás, s. reprobare, înfruntare,
mustrare.Dorgálni, v. a înfrunta, a raproba,
a, mustra.Doromb, s. drombă.Dorong, s. ciomag, prăjină,.Döbbenés, s. înfricare, înspăi-
mântare.Döbbenni, v. a sé înfrica, a se
înspăimânta.Döczögni, v. a scutura (carul), a
sé hurduca.Döczögös, a. seuturătoriii, strun-
cinătoriir, hurdueătorifi.Döfés, s. împingere, străpungere,
junghiere.Döfni, döfdösni, v. a îmboldi, a
împunge; a străpunge, a înfige.Döfödni, v. a sé împinge.Dög, s. cadavru, mortăţiune, hoit.Dögleni, v. a peri, a muri (despre
animale).Dögösködni, v. a zăeări, a sé le-
veni, a sé lângedi.Dögvész, s. pestiienţie, ciumă.Dögleletes, a. pestilent, eiumos.Döledékeny, diiiedékeny, a. ruina-
bil, stare de resturnare.Dőlni, v. a sé resturna.Dőlt, a. cursiv (despre litere).Dölyf, s. trufie, îngâmfare, mân
drie, orgoliu, aroganţă.Dölyfös, a. trufaş, îngânfat, aron-
gant.Dölyfösködni, v. a sé trufí, a sé
îngânfa, a fi arogant.Dölyfösség, s. (v, dölyf).Döngetni, v. a bate, a bocăni, a
pisa, a face sgomot.Dönteni, v. a resturna; a decide.
3
34 Döntvény Dunnyogni, dunnogniDöntvény, s. deliberat, deeisiune.Dördülés, s. résunare, résunet,
tünet.Dördülni, v. a detuna, a résuna, a
durduí, a tuna.Dőreség, s. nebunie, deşuehietură.Dörgés, s. tunet, detunet, trăsnet,
durduitură.Dörgetni, v. (v. döngetni).Dörgölés, dörzsölés, s. frecare,
ştergere, frotare.Dörgölni, dörzsölni, v. a frec», a
şterge, a frota.Dörgölödés, dörzsölödés, s. (v.
dörgölés).Dörgölödni, dörgölőzni, dörzsö-
lödni, v. a sé freca, a se şterge.Dörmögés, s. murmuiturä, bom-
bănitură.Dörmögni, v. a murmuí, a mur
mura'. a bombăni.Dörögni, v. a tuna, a bubái, a
durduí, a durai.Dörömbölni, dörömbözni, v. a dur
duí, a bocăni, a face sgomot.Dörzsölés, s. frecare, frotare.Dörzsölni, v. a freca, a frota. .Dörzsölödés, s. fréeare, frotare.Dörzsölődni, v. a sé freca, a se
frota.Dőzs, a. beţiv, bérban.Dözsölés, s îmbuibare, viaţă vaga
bondă, viaţă beţivă.Dözsölni, v. a se îmbuiba, a trăi
în desfrenărl, a face beţii.Drága, a scump, preţios.Drágállani, drágálni, v. a ţine
scump, a se pare scump.Drágán, ad. scump, eu preţ.Drágaság, s. scumpete.Drágáskodni, v. a fi scump, a
vinde scump.Drágitás, s. scumpire.Drágitní, v. a scumpi.Drágulni, v. a se scumpi.Dsida, s. pică, lance.Dsidás, s. lăneeriu.Dsindsa, s. baltă, lac, morăstină.
Dúcz, s. pup, creseătură, coltuc; pumn.
Dúczolni, v. a bate cu pumnul.Dúczos, a. bulbucat, coltueos, cit
pup.Duda, s. cimpoiű.Dudás, s. eimpoieş, eimpoieriü.Dudálás, s. eimpoire.Dudálni, v. a cimpoi.Dudogni, v. a bubăi, a bombăni.Dudva, s. düdäü, buruiană, mără-
cină.Dudvás, a. mărăcinos, buruienos.Dudvásodni, v. a se îmburuienoşa.Dufla, a. duflán, ad. duplu.Duga, s. dogă; resturnare, nimi
cire, stricare.Dugacs, s. dop, stupuş.Dugárkodás, dugárlás, s. trafic»
de contraband, contrabandă.Dugárkodni, dugárolni, dugárus-
kodni, v. a face negoţ de contrabandă, a trafica, a eomercia pe ascuns
Dugárusság, s. contrabandare, traficare pe ascuns.
Dugasz, dugó, s. dop, stupuşDugaszolni, v. a astupa, a pune
dop.Dugatlan, a. — úl, ad. neastupat,
neinfundat.Dugni, v. a ascunde, a băga, a
astupa, a înfunda.Dugó, s. tv. dugasz).Dugulás, dugultság, s. astupare,
îneuiere, obstrucţiune, înfundătură.
Dugulatlan, a. — ul, ad. neînfundat, neastupat.
Dugulni, v. a se astupa, a se înfunda.
Dúlás, s. stirpire, devastare, distrugere, deprădare, deprădăţiune.
Dúlni, v. a stirpí, a devasta, a de- práda.
Duna, n. prop. Dunăre, Danubiu.Dunnyogni, dunnogni, v. a fonfaí,
a mormăi.
Dunnyogás, dunnogás, s. fonfăire, mormăire.
Durczás, a. —■ an, ad. eerbicos, obstinat, arţăgos.
Durczáskodni, v. a se opune, a sé obstina, a fi cerbicos.
Durczásság, s. cerbieosíe, obsti- năţiune.
Durranás, s. pocnitură, sunare, detunare.
Durranni, durrantani, v. a pocni, a suna, a detuna.
Durva, a. grosolan, dur, prost, brut.
Durván, ad. (v. durva).Durvaság, s. brutalitate, prostie,
grosolănie.Durváskodni, v. a fi dur, brutal.Durvítni, v. a face dur, a îngroşa.Durvulni, v. a se îngroşa, a sé face
dur, a sé mojici, a sé prosti.Durvulás, s. îngroşare, asprire.DÚS, a. forte avut, bogat, bocotan.Duzzógás, s. mormăire, mânie, mur-
murare.Duzzogni, v. a bombái, a mormăi,
a murmura, a fi mânios.
E.
Dunnyogás, dunnogás,
Eb, s. câne.Ebbéli, pron. în asta privinţă.Ebéd, s. bránc).Ebédelni, v. a prandí.Ebédeletlen, a. — ül, ad. neprándit.Ebédlés, ebédelés, s prámjire.Ebédlő, s. sală de mâncare, prân-
ditoriü.Ében, ébenfa, s. abanos (arbore).Éber, a. vigoros, deştept, vioiü,
svelt.Éberség, s. vigorositate, deştep-
tiune, sprintenime.Ebi, a. cănesc.Ébredés, s. deşteptare, tredire.
Düh, dühösség, s. furie, furóre, turbăţiune.
Dühítni, dUhösítni, «. a înfuria, a' turba.
Dühödés, s. ínfuriare.Dühöngeni, v. a turba, a fi în
furiat, a se înfuria.Dühöngés, s. ínfuriare, turbăţiune.Dühös, a. furios, turbat.Döhösség, s. turbare, furie.Dühösödni, dühödni, v. a turba, a
sé înfuria.Dülés, s. restornare.Dűlni, v. a sé restorna.Düledék, s. ruină.Düledékeny, dülékeny, a. ruinös,
■decăzut, în stare de ruină.Düledni, düledezni, v. a sé ruina,
a sé restorna.Dülény, s. romb.Dülényded, s. romboid.Düleszteni, v. a ră^ima, a pleca
în afară.Düleszkedni, v. a sé ráírna, a sé
apleca.DUnnyögni, v. (v. dunnyogni).Dünnyögés, s. ív. dunnyogás).Dzsida, s tv. dsida).
É.Ébredni, ébredezni, v. a sé deş
tepta, a sé trezi.Ébredet, s. (v. ébredés).Ébredezés, s. desmeteeire, deştep
tare.Ébredezni, v. a sé desmetecí, a sé
deştepta.Ébredt, a. — en, ad. deştept.Ébredtség, s. deştepţiune.Ébren, ad. deştept.Ébrény, s. embrion, fét, fructul
pânteceluî.,Ébreszteni, ébreszgetni, v. a deş
tepta, a tm jí.Ébresztés, s. deşteptare.
Ébresztés 35
3ß Ebül EgyeduralmiEbül, ad. cânesce.Eczet, s. oţet.Eczetes, a. oţetit, acru, oţetos. Eczetesedni, eczetesülni, v. a sé
oţeti, a sé înăcri.Eczetesség, s. oţetire, oţetime. Ecset, s. penel; perie.Ecsetelni, v. a depinge, a zugrăvi. Ecselö, s. peptene de cânepă, ra-
vilă.Éd, s. dnlceţă, nectar.Eddegélni, v. a mânca încet, a
ciuguli.Eddig, ad. până aci, până acuma. Ede, n.. prop. Eduard.Édelegni, v. a cocheta eu dulcâţă,
a sé desmerda ín amőr, a măguli. a drăgosti
Édelgés, s. desmerdare în amor, măgulire, drăgostire.
Éden, s. paradis, edem.Édeni, a. paradisie, de paradis, de
edem.Edény, s. vas.Édes, a. dulce.Édesedni, v. a sé îndulci.Édesded, a. dulciü.Édesgetés, s. amăgire, îndulcire. Édesgetni, v. a atrage, a amăgi, a
îndulci.Édesítni, v. a îndulci.Édesség, s. dulcâţa.Édesülni, v. (v. édesedni).'Edzeni, v. a întări, a oţeli.Edzés, s. întărire, oţelire.Edződni, v. a sé întări, a sé oţeli. Edzett, a. întărit, oţelit.Ég, s. cerin.Égal, égalj, éghajlat, s. climă,
regiune de atmosferă.Égal -isme, s. elimatologíe.Égbolt, s. firmament, bolta ceriului. Égékeny, a. anţeţios.Égé y, s. religiune.Egélyes, a. religios.Egélyesség, s. religiositate.Egér, s. sóreee.Egérke, s. sorecel, şorecaş.
Egerészni, v. a şoreea.Egerfa, s, arin (arbore).Égés, s ardere, incendiu, foc. Egész, a. tot, deplin, întreg. Egészen, ad. de tot, total. Egészitni, v. a întregi, a complini. Egészités, s. întregire, complinire. Egészség, s. sănătate.Egészséges, a. — en, ad. sănătos. Egészségi, a. sanitariű Egészségtelen, a. — ül, ad. ne
sănătos.Egészségtelenség, s. nesănătate. Egészségtelenkedni, v. a fi nesănă
tos, a boliEgészülni, v. a sé întregi, a sé
eomplení.Égetni, v. a arde (ceva).Égetés, s. ardere.Égetien, égetetlen, a. nears. Égető, a. ar^etorifl, ferbinte. Égett, a. ars.Égi, a. ceresc.Égni, v. a arde.Egres, s. acrise.Égvizsgálás, s. astronomie.Egy, a. unu, una.Egyelőre, ad. deocamdată. Egyáltalában, ad. ín tot modul, ín
tóta privinţa, absolut.Egyaránt, ad. íntru-asemenea,
întro-formă, sinonim.Egybe, ad. împreună.Egybekelni, v. a sé însura, a se
mărita.Egybekelés, s. înserare, mărităre. Egyéb, a. alt, altceva.Egyébiránt, ad. cu tóté acestea,
altmentrelea.Egyébünnen, ad. din alt loe. Egyébütt, ad. în alt loc, airea. Egyébüvé, ad. (v. egyébütt).Egyed, n. prop. Esidiu.Egyed, a. singuratic.Egyedárulás, s. monopol. Egyediség, s. individualitate. Egyed-ur, s. monarc.Egyeduralmi a. monarchie.
Egyeduralom Egység 37Egyeduralom, s. monarchia.Egyedül, ad. singur, singuratic.Egyén, s. individ, persona.Egyenérték, s. eeuivalent.Egyenes, a. plan, drept, oblu.Egyenesedni, v. a sé îndrepta, a sé
obli, a sé aplana.Egyenesen, ad. drept.Egyenesítni, v. a îndrepta, a oblí,
a aplana.Egyenetlen, a. — ül, ad. neegal,
nedirept, neasemenea; desunit.Egyenetlenség, s. neegalitate, dis-
proporţiune; neunire, disarmo- níe, discordie.
Egyenetlenkedés, s. neunire, dis- annoníe.
Egyenetlenkedni, v. a trăi în discordie, în disarinoníe.
Egyengetni, v. a aplana, a netezi.Egyenköz, s. paralelogram.Egyenközü, a. paralel.Egyéni, a. individual.Egyéniség, s. individualitate.Egyenként, ad. eáte-unul.Egyenlítni, v. a îndrepta, a aplana;
a complana.Egyenlítés, s. îndreptare, aplanare,
complanare.Egyenlítő, s. ecuator.Egyenlő, a. egal, plan.Egyenlően, ad. egal, asemenea.Egyenlőség, s. egalitate, ecaritate.Egyenlökép, egyenlőn,ad.ín tocma,
în conformitate.Egyenlőtlen, a. — ül, ad. neegal,
disproporţionat.Egyenruha, s. uniformă, costum.Egyensúly, s. eeuilibru, cumpănă
dréptá.Egyes, s. unirne, singularift.Egyes, a. singuratic.Egyesítni, v. a uni, a împreuna.Egyesítés, s. unire, întrunire, îm
preunare.Egyesség, s. învoire, acord, învo
ială, unire, unitate.
Egyesülni, v. a sé uni, a sé împreuna, a să alia.
Egyetem, s. univers, totalitate; universitate.
Egyetemes, a. — en, ad. universal, general.
Egyetemleges, a. — en, ad. solidar.
Egyetlen, a. unic.Egyezni, v. a sé învoi, a consimţi,
a se potrivi, a conveni.Egyezés, s. învoire, acord.Egyezkedni, v. a se învoi, a ne-
goţia, a trata.Egyeztetni, v. a potrivi, a uni, a
face învoire.Egyforma, a. uniform, într’o formă.Egyformaság, s. uniformitate.Egyhangú, a. monoton.Egyhangúság, s. monotonie.Egyház, s. biserică.Egyházfi, s. saeristan, főt, pali
mari fi.Egyházi, a. bisericesc.Egyik, pron. unul.Egyiránt, ad. într’o formă, egal,
asemenea, conform.Egyitni, v. (v. ecyesitni).Egyités, s. ( v. egyesítés).Egyistenhivés, s. monoteism.Egyistenhivö, s. monoteist.Egyjelentésü, a. sinonim.Egykor, ad. odată, cândva, odi-
nioră.Egykori, a. de odinioră,Egyközény, s. paralelogram.Egyközü, a. paralel.Egylet, s. reuniune, asociaţiune,
societate.Egyleti, a. de reuniune, din socie
tate.Egymás, pron. unu — alt.Egynéhány, pron. câţiva, orecâţhEgynejüség, s. monogamie.Egynemű, a. omogen.Egynyomú, a. analog.Egyoldalú, a. unilateral.Egység, s. unitate.
Egyszer, a. odată, imadatá. Egyszeres, a. simplu.Egyszeri, a, deodată.Egyszeresítni, egyszerítni, » .'a sim
plifica.Egyszerre, a. dintr’odată. Egyszersmind, ad. totodată. Egyszerű, a — en, ad. simplu. Egyszerűség, s. simplicitate. Együgyű, a. národ, stupid, simplu,
năuc.Együtt, ad. laolaltă, împreună. Együttes, a. împreunat.Együvé, ad. împreună.Egyvalaki, pron. óreeineva. Egyveleg, s. mestecătură, mistură,
încurcătură.Eh, s. főmé.Éhei, ad. fláménd.Ehen, ad. (v. éltei).Éhes, a. flămend.Éhezés, s. flămendire.Éhezni, v. a flämencli.Éheztetni, v. a fiáménál, (pre altul). Éhség, s. férne, fómete.Éj, s. nópte.Éjfél, s. métjanópfe.Éji, a. de nópte, nopţial, nopturn. Éjjeledni, éjjeleni, v. a se înnopta,
a se întuneca.Éjjel, ad. nóptea.Éjszak, s. nord.Éjszaka, s. nópte.Éjszakázni, éjelezni, v. a petrece,
a vighia tota nóptea.Éjszaki, a. nordic.Ejteni, v. a scăpa; a pronunţia, a
respica.Ejtés, s. scăpare; pronunţiare. Ejtegetés, s declinare, declina-
ţiune.Ejtegetni, v. a declina.Ék, s. ie; accent; ornament, ele
ganţă.Eke, s. plug.Ékelni, ékezni, v. a ieuí, a accentua. Ékes, a. - en, ad. ornat, împo
dobit, decorat; accentuat.
38 EgyszerÉkesedni, v. a sé înfrumscţa, a sé
orna.Ékesség, s. ornament, decoraţiune.Ékesités, s. decoraţiune, ornare,
împodobire.Ékesitmény, ékítmény, s. ornament,
decorăţiune.Ékesítni, v. a orna, a împodobi, a
decora.Ékesszólás, s. elocenţă, oratorie.Ékezés, s. icuire; accentuare.Ékezni, v. a ieuí; a accentua.Ékezet, s. accent.Ékítni, v. (v. ékesitni).Ekkor, ad. atunci; astădată.Ekkora, a. atât de mare.Ekkorig, ad. până — acuma.Ékszer, s. galantărie, obiect de
ornament, juvaere, scule.Éktelen, a. — ül, ad. neornat,
deform.Éktelenség, s. deformitate.El, tprefise), d. e. el-adni, a vinde;
el-adóscdni, a sé índatorí ete.El, s. tăiuş, ascuţiş; muchie.Élez, s. genialitate, isteţime; glu
mă; élezés, a. — en, ad. isteţ, ager de minte, genial.
Élczeskedés, s. isteţime, păcălitură, glumă.
Élczeskedni, v. a isteţi, a păcăli, a glumi.
Éldegélni, v. a trăi {după potinţă).Éldelni, r. a. gusta plăcere, a trăi
în bine, a sé desfăta.Éldelet, s. desfătare, gustare de
plăcere.Eidöd, s. predecesor, antecesor,
străbun.Elé, p. înainte.Eledel, s. nutremént, mâncare.Éledni, éledezni, v. a reînvie: a se
înăcri, a se fermenta, a dospi.Éledés, s. reînviere; înăcrire. fer-
mentăţiune, dospelă.Elefánt, s. elefant.Elefántormány, s. fiit, tromba ele
fantului.
Elefántormány
Elég, a. destul.Éleg, s. oesid.Elégedés, 's. îndestulire, îndestu
lare.Elégedetlen, a. — ül, ad. neîn
destulat.Elégedetlenség, s. neíndestulare.Elégedni, v. a se îndestula, a sé
mulţămi.Elegendő, elégséges, a. destul, de
ajuns.Elégtelen, a. neíndestulat, nede-
ajuns.Elégtelenség, s. neíndestulare.Elégtét, elégtétel, s. satisfacere,
satisfaeţiune.Elégületlen, a. neîndestulat.Elégületlenség, s. (v. elégedetlen
ség).Elégült, a. îndestulElegy, elegyes, a amestecat, mes
tecat.Elegyedés, s. ames'oc amestecare.Elegyedni, v. a se amr.-'eca.Elegyitetlen, a. neamcsie, .-,r.Eleinte, ad. la început, mai nalnte.Elek, n. prop. Aleesiu, Alecsa.Élelem, s. vipt, nutremént, inter-
tenţiune.Élelmezés, s. nutrire, proviantare,
alimentare, intertenţionare.Élelmezni, v. a nutri, a alimenta,
a provianta.Élelmi, a. vipíual, de nutremént.Elem, s. element.Élemedni, v. a ímbétráníÉlemedett, a. îmbetrânit, înaintat
în etate.Elemezni, v. a analisa, a desface.Elemezés, s. analisă, analisare, de
cora punere, desfacere.Elemi, a. elementar.Élénk, a. — en, ad. deştept, vi
vace, vigoros.Élénkség, s. vivacitate, vigorosi-
tate.Élénkítni, v. a destedpta, aînvioşa.Eleny, ocsigen.
ElégÉlenyitni, v. a oesida.É les,a. ascuţit, ager, pétrumjetoriü. ’Élesedni, v. a sé ascuţi, a sé ageri.Élés, s. vieţuire; viptuale.Eleség, s. proviant, viptuale, nutre-
mént.Élesítés, s. ascuţire, agerire.Élesitnj, v. a ascuţi, a ageri.Éleszteni, v. a deştepta; a anima,
a însufleţi; a aţîta (focul).Élesztő, s. deşteptătorii!; anima
torii!; drosde, aluat de drosde.Élet, s. viaţă; vieţiuire, trai; etate;
purtare, conduită.Életelv, s. principiu de viaţă,
macsimă.Életirás, életrajz, s. biografie.Életmű, s. organ, organism.Életmives, életmüves, a. organic.Életmüség, s. organism.Élettan, élettudomány, s.fisiologíe;
seiinţa vieţii.Eleve, ad. înainte.Eleven, a. viu, eu viaţă; deştept;
iute, sprinten.Elevenen, ad. de v iu ; deştept, iute,
sprinten.Elevenedni, v. a reînvie, a se deş
tepta.Elevenitni, v. a învie, a deştepta.Elevenség, s. desteptăţiune, sprin-
tenie, vivacitate.Elevenülni, v. (v. elevenedni).Elévülés, s. prescripţiune.Elévülni, v. a sé învechi, a sé
prescrie (în legi).Elfajulás, s. degenerare.Elfajulni, elfajzani, v. a degenera.Elfásulás, s. înţepenire, tîmpire,
nesimţire.Elfásulni, v. a înţepeni, a încremeni,
a înlemni, a sé timpi, a se face nesimţitorii!.
Elfogulás, s. preocupăţiune. pre-t judeţ, superstiţiune; timiditate, neresoluţiune.
Elfogulni, v. a se preocupa; a se învolva, a fi neresolut.
Elfogulni 39
40 Elfogultság ElőadásElfogultság, s. (v. elfogulás).Elfogulatlan, a. nepreoeupat.Elfogulatlanul, ad. (v. elfogulat-
Jan).Elhitt, a. încrezut, sumeţ.Elismerés, s. recunoştinţă. recu-
noseere.Elismerni, v, a recunósee.Eljárás, s. procedură, cercetare.Eljárni, v. a proeede, a cerceta, a
îndeplini.Eljegyezni, v. a logodi, a credinţa.Eljegyzés, s. logodire, eredinţare,
logodnă.Éljen ! int. sfi trăiiscă!Ellátás, s. provisiune, îngrijire.Ellátni v. a provisiona, a îngriji; a
prevedé.Ellen, p. contra.Ellen, ellenség, s. inimic, contra
rio, adversarii!, neamic, álén, duşman, vrăşmaş.
Ellenkezés, s. opunere, împotrivire.Ellenkezni, v. a să opune, a sé
împotrivi.Ellenkezőleg, ad. din contră, în
contră.Ellenjegyezés, s. contrasignare.Ellenjegyezni, v. a eontrasigna.Ellenmondani, v. a contrazice.Ellenmondás, s. contrazicere.Ellenőrködés, ellenőrség, s. con
trola. eontroiărie.Ellenőrködni, v. a controla, a con-
traveghió.Ellenséges, a. inimic, ostil, duş
mănesc, răncunos, alenos.Ellenségeskedés, s. ostilitate, duş
mănie, rancună, inimiciţie.Ellenségeskedni, v. a trăi în duş
mănie, a se areta ostil.Ellenszenv, s. antipatie, eontrasîmţ.Ellentét, ellentiség, s. antites, eon-* trast.Ellenvélemény, s. contra opiniune,
părere opusă.Ellenvetés, s. contradieere, obiec-
ţiune.
Ellenzeni, v. a sé opune, a contrasta.Ellenzés, s. oposiţie, opunere.Elles, s. fetare, fetat (la vite).Elleni, v.-a föta.EIIÖS, a. însărcinat, de fetat.Elme, s. minte; animă, inimă,spirit,
genialitate.Elmélni, v. a cugeta, a medita.Elmélet, s. teorie.Elméleti, a. teoretic.Elmélkedés, s. cugetare, medităţi-
nne, meditare.Elmélkedni, v. a cugeta, a medita,Elméncz, a. isteţ, glumeţ, păcală,
şagă.Elménczkedés, s. isteţime, pâeâli-
tură,Elménczkedni, ». a păcăli, a isteţi,
a glumi, a şăgui.Elménczkedő, a. păeălitorifi, batjo
coritorii!.Elmerülés, elmerültség, s. cufun
dare; eonfusiune, estas.Elmerülni, v. a se afunda, a veni
în estasă, a sS cufunda.Elmés, a. mintos, îngeni.s, isteţ.Elmésen, ad. (v. elmés).Elmésség, s. isteţime, ingeniositate.Elmétlen, a. nemintos, fâră jude
cată, lipsă de minte.Elnapolás, s. amânare, prorogare,
prelungire.'Elnapolni, v. a amâna, a proroga,
a prelungi.Élni, v. a trăi, a vieţui; a usita,
a întrebuinţa.Elnök, s. preşedinte.Elnöki, a. presidial.Elnökölni, v. a présedé, ă purta
presidiul.Elnökség, s. preşedinţa, presidiu.Elő, ad. înainte, ainte, ante.Előadni, v. a reporta, a refera, a
preda.Előadó, s. referent, reportătorm.Előadás, s. propunere, presentare,
înfăţoşare, representăţiune; report, com u n i cat; prel egere dis eu rs.
ElőbérletElőbérlet, s. abonamenr.Élőbeszéd, s. prefaţă, preeuventare,
prologíe.Elöcsapat,, s. avangardă.Élőfa, s. arbore.Előfizetés, a. preniunerăţiune.Előfizetni, v. a prémiumra.Előfizető, s. prenumerant.Előhaladás, s înaintare, propă
şireElőhaladni, v. a înainta, a propăşi.Előhírnök, s. precursor, anuneié-
toriu.Elöjárósag, s. auetoritate publică,
otieiolat, primăriaElőidézni, v. a cita, a ehiaina ín-
nainte, a soroci.Előirányzat, s. preliminariu.Elöismetan, s. propedeutică.Előítélet, s. prejudeţ, prejudecată,
superstiţiune.Elöl, p. înainte.Előleg, s. ajticipăţiune.Előlegezni, v. a anticipa.Előlépni, v. a avansa, a înainta,
a păşi înainte.Előléptetés, s. avansare, promoţi-
une.Elöljáróság, s. (v. előjáróság).Előny, s. prerogativă, preferinţă;
avantagiu.Előnyös, a. folositoriü, profitabil,
avantagios.Előnytelen, a. nefolositorul, neprofi
tabil, fără eăstig.Előre, ad. înainteElőpénz, s. arvonă.Élösködni, v. a trăi de pre altul, a
lieăi.Élösködés, s. trăire din més a al
tuia, lieăire.Először, a. ânteiadată. primadatä.Elötan, s. propedeutică.Előterjeszteni, v a propune, a re
fera, a înfăţoşa, a representa.Előterjesztés, s. propunere, refe-
raclă, înfăţoşare, representăţiune, representare.
Előtétéi, s. ipotesă.Előtt, p. înainte, ante, pre.Előttemezés, v. eoramisare, întă
rire.Előttemezni, v. a eoramisa, a \idima,.
a întări.Előzmény, s. premisă, preliminarie,
propuseţiune anterioră.Előzni, v. a preveni, a prernerge,
a întrece.Elözönleni, v. a esunda, a revers».Elözönlés, s. esundare, revărsare,Első, a. antei, prim.Elsőbbség, s. ânteietate, prioritate,
preferinţă prerogativă.Elszökni, v. a fugi, a să depărta,
a sé îndosi (din arest).Eltérni, v. a sé abate, a sé declina.Éltes, a. ínbétránit, veteran.Éltetni, v. a învioşa, a da viaţă:
a dori viată, a gratula.Eltökélés, s. resoluţiune, determi-
minăţiune. propus, cuget.Eltökélt, a. resolut, determinat.Eltökélni, v. a determina, a decide,
a sé resoiva, a propune.Elül, ad. din nainte.Elv, s. principiu.Élv, s. pl acere, desfătare.Elválás, s. despărţire, desfacere.Elválni, v. a se despărţi, a se des
face.Élvezés, élvezet, s. plăcere, des
fătare, gustare.Élvezni, v. a trăi în piacere, a gusta,
a sé desfăta.Elvonni, v. a subtrage, a abstrage.Elvont, a. abstract.Elvonulás, elvonultság, s. retra
gere, isolaro, singurătate.Elvonulni, v. a sé retrage.Ember, s. om.Emberbarát, s. filantrop, iubitomi
de óineni.Embergyülölö, s. misantrop.Emberfaj, s. rasă de omeni.Emberi, a. omenesc, de omenie.Emberiség, s. umanitate, omenime.
Emberiség 41
Emberség, s. omenie, loialitate, urbanitate.
Emberséges, a.—en, ad. omenesc, omenesee, loial, onest.
Emberségtelen, a. neomenesc, ne- loiai, neonest.
Embertan, s. antropologie.Embertelen, a .— ni, ad. ív. ember
ségtelen).Emberülni, emberedni, v. a se face
om, a sé umanisa, a sé cultiva,Eme, eme disznó, s. scrófá, porca.Emelet, s. ridieătură, contignăţiune,
cat, apartament.Emelgetni, v. a ridica (mereü).Emelinteni, emelitni, v. a ridica
puţin, a ridica încet.Emelkedés, emelkedettség, s. ridi
care, înălţare, înieptăment; oseilă- ţiune. vibrăţiune.
Emelkedni, v. a sé ridica, a sé înâlţa.
Emelvény, s. ridieăturâ, movilă.Émelygeni, v. a avé greţă (în stomac).Émelygés, s. greţăÉmelygős, a. greţos.Emészteni, v. a consuma, a mistui,Emésztés, s. consumare, mistuire,
eonsumăţiune; nimicire.Emésztet, s. eonsumăţiune.Emésztetlen, a. — iii, ad. necon-
suma+, nemistuit.Emészthetetlen, a. neconsumabil,
nemistuibil.Emészthető, a. consumabil.
-Emésztő, a. consumătoriti.Emésztödés, s consumare de sene.Emésztődni, v. a sé consuma.Emez, pron acest, acésta.Emidé, ad. íneóee.Emigy, ad. iată — aşa.Emilyen, pron. aşa, în asta — formă.Emitt, ad. acilea.Emle, s. memorie, suvenire.Emlegetés, s. pomenire, revocare
în memorie.Emlegetni, v. a pomeni, a revoca
în memorie.
42 EmberségEmlék, s. suvenire; memorie; monu
ment.Emlékezőtehetség, s. memorie, fa
cnltate memoraiivă.Emlékezés, s. aducere aminte, su
venire.Emlékezet, s. (v. emlékezéséEmlékezni, v. a-şi aduce aminte.Emlékeztetni, v. a aduce aminte,
a revoca în memorie.Emlény, s suvenir.Említeni,v.aaduce aminte, a pomeni.Említés, s. aducere aminte, po
menire.Emlő, s. uger, ţîţă.Emlöcske, s. ţîţueă.Emlős, a. mamifer, cu uger, cu tîţă.Ernő, a. sugătorifl.Én, pron. eu, io.Ének, s. cântare, cântec; arie,
melodie.Énekelni, v. a cânta.Énekes, s. cântăreţ.Éneklés, s. cântare.Éneklő, a. cântătoriu.Engedés, s. cedere, eoneedere, lă
sare, iertare.Engedni, v. a ierta, a concede, a
ceda, a lăsa; a sé desghieţa. a sé in óié (témpul.l
Engedékeny, a. lâsătorifi; indulgent.Engedékenység, s. lăsare, cedere,
indulgenţă.Engedetem, s. iértare, pardonare:Engedelmes, a. supus, ascultătorii!.Engedelmeskedni, v. a sé supune,
a asculta.Engedelmesség, s. supunere, ascul
tare. suhinisiune.Engedélyezni, v, a concesiona, a
da concesiune.Engedély, s. concesiune.Engedetlen, a. nesupus, neascul
tătorii!, renitent.Engedetlenség, s nesupunere, neas
cultare. renitenţăEngesztelés, s. moleomire, alinare,
eomplanare, reconeiliare.
Engesztelés
Engesztelni, v. a domoli, a linişti, a molcomi, a alina, a complana, a Ímbíándí, a împăeiui, a reconcilia.
Engesztelhetlek a. — ül ad. nea- linabil, neconciliabil, neîmpăcabil.
Engesztelő, a—en, ad. împăciuitorii!, alinätoriü, molcomitoriü.
Engesztelhető, a. împăcabil, reconciliatul.
Engesztelődés, s. moleomire, împăcare, domolire.
Engesztelődé, v. a sé împăca, a sé molcomi, a sé reconcilia.
Engesztelőleg, ad. molcomind, domolind, în ton împăciuitorii!.
Ennekelötte, ad. înainte de aeésta. 1Ennekutánna, ad. după aeésta.Ennélfogva, a. prinurmare, deci.Enni, v. a mânca gustări. jEnyelegni, v. a glumi cu blândeţă,
a guguli, a discurge eu plăcere, a restfăţa.
Enyelgés, s. gugulire, glumire plăcută, resfăţare.Enyém, enyim, pron. al meii, a mea.Enyészés, s. dispărere, apunere,
perire.Enyészet, s. periţiune, desfiinţare.Enyészni, v. a apune, a sé stinge,
a sé nimici, a disparé, a repune,Enyh, s. alinare, duleóre, astém-
părare, moderare.Enyhe,a. blând, domol,lin, moderat.Enyhén, ad. í v . e n yh e ).Enyhítés, s. (enyh).Enyhitni, v. a alina, a astâmpăra,
a modera.Ennyi, a. atât, atâta.Enyv, s. elei.Enyves, a. cleios.
Enyvesitni, enyvezni, v. a elei, a lipi. 1
Ép, épen, ad. toema, acurat, chiar.Ép, a. întreg, deplin, sănătos.Epe, s. fiere, amărâlă.Epekórság, s. gălbinare. i
Engesztelni Érdemelni 48Epemirigy, s. coleră.Epedés, s. însetoşare, dorire mare. Epedni, v. a sé topi de dór, a dóri
forte, a înseta.Epekedés, s. (v. epedés).Epekedni, v. (v. epedni i.Eper, s. fragă, căpşună.Eperfa, s. frăgarifl.Epés, a. coleric, fieros.Epeszteni, v. a năcăji, a supăra. Epesztés, s. nâeăjire, superare. Építeni, v. a edifica, a clădi Építés, s. edificare, clădire. Építési, a. architectonie, de clădire. Épitetlen, a. needifieat, neclădit. Építgetni, v. a edifica, a, clădi
1 r (mereíi).Építmény, s. edificiu, clădire. Építő, s. cläditoriü, architeet. Epres, a. frăgos.Eprészni, v. a frăgări, a culege
fragi.Épség, s. întregitate, întregime. Épülés, s. edificare, clădire; în-
sănătoşare.Épület, s. edificiu, clădire. Épületes, a. edifioătorm.Épülni, v. a sé edifica, a sé clădi;
a sé însănătoşa.Ér, s. venă.Érez, s. metal, rnineră.Erdei, a. păduren, de pădure. Érdek, s. interes.Érdekelni, v. a interesa.Érdekelt, a. interesat.Érdekes, a. interesant, important. Érdekesség, s. interesare, impor
tanţă.Erdeketlen, a. neinteresat. Érdeklés, a. interesare.Érdektelen, a. — ül, ad. indiferent,
neinteresat.Érdektelenség, s. indiferenţă, ne-
interesare.Erdély, n. prop. Ardél, Transil
vania.Érdem, s. merit, vrednicie.
1 Érdemelni, v. a merita.
Érdemes, a. demn, vrednic, meri- tabil.
Érdemesítni, v. a face vrednic, a face demn.
Érdemetlen, a. — ül, ad. nevrednic, nedemn, nemeritat.
Érdemi, a. meritoriii, de vrednicie. Érdemleges, a. (v. érdemi). Érdemlés, s. meritare,ínvrednieire. Érdemlett, a. meritat, învrednicit. Érdemtelen, a. (v. érdemetlen). Erdész, s. padurariü.Erdészet, s. pädurärie, foresfărie.
silvicultură.Erdészeti, a. de pädurärie.Erdő, s. pădure, silvă, codru. Erdöcske, s. pădurice.Erdőlés, s. pădurit.Erdölni, v. a păduri, á taié pădure,
a taié lemne din pădure.Erdős, a. păduros.Erdőség, s. pădurime.Erdészet, s. seiiţa pädurärie!. Eredet, s. origine.Eredeti, a. original, originariü. Eredmény, s. resultat. Eredménytelen, a. fără resultat. Eredményezés, s. rosultare, produ
cere.Eredményezni, v. a resulta, a pro
duce.Eredni, v. a descinde, a sé deriva,
a se nasee, a sé trage, a se esca, a resulta.
Eredő, a. pornitoriü, máneeátoriü- Eregetni, v. a lăsa ştreptat), Ereklye, s. relicuie.Érem, s. monetă, medalie, num. Éremtan, s. numismatică Erély, s. energie.Erélyes, a. — en, ad. energios,
eu energie Erény, s. virtute.Erényes, a. - en, ad. virtuos, cu
virtute.Éreny, s. platină.Eres, a. venös, fibrös, firos.
44 ÉrdemesÉrés, s. ajungere; nimerire; va-
lóre; cócere.Eresz, s. şopron; streşină.Ereszkedés, s. pogorire, demitere,
descendenţă.Ereszkedni, v. a sé pogorí, a só
demite, a sé delăsa, a descinde.Ereszkedő, a. pogoritoriü, descin-
(Jetoriü.Ereszteni, v. a lăsa, a demite, a
libera.Érett, a. matur, copt.Éretlen, a — ül, ad. nevnatur,
necopt.Éretlenség, s. nematuritate.Eretnek, s. eretic.Eretnekség, s. eresíe.Érettség, s. maturitate.Érettségi, a. de maturitate.Érezés, s. semţire, durmecare.Érezhetlen, a. nesemţibil.Érezhető, a. — leg, ad. sémtibil.Érezni, v. a sémti, a durmeea.Érinteni, v. a atinge, a anina.Érintés, s. atingere, aninare.Érintetlen, a. — ül, ad. neatins
neaninat. 'Érintkezés, s. atingere, contact.Érintkezni, v. a^sé atinge, a re
anina, a veni în contact.Érintő, s. atingătoriO, tangent.Érj, s. intensiune. îneordăţiune.Erkély, s. balcon, altan.Érkezés, s. sosire, ajungere; opor
tunitate.Érkezni, v a sosi, a ajunge; a avé
témp.Erkölcs, s. moralitate.Erkölcsi, a. morál.Erkölcsileg, ad. moralicescc.Erkölcsiség, s. (v. erkölcs1.Erkölcsös, a. moral.Erkölcsösség, s. moralitate.Erkölcstelen, a. — ül, ad. nemo-
ral, demoralisat, corupt.Erkölcstelenség,«, demoralisăţiune.Erkölcstelenedés, s. demoralisare,
demoralisăţiune.
Erkölcstelenedés
Erkölcstelenedni Értesítés 45Erkölcstelenedni, v. a se demo-
raiisa, a sé corupe.Erkölcstelenités, s. demoralisare.Erkölcstelenitni, v. a demoralisa.Érlelés, s. cócere.Érlelni, v. a cóee.Érni, v. a sé cóee; a ajunge; a
nimeri.Ernyedni, v. a sé obosi, a sé fatiga,
a-si pregeta.Ernyedetlen, a. neobosit, nefatigat,
nepregetat.Ernyő, s. umbrelă, cortişor, parisol;
eoveltir, covor de cár.Ernyőzni, v. a umbri, a eoperí.Erő, s. putere, tărie, forţă; potes-
tate.Erődíteni, v. a fortifica, .a întări.Erődítés, s. fortificare, fortifieăţi-
une, întăritură.Erőködés, s. silire, forţare, în
cordare.Erőködni, v. a sé sili, a sé forţa,
a sé încorda.Erőltetés, s. silire, forţare eon-
strîngere.Erőltetni, v. a sili, a forţa, a eon-
stringe.Erőmű, s. machină, putere meeha-
nieă, putere de maşină.Erömíívész, s. mechanic, mechanist.Erős, a. tare, puternic, puteros,
solid, putinţe.Erőség, s. tărie; fortărâţă.Erősen, ad. tare, solid.Erösbítés, s. întărire, împuterire,
fortificare.Erősbítni, v. a întări, a imputeri.Erösitni, v. (v. erősbítni).Erősítés, s. (v. erősbités).Erősödés, s. întărire, împuterire;
consolidare.Erősödni, erösiilni, v. a se întări, a sé
împuteri; a sé consolida.Erősség, s. (v. erőség).Erőszak, s. violenţă, forţă, sîlă.Erőszakolás, s. forţare, sîlă, vio
lare.
Erőszakolni, v. a forţa, a sili, a viola.Erőszakos, a. forţat, violent.Erőszakoskodás, s. forţă, sîlă, vio
lenţă.Erőszakoskodni, v. (v. erőszakolni.)Erőszakoskodó, a. violătoriîi, forţă-
toriü.Erőtlen, a. debil, fără putere, ge-
putinţios.Erőtlenség, s. debilitate, neputinţă,
slăbiţiune.Erőtlenedni, v. a se debilita, a
slăbi, a sé despoteri.Erre, ad. íncóee.Érsek, s. arehiepiscop, metropolit.Érsekség, s. arehiepiseopat, metro-
políe.Erszény, s. taşeă, pungăErszényes, a. cu pungă.Ért, p. pentru.Érték, s. preţ, valóre.Értékes, a. preţios, cu valóre.Értékesítni, v. a preţui, a evalua,
a da valóre.Értéketlen, értéktelen, a. nepre-
ţios, fără valóre.Értekezés, értekezet, értekezlet,
s. conferinţă ; tractare, disertare, disertăţiune.
Értekezni, v. a conferi; a tracta, a d’ serta.
Értelem, s.prieepere, înţeles; minte.Értelmes, a. înţelept, înţelegătorii!,
pricepétoriü.Értelmetlen, a nepriceput, neînţeles, fără înţeles.Értelmezni, v. a interpreta, a co
menta. a esplica. a lămuri.Értelmező, s. interpretătoritt, eo-
mentătorifi, esplicătorifi.Értelmezéstan, s. eesegesă; erme-
neutică, artea esplic-ărei.Értelmi, a. înţelesual.Értelmiség, s. inteligenţă.Érteni, v, a înţelege, a pricepe.Értés, s. înţelegere, pricepere.Értesítés, s. însciinţare, încunos-
cinţare, anunţ, avis, report.
EstiÉrtesítmény, értesitvény, s. report,
avis, îneunoseinţare, informăţi- une, program.
Értesítni, v. a însciinţa, a ineunos- einţa, a reporta, a avisa.
Értesítő, s. reportätoriü, anunţători«, avisătorifi.
Értesülni, v. a sé îneunoscinţa, a sé avisa, a sé informa.
Értetlen, a. — ül, ad. fără înţeles, nepriceput, neînţeles.
Érthetetlen, a. — ül, ad. nepriceput. neînţelegibil, ee nu sé
, póte înţelege.Érthető, a. — leg, ad. respicat,
cu înţeles, de priceput, inţelegibil.Értő, s, prieepötoriü.Értődni, v. a sé înţelege, a se pri-
eipe.Érv, s. argument, rezon.Érvény, érvényesség, s. validitate,
valore.Érvényes, a. valid, eu valóre.Érvényesítés, s. legalisare, licui-
dare.Érvényesitni, v. a apreţia, a da
valóre.Érvényesség, s. validitate.Érvénytelen, a. — ül, ad. nevalid,
fără valore, nelegal.Érvezés, s. argumentare, argumen-
tăţiune.Érvezni, v. a argumenta.Érzék, érzés, s. sîinţ, simţii e, sim-
ţeinent, sentiment.Érzékeny, a. simţitorii!, sîmţibil.Érzékenyítni, v. a face se sîmtă,
a atinge simţirea.Érzékenyülni, v. a deveni sîmţî-
toriü, a se împle de durere.Érzéketlen, a. nesimţitorii!.Érzéketlenség, s. nesîmţiţiune, ne
simţire.Érzéketlenül, ad. fără sîmţement.
nesîmţitoriu.Érzéki, a. sîmţual, sentimental.Érzékiség, s. sîmţualitate, voluptate,
elem, s. sîmţement, simţire.
46 Értesitmény, értesitvényÉrzelgés, s. sîmţualitate, afecţiune,
resfăţare.Érzeni, v. a simţi.Érző, a. sîmţitoriu.Érzület, s. (v. érzelem).És, coj. şi.Esdeni, esdekelni, esedezni, v. a
ruga, a cere ferbiníe.Esdeklés, esedezés, s. rugare fer-
binte.Esedező, s. suplicante, rugătorii!. Esemény, s. eveniment, cas, acci
dent. aventură, întemplare. Eseményes, a. eventual, accidental,
casual.Esengeni, v. (v. esdeni).
I Esernyő, $. parapleü, ploariü, plo- ier, cort de pióie.
Esés, s. cădere.Eset, s. cas, întemplare.Esetleges, a. — en, ad. eausal,
eventual.Esetlegesség, s. eventualitate, ea-
sualitate.Eshetőség, s. (v. esetlegesség). Esik, v. plouă; cade;sö întempiă. Eskü, s. jurăment.
! Esketés, s. jurare; cununie. Esketni, v. a jura; a cununa, a
co pula.Esküdés, s. jurare.Esküdni, v. a jura.Eskünni, v. (v. esküdni).Esküvés, s. (v. esküdés).Esküvő, s. jurätoriü; cununie. Esmerni, v. (ismerni!.Esni, v. a oăde, a pica; a ploa. Eső, s. pióie.Esős, a. ploios.Esőzni, v. a ploa (des).Esőzés, s. pióie (multă).Esperes, s. protopop.Est, estve, s. sérá.Esteli, a. de sâră.Estelizní, v. a cina.Estellik, v. ínserézá.Estély, s. serată, petrecere de sérá. Esti, a. (v. esteli).
Estve Ezer 47
Estve, nd. séra.Estveledni, v. a însera. jEstveli, a. (v. esteli).Ész, s. minte, răţiune.Észtan, s. logică.Eszelős, a. nebunatic, smintit de
minte. ]Eszély, eszélyesség, s. prudenţă,
înţelepţiune.Eszélyes, a. prudent, înţelept. Eszes, a, ingenios, isteţ, cu minte. Eszesedni, v. a să înţelepţi, a că- 1
păta minte.Eszesen, ad. înţelepţesee.Eszik, v. mănâncă, mancă.Eszköz, s. instrument, miilloe,
unéltá.Eszközlés, s. midloeire.Eszközlő, s. micllocitoriü. Eszközölhető, a. mkllociver, prac
ticabilEszközölni, v. a mijloci.Észleg, s. teorie.Észleges, a. teoretic.Észlelés, s. observare, considerare. Észlelni, v. a observa, a considera. Eszme, s. idee.Eszmei, a. ideal.Eszmeiség, s idealitate.Eszmélés, eszmélet, s. cunoseinţă
de sine.Eszmélni, v. a medita, a cugeta, a
avé cunoseinţă de sine. Eszméletlen, a. — ül, ad. afară
de sine, amorţit, fără simţuri. Eszmélődni, v (eszmélni).Eszmény, s. ideal.Eszményesiíni, v. a idealka. Eszményi, a idealistie.Eszményiség, s. idealitate.Észrém, s. ehimeră.Észrevenni, v. a observa, a băga
de samă.Észrevehetetlen, a. neobservabil. Észrevehető, a. — leg, ad. obser
vabilÉszrevétel, észrevevés, s. obser-
văţiune, observare.
Észszerű, a. leg, ad. raţional. Esztelen, a. fără minte, nebun,
smintit.Esztelenkedni, v. a face nebunie,
a să purta nebunesee. Esztelenkedés, s. nebunie. Esztelenség, s. (v. esztelenkedés). Esztelenül, ad. nebuneşte. Esztendő, s. an.Esztendei, a. anual, de un an. Esztergálni, v. a strugarí, a lucra
ín strug.Esztergálás, s. strugărire. Esztergálos, s. strugariü.Ét, étel, s. mâncare, nutremént. Etetni, etetni, v. a nutri, a da
de mâncat; a învenina Etetés, etetés s. nutrire; ínveni-
nare.Etető, etető, nutritoriü; venin. Étkes, a. mâncâţios.Étkezni, v. a mânca.Étien, a. nemâncat, fără mâncare,
flămend.Étterem, s. sală de mâncat. Étvágy, s. apetit.Evet, s. ververiţă.Év, s. (v. esztendő).Éves, a. de un an.Evés, s. mâncare.Evezni, v. a veslăi, a guberna nál
a pluti.Evezhető, a. navigabil.Evező, s. lopată de gubernat năile,
lopătariu, veslă.Évi, a. anual.Eviczkélni, v. a sé svércolí.Evő, s. máncatoriü.Evődni, s. a să mânca, a sé róde. Evődés, s. mâncare, ródere (de
sine).Évszázad, s. secul.Évülni, v. a sé róde; a sé învechi;
a sé prescrie (in légi).Ez, pron. acest, acésta.Ezenkívül, ad. afară de acésta. Ezentúl, ad. de aci — încolo. Ezer, a. miié.
Ezért48Ezért, ad. pentru ac-ésta, din aeésta
causa.Ezóta, ad: deatunei.Ezred, s. regiment; legiulíe. Ezredes, s. colonel.Ezután, ad. după aeésta, de aeí
înainte.
Ezüst, s. argint.Ezüstös, a. argintit, argintos Ezüstözni, v. a arginti, a sufla eu
argint.Ezüstözés, s. argintire, suflare eu
argint.Ezzel, ad. eu aeésta.
Fáradalmas, fáradságos
F.Fa, s. lemn; élőfa, arbore.Fáczán, s. fásán.Facsarni, facsaritni, fracsarintani,
v. a ínvértí, a stórce, a sueí. Facsarás, s. stóreere, învertitură,
sucitură.Facsarodni, v. a se invértí, a sé sueí,
a se stórce.Faggatni, v. a investiga, a esamina
eu forţa, a veesa.Faggatás, s. esaminare, investi
gare, vecsare.Faggyas, faggyús, a. séos, gras.Faggyú, s. sén.Fagy, fagyás, s. înghiăţătută. ín-
gliiăţat, frig.Fagyni, v. a înghiaţa.Fagylalt, s. înghiăţată.Fagyos, a. înghiăţat, frig, rece.Fagyöngy, s. vese.Fahéj, s. scorţă; scorţişorăFajFájás, s. durere.FaFái
, fajt, fajta, s. soi, rasă, specie.
d, s. găină selbatieă. dalmas, a. dureros.
Fá dalom, s. durere.Fá dalmatlan, a. fără durere. Fájlalni, v. a compătimi, a fi cu
durere spre ceva.Fájni, v. a duré.Fájás, a. eu durere, dureros. Fajtalan, a. desfrénat, lasciv. Fajtalanság,s.desfrénare, lascivitate. Fajtalankodni, v. a sé desfréna. Fajulás, fajultság, s. degenerare,
corcitură, corcire.
Fajulni, v. a degenera, a sé corei. Fajult, a. degenerat, corcit, bastard. Fájulni, v. a dóré Fajzani, v. a pui, a produce, a
nasce.Fajzás, s. producere, naseere. Fakadni, fakadozni, v. a isvorí, a
descinde, a proveni.Fakasztani, v. a desface, — un
isvor — , a sparge — buba —. Fáklya, s. făclie, torţă.Fáklyás, a. eu faclă, eu torţă. Fakó, a. pălit, galbiu, falb.Fal, s. păriete, mur.Falánk, a. mâneăţios, vorace, ne
săţios.Falánkság, s. voracitate, nesaţ. Falat, s. bucătură.Falatka, s. bucăţică.Falatozni, v. a bucătări, a mânca. Falazás, s. clădire, zidire.Falazni, v. a clădi, a face mur. Falka, s. turmă, mulţime, câtă. Falás, s. îmbucătură, îmbucare. Falni, v. a îmbuca.Falragasz, s. placat Falu, s. sat, comună.Falusi, a. sătesc, sătbn, ţăran. Falusias, a. sătesc, sătenesc. Fanyar, a . acru, pădureţ, ocetos. Fáradni, ív a sé ostäni.Fáradás, s. ostănblă Fáradság, fáradozás, s. fatigare,
oboséla, ostanélá.Fáradalmas, fáradságos, a. ostn-
niţios, fatigios, obositoriü.
Faragás, s. cioplire, tăiere.Faragászat, s. cioplitură, tăietură,
sculptură.Faragatlan, a. — úl, ad. netăiet,
necioplit; neeultivat.Faragni, v. a ciopli, a tăie.Fárasztani, v. a ostání, a fatiga,
a obosi.Fárasztás, s. ostănelă, fatigare,
strapaţă.Fárasztó, a. ostanitoriű, ostăniţios.Fark, s. codă.Farkas, s. lop.Fás, a. lemnos.Fásulás, s. înlemnire; tempire, ne
simţire.Fásulni, v. a să înlemni, a sé témpí.Fattyú, s. bastard, spurin, copil
de lele.Fátyol, s. vél, flór.Fátyolozni, v. a invéluí, a véla, a
acoperi.Fátyolozás, s. invéluire, vélare,
acoperire.Fátyolozott, a vélat, învăluit, aco
perit.Fázás, s. frig, răcire.Fazék, s. olă.Fazékas, s. olariíi.Fázni, v. a-i fi frig, a sîmţi fr ig ;
fázom, mi-e frig.Fecsegni, v. a fleurí, a flecari.Fecsegés, s. fleuritură.Fecsérelni, v. a prăda, a risipi
— averea —.Fecsériés, s. risipire, prădare —
de avere — ,Fecske, s. rândunea.Fecskendezni, v. a stropi.Fecskendező, s. stropitoriü.Feddni, v. a înfrunta, a pedepsi,
a mustra.Feddés, s. înfruntare, mustrare.Fedél, s. acoperiş, aeoperement.Fedeles, a. cu acoperiş.Fedés, s. acoperireFedni, v. a acoperi.Fedetlen, a. — iii. aă maeoperit.
FaragásFedélzet, s aeoperement, acoperiş. Fedezni, v. a scuti,, a apăra, a
protegia.Feddhetlen, a. — ül, ad nepă'at
(în moralitatei, fără defect.Fegy, fegyelem, s. disciplină, re
gulă; fegyelmi eljárás, cercetare disciplinară.
Fegyencz, s. arestant, încarcerat. Fegyver, s. armă.Fegyverde, s arsenal, armărie Fegyveres, a. înarmat, cu armă. Fegyverzés, fegyverkezés, s. în
armare.Fegyverezni, v. a înarma. Fegyverkezni, v: a să înarma. Fegyvertelen, a. nearmat, fără
armă.Fehér, a. alb, blanc.Fejiéredni, v. a să albi.Fehéríteni, v. a înălbi.Fehérítés, s. înălbire.Fehérnép, s. sees femeiesc, femeia. Fehérség, s. albime.Fehérszemély, s. personă femeiéseá. Fej, s cap.Fejedelem, s. principe, domn. Fejedelemség, s. principat.Fejelés, s. eăpută, căputare. Fejelni, v. a eăputa.Fejes, a. căpăţinos, cu cap, eu
gămălie.Fejés, s. mulgere.Fejesedni, v. a prinde căpăţină;
a înspică; a să învălui.Fejetlen, a. fără cap, anarchia. Fejetlenség, s, anarehie.Fejezni, v. a termina, a găta. Fejkótö, s. căiţă, bonetă, scufă Fejlődni, u.asă desvolta, asădesvăli. Fejlődés, s. desvoltare, desvălire. Fejős, a. eu lapte.Fejsze, s. secure.Fejtegetés, s. esplicare, desbatere,
discutaie.Fe:tegetni, v. a desbate, a espliea. Fejtemény. s problemă Feîleni. v i * '-o îi resol^a.
Fejteni 49
50 Fejtés FelpénzFejtés, s. desfacere, resolvare. fe jletlen, a. neresolvat, nedesfăcut. Fék, s. căpăstru.Fekély, s. bubă.Fekélyes, a. búbos.Fekélyesedni, ®. a se împle de bube. Fekete, a. negru.Feketedni v. a sé ínegrí. Feketeség, s. negréla.Feketés, a. negriu Fékezni, v a înfrena, a dumeri. Féktelen, a. neînfrenat, nedumerit. Féktelenség, s. neînfrânare, nedu
merire.Fektetni, a culca.Feküdni, v. a se culca.Fekvés, s. culcare.Fekvőség, s. moşie, avere de pă
mânt, avere nemişcătore, avere staveră.
Fel, ad. sus.Fél, s. jumătate.Feladás, feladvány, s. problemă;
capitulare, predare. Félbeszakadni, v. a se precurma,
a se întrerumpe.Felé, ad. cătră.Féle, a. felia, soi, specie. Felebarát, s. de aprópe, semen. Felebbezés, s. apelare, recurs. Felebbezni, v. a apela, a recurge. Feledékeny, a. uituc, ultaver. Feledékenység, s. uitare.Feledés, felejtkezés, s. uitare. Feledni, felejteni, v. a uita. Feledhetetlen, felejthetetlen, a. —
ül, ad. neuitat, neuitaver. Felekezet, s. sectă, parţialitate. Felelni, v. a respunde.Felelet, s. respundere.Félni, v. a sé teme.Félelem, s. temere, frică.Félelmes, a. fricos, térnéd, timid,
cu frică.Felelős, a. respuncjétoriü. Felelősség, s. respuntjétate.Félénk, a. fricos, spărios. Félénkség, s. temere.
Feleség, s. consórta, soţia. Feleséges, a. eu muiere, căsătorit. Feleselni, v. a respunde índerept,
a sé certa.Felesketés, v. jurare, depunere de
jurământ.Felesketni, v. a jura — pre cine
va; — a depune jurământ. Felesküdni, v. a depune jurământ. Felesleg, s. prisosinţa.Felesleges, a. de prisos, abundant. Felett, p. supra, preste.Felette, ad. forte, preste măsură. Felezni, v a înjumătăţi.Felezés, s. înjumătăţire.Felfelé, ad. în sus.Felfogás, s. pricepere.Felfogni, v. a pricepe, a cuprinde
— cu minteaFelfüggeszteni, v. a acăţa, a sus-
pinde, a atârna.Felfüggesztés, s alârnare, acăţare,
suspindere.Felgerjedni, v. a irita, a sé întărită. Félgömb, s. semiglob.Felhércz, s. crucea dela ruda ca
rului.Felhívni, v. a proehiăma.Felhívás, s. prochiámare.Félhold, s. semilună.Felhő, s. nuor.Felhős, a. nuoros.Felhőtlen, a. nenuoros, senin. Felirat, s. adresă.Félkör, s. semicerc.Fellázadni, v. a revolta, a sé res-
cula.Felleg, s. nuor.Fellépni, v. a sé íntrepune; a apara,
a sé presenta — pe scenă. — . Felmenteni, v. a dispensa, a libera. Felmentés, s. dispensare. Felmondani, v. a dedice; a recita
— lecţiunea — .Felmondás, s. dedicere; recitare. Felől, p. decătră, despre. Felosztani, v. a împărţi.Felpénz, s. arvonă.
Felség Férkezni 51
Felség, s. maiestate.Felséges, a. mäiestos, sublim. Felső, a. superior, de sus. Felsöbbség, s. superioritate.Félsz, s. temă, frică.Félszeg, a. unilateral, defectuos. Félszegség, s. defectuositate. Felszólítani, v. a provoca. Felszólítás, s. provocare.Félteni, v. a teme, a fi jalus. Féltés, s. temere, jalusíe. Feltaglalás, s. desmembrare, ana-
tomisare.Feltaglalni, v. a desmembra, a
anatomisa.Feltámadás, s. înviere.Feltámadni, v. a ínvié.Féltékeny, a. prepuitoriü, temeto-
riű, jalus.Féltékenység, s. jalusie. Felterjeszteni, v. a propune, a
susterne, a reporta. Felterjesztés, s. susternere, rela
ţie, representăţiune, adresă, raport.
Feltenni, v. a presupune.Feltétel, s. condiţiune.Feltételes, a. condiţionat. Feltételezés, s. condiţionare. Feltételezni, v. a condiţiona. Feltétlen, a. — ül, ad. necondi
ţionat.Felügyelni, v. a îngriji, a inspee-
ţiona, a supraveghia.Felügyelés, s. îngrijire, inspecţio-
nare.Felügyelet, s. (v. felügyelés).Felül, p. preste, deasupra.Felzet, s. titulatură, rubru.Fém, s. metal.Fémleni, a. a luci.Fémlés, s. lucire.Fene, s. caneru, gangrenă, lupare. Fenék, s. fund.Fenekes, a. cu fund.Fenekelni, v. a pune fund. Feneketlen, a. fără fund. Feneketlenség, s. abis, afunclime.
Fenés, a. gangrenos.Fenkő, s. cute, tocilă.Fenn, ad. sus, supra, deasupra. Fennség, s. mărime, sublimitate,
înălţime, sérenitate.Fenteregni, a. a sé tăvăli.Fény, fényesség, s. lucire, strălu
cire, lustru.Fényes, a. lucitoriu, lustruos. Fenyegetni, v. a amerinţa.Fényesitni, v. a luci, a face lus
truos.Fényeskedni, v. a luci, a străluci,
a lumina.Fenyiteni, v. a pedepsi, a disciplina, Fenyíték, s. disciplină.Fényleni, v. a luci, a străluci. Fénytelen, a. neluminos, nelus-
truos.Fényű, s. brad.Fenyőrigó, s. stur<) de brad. Fenyüs, fenyves, s brădet. Fényűzés, s. lues.Férni, v. a ínchiepé.Férés, s. închiepere.Férczelni, v. a peteci, a înşeila. Fércz, férczelés, s. petecitură, în-
şeilătură.Ferde, a. strîmb, diagonal. Ferdény, s. trapez, traped. Ferdeseg, s. sucitură, strâmbătură. Féreg, s. verme.Ferencz, n. prop. Franeisc.Férfi, s. bărbat.Férfias, a. bărbătesc, animos, cu-
ragios.Férges, a. vermenos.Férgesedni, s. a se învermeşa, a
sé învermenoşa.Férgesedés, v. învermeşare, înver-
menoşare.Fergeteg, s. tempestate, fortuna. Fergeteges, a. fortunos.Férj, s. bărbat, consorte.Férjes, a. cu bărbat, măritată. Férkezés, s. înbuldire, îndesare. Férkezni, v. a sé înbuldi, a se în
desa, a închiepe.
52 Fertály FodorítniFertály, s. pătrariu.Fertelmes, a. spurcat, necurat,
scârnav.Fertőztetés, s. spurcare, profanare,
pângărire.Fertöztetni, v. a spurca, a profana,
a pângări.Feslett, a. desfrânat; destrămat.Fesleni, v. a sö deseósá, a sé des
trăma.Festeni, v. a colora, a văpsi.Festék, s. colore, văpsală.Festemény, s. cadru, tablou, por
tret.Festés, s. pictură.Festész, s pictor, väpsitoriö.Festetlen, os. neoolorat, nevăpsit.Festőileg, ad. pitoresc.Fésű, s. peptene.Fésülni, v. a peptena.Fésűs, s. peptenariH.Fesz, s ţepenime.Feszegetni, v. a scociorî; a încorda,
a desface ceva cu sila, a ridica.Fészek, s. cuib.Feszes, a. strîns, întins.Feszíteni, v. a întinde, a încorda;
a restigni, a crucifige.Fesztelen, a. neconstrîns, neafectat,
negenat.Fesztelenség, s. neafectare, nege-
nare, neconstrîngere.Feszület, s. eruciflcs, restignire.Feszülni, v. a sé încorda, a sé
întinde.Feszültség, s. încordare, încordă-
ţlune, intensitate.Fetrengeni, v. a sé tăvăli.Fi, flú, s. prunc, băiat, copil.Fiadzani, v. a puie, a făta.Fiadzás, s. puiere, fătare.Fias, a. cu pui.Fiatalság, s. juneţie, tinereţe, ju
nime.Fiahordó, s. eloţan cu pungă.Ficzam, ficzamodás, s. scrintitură,
serintélá.Ficzamitni, v. a scrin ti.
Ficzamlani, flczamodni, v. a s&scrtnti.
Ficzkándozni, v. a sé sbuciuma, as da încoce si încolo din trup.
Ficzkó, s. feţior, băiat, strengariu. Figyelni, figyelmezni, v. a fi atent,
a lua aminte.Figyelmes, a. băgători ü de samăr
atent.Figyelmesség, s. atenţiune, luare-
aminteFigyelmeztetni, v. a face atent (pe-
cineva), a trage luare aminte. Figyelő, a. observatoriü, luătoriii
aminte.Figyermek, s. copil, prunc. Fillenteni, v. a minţi,Fiilentés, s. minţiună, minciună^ Fillér, s. ban, bănuţ, para.Findzsa, s. filigean, tasă.Finév, s. nume bărbătesc.Fing, s. beşină.Fingos, a. beşînos.Finnyás, a alegátoriü, jingaş. Fínnyáskodni, v. a fi jingaş, a
alege.Finom, ót. im.Finomitni, v. a face fin, a rafina. Finomodni, v. a sé face fin, a s»
face delicat.Finomság, s. finâţă, delicateţă. Fintoritni, fintorgatni, v. a strîmba
din nas, a nu plâce ceva.Fiók, s. puiul mesei, sicrieş. Fiókos, a. eu sicriu, cu puiuc. Firka, s. mânjitură, scrisóre rea. Firkálni, v. a scrie reü, a scârăbi. Fityegés, s. atentare, flendurire. Fityegni, v. a atârna, a flenduri. Fityegös, 05. atârnătoriu. flenduros. Fitymálni, v. a despreţiui, a afege
in mâncare; a-si bate joc.Fivér, s. frate.Fizetni, v. a plăti, a solvi. Fizetetlen, a. —■ ül, ad. neplătit,
nesolvit.Fodor, s. creţă, încreţală.Fodorítni, v. a încreţi.
Fodorodni, v. a sé încreţi.Fodrász, s. íncretitoriü, friser.Fodros, a. creţ, încreţit, undulat.Fodrozni, v. a încreţi, a unduia.Fog, s. dinte.Fogadni, v. a pune cuvént, a pro
mite, a sé lega, a se remăşi.Fogadalom, s. promisiune, vot.Fogadás, s. remăşag, primire, re-
cepţiune.Fogadó, s. ospätäpie, birt, otel.Fogadós, s. o-spätariü, birtariü, ote-
iieriü.Fogadvány, s. carte de tocmélá,
convenţiune.Fogalmazni, v. a compune, a con
cepe.Fogamzani, ®. a prinde rădecină,
a concepe, a sé íngreea, a ze- mislí.
Fogamzás, s. eoneepţiune, îngree- are, zemislire.
Foganat, s. efect, résül tat.Foganatlan, a. fără efect, nefolosi
torii!Foganatosítni, v a efeptuí, a pune
în lucrare, a resulta.Foganatosság, s. activitate, efect,
resultat.Fogantyú, s. torta.Foganzás, s (v. fogamzás).Fogas, s cuieriü.Fogás, s. prindere, apucare.Fogat, s trăsură; prindere.Fogdosni, v. a prindeFogékony, s. primitoriü, suscep
tibil.Fogékonyság, s. susceptivitate, ca
pacitate.Fogház, s. prinsóre, arest.Foglalás, s. ocupare, cuprindere,Foglalat, s cuprins, tenóre.Foglalók, s. adaus, aclus.Foglalni, v. a cuprinde, a ocupa,
a împreuna.Foglalatoskodni, v. a se ocupa.Foglalkozni, v. a sé cuprinde, a
se ocupa.
FodorodniFoglaló, s. arvuna.Fogó, s. cleşte; prinijetoriü.Fogódzani, «. a se apuca, a se
acăţa, a se prinde.Fogoly, s. arestant.Fogolymadár, s. potîrnică.Fogság, s prinsóre, robie, captivi
tate.Fogulatlan, a. nepreocupat, ne-
confus.Fogva, fogvást, p. de, din, prin.Fogultság, s. preocupăţiune, confu-
siune.Fogúit, a. preocupat, térnéd, confus.Fogulni, v. a sé preocupa, a fi
confus.Fogyni, v. a seăde, a sé micşora,
a sé înpuţina.Fogyás, s. scădere, înpuţinare.Fogyasztani, v. a înpuţina, a con
suma. a desecaFogyasztás, s. înpuţinare, con
sumare.Fogyaték, s. rest, remăşîţă, seă-
ijemént.Fogyatkozás, s. scădere, defect.Fogyatkozni, v. a scádé, a se în
puţina.Fohász, s. oftare, suspin, gemet.Fohászkodás, s. oftare, suspínare,. rogaie, rugăţiune.
Fohászkodni, v. a ofta, a suspina.Fojtani, v. a sugruma, a înăbuşi,
a domoli.Fok, s grad, tréptá.Fóka, s. focă, cane de mare.Fokhagyma, s. ai, usturoi.Foit, s. petec; pétá. pată.Foltozni, v a peteci, a cârpoei.Folyni, v. a curge.Folyadék, s. fluiditate.Folyam, folyó, s. fluviu, rîu.Folyás, s, curgere.Folyamodás, s. suplică, rugare.Folyamodni, v. a suplica, a recurge,
a sé ruga.Folydogálni, v. a curge încet.Folytán, ad, înurmare, după.
Folytán 53
54 Folytatás FöldetlenFolytatás, s. continuare, urmare.Folytatni, v. a continua, a purcede
înainte.Folyvást, ad. necurmat, mereü.Fonni, v. a tórce, a împleti.Fonás, s. tórcere, împletire.Fonadék, s. împletitură.Fonák, a. pe dos, întors, pervers.Fonákság, s. perversitate, íntor-
toeătnră.Fonal, s. tort, flr.Fondor, a. raneuros, intrigant.Fondorkodás, fondorlat, s. intri
gă, cabală, reutate.Fondorkodni, v. a intriga, a cal tira
nia ipre ascuns).Fonnyadni, v. se vescedi.Fonyadtság, s. veseedélá.Fonnyasztaní, v. a vescedi.Font, s. punt.Fontolni, v. a cumpăni, a judeca,
a mésura.Fontolás, 8. cumpănire; judecareFontos, a. ponderos, momentos, de
însemnătate, important.Fontosság, s. importanţă, ponde-
rositate, însemnătate.Forbá-t, s. recompensă, resplată,
resbunare.Forda, s. trop; turnus.Fordítás, traducere ; sucitură, în-
tórcere.Fordítni, v. a íntórce, a suci; a
traduce.Fordulat, fordulás, s. íntorsurá,
învertitură.Fordulni, v. a sé íntórce, a se în
vârti.Forgács, s. aseíe.Forgácsolni, v. a face aşciî, a bu
căţi.Forgalom, s. cerculăţiune, eomuní-
căţiune, eomereiü.Forgás, s. învertitură, cereulare.Forgatni, v. a învârti, a íntórce.Forgodni, forgolódni, v. a sé purta,
a sé sili.Forint, s. fiorin, flórén.
Forma, s. formă, figură.Forogni, v. a sé ínvértí, a sé ín
tórce.Forradalmi, a. revoluţionar.Forradalom, s. revoluüune.Forradék, s. bubă vindecată, crustă,Forradní, forrni, v. a fierbe, a
clocăi;Forralni, ». a fierbe, a clocăi; a-
plănui.Forrás, s. isvor, isvorire; fortuna;.
sorgente, fierbere.Forrásos, a. apătos, loe cu isvóre;Forasztani, v. a ferumina, a fo-
răstui.Forrázni, v. a opări.Forrázat, s. oparélá.Forró, a. fierbinte. *Forróság, s. fierbinţâlă.Fortély, s. viclenie, apucătură vul-
pină, isteţime astutä.Fortélyos, a. violán, astnt.Fortélyoskodni, v. a face apucă
turi viclene, a âmbla eu prefăcătorii.
Fortélyosság, s. astuţie, vulpenie, fineţie.
Fos, fosás, s. cufurelă.Fosni, v. a sé cufuri.Foszlány, s. destrămătură, fâşie,
trânţă.Foszlani, v. a sé scămoşe, a sé
desfibra, a se destrăma,Fosztani, v. a jăfui, a’ deprăda.F8, s. cap; a. fruntaş, superior,
de căpetenie.Föbbség, s. supremat.Főkép, föképen, ad. mal ales, mal
vârtos.Föl, ad. (v. fel).Föld, s. pământ; teren; agru.Földes, a. páméntos, ţerinos, cm
pámént.Földesur, s. domn de pământ; po
sesor, proprietariú de pământ..Fö|dészet, s. agronomie.Földetlen, a. fără pământ; fără.
ţieră, fără patrie.
Földi Fuvatagos 55Földi, a. pământesc, páméntén; s.
compatriot.Fölé, p. cătră, de-asupra.Főleg, ad. mai ates.Fölösleg, s. prisosinţă, abundanţă. Fölösleges, a. de prisos.Fölött, p. preste, deasupra.Fölötte, fölöttébb, ad. forte, pres
te măsura.Föltét, s. eondiţiune, presupunere. Fölzet, s. titulatură, rubru.Fönn, p. deasupra, sus.Főnök, s. capitan, primariü, preşe
dinte, principal.Fönség, s. înălţime, sublimitate,
superioritate, şerenitate.Förödni, v. a s6 scălda.Förgeteg, s. tempestate. ;Förtelem, s. spurcăţiune, scârnăvie,
őrére.Förtelmes, a. spurcat, scârnav, ori
bil, detestabil. jFörtelmesség, s. (v. förtelem). |Fösvény, a. avar, sgârcit. iFösvénység, s. avariţie, arpagonie,
sgârcenie.Fötelen, a. nefiert. IFőtten, a. fără cap. jFőtt, a. fiert.Főveg, s. căciulă, pălăria. jFöveny, fövény, s. năsip, arină. Fövényes, a. arinos, năsipos Fövényezni, v. a presera năsip, a
arina. jFövénytorlat, s. grămadă, bancă Í
de arină — în mare — . !Fövés, s. fierbere. IFőzés, s. fierbere. jFőzelék, s. fiertură, mâncare. iFőzni, v. a fierbe.Frigy, s. confederăţiune, alianţă,
pact,Fris, a. iute, sprinten, svelt; prós-
pet, viol.Frisesség, s. sprintenime, viviţiune,
vioiţiune.Frissitni, v. a reeori, a sé reîm
prospăta.
Frissítés, s. recorire, recreare. Frissülni, ». a sé recorí, a să re
împrospăta.Fúni, v. a sufla; a şuera.Fukar, s. avar, sgârcit.Fukarság, s. (v. fösvénység). Fukarkodni, v. a se scumpi, a fi
avar.Fuladás, s. înecare, înăduşire. Fulánk, s. ghimpe, ae — la al
bine. —Fulánkos, a. ghimpos.Fúlni, fuladni, v. a se îneca, a sé
înăduşi.Fulasztani, v. a sugruma, a ín-
nădusi.Fuldokolni, v. a sé înăduşi, a sufla
greü.Fúrni, v a sflederí.Fúrás, furadék, s. sflederire, sfle-
deritură.Furcsa, a. şod, curios, deşenţat,
comic.Furdalni, v. a róde — conseiinţa
— , a tortura.Furdálat, s. mustrarea conseiinţiî. Furfangos, a. scuturat, prefăcut,
vieién.Furkos, a. măciucat, ghiogat. Furkó, s. măciucă, ghiogă.Fúró, s. sfleder.Furollya, s. fluier.Fuszujka, s. fasole, păstăi.Futni, v. a fugi, a alerga. Futamítni, v. a fugări, a péfuga. Futamlás, s. fugă, tuiire.Futár, s. curier, cursor.Futás, s. alergare, fugire, túlira. Futkározni, futkosni, v. a alerga. Futólag, ad. în treeăt, în fugă. Futólagos, a. fugitiv.Futtatás, s. alergătură, curs. Fuvalkodni, v. a sé îngânfa. Fuvallani, v. a sufla.Fuvar, s. cărăuşie.Fuvaros, s. cărăuş.Fuvás, s. suflare.Fuvatagos, a. fortunos, viforos.
56 Fuvola GalambFuvola, s. flaută, flota.Fuvolás, s. flautariü.Fuvolázní, v. a fluera, a flauta. Fü, s. iarbă.Füge, s. smochină.Függni, v. a depinde, a aterna, a
spenijura.Függelék, s. suplement, apendice,
adaus.Függélyes, a. perpendicular. Függés, s. depedinţă, subordinăţi-
une, atérnare.Függeszteni, v. a aeăţa, a aterna;
a snspinde.Független, a. independent, neatér-
nätoriü.Függetlenség, s. nedependenţă, ne
atârnare.Függirányos Függőleges, a. perpen
dicular.Függőség, s. dependenţă.Fül, s. urechiă.Fülbevaló, fülönfüggő, s. cercel,
cercel.Fülecske, fülese, s. ureehiţă, ure-
chiuşâ.Fülelni, v. a ascultă, a íí atent. Fülelés, s. ascultare.Fülemíle, s. filomelă, privighietóre. Fülep, n. prop. Filip.Füles, a. urechiat; asin.FUletlen, a. fără urechi.Füllenteni, flllenteni, v a minţi; Füllentés, s. minţire, minciună. Fürdés, s. scăldare.Fürdő, s. scaldă, baie.Fürödni, v. a sé scălda.Fűrész, s. ferestráü.Fűrészelni, v. a ferestruí.
Q.Gabona, s. bucate, cereale. Gabonás, s. granariü.Gábor, n. prop. Gavrilá.Gágogni, v. a gângăi-ca gânsca. —
Fürge, a. sprinten, vioi, svelt. Fürj, s. prepeliţă Fürjész, s. prepelicarlu.Fürjészet, s. prepelicáríe, vénát
de prepeliţe.Fürkészni, v. a căuta, a cerceta, a
scrub».Füröszteni, v. a scălda.Fürt, s buclă, pléta ; strugure. Fürtös, a. buelos, buclat.Füst, s. fűm.Füstölni, v. a fuma.Füstös, a. afumat.Füstösodni, v. a sé afuma. Füstösítni, v. a afuma.Fűszál, s. fir de iarbă.Fűszer,« dresuri, speţerie, aromate. Fűszerezni, v. a aroma.Fütni, v. a îneăldi, a face foc. Fűtés, s. încălzire.Fűtő, s. foeariü, încăliţLitoriCi; eup-
toriü. sobă.Fütözködni, v. a se îneăldi.Fütty, s. şuerătură, fluerătură. Fütyölni, v. a fluera (cu gura). Fütyörészni, v. a fluera, a ambla
fluerínd.Füves, a. ierbos.Füvész, s. botanist, botanic. Füvészet, s. botanisare.Fűz, s. salee, răchită.Fűzni,, v. a înfira, a înşira.Fűzés, s. cunună,ghirlandă, gaetan. Füzes, s. salcet, pădure de sălci. Füzet, s. făşcioră, broşură. Füzetlen, a. nelegat, neinfirat, ne-
broşurat.Fűző, s. corset, speic-ă; ac de în-
copciet.
Gy.Gálád, a. neruşinat, dejosit, urgi-
naf, arogant.Galagonya, s. maeieş.Galamb, s. porumb.
GalandoczGalandocz, s. limbric cordelat.Gálicz, 8. vitriol.Gallér, s. guler, colariü.Gellérozni, v. a gulera, a pune
guler.Gally, galy, s. ramură, gătej.Gálya, s. galeră.Ganaj, ganéj, s. gunoi.Ganár, gunar, s. gânsac.Gáncs, s. pedecă; nod.Gáncsolni, gáncsoskodni, v. a pune
pedecă.Gáncsoskodás, s. împedecare, sil
nicie, cercare de nod în papură.Garat, s. gârlicift în uniră.Garádics, grádics, s. trepte, scară.Garázda, a. certăreţ, impertinent.Garázdálkodás, s. impertinenţie,
certare.Garázdálkodni, v. a se certaGát, s. pept de apă, gat, iaz, opri-
tó re.Gátlás, s. împedecare.■Gátolni, v. a împedeea, a resiste,
a sé opune.Gatya, s. ismene.Gatyás, a. ismenat.Gatyát lan. a. neismenat.Gavallér, s. cavaler.■Gaz, s. gunoi, buruiană; gazember,
om de nemica.■Gáz, s. gas.■Gazda, s. domnul casei; econom,
proprietariii.Gazdaszony, s. dórnna casei, eeo-
nomă.Gazdag, a. avut, bogat■Gazdagitni, v. a înavuţi, ă înbo-
gaţi.■Gazdagodni, v. a sé înbogăţi, a se
înavuţiGazdagodás, s. înavuţire, înbogă-
ţire.Gazdagság, s. avuţia, bogăţiă.Gazdákodás, s. economisare, eco
nomie.Gazdálkodni, gazdáskodni, v. a
ec-onomisa, a păstra.
Gazdaság, s. economie.Gazdasági, a. economic.Gazdaságos, a. folositoriü, econo
micos, economic.Gazdászat, s. economie.Gazdátlan, a. fără domn, rătăcit,
de pripaş.Gázló, s. vad, trecătore prin apă.Gazolni, v. a scârnăvi, a mânji; a
defăima.Gázolni, v. a trece prin v a d ; a
călcaGazos, a. necurat, mânjit; gunoios,
cu gunoi.Gazság, s. blăstămăţie, pőréié.Gazul, ad. neomenesce, porcesce.Gebe, s. mârţogă.Gége, s. gât, gâtlej, înghiţitore.Geleszta, s. limbric, verme.Gém, s. bâtlan, cocor de baltă;
prăjina cumpenei (la puţuri).Geny, s. puroi.Genyedni, genyülni. v. a puroié.Genyedt, penyes, a. puroios.Gépely, gép, gépmíi, s. machină,
maşină.Gépelyzet, gépezet, s. maehinărie,
maşinărie.Gépész, s. maehinist, maşinist, me
canic.Gépszerü, a. ceva mechanic, ca
maşina.Gerebelni, gereblyélni, v. a grebla.Gereblye, s. greblă.Gerebelés, gereblyélés, s. greblare.Gerely, s. lance, pică.Gerenda, s- bârnă, grindă.Gerendás, a. cu grinzi.Gerendázat, s. grinditură.Gerezd, s. strugure.Gerlicze, s. gărgăriţă.Gergely, n. prop. Gregoriu.Gerj, s. emoţiune, agitaţiune, miş
careGerjedni, v. a sé irita, a sé întă
rită, a sé înflăcăra.Gerjedés, gerjedelem, s. emoţiune,
iritare, întărîtare. — .
Gerjedés, gerjedelem 57
Gerjedékeny, a. irităţios. Gerjeszteni, v. a deştepta, a, irita. Gerle, gerlicze, s. turturea. Gesztenye, s. castană.Giliszta, s. limbric, verme, rimă. Gílisztás, a. limbricos, cu vermi. Gócz, s. foeulariü, vatră.Gólya, s. eocostirc, eiconie.Golyó, s. glob, glonţ.Golyva, s. guşă.Golyvás, a. guşat.Golyvásodni, v. a sé guşa. Gomolya, gom, s. ghem.’Gomb, s. bumb.Gomba, s. burete.Gombás, a. bureţos.Gombásodni, v. a sé imburetí, a
sé împle de bureţi.Gombócz, s. găluşcă.Gombolni, v. a îmbumba. Gqmbolygatni, v. a depăna. Gombolyítni, v. a ghemui, a de
păna.Gombos, a. cu bumbi.Gomoly, gomolya, s. ghem, bă- • tăcuie.Gomolyodni, v. a sé ghemui, a sé
înfăşură.Gond, 's. grijă, cură.Gondatlan, a. negrijitoriü, nepăsă
tori ü.Gondatlanság, s. negrijă, nepăsare. Gondnok, s. curator, íngrijitoriü. Gondolás, s cugetare Gondolat, s. cuget.Gondolatlan, a. nesocotit, neeon-
siderătoriu.Gondolatlanúl, ad. (v gondolatlan). Gondolatlanság, s. nesocotire, ne-
cugetare, nejudecare. Gondolhatlan, a. necugetaver. Gondolkodás, gondolkozás,s. cuge
tare, meditare.Gondlkodástan, s. logică. Gondolkodni, gondolkozni, v. a cu
geta, a medita.Gondolni, v. a cugeta.Gondos, a. grijitorift, cu grijă. —
68 GerjedékenyGondoskodás, s. îngrijire, cură. Gondoskodni, v. a sé îngriji. Gondosság, s. grijă, cură, îngrijire. Gondatlan, a. fără grijă. Gondviselés, s. provedinţă.Gonosz, a. reü, infam, depravat. Gonoszság, s. reutate, infamie, blas-
tămăţie.Gonoszkodni, v. a comite infamii,
a face blăstămăţu.Gór, a. mare.Górcső, s. microscop.Goromba, a. dur, grosolan, neei-
oplit.Gorombaság, s. mojicie, grosolănie,
bădărănie.i Gorombán, gorombául, ad. moji-
cesce, dur.Gorombáskodás, s. bădărănie, gro
solănie.Gorombáskodni, v. a fi dur, a fi
grosolan.Göcs, s. nőd.Göcsös, a. noduros.Göcsözni, v. a ínoda.Gode, gödölye, s. căpriţă, ied, iadă. Gödény, s. pelican.Gödör, s. gropă. mormént. Gödröcske, s. gropşoră.Gödrös, a. gropos.Gög, «. fală, trufie, înganfare. Gőgös, a. îngânfat, trufaş, fălos. Gőgösség, s. trufia, fală. Gőgösködni, v. a sé trufi, a se
îngânfa, a sé făli.Gőiye, s. serofă.Gömb, gömböly, s. glob, sferă. Gömbölyded, a. rotundior, sferoid,
rotunţliu.Gömbölyeg, a. rotund. Gömbölygetni, v. a ghemui, a inro-
tila.Gömböiyítni, v. a rotumji, a în
vălui.Gömbölyités, s. rotundire, învălire. Gömbölyödni, v. a sé rotumji. Gömbölyű, a. rotund, globiform. Gömbölyüség, s. rotundime.
Gömbölyüség
Göncz 59» ’Göncz, s. pol.Gönczöl-szekér, s. ursa (în astro
nomie.)Göndör, a. ereţ, încreţit.Göndörítni, v. a încreţi.Göndörödni, v. a sé încreţi.Göngy, s. tánc, balot.Göngyölni, göngyölítni, «. a înfă
şură, a ínvéluí.Görbe, a. curb, strímb.Görbeség, s. eurbitate, strímbiine.Görbeszteni, görbitni, v. a íncurba,
a strímba.Görbülni, v. a sé íncurba, a se
strímba.Görcs,s. cârcel, C'Onvulsiune, spasm.Görcsös, a. noduros, eu cârcei.Gördités, s. rostogolire, tăvălire.Gördítni, v. a rostogoli, a tăvăli,
a rota.Gördülés, s. rotire, rotare, rosto
golire.Gördülni, v. a se roti, a sé da de-a
dura, a sé rostogoli.Görény, s. dihor. putoriü.Görnyedni, görnyedezni, v. a se
pleca, a se îndupleca, a sé ín- covoie.
Görnyeszteni, v. a sírimba, a íncurba, a pleca.
Görög, s. grec.Görögös, a. grecesc.Görögül, ad. greeesce.Göröngy, s. bruş, bulgăr, grünt).Görvély, s. scrofulä.Görvélyes, a. scrofulos.Gőz, s. abor, vapor, gas.Gőzölés, gőzölgés, s. abprire, eva
porare.Gőzölni, v. a aborí.Gőzös, s. maşină de vapor; a.
aboros.Gróf, s. comite, graf.Gubics, s. gogoşă, bobä de stejariü.Gubó, s. gogoşă; selyemgubó, go
goşă de métasá.Gúla, s. piramidă.Gulya, s. ciurdă de vite cornute.
Gulyás, s. botoşariti, ciurdariü, bo- ariü.
Gumó, s. gâlcă, tuberculă, bolfä.Gumós, a. gâlcos, noduros.Gunár, s. gânsac.Gúny, s. bajocură, ironie, sarcasm.Gúnyirat, s. pamflet, paşcuil.Gúnykaczaj, s. rîs sarcastic.Gúnya, s. haină, vestmént.Gunyás, s. cu vestminte.Gunyhó, s. colibă.Gúnyolni, v. a bajoeorí, a satirisa.Gúnyoló, a. bajoeoritoriű.Gúnyolódás, s. ironie, bajocură.Gúnyolódni, v. a sé bajoeorí.Gúnyor, s. ironie, satiră.Gurdulni, v. a sé rotuia, a sé rota,,
a sé tăvăli, a sé rostogoli.Gusa, s. guşă.Gúzs, s. gănj.Gyakorlás, gyakorlat, s. esereiţiu,
deprindere.Gyakorolni, v. a esercita, a prae-
tísa.Gyakorlatlan, a. neesereitat, nede-
prins, neîndemânatic.Gyakorlatlanság, s. neesereiţiu, ne-
dreprindere, neîndemânătate.Gyakorlottság, s. esereiţiu, deprin
dere, destentate.Gyakornok, s. practicant.Gyakorta, gyakran, ad. des, ade
sea, adeseori.Gyalázat, gyalázás, s. infamie, ba
jocură, defăimare.Gyalázatos, a. infam, spurcat, de-
sonorätoriü.Gyalázni, v. a defăima, a insulta,
a calumnia.Gyalázkodni, v. a sé purta eu neru
şinare, a defăima.Gyalog, a. pedestru; pedestraş.Gyalogolni, v. a merge pedestru.Gyalogság, s. pedestrime.Gyalogos, a. pedestru.Gyalú, s. gilău.Gyalulni, v. a gilui.Gyám, s. tutor, sprijonâ, proptă.
Gyám
Gyámitni, v. a ajuta, a subvenţiona, a sprijini.
Gyámnok, s. (v. gyám).Gyámolni, v. (gyámitni).Gyámolitni, v. a ajuta, a pratrona.Gyámolitás, s. ajutare, patronare.Gyámoltalanság, s. neputinţă.Gyámság, s. tutorát, epitropíe.Gyanakodni, v. a suspiţiona, a avé
prepus.Gyanakodás, s. dubietate, neîncre
dere, suspiţionăre.Gyanánt, p. în loc, pentru.Gyanitás, s. presupunere.Gyanitmány, s. presumţiune, pre
supunere.Gyanítni, v. a presupune.Gyanta, s. reşină, colofoniu.Gyantakő, s. ambră.Gyantás, a. reşinos.Gyanú, s. prepus, suspiţiune.Gyanús, a. dubios, cu prepus, stis-
piţios.Gyanuskodni, v. a suspiţiona, a
prepune.Gyanútlan, a. fără prepus, nesus-
piţios.Gyapjas, gyapjús, a. lános,Gyapjasodni, v, a sé lânoşa, a sé
face cu lână.Gyapjatlan, ad. nelânos.Gyapjú, s lână.Gyapot, s. bumbac.Gyapottos, a. cu bumbac, bum-
băcos.Gyár, s. fabrică.Gyarapitni, v. a spori, a cresce.Gyarapodás, gyarapulás, gyara-
pulat, s. sporire, adaugere, progres, înaintare.
Gyarapodni, v. a se spori, a înainta.
Gyári, a. de fabrică.Gyarlóság, s. slăbiţiune, debilitate,
neputinţă.Gyarló, a. debil, slab, păcătos.Gyarmat, s. colonie.Gyarmatos, a. eolonist.
€0 GyámitniGyarmatositni, v. a colonisa. Gyarmatosítás, s. colonisare. Gyáros, gyámok, s. fabricant. Gyártani, v. a fabrica, a făuri. Gyártmány, s. fabricat, marfă fabri
cată.Gyász, s. doliu, jale.Gyászbeszéd, s. cuventare funebră. Gyászolni, v. a jalí.Gyászos, a. trist, funest.Gyáva, a. ticălos, mişel, poltron. Gyek, gyik, s şopârlă Gyékény, s. rogojină.Gyémánt, s. diamant.Gyémántos, a. cu diamante. Gyenge, gyönge, a. debil, slab,
fraged.Gyengéd, gyengéded, a. delicat,
jingaş, plăpând.Gyengédség, gyöngédség, s. deli
cateţă, plăpânqliine. Gyengédtelen, s. nedelicateţă, lipsă
de delicateţă.Gyengíteni, v. a debilita, a domoli. Gyengítés, s. debilitare.Gyengülni, v. a se debilita, a sé
slăbi.Gyengülés, s. debilitare, slăbire. Gyep, gyöp, s. pajisce, iarbă, ver-
détá.Gyepes, a. ierbosGyepesedni, gyepesülni, v. a sé
ierboşa, a sé face iarbă. Gyeplös-ló-, s. cal dela hăţ. Gyeplőzni, v. a pune hăţurile.Gyér, a. rar.Gyéritni, v. a rări.Gyerkőcze, s. copilandru.Gyermek, s. copil, băiat, prunc. Gyermekded, gyermekes, a. copi
lăros naiv.Gyermeki, a. copilăresc. Gyermekség, s. copilărie. Gyermektelen, a fără copii. Gyérség, s. rărime.Gyértya, s. luminare, lumină. Gyértyánfa, s. carpin.Gyértyázni, v. a lucra la lumină
Gyertyázni
Gyérülni Gyújtogatni 61Gyérülni, v. a sé rări.Gyík, s. şopârlă; aprindere de güt,
angina.Gyíl, s. crocodil.Gyilkolni, v. a omori.Gyilkos, a. omucid, omorítoriú.Gyilkosság, s. omor, omucidere.Gyilok, s. pumnaria, stilet.Gyógy, gyógyítás, s. curare, vin
decare, lecuire.Gyógyszer, s. medicină, léc.Gyógyszerész, s. apotecariü, far
macist.Gyógyászat, s. medicină, sciinţa
medicineî.Gyógyász, s. medie.Gyógyítás, s. curare, vindecare.Gyógyithatlan, v, nevindecabil, ne-
curabil.Gyógyitni, v. a vindeca, a cura.Gyógyító, a. vindecători ü.Gyógyulni, v. a sé vindeca, a sé
însănătoşa.Gyógyulás, gyógyulat, s. vindecare,
însănătoşare.Gyolcs, s. pensă, giolgiü.Gyolcsos, s. pénsariü.Gyom, s. buruiană.Gyomos, a. buruienos.Gyomlálni, v. a plivi, a smulge
buruiene.Gyomor, s. stomac.Gyomosodni, v. a sé înburuienoşa,
a sé imple de buruiene.Gyomros, a. pántecos.Gyónni, v. a sé mărturisi.Gyónás, s. mărturisire.Gyónó, s. mărturisitorii!, eonfe-
soriü.Gyóntatni, v. a mărturisi.Gyors, a- iute, repede, întetiţ, aee- í
Jarat.Gyorsírás, s. stenografie.Gyorsaság, s. celeritate, repe^ime,
iuţală.Gyök, gyökér, s. rădăcină.Gyökerezni, gyökeresedni, gyöke
redző, v. a prinde rădăcină.
Gyökeres, gyökös, a. nidécinos, radical.
Gyökeresedés, s. înrădăcinare.Gyömbér, s. gimberiö.Gyöngéd, a. (v. gyengéd).Gyöngy, s. margea, mărgăritariii.Gyöngyei leni, v. a face mărgele.Gyöngyész, s márgelariü.Gyöngyös, a. cu mărgele, mărgelos,.
mărgelatGyönyör, s. desfătare, plăcere, de
lectare, voluptate.Gyönyörködés, s. (v. gyönyör).Gyönyörtelen, a. nedesfătat, necle-
lieios.Gyönyörű, a. minunat, prea frumos,,
graţios.György, n. prop. Georgiu.Gyötörni, v. a maltrata, a tortura,,
a chinui.Gyötrelem, s. tortură, chin.Gyötrés, s, torturare.Gyötrődés, s. îngrijire, angustie-
tate, chinuire.Gyötrődni, v. a sé tortura, a să-
necăji.Győzni, v. a învinge.Gyözékeny, a. uşor de învins.Győzelem,gyözedelem, s. învingere,
triumf, victorie.Győzedelmes, győzelmes, a. învin
gătorii!, victorios.Győzelmi, győzedelmi, a. triumfal.Győzés, s. învingere.Gyó'zhetetlen, a. neinvingiver, ne-
ínvingibil.Győző, s. învingătoriu; n. prop.
Victor.Győződés, s. convingere, convic
ţiune.Győződni, v. a sé convinge, a sé
încredinţa.Győztes, a. învingătorii!, triumfă
torii!.Gyufa, s. lemnuşe de aprins, aprin-
gióre, aprinsele.Gyújtani, v. a aprinde.Gyújtogatni, v. a aprinde, (mereu)-
Gyújtogatás, s. teţiunărie.Gyűlni, gyuladni, v. a s aprinde. Gyuladás, s. înflămăţiune, înfocare;
aprindere.Gyúlékony, gyuladékony, a. aprin-
<|eţios.Gyúlás, s. aprindere, incendiu. Gyulasztani, v. a aprinde, a aţîţa. Gyúrni, v. a freménta.Gytijteni, v. a aduna, a strínge. Gyűjtemény, s. adunare, coleeţiune. Gyűlni, v. a sé aduna, a conveni. Gyűlés, s. adunare, adunantä, |
concurs.Gyűlde, s. loc de adunare. Gyűledék, s. adunătură, amestecă
tură.Gyülekezet, s. adunăre, adunanţă. Gyülekezni, gyűlni, v. a sé aduna,. a conveni, a concurge.Gyűlevész, s. adunătură, mesteeă-
lură.Gyűlölni, v. a uri, a fi odios. Gyülölés, gyűlölet, s. odiositate,
ură.Gyűlöletes, a. urît, nesuferit, odios.
<62 Gyújtogatás HadGyűlöletesség, s. odiositate, urgie.Gyűlöngeni, r. a sé aduna încet.Gyümölcs, s. póme, frupt, rod.Gyümölcsös, 's. grădină eu póme.Gyümölcsözni, v. a fruptifiea, a
rodi.Gyümölcsözés, s. rodire, frupti-
ficare.Gyümölcsöző, a. fruptifer, rodi-
toriü.Gyümölcsfélén, a. nefruptiflcätoriü,
neroditoriü, nefruptifer. .| Gyünév, gyűjtőnév, s. nume co
lectiv.Gyűrni, v. a turti, a îndoi.Gyürés, s. turtire, îndoire.Gyűrközni, v. a sé sufulca, a sé
restrânge.Gyűrű, s. inel.Gyűrűs, a. inelat.Gyűrütlen, a. neinelat.Gyűrűzni, v. a inela.Gyürüzés, s. inelare.Gyüsző, s. serpariü.
; Gyűszű, s. degeta,ri(i.! Gyűszüs, a. eu degetariü.
H.Ha, coj. dacă, decumva.Hab, s. undă, spumă, val.Habarni, v. a amesteca.Habarcs, s. polip (animal).Habarék, s. amestecătură.Háborgatni, háborítnl, u. a con
turba, a turburai.Háborgatás, s. eonturbare, turbu-
rare.Háboritás, s. (v. háborgatás).Háboritatlan, a. — ul, ad. necon-
turbat.Háborodás, s. turburare, nelinísce.Háborodni, v. a sé turbare, a se
neliniseí.Háború, s. resbel, resboi, bătaie.
Háborús, a. belicos, resboios, marţial.
Háborúskodni, v. a purta résből, a petrece în discordie.
Háborúskodás, s. bătaie, eértá, discordie.
Habos, a. spumos, spumegos, un- dulat.
Habozás, s. spumare, spumegare; îndoială, neresoluţie.
Habozni, v. a spuma, a spumega; a sé îndoi, a sta la îndoială, a fi neresolut.
Habzás, s. spumare, undare.Hacsak, coj. dacă cumva, încât.Had, s. resbel, résből, bătaie, óste,
armată, trupă.
HadakozniHadakozni, v. a sé lupta, a sé
bate.Hadakozás, s. luptă, bătaie. Hadarni, v. a scormolí, a da ín
vént.Hadaró, s. hădărag.Hadastyán, s. bătrân, veteran. .'Hadász, s. strategist.Hadcsel, s. stratagemă.Hadi, a. bélié, de bătălie. Hadnagy, s. locotenent, locoţiitorid. Hadsereg, s. óste, armată. Hadszünet, s. armistiţiu, încetare
de arme.Hadüzenet, s. manifest de resbol. Hágni, v. a sé urca, a sé sui; a
călca;Hágás, s. urcare, suire; călcare
(de lege).Hágcsó, s. scară, tréptá.Hagyni, v. a lăsa, a concede; a
testa.Hagyaték, s. succesiune, avere
testată, clironomíe.Hagyján, aă. trecă '— dueăsă. Hagyma, s. cápa.Hagymás, a. cepos.Hagymáz, s. lángóre, tifus. Hagyogatni, v. a lăsa ici — colea. Hagyomány, s. testament, succe
siune; tradiţiune.Hagyományos, a. legatar; tradi
ţional.Hagyományozni, v. a testa. Hagyományozás, s. testare. Hagyományozó, s testătorifi, lega-
tariü.Hah! int. ha!Hahói, ad. dacă — undeva. Hahota, s. rîs mare, hohot. Hahotázni, hahotálni, v. a ríde cu
hohot.Haj, s. pér; cójá, seorţă.Haj! hajh! int. el! hel!Háj, s. untură.Hajadon, s. fată feeiórá.Hajadoni, a. fetesc, virgur. Hajadonság, s. fetíe, feciorie.
Hajózhatfan 63Hajas, a. péros.Hájas, a. unturos, ou untură.Hajasodni, v. a sé înpăroşa, a
cresce perui.Hajatlan, a. nepéros, fără pér.Hajdan, hajdanában, hajdanta, ad.
odinioră, cândva, orecänd.Hajdankor, s. anticitate, vechime.Hajdú, s. ostaş municipal, haiduc.Hajhászni, «. a alunga, a fug&rí,
a alerga; a cerceta.Hajigálás, s. aruncare, svérlire.Hajigálni, v. a arunca, a svérlí.Hajiadni, hajladozni, v. a sé pleca,
a sé íncovoíé, a sé îndupleca, a sé curba.
Hajlam, s. înclinăţiune, aplecare.Hajlandó, a. aplecat, înclinat, afec-
ţionat.Hajlandóság, s. aplecare, înclină
ţiune, afecţiune.Hajlás, s. îndoitură, încurbătură,
plecare, încovoitură.Hajlat, s. arc, boltă.Hajlék, s. locuinţă, adăpost.Hajlékony, a. îndoiţios, îneovoios,
iiesibil.Hajlékonyság, s. îndoiţiune, fiesi-
bilitate.Hajlitás, s. îndoire, curbare, în
duplecare; eojugare, declina- ţiune.
Hajlitni, v. a îndoi, a íneovoié, a îndupleca, a curba; a cojuga, a declina.
Hajlongani, v. a sé pleca, a complimenta.
Hajnal, s. auroră, <fiuorI-Ha Ó, s. corabie, naie.Ha og, s. albâţă (pre ochi).Hajókázni, hajózni, v. a naviga, a
pluti.Hajókázható, hajózható, «• navi
gabil.Hajolni, v. a sé pleca.Hajolhatatian, « neînduplecabil.Hajós, s. eorabierin, navigătoria.Hajózhatlan, a. nenavigabil.
64 HálóHajtaniHajtani, v. a mâna (din derept),
a alunga: a arunca, á svérlí; a îndoi, a íncovoíé; a îndupleca.
Hajtás, s. mânătură, mânare, alungare; aruncare, sverlire; îndoi- tură, îueovoitură; înduplecare.
Hajtogatni, v. a îndoi, a înpătura (mereu i.
Hajtóka, s. refrec, guler.Hal, s. pesee.Haini, v. a muri.Hálni, v. a máné, a doririi.Hála, s. mulţămită, recunoscinţă,
char, graţie, graiitudene.Haladás, s. înaintare, avent, pro
păşire, progres.Haladni, v. a înainta, a aventa, a
propăsi, a progresa.Haladás, hála-adás, s. mulţumită,
recunoscinţă, gratitudine.Háladatos, a. — an, ad. mulţu
mitorul, recunoscătoriu. grat.Háladatosság, s. mnlţămită, re-
eunoseinţă, gratitudine.Háladatlan, a. — ul, ad. nemulţă-
mitoriü, nerecunoscătorii!, ingrat.Háladatlanság, s. nemulţămire, ne-
recunoseinţă. ingratitudine.Haladék, s. amânare, prorogare,
prelungire.Haladéktalan, a. — ul, ad. nea
mânat, fără amânare, fără în- târdiere.
Háladó, a. mulţămitoriu, recunoscătorii!, grat.
Haladvány, s. înaintare; progre- siune. (
Hálálni, v. a mulţămi, a fi recunoscătorii!. i
Halál, s. morte. jHalálos, a. de morte, mortal.Hálálkodni, v. (v. hálálni).Halandó, s. muritorii!.Halandóság, s. mortalitate.Halánték, s, tâmplă; — csont, osul
tem piei.Halászni, v. a pescui, a prinde
peseî.
Halászás. s. pescuire.Halász, s. pescarii!.Halasztani, v. a amâna, a pro
roga, a prelungi.Halasztható, a. prorogabil, amă-
naver.Halaszthatatlan, a. — ul, ad. ne-
amânabil, neprorogaver, perem- toriti.
Halasztás, s. prelungire, proro- găţiune, amânare, dilaţie.
Hálátlan, a. — ul, ad. nemulţumit orii!, nerecunoscătorii!, ingrat.
Hálátlanság, s. nemulţămire, ne- reeunoseinţă, ingratitudine.
Halavány, a. palid, galbin, m or- tăreţ
Haldoklás, s. agonie, tragere de morte, a fi în agonia morţii.
Halhatatlan, a. nemuritorii!, imor- tal.
Halhatatlanság, s. imortalitate, ne- morire.
Halk, a. — an, ad. lin, încet, tăcut,, în tăcere.
Hallani, hallni, v. a autji.Hallás, s. audire, aud.Hallatlan, a. neautjit, de neaudit..Hallgatni, v. a tfteé; a asculta.Hallgatás, s. tăcere; ascultare.Hallgatag, a. tăcut.Hallgatódzni, v. a asculta (pre
ascuns i; a pândi.Hallgatódzás, s. ascultare furişă,
pândă.Hallgatóság, -s\ auditori, ascultă
tori.Hallható, a. audibil, de auijit.Hallik, hallatszik, hallatik, v. sé
aude.Hallomás, s. aud; hallomásból,
din ami.Halmaz, s. grămadă, movilă.Halmocska, s. grămăduţă, movi-
luţă.Halmozni, v. a grămădi, a încărca..Halmozás, s. grămădire, încărcareHáló, s. mrejă, rété.
Halogatás, s. amânare, întârziere, prelungire, tâudălire
Halogatni, v. a amâna, a întârzie, a prelungi, a îndelunga.
Halom, s. movilă, grămadă.Halott, «. mort, cadavru.Halottas, a. cu mort, de mort;
lialottasház, casă cu mort, casă de morţi.
Halotti, a. de mort.Halovány, a. palid, galbin, perit.Hálózni, v. a înlăţui, a prinde în
laţ; a ţese (painginul).Hálózat, hálózás, s. lăţuire, ţese-
tură; încurcătură.Hályog, s. (v. hájog).Hám, s ham.Hamag, hamuzsir, s. potaşă, unsóre
de cenuşă.Hamar, a. iute, curend, înteţit,
grabnic, urgent.Hamarkodás, s. pripire, precipi
tare, grăbire.Hamarkodni, v. a se pripi, a sé
grăbi, a sé precipita.Hamarság, s. grabă, celeritate.Hambár, s granariü, lădoi, ladă
(de bucate).Hamis, a. — ui, ad. fals; viclén,
şiret, astut.Hamisítás, s. falsificare.Hamisitni, v. a falsifica.Hamiskodni, v. a se preface, a sé
simula, a face viclenii.Hamisság, s. falsitate, prefăcătoi'ie,
viclenie.Hámlani, v. a sé despeliţa, a sé
descorţa.Hámor, s. făurie, montanistică.Hámozni, v. a descorţa, a curăţi
coja; a înhăma.Hámozatlan, a. — ui, ad. nedes-
corţat; neînhămat.Hamu, s. cenuşă.Hamv, s. mucul iuminărel; cenuşă.Hamvadni, v. a se preface în ce
nuşă.Hamvas, a. cenuşat, cenuşos.
Halogatás Hántaní 65Hamvasztani, v. a preface în cenuşă.Hamvevő, koppantó, s. mueări.Handsék, s. torfă.Haneha, hanemha, coj. afară-dacă.Hanem, coj înse, ei, dară.Hang, s. sunet, ton. voce.Hangjegy, hangjel, s. notă; accent;
intonare.Hangkellem, s. eufonie; voce plă
cută.Hangkiséret, s. acompaniament.Hanglépcső, s. gamă, scară (la
intonare.)Hangnyomat, v. accent, apăsare,
gravitare de ton.Hangrezgés, s. trilare, vibrare de
ion.Hangrim, s. asonantă (de ton).Hangsúly, s. accentuare, gravitare
de ton.Hangász, s. musieant.Hangászat, s. artea musieei.Hangicsálás, s. cântul, tonul pase
rilor.Hangicsálni, v. a cânta (ca pase
rile).Hangolni, v. a intona, a tona, a
acorda.Hangolás, s. acordare, tonare.Hangolat, s. acord (la musică i, to
nare.Hangos, a sunătoriii, sonor, resună-
turiti, cu glas.Hangosan, ad. (v. hangos).Hangoztatás, s. intonare.Hangoztatni, v. a intona, a da sunet.Hangulat, s. dispuseţiune, tone ia
spiritului).Hangya, s. iurmică, furnică.Hangyaboj, s. furnieariü.Hangyás, a. furnicos. eu furnici.Hangzás, s. intonare, sunet.Hangzat, s. ton, sunet, acord.Hangzatos, a. sonor.Hangzani, v. a suna.Hant, s. gliă, pajisce.Hántani, v. a curăţi, a desface, a
descoji.5
66 Hántatlan HasadatlanHántatlan, a. nedesfăcut.Hány, a. cât, câţi?Hányni, v. a arunca, a asverlí; a
voma, a vérsa.Hányad, s. câtăţime, cuotă.Hányados, s. cuoţient, cât.Hányadik, a. al câtulea, a câtea?Hanyag, a. nepăsătorii!, leneş, ne
glijent.Hanyagolni, v. a negliga, a ne-
grijí, a lenevi.Hanyagság, s. lenevire, negligenţă,
negrijâ, indiferentism.Hányás, s. asvérlire, aruncare, vo-
mare, vomire, vérsare.Hanyatlani, v. a apune, a deeádé,
a seăpăta, ă repune.Hanyatlás, s. apunere, decadenţă,
repunere, scăpătare.Hányát, ad. pe spate.Hánykodás, s. aruncare ; irităţiune.Hánykodni, v. a se arunca; a sé
irita.Hánytatni, v. a da de vomat, a
causa vomare.Hánytorgatni, v. a arunca, a mustra.Harag, -s. rnăniă.Haragítni, v. a mânie.Haragitás, s. măniere.Haragos, a. — an, ad. mânios.Haragudni, v. a sé mănie.Haramia, s. hoţ, lotru, bandit.Háramlani, háromolni, v. a deveni,
a se deriva, a urma, a eádé.Harang, s. clopot, campană.Harangozni, v. a trage clopotele, a
trage campanele.Harangozó, s. clopotarii, clopoti-
toriü.Haránt, a. curmeziş, pieziş, dia
gonal.Harapni, v. a muşca.Harapodzni, v. a sé încinge, a sé
estinde, a sé lăţi.Harapodzás, s. íneingere, estin-
dere. lăţire.Harapós, a. muşeăţios.Haraszt, s. tufiş, tufariit (uscat).
Harasztos, a. fnini.leros, tufos. Harcsa, s. barb (pesce).Harcz, s. luptă, bătălie.Harczias, a. marţial, belicos. Harczolni, v. a sé lupta, a sé bate. Harczos, s. luptätoriü, luptaeiü. Haris, s. prepeléc, prepeliţă, cristei. Harisnya, s. cióreci, ciorapi. Harisnyás, a. ciórecat, eu cióreci,
cu ciorapi.Háritni, v. a depărta, a féri. Hárítás, s. depărtare, ferire. Harkály, s. ciocănitore, pică. Hármas, a. întreit.Harmat, s. rouă.Harmatos, a. rouros. Harmatosódni, harmatosúlni, y. a.
sé înrouroşa, a sé uda cu rouă. Harmatozás, s. rourare. Harminczad, s. treicesimătură. Harminczadoini, v. a treicesima, a
vămui.Harminczados, s. treieesimátoriü. Háromság, s. treime, trinitate. Hárs, hársfa, s. tei (arbore). Harsány, a. resunátoriü.Harsogás, s. resunet.Harsogni, v. a resuna.Harsonás, s. trimbiţariti, trompe-
tariü.Hártya, s. peliţă.Hártyás, a. peliţat, împeliţat, cu
peliţă proveiţut.Hártyásodni, kártyázni, v. a sé
împeliţă, a prinde peliţă. Hártyátian, a. — ul, ad. nepeiiţat,
fără peliţă.Hárulmány, s. caducitate.Hárulni, v. a se deriva, a căde
(asupra cuiva respundetate).Has, s. pântece, föle.Hasáb, s. despicătură, iăliă. Hasábos, a. făliet, prismatic-. Hasábozni, v. a despica.Hasadni, hasadozni, v. a crepa, a
sé despica.Hasadatlan, a. necrepat.
Hasadék Határtalan 67Hasadék, s. orepătură, gaură, văgă
ună.Hasadékos, a. crepăturos, erepat.Hasadékony, a. crepabil, uşor de
erepat.Hasadt, a. erepat, despicat.Hasas, a. foltieos.Hasasodni, v. a sé burţi, a faee
burtă, a sé faee foltieos. ]Hasitni, v. a erepa, a despica, a j
spinteca. jHasitás, s. crepare. despicare, spin- ]
tecare.Hasitatlan, a. — ul, ad. neerepat.Hasiték, s. orepătură, despieătură;
văgăună.Hason, hasonló, a. egal, asemenea.Hasonlólag, ad. asemenea. întocma.Hasonlás, s. împărechiare, desbi-
nare.Hasonlat, hasonlóság, s. séménare,
analógia; parabolă.Hasonlatos, a. asemenea.Hasonlítás, s. asemănare.Hasonlíthatlan, a. ul, ad. neasé-
ménat, neaséménabil.Hasonlitni, v. a asemăna-Hasonló, a. (v. hason).Hasonlóan, ad. asemenea, întocma.Hasonúlni, v. a să asimila, a sé faee
asemenea.Hasonulás, s. asimíleare.Haszinte, ad. de-sí.Használás, s. folosire, folosinţă,
întrebuinţare.Használat, s. (v. használás).Használatlan, a. — ul, ad.nefolosit,
neîntrebuinţat, neusitat.Használhatón, a. nefolosibil.Használni, v. a folosi, a întrebuinţa.Hasznos, a. folositorii!, eu profit.Hasznosság, s. folosinţă, profit.Haszon, s. profit, folos, câştig.Haszonbér, haszonbérlet, s. arendă.Haszonbérelni, haszonbérleni, v.
a esarenda, a lua în arendă.Haszonbérlés, s. esarendare, aren
dare.
Haszonbérlő, s. arendätoriü.Haszonélvezet, s. usufruet.Haszontalan, a. de netnic, de ne-
mica.Haszontalankodni, v. a face ne-
uiicurl, a vorbi flecuri.Haszontalanság, s. vanitate, baga
telă, lucru de nemic.Haszontalanéi, ad. în deşert, ín
van, fără folos.Hat, a. şese.Hát, coj. aşadară, apoi,, prinur-
mare.Hát, s. spate, dos; hátirat, in-
dorsat.Hatalmas, a. — an, ad. potinte,
puternic.Hatalmaséi, ad. (v. hatalmas).Hatalmaskodás, s. forţare, potes-
tate discreţionară, potere arbi- trariă.
Hatalmaskodni, v. a face potestate, a io > ţa.
Hatalmasság, s. potestate, domni- toriü, suveran.
Hatalmazni, v. a împotori, a ple- nipotenţia.
Hatalmazatlan, a. — él, ad. ne-împoterit, neplenipontenţiat.
Hatalmazó, s. împuteritorui, tnan- dante.
Hatalmozólevél, s. plenipotenţiâ, mandat.
í Hatalom, s. potestate, doininăţ'une.Hatály, s. înriurinţă, efect.Hatályos, a. — an, ad. cu înriu-
rinţâ, cu efect.Hatályosítni, v. a pune în lucrare,
a efeptui.Hatályosság, s. eficacitate, activi
tate, valóre.Hatálytalan, a. fără înriurinţă, fără
efect.Határ, s. confinie, margine, gra
niţă militară.Határtalan, a. — él, ad. nemăr
ginit, nefinit, infinit, fără eapet.5 *
68 Határzat, határozat HegedűHatárzat, határozat, s. deeisiune,
otărire.Határzatlan, határozatlan, a. ne-
decis. nedeterminat, nedefinit.Határozatlan ül, ad. (v. határzat
lan).Hatás, s. străbatere, petrandere,
penetrare; efeet,Hatáskör, s. cere de activitate.Hatásos, a cu efect, străbătători«.Hatástalan, a. fără efeet, fără re-
sultat.Hatékony, a. — an, ad. străbătă-
toriü, pétrun<|etoriü, penetrabil.Hatékonyság, s. străbatere, pene
trabil itate, pătrundere ; resultat.Hátha ? coj. da decumva ?Hathatós, a. — an, ad. străbătă
tori«, pétrun<j.etoriű, penetrabil; puternic.
Hatolni, v. a străbate, a penetra, a pătrunde.
Hatos, s. seseriü.Hatóság, s. jurisdicţiune, judeţ,
tribunal.Hátra, hátrafelé, ad. înapoi, înde-
rept.Hátrálni, v. a retera, a sé retrage.Hárálás, s. reterare, retragere.Hátralék, s. rest, restanţiă.Hátráltatni, v. a împedeca, a re
ţină; a da înderept.Hátrány, s. ímpedecare, desavan-
tagiü; scădere.Hattyú, s. lebedă.Hátul, ad. dinapoi.Hátuisó, a. ultim, eel din derepb
cel din urmă.Hatvány, s. potenţii.Havas, s. munte.Havas, a. neios, cu nea, cu ómét.Havasi, a. muntén, de munte.Havazni, v. a ninge.Havazódni, v. a să omeţi, a sé bate
cu omet.Havi a. lunar, de lună.Ház, s. casă.Haza, s. patrie; acasă.
Hazaáruló, s. trădători«, véntie- toriü de patrie.
Hazafi, s. patriot.Hazafiság, s. patriotism.Házaló, s. neguţetorifi (ce âmblă
din casă în casă), colportătoriu.Hazai, a. patriotic, din patrie.Házalni, v. a colporta, a ămbla din
casă în casă.Házas, a. căsătorit, cu casă.Házasítní, v. a căsători.Házasitás, s. căsătorire, însurare.Házasodás, s. căsătorire (proprie).Házasodni, házasulni, v. a sé că
sători.Házasság, s. căsătorie.Hazátlan, a. fără casă.Házi, a. domestic, de casă.Házias, a. familiar.Házikó, s. easulie, căsuţă.Hazudni, v. a minţi, a spune nea
devăr.Hazudás, s. minţire.Hazudozni, v. a minţi (des).Hazudozás, s. mînţire (dâsă.)Hazudozó, hazug, a. minţiunos,
minciunosHazudság, hazugság, s. minţiune,
minciună.Hazudtolni, v. a minţăi, a da de
minţiună.Hazugul, ad. cu minţiună.Hazul, hazulról, hazunnan, ad. dea
casă.Hebegni, v. a gângăvi, a bâlbăi.Hébehoba, ad câteodată, uneori.Héber, s. evreu, jidan, jude«, is-
raelit.Héber, a. evreese jidovesc.Héberül, ad. evreesce jidovesce.Heczeini, v. a sumuţa, a întărită,
a irita.Heczelés, s. sumuţare, întărîtare,
iritare.Hegedni, v. a să vindeca, a prin
de peliţă (rana).Hegedű, s. violină, cetera.
HegedülniHegedülni, v. a cetera, a cânta pe
violinä.Hegedűs, s. Violinist, eeteraş.Hegeszteni, v. a vindeca, a înscorţa
(rana).Hegy, s. dél, munte; ascuţiş, véri,
vérv.Hegycsúcs, s. culme, pisc de munteHegyfok, s. promontor, cap de
munte.Hegyes, a. delos, muntos; ascuţit,
cu vérf.Hegyesités, s. ascuţire de vérf.Hegyesitni, v. a aseuţi, a face vérf.Hegyetlen, a. fără vérf, témpit;
fără dealuri.Hegyezni, v. (v. hegyesitni).Hegyi, a. muntén, de munte.Hegyke, «. hegykén, ad. fălos, în-
gânfat, înfumurat.Hegykélkedni, v. a sé făli, a sé
mândri.Hegység, s. munţi, locuri muntóse.Héüelni, v. a hecela.Héhelés, s. hecelare.Héhel, s. hecelă.Héj, s. scorţă, cojă, crustă; faţă
(de perină).Héja, s. uliu.Héjancz, s. animal crustace.Héjas, a. — an, ad. scorţos, cojos,
crustos.Héjásodni, v. a se înscorţosa, a
prinde scorţă.Helvét, s elveţian.Hely, s. loc, spaţiu.Helybeli, a. local.Helyenként, ad. pe alocurea.Helyes, a. — en, ad. bine, drept.Helyeselni, v. a aproba, a îneunos-
cinţa.Helyeslés, s. aprobare, încuviinţare.Helyesség, s. acurateţa, regulari
tate, punctuositate.Helyettes, s. Jocuţiitor, substitut.Helyettes, a. suplinitor, substitut.tíelyettesités, s. suplinire, substi-
tuare.
Here 69Helyetesítni, v. a suplini, a sub-
stitua.Helyezés, s. aşezare, alocare.Helyezet, helyzet, s. posiţiune, situ-
aţiune, puseţiune.Helyezkedni, v. a se a şei Ja, a ocu
pa loc.Helyezni, v. a aşeija, a aloca.Helyhatóság, s. municipiu, muni
cipalitate.Helyhatósági, a. municipal.Helyi, a. local, din loc.Helyiség, s. localitate.Helység, s. sat, comună, loc, ţinut.Helytelen, a. nedrept, necuvenit,
neacurat.Helytelenség, s. neeuveninţă, ne-
aeurateţă.Helytelenül, ad. refl, necuvenit.Helytelenítni, v. a reproba, a ilos-
cuviinţa.Hémérő, hévmérö, s. termometru.Hempelyegni, v. a se rostogoli, a
roti, a se tăvăli.Hemzsegni, v. a furmica.Hemzsegés, s. furnicare.Henger, s. sul, rol, cilindru.Hengerded, a. cilindric.Hengeredni, hengeregni, v. a sé
tăvăli, a se rotula.Hengergés, s. rotulare, (ăvălire.Hengergetni, v. a rotula, a tăvăli.Hengeriteni, v. (v. hengergetni).Hentergeni, s » sé tăvăli, a sé
rostogoli.Hentes, s. măcelăriţi, belitorifl.Henye, a. trândav, leneş 'Henyélni, v. a fi lcr.es, a lenevi,
a trândăvi.Henyélés, s. lenevire, trândăvie.Henyén, henyélve, ad. trândav, în
lene.Henyeség, s. trândăvie, lene.Herczeg, s. principe, duce.Herczegi, - es, a. principese, de
principeHerczegség, s. principat, ducat.Here, s. trântor.
Heréin!70Herélni, ti. a castra, a jugăni.Heréit, a. castrat, jugănit.Hering, s. ering.Hernyó, s. omidă.Hernyós, a. omidos, eu omide. Herregni, v. a herăi.Hervadás, s. vesceilire.Hervadatlan, a. nevescedit, netre-
■cătoriu.Hervadatlanság, s. nevesceqlire, ne-
vescedime.Hervadni, hervadozni, ti. a se ves-
eedí.Hervadt, a. an, ad. vesced, ves-
ce4it.Hervadtság, s. veseedéla, veseedime. Hervasztani, ti. a vescedí. Hervasztás, s. veseedire.Hervasztó, a. vesceditoriű. Hervatag, a. peritoriü, vesce4inde. Hét, a. şepte. jHét, s. săptămână.Hétfő, s Inni. jHéti, heti, a. de séptémáná. IHetvenkedés, s. înfumurare, aro
ganţă. fală golă, vanitate. Hetvenkedni, v. a sé înfumura, a
sé îngânfa.Hetyke, a. hetykén, ad. fălos, în
fumurat.Hév, a. cald, ferbinte. [Heveder, s. cingătore, chingă (la
şeal.Heveny, s. ferbinţală, iuţală. Heverni, v. a jácé, a comotisa. Heverés, s. jăeere, comotisare. Heverészni, v. (v. heverni). jHeves, a. — en, ad. iute, ferbin- |
te, irităţios, învolburat. |Heveskedni, v. a sé irita, a sé în- j
ferbinta, a se învolbura. Heveskedés, s. înfocare, iritare. Heviteni, v. a înferbinta.Hevítés, s. înferbintare.Hévség, s. ferbinţală.Hevülés, s. înferbintare, înferbin-
ţală.Heviilni, v. a sé înferbinta.
Hevültség, hevület, s. (v. hevülés). Hez, p. la, c-ătră.Hézag, s. lacună, golătate. Hézagos, a lacunos, gol, găurit. Hézagositni, v. a găunoşa, a scobi,
a goli.Híj, hiju, s. pod (la casăl.Hiába, hiában, ad. îndeşert, în
van, înzădar.Hiány, s defect, lipsă, seă4ement. Hiányjel, s. apostrof.Hiányos, a. — an, ad. defectuos,
cu scădere.Hiányzani, v. a absenta, a lipsi. Hiányzás, s. absentare, lipsire. Hiba, s. greséla, erőre, smintă. Hibás, a. — an, ad. greşit, cu
greşele, smintit, eroneü. Hibátlan, a. — úl, ad. fără erőre,
fără smintă, corect. Hibátlanság,s. acurateţa, nesmintă. Hibázás, s. smintire, erőre ; absen
tare, lipsire.Hibâzat, s. smintă, gresélá. Hibázni, ti. a greşi, a sminti, a
comite erőre.Hibáztatni, v. a inculpa, a în
vinui.Híd, s. pod, punte, treeătore. Hidazat, s poditură.Hideg, a. frig, rece.Hideglelés, s. friguri.Hideglelős, a. eu friguri. Hidegvérű, a. flegmatic Hidegen, ad. rece; cu sânge rece. Hidegség, s. recélá.Hidegedni, v. a se reci.Hidegszik, v. sé reeesce.Hidlás, hídlat, s. podélá. Hiedékeny, a. uşor craletoriü. Hiedelem, s. credinţă, încredere,
confidenţă.Hiedelmes, a. — en, ad. eu în
credere, cu confidenţă.Híg, a. fluid, mólé, subţire. Higany, s. mercuriü.Higgadt, a. moderat, aşedat. Hígítani, v. a subţîie, (fluide).
Hígítani
71HígításHígítás, s. subţîiere.Hígulni, íj. a sé subtíié (Ia fluide)Hígulás, s. subţîiere (la fluide).Hihetetlen, a. — ül, ad. neere-
<)ibiJ, de necrezut.Hihetetlenség, s. necreilibilitate, ne-
probalitate.Hihető, a. credibil, de crezut, vero
simil.Hihetőség, s. credibilitate, proba
bilitate, verosimilitudene.Hihetséges, a. (v. hihető).Híjában, ad. în deşert, ín dara,
înzădar, ín van.Hiányos, hijános, hijányos, a. —
an, ad. defectuos, eu scădere.Hijánosság, hiányosság, s. defect,
scátjémént.Hijányzani, hiányzani, v. a lipsi;
a absenta.Hím, s. bărbătuş; masculin; brode
rie, chindesélá.Himbálódni, himbálódzni, v. a sé
uţuţa, a sé íniepta, a sé clătina.Hirnes, a. broderii, chindesit, pes
triţat.Hímezni, himzeni, v, a brodări, a
chindesí, a împestriţa.Himezés, s. chindesire, chindesélá,
brodărie.Himezet, himzet, s. brodărie, ehin-
deséia.Himlő, s. vărsat.Himlőoltás, s. vaccinare, altuire.Himlös, a. cu vărsat.Himlőzni, v. a li de vărsat.Himlősödni, v. a se împle de văr
sat.Hinár, s. algă, lâna bróseei, iarbă
de mare, iarbă de lac.Hini, v. a chiăma.Hinni, v. a crede.Hinta, s. glenciu, scrânciob, uţu-
ţui.Hintázni, v. (v. himbálódni).Hinteni, hintegetni, v. a presera, a
prefira.Hintó, s. caretă, eăleseă. I
HitegetniHír, s. faimă, veste, noutate.Hirdetés, s. anunţi are, vestire, pro
pagare.Hirdetlen, a. nepublicat, neanunţiat.Hirdetmény, hirdetvény, s. publieă-
ţinne. edict, anunţ.Hirdetni, v. a vesti, a anunţia, a
propaga, a predica.Hirelni, hiresztelni, v. a vesti, a
lăţi faimă.Hires, a. făîmos, renumit, vestit.Hiresedni, v. a sé face faimos, a
câştiga renume, a sé ves i.Hírhedt, a. faimos, vestit, renumit.Hírlap, s. gazetă, diuar.Hírlapíró, s. publicist, (ţiuarist, re
dactor.Hírnév, s. renume.Hírneves, a. renumit, vestit, făimos.Hírnök, s. curier, mesager, cursor.Hirtelen, a. iute, curend, repede,
îngrabă.Hirtelenében, ad. dintr’odată, în-
gra bă.Hirtelenkedés, hirtelenség, s. pre
cipitare, iuţelă, pripire.Hirtelenkedni, v. a pripi, a preci
pita, a grăbi.Hiszekegy, s. eredeti.Hiszékeny, a. credul, uşor ereeje-
torifi.Hiszékenység, a. credulitate, încre
dere uşoră.Hiszen, hisz, ad. apoi, d ’apoi.Hiszen, v. crede.Hit, s. credinţă; jurământ.Hitdüh, s. furie religionară, fana
tism.Hitegyesités, s. unire de credinţă,
sincratism.Hithagyás, s. părăsirea eredinţiel,
apostasie.Hithagyó, s. apostat.Hitregetan, s. mitologie.Hitrokon, s. coreligionar.Hitszakadás, s. eres.Hitegetni, v. a face sé credă, a
amăgi, a seduce.
72 HitelHitel, s. credit.Hitelzálog, s. ipotecă.Hiteles, a. autentic, legálisát; acre
ditat.Hitelesíteni, v. a autentica, a legá
lisa, a verifica.Hitelesítés, s. autentieăţiune, le-
galisăţiune, legitimăţiune, verificare.
Hitelesitvény, s. act, document de legitimăţiune.
Hitelesség, s. autenticitate; crede- mént.
Hitelezés, s. împrumutare, creditare.
Hitelezni, v. a credita.Hitelező, s. creditor.Hites, s. jurat.Hiteszegett, a. călcătorii! de jura-
mént, perjur.Hitetni, v. (v. hitegetni!.Hitetlen, a. — ül, ad. necreije-
torift, necredibil; necredinţios, perfid.
Hitetlenség, s perfidie, necredinţă.Hittség, s. încredere, familiaritate,
confidenţă.Hitvány, a. mise), ordinariü, de
jo s ; inacru.Hitványság, s. mişelie, secătură,
lucru de jos.Hítványkodni, v. a deveni macru;
a eé purta miserabil.Hitványodni, v. a sé strica, a sö
deteriora ; a se marcelii.Hitványul, ad. mişelesce, réü, orde-
nariű.Hitves, s. soţ de căsătorie.Hiú, a. van, deşert; ambiţios.Hiúság, s. vanitate, deşertăţiune,
ambiţiune.Hiúsulni, v. a eadé în vanitate; a
sé nimici (un plan), a neajunge scopul.
Hiúsitni, v. a nimici, a deseoncerta, a produce vanitate.
Hiúz, s. rîz, lineitt (animal).Hiv, hű, a. credinţios, fidel.
Hiven, ad. fidel, cu credinţă, credinţios.
Hivni, v. a chiăma, a provoca, a invita.
Hívás, s. invitare, chiămare, provocare.
Hivalkodás, s. vanitate, deşertăţiune.
Hivalkodni, v. a fi van, a fi deşert.Hivatal, s. deregătorie, oficiu, post,
funcţiune.Hivatalnok, s. deregătorifi, amplo
iat, funcţionarii!.Hivatalkodás, s. funcţionare, de-
regătorie, purtare de oficiu.Hivatalkodni, v. a purta oficiu, a
funcţiona.Hivatás, s. chiămare, vocăţiune.Hivatkozás, hivatkozat, s provo
care da ceva), apelăţiune.! Hivatkozni, v. a sé provoca, a apela.
Hivatlan, a. nechiămat, neinvitat, neprovoeat.
Hivattatás, s. vocăţiune, chiămare.Hivékeny, hiszékeny, a. uşor cre-
(jetoriü, credul.Hivékenység, hiszékenység, s. cre
dulitate.Hives, a. .recoros, rece.Hivés, s. încredere, credem ént.Hivesedés, s. reeorire, reci re, re-
celă.Hivesedni, v. a s6 reci, a se recori.Hivesités, s. reeorire, reeire.Hivesitni, v. a reeori, a reci.Hivesség, s. reeóre, reeélá.Hívogatni, a chiăma (mereiî.)Hivogatás, s. ehiămave, invitare,
invităţiune.Hivő, s. ereijetorhi.Hivség, s. fidelitate, credinţăHivséges, a. — en, ad. fidel, cre
dinţios.Hivségtelen, a. nefidel, perfid, ne-
eredinţios.Hivság, s. vanitate, deşertăţiune.Hivtelen, hütelen, a. — ül, ad.
perfid, necredinţios.
Hivtelen, hütelen
Hivtelenség, s. nefldelitate, perfidie, necredinţă.
Hízás, s. îngrăşare.Hízelegni, hízelgeni, v. a se linguşi,
a sé lingări.Hízelgés, hizelkedés, s. linguşire,
lingărire.Hízelgő, a. linguşitorii!.Hízni, v. a sé îngrăşa.Hizlalás, s. îngrăşare.Hizlalatlan, a. neîngrăşat, macru.Hizlaló, s. îngrăsătoriti.Hizlalt, a. îngrăşat.Hó, s. nea, ómét, zăpadă; lună
(la témp).Hóbortos, a. venturatic, spulberat.Hóbortoskodni, v. a fi spulberat,
a fi lunatic, a fantasa.Hóbortosság, s. nebunie, fantasie.Hóbortoskodás, s. deşuchietură,
spulberare, famasare.Hód, s. castor.Hóda, s. hodă, găină de apă.Hodály, s. odaie, stână.Hódítás, s. învingere, cucerire, sub
jugare; atragere, adămăniie.Hódítni, hódítani, v. a învinge, a
supune, a cuceri, a subjuga; a adăuiăni, a atrage.
Hóditó, a. învingătorii!, cuceritorii!. subjugätoriü.
Hódolni, v. a aduce omagiu, a sS supune.
Hogy, co.j. ea, sé ; cumHogyan? ad. cum? în ce formă?
în ce mod ? .Hóhér, s earnefiee, hoheriü. gâde,
hengheriü.Hóhérolni, v. a chinui, a tortura,
a hohérí.Hójag, hólyag, s. beşieă, bulbuc
(de apă).Hójagocska, hójagcsa, s beşicuţă.Hójagos, a. beşicat, bulbucat.Hójagzani, hójagozni, hólyagzani,
v. a sé beşiea, a sé bulbuca.Hol? ad. unde?
HivtelenségHold, s. lună i corpul plane.a); ju-
ger, pogon, holdă, falcé.Holdfogyatkozás, s. întunecime de
lună.Holdkórság, s. somnambulism, lu-
nătecie.Holdkór, s. (v. holdkórság).Holdkóros, a. lunatic, somnambul.Holló, s. corb.Hollókárogás, s. erocănit de corbi.Holmi, s. obiecte diferite, lucruri,
pac.Holnap, ad. mâne.Holnapi, a. de mâne.Holnapután, ad. poimâne, alaltă
mâne.Holnaputáni, a. de poimâne, de
alaltă mâne.Holott, ad. eând-totuşi.Holt, a. — an, ad. mort, repausat.Holtig, ad. până la mórte, pe viaţă.Holtíglan, ad. (v. holtig).Hólyag, s. (v. hójag).Hólyagzani, (v. hójagzani).Homály, s. oscuritate, opacitate, în
tunecime, câţă.Homályos, a. întunecos, oscur, opac.Homályositás, s. întunecare.Hómályosítni, v. a întuneca.Homáiyosodni, v. a sé întuneca, a
sé face oscur.Homályosúlni, v. (v. homáiyosodni).Homlitani, v. a botăsi (viia>.Homiitás, s. botăsireHomlitni, v. <v. homlitani).Homlok, s. frunte; front.Homlokfal, , s. frontişpiţiu, faţată,
front.Homlokzat, s. (v. homlokfal1.Homok, s. năsip, arină.Homokos, a. năsipos, arinos.Homor, s. concavitate, găvănâlă,
găvan.Homorú, a. — an, ad. concav,
găvănos.Homoritni, v. a găvăni, a concava.Homoritó, s. găvănitoriti, coneavă-
torifi.
Homoritó 73
74 Homorodás HosszabodniHomorodás, s. eoncavare, găvă-
nélá.Homorodni, v. a se concava, a sé
găvăni.Homorodott, a. (v. homorú).Homorúság, s. eoneavitate, găvă-
nitură.Hon, s. patrie; acasă.Honárulás, s. tradare de patrie.Honáruló, s. véndetorid, trădătorii!
de palrie.Honfiság. honfluság, s. patriotism.Hón, hónai, hónaly, s. subsuóra,
subţioră.Hónap, s, lună (la tomp).Hónapos, a. de lună, de una lună.Hónaponként, ad. pe flecare lună,
din lună în Jună.Honi, a. patriotic, din patrie.Honn, ad. acasăHonnan, ad. de unde?Honnét, ad. (v. honnan).Honolás, s. locuire, petrecere.Honolni, v. a locui, a sé ţine un
deva, a petrece.Honos, a. indigenat, încetăţenit,
naturálisát.Honosítás, s. indigenare, încetăţe-
nire. naturalisăţiune, indigenat.Honositni, v. a indigena, a înce
tăţeni, a naturálisa.Honositott, a. (v. honos).Honosodás, s. <v. honosítás).Honosodni, v. a sé indigena, a sé
încetăţeni, a sé naturálisa.Honosodott, honosúlt, a. (v. ho
nos).Honosúlni, v. (v. honosodni).Hontalan, a. fără patrie, espatriat.Hordani, v. a duce, a căra, a purta.Hordás, s. ducere, cărare, purtare.Horderö, s. putere dueătore.Hordó, s. bute, butoi; purtătorid,
cărătorifl, ducătorii!.Hordogatni, v. a duce, a purta, a
căra (mered).Hordozni, v. a purta, a duce.Hordozás, s. purtare, ducere.
Hordozkodás, s. mutare, strămutare, peregrinare.
Hordozkodni, v. a sé muta, a sé strămuta.
Horgany, s. zinc.Horgas, horgos, a. eârligat, curb,
strîmb, cuşbat, sucit.Horgasodni, v. a sé curba, a sé
strîmba, a se cuşba, a sé suci, a sé cârliga.
Horgosság, s. eârligătură. eurbă- tură, strîmbătură.
Horgász, s. arpunarid, undiţarid, unghiţarid.
Horgászás, horgászat, s. arpunare, unghiţare.
Horgocska, s. arpunel, undiţioră; carligel.
Horgolni, v. a eârligi; a andreii.Horgony, s. ancoră, anglii raHorgonyász, s. anghirariu.Horgonyozni, v. a ancora, a arunca
anghira.Horgozni. v. (v. horgolni).Horkolni, v. a horeai, a horăi.Hornyolni, v. a cresta, a tfiié gar-
dene, a face dungi.Hornyolás, s. crestătură, garde-
nare.Hornyozni, v. (v. hornyolni).Horog, s. cârlig, unghiţă.Horpadni, v. a sé cufunda, a căde
în leontru.Horpadás, s. cufundare.Horpadék, s. cufundătură.Horpadozni, v. ase cufunda (mereu).Horpadt, a. cufundat.Horvát, s. Croat.Horzsolni, v. a juli, a sgăriâ.Horzsolás, s. julire, sgăr'ere.Hosszabbitani, v. a lungi, a pre
lungi.Hosszabbítás, s. lungire, prelun
gire.Hosszabbodás, s. lungire, prelun
gire (proprie)Hosszabodni, v. a sé lungi, a sé
întinde, a se prelungi.
HosszadalmasHosszadalmas, a. — an, ad. ín-■ delungat, trăgănat, lungit, întins,
prelungit.Hosszas, a. — an, ad. îndelungat,
întins, trăgănat.Hosszaság, s. lungime, întindere.Hosszasitni, v. a prelungi, a în
tinde; a lungi, a îndelunga.Hosszú, a. lung; îndelung.Hosszúkás, hosszúdad, a. lungăreţ.Hosszúság, s. lungimeHová? ad. unde? încătrăfl ?Hoz, p. la, de, spre, eătră.Hozás, s. aducere; purtare.Hozni, v. a aduce; a purta.Hozomány, s. dote, zestre.Hozományi, a. de dote, de zestre.Hozzá, la el, la ea; hozzám, la
mine; hozzád, la tine.Hozzáadni, v. a adauge, supleni.Hozzáadvány, s. suplement, adaus.Hozzáállani, v. a sé alătura, a ii
de acord.Hozzájárulni, v. a se apropie, a lua
parte.Hozzászólni, v. a lua parte la vor
bire, a da părere, a vorbi (în ceva causă).
Hozzávaló, a. potrivit, acomodat.Hozzávetni, v. a calcula, a da eu
soeotelă, a apropie.Hő, hőség, s. căldură, ferbinţâlă;
ardóre, văpaie.Hőmérséklet, s. temperatură.Hő, a. ferbinte. înfocat.Hökkenni, v. a să spăimânta, a
trasări, a sé opri (în spaimă), a veni în tremă.
Hökkenés, s. spaimă, trăsărire, tremă.
Hölgy, s. damă, coconă, domnă.Hölgymenyét, s. nevestuică, er-
meiin.Hömpölygetni, v. a tăvăli, a roto-
goli.Hömpölygés, hőmpölygetés,s. tăvă-
lire, rotogolire, rostogolire.Hörögni, v. a horeai, a horăi.
Hurczolódni, hurczolkodni 75Hörgés, hörögés, s. horeăire, horăi-
t ură.Hörpenteni, hörpögni, hörpölni, v.
a sorbi.Hős, a. eroü, cavaler, (vitéz).Hősköltemény, s poesíe epică, epo-
peă.Hőség, s. ferbinţelă, năduşeiă, căl
dură.Hösiség, s. eroism, curagiü eroic.Hősileg, hősen, ad. eroicesee.Húg, s. soră (mai mică).Húgy, s. pişat, urină.Hugyany, hugyag, s. amoniu.Hugyas, a. pişolcă, pişăţios; pişat.Hugyozás, s. pişare, urinare.Hugyozni, v. a sé pişa, a sé urina.Hullani, v. a căde, a pica.Hulla, s. cadavru, corp mort,
mortăţiune.Hulladék, s. căi)etură,.sfărmătură,
rest, remăşiţă.Hulladozni, hullongani, v. a căde des.Hullám, s. vai. undă.Hullámos, a. unduiat, cu unde, cu
valuri.Hullámozni, hullámzani, v. a un
duia, a arunca valuri.Hullámzás, s. undulare.Hullámzat, s. undulăţiun'1.Hullámzó, a. undulätoriü.Hullás,s. cădere; resturnare; pi-
care.Hullangani, v. a eadé des.Hunnyász, a. ciulit, tăcut, cucerit.Hunyaszkodni, ». a sé ciuli, a sé
cuceri.Húnyni, v. a închide (ochii).Hunyorgás, húnyorgatás, hunyo-
ritás, s. clipire, elipélá.Hunyorgatni, hunyorítni, v. a clipi,
a trage eu ochiul.Húr, s. córdá, strună.Hurczolás, hurczolkodás, hurezo-
lódás, s. hftţîre, târăire, tragere.Hurczolni, v. a baţi, a târî, a trage.Hurczolódni, hurczolkodni, v. a
sé hăţi, a sé târî.
76 Hurka IdeiglenesHurka, s. maţ.Hurkolás, s. lăţuire, înnodare; ra
ţei are.Hurkolat, s. nod, laţ.Hurkolni, hurkozni, v. a látni, a
înnoda, a reţela.Hurok, s. laţ, bă lţ; álcám, aream.Hurut, s. tuşă, catar, gutunariü.Hús, s. carne.Húsos, a. cărnos.Husvét, s pasci.Húsvéti, a. de pasci, pascalé.Húsz, a. douăzeci.Huszár, s. husariú.Huta, s. topitóre, fundärie, (hutä).Hutás, s. topitorii!, băies dela topi
torie.Húzás, s. tragere, smâncire, târăire,
trăaănare ; deducere, derivare.Huzakodás,. s. retragere, codire,
trăgănare, întindere.Huzakodni, v. a se retrage, a codi;
a refusa.Huzamos, a. îndelungat, lung; ne
curmat, prelungit.Huzamosan, ad. (v. huzamos).Húzni, v. a trage; a trăeăna; a
smânei; a deduce, a deriva.
Iblany, s. iod.Ibolya, s. viorea, vidră, violă. Iccze, s. iţă; fele.Idáig, ad. până-aei.Iddogálás, s. beutură, beţie. Iddogálni, v. a bé (mered).Ide, ad. aici, íneóce.Idevaló, ad. de aiel.Ideg, s. nerv.Idegbaj, s. morb de nevrí.Idegen, ad. străin.Idegenedés, s. înstrăinare, aver
siune (proprie).Idegenedni, v. a sé înstrăina.
Húzódás, s. tragere, codire, retragere; amânare, îndelungare.
Húzódni, v. a sé trage, a se codi, a sé retrage; a sé amâna, a sé îndelunga.
Huzó, a. trăgătorid; íntimjetoriú.Hű, a. credinţios, fidel.Hübér, s. feudalism.Hűbéres, a. vasal.Hűbéri, a. feudal.Hűlni, v. a sé reci; a sé reeorí, a
sé astémpéra.Hűlés, s. reeíre, récéiă.Hüleszteni, v. (v. hűteni).Hüllő, s amfibiii.Hűség, hivség, s. credinţă, fideli
tate.Hüsitő, a. recoritoriű.Hüsség, s. recóre.Hűteni, v. a reeí, a reeorí.Hütelen, hűtlen, a. — ül, ad. ne-
fidel, perfid, necredinţios.Hüvely, s. păstaie.Hüvelyk, s. degetul cel mare; po
licar.HUvelknyi, a. de un policar:HUvesedni, v. a sé reci, a sé reeorí.HUves, hűvös, a. reeoros. rece.Hüvesitni, hüvítni, v. a reeorí.
Idegenités, s. înstrăinare, depărtare. Idegenítni, v. a înstrăina. Idegenkedés, s. tv. idegenedés). Idegenkedni, v. (idegenedni). Idegenség,«.înstrăinare, aversiune. Ideges, a. nervos Idegesség, s. nervositatp Idegzet, s sistema nervilor.Idei, a. din estimp.Ideig, ad. pe un témp, până la un
témp.Ideiglen, ad. treeätoriü, pvovUor. Ideiglenes, a. provisor, inter mal,
témpurariú.
Idején Igazodni 77Idején, ad. de témpuriu.Idén, ad. estémp.Idétlen, a — ül, ad. deform,
schimosit, stirpitură, fără témp, necopt.
Idézés, s. citare, tragere la ju decată.
Idézni, v. a cita, a soroci, a trage la judecată.
Idézet, s. cităţiune, tragere la ju decată.
Idézetlen, a. — ül, ad. necitat.Idézvény, s. (v. idézet).Idom, s. formă, figură.Idomtalan, a. deform, schimosit,
disproporţionat, fără formă.Idomtálanúl, ad. (v. idomtalan).Idomtalanság, s. deformitate, dis-
proporţiune.Idomitás, s. formare.Idomítni, v. a forma, a da formă.Idomított, a. format.Idomulás, idomulat, s. formare,
formăţiune.Idomzat, s. formăţiune; simetrie,
proporţiune.Idomzatos, a. format, proporţionat,
simetrie.Idomzatosság, s. proporţiune, si
metrie.Idő, s. témp; vreme.Időmérő, s. cronometru.Időtan, s. cronologieIdőnként, ad. din témp ín témp.Idős, a. betrân, veteran.Időszak, időszakasz, s. period de
témp.Időszaki, a. periodic.Időszerű, a. la témp cuvenit,
oportun.Idötan, s. cronologie.Idősödni, v. a îmbătrâni.Idősülni, v. a ímbétrání; a sé
prescrie.Idösülés, idősület, s. prescripţiune,
îmbătrânire.Időzni, a. a témpurisa, a petrece.Időzés, s. petrecere, témpurisare.
Idülni, v. a deveni cronic.Idült, a. cronic.Idv, idvesség, s. salute, mântuin-
ţă, fericire.Idves, idvességes, a. ferice, fericit,
salutari üIdvezités, s. fericire, salvare, mân
tuire.Idvezitni, v. a ferici, a salva, a
mântui.Idvezitő, s. salvatoriü, mântuitorii!.Idvezlet, s. salvă, salutare.Idvezülés, s. fericire, salvare.IdvezUlni, v. a să mântui, a să
fericiIdvezüit, a. fericit, salvat ; reposat
în domnul.Ifjaszony, s. muiere tînără, jupâ-
nésá vtitulă).Ifjitás, s. întinerire.Ifjodás, s. întinerelă.Ifjitn i, v. a întineri.Ifjodni, v. a întineri (proprie). Ifjoncz, s. june, juneşan.Ifjonta, ad. în tinereţe.Ifjú, a. jun, tîner.Ifjúdni, ifjúlni, v. (ifjodni).Ifjúság, s. junime, junie, tinereţe. Ig, p. până, la.Iga, s. ju g ; greutate.Igás, a. de jug.Igaz, a. drept, adeverat. lgázni. v. a înjuga, a subjuga, a
supune.Igazán, ad. adeverat.Igazgatni, v. a direge, a guberna,
a conduce.Igazgatás, s. regenţă, conducere,
diregere.Igazgató, s. director, regente. Igazgatói, a. directoral. Igazgatósán, s. direcţiune, directo
rat, regenţă.Igazi, a. adeverat, genuin. Igazitni, v. a direge, a corege, a
îndrepta.Igazodás, s. îndreptare, direcţiune. Igazodni, v. a să îndrepta.
Igaziás, igazolás, s. justificare; îndreptare, legitimare.
Igazolni, v. a justifica, a legitima.Igazolhatlan, a. nejustificabil.Igazolvány, s. certificat.Igazság, s. dreptate, adever, jus
tiţie.Igazságos, a. drept, just, adeverat,
genuin.Igazságtalan, a. nedrept, nejust.Igazságtalanság, s. nedreptate, nea-
dever.Igaztalan, a. (v. igazságtalan).Igaztalanság, s. (v. igazságtalan
ság).Igazulás, s. justificare, legitimare.Igazúlni, v. (v. igazodni).Ige, s. verb, vorbă, voce, cuveniIgen, ad. aşa, da.Igenleni, v. a aproba, a adeveri, a
afirma.Igenis, ad. aşa, nesmintit.Igenieges, a. — en, ad. positiv;
afirmativ.Igenlés, s. afirmare, aprobare.Igény, s. pretensiune, drept, pre-. tendenţiă.
Igényelni, v. a pretinde, a forma drept.
Igenyesedni, v. (v. egyenesedni).Igényes, a. — en, ad. ív.egyenes).Igényes, a. pretensios, pretensiv.Igénytelen, a nepretensios, nepre-
tensiv; modest.Igérés, Ígéret, s. promisiune, îm-
biiere.Igéretlen, a. neproinis.Igérkezés, s. promisiune, angaja
ment, oferare.ígérkezni, v. a sé promite, a sé
ofera, a sé ímbííé.ígérni, v. a promite, a oferi, a j
ímbiié.Igézés, s. deochiű, deochiare.Igézni, v. a deochia.igéző, a. deochiätoriü, farmoeätoriü.Ignácz, n. prop. Ignat.
78 Igaziás, igazolásIgtatás, s. improtocolare. înregis
trare; instalare; canonisare; inşi rare, înfirare.
Igtatni, v. a împrotoeola, a înregistra; a instală; a canonisa; a înşira.
Igtató, s. registrante, protocolist; instălătoriu.
Igy, aă. aşa, în acest mod.Igyekezni, v. a sili, a năzui, a stă
rui, a sé adopera.Igyenes, a. (v. egyenes).Ihatatlan, ihatlan, a. de nebeut, ce
nu'sé póte bé.iható, a. de beut.Ihlés, ihlet, s. inspiraţiune. în
săilare.Ihletett, a. inspirat, insuflat.|hol! int. ecă! ni!íj, s. arc, săgeta.íjász, s. arcarifl, săgetariu.Ijedés, s. spăîniântare.Ijedni, v. a să spăimănta, a sé î.i-
fnca.Ijedezni, v. a sé spărie des.Ijedős, a. fricos, spărios.Ijedség, s. spaimă.Ijedt, a. — en, ad. înfrieat, spăî-
mânlat.Ijeszteni, v. a înfrica, a sparié.Ijesztés, 8. înfricare, spăimântare.Ijeszgetni, ijesztgetni, v. a înfrica,
a spărie (mereü).Ijesztő, a. infrieätoriü, spăimân-
tätoriü.Iker, s. gemen.Ik ra ,« , icră; lábikra, pulpă.Ikrás, a. cu icre.Ikrásodni, v. a sé imple de iere.Iktatni, v. (v igtatni).lldom, s. prudenţiă, minte practică,
înţelepţiune.Ildomtalan, a. - ul, ad. nepru
dent, neîntelept.Ifdomitni, v. a deprinde, a dresa.Ildomos, a. prudent, raţional.Ildomosság, s. raţionabilitate, pru
denţiă.
Ildomosság
IndulatosII lanáslllanás, s. scăpare, fugire, dispä-
rere; ascundere, pitulare.Illanni, v. a seâpa, a fugi, a dis-
părâ; a sé ascunde, a sS pitula.Illa t, s. miros, profum.Illatos, a. bine mirositorii!, pro
fomat.Illatozás, s. miros bun. profum.Illatozni, v. ă mirosa (bine).üledék, s. cuveninţă.Illedelmes, üledékes, a. cuveninţios,
decente, modest.Hiedelem, illem, illendőség, s. cu
veninţă, decenţiă, modestia, decor.ülendő, a. cuveninţios, cuvenit.Illendőség, s. (v. Hiedelem).Illeszkedés, s. acomodare, întoc
mire ; înclinare.Illeszkedni, v. a se întocmi, a se
acomoda.Illeszteni, v. a aplica, a acomoda,
a potrivi.Illesztgetni, v. a aplica, a aco
moda (succesive).Illetés, s. atingere, contact.Illeték, s. eompetinţă, parte, drept;
tacsă.Illetékes, a. competent.Illetéktelen, a. necompetent.Illetlen, a. ül, — a d .neeuveninţios.ületlenkedni, v. a sé purta cu ne-
cuveninţă.illetlenség, s. necuveninţă.Illetmény, s. eompetinţă.Illetni, v. a sé cuveni; a atinge, a
contacta.Illető, a. competent, respectiv, cu
venit.Illetődés, s. emoţiune, miseăment
al inimel, doiosie.Illetödni, V. a sé mişca, a sé emo
ţiona, a sé îndoioşa.Illetőleg, ad. respective, eu pri
vinţă.Illetőség, s. (illetmény).ülik, V. sé cuvine.Illő,, a. cuveninţios, just, raţionabil,
eeuitabil.
Illően, ad. ív. illő). ■ lllőkép, illőleg, ad. (v. illő). Ilona, n. prop. ilână, Elena, ily, pron. (v. ilyen).llyen, pron. asemenea, ea acesta,
atare.Ima, s. ruogăţiune, orăţiune. Imádni, v. a adora, a sé închina. Imádás, s. adorare, rugare. Imádkozás, s. rugăţiune. Imádkozni, s. a sé ruga, a sé în
china, (lui Dumnetleü).Imádság, s. (v. ima).Imádságos, a. de rugăţiune. íme! int. iată, iacă!Imigy, ad. aşa.Immár, ad. acum, acuma, deci. Imre, n. prop. Emeric.In, s. véna.Inas, a. vénos.Inas, s. şerbitor. servitoriü. Inaskodni, v. a şerbi, a servi. Inazat, s. musculatură. Incselkedés, s. intrigă, raneună,
reinţă ascunsă,Incselkedni, v. a sumuţa, a întă
rită, a intriga.lncze, n. prop. Inocenţiu.Indítás, s. pornire, uimire. Indítani, v a porni, a ur<)i, a în
cepe.Inditmány, indítvány, s. propunere,
moţiune, proiect.Indító, a. íncepétorift, urejitoriü. Iditványozni, v. a proiecta, a pro
pune.Indóház, s. gară, bară, curtea dela
calea ferată.Indok, s. motiv, argument. Indokolni, v. a motiva, a argu
menta.Indulás, s. purcedere, pornire, ple
care.Indulat, s. patimă, afect, pasiune. Indulatlan, a. nepătimos, flegmatic, Indulatos, a. — an, ad. întărtat,
pătimos, irităţios, colerie. î
79
80 Indulatoskodás IpariIndulatoskodás, s. iritaţiune, ín-
târîtare, mânie, învolburare.Indulatoskodni, v. a sé irita, a sé
întârîta, a sé turbura, a sé învolbura.
Indulatosság, s. patimă, întărîtă- ţiune, mânie.
Indulatszó, s. interiecţiune.Indulékony, a. întărîtăţios, pătimos
iritabil.Indulni, v. a porni, a pleea, a
purcede.Induló, a. pornitorifi, mânecătoriii,
purce<Jetoriü.Ing, s. camaşă, iiă.Inga, s. pendel, perpendieul.Ingadozás, s. clătinare; îndoială,
dubietate.Ingadozni, v. a sé mişca, a sé
clătina; a sé îndoi, a ti în dubietate.
Ingaóra, s. orologiu eu pendul.Ingatag, a. neeonstante, clătină-
toriti, nestabil.Ingatlan, a. immobil, nemişcat, sta
tornic.Ingatlanvagyon, s. realitate, avere
immobilă.Ingatni, v. a clătina, a mişca.Ingecske, s. cămăşuţă.lnger, s. irităţiune întărîtăţiune.Ingerelni, v. a irita, a întârîta.Ingerlékeny, ingerlős, a. irităţios,
iritabil.Ingerlés, s. iritare, irităţiune.Ingerlet, s. irităţiune.Ingerletes, a. irităţios.Ingerletesség, s. iritabilitate.Ingerlő, a. — en, ad. iritätoriü,
întărîtătoriu.Ingerkedés, s. iritare, întărîtare.Ingerülni, v. a sé irita, a sé în
tărită.Ingerültség, s. întărîtăţiune, iri
tăţiune.lnges, a. cămăşat, ou camaşă.Ingó, a. mobil, mişcătoriu, clăti-
nätoriü.
Ingovány, s. bărăcină, loc băltos, mărăcie, mărăcina.
Ingoványos, a. băltos, bărâcinos, mărăcinos.
Ingyen, a. gratis, fără plată.Inkább, ad. mai bucuros, mal
vértos.Innen, ad. din eóce.Innenső, a. cél din eóce.Innep, s. serbătore, festivitate.Innepelni, v. a serba, a serbători.Innepelés, s. serbare.Inneplés, s. (v. innepelés).Innepély, s. solenitate.Innepélyes, a. solen, serbatoresc.Innepi, a. serbatoresc.Inni, v. a be.Inogni, v. a sé clătina, a sé mişca.ínség, s. lipsă, miserle, calamitate.ínséges, a. lipsit, miser, ticălos.Inteni, v. a admonea, a dojăni; a
da semn, a indegeta.Integetni, v. a da semn (mereü),
a aiepía.Intés, s. dare de semn, indegetare;
admoniţiune, avertisemént.Intetten, a. — ül, ad. neadmoneat,
nedojenit.Intézés, s. dispunere, ispravă, con
ducere, diregere.Intézet, s. institut.Intézkedés, s. dispuséttune, intimat;
aşe<)ement.Intézkedni, v. a dispune, a lua
mésurl, a direge.Intézmény, s. instituţiune, aşe-
<J.emént.Intézni, v. a dispune, a isprăvi, a
conduce, a direge, a îndeplini.intézvény, s. dispuseţiune, intimat;
aşe^ement.Intvény, s, admoniţiune.íny, s. gingină, gingiă; gust, plă
cere.Ipa, s. socru.Ipar, s. industrie, meserie.Ipartanoda, s. şcolă reală.Ipari, a. industrial.
Iparkodás, s. silinţă, năzuinţă, dili- genţă.
Iparkodni, v. a sili, a năzui, a stărui.
Iparos, s. industriar. írni, v. a serie.Iralmi, irodalmi, a. literar, de lită-
ratură.Irály, s. stil lrálytan, s. stilistică.Iram, s. răpeijire, înieptare, fugă. Iramat, s. alergare, lramlani, iramodni, v. a se răpeai,
a alerga.Iramodás, s. rápedire, înieptare. Iránt, p. în privinţă, în respect, !
eătră.Irány, s. direpţiune, ţîntă. ;Irányozni, v. a îndrepta, a ţînti. irányzás, irányozás, s. ţintire, în
dreptare.Irányzat, s. directivă, direcţiune. | Irányzatlan, a. indirect, fără ten-
denţă; neţintit.Irányzó, s. ţintitoriu; ţintă. !írás, ira t, s. serisóre. JIra t ka, s. scrisorică, bilet, íratlan, a. nescris.Irdogálni, v. a scrie (succesive). , Irgalmas, a. îndurătorii!, milostiv. : Irgalmasság, s. îndurare, milă, !
eomiserăţiune.Irgalmatlan, a. — iii, ad. neîn- j
durat, neîndurătorifi, cumplit. Irgalmatlanság, s. neîndurare, ne-
compătimire.Irgaimazni, v. a sé îndura, a eom- j
pătimi, a sfi milostivi.Irgalmazás, irgalom, s. graţie, în-
. du rare.Irha, s. ierhă, pele lucrată. ;Irhatatlan, irhatlan, a. nedeserip- !
tibil, ce nu se póte descrie. iIrhon, n. prop. Irlandia.Irigy, a. invidios, pismitareţ. ;Irigyelni, v. a invidia, a pismuí. I Irigykedni, v. a invidia, a pismuí,
a fi pismitareţ. I
IparkodásIrigylendő, a. demn de pismuit. Irigylés, s. pismuire.Irigylő, a. pismuitoriü.Irigység, s. invidiă, pismă. Irigyül, ad. din invidiă, din pismă. Irka, s. maculatoriü, cărticică de
scris, tecă de scris, caiet. Irkálni, v. a serie, a seriptiţa, a
macula prin scris.Irla , s. plumbină.Irma, n. prop. Emerenţia. írnok, s. caneelist, scriitoriü. író, s. scriitoriü, auetor.Iroda, s. cancelaria.Irodalmi, a. literariü.Iromány, s. scriptură, serisóre; aet. írón, s. cerusă.Irtani, v. a stirpí, a estermina, a
devasta.Irtás, s. stirpire, esterminare, de
vastare, lăzuire, plivire. Irthatatlan, a. nestirpibil, neester-
minaver.Irtmány, s. stirpăţiune, laz. Irtódzni, irtózni, v. a sé înfiora. Irtódzás, irtózás, s. înfiorare, ín-
fiorăţiune.Irtózat, s. înfiorare, spaimă, frieă,
teróre.Irtózatos, irtoztató, a. fioros, te
ribil.Irtózatosság, s. teróre, frică, spai
mă. înfiorăţiune.Is, coj si, încă.Iskola, s. şeolă.Iskolai, a. scolastic, de şcolă. Iskolás, a. de şeolă.Iskoláztatni, v. a purta, a da la
şcolă.Isme, s. eunoscinţă, seiinţă. Ismeret, ismeretség, s. eunoscinţă. Ismerni, ismérni, v. a cunosce. Ismeretes, a. cunoscut.Ismeretlen, a. necunoscut. Ismeretlenül, ad. pe necunoscute. Ismerkedni, v. a face eunoscinţă, a
sé cunosce.Ismerős, a. (v. ismeretes).
Ismerős 81
6
82 Ismerős IzenkéntIsmerős, s. cunoscut.Ismerszik, v. sé cunósce.Ismertetni, v. a face cunoscut, a
încunoscinţa.Ismét, ad. iară, iarăşi.Ismételni, v. a repeţi, a repeta.Ismétlés, s. repeţire, repetare.Imétlő, s. repetent.Ispán, s. şpan; főispán, comite
suprem.Ispánság, s. şpănie.Istáié, s. graşd. jIstáp, s. proptă, raţlim.Istápolni, v a propti, a patrona, I
a subvenţiona. jIstápolás, s. proptire, patronare, j
subvenţionare.Isten, s. Dumnezeu.Istentagadó, s ateist.Istentelen, a. fără dumnezeu, blăs-
tămat, depravat, nerelegios.Isteni, a. dumnedeese, divin.Istenileg, ad. dumne<jeesce.Istenség, s. dumnezeire, divinitate.Isteníteni, v. a îndei, a face apo-
teosălstenítés, s. încjeire.Istenség, s. Zeitate, divinitate.Instenteleniil, ad. depravat, blăs-
tămat, nereligios, crud, brut.Istentelenkedni,». a face fărădelegi,
a comite blăstămăţiî, — cruZimi.Istentelenség, s. deprăvăţiune, cru-
Zime, nereligiositate.Istók, n. prop. Stefan.Istráng, s. fune, streng.Iszákos, a. beţiv, beutoritt.Iszákosság, s. beţie.Iszákoskodni, v. a petrece în beţii.Iszap, s. nămol, tină.Iszapos, a. — an, ad. nămolos,
nămolit.Iszaposodni, iszapodni, v. a sé
nămoli.Iszapolni, v. a namolí.Iszik, v. bé.Iszony, iszonyat, s. teróre, spaimă,
înfiorare.
Iszonyatos, a. — an, ad. înfricoşat, teribil, înfiorătorii!.
Iszonyatosság, s. teróre, înfiorăţi- une, spaimă.
Iszonyitás, s. înfrieare, înfiorare. Iszonyítni, v. a înfrica, a înfiora, a
terurisa.Iszonyodás, s. frică, înfiorare, spa
imă.Iszonyú, a. înfricoşat, umpiit. Iszonyúság, s. grozăvie, înfricoşare,
teróre.Ital, s. beutură.Itatni, v. a adăpa, a da de beüt. Itatás, s. adăpare.Itatós, a. sbeutoriü.Itcze, s. iţa, (fele), ítélni, v. a judeca, a face senten-
ţiă, a delibera.ítélés, s. judecare, sentenţiă; opi-
niune.ítélet, s. sentenţiă, deliberat, jude
cată.ítélő, s. judecătorii!, ítész, s. critic, ítészét, s. critică.Itt , ad. aici, aci.Ittas, a. beüt, şumen.Ittasodni, v. a sé sumení, a sé
ameţi.Itthon, ad. acasă, ív, s. arc; colă.Ivadék, s. generăţiune, seminţie,
viţă.Ivar, s. generăţiune, gen.Ivás, s. beutură.[vezés, s. boltire, arcuire.[vezet, s. boltitură, arc. ívezni, v a bolti, a arcúi.Ivó, s. beutoriü.Ivogatni, v. a bé (mereü). íz, s. gust; închiătură, médulariü. Izék, s. ogrinjî, remăşiţă de fen. Izenés, izenet, s. anunţiare, ín-
cunoscinţare, deehiărare. Izengetni, v. a trimite cuvént, a
încunoscinţa (mereü).Izenként, ad. în bucăţi.
Izenni Járatlanul 83Izenni, v. a trimite cuveni, a face
cunoscut, a anunţia.ízes, ízletes, a. gustuos, cu gust.Izesedni, izesülni, v. a sé face cu
gust, a deveni gustuos.Izetlen, a. — ül, ai. fără gust.Izetlenkedés, s. faptă neplăcută,
secătură.Izetlenkedni, v. a face neplăceri,
a sé certa.ízetlenség, s. desgust, secătură,
neplăcere.Iz ga, s. cértá, irităţiune.Izgága, s. turburătorii!, certăreţ,
obstinat. •Izgágaság, s. certă, punere de
pedecl, obstinăţiune.Izgágáskodni, v. a sé certa, a căuta
eâriă, a pune pedeel.Izgalom, s. mişcare, turburare, agi-
tăţiuue, nelinişte.Izgatás, s. întărîtare, iritare, agi
tare, turburare.Izgatni, v. a agita, a întărită, a
irita, a turbura. ,Izgató, s. întărîtătoriii, turbură
torii!, agitator.
Jâhor, s. arţariu.Jaj! int. al! val!Jajdúlni, v. a sé văiera, a striga
cu durere.Jajgatni, v. a sé tângui, a sé va-
iera.Jámbor, a. blând, domol, aşezat;
domestic.Jámboritás, s. domesticire, înblân-
tjire.Jámborítni, v. a domestici, a în-
blâmţi.Jámborodás, s. inblândire, domes
ticire (proprie).Jámborodni, v. a sé înblândi, a sé
domestici.
Izgatott, a. întărîtat, iritat, agitat, mişcat.
Izgékony, izgatag, a. irităţios, în- tărîtăţios.
ízlelés, s. gustare.ízlelni, v. a gusta.ízlés, s. gust.ízletes, a. — en, ad. gustos, c-u
gust, cu bun gust.ízlik, v. place, e la gust.Izmos, a. vârtos, cu putere, robust,
osos, venjos.Izmosodás, s. înrertoşare, întă
rire.Izmosodni, v. a sé învârtoşa, a sé
întări, a sé venjoşa.Izom, s. musculatură, musculă.íztelen, a. (v. izetlen).Izzadás, s. asudare.Izzadni, v. a asuda.Izzadság, s. sudóre.Izzasztani, v. a asuda (pre altul);
a aduce în asudare.Izzasztó, a. asudătoriu.Izzadtság, s. (v. izzadság).Izzó, a. ferbinte, înfocat.
Jámborság, s. blândeţă, pietate.Jámborul, ad. (v. jámbor).János, n. prop. Joan.Járni, v. a âmbla, a merge; a juca,
a păţi (ceva).Járadék, s. competenţă, rentă, ae-
eidenţie.Járandóság, s. eompetenţie, spor
tul ă.Járás, s. âmblare, âmblet, mergere:
cerc (deregătorese).Járatlan, a. neâmblat; nepăţit, ne
dedat, neespert.Járatlanság, s. neesperinţă, ne-
deprindere. nededare.Járatlanul, ad. (v. járatlan).
6*
84 JáratosJáratos a. espert, dedat, deprins, !
' âmblat.Járda, s. trotoar, loe de preámblat. Járdogálni, járkálni, v. a ámbla
(merefi).Jármatlan, a. neînjugat.Járom. s. jug.Járt, jártas, a. espert, âmblat, de
sprins, dedat, praetie.Jártasság, s. deprindere, esperinţă,
praesă, desteritate, esereiţiu. Járulás, s. apropiere.Járulék, Járulmány, s. aecidenţia,
adaos.Járulékos, a. accidental.Járulni, v. a sé apropié.Járulnok, s. accesist.Járvány, s. epidemie.Járványos, a. epidemie.Jászol, s. iesle.Játék, s. joc, jucăria.Játszás, s. jucare, joe.Játszadozni, v. a sé juca (mereü). Játszi, a. uşorel; isteţ, deştept. Játszani, v. a sé juca.Játszó, s. jueătorifl.Játszódni, v. (v. játszani.) Játszodtatni, v. a-si bate joc (de
cineva), a păcăli, a înşela. Javadalom, s. beneficiu.Javalás, s. aprobare, încuviinţare. ; Javalni, v. a aproba, a încuviinţa, i Javaslat, s. proiect.Javasolás, javasiás, s. consiliare,
sfătuire.Javasolni, v. a consilia, a sfătui. Javítani, v. a derege, a repara, a 1
corege, a înbunătăţi.Javítás, s. deregere, reparare, eore- l
gere, înbunătăţire.Javítgatni, v. (v. javítani). Javíthatatlan, javithatlan. a. în-
eoresibil, necoregibil.Javitmány, s. reformă, deregere, Jávor-fa, s. paltin.Javulás, javulat, s. îndreptare, eo-
regere, eorecţiune.Javulni, v. a sé îndrepta, a sé corege.
Jég, s. ghiaţă.Jégtorlat, jégzátony, s. movilă de
ghiaţă, bancă de ghiaţă.Jegecz, s. cristal.Jegeczes, a. eristalisat.Jegeczedés, Jegeczesedés, s. cris-
talisare, cristalisăţiune.Jegeczedni, jegeczesedni, v. a sé
eristalisa.Jegedés, s. (v. jegeczedés).Jegedni, v. a înghiăţa, ă sé cris-
talisa.Jegenye, s. plop (arbore).Jeges, a. ghiăţos.Jegesedni, v. a sé înghiăţa, a prinde
ghiaţă.Jégeső, s. ghiaţă. grindină.Jegesülni, v. (v. jegedni).Jegöcze, s. cristal.Jegy, s. semn; bilet; marcă; notă.Jegyes, a. însemnat, marcat, cu
semn.Jegyetien, a. neînsemnat, nemarcat,
fără semn. nenotat.Jegyez^s, s. însemnare, notare.Jegyezni, v. a însemna, a marca,
a nota.Jegyzék, jegyzés, jegyzet, s. notă,
observăţiune, însemnare, anotare, reflesiune.
Jegyző, s. actuariu, notariu, observatorii!.
Jegyzői, a. notarial.Jegyzőség, s. notariat.Jel, s. semn, semnal.Jelszó, s. simbol, parolă.Jelzálog, s. ipotecă.Jelkép, s. simbol, emblemă.Jelelni, jelölni, v. a însemna, a
marca, a desemna.Jelelt, jelölt, a. prenotat, însemnat,
desemnat, candidat.Jelen, s. presenţiă.Jelen, ad. de faţă, aici, de present.Jelenlét, s. presenţiă.Jelenés, s. presentare, înfăţoşate,
arătare.
Jelenés
Jelenei, s. înfăţoşare, scenă, act, apariţinne, fenomen.
Jelenkezni, v. a sé areta, a sé înfăţoşa, a apare
Jelenleg, ad. de present.Jelenség, s. semn, simptomă; fe
nomen.Jelenteni, v. a anunţia, a însc-iinţa,
a insinua, a presenta, a dennnţia.Jelentékeny, jelentékes, a. impor
tant, însemnat, de însemnătateJelentéktelen, a. neimportant, ne
însemnat.Jelentés, s. avis, însciinţare, raport,
semnifloătiune.Jelentőség, s. însemnătate, semni-
iieăţiune, importanţă.Jeles, a. — en, ad. eminent, emi
nente. preeelent.Jeleskedni, v. a precela, a fi emi
nent.Jelesül, ad. mal vértos, mal ales,
mal cu preferinţă.Jelige, s. motto, simbol, devisă.Jelleg, s. tip.Jelleges, a. tipie.Jellem, s. caracter.Jellernes, a. cu caracter, caracte
ristic.Jellemezni, jellemzeni, v. a carae-
terisa.Jellemzetes, jellemző, a. carac
teristic.Jelmez, s. port, costum.Jelv, s. simbol, semn.Jelvileg, ad. simbolic.Jelvény, s. semn, simbol, marcă.Jelzet, s. însemnare, semnătură.Jelzetes, — en, ad. notabil, ales.Jelzetesség, s. notabilitate.Jenő, n. prop. Eugen.Jer! jere! int. vino!Jércze, s. puică.Jó, a bun.Jobbára, jobbadán, ad. mal vértos,
în mare parte.Jobbágy, s. iobagift, supus, colon,
sclav.
JeleneiJobbágyi, a. iobägesc, eolonical. Jobbítani, v. a înbunăţăţi, a eorege,
a îndrepta, a ameliora.: Jobbítás, s. înbunăţăţire, amelio
rare, diregere., Jobbulás, s. înbunăţăţire, coregere,
îndreptare; însănătoşare. Jobbúlni, v. a se înbunăţăţi, a sé
îndrepta, a sö corege.Jócska, a. binişor, multişor.Jog, s. drept.Jogász, s. jurist.
: Jogi, a. juridic.Jogilag, ad. (v. jogi).Jogos, a. just, drept, eu drept.
' Jogosan, ad. cu drept.Jogosság, s. justiţiă, dreptate. Jogosítás, s. auctorisare, îndreptă
ţire.i Jogositni, v. a îndreptăţi, a auc-
torisa.Jogositatlan, a. neîndreptăţit, ne-
auctorisat.Jogosítvány, s. autorisătiune. Jogtalan, <z — úl, ad. nedrept, nejust. Jogtalanság, s. nedreptate.JÓI, ad. bine.Jóllakás, s. săturare.Jóllakni, v. a sé sătura.JÓS, s. profet, păseălitorifl, augur. Jóllehet, ad. de si, maearcă. Jóság, s. bunătate.Jóságos, a bun Jósda, s. oracul.József, n. prop. Josif.Jóslat, s. profeţie.Jóslás, s. (v. jóslat).
: Jósolni, v. a profeţi.Jószág, s. proprietate, avere, raoşiă. Jószágos, a. cu avere, cu proprie
tate.Jótevő, a bine-făcătorifl, îndură
torii!, filantrop.' Jótékony, a. (v. jótevő).
Jótékonyság, s. binefacere, filantropie.
Józan, a. — úl, ad. deştept, tréz, sobriu.
Józan 85
86 Józanítni Kakukjózanítni, v. a deştepta, a trezi, a
desbeta.Józanodni, v. a se deştepta, a sé , desbeta.
Józanság, s. destepţiune, sobrietate.
lőni, v. a yení.Jödögélni, v. a vení (des). Jövedelem, s. venit, câştig, proveni Jövedelmeden, a. — ül, ad. fără
venit, fără câştig.Jövedelmezés, s. aducere de câş
tig, venit, provent.Jövedelmezni, v. a aduce câştig. Jövedelmező, a. adueätoriü devenit. Jövendő, s. venitoriü.Jövendölés, s. profeţire, profeţiă. Jövendölni, v. a profeţi, a proroci. Jövés, s. venire.Jövetel, s. venire, sosire.Jövevény, s. venetic, străin.
Ka, (sufise diminutivă), d. e. ka- bât-ka, căputaş, aszonyka, femeiuşcă, muieruşcă.
Kabát, s. eăput, roc.Kába, a. nebunatic, nătăreu, tont. Kábaság, s. nebunie, năueie. Kábítás, s. ameţire, ímbétare. Kábítni, v. a ameţi, a ímbéta, Kábulás, kábultság, s. ameţelă. Kábulni, v. a ameţi, a sö ímbéta. Kácsa, kacsa, s. raţă.Kacsingani, kacsintani, v. a clipi,
a trage cu ochiul, a cocheta. Kacsingás, kacsintás, s. clipire,
tragere cu ochiul, cochetare. Kaczagni, v. a rîde.Kaczagás, s rîdere, rîs.Kaczaj, s. rîs, rîset.Kaczar s. cosor.Kaczér, a. cochet.Kaczérkodni, v. a cocheta. Kaczérság, s, cochetărie.
Jövő, s. (v. jövendő).Jövögetni, v. a veni (mereu)Juh, s. oie.Juhar, juharfa, s. arţariii, (arbore).Juhász, s. pécurariü, păstoriu de oi.Juhászítni, v. a dumeri, a domes
tici, a domoli, a înblândi.Juhászodni, v. a sé domoli, a sé
dumeri, a sé înblâniji.Juj! int. pfui!Jutni, v. a ajunge, a deveni.Jutalék, s. contingent, parte.Jutalmazás, s. remunerare, recom
pensare, premiare.Jutalmazni, v. a remunera, a pre
mia, a recompensa.Jutalom,s. remunerăţiune, resplată,
recompensă.Jutalomdíj, s. onorariu, premiu.Juttatni, v. a promova, a sö îna
inta; a aduce (aminte u
Kád, s. putină, cadă,Kádacska, s. cădiţă.Kádár, s. eădaritt.Kádárság, ,s. cădăriă.Kaján, a. — úl, ad. reutăţios, ali-
enos. pismătareţ.Kajánkodni, v. a fi rancunos, a
písmuí, a sé purta alienos.Kajla, a. íncovoiet. strímb.Kajladni, v. a sé íncovoié, a V '
strímba.Kajlasztani, v.á íncovoié, a strímba.Kajsza, a. strímb, sucit.Kajszán, ad. (v. kajsza).Kajtár, a. rapace, licăritorii!.Kajtárkodni, v. a licări, a durmeca,
a răpi.Káka, s. papură, pipirig, trestia.Kakas, s. cocoş.Kakasiilö, s. căprior, culcuşul ga
melor.Kakuk, s. cuc.
KakukolniKakulolni, v. a cânta ca cucul. Kalács, s. colac.Kaláka, s. clacă.Kalán, s. lingură.Kaland, s. aventură, estravaganţă. Kalandos, a. aventuros. Kalandosság, s. (v. kaland.) Kalandor, s. aventurariü, estra-
vagant.Kalandori, a. aventuros, estrava-
gant, bizar.Kalandorkodás, kalandozás, s. a-
ventură, vagabundare. Kalandorkodni, kalandoskodni, ka
landozni, v. a întreprinde aven- ture.
Kalangya, s. claie, juredă. Kalánozni, v. a scote eu lingura. Kalános, s. lingurariü.Kalap, s. pălăriă.Kalapács, s ciocan.Kalapácsolás, s. ciocănire, ciocă-
niturä.Kalapácsolni, v. a ciocăni. Kalapos, s. pălărieriti; a. cu pă
lăriă.Kalaráb, s. ealarabă.Kalász, s. spic.Kalászolni, v. a spicui.Kalászos, a. înspicat. Kalászosodni, v. a înspica. Kalendár, s. ealendariü.Kaliba, s. colibă.Kalauz, s. conducătorii!.Kalitka, s. cucă, colivie.Kaliczka, s. (v. kalitka).Kálmán, n. prop. Coloman. Kalmár, s. comerciant, neguţă
torii!.Kalmárkodni, v. a se neguţători, a
purta comerciü.Kalmárság, s. neguţătorie; neguţă-
torime.Kaloda, s. falangă, butuc.Kalap, s. căciulă, calpac.Kályha, s. căhală, cuptoriü. Kamara, s. cămară, cameră. Kamaratiszt, s. cameralist.
Kanyarulat kanyarulás 87Kamarai, a. cameral, cameraríü. Kamat, s. procent, interes. Kamasz, a. lălăti, balmut, flăcăii. Kamatszelvény, s. cupon de in
terese.Kamatos, a. eu interese.Kámfor, s. camfor.Kampó, s. băţ cârligat.Kamra, s. (v. kamara).Kan, s. vier.Kanál, s. lingură.Kanalazni, v. (v. kanálozni i. Kanász, s. porcariü.Kanavász, s. cauefas, (pensă). Kancsal, a. chior, ciocuş.Kancsó, s. eană.Kancza, s. iepă, iapă.Kandalló, s. cuptoriü, camin. Kandér, s. eăldăruşă.Kandi, a. curios.Kandicsálni, v. a căuta striinb, a
sé uita chior.Kandikálni, v. a se uita, a privi, a
ochi.Kandiság, s. curiositate.Kanna, s. cană.Kanócz, s. funioră de dat foc (la
tunari), fofézá, fitil.Kanonok, s. canonic.Kanonokság, s. eanonicíe, cano-
nicat.Kanta, s. cană, cântă.Kantár, s frén, fréü.Kantárszár, s. curelele fréuluí. Kantáros, a. cu fréne, ínfrenat. Kantározni, v. a ínfréna.Kánya, s. uliü, falcon.Kanyarítni, v. a íncurba, a taié in
arcKanyarodás, s. învertitură, întor
sătură.Kanyarodni, kanyarogni, v. a sé ín-
vertí, a sé íncurba, a şerpui. Kanyarulni, v. (v. kanyarodni). Kanyarult, a. arcuat, învertit, cur
bat.Kanyarulat, kanyarulás, s. inver
tire, e arcuare, íntóreere.
Kapni, v. a căpăta, a atla, a pasi; a câştiga, a dobândi; a apuca.
Kapa, s. sapă.Kapálás, s. săpare.Kapálni, v. a săpa.Kapálodás, s. svérgolire.Kapálodni, v. a se svérgolí, a da
din píciore.Kaparás, s. ricăire; stringere, adu
nare.Kaparni, kaparászni, v. a scormolí,
a săpa, a rîcăi.Kapargatni, v. a scormolí, a rîcăi;
a aduna, a stringe (mereii).Kaparítni, v. a aduna, a stringe,
a păstra.Kapás, s. eăpătare, aflare, găsire;
câştigare; apucare; săpătorii.Kapaszkodás, s. eâţârătură, urcare,
încăierare.Kapaszkodni, v a sé căţăra, a se
urca ; a se prinde, a sé îneăiera.Kapcsolás, s. încopeiere, aneesareKapcsolni, v. a îneopcie, a aneesa,
a uni.Kapcsolat, s. îneopcietură, legătu
ră, copulă; aneesă; aclus.Kapcsolék, s. (v. kapcsolat).Kapcsas, a. cu agrafă, cu cătăramă.Kapcza, s. obâlă.Kapczás, s. obelat.Kapczáskodás, s. încăibărătură.Kapczáskodni, v. a sé certa, a se
îneăibăi’a.Kapdosás, s. apucare.Kapdosni, v. a apuca, a lua.Kapitány, s. capitan.Kapitányság, s. căpitănie, eăpi-
tănat.Kapkodás, s. (v. kapdosás).Kapkodni, v. (v. kapdosni i.Kaplan, s. tigru.Káplán, s. capelan.Káplánság, s. capelăniă, capelanat.Káplár, s. corporal.Kapocs, s. agrafă, cataramă, copciă.Kapogatni v. a se căpăta, a afla,
a găsi (mereu).
88 Kapni KarcsúKápolna, s. capelă.Kapor, s. mărariu.Kapós, s. căutat, lacom, iăeomos.
! Káposzta, s. curechiu, varză. i Káposztás, s. curechiste. j *Kappan, s. clapon, capon ! Kappanozni, v. a face claponi, a
castra cocoşi.| Káprázni, v. a steii ochii, a vedé
reü.í Kapros, a. eu märariü.
Kapsi, kapzsi, a. lacom, rapace. Kapzsiság, s. lăcomie, rapacitate. Kapta, s. calapod, captă.
I Káptalan, s. capitul.Kaptány, s. cursă.Kaptatni, v. a sui, a urca.
: Kaptázni, v. a bate pe calapod. Kapu, s. portă.Kapus, s. portariü.
j Kaput, s. căput, roc.Kapuzat, s. portai.Kapzsiskodni, v. a fi răpitoriii.
I Kar, s. braţ; cor : corp ; stare. Karperecz, s. braţeletă.Kár, s. daună, pagubă, perdere. Kármentesítés, s. desdaunare, des
păgubire.í Kármentesitni, v. a desdauna, a
despăgubi.1 Kárpótlás, kárpótlék, s. despăgu- I bire, rebonificare.j Kárpótolni, v. a despăgubi, a des- i dauna, a rebonifîca.j Kárvallás, s. daună, păgubire, dam- I nifieare.j Kárvallott, a. păgubit, damnifleat.I Karabély, s. carabină. i Karabélyos, s. carabinarifi. j Karácson, s. crăciun.
Karácsonhava, s. Decembrie. Karácsoni, a. dcla crăciun,
i Karaflna, s. earaflnă.Karaj, s. făliă; arc; tăietură; seg
ment.Karatlan, a. fără braţ.Karcsú, a. — n, ad .supţire, sveit,
deliu, suleget.
Karcsúság Karzatos 89
Karcsúság, s. svelţime, sulegeţiă, statură délié.
Karczolás, s. sgăriere, scârţăire.Karczolni, v. a sgfirié. a seârţăi.Karczolat, s. sgărietură, seârţăi-
tură.Kard, s. sabia; pală; spadă.Kardos, a. săbiat, cu sabiă.Kardoskodni, v. a se certa; a apăra.Karéj, s. (karaj).Kárhozás, s. peeătuire; osîndire,
condemnare.Kárhozni, v. a sé osîndi, a sé con
damna; a păcătui.Kárhoztatás, s. osîndire, condam
nare; reprobare.Kárhoztatni, v. a osîndi, a con
damna, a reproba, a desproba.Kárhoztató, a. comdamnătorifl; re
probatorii!.Karicsálni, v. a cârcăi, a gârăi, a
flecări, a limbuţi.Karika, s. verigă, inel, rotilă.Karikás, a. verigat, inelat, rotilat.Karikázni, v. a rotila, a se în
vârti, a juca cu veriga.Karima, s margine,, refrântură,
dungă (la pălăria).Karimás, a. eu margine, eu dungă.Karmantyú, s. mânecarift.Karmantyús, a, cu mânecarift.Karmolni, v. ţv. karczolni).Karó, s par.Karnok, s. corist.Károgás, s. eroneănire, corăire.Károgni, v. a croncăni, a corăi.Karolás, s. înbrăţioşare.Karolni, v. a înbrăţiosa, a cuprinde
cu braţul, a să interesa (de ceva).Károly, n. prop. Carol.Karom, s. shiară, nnghioiă.Káromkodás, s. înjurătură, sudalmă.Káromkodni, v. a înjura, a sudul.Káromkodó, s. înjurătoriu.Káromlás, s. înjurătură; blăstem;
defăimare.Káromolni, v. a înjura; a blăstâma;
a defăima.
Karos, a. cu braţ, brăţat; cu par, j de pari.
Károsítás, s. stricăţiune, daună, j pagubă, damnifteare.
Károsítni, v. a păgubi, a causa, a face daună (cuiva).
Károsodás, károsulás, s. păgubire, damniflcare.
. Károsodni, v. a sé păgubi, a suferi daună.
Károsulni, v. (v. károsodni), i Karózás, s. înplântare de pari.
Karozni, v. a înplânta pari.; Karózat, s. pâruitură, parisată.| Kárpit, s. cortină, perdea; cata-
tésmá; tapet, j Kárpitozás, s. tapetare.; Kárpitozni, kárpitolni, v. a trage j cortină: a tapeta.
Kárpitozat, s. tapetărie.Kartács, s. cartacift, cărtuşă, mit-
| ralia, mitralesă.; Kartalan, a. — úl, ad. fără braţ. j Kártalan, a. — úl, ad. nedamni-
flcat, nepăgubit, fără daună.1 Kártalanitas, s. desdaunare, des
păgubire, rebonificare.I Kártalanítni, v a desdauna, a des- ! păgubi, a rebonifiea.
Kártékony, a. — an, ad. strică- ţios, dăunos.
| Kártékonyság, s. daună, strcă- ţiune.
[ Kártérítés, s. (v. kártalanitas).] Kártya, s. cărţi de j o c ; doniţă,1 vas de apă, cofă.
Kártyavetés, s. aruncare eu cărţile.! căutare cu cărţile,j Kártyás, s, cărteş, jucătorii! în
cărţiKártyázás, s. jucare în cărţi, ear-
toforie.Kártyázni, v. a juca în cărţi. Kártyus, s. doniţă, botă (vas). Karucza, s. căruţă.Karvaly, s. uliu, gaié, coroi. Karzat, s. galeriă.Karzatos, a. galeriat, cu galeriă.
90 Kas KedvetlenitésKas, s. coş; corfă.Kása, s. păsat.Kásás, a. păsătos.Kásásodni, v. a sé impăsătoşa, a
se face păsătos.Kastély, s. castel, fortăreţă mică. Kastélyos, a. eu castel.Kasul, a. cruciş, curmeziş.Kasza, s. cosă.Kaszabolni, v. a tăie în bucăţi. Kaszaly, kaszai, s. claie (de fen). Kaszálás, s. eosire.Kaszálatlan, a. — ül, ad. necosit. Kaszálni, v. a cosi.Kaszárnya, s. casarmä.Kaszás, s. cosaş.Kaszt, s. castă.Kásztor, s. castor.Kata, Katalin, «. prop. Catarina. Katáng, s. cicórie.Katholikus, s. catolic.Katlan, s. cotlon, foeulariü de căl
dare.Katona, s. soldat, ostaş, militariü. Katonaság, s. ostăşime, miliţie. Katonabéka, s. broscä verde.’ Katonatiszt, s. ofieir.Katonai, a. militaresc, ostăşesc. Katonás, a., ca ostaş, belicos. Katonáskodás, s. viaţă ostăsâscă. Katonáskodni, v. a servi la miliţie,
a ti soldat.Káva, s. gardenä.Kavarni, kavarítni, v. a amesteca. Kavaritás, s. amestecare.Kavarék, s. amestecătură Kavarodni, v. a sé amesteca. j Kávás, a. gardenat, eu gardenă. j Kávázni, v. a gardení, a cercní. Kávé, s. cafea, cafä.Kávés, a. eu cafea, de cafea. Kávézni, v. a bé cafea.Kávézó, s. beutoriü de cafea.Kavics, s. pietriş.Kavicsozni, kavicsolni, v. a pie-
trişa, a aşterne cn pietriş. Kavicsos, a. pietros, silieos.Kazal, s. claie, jirédá.
Kazán, s. căldare.Ke, (sulisé diminut.) d. e. ember-ke,
omuţ.Kebel, s. sín, pept.Kebelbeli, a. din sín; gremial.Kebelezés, s. încorporare, íngro-
miare.Kebelezni, v. a încorpora, a ín-
gremia.Kebelező, a. incorporătoria.Kecs, s graţii, atragere, nuri.Kecsegtetés, s. atragere ademănire.Kecsegtetni, v. a atrage, a amăgi,
a ademăni.Kecses, a. graţios, atragătorifi.Kecske, s. capră.Kecskebak, s. ţap.Kecskebéka, s. broseă de apă.Kecskés, s. eäprariü, päditoriü de
capre.Kecstelen, a. — ül, ad. fără graţii,
fără nuri.Kedd, s. Marţi.Kedély, s. úrnőre, tone.Kedélyes, a. umoristic, bine dispus.Kedv, s. voiă, plăcere, piac.Kedvelés, s. plăcere, iubire.Kedvelni, v a place, a iubi.Kedvelő, a iubitorul; diletant.Kedvelt, v iubit, plăcut, favorit.Kedveltetni, v. a face plăcut.Kedvencz, s. favorit, favorat.Kedves, a. — en, ad. plăcut, suav.
drăgălaş.Kedveskedés, s. corn plăcere, com-
plăeenţă.Kedveskedni, v. a face complăc-ere
a presenta.Kedvesség, s. amabilitate, suavi
tateKedvetlen, a. — UI, ad. fără voia.
neplăcut.Kedvetlenség, s. neplăcere, voia
rea.Kedvetlenedni, v. a sé desgusta.
a-şî perde plăcerea.Kedvetlenités, s. desgustare, des-
plăcere.
Kedvetlenitni Keléses 91Kedvetlenitni, v. a desgusta, a
strica voia, (cuiva).Kedvezés, s. favorare, părtinire,
cruţare.Kedvezni, v. a favora, a părtini.Kedvező, a. — leg, ad. favoritoriű,
favorabil.Kedvezmény, s. pártinire, favóre.Kefe, s. pariit.Kefélés, s. peri ere.Kefélni, v. a perié.Kegy, s. graţîă, favóre, clemenţia.Kegybeli, a. din graţia.Kegyed, pron. domniata.Kegyelés, s. favor, favorare.Kegyelni, v. a favora.Kegyelem, s. graţiă, îndurare.Kegyelmes, a. — en, ad. graţios,
îndurătorii!, clemente.Kegyelet, s. pietate; favóre.Kegyelmed, (v. kegyed).Kegyelmes Ur, Eeselenţiă.Kegyelmességed, EcseLnţia T ’a.Kegyelmezés, s. pardonare, iertare.Kegyelmezni, v. a agraţia, a par-
dona, a ierta.Kegyelt, a. favorit.'Kegyes, a. graţios, pios.Kegyeskedés, s. graţia, bunătate,
bunăvoinţă.Kegyeskedni, v. a sé îndura, a
binevoi, a fi graţios.Kegyesség, s. (v. kegyeskedés).Kegyetlen, a. — ül, ad. erűd,
crudei, tirănos, tirănesce.Kegyetlenség, s. crudime, tirănie,
brutalitate.Kegyetlenkedés, s. tirănie, tirăni-
sare, crudelitate.Kegyetlenkedni, v. a tirăni, a face
cruzimi.Kegytlen, a. — ül, ad. negraţios.Kegyteli, a. binevoitorii!, graţios.Kegyteljes, a. (v. kegyteli).Kehely, s. potir.Kehes, a. tuşitori ü, ofticos.Kehesség, s. tuşă, astmă, năduşâlă.
Kéj, s. desfătare, Iplăcere, deliciu, voluptate.
Kéjérzet, s. simţ de voluptate.Kéjgyöngyör, s. voluptate.Kéjmámor,, s beţie de voluptate,
de plăcere.Kéjelegni, v. a să îmbuiba, a pe
trece în plăceri, în voluptate.Kéjelgés, s. îmbuibare, voluptate,
petrecere în plăceri.Kéjelem, s. îmbuibare, desfătare.Kéjencz, s. desfrénat, bărban, oin
luesurios.Kéjtelen, a. — ül, ad. fără plă
cere.Kék, a. vénét, albastru.Kékelleni, v. a bate în vénét, în
albastru.Kékellö, a. veneţii!, albăstriii.Kékes, a. (v. kékelő).Kékesedés, s. înveneţâlă, albăs-
trélá. .Kékesedni, v. a sé înveneţi, a*să
albăstri.Kékitni, v. a veneţi, a colora al
bastru.Kékités, s. veneţire, albăstrire.Kékitő, s. eolóre albastră, scrobélá
venetă.Kékleni, v. a bate învenet.Kékség, s. veneţime, albăstrime.Kékülni, v. (v. kékesedni).Kelés, s. sculare; resărire; dos
pire; mânecare; bubă; înflătură.Kelni, v. a să scula; a resări; a
dospi (pânea).Kelékeny, a. dospiver.Kelemen, n prop. clement.Kelep, s. clanţă, eârţăitore, bătă-
tóre.Kelepcze, s. cursă.Kelepelés, s. clânţănire; vorbire
multă.Kelepelni, v. a clănţăni; a vorbi
mult.Kelepelo, s. clânţănitoriii; multe
vorbitoriit.Keléses, a. înfiat, puroios.
Kelesztenií»2
Keleszteni, v. a face sé dospéseá; a eóee (rana).
Kelesztés, s. dospire; eóeere, scurgere (la rame).
Kelet, s. orient, resărit; dat; ven- 4are, (jó kelete van, are bună trecere).
Keleti, a. oriental.Keletkezés, s. începătură, nascere,
resultat, provenire. ;Keletkezni, v. a sé începe, a sé
nasce, a resulta, a proveni. !Keletien, a. — ül, ad. nevendut;
nedospit.Kelevény, s. buboi, ulcóre.Kelleni, v. a trebui, a fi de lipsă.Kellék, s. cerinţă, trebuinţă, refe
rinţă.Kellem, s. suavitate, deliciu, plă
cere.Kellemes, kellemetes, a. — en, ad.
^snav, delicios, plăcut, graţios.Kéllemdús, a. plin de suavitate,
de plăcere.Kellemesitni, v. a face plăcut, de
licios, suav.Kellemesség, s. plăcere, suavitate,
dulcore.Kellemetlen, a. — ül, ad. neplăcut.Kellemetlenség, s. neplăcere.Kelletlen, a. ■— ül, ad. netrebuin-
ţios, de prisos, necăutat.Kellő, a. necesarul, cuveninţios,
n-cerut, de trebuinţăKellően, ad. reeorut, eum sé cuvine.Kellőképen, ad. (v. kellően).Kelme, s. materie, stofă, marfă.Kelő, a. resăritoriu; seulătoritî;
dospitorift.Kelteni, ®. a scula, a deştepta. jKém, s. spion. iKimé Ini, v. a cruţa , a păstra.Kimélés, kimélet, s. cruţare, păs
trare.Kíméletlen, a. — ül, ad. necruţat;
nepăstrat.Kemencze, s. euptorifi, cămin.Kémény, s. horn, urloi. I
KénszeriteniKéményseprő, s. hornariü.Kemény, a. — en, ad. ţepăn, tare,
vertos; aspru, rigoros. Keményedés, s. înţepenire, învcr-
tosare, întărire.Kemenyedni, v. a sé întări, a sé
învârtoşa, a sé înţepeni. Keményités, s. învertoşare, întărire,
înţepenire.Keményítni, v. a învârtoşa, a în
tări.Keményítő, s. nesprélá, serobelă,
întăritoriii.Keményülni, s. (v. keményedni). Kémkedés, s. spionare, spionagiii. Kémkedni, v. a spiona, a cerceta. Kémlelés, s. spionare.Kémlelet, s. spionagiu.Kémlelni, v. a spiona, a pândi. Kémlelődés, s. spionare, pânda. Kémlelődni, v. (v. kémlelni . Kémlő, s. (v. kém).Kenni, v. a unge.Kenés, s. ungere.Kenő, s. ungătoriu.Kenőcs, s. pomadă, unsdve. Kenőcsös, a. pomadat, cu pomadă. Kén, s. sulfur, puţiosă.Kénköves, a. sulfuros, cu puţiosă. Kend, fron, dumniata.Kendelicz, s. cänepariü, (pasere). Kender, s. cânepă.Kendő, s. stergarift.Kéneg, s. snlfid.Kénégeny, s. eter-suifuric. Kenegetni, v a unge (mereu h Kéneny, s. (v. kén).Kenés, s. ungere.Kéneső, s. mereuriu, argint-viu. Kenet, s. unsură; mir.Kenetlen, a. neuns.Kénezés, s. sulfurare.Kénezni, v. a sulfura.Kengyel, s. scară de şea, stafft. Kengyelfutó, s. alergâtoriii.Kénkő, s (v. kén).Kénszeriteni, v. a sili, a constringe
a forţa.
Kénszerités Kepzelhetlen, kepzelhetetlen, — ül 93Kénszerités, s. silire, eonstringere, j
forţare.Ként, p. precum, ca.Kéntelen, a. nesulfurat, fără pu-
ţiosă. ;Kény, s. arbitriu, despoţiă.Kényuralom, s. despotism, despoţiă.Kényúr, s. despot.Kényúri, a. — lag, ad. despotic.Kényelem, s. comoditate.Kényelmes, a. — en, ad. comod,
îndemânatee.Kényelmesség, s. comoditate.Kényelmetlen, a. — ül, ad. ne-
comod, neîndemânatee.Kenyér, s. páne.Kenyérke, s. pânişoră.Kenyeres, a. cu páne, de' páne.Kenyerezni, v. a deobliga, a co-
rumpe, a mituí.Kenyeretlen, kenyértelen, a. — ül,
ad. fără pâne, fără câştig.Kényes, a. gingaş, delicat.Kényesség, s. delicateţă, gingăşime.Kényeskedés, s. gingăşire, resfä-
ţare.Kényeskedni, v. a sé gingăşi, a sé
resfăţa.Kényeztetés, s. desmerdare, res-
făţare, ninerare.Kényeztetni, v. a desmerda, a res
făţa, a ninera.Kényszer, s. sîlă, forţă.Kényszeredni, v. a fi silit, a fi eon-
sirins, forţat.Kényszerítés, s. silire, forţare, con-
stringere.Kényszerítni, v. a sili, a forţa, a
eonstringe.Kényszerű, kényszerült, a. forţat,
silit, constrns. jKényszerűség, s. silă, forţă. [Kénytelen, a. — ül, ad. silit, forţat,
necesitat. IKénytelenség, s. sîJă, nevoie, ne
cesitate.Kénytelenités, kénytetés, s. silire,
eonstringere.
Kénytelenitni, kénytetni, v. a silí, a forţa, a eonstringe.
Kép, s. tip, ieonă; figură; imagine; tablou.
Képmás, s. portret, prototip.Képmutatás, s. făţărie, fariseism.Képtalány, s. rebus, gâeitură de
figure.Képtan, s. iconologiăKépen, képpen, p. precum, du —
păeum, aşa — cum.Kepe, s. snop; simbrie de snopi.Képes, a. capace, destoinie, apt,
ab il; eu tip, figurat.Képes, s. iconarifl.Képesség, s abilitate, aptitudene,
destoinicie, capacitate.Képesítni, v. a califica, a forma.Képest, p. în privinţa, în respect.Képész, s. iconarifl, sculptorii!.Képészet, s. iconărie, sculptură.Képezés, s. formare, înfăţioşare,
compunere.Képezni, v. a forma, a compune.Képezde, s, pedagogia.Képlet, képlelet, s. figură, formă,
»ip. representăţiune.Képtár, s. galerie de ieóne, de
tablouri.Képtelen, a. necapace, neapt, ne-
destoinic.Képtelenség, s. neeapacitate, ab
surditate, necălitură, paradocsie.Képviselet, s. representăţiune.Képviseleti, a. representativ.Képviselni, v. a representa, a în-
făţioşa.Képviselő, s. representante.Képzelni, v. a-si întipui, a-si ima-■ gina. a-si face idea.Képzel és, képzelet, s. întipuire,
imaginare, fantasie.Képzelem, s. (v. képzelés).Képzelgés, s. fantasare, întipuire.Képzelgő, a. fantast, întipuitorifi.Képzelhetőn, kepzelhetetlen, a. —
ül, ad. neimaginabil, necugetatul, neîntipuiver.
KeresőKépzelhetlenség, s. neimaginabili-
tate, neíntipuiveritate.Képzelhető, a. imaginabil, euge-
tabil.Képzelmi, a. imaginar.Képzelmény, s. imaginăţiune, fan
tasma, intipuire.Képzelődés, s. (v. képzelés).Képzelődni, v. (v. képzelni).Képzelt, a. îutipuit, fictiv, ima
ginat.Képzés, s. formare, compunere;
cultivare.Képződmény, s. formä-iune, com-
positie.Képződni, v. a sé forma; a sé com
pune; a sé cultiva.Kérés, s. cerere, suplică, petiţio
nare ; cerşire.Kérni, v. a cere, a petiţiona, a
suplica; a cerşi.Kérő, s. suplicante; eerşitoritt.Kérdeni, v. a întreba, â cestiona.Kérdés, s. întrebare, cestiune.Kérdetlen, a. neîntrebat.
^Kérdezés, s. (v. kérdés).Kérdezkedni, v. a întreba, a cer
ceta.Kérdezni, v. (v. kérdeni).Kérdezőleg, ad. întrebând.Kérdezösködés, *. întrebare, cer
cetare.Kérdezősködni, «. a întreba, a
căuta (după ceva), a cerceta.Kérdő, s. întrebătorii!.Kéredzeni, kéredzkedni, v. a sé
cere, a cere concesiune.Kéreg, s. scorţă.Kéregetés, s. cerşire.Kéregetni, v. a cerşi.Kéregetö, s. cerşi tori ií.Kerek, a. — en, ad. rotund.Kerék, s. rotă; rotundime.Kerékgyártó, s. rotariú.Kerekded, a. rotundior.Kerekdedség, s. rotunjime.Kerekded, s. figură ovală, elipsă.
94 KépzelhetlenségKerekedni, s. a sé rotunda; a sé
redica; a resulta, (mi kerekedik ki belőle, ce va iesí, ce va re- sulía din el).
Kerekes, s. rotariü; a. eu rété.Kerekítés, s. rotundire.Kerekitmény, s. rotundime, rotun-
(Jetură.Kerekítni, n. a rotundí.Kerekség, s. rotunjime, cerc, glob.Kérelni, v. a cere, a ruga (pe
cineva).Kérelem, s. cerere, rugare, suplică ;
petiţiune, rugăminte.Kérelemlevél, s. suplică, cerere,
rugare.Kérelmes, s. suplicante, rugătorii!.Kérelmezni, v. a suplica, a petiţi
ona, a cere.Kérelmező, s. (y. kérelmes).Keringeni, kerengeni, v. a cercula,
a sé ínvértí.Keringő, s. vals, joc nemţesc.Keresés, s. cercare, căutare.Kereset, s. câştig; pretensiune;
profesiune.Keresni, v. a căuta, a cerca.Keresetadó, s. contribuţine de
câştig.Keresetlevél, s. acţiune.Keresett, a. căutat, cercetat.Keresgélni, v. a căuta; a câştiga
(cu încetul).Kereskedés, s. neguţătorie, co-
merciü.Kereskedni, v. a sé neguţători, a
comercia.Kereskedő, s. comerciant, neguţă-
toriti. ,Kereskedői, a. neguţătoresc, comer
cial.Kereskedőiig, ad. neguţătoresce.Kereskedelem, s. neguţătorie, co-
mereiu.Kereskedelmi, a. (v. kereskedőit.Kereskedöség, s. neguţătorime.Keresmény, s. câştig.Kereső, s. câştigătorii!, eăutătorifi.
Kereszt Keselyű 95Kereszt, s. cruee.Keresztanya, s. naşă.Keresztgyermek, s. fin, copil de
botez.Keresztelés, s. botez, botezare, bap
tism.Keresztelni, v. a boteza.Kereszteletlen, a. — ül, ad. ne-
botezat.Keresztelkedés, s. botezare.Keresztelkedni, v. a sé boteza.Keresztelő, s. botezătorii!.Keresztély, n. prop. Cristian.Keresztény, s. creştin.Keresztényi, a. creştinesc.Kereszténység, s. creştinătate, creş
tinism.Keresztes, a. cruciat.Keresztezni, v. a cruci, a trage
cruci.Keresztség, s. botez, baptism.Keresztyén, s. ív. keresztény).Keresztül, ad. prin, prein, preste,
dincolo.Keret, cadru.Kéretni, v. a ruga, a cere (prin
altul).Kéretlen, a. nerugat, necerut.Kerevet, s. sofă, divan.Kérges, a. scorţos, aspru.Kérgesség, s. scorţoşime, asprime.Kérgesítni, v. a scorţosa, a înăspri.Kérgesedni, kérgesűlni, v. a se
seoiţoşa, a sé înăspri.Kergetés, s. gonire, alungare, fu-
gărire.Kergetni, v. a fugări, a alunga, a
goní.Keríteni, v. a împrejura, a încun- !
jura, a împresura; a îngrădi; , a câştiga; a voiri. i
Kerítés, s. împrejurare, îneunju- rare, împresurare, îngrădire. [
Kerítő, s. împresurătorifi, câştigă- ! toriü; votră. '■
Kérkedés, s. îngânfare, fălire.Kérkedi, kérkedékeny, a. lăudă- i
ros, îngâmfat, fanfaron. 1
Kérkedni, v. a se lăuda, a sé făli, a sé îngânfa.
Kérkedő, a. lăudăros, fălos.Kérlelés, s. rugare, moleomire.Kérlelhetetlen, a. — ül, ad. ne
înduplecaţi, ineesorabil.Kérlelhetetlenség, s. neîndupleca-
bilitate, îaecsorabilitate.Kérlelni, v. a ruga, a molcomi.Kérő, a. rugătorii!, peţitoriu.Kérődzés, s. rumegare (la vite).Kérődzni, v. a rumega (despre vi
tele cornute).Kert, s. grădină.Kertmivelés, s. ortieultură.Kertelés, s. îngrădire, îngrăditură.Kertelni, v. a îngrădi.Kertész, s. grădinăriţi.Kertészség, s. grădinărie.Kertészet, s. grădinărit.Kerti, a. de grădină.Kerülni, v. a încunjura; a ajunge
(în propietatea cuiva),Kerülés, s. încunjurare.Kerülők, s. elipsă.Kerület, s. periferie, cere, cereu-
ferinţă; district.Kerületi, a. cercual, districtual.Kerülgetni, v. a încunjura, a âmbla
împrejur (mereu).Kerülhetetlen, kerülhetlen, a. — ül,
ad. neîneunjurabil; neamanabil,Kérvény, s. rugăminte, petiţiune,
suplică.Kérvényezni, v. a suplica, a peti-
ţiona, a cere, a ruga.Kés, s. cuţit.Késedelem, s. întârziere, amânare,
prelungire, prolongăţiune.Késedelmes, a. întârdietorifi, amâ-
nătorifi.Késedelmeskedni, v. a întârdie, a
amâna.Késedelmezés, s. întârziere, amâ-
nare.Késedelmezni, v. a întârZie, a
amâna.Keselyű, s. vultur, gaiă.
96 KeserKeser, s. amărăţiune, amärdlä.Keseredés, s. amărăţiune, înver
şunare.Keseredni, v. a se amări, a se nă-
căsi. a sé înverşuna.Keseregni, v. a sé jäh', a sé plânge,
a sé văiera, a lamenta.Kesergés, s. plângere, văierare,
lamentare.Keserités, s. amărire.Keseritni, v. a amări, a înverşuna.Kesernyés, a. amăriu.Keserű, a. — en, ad. amar.Keserűség, s. amărăţiune, amărelă.Keserv, s. durere, suferinţă, amă
răţiune.Keserves, a. — en, ad. dureros,
amar.Késés, s. întârcjiere.Késni, v. a íntárdié.Keskeny, a. — en, ad. ângust,
strîmt.Keskenység, s. ângustime, strâm-
tóre.Keskenyedni, v. a sé ângustă, -a
sé strimta.Keskenyitni, v. a ângusta, a strimta.Késleiés, késleltetés, s. amânare,
trăgănare.Késlelni, késleltetni, v. a amâna, a
íntárdié, a t.răgăna, a prelungi.Késő, a. — n, ad. târdiu.Kész, a. — en, ad. gata; prompt.Készség, s. promtitudine.Készakarva, ad. înadins.Készíteni, v. a prepara, a găti.Készítés, s. gătire, preparare.Készitetlen, a. — ül, ad. negătit,
nepreparat, neterminat.Készítmény, s. preparăţiune, pre
parat, fabricat.Készítő, a. preparătorifi, gătitoriu,
făcătoriii, fabrieătoriii.Keszkenő, s. maramă, năframă,
batistă.Készlet, s. provisiune.Késztetés, s. îndemnare, sumuţare.Késztetni, v. a îndemna, a sumuţa.
KeveredésKesztyű, mânuşă.Kesztyűs, s. mănuşariti; a. mănu-
şat, cu mănuşe.Készülni, v. a se prepara, a sé
găti.Készülés, s. preparare, gătire.Készület, s. gătire, preparăţiune.Készületien, a. — ül, ad. nepre
parat.Készülgetni, v. a se găti, a se pre
para (mereu).Készülő, a. gătitoriu, spre gătire.'Két, a. doi.Kétértelműség,«, ecuivoeitate, amfi
bologia.Kétnejü, a. bigam, cu două femei.Kétnejűség, s. bigamiă.Kétszinü, a. făţarnic, ipocrit, pre
făcut.Kételkedés, s. îndoială, dubiu, du-
bietate.Kételkedni, v. a sé îndoi, a sé du
bita (despre ceva).Kétely, s. ( v. kételkedés.)Kétes, a. — en, ad. dubios, cu în
doială.Kétséges, a. —- en, ad. (v. kétes),Kétszer, a. de dóuaorí.Kétszeres, a. dnplu.Kettő, a. doi, două.Kettős, a. îndoit, duplu.Kettőzés, s. duplicare, îndoire.Kettőzni, v. a duplica, a îndoi.Kettőztetés, s duplare, duplicare,
îndoire.Kettőztctni, v. a dupla, a îndoi,
a duplica.Kéve, s. snop.Kevély, a. superb, fălos, orgolios.Kevélyen, ad. superb, fălos, cu
mândrie.Kevélykedés, s. superbie, fălire,
orgolie.Kevélykedni.r. ase mândri, a fi fălos.Kevélyitni, v. a mândri, a făli, a
versa superbie (în cineva).Keverés, s. mestecare.Keveredés, s. amestec, amestecare.
Keveredni Kihasználás 97Keveredni, v. a amesteca, a se
íncurea.Keverék, s. mesteeătură.Keverni, v. a mesteca.Kevert, a. mestecat.Kevés, a puţin, niţel.Kevesbités, s. împuţinare, micşo
rare.Kevesbítnl, v. a împuţina, a mic
şoraKevesedni, kevesbűlni, v. a sé îm
puţina, a se micşora.Keveselni, v. a ţinâ de puţin.Kevesen, ad. puţini.Kevesitni, v. (v. kevesbítni).Kevesttlni, v. (v. kevesedni).Kéz, s. mână.Kézgyár, s. manufăptura, manu
factură.Kézgyári, a. de manufăptură.Kézirat, s. manuscris.Kéztörlő, s. stergariü.Kézbesítés, s. admanuare.Kézbesítni, v. a inmanua, a ad-
manua.Kezdeni, v. a începe, a întreprinde,
a se apuca (de ceva).Kezdés, s. începere, întreprindere.Kezdet, s. început, iniţiativă.Kezdetien, a. — ül, ad. neînceput,
neiniţiat.Kezdemény, s. iniţiativă, începă
tură.Kezdő, a. íneepétoriü, iniţiatorii!,
ursitorii!, auetorKezdődni, v. a se începe, a se
urdí.Kezelés, s. manuare, manipulare.Kezelni, v. a marnia, a manipula,
a întreprinde.Kezelő, s. manipulant, manuätoriü.Kezes, s. vadé, garant, cavent.Kezeskedni, v. a garanta, a sta
bún.Kezesség, s. garanţia.Kezeskedés, s. garantare.Kézi, a. manual, de mână.Keztyü, s. (v. kesztyű).
Keztyüs, a. mănuşat, eu mănuşi.Keztyüs, s. manuşarib, făcătonb
de mănuşi.Ki? pron. cine?Kiabálni, v. a sbiera, á striga, a
răcni.Ki, ad. afară; des; de ; in ; (se
folosesce la compunenere).Kiábrándulás, .s. desamăgire.Kiábrándulni, v. a să desamägi.Kiadás, s. erogăţiune; spese; edi-
ţiune.Kiadni, v. a eroga, a speda; a da
afară; a publica; a eda.Kiadó, s. editor; prover|etoriü.Kiállhatatlan, a. — úl, ad. nesuferi-
bil, de nesuferit.Kiátkozni, v. a anatemisa, a es-
comunica.Kiállítás, s. espuşeţiune.Kicsapangó, a. desfrânat, escesiv.Kiegészitni, v. a. întregi.Kiegészítő, a. întregitorii!.Klegyenlítni, v. a complana, a îm
păca.Kiehűlni, v. a flămânziKiejtés, s. pronunţiare.Kiejteni, v. a scăpa, a pronunţia,
a respiea.Kiengedni, v. a sé desghieţa.Kiépülni, v. a să edifica, a să clădi;
a să însănătoşa.Kieszközölni, v. a mijloci.Kifárasztani, v. a ostăni, a obosi,
a fatiga.Kifejezni, v. a se respiea, a pro
nunţia.Kifejleszteni, v. a desvolta, a des
făşura.Kifejlődés, s. desvoltare, desvol-
täment.Kifejlődni, v. a se desvolta.Kihágás, s. esees, desfréu, ne-,
cumpăt.Kihallgatni, v. a asculta, a esa-
mina, a cerceta.Kihasználás, s. folosire, esploa-
tare.7
98 Kihint Kímélés, kíméletKihini, v. a provoca.Kihívó, a. —r lag, ad. provoeă-
torió, în mod. provocätoriü.Kikapni, v. a prinde, a apuca; a
sé faee desfrénat, escesiv.Kikapó, a. eseesiv, desfrénat.Kikelni, v. a sé scula în contră, a
sé opune; a resări, a încolţi.Kiképezés, kiképzés, s. cultivare,
formare.Kiképezni, v. a forma, a cultiva.Kikötni, v. a condiţiona, a stipula;
a debarca.Kikötő, s. port, liman.Kilábolni, v. a scăpa, a esi (din
o bólá).Kilátás, s. aspect, prospect.Kimerülni, v. a deseca; a sé des-
poterí, a sé obosi.Kimutatás, s. aretare, documen
tare, conspect.Kimutatni, v. a areta, a docu
menta.Kirándulás, s. esire, eseursiune;
serintiturá, scrintélá.Kirándulni, v. a esi, a face escur-
siuní; a se scrintí.Kirekeszteni, v. a eschide, a seóte
afară.Kírekesztőleg, ad. esclrsiv, es-
elusiv.Kitagadni, v. a eschide, a deseredí.Kitartó, a. constante, persever,
tenace.Kitartóság, s. constanţă, perseve-
ranţă, intensitate, tenacitate.Kitétel, s. espresiune, sententiá,
clausula.Kitetszik, v. e învederat, sé vede.Kitörni, v. a prorumpe, a erumpe;
a sparge.Kitűnő, a. — leg, ad. eseelent, des
tins, eminent.Kitüntetés, s. destingere.Kitüntetni, v. a destinge.Kiváló, a. — lag, ad. deosebit,
escepţional.Kiváltani, v. a rescum
Kivégezni, v. a ucide, a esecuta (sentenţia de mórte).
Kivétel, s. eseepţiune.Kivételes, a. — en, ad. escepţio
nal.Kivitel, s. esportare; esecutare.Kivonni, v. a subtrage, a seóte.Kivonat, s. estras.Kizárólag, ad. — os, a. esclusiv.Kiáltani, v. (v. kiabálni).Kiáltozni, v. a striga (des).Kiáltvány, s. proclămăţiune, pro-
chiămăţiune.Kicsiny, kicsi, a. mie, micuţ,
puţin.Kicsinység, s. puţinătate, micime,
bagatel.Kicsinyedni, v. a sé împuţina, a
sé micşora.Kicsinyelhi, v. a (iné de mic, a
micşora.Kicsinyítés, s. micşorare, împuţi
nare.Kicsinyítni, v. a micşora, a împu
ţina.Kicsinyítő, a. diminutiv, mieşoră-
toriü.Kicsinlet, s. (v. kicsinség).Kicsinyülni, v. (v. kiesinyedni).Kicsoda? pron. cine?Kies, a. desfătat, atrăgătorii!, suav;
desehis.Kietlen, a. deschis, deşert.Kietlenség, s. deşert, loc deschis
(nelocuit).Kifelé, ad. în afară.Kígyó, s. şerpe.Kigyódad, a formă şerpuitore.Kigyódzás, s. şerpuire.Kigyódzni, kígyózni, v. a şerpui.Kigyódzó, a. şerpuitorii!.Kikelet, s. primăvâră.Kiki, pron. fiăcare, flăcine.Kilencz, a. nouă.Kilincs, s. clanţă (la uşă).Kilincselni, v. a clănţăi, a închide
(uşa).Kímélés, kimelet, s. cruţare.
' KíméletesKíméletes, a. eruţătoriii. Kíméletlen, a. — ül, ad. necruţă
torii!; fără cruţare,.necruţat. Kímélni, -v. a cruţa.Kímélő, a. cruţătoriti.Kin, s. casnă, tortură, durere, chin. Kina, n. prop. China.Kínálás, kinálat, s. oferire, îmbiere. Kinálgatni, v. a ímbié (des). Kinálkozás, s. îmbiere, oferare. Kínálkozni, kinálkodni, v. a sé ím
bié, a sé recomenda.Kínálni, ». a oferă, a ímbié.Kincs, s. tesaur.Kincstár, s. erariü, visterie. Kincstárnok, s. tesaurariu. Kincses, a. cu avere, eu tesaur. Kínlódni, v. a se chinui, a suferi,
a pătimi.Kinn, ad. afară.Kínos, a. chinuitorii!, dureros, tortu •
râtorifi.Kínozni, v. a chinui, a tortura, a
eăsni.Kínszer, s. instrument de tortură ;
■ forţă.Kinzalmas, a. (v. kinos).Kinzalom, s. (v. kin).Kínzás, kinozás, s. căsnire, tortu
rare, tortură, chinuire.Kinzat, s. tortură, chinuire.Király, s. rege.Királyi, a. regesc.Királyilag, ad. regesce, în mod
regal.Királyias, o.-regal, ca de rege. Királyság, s. regat.Kis, a. (v. kicsi).Kiskor, kiskorúság, s. minoritate,
minorenitate.Kiskorú, a. minoren.Kisszerű, a. puţin, bagatel. Kisszerűség, s. puţinătate, bagatelă. Kisded, a. micuţ, mititel; s. prunc
mic, infante.Kisdedóvoda, kisdedóvintézet, s.
institut de prunci mici, asii de copii mici, grădină de copii.
Kisebbítés, s, împuţinare, micşorare ; defăimare.
Kisebbitni, v. a împuţina, a mis- şora, a ealumnia.
Kisebbség, s. minoritate; scădere, ruşine.
Kisérés, s. comitare, urmare, petre-* cere.
Kísérni, v. a comită, a urmări, a petrece.
Kisérő, s. comitătoriU, însoţitoriO.Kiséretlen, a. -ş ül, ad. nepetre
cut, necomitat, .neînsoţit.Kísérlet, s. cercare, încercare, es-
periment, probă.Kísérletien, a. neesperi montat, ne -
probat necercat.Kiséretlenül, ad. (v. kisórletlen).Kíséret, s. însoţire, acompâniâre;
eomitivä, cortegii!; escortä;.acom- paniamént. 1
Kísérteni, v. a tenta, a ispiti, a cerca.
Kisértés, s. tentare, ispitire, cercare.
Kísértő, a. tentătorill, eercătorid, ispitătoriu.
Kísértet, s. tentăţiune, cercare, ispită, demon.
Kivált, kiváltképen, ad. mai vértes; mai ales.
Kiváltság, s. privilegiu.Kiváltságos, a. privilegiat.Kiváltságolás, s. privilegiare.Kiváltságolni, -.v. a privilegia.Kiváltságolt, ct. (v. kiváltságos).Kivánás, s. poftă, pretensiune, do
rire. - ‘ .Kivánat, s. pretensiune, dorinţă,
poftă; cerinţă; postulat. . , ■Kívánatos, a. d e , poftit, de dorit.Kiváncsi, a. curios, poftitorii!.Kíváncsiság, s. curiositate, poftă.Kivánkozás,.s. dorinţă, poftă.Kívánkozni, v. a se dori, a: sé
.pofti.Kívánni, v. a pofti,, a pretinde, .a
dori, a recere. ;
Kívánni O99
7*
Kívántatik, v. sé recere, sé pof- tesce.
Klvántató, a. recerut.Kívül, p. afară de, afärä din.Kívülről, ad. din afară.Kizárólag, ad. — os, a. eselusiv,
eshisiv.Klastrom, s. claustru, mănăstire.Kóbor, kóborló, a. rätäcitoriü, vaga-
bund, pribég.Kóborolni, kóborogni, v. a rătăci,
a ámbla pribeg, vagabund.Kóborlás, s. vagabundare, pribe-
gire.Kobozni, v. a confişca.Koboz, s. cetera, cobză.Kobzó, s confişcătoriti.Kobzás, s. conflşcăţiune.Kocsány, s. eocén, tuleü.Kocsányos, a. cocenos, tuleos.Kócsag, s. bâtlan.Kocsi, s. eociă, căruţă; căleseă,
caretă.Kocsis s. eocieriü.Kocslzás, s. cociare.Kocsizni, v. a sé căruţa, a sé
coci a.Kocsonya, s. recitară, aitură.Kócza, s. scrofă.Koczintani, v. a ciocni, a lövi, a
atinge (pocale).Koczka, s. cub.Koczkázni, v. a juca ín cubl.Koczkáztatni, v. a periclita, a pune
ín pericul, ín risie.Koczódás, s. certare, cértá.Koczódni, v. a sé certa.Kodácsolni, v. a cotcoroijí (găina).Kofa, s. cofăriţă, precupeţă.Kofáskodni, v. a precupí; a purta
vorbe; a flecäi i.Kofaság, s. cofărie, preeupeţie;
flecărie.Kohó, s. topitóre, fundärie.Koholás, s. scornire, făurire, men-
ţiună, minciună.Koholmány, s. scornitură, ficţiune,
minciună.
100 KívántatikKoholni, v. a făuri, a scorni, a
inventa.Koholt, a. scornit, făurit.Kókus, s. cocos, nucă de cocos. Kolbász, s. cârnaţ.Koldulás, s. cerşire, cerşitorie. Koldulni, V. a cerşi.Kolduló, a. cerşitoriii.Koldus, s. cerşitoiiu.Koldusság, s. cerşitorime, sărăcie. Kolomp, s. clopot (de vite). Kolompár, s. cartofă, crumpene. Kolompolnl, v. a suna clopotul (de
vite).Kolompos, a. eu elopot; oonduce-
toriü.Kolontos, a. nebunatic.Kolostor,1 s. claustru.Komaság, s. cumetrie.Komáznl, v. a numi cumétru, a
cumetri; a glumi.Komló, s hemel.Komlós, a. cu hemei.Komoly, a. — an, ad. serios. Komolyság, s. seriositate. Komolyitni, v. a face serios (pre
cineva.Komolyodni, v. a sé face serios. Komondor, s. căne mare, căne
sătesc.Komor, a. — an, ad. închis, po
somorit, melancolic.Komoritni, v. a posomori, a face
melancolic.Komorna, s. camerieră.Komornok, s. camerier, argat. Komornyik, s. (v. komorna). Komorodni, v. a sé posomori, a sé
închide, a sé face serios. Komorúlni, v. (v. komorodni). Komorúl, ad. inchis, serios, poso
morit.Kompona, s. cumpănă.Koncz, s. os cu măduvă, bueătură
grasă; testea, conţ (de ehârtie). Konczolás, s. măcel, măcelare. Konczolni, s. a măcela, a dumica. Kondás, s. porcăria.
Kondás
Koridér Korhelykedn! 101Kondér, s. ólá de aramă, clondir. Konditni, v. a toncăni, a da sunet
,(de clopot), a resuna.Kondor, a. creţ. .Kondoritás, s. încreţire. Kondorítni, v. a încreţi. Kondorodni, v. a sé încreţi. Kondulás, s. resunare, sunet. Kondúlni, v. a resuna.Kongatni, v. a da sunet, a bate sé
sune.Konkoly, s. neghină.Konkolyos, a. neghinos.Konok, a. — úl, ad. obstinat, cer-
bicos; capriţios.Kontár, s. petecitoriü, cârpaciü. Kontárkodni, v. a cárpoeí.Konty, s. coifură; coneiü.Kontyos, a. conciat.Konyha, s. culmă.Konyitni, v. a să ciuli, a sé pleca. Konyáit, a. plecat, ciulit.Kopár, a. gol, deşert; pleşug. Kopárság, s. loc gol, loc stérp. Kopasz, a. pleşug, calv; spén. Kopaszítni, v. a ciupilí. a smulge
pérul, a face pleşug.Kopaszodni, kopaszúlni, v. a sé
face pleşug.Kopasztani, v. (v. kopaszítni). Kopni, v. a sé róde, a sé toci. Kopintani, v. a atinge, a lövi, a
pocni.Kopintás, s. lovire, atingere, poc-
nire.Kopja, s. pică, lance.Koplalás, s. flămândire.Koplalni, v. a flămânzi.Kopó, s. cäpäü, câne (de vénát). Kopogás, s. boeănire, sunet, batere. Kopogni, v. a bocăni, a suna. Kopotyú, s. ureehie, resuflátóre (la
pesei)Koponya, s. căpăţină.Koporsó, s. cosciug, sicriü.Kopott, a. ros, tocit.Koppantani, v. a plesni, a pocni;
a curaţi luminarea.
Koppantó, s. mucări.KoppasztanI, v. (v. kopaszítni).Koptatni, v. a toci, a ponosi.Kor, s. eţate, vrestă.Korszellem, s. spiritul tâmpului.Kór, s. morb, bolä. -Kórház, s. spital.Kórjárvány, s. epidemie.Kórjel, s. simptomă (la morbosi).Kórvész, s. pestilenţiă, ciumă.Kora, a. témpuriü.Korán, ad. de témpuriü.Korány, s. tjiorl, reversatul íjilel.Korántsem, ad. nicedecum.Korbács, s. biciü.Korbácsolni, v. a biciui.Korbácsfű, s. brobinţă (plântă).Korcs, a. corcit, degenerat, bastard.Korcsma, s. ospétáríe, birt, cârelmă.Korcsmáros, s. ospétariu, birtariü.Korcsmároskodnl, v. a sé ocupa,
a trăi ca birtariü.Korcsolya, s. tălpigă, patine, pe-
ţioronge de dat pe gniaţă; scă- rigă (de aşezat buţile).
Korcsolyázni, v. a se da pre ghi- aţă, a patina.
Korcsos, a. (v. korcs).Korcsositás, s. degenerare, cor-
cire.Korcsositni, v. a corci, a degenera.Korcsosodás, s. degenerare, dege-
nerăţiune.Korcsosodni, v. a sé degenera, a
sé corci.Korcz, s creţă, bată, sîtore.Korczos, a. creţii, încreţit, cu
bată.Korhadni, v. a putrezi, a sé face
putregăios; a sé învechi.Korhadt, a. putregăios, învechit.Korhatag, a. putreditios, putred.Korhely, a. vagabund, beţiv, stren-
gariü, bărban.Korhelység, s. beţie, strengărie,
bărbănie.Korhelykedni, v. a ştrengări, a
bărbăni, a petrece beţii.
102 Korholás KotáznlKorholás, s. sgăriere, frecare ; în
fruntare.Korholni, v. a sgá.rié, a trage
dungi; a înfruntaiKoriczálni, v. a vagabonda, a ámbla
perde-v6ra.Korlát, s. ştachetă, cancel, bari
eră ; pedeeă, ínfrénare.Korlátlan, a. ül, ad. neínfrénat,
neţermurit.Korlátlanság, s. neínfrénare, des-
fráü, neţermurire.Korlátolható, a. deţermuriver, ín-
frénabil.Korlátolás, s. ínfrénare, deţermu-
rire, mărginire,, limitare.Korlátolni, v. a ínfréna, a deţer-
murí, a mărgini; a îngrădi.Korlátolt, a. ínfrénat, deţermurit,
mărginit.Korlátoltság, s. deţermurire, mărgi
nire, limităţiune, ínfrénare, res- tringere.
Korlátozni, v. (v. korlátolni).Kormány, s. guvern, regim, cârmă.Kormánycsin, s. lovitură de stat.Kormányszék, s. guvern, guber
nia.Kormányszék), a. guvernial, guber-
nial.Kormányozás, s. gubernare, con
ducere.Kormányozni, v. a guberna, a con
duce.Kormányzó, s. gubernătoriu, con-
ducätoriü.Kormányozható, a: gubernaver.Kormányozhatlak a. negubernaver.Kormos, a. funinginos.Kormositás, s. funinginare.Kormositni, v. a înfuningina.Kormosodni, v. a sé înfuningina.Kornyadni, kornyadozni, v. a boli,
a se lange<Ji; a fi morbos.Kornyadás, kornyadozás, s. lân-
gedlre, bolire.Kóró s. tulea, cotor, dudál.Kórós, a. tuleos, cotoros, dudăios.
Kóroda, s. spital (v. kórház). Kórodzni, v. a s8 face cotoros, du
dăios.Korogni, v. a corăi.Korom, s. funingină.Korona, s. coronă.Koronaherczeg, s. principe eredi-
tariü.Koronás, a. coronat.Koronázás, s, încoronare. Koronázni, v. a încorona.Korong, s. rota (olariulul) ţ disc. Koronként, ad. periodic, din témp
în témp.Koros, a. bătrân.Kóros, a morbos, bolnav. Korosodni, korosúlni, v. a înbă-
trâni.Korosság, s. bătrâneţă.Korpa, s. terîţă.Korpaczibre, s. chisăliţă, bors. Korpás, a. — an, ad. terîţios. Korsó s. ulceor, ol.Korszak, s. epocă, period. Korszerű, a. — en, ad. acomodat
la témp, oportun.Kortan, s. cronologie.Kórtan, kórtudomány, s. patologie. Korty, s. înghiţitură, ghiolc.Kos, s. berbece, ariete.Kosár, s. corfă, coş.Koslatni, v. a ámbla íncóce si în
colo; a căuta.Kóstolás, s. gustare.Kóstolatlan, a. — úl, ad. negustat. Kóstolni, v. a gusta.Kosz, s. hîră, lepră.Koszos, a. hírős, lepros.Kósza, a. (v. kőbőr.)Koszorú, s. cunună.Koszorús, a. încununat, laureat. Koszorutlan, a. neîncununat. Koszorúzás, s. încununare. Koszoruzni, v a încununa.Koszt, s. vipt, mâncare, nutre-
mént.Kosztos, s. eonviplor.Kótázni, v. a scrie note (de musică).
Kotlás Könnyebbedni 103Kotlá8, s. cloeire.Kotló, s. cloşcă, clocä.Kotnyeles, a. curios, năsut, in
discret.Kotnyeleskedni, v. a fí curios, a
fi năsut.Kotnyelesség, s. curíositate, násu-
ţime, indiscreţiune.Kotródni, ». á sé căra, a túli (la
fugă").Kottyanni, v. a sé amesteca (ín
vorbe), a fleeări.Kotyogni, v a elocăi.Kova, s. cremine, silice.Kovács, s. petriş, spat.Kovács, s faur.Kovácsolás, s. făurire.Kovácsolni, v. a făuri.Kovász, s. aluat acru.Kovászos, a. cu aluat, dospit. Kovásztalan, a. nedospit.fără aluat. Kozák, s. casac.Kozmás, a. afumat (la mâncare). Kozmásodní, v. a sé afuma (mân
carea).Kő, s. petră.Kőmetszés, s. sculptură, tăiere în
petră.Kőmives, s. murariü, zidariü. Kőnyomat, s. litogram.Köszírt, s. stâncă, scopul.Köb, s. cub.Köblös, a. de o gálétá.Köd, s. negură, bură.Ködmen, s. cojoc.Ködös, a. neguros.Ködösödni, v. a sé înnegura. Köhécselni, v. a tuşi, (mai uşor). Köhögés, s. tuşire.Köhögni, v. a tuşi.Kökény, s. porumbea.Kökényfa, s. porumbel.Kökörcs — ény, s. anemonă (plantă). Kölcsön, s. împrumut.Kölcsön, a. împrumut.Kölcsönös, a. — en, ad. împru
mutat.Kölcsönösség, s. reciprocitate.
Kölcsönözés, s. împrumutare, dare satt luare împrumut.
Kölcsönözni, »• a lua împrumut, a împrumuta; a da împrumut, a credita.
Kölcsöny, s. împrumut, dătorie.Kölcsönyzö, s. creditor, împrumu-
tătoritt.Köldök, s. buric.Köles, köleskása, s. mălai mérunt.Költeni, v. a cheltui, a spesa, a
a spenda; a inventa, a născoci, a plăsmui; a face poesil; a scula, a deştepta.
Költés, a. spesare; născocire; sculare.
Költemény, s. poesíe; iuvenţiune.Költész, s. poet.Költő, s. poet; inventătoritt.Költői, a. poetie.Költőileg, ad. poeticesee.Költőiség, s. poesíe.Költött,«, spesat, cheltuit; inventat.Költözés, s. mutare; peregrinare.Költözni, v. a sé muta; a călători,,
a peregrina.Költöző, a. strămutătoria, pere-
grinätoriü.Költség, s. spese, cheltuială.Költséges, a. eu spese, eu chel
tuială,Költségvetés, s. buget, prelimi
nar.Kölykes, a. cu căţei.Kölykezés, s. pui ere, fätare.Kölykezni, v. a féta, a púié (la eáni).Kölyök, s. căţel.Kömény, s. cumin, chimin, seCärea.Köményes, a. euminos, eu chimin,
eu sécárea.Köményezni, v. a face, a găti cu
cumin.Köny, könyű, s. lacrimă.Könyár, s. síről de lacrime.Könnyebbedés, s. uşorare, alinare,
înlesnire, facilitare.Könnyebbedni, v. a sé uşora, a sé
alina, a sé înlesni, a sé facilita.
Könnyebbités, s. uşurare, înlesnire, facilitare.
Könnyebbítni, v. a înlesni, a uşora, a facilita.
Könnyebbség, s uşurătate, facilitate, înlesnire;
Könnyebbülni, v. (v. könnyebbedni).Könnyed, a. — én, ad. uşor, faeil.Könnyen, ad. (v. könnyed).Könnyelmű, a. uşoratie, uşor de
minte.Könnyelműség, s. uşorinţă, uşo-
rime de minte.Könnyes, a. cu lacrime.Könnyesen, ad. lăcrimat, cu lac
rime.Könnyetlen, a. noi acri mat, fără
lacrime.Könnyezés, s. lacrimare, deplorare.Könnyezni, v. a lacrima; a de
plora.Könnyítés, s. uşorare, înlesnire,
facilitare.Könnyítni, v. a uşora, a înlesni,
a facilita.Könnyű, a. uşor, lesne, faeil.Könnyűlní, v. (v. könnyebedni).Köntös, s. Testmént; vigan, haină
femeieseă.Köntösös, a. cu vigan.Könyök, s. cot.Könyökölni, v. a sta pre cote, a coti.Könyöklés, s. stare pre cote.Könyör, s.rugăţiune, orăţiune; com
pătimire, îndurare; pietate.Könyörgés, s. suplieă; rugăţiune.Könyörögni, v. a sfi ruga, a cere;
a suplica.Könyörület, könyöriilés, s. îndu
rare; compătimire.Könyörtelen, könyörületlen, a. —
ül, ad. neîndurătoriu; neeom- pătimitorîu.
Könyörületes, a. — en, ad. îndurătorii!; compätimitoriü, comi- serätoriö.
Könyörületesség, s. îndurare; compătimire; pietate.
104 * KönnyebbitésKönyv, s. earte.Könyvárus, s. librariü.Könyvtár, s. bibliotecă. Könyvtárnok, s. bibliotecarii!. KÖnyv-vezető-vivő, s. eomtabil, gra
matic.Könyvecske, s. cărticică.Könyves, a. cu carte.Köp, s. scuipat.Köpés, s. scuipare.Köpczös, a. îndesat, corpulent,
peptos.Köpczösödni, v. a sö face peptos,
a sé face corpulent.Köpdösnl, v. a scuipa.Köpenyeg, köpeny, s. mantea. Köpű, s. coşniţă, coş de albine. Kör, s. cerc; periferie.Köralakú, a. sferoid.Körérintö, s. tangente.Körirat, s. cerculariü; eereuscriere. Kőris, körisfa, s. frasin.Körítni, v. a încunjura, a îm-
presora.Körív, s. arc (la cerc).Körlevél, s. cerculariü., Körmedzeni, v. a înghiăţa a sé
învertoşa.Körmetszet, s. segment.Körmetlen, a. — ül, ad. neun-
gbiat, fără unghii.Körmondat, s. period.Körrendelet, s. ordinăţiune, cer-
eulariü.Körsugár, s. rai);l (la cerc). Körszelö, s. sector.Körszemle, s. revistă, visităţiune. Körmölés, s. sgăriere.Körmölní, v. a sgárié.Kormos, a. — en, ad. ughiat, eu
unghii.Körny, környék, s. ţinut, regiune
impregiurime; presmă. Környékbeli, a. ţînutal, din ţînut. Környezni, környékezni, v. a ím-
presora, a încunjura.Környezés, környékezés, s. ím-
presorare, íncunjurare.
Környezés, környékezés.
Környezet Kővetkező 106Környezet, s. ímpregiurime. Köröm, s. uughie, ghiară. Köröskörül, ad. giur, ímpregiur. Köröztetés, s. curentare. Köröztetni, v. a curenta, a da spre
cereulare.Körte, körtve, s. perä.Körül, p. ímpregiur, giur. Körülbelül, ad. circa, cam. Körülírni, v. a eereuserie, a pa-
rafrasa.Körülmény, s. ímpregiurare, cer-
custanţă.Körülményes, a. — en, ad. ín
detal, pe larg.Körzet, s. cereuferinţă; ímpregiu
rime.Körző, s. cereulariü, cereulätoriü,
circin.Köszönés, s. mulţămire.Köszönet, s. mulţămită. Köszöngetni, v. a saluta (mered). Köszönni, v. a mulţămi. Köszönteni, v. a saluta, a bine-
venta, a gratula.Köszöntés, s. gratulăţiune, salu
tare, bineventare.Köszöntetni, v. a trimite salutare. Köszöntő, s. salutätoriü, gratulä-
toriu.Köszörű, s. tocilă.Köszörülés, s. tocire, ascuţire. Köszörülni, v. a toci, a ascuţi. Köszörűs, s. ascuţitorii!.Köszvény, s. podagrä; artetica. Köszvényesedni, v. a căpăta po-
dagrä.Kötni, v. a lega.Köteg, s. ténc, legătură, balot. Kötekedés, s. certare, încăierare. Kötekedni, v. a sé certa, a sé ín-
eäiera.Kötekedő, a. certăreţ.Kötél, s. funie, fune, stréng. Kötélgyártó, kötélverö, s. funariü. Kötéljaró, s. jucătorii! pe funie. Kötelek, s. legătură, legăminte. Kötelem, s. obligaţiune, dătorinţă.
Köteles, a. dătoriă, îndatorat, obligat.
Kötelesség, s. dătorinţă, oblegă- mént.
Kötelezés, kötelezettség, s. îndatorare, obligăţiune.
Kötelezni, v. a îndatora, a deob- liga, a oblega.
Kötelezvény, kötelezmény, s. contract, obligăţiune.
Kötény, s. cătrinţă, şurţă.Kötés, s. legătură.Kötet, s. tom.Kötetlen, a. — ül, ad. nelegat. Kotige, s. copulă.Kötlevél, s. contract, obligăţiune. Kötmód, s. mod conjunctiv.Kötő, s. legătore, legătură; legă-
toriü.Kötődni, v. a să lega; a glumi. Kötődés, s. şagă, glumă.Kötött, a. legat; împletit.Kötözni, v. a lega; a încătuşa. Kötözés, s. legare, înfăşurare; în
cătuşare.Kötszó, s. conjunctiv.Kötve, ad. legat.Kövecs, s. pietriş; — ke, s. pe-
tricică.Kövér, a. — en, ad. gras. Kövéredni, a. a sfi îngraşă. Kövérités, s. îngrăşare.Kö vérit ni, v. a îngrăşa.Kövérség, s. grăsime.Köves, a. petros.Követ, s. delegat, deputat, ablegat,
sol, ambasador, nunţiu.Követés, s. urmare, imitare. Követni, v. a urma, a imita. Követelés; s. pretensiune. Követelmény, s. (v. követelés). Követelni, v. a pretinde, a pofti. Követelő, a. pretendente. Következés, s. urmare, consecenţă. Következetes, a. — en, ad. con-
secente.Következendő, a. următorii!. Következő, a. următorifl.
Következőleg, következőképen, ad.ín modul urmätoriü.
Következetesség, s. eonsecenţă. Következetlen, a. — ül, ad. neco-
secente.Következetlenség, s. nccosecenţă. Következmény, s. eonsecenţă, ur
mare, deducţiune. resultat. Következni, v. a urma. Következtetés, s. deducere, deduc
ţiune.Következtetni, v. a deduce Követő, a. imitätoriü, urmä.oriü. Követség, s. deputâţiune, legăţiune,
ambasadă, solie.Kövezés, s. pardosire, parare. Kövezet, s. pardosală.Kövezetlen, a. — UI, ad. nepar
dosit.Kövezni, v. a pardosi, a pava (cu
petrii).Kövítni, v. a petriflea.Kövűlés, s. petriflcare, împetrire. Kövülni, v. a sé petrifica, a sé
îtnpetri.Kövület, s. împetrâlă.Köz, s. spaţiu, udiţă, loc gol. Közbeszéd, s. proverbiu.Közhely, s. loc comun, loc public. Közigazgatás, s. administrăţiune
publică.Közigazgatási, a. — lag, ad. ad
ministrativ.Közmondás, s. (v. közbeszéd). Köznem, s. gen neutru. Köznemités, s. neutralisare. Köznemítni, v. a neutrálisa. Köznép, s. popor, plebe. Köznevező, közösnevező, s. numi
tor comun.Központ, s. centru.Központi, a. central.Központosítni, v. a concentra. Köztársaság, s. republică. Köztársasági, republican. Közvélemény, s. opiniune publică. Közbe, ad. între, la miclloe. Közbejőni, v. a întreveni.
106 KövetkezőlegKözbejövés, közbejövetel, s. între-
venire.Közbenső, a. din m ijloc, mijlociu.Közforgalom, s. cumunicâţiune,
eomerciu.Közbül, ad. în mijloc.Közeg, s. mkjloc, organ public.Közegyen, s. paralelă.Közel, ad, aprópe.Közeledni, közelgeni, közelgetni,
v. a sé apropié, a advení.Közelgés, közeledés, s. apropiere.Közelítés, s. apropiere.Közelítni, v. a sö apropie.Közelitő, a. — leg, ad. aprópe,
aprocsimativ, circa.Közelről, ad. de aprópe.Közelség, s. apropietate, vecină
tate.Közép, s. mediu, centru.Közép, a. mijlociu, de m ijloc.Középfok, s. grad comparativ.Középige, s verb neutru.Középkor, s. evul mediu.Középpont, s. punt central.Középponti, a. central.Középszerű, a.' — leg, ad. de
miijloc.Középtanoda, s. gimnasiu, şcolă
mijlocia.Közepett, ad. la midloe.Középső, a. mijlociu.Középszerűség, s. mediocritate
miijloeime.Közlekedés, s. eomunicăţiune.Közlekedni, v. a sta în eomunică
ţiune.Közlés, s. comunicare, împărtăşire.Közlöny, s. comunicatorii!, organ
public, monitor.Közönb, közönbösség, s. nepăsare,
indiferinţă; neutralitate.Közönbös, a. — en, ad. indiferent,
nepäsätoriü; neutral.Közönyös, a. comun.Közönyösség, s. comuniune.Közönséges, a. comun.Közönségesen, ad. de comun.
Közönségesen
Közönség Kúszni 107
Közönség, s. public, comunitate. Közöny, közönyösség, s. (v. kö-
zönb).Közönyös, a. — en, ad. (v. kö-
zönbös).Közös, a. — en, ad. comun. Közösülés, s. împărtăşire, comu-
nieăţiune, participare.Közösülni, v. a sé comunica, a sé
Împărtăşi, a participa.Között, p. între, prímre. Közrehatni, v a conlucra, a con-
í'ace. a mijloci.Közremunkálni, közreműködni, v.
(v. közrehatni).Község, s. comună.Községi, a. comunal.Közt, p. (v. közötti.Közügy, s. causă publică, afacere
comună.Közül, p. din, dintre.Közvetett, a. mijlocit, mediat. Közvetítni, v. a întreveni, a m ij
loci.Közvetlen, a. — ül, ad. nem ij
locit.Közvetöleg, a. — es, ad (v. köz
vetett).Közé, p. între, la mijloc.Krajczár, s. cruceriti.Kréta, s. cretă.Krétázni, v. a însemna, a unge cu
cretă.Krétás, a. cretat, cu cretă. Kristály, s. cristal.Kristályosodni, v. a sé cristalisa. Krokodil, s. crocodil.Krumpli, s. cartofe.Kucsma, s. căciulă.Kucsmás, a. eu căciulă, eăeiulat. Kuczorodás, s. sgulire.Kuczorodni, Kuczorogni, v. a sé
sgulí, a sé strînge laolaltă. Kudarcz, s. păeălitură, bajocură,' Kufár, s. sfarnariü, precupeţ. Kufárkodnl, v. a face preeupeţie. Kugli, s. con, popic.Kuglizás, sj joe ín popice.
Kuglizni, v'. juca în popice. Kukacz, s. stréped. verme. Kukkanni, v. a sé uita; a tăce
mut.Kukoricza, s. cucuruz, păpuşoii!. Kukoritni, v. a cânta cucurigu (ca
cocoşii).Kukucsálni, V. a sé uita, a ochi. Kukurlkolás, s. eântatul de cocoş. Kukurikolni, v. (v. kukbritni). Kulacs, s. ploscă.Kulcs, s. chiăie.Kulcsár, s. chiälariü.Kulcsolni, v a încuie.Kulcsolodni, v. a sé încuie, a sé
încleşta.Kullogni, v. a merge încet.Kun, s. cumanKunyhó, s. colibă, bordel, căşcioră Kúp, s. cupolă; con.Kupa, s. cupă, cofă.Kuporodni, v. (v. kuczorogni). Kúpos, a. conic.Kurjantani, v. a striga, a sbiera,
a chiui.Kurjongani, kurjongatni, v. (v.
kurjantani).Kurta, a. scurt.Kurtán, ad. scurt.Kurtitás, s. scurtare; abreviaturä. Kurtítni, v. a scurta.Kurtúlni, v. a sé scurta.Kurucz, s. curnţ, cruciat. Kurutyolni, v. ’a ocăi, (ca broş-
cele).Kuruzsolás, s. fermeeätorie, fer-
meeătură.Kuruzsolni, v. a fermeca. Kuruzsoló, s. fermecătoriu, şar
latan.Kurva, s. femeia publică, eurvă. Kurválkodás, s. curvíe. Kurválkodni, v. a curví.Kurvás, a. eurvos.Kurvázni, v. a curví, a numi
curvä.Kúszni, v. a sé urca, a sé căţăra,
a sé sui (pe arbore),
108 Kúszó LábadozniKÚSZÓ, a. urcători», căţărătorii!.Kút, s. fântână, puţ.Kutatás, s. visitare, scrutare, re-
visiune.Kutatni, v. a cerceta, a scruta, a
căuta, a visita.Kuttogás, s. pitulare.Kuttognl, v. a sé pitula, a se as
cunde.Kutya, s. câne.Kutyáíkodás, s. cânie, blăstâmăţie.Kutyálkodni, v. a sä câni, a face
reutăţî.Kutyaság, s. (v. kutyáíkodás).Kuvasz, s. câne sătesc, câne de ol.Kuvasztani, v. a descorţa, a despoié.Kuvik, s. ciuvicä.Kül, külső, a esterior, din afară.Külváros, s. suburbe.Külföld, külhon, s. ţâră străină.Küldés, s. trimitere, espedare.Küldemény, s. trimitere; espedi-
ţiune.Küldeni, v. a trimite, a espeda.Küldő, s. trimiţetoriu, comitente,
espediente.Küldögélni, v. a trimite ( mereu).Küldöncz, s. emisariu.Küldött, s. curier; debutat, delegat.Küldöttség, s. comisiune; delega-
ţiune, deputăţiune.Küldözni, v. a trimite (încoee-în-
eolo).Küllő, s. asterie.Különbözés, s. deosebire, destin-
gere, diferinţă.Különbözni, v. a diferi, a sä des-
tinge, a sé deosebi.
Külön, ad. deosebit, separat, parti cular, special, despărţit, divers.
Különválni, v. a sä despărţi.Különféle, ad. diferit, diferent,
eterogen.Különb, a. mai ales, mai bun, de
frunte.Különbözni, v. (külömbözni).Különböztetés, s. destincţiune, des-
tingere.Különböztetni, v. a destinge, a
deosebi.Különbség, s. diferinţă, diversitate.Különcz, a. curios, ciudat; retras;
bizar.Különités, s. separare, despărţire.Különitni, v. a separa, a despărţi.Különködni, v. a sä despărţi, a sä
separa; a sä retrage.Különös, a. — en, ad. deosebit;
special; estraordinariü.Különözni, v. a să separa, a sä
despărţi, a sé desface.Különség, s. (v. különbség).Különzék, s. separare, despărţelă.Külső, a esterior, din afară.Külsőség, s. esterioritate; super
ficialitate; aparinţă.Kürt, s. trimbiţă, bucium, corn.Kürtő, s. horn.Kürtőin!, v. a bucina, a buciuma.Küszöb, s. prag.Küszöbölni, v. a scote, a da afară,
a elimina.Küzdés, küzdelem, s. luptă, luptare.Küzdeni, v. a lupta, a combate.Küzdő, s. luptätoriü.Küzködni, v. a sé lupta.
L.Láb, s. peţior; urmă (la măsu
rare).Lábikra, s. pulpă.Lábnyom, s. urmă.Lábszár, s. fluerul peţioruluî.
Lábacska, s. peţioraş.Lábadni, v. a sé íntrőma, a ső
scula a sé restaura (din un morb).
Lábadozni, v. (v. lábadni).
Lábadozó Lankadni 109Lábadozó, a. reconvaloseent. Lábas, a cu peţiore.Lábatlan, a. fără peţiore.Lábbeli, s. călţăminte, ciobote. Labda, s. pilă, mince.Labdacs, s. globuleţ, globuţ; pi
lulă.Labdázni, v. a juca de a pila. Lábnyi, a. de o urmă.Lábolni, v. a trece pedestru (ap a);
a sé duce, a sé căra; a scăpa (dm vre un morb).
Lábravaló, s. ismene.Laczi, n. prop. Ladislaű.Láda, s. ladă.Ládácska, s. lăduţă, lădiţă.Ladik, s luntriţă, gondolă. Ladikázni, v a luntri, a pluti. Ladomér, n. prop. Vladimir. Lagzí, s. ospeţ, petrecere (în mân
cări si beuturî.Lágy, a. — an, ad. mole; domol. Lágyitás, s. moiere; domolire. Lágyitni, v. a m oié; a domoli. Lagymatag, a. călduţ, căldişor, Lágyság, s. moletate, moleşime;
blândeţă.Lágyulás, s. înmuiere; domolire,
alinare.Lágyulni, v. a să moié; a sé do
moli, a sé alina.La ha, a. trândav, leneş.Lajhár, s. leneş, bradip.La os, n. prop. Ludovic.Lajstrom, s. registru. Lajstromozás, s. registrare. Lajstromozni, v. a registra. Lajstromozó, s. registrante, regis-
trätoriü.Lajtorja, s. seară.Lak, s. locuinţă, eortel.Lakás, s. locuinţă; locuire. Lakatlan, a. nelocuit ; deşert. Lakatolni, v a pune lăeat,’a încuie. Lakatos, s. lăcătario.Lakhatlan, lakhatatlan, a. nelo-
euibil.Lakható, a. locuibil, de locuit.
Lakni, v. a locui; a sé sătura. Lakma, «. ospăţ.Lakmározás, s. ospétare. Lakmározni, v. a sé ospăta.Lakó, $. locuitoriü.Lakodalom, s. nuntă.Lakodalmi, a. de nuntă. Lakodalmas, a. nuntaş. Lakodalmazni, v. a sé ospeta, a
{iné nuntă.Lakolás, s. resplătire, pedepsire. Lakói ni, v. a pătemi, a suferi, a
lua resplatä.Lakoma, s ospăţ, petrecere. Lakomázni, n. a sé ospăţa, a-si
petrece (în mâncări si băuturi).
Lakos, s. (v. lakó).Lakosság, s. locuitori, locuitori me. Lakozás, s. locuire.Lakozni, v. a locui.Lakzi, s. ospăţ, petrecere.Láma, s. lamă (anim.).Lámpás, lámpa, s. lampă.Láncz, s. lanţ, catenă.Lánczolás, «. lănţuire, încatenare. Lánczolni, v. a lănţui, a încatena. Lánczos, a. încatenat, încătuşat. Lándsa, s. pică, lance, suliţă. Lándsás, «. lanceriâ.Láng, s. flacără, văpaie.Lángelme, lángész, s. geniu, in-
geniu.Lángelméjü, lángeszű, a. inge
nios; genial.Lángolás, «. înflăcărare, aprin
dereLángolni, v. a să înflăcăra, a să
aprinde.Lángoló, a. înflăcărătoriu.Langy, langyos, a. (v. lagymatag). Langyasztani, langyositni, v. a
încălzi, a face căldişor.Lank, a. (v. lankadt).Lankadás, s. obosire, fatigare, lân-
gedire.Lankadni, v. a să obosi, a să fatiga,
a să ostăni, a lângeiji.
1.10 Lankadoznl LáthatóLankadozni, v. (v. lankadni). Lankadt, a. obosit, fatigat, lánged,
molatic moleşit.Lankadtság, s. ostänelä, fatigä. Lankasztás, s. fatigare, obosire,
langedire.Lankasztani, v. a fatiga, a obosi,
a ostăni.Lant, s. liră, lăută.Lantolni, v. a cânta eu lira. Lantorna, s. burduf; beşică; peliţă. Lantornás, a. cu burduf.Lantos, s. lirariü, lăutariii. Lantosköltemény, s. poemă lirică. Lány, s. féta, fiică, copilă.Lanyha, a. jmóle; eăldişor, téped. Lanyhán, ad. (v. lanyha). Lanyhaság, s. molétate, tepóre. Lányka, s. fetiţă, copilită.Lap, s. főié; pagină, lăture; su
prafaţă.Láp, s. mărăeină, baltă, loc apătos. Lápa, s. găvănitură, eoncavitate. Lapály, s. şes, plan.Lapályos, a. plan, loc aşezat, loc
deschis.Lápás, a. mărăcinos, băltos.Lapát, s. lopată.Lapátolni, v. a lopăţi.Lapdacs, s. (v. labdacs).Lapi, s. fóie (de plante).Lapitni, v. a turti, a întinde, a laţi. Lapító, s. cârpătorifi.Lapmértan, s. planimetrie. Lapoczka, s. lopată, plagă; la- - poczkacsont, urner, spată.Lapos, a. turtit, lat.Laposgeleszta, s. limbric cordelat. Lápos, a. (v. lápás).Lapositás, s. lăţire, turtire. Lapositni, v. a lăţi, a turti. Lapozás, s. foliare, paginare.’ Lapozni, v. .a folia, a pagina. Lappancs, s. uşă orizontală (la
unele pefniţî); cursă.Lappangás, s. ascundere, pitulare. Lappangani, v. a sé ascunde, a
sé pitula.
Lappangó, a. ascuns, pitulat. Lapta, s. tv. labda).Laptázás, s. jncare de-a mineea,
de-a pila.Laptázni, v. (v. labdázni).Lapu, s. frundă lată, brustur. Lapulás, s. turtire; alipire; lăţire. Lapulni, v. a se turti; a sé alipi;
a se lăţi.Lárma,- s. fremet, sgomot, larmă. Lármás, a. sgomotos, frenetic. Lármázás, s. sgomot, lărmuire,
strigare.Lármázni, v. a face sgomot, a lăr-
mui, a striga.Lármázó, a. sgomotos, lărmuitorift,
sbierătorift.Lárva, s. mască, larvă.Lárvás, a. mascat, lárvát.Laska, s. tăieţel, tăieţei.Lasacska, a. încetuţ, încetişor, că
tinel. ’ .Lasacskán, ad. v. (lasacska). Lassan, ad. cătinel, încet.Lassitni, v. a da încet, a merge
mal cătinel, a re(iné.Lassú, a. târziu, încet, pian. Lassúság, s. încetare, întârziere. Lassucska, a. (v. lassacska). Lassúdni, v. a sé domoli, a înceta. László, n. prop. Ladislau.Lat, s. lot.-Látás, s. vedere, contemplare, pri
vire.Látni, v. a vedé; a privi.Látcső, s. telescop, ochian. . Láthatár, s. orison.Látlelet, s. visum repert. Látszertan, s. optică.Látat, s. părere, aparinţă; profit,
folos.Látatlan, a. — úl. ad. neveZut. Láthatlan, láthatatlan, a. nevi-
sibil.Láthatlanúl, láthatatlanul, ad. (v.
láthatlan).Láthatatlanság, s. nevisibilitatc. Látható, a. — lag, ad. visibil.
Látmány, látvány, s. vedere, vedenia, spectacol, privire, aspect; fenomen
Látnok, s. vodetorki, profet.Látó, a.. vedetoriü.Látogatás, s. cercetare, visitare,
cercare.Látogatni, v. a cerceta, a visita.Látogató, s. cercetătorul, visităto-
rlü.Latolni, v. a măsura ou lotul, a
cumpăni; a judeca.Látomás, s. vedere.Látomásozás, s. vidimare.Látomásozni, v. a vidima.Lator, s. für, tälharifi; curvarifi.Latorság, s. tâlhărie; eurvíe.Latos, a. de un lót.Látszat, s. părere, aparinţă.Látszatos, a. aparinte, la părere.Látszani, v. a sé vedé, a sé páré;
látszik, se pare, sé vede.Látszó, a. (v. látszatos).Láttamozni, v. (v. látomásozni). jLáttán, s. opticăLáttani, a. — lag, optic.Látvány, s. (v. látmány).Láva, s. lavă.Láz, s friguri, ferbinţelă, revoltă.Laza, a. nestrins, destrămat; pos-
păios.Lazacz, s. salm, (pesee).Lázadás, s. revoltă, rescolă, rebe
liune.Lázadni, v. a revolta, a sé res-
cula,' a rebela.Lázangani, v. (v. lázadni).Lázangás, s. ív. lázadás).Lázasztani, v. a revolta, a reseula,
a rebela.Lázasztás, s. revoltare, resculare,
rebelare.Lázasztó, a. revoltătorii!, rescuiă-
torift.Lázítni, v . ( V . lázasztani).Lázongani, v. (v. lázadni).Lazúr, o. lazur, albastru.
L&tmány, látvány Lé 111Le, ad. diós, jó s ; (sé folosesce la
compunere), a, ab, de, des, sub, stra etc. — ábrázolni, a deco-. pia, a depinge : — alacsonyitnl, a dejosí; — alázni, a umili; — áldozni, a dejosí , — alkonyodni, a apune sórele; — beszelni, a desfätui, a desmánta; — csapolni, a scurge, a canalisa, a cepuí; — fegyverezni, a des- arma; — fele, in j ó s ; — felezni, a smântâni; — foglalni, a secuestra, a dejiné; — folyni, a decurge; — gázolni, a călea inpetióra; — igázni, a subjuga;— Írni, a ,descrie; — járni, a espira, a trece; — kaczagni, a deride; — kenyerezni, a deob-
, liga, a îndători, a eorumpe; — konczolni, a măcela; — kötelezni, a deobiiga; — mocskolni, a ocări, a defaima, ainjura; — mondani, a abdice; — mosni, a înfrunta, a spăla; — ölni, — öidösni, a ucide, a măcela; — pállani, a prăvui: — párolni, a destila;— pecsételni, a sigila; — piron- gatni, a înfrunta, a ocări, a mustra; — piszkolni, a macula, a ponosi; a ocări, a defăima, a injura; — részegíteni, a ímbeta;— részegedni, a sé ímbeta; — róni, — fizetni, a solvi, a plăti, a disconta; — számitni, a de- trage, a disconta, a subtrage;— származni, a descende, a-si lua originea; — szólni, a defăima, a bajoeorí; — tartani, — tartoztatni, a dejiné, a secuestra, a opri, a aresta ; — vonni, a detrage, a scări, a disconta;— zárni — zárolni, a inchide, a íncuié, a secuestra etc. asemenea sustantivele formate din verbe, pr. le — alacsonyitás;— alázás; — áldozás; — alko- nyodás; — beszélés etc.
Lé, s. supă, zamă; suc; fluid,
112 Leány Lélekzeni
Leány s. fétá, •fetiţă, fică, copilă.Leányka, s. eopiliţă, fetiţă.Lánykodni, v. a fetí.Leb, s. căldură, velvóre ; fluturare,
oscilare, vibrare.Lebbenni, v. a sări (în sus).Lebegni, v. a velfăi, a flustura, a
sbura, a ső legăna (ín aeri.Lebegtetni, v. a oscila, a vibra, a
flustura.Lebernye, Lebenye, Lebernyeg, s.
bărbie la vite, tragăn.Lebúj, s. bordel, pefniţă, suterană,
eeiar de femei nemorale.Léczelni, léczezni, v. a leţui.Léczezés, s. leţuire.Léczezet, s. Jeţuielă.Leczke, s. lecţiune; prelegere.Leczkézni, v. a dăscăli, a ocări,
a înfrunta.Ledér, a. desfrenat, uşor de minte,
sburdalnic.Ledérség, s. desfréü, libertinagiü,
sburdälnicie.Leg, (préfise la superlativ), prea,
férte ; (sufise de adverbie), d. e. érezhető-leg. de simţit, simţibil ete.
Lég, levegő, s. aer.Legelés, s. pascere.Legelni, v. a paşce.Legelészni, v. a paşce (pe încet).Legelő, s. păşune.Legeltetni, v. a paşce (vitele).Légely, légej, s. fedeleş (vas de
lemn).Legény, s. feţior, june.Legényes, a. feţioresc.Legényesen, ad. feţioresce.Legényke, s. feţioraş.Legénység, s. tinerime, junime.Léghajós, s. navigator în aer, ae
rostat.Léghuzam, légvonat, s. trăsură de
aer, curent, de aer.Légi, a. atmosferic, de aer, din
aer.Légkör, s. atmosferă.
Légmérő, s barometru, aerometru'Légszivatyú, s. pumpă de aer, ma
şină pneumatică.Légtükrözet, s. fata morgana, Og
lindire in aer (un fenomen în aer).
Légtünemény, s. fenomen, semn în aer, meteor.
Légy, s. muscă.Legyes, a. eu muşee, muscos.Legyezés, s. apărare, de muşee.Legyezni, v. a apăra de muşee.Legott— an, ad. numaidecât, în
dată.Legyezgetni, v. a apara (mereu de
muşee).Legyező, s. véntariü, eventai.Legyinteni, v. a atinge (uşor), a
anina.Léha, a. sfic, gol.Léhaság, s. secătură, golirne. Lehelés, s. respirare, resuflare. Lehelet, s. respirăţiune, resuflare. Lehelni, v. a respira, a resufla. Lehetni, v. a sé poté, a fi eu po-
tinţa.Lehetetlen, a. imposibil, cu ne-
potinţă.Lehetetlenség, s. imposibilitate. Lehetlenitni, v. a face imposibil. Lehető, a. posibil, cu potinţă. Lehetőség, s. posibilitate, potinţă. Lehetség, s. (v. lehetőség). Lehetséges, a. (v. lehető).Lejteni, v. a merge la vale, a merge
in jo s ; a declina; a salta.Lejtő, s eoborlş, răpediş, decliviu. Le tős, a. la vale, decliviu.Le ni, v. a afla, a găsi; a căpăta;
a íníímpina; a hideg lel, me prind frigurile.
Lél, s. esenţie, spirit (la fluide. Lélek, s. spirit, suflet.Lélektan, s. psieologíe.Lelékeny, a. invenţios.Lélektelen, a. fără spirit.Lélekzés, s. resuflare, respirare. Lélekzeni, v. a resufla, a respira.
Lelemény, s. aflare, născocire, in- venţiune.
Leleményes, a. näscocitoriü, înven- ţios.
Leleményesség, s. invenţiositate, ingeniositate.
Lelencz, s copil aflat, prunc espus.Lelenczház, s. casă de copil aflaţi.Lelés, s. găsire, aflare, invenţiune.Lelet, s. invemură.Lelettár, leltár, s. inventariü.Lelkendezni, v. a resufla greü, a
gâfâi.Lelkes, a. însufleţit, cu spirit; ani-
mos, energios, entusiasmat.Lelkesedés, s. însufleţire, entusi-
asinare, animare, inspirare.Lelkesedni, v a sé însufleţi, a sé
inspira, a sé entusiasma.Lelkesen, ad. energie, însufleţit.Lelkesités, s. entUsiasmare, însu
fleţire, animare.Lelkesítni, v. a entusiasma, a în
sufleţi, a anima, a înbărbăta.Lelkesülni, v. (v. lelkesedni).Lelkész, s. păstor sufletesc, preot.Lelkészi, a. preoţesc.Lelketlen, a. fără suflet; mort.Lelketlenül, ad. (v. lelketlen).Lelketlenség, s. neeonsciinţă, nere-
ligiositate, perversitate.Lelki, a. sufletesc.Lelkileg, ad. sufletesee, spiritual-
minte.Lelkiismeret, s. conseiinţă.Lelkűiét, s. animă, simţement, —
sentiment moral, caracter moral.Leitár, s. inventar.Leltározás, s. inventare.Leltározni, v. a inventa.Lemez, s. tablă, lespede, placă.Len, s. in.Lencse, s. linte.Lenditni, v. a îniepta, a aiepta, a
atinge, a anima.Lendület, s pornélá; avént; îni-
eptare.Lendületes, a. aventat.
Lelemény Leselkedés 113Lengeni, v. a sé clătina, a se le
găna; a flutura; a oscila, a vibra. Lenge, a. sprinten; trecătorii!;
flusturat.Lengeség, s. sprintenie; flastura
ţiune.Lengedezni, v. (v. lengeni). Lengedeztetni, v. a mişca, a clă
tina.Lengyel, s. polon.Lengyelül, ad. polonesce.Lenni, v a fi.Lent, ad. dios, de desubt.Lény, s. fiinţă.Lényeg, s. esenţie.Lényeges, a. esenţ al.Lep, lepel, s. perdea, copertă; vél. Lepni, v. a surprinde.Lép, s. splină: fagur; véső.Lépni, v. a paşi.Lepcses, a. necurat, nespălat;
leneş.Lepcseskedni, v. a sé levení; a sé
purta necurat.Lépcső, s. grad, tréptá, seară. Lépcsönkint, ad. gradat, treptat. Lépcsőzet, s. gradaţiune.Lépdelni, v. a păşi (încet).Lepedő, s. linceol, lepedeü. Lépegetni, v. (v. lépdelni). Lepentyü, s. arâpă (de vestminte),
şlep.Lepény, s. eoeoradă, turtă, cocă. Lépés, s. paş.Lépést, ad. în paş.Lepke, s. fluture.Leplezés, leplezet, s. înveluire,
coperire, mascare.Leplezetlen, a. — ül, ad. neaco
perit, nemascat.Leplezni, v. a învălui, a acoperi,
a masca.Leplező, a. paliativ.Leppentyü, s. capac.Léptetni, v. a mâna în paşi; a de
fila.Les, s. pândă.Leselkedés, s. pândire.
8
114 Leselkedni LoholniLeselkedni, v. a pândi.Lét, létei, s. esistinţă.Létesítés, s. efeptuire, înfiinţare,
îndeplinire.Létesitni, v. a efeptuí, a înfiinţa,
a índeplení.Létesiilés, létesiilet, s. (v. léte
sítés).Létesülni, v. a sé efeptui, a sé în-
în fiinţa.Letét, s. deposit.Létezni, v. a esista, a fi.Létezés, s. esistenţă, fiinţă.Létra, s. seară.Létszer, s. organ.Levedzeni, v. a sé înzămoşă. Levegő, s. (v. lég).Levegőtlen, a. fără aer.Levél, s. epistolă; fóia ; frunză. Levélboritek, s. covertă.Levéltár, s. archiv.Levéltárnok, s. archivar.Leveles, a. eu fol, înfrunzit; cu
epistolă.Level ész, s. purece de frunte. Leveletlen, a. fără fol, fără frunte. Levelezés, s. corespondenţă. Levelezni, v. a ţine corespondenţe,
a corespunde; a foileta. Levelező, s. corespondente. Levente, s. cavaler; aventurariü. Levertség, s. consternăţiune, des-
curagiu, debelăţiune, întristare. Leves, s. supă, zamă.Leves, a. sncos, zămos.Levés, s. fire, facere, genese. Levesedni, v. a sé înzămoşă. Leveses, a. zămos, sucos; de supă. Levesség, s. sucositate.Levetlen, a. nesueos, nezămos. Levezni, v. a zămui.Lézengeni, v. a âmbla gură căs
cată.Lézengő, s tândală.Liba, s. gânseă, gâscă.Libegni, v. a oscila, a vibra, a
flutura.Libucz, s. eubiţ (pasere).
Lidércz, s. foc fugătoriu, foc rătăcitorii!; smeü.
Liget, s. pădurice, bére.Lihegni, v. a respira greü, a gâfâi. Lik, s. (v. lyuk).Likacs, s. găurice; pori.Likacsos, a. cu găurice. Likacsosság, s. porositate.Liliom, s. liliă, crin.Liszt, s. fărină.Ló, s. cal.Lócsiszár, s. speculant de cai. Lóhátas, s. călăreţ.Lóháton, ad. călare.Lóhere, s. trifoi.Lob, s. flamă, flacără.Lobbanni, v. a sé înflăcăra. Lobbantani, v. a aprinde, a în
flăcăra.Lobogni, v. a flustura, a fâlfăi; a
clocoti.Lobogó, s. flamură, stindard, stég. Lobogó, a. .flusturätoriü, fâlfăi-
toriü ; cloeotitoriü.Lobogtatni, v. a flustura, a fâlfăi. Locsanni, a. a sé versa, a sé stropi. Lőcs, s. tină, fleseä.Locsadék, s. späläeituri, lături. Locsantani, v. a versa, a stropi. Locskos, a. flescuit, întinat, mânjit. Locsogás s. fleuriturä.Locsogni, v. a flecari, a fleuri. Locsolás, s. stropire, udare. Locsolni, v. a stropi, a uda. Lócza, s. bancă, scaun lung. Lódítni, v. a mişca, a împinge. Lódúlni, v. a sé căra, a sé şterge,
a fugi.Lógni, v. a sé clătina, a oscila ; a
atérna.Lógony, s. pendel.Lohadás, s. scădere.Lohadni, v. a scádé, a sé des-
ímfla.Lohasztani, v. a desîmfla, a face
sé scadăLoholni, v. a tropăi, a merge greü;
a eiomăgi, a bate.
LomLom, s. bagagiü; trenţărie.Lomb, s. frunzăriţi, ramură verde. Lombász, s broscă verde, boratee
verde.Lombik, s. capac, alambic. Lombos, a. frumjíos, rămuros;
sburlit.Lombosodni, v. a sé înfrundeşa; a
se sburlí.Lombtalan, a. nerămuros, fără
frumjarifl.Lomha, a. trândav, leneş.Lomhán, ad. (v. lomha). Lomháskodni, v. a sé trândăvi, a
sé lenevi.Lomhítni, v. a trândăvi, a lenevi. Lopás, s. furt, furare.Lopakodni, v. asé turişa, a sé dosi. Lopni, v. a fura, a pitula.Lopó, s. furătorin; curcubetă (de
tras vinul).Lopódzás, s. îndosire, furişare. Lopódzni, v. (v. lopakodni). Lopogatni, v. a fura (des).Lopva, ad. pe furiş; furând. Lótás, s. alergare.Lótni, v. a fugi, a alerga. Lötyögni, v. a sé clătina (fluidul);
a fleeări.Lovacska, s. ealuţ, căluşel,Lovag, s. cavaler; călăreţ.Lovagi, a. cavaleresc.Lovagilag, ad. eavaleresce. Lovagias, a — an, ad. (v. lovagi). Lovagiasság, s. cavalerie, gene
roşi täte.Lovaglás, s. călărire,Lovagló, s. călăreţ.Lovagolni, v. a călări.Lovarda, s. şcolă de călărit; circ. Lovas, s. călăreţ.Lovasság, s. cavalerie, călărime.
Lüktetés 115Lovász, s. călăreţ, măiestru de cal. Lőcs, s. leucă.Lődörögni, v. a âmbla impleteeit,
a âmbla vasabond.Lőni, v a puşca.Lőfegyver, s. puşcă.Lőpor, s. praf de puşcă.Lődözés, s. puşeare, puşeătură. Lődözni, v. a puşca (mereu). Lődöző, s. puşcătoritt.Lökni, v. a împinge, a arunca, a
asverli.Lökés, s. aruncare, asvérlire, bol-
ditură.Lövelés, s. puşeare, puşeătură; es-
plosiuneLövelni, v a puşca; a esploda. Lövés, s. puşeătură.Lövész, s. puşcaş, venătorid.Lövő, s. tv. lődö/.ő'.Lucskos, a. tinos; fleşcăit.Lucsok, s. tină; flâşcă.Luczerna, s. lucernă Lúd, s. gânscă, gâscă.Lúg, s. leşiiă.Lugas, s. avboreî, verdâţă, frun
taria, pădurice;Lúgos, s. (v. lugas).Lúgos, a. leşîios.Lusta, a. leneş, trândav.Lustán, ad. i v. lustái.Lustaság, s. trândăvie, lene. Lustítni, v. a trândăvi, a lenevi. Lustúlni, v. a sé trândăvi, a sé lenevi. Lükögni, v. a bate (pulsul), a sé
clătina.Lükögés, s. clătinare, batere (de
puls).Lüktetni, v. a bate, a bocăni, a
sbocotí, a palpita.Lüktetés, s. batere, boeänire, sbo-
cotire, palpitare.
8*
Lyány, s. (v. leány).Lyányka, s. (v. leányka).Lyányos, a. cu fétá.Lyuk, s. gaură.Lyukacs, s. pori, găuriţă. Lyukacsos, a. eu găuriee, poros. Lyukacsosság, s. porositate. Lyukadás, s. găurire, spargere,
bortitură.Lyukadni, v. a se găuri, a sé
sparge, a se borti.
Ma, ad. astăzi.Macska, s. mîţă, pisică.Madár, s. pasere.Madarász, s. păsărariti. Madarászás, madarászat, s. pă
sări t prindere de paseri. Madárka, s. păsărică, păsăruîeă. Madrácz, s. saltea, inatraţă. Madzag, s aţă, şforă.Mag, s. sîmbure, sămînţă, mied. Magtár, s. granariü ^Maga, pron. însuşi, insa. Magatartás, s. ţinută, purtare. Magaviselés, magaviselet, s. pur
tare, conduită.Magán, ad. însuşi, singur, parti
cular, privat.Magánálló, a. independente. Magánbeszéd, s. monolog. Magánének, s. solo, cântare sin
guratică.Magánhangzó, s. vocale.Magánjog, s. drept privat. Magánlét, s. singurătate. Magántanitó, s. învăţătorii! privat. Magánügy, s. afacere privată.
Lyukas, a. găunos, găurit, spart.Lyukasan, ad. (v. lyukas).Lyukasítni, v. a găuri, a sparge.Lyukasodni, v. a sé sparge, a sé
găuri.Lyukasztani, v. (v. lyukasítni).Lyukasztás, s. găurire, spargere.Lyukgatni, v. a găuri, a sparge,
a borti.Lyukgató, s. găuritorii!, spărgă-
toriü.
Magános, a. singuratic, privat, particular.
Magánosság, s. singurătate, particularitate.
Magánoskodni, v. a petrece ín singurătate, a sé separa.
Magány, s. singurătate.Magányos, a. — an, ad. singur,
singuratic.Magányosság, s. (v. magány).Magánykodni, v. (v. magános
kodni).Magánykodás, s. (v. magánosság)Magas, a. inait.Magasan, ad. înalt, sus.Magasbitás, s. înălţare.Magasbitni, v. a înălţa.Magasság, s. înălţime.Magasulás, magasulat, s. înălţare,
ridieătură.Magasúlni, v. a sé înălţa.Magasztalás, s. glorificare, înăl
ţare.Magasztalni, v. a înălţa, a glori
fica.
Magasztalt Malom 117'Magasztalt, a. glorificat, înălţat, Magasztaltság, s. glorificăţiune,
sublimitate.Magasztos, a. sublim, maiestos. Magasztosság, s. sublimitate. Magasztositni, v. a glorifica, a : înălţa.
Máglya, s. rog, rug, piră. Mágnás, s. magnat.Mágnes, s. magnet.Magos, a cu simbure, cu seminţă,
mie<jios.Magtalan, ct. — úl, ad. sterp; fără
simbure, fără seminţă. Magtalanság, s. sterpime.Magvas, a. (v. magos).Magvatlan, a. (v. magtalan). Magyar, s. magiar, ungur. Magyar, a. magiar, unguresc. Magyarázás, s. esplicare. Magyarázat, s. esplicăţiune, inter-
pretăţiune.Magyarázni, v. a espliea. Magyarázó, s. esplicătorih, inter-
pretätoriü, eseget.Magyarítni, v. a traduce pe un-
gurie.Magyarka, s. magiarcă.Magyaró, s. alună.Magyaros, a. — magyarosan, ad.
magiarese, unguresee. Magyarositás, s. magiarisare. Magyarosítni, v. a magiarísa. Magyarosodás, s. magiarisare. Magyarosodni, magyarosúlni, v. a
sé magiarisa.Magyarság, s. magiarime. Magyarul, ad. unguresee, magia-
resce.Magzás, s. facere de seminţă, ín-
spieare; fétare.Magzat, s. fet, copil.Mai, mái, ad. de astăzi.Máj, s. ficat.Majd, ad. acuşi.Majdan, ad (v. majd).Majdnem, ad. mai, maică.Ma molás, s. măimuţire, imitare.
Majmolni, v. a măi muţi, a imita. Majom, s. molmä.Major, s. maier, vilă.Majoránna, s. maghieran.Ma oros, s. măieraritt, econom. Majorosítni, v. a alodisa. Majorság, s. economie de casă,
maieríe; alodiatură; galiţe. Majorsági, v. alodial.Májos, s. cârtaboş, călbaş.Mák, s mac.Makacs, a. — ól, ad. înderătnic,
cerbieos, arţăgos, obstinat. Makacsitni, v. a înderătnici, a
obstina.Makacskodás, s. obstinăţiune, cer-,
bicíe, repumnanţă.Makacskodni, v. a să îndărătnici,
a sé opune, a sé obstina. Makacsság, s. (v. makaeskodás). Makk, s. ghindă,,Makkoini, v. a îngrăşa la ghjndă. Makkos, a. cu ghindă.Máknyi, a. mititel, niţel.Makogni, v. a măcăi, a bâlbăi. Mákony, s. opiu.Mákos, a. eu mac.Makrancz, s. nedumerire, cerbicie. Makranczos, a. cerbieos, nedu
merit.Malacz, s. purcel.Malaczka, malaczocska, s. pur-
eelaş.Mafaczozás, s. fătare, fătat de
purcei.Malaczozni, v. a făta purcel. Malaszt, s. graţie, favóre, char,
clemenţie.Maláta, s. malt.Máié, s. mălai; cucuruz, porumb. Málha, s. balot, bătăeuie. Málházás, s. pachetare.Málházni, v. a pacheta.Mállani, v. a sé sfărma, a sé
măcina.Málna, s. smeură.Málnás, a. eu smeură.Malom, s. moră.
118 Malota MásitásMalota, s. (v. maláta).Molozsa, s. stafidă, rosină, stru
guri uscaţi.Mályva, s. nalbă (plantă).Mama, s. mămică.Mammogni, v. a bombăni, a mor-
năi.Mámor, s. ameţelă, beţie.Mámoros, a. — an, ad. ameţit,
bét, şumfin.Mandola, s. migdală.Mandolás, a. cu migdale. Mángorolni, v. a măngăli, a rola. Mángorlás, s. măngălire, roiare
de vestminte.Mángorló, s. măngăiă!, rolători! Mankó, s. inäcäü, cârjă.Mankos, a. eărjat, cu cârjă.Manna, s. manăManó, n. prop. Emanuil.Manó, s. diavol, demon.Marni, v. a muşca.Marás, s. muşcare.Már, ad. deja, acum, si.Maradás, s. remânere.Maradék, s. remăşiţă, rest, res-
tanţie; posteritate.Maradni, v. a remâne.Maradozni, v. a remáné (des). Maradvány, s. (v. maradék). Marakodás, s. muşcare, cârtă. Marakodni, v. a sé muşca, a sé
certa.Marasztani, v. a deţine, a opri, a
reţineMarasztás, s. deţinere, reţinere. Marasztalás, s. oprire; judecare. Marasztalni, v. a opri, a eontuma-
ţa; a judeca.Marczangolás, s. rupere, sfăşiiere. Marczangolni, v. a rupe, a stă şi ie
(cu dinţii).Marczona, a. furios, turbat; ucigă
torii!; feros.Mardosás, s. muşcare.Mardosni, v. a muşca.Marha, s. vită.Marjitás, s. scrintire.
Marjitni, v. a sorinii.Marjulás, s. scrintire, serintitură.Marjúlni, v. a só érinti.Markászni, v. a lua cu pumnul, a
impumna.Markolás, s. impumnare.Markolat, s. mănunchifl, mânerii!;
apucătură.Markolni, v. (v. markászni).Markos, a tare, venös, peptos,
robust; de un pumn (măsură).Markotányos, s. bucătarii! de os
te, vivander.Márna, s. barb (pesce).Maró, a. muşcători!.Marok, s. pumn, mână.Maroknyi, a. de un pumn, o mână,
puţin.Marós, a. muşcători!.Mart, s. mal, costă, ţermure.Martalék, s. pradă.Mártalék, s. sos, întinsură (la.
carne).Martalócz, s. neguţători! de sclavi,
corsari!.Mártás, s. (v. mártalék).Martilapi, s. podbeal.Mártír, s. martir.Márvány, s. marmore.Márvány, a. de marmore.Márványos, a. marmorat.Más, pron. alt, alta.Másfél,- a. unul si jumétate.Másféle, a. de alt sol, de altă
specie, eterogen.Másféleképen, máskép, ad. ín alt
mod, altmintrelea.Másfelől, ad. în alt loe, airea.Máshonnét, máshonnan, ad. din
altă parte, de airea.Máshová, máshova, ad. (v. más
hol).Másként, másképen, ad. altmintrea.Máskor, ad. altadată.Másnemű, a. eterogen.Másik, a. celalalt.Másitás, s. s chimbare, strămutare
revocare.
Másithatlan, a. — úl, ad. nere- vocabil; nestrămutatul.
Másítni, v. a schimba, a strămuta; a revoca.
Másítható, a. revocabil.Másod, a. al doilea.Másodszor, a. a doua órá.Második, a. al doilea.Másolás, s. decopiare, descriere;
strămutare, schimbare.Másolat, s. copiá.Másolni, v. a decopia, a descrie;
a strămuta, a schimba.Másoló, s. decopietoriü.Mászás, s. tárire.Mászni, v. a sé târî, a se trage
_pe föle.Maszkálás, s. târire; urcare.Mászkálni, v. a sé târî ; a sö urca
i pe arbori).Maszlag, s. eiumăfaiă.Maszlagos, a. veninos.Mászó, a. târitoriu, reptil.Matatás, s. moeoşire, căutare.Matatni, v. a mocoşi, a căuta pi
păind.Máté, n. prop. Mateiü.Mátka, s. logodnic, logodnică, mire,
mirâsă.Mátkás, a. logodit.Mátkaság, s. logodire, logodnă.Mátkásitás, s. logodire, încredin
ţare.Mátkásítni, v. a logodi, a încre
dinţa,Mátkásodni, mátkásulni, v. a sé
logodi, a sé încredinţa.Matóla, s. depănătore, resehietoriű,
sucală.Matolálni, v. a depăna, a reşchi'e.Matring, s. scul (de aţă).Matroz, s. oorabier, matelot.Mátyás, n. prop. Mateiti.Máz, s. smalţ, glasură.Mázolni, v. a mânji; a glasura.Mázolat, s. mânjitură.Mázoló, s. mânjitorin; pictor ordi-
nariii.
Másithatlan, — ülMázos, a. mânjit; glasurat, smăl
ţuit.Mázsa, s. centenar, majă, cântar.Mázsálás, s. mésurare, cumpănire
(cu centenarul).Mázsáin!, v. a mésura, a cumpăni
(cu centenarul).Mázsáló, s. cumpănă, centenar;
cumpănitorihMázsás, mázsányi, a. de un cen
tenar.Mécs, s. candelă, opaiţ.Mécsbél, s. feştilă.Mécses, s. (v. mécs).Mecset, s. beserica lui Mohamed,
moşeă.Mecsevész, a. mâreed, degenerat.Meddig? ad. până când? până
unde?j Meddő, a. sterp, steril, neproductiv.
Meddösödni, v. a deveni sterp, a se face steril.
Medencze, s. vas, basen, lighian.Meder, s. alvie.Medgy, s. vişină.Medve, s. urs.Medvebocs, s. pui de urs.Meg, tea prefise la compunere).Megalázni, v. a umili.Megáldani, v. a binecuvânta.Megalunni, v. a sS închiega, a sé
acri-laptele.Megbirni, v. a suporta.Megbízni, ü.'a eonerede, a însărcina.Megbízó, s. comitente.Megbízott, s. mandatar, comisio
narii).Megbocsátani, v. a ierta, a con
cede, a lăsa.Megejteni, v. a obori, a nimeri; a
face, a confaceMegelőzni, v. a preveni.Megengedni, v. a sö desghiăţa; a
concede, a ierta.Megfejteni, v. a deslega, a espliea.Meggyőződni, v. a sé convinge.Meghagyás,s. însărcinare; mandat,
intimat, ordinăţiune, comisiune..
Meghagyás 119
120 Meghagyni Melléklet, mellékeletMeghagyni, v. a lăsa; a concrede,
a intima, a însărcina.Meghíni, v. a invita, a pofti, a
chiăma.Meghitt, a. încredinţat, confiden
ţial.Meghívás, s. învităţiune, invitare.Meghódítni, v. a cuceri, a sub
juga.Meghűlni, v. a sé reci.Meglakolni, v. a suferi, a pătimi.Meglehetős, a. de suferit, de mijloc.Meglepetés, s. surprindere, sur-
prisă.Meglepni, v. a surprinde.Megszállani, v. a descăleca, a ín-
cunjura (o cetate), a bloca; a adumbri.
Megszánni, v. a compătimi.Megszenvedni, v. a tolera a suferi.Megszeppeni, *. a sé spárié.Megszólni, v. a cleveti, a calurn-
nia.Megszólalni, v. a începe vorbire,
a deschide cuvént.Megszolgálni, v a servi, a mul-
ţămi, a fi cu mulţămită.Megtudni, v. a descoperi, a afla,
a sei.Megváltani, v. a rescumpera, a
elibera, g salva, a méntuí.Megváltó, s. salvator, méntuitoriü.Megvetni, v. a despreţul, a res
pinge; a aşterne (patul).Megvetendő, a. de despreţuit, ur
gisit.Megvetőleg, ad. eu despreţ.Megviselni, v. despoterí, a purta,
a învechi.Megzsákolni, v. a bate, a eiomăgi.Még, ad. încă.Megé, p. lângă, la.Meggy, s. (v. medgy).Meggyfa, s. visin.Megint, ad. iară, iarăşi.Mégis, coj. totuşi, eu tóté acestea.Megül, p. de dinapoi.Megveszett, a, turbat, înfuriat.
Megy, v. merge, sé duce.Megye, s. comitat, municipiu; die-
cesă, parochiă.Megyeház, s. casă pretorială, casa
comitatului.Megyés, a. diecesan, din diecesă. Méh, s. albină; pântece, uter. Méhkas, méhköpü, s. coş, coşniţă,
albinariű.Méhecske, s. albinuţă, aibiniţă. Méhes, s. staul de albine.Méhes, a. cu albine.Méhész, s. stupariă.Méhészet, s. albinărie, stupărie. Méhköpü, s. (v. méhkas).Mekegni, v. a mâcăi (ea capra). Mekkora? ad. cât de mare?Méla, a. melancolic.Mélaság, s. melancolie.Mélázás, s. melancolisare.Meleg, a. cald.Melegágy, s. resalniţă, patul de
resad.Melegedés, s. îneăldire.Melegedni, v. a se îneăldi. Melegen, ad. (v. meleg).Melegítni, v. îneăldi.Melegítés, s. încălzire.Melegség, s. căldură.Melegszik, v. sé încăldesce. Melegülni, v. (melegedni). Melegülés, s. (v. melegedés). Melengetni, v. a încăliji (mereu
si încetişor).Melengetés, s. încălzire.Mell, s. pept.Mellé, p. lângă, aprópe, ad, eu. Mellék, s. accidenţie, lăture, sup-
lement.Mellékmondat, s. propuseţiune se-
cundarie.Melléknév, s. adieetiv.Mellékút, s. cale laterală. Mellékelés, s adaogere, suplement,
alăturare.Mellékelni, v. a adaoge, a alătura. Melléklet, mellékelet, s. suplement,
adus, adaos.
Mellékes Menhely 121
Mellékes, a. secundar, accesor.Mellékesség, s. lucru secundar,
lucru accesor.Melléki, a. lateral.Mellény, s. gilet, vestă, peptariú.Melles, a peptos, tare ín pept.Mellesedni, ». a se face peptos.Mellesleg, ad. accidental.Mellesleges, a. — en, ad. aece-
sor, accidental.Mellett p. aprópe, lângă.Mellől, p. de lângă.Mellőzés, s. delaturare, ignorare,
amânare, ferire,Mellőzhető, a. delaturaver, ama-
nabil.Mellőzhetlek, a. nedelaturaver, ne-
amanabil.Mellőzni, v. a delatura, a ignora,
a amâna, a féri.Mellső, a. dinainte, anteriorMely, melly, pron. care, ee, carea.Melly, s. (v. mell).Mellyény, s. (v. mellény).Mellyeszteni, meneszteni, v. a
ciupilí, a smulge.Melyik? mellyik? pron. care?Méltó, a. demn, vrednic; stimabil.Méltán, ad. cu drept.Méltány, s. apreţiare.Méltánylás, méltánylat, s. apreţi
are, aprobare, încuveninţare, dis- creţiune.
Méltánylani, méltányolni, v, a apre- ţia, a încuveninţa, a aproba, a considera.
Méltányos, a. just, euveninţios,ecu- itabil.
Méltányosság, s. disereţiune, cuve- ninţă, dreptate.
Méltánytalan, a. — ül, ad. nejust, nediseret, neecuitabil, nedrept.
Méltánytalanság, s. nedreptate, ne- disereţiune, necuveninţă.
Méltatni, v. a apreţia, a considera, a încuveninţa.
Méltatás, s. apreţiare, considerare, încuveninţare.
Méltatlan, a. — úl, ad. nedemn, nevrednic.
Méltatlanság, s. nedreptate, ne- euveninţă, asuprire.
Méltatlankodás, s. (v. méltatlanság).
Méltatlankodni, ». a face nedreptate, a asupri.
Méltó, a. demn, vrednic, meritabil.Méltóan, ad. în mod de respectat,
drept, cuvenit.Méltólag, méltóképen, ad. (v. mél
tóan).Méltóság, s. demnitate, ilustritate.Méltóságos, a. ilustru, mărit, ilus-
trisime.Méltóságolni, v. a titula cu ilus
tritate.Méltóztatni, v. a binevoi, a sé în
dura.Mely, pron. eare, carea.Mély, a. — en, ad. afund, adénc.Mélyedni, v. a sé cufunda, a sé
adéneí.Mélyen, ad. afund, adénc.Mélység, s. afunfjdme, adâncime.Mélységes, a. (v. mély).Mén, s. armásariü.Menés, s. mergere.Menni, v. a merge.Mendegélés, s. mergere dósa.Mendegélni, v. a merge (merefl).Mendemonda, s vorbe gólé, tle-
eărie.Menedék, s. scăpare, asii.Menedékes, a. răpetjiş.Menedékesség, s. răpeijiune.Menekedés, s. refugiu, scăpare.Menekedni, v. a scăpa, a refuge.Menekvés, s. (v. menekedés).Menekszeni, v. (v. menekedni).Menekvö, menekülő, s. fugariü,
desertor, refugiat.Meneszteni, v. a espeda, a trimite.Menet, s. mers, procesiune.Menetel, s. (v. menet).Menhely, s. loc de scăpare, loc de
asii.
122 Menkő MerészelniMenkő, s. trăsnet, fulger.Ménló, s. (v. mén).Mennél, ad. cu cât.Menny, s. ceriü.Menydörgés, s. tunet, trăsnet.Mennydöröpni, v. a tuna.Mennyország, s. împărăţia oeriuluí.Mennyei, a. eerese.Mennyezni, v. a bolti.Mennyezet, s. bolta ceriului, firma
ment ; piafond.Mennyi? a. cât? câţi?Mennyiszer? ad. de câteorî?Mennyivel? ad. cu cât?Mennyire? ad. până în cât? precât?Mennyiség, s. cantitate, eâtăţime,
mărime.Menyiségtan, s. matematecă.Mennykő, s. (v. menkő).Mennkőfogó, s. conducătorii! elec
tric.Menő, s. mergătorii!, călătoria.Menteni, v. a desvinuí, a scusa;
a scuti, a protege; a scăpa, a elibera.
Ment, a scutit, scăpat, liber.Mentegetni, v. a scusa, a desvinuí,
a desculpa.Mentegető, a. desvinuitoriü, des-
culpatoriü.Mentegetőzés, s. scusare, desvi-
nuire.Mentegetőzni, v. a să scusa, a să
desvinuí, a sé desculpa.Mentelék, s. iperbolă.Mentelem, s. scutire, imunitate;
mentelmi bizottság, eomisiune de imunitate, de scutire.
Mentes, a. scăpat, scutit, liberat.Mentés, s. scusare, desvinuire, des-
culpare; scăpare, eliberare.Mentesítni, v. a scuti, a scăpa, a
elibera.Mentő, s. salvator, eliberätoriü,
apărătorii!, scutitoriű.Menthetetlen, a. — ül, ad. fără
scăpare, neméntuibii, nescutibil, nescusabil.
Menthető, a. de scăpat, méntuibil'» desculpabil.
Mentői, ad. cu cât, mai pre sus de.Mentség, s. scusă, desvinuire, des-
eulpare.Meny, s. nuoră.Menyasszony, s. mirésa.Menyaszonyi, a. nupţial, de mirésá.Menyecske, s. nevastă.Menyegző, s. nuntă.Menyét, s. nevăstuică (animal).Menyhal, s. molaş, mihalţ (pescebMenykő, s. (v. menkő).Merni, v. a cuteza, a índrésní, a
sé încumăta.Mérni, v. a măsura.Meredés, s. înţepenire, încreme
nire.Meredek,-es, a. în jos, la vale,
răpeiţiş, preeipiş.Meredekség, s. rape<jiune, preeipiş,
prâpaste.Meredni, v. a înţepeni, a încre
meni.Méreg, s. venin.Meregetés, s. seotere de apă.Meregetni, v. a scote apa ( m ereu);
a înholba ochii.Méregetés, s. măsurare.Méregetni, v. a măsura (mereu).Merengeni, v. a cugeta afund, a
fantasa, a medita.Merengés, s. cugetare cufundată,
medităţiune.Merény, s. eutezare, încumătare;
risic ; atentat.Merényiem, merényelni, v. a cu
teza, a încerca, a întreprinde.Merénylet, s. (v. merény).Merénykedni, v (v. merényelni).Merénylő, merénykedő, s. cute
zătorii!, íntreprimjetoriü.Mérés, s. (v. merény); seotere de
apă.Mérés, s. măsurare.Merész, a. cutezătorii!, îndresneţ,
temerarii!, audace. i Merészelni, v. (v. merényiem).
Merészkedni Merülés 123
Merészkedni, v. (v. merényiem).Merészlet, merészség, s. eutezare,
íncumétare, euragiü.Mereszteni, v. a întinde; a des
chide, a înholba ochii.Méret, s. măsurăturăMéretien, a. — ül, ad. nemăsurat.Merev, a. — en, ad. înţepenit, în
cremenit; afectat, silit.Merevedés, s. (v. merevedség).Merevedni, v. a înţepeni, a încre
meni.Merevedtség, s.înţepenitură, amor-
ţaiă.Merevitni, v. a înţepeni, a înlem
ni, a amorţi.Merevedett, merevült, a. înţepenit,
înlemnit, amorţit.Merevülni, v. (v. merevedni).Merevültség, s. înţepenire, încre
menire, amorţală.Mérföld, s. mii.Mérgelödés, s. mânie, înverşunare,
năcas.Mérgelődni, v. a să mânia, a să
înverşuna, a să năeăsi.Mérges, a. — en, ad. mânios,
iritat, înverşunat.Mérgesedés, s. înveninare, infla
ma e.Mérgesedni, v. a să năeăsi, a să
turbura, a să înverşuna ; a să învenina, a să inflama.
Mérgesités, s. intăntare, iritare; înveninare, inflamare.
Mérgesitni, v. a întărită, a mănia; a învenina.
Mérgezés, s. înveninare.Mérgezni, v. a învenina.Mérhetlen, mérhetetlen, a. neme-
surabil, immens, enorm.Mérhetlenség, mérhetetlenség, s.
enormitate, immensitate.Mérhető, a. măsurabil.Merítés, s. scótere (de apă).Meritni, v. a scote (apă).Merítő, s. seoţătoriu (de apă); a.
de ajuns, îndestul.
Mérkőzés, s. măsurare, luptă, rivalitate.
Mérkőzni, v. a să mesura; a să lupta; a riválisa.
Mérlegelni, mérlegezni, v. a me- snra, a cumpăni.
Mérnök, s. îngener.Mérnökség, s. íngeneríe.Mérnöki, a. de ingener.Mérőn, s. plumbin, sondă.Merő, a. — en, ad. ţepăn, înlem nit;
tot.Mérő, «. măsurătoriu; mierţă.Merőben, ad. de tot, cu totul.Merőn, ad. ţepăn, înţepenit, flosat,
înfipt.Merre? ad. încătrău?Mérsék, s. moderăţiune, modestie.Mérsékelés, mérsékeltség, s. mode
răţiune. contenire, abstinenţiă, înfrenare.
Mérsékelni, v. a modera, a înfrâna, a conteni.
Mérsékelt, a. moderat, contenit, înfrânat
Mérséklet, s. moderăţiune, cumpăt; temperatură.
Mérsékietség, s. (v. mérséklet).Mérsékletien, a. nemoderat, ne
cum pătat.Mérsékleti, a. (v. mérsékelt.Mert, coj. fiindcă, ca, pentrueă.Mértan, s. geometria.Mértani, a. geometric.Mértanilag, ad. geometrice.Mérték, s. măsură.Mértéktelen, mértékletlen, a. —
ül, ad. nemoderat, necumpătat, necontenit, neînfrânat.
Mértékletes, a. — en, ad. moderat, cumpătat înfrânat, contenit.
Mértékletesség, s. moderare, moderăţiune, înfrenare, abstinenţie.
Mértéktelenkedni, v. a să nemo- dera, a fi necumpătat, a să des frâna, a eseeda.
Mértföld, s. (v. mérföld).Merülés, s. cufundare.
124 Merülni Mikor?Merülni, v. a sé cufunda.Mérv, s. lege, regulă; normă, nor
mativ.Mesele, s. confiniu, miediuină.Mese, s. fabulă, poveste, mit.Mesélés, s. fabulare, enarare de
fabule.Mesélni, v. a fabula, a povesti, a
enara fabule.Meséld, s. fabulătorin.Mesés, a. fabulos, mitic.Mesgye, s. miediuină, confiniu.Messze, a. ad. departe, depărtat.Messzeség, s. depărtare.Messzecske, a. depărtişor.Messzire, ad. departe, în depăr
tare.Messziről, ad. din depărtare.Mester, s. măiestru, magistru; în-
veţătoriu.Mesteri, a. — leg, ad. măiestrit,
artificios.Mesterkedés, s. încercare, măies-
tride.Mesterkedni, v. a sé încerca, a
măiestri.Mesterkélés, s. măiestrire, inven
tare, născocire.Mesterkéletlen, a. — ül, ad. ne-
măiesfrit; neafeetat, neprefăeut.Mesterkélni, v. a măiestri.Mesterkélt, a. măiestrit, arteficios;
afectat.Mesterkéltség, s. măiestrire; pre
făcătorie.Mesterség, s. meserie, măiestrie,
profesiune, artă.Mesterségesen, ad. măiestrit, arte
ficios.Mész, s var, calce.Mészárlás, s. măcelare.Mészárolni, v. a măcela.Mészáros, s. măcelarii!.Mészárszék, s. măcelărie.Meszelés, s. văruire, spoire.Meszelni, v. a vărui, a spoi.Meszelő, s. văruitoria.
„Meszes, a. văros.
Meszezni, v. a împle eu var. Metélés, s. tăiere.Metéletlen, a. netăiet.Metélni, v. a tăie.Metélt, a. tăiet.Métely, s. călbâză.Mételyes, a. călbăzit, cu călbază. Méteiyesedni, v. a sé încălbăzi. Mételyesítni, v. a încălbăzi. Metszeni, v. a tăie, a răteza; a
grava, a scobi.Metszés, s. tăiere, rătezare; gra
vare, scobire.Metszet, s. tăietură.Metszetlen, a. netăiet, nerătezat. Metsző, s. sculptor, graver, răte-
zătoriu.Metszvény, s. gravură, sculptură,
tăietură.Mez, s. vestmânt, coperemént.Méz, s. miere.Mezei, a. de câmp.Mézes, a. cu miere, îndulcit. Mézezni, v. a îndulci.Mézga, s. gumi, reşină.Mezítelen, mezítlen, meztelen, a.—
UI, ad. gol, golaş.Mezítelenség, meztelenség, s. go-
iătate.Mezítláb, ad. desculţ.Mező, s. câmp; câmpie. Mezőváros, s. opid, oraş.Mezőség, s. câmpie.Mi, mink, pron. noi.Mi? pron. ce? cum?Miatt, p. pentru, din causă. Miatyánk, s. Tatăl-nostru. Micsoda? pron. ce?Midőn, coj. când.Mielőtt, ad. înainte de.Miért? ad. pentru ce?Miféle? pron. ce felin? de ce sol? Mig, miglen, ad. până, până-ee. Mihelyt, mihelyest, coj. îndatăee. Miként? miképen? ad. cum? în
ce mod?Miklós, prop, Nieolae.Mikor? ad. când?
Mikoron Miután 125Mikoron ? ad. eánd?Miksa, n. prop. Maesimilian. Miliőm, a. miliőn.Milliomos, s. milionariü.Mily? milyen? pron. eum? ce
feliü?Milyenség, s. calitate.Mimelés, s. imitare.Mimelet, s. imităţiune.Mímelni, v. a imita.Mimész, s. mimic.Mimészet, s. pantomimică. Mimódon ? ad. în ce mód ? eum ? Minap, ad. deunăzi.Minázni, v. a submina.Mind, a. tot, toţi, tóté. Mindazáltal, mindazonáltal, coj. cu
tóté acestea, totuşi.Mindeddig, ad. până acum, până
aci.Mindegyik, pron. toţi.Minedgyre, ad. mereu, neîncetat. Minden, a. toţi, fiăcine, fiăcare. Mindenható, s. atotpotente, omni
potente.Mindenhatóság, s. atotpotenţă, om
nipotenţa.Mindenhol, ad. pretotindenl. Mindenhonnan, ad. depretotindenl. Mindenhová, ad. íntőte locurile,
pretotindenl.Mindenképen, mindenként, ad. ín
tot modul.Mindenki, pron. fiăcine, fiăcare. Mindenkor, ad. totudéuna. Mindenkori, a. din tot tempul. Mindenkorra, ad. pentru totdéuna. Mindennapos, a. de tóté (jilele. Mindég, mindig, ad. totdéuna. Mindegy, coj. totuna.Mindenes, a. de tot teliül, totul ín
tóté.Miudenik, a. toţi, tóté.Mindenség, s. univers, totalitate. Mindenünnen, ad. din tot locul, de
pretotindeni.Mindenütt, ad. în tot locul, preto
tindeni.
Mindenüvé, ad. (v. mindenütt). Mindjárt, ad. îndată, numaidecât. Mindnyájan, ad. cu toţii. Mindnyája, a. (v. mindnyájan). Mindössze, ad. laolaltă, eu totul. Mindszent, s. diua toturor sânţilor. Mindszenthava, mindszenthó, s.
Octobre.Minduntalan, ad. neîncetat, ne
curmat.Minek? ad. de ce?Minekelötte, coj. malnainte de. Minekokáért, coj. deci, pentru
aceea.Minekutánna, coj. dupăce.Minél, ad. cu cât.Minélfogva, ad. deci, priiuirmare. Minemíí, a. ce feliü, ce sol, ce
calitate.Minemüség, s. calitate. Minemüsíteni, v. a califica. Minemüsités, s. calificare, calificá-
ţiune.Minister, s. ministru.Ministeri, a. ministerial.Minő, a. ce feliü, de ce calitate. Minőség, s. însuşire, calitate. Minőségi, a. calitativ.Minősitni, v. (v. minemüsítni). Minösitvény, s calificăţiune.Mint, coj. ea, decât, cum.Minta, s. model, formă.Mintázás, s. modelare, formare. Mintázni, v. a modela, a forma. Mintegy, ad. circa, cam, aprópe. Mintha, coj. ca si cum.Minthogy, coj. fiindcă, din eausă că. Mintsem, coj. decât, decât că. Mióta, miolta, coj. decând.Mireny, s. arsenic.Mirha, s. smirnă.Mirigy, s. ghindură; serofulă ; pes-
tilenţie, ciumă.Mirigyes, a. ghinduros.Mirtus, s. mirt.Mise, s. iiturgíe.Misézni, v. a diee liturgia.Miután, coj. dupăce.
126 Miv MórMív, s. (v. mű).Mivel, coj. fiindcă.Mivelhogy, coj. (v. mivel).Mivelés, s. cultivare; facere, luc
rare.Mivelet, s. cultură; operăţiune,
lucrare, faptă.Miveletlen, a — iii, ad. neeultivat,
nelucrat, neînvăţat.Miveletlenség, s. necultură.Miveini, v. a cultiva; a face, a lucra.Mivelt, a. cultivat.Miveltség, s. cultură.Mives, s. Jucrätoriü, meserieş.Mivész, s. artistMivészi, a. — leg, ad. măiestros,
artificios.Mocczanás, s. mişcare.Mocczanni, v. a mişca.Mocsár, s. baltă, mocirlă.Mocsáros, a. bălios, mlăştinos.Mocskitni, v. a mânji, a ponosi.Mocskolás, s. mânjire; ocară, de
făimare.Mocskolni, ». a mânji, a ponosi,
a seârnăvi; a ocări, a defăima.Mocskolódás, s. defăimare, bajo-
corire; insultare; scârnăvire.Mocskolódni, a să mânji; a să
defăima, a să bajocori, a să înjura.
Mocskos, a. ponosit, pătat, mânjit, necurat.
Mocskositni, v. (v. mocskitni).Mocskosodni, v. a să mânjiMocsok, s. pătă, necurăţenie, ma
culă.Mocsoktalan, a. — úl, ad. nepă
tat, nemaculat.Mód, s. m od; posibilitate; potinfă;
cumpăt.Modor, s. manieră.Módos, a. — an, ad. de bună
potere, cu avere; gentil, politMódosság, s. gentilitate, politeţă;
avere.Modositni, v. a modifica, a corege,
a emenda.
Módositvány, s. amendament. Módozat, s modalitate.Módszer, s. metod Módszeres, a. metodic. Módszertan, s. metodică. Módtalan, a. fără modalitate, ne-
cumpătat.Mogorva, a. moros, posomorit. Mogorván, ad. (v. mogorva). Mogyoró, s. (v. magyaró). Mogyoróból, s. simbure de alună. Mogyorófa, s. alun.Mogyorófajd, s. găinuşă de alu
nei.Mogyorós,'«, alunet.Moh, s. muşchii!.Mohó, a. lacom.Mohón, ad. (v. molid).Mohos, a. — an, ad. muşehios. Mohóság, s. lăcomie.Mohosodni, mohosúlni, v. a eresce
muşchii!.Mokány, a. mocan; neeultivat,
mojic.Mókázás, s. glumire, glumă. Mókázni, v. a glumi.Mókus, s. ververiţă.Molnár, s. morarifl.Moly, s. moliă.Molyos, a. cu molii.Molyosodni, v. a să împle cu molii. Monda, s. tradiţiune, disă, spusă. Mondani, v a spune, a ijliee, a
grăi, a vorbi.Mondás, s. spunere, di cere, vor
bire, grăire.Mondat, s. sentenţiă, propusătiune. Mondattan, a. — ut, ad. nespus,
neamintit, neijis.Mondattan, s. sintacsă, periodică. Mondhatatlan, mondhatlan, a. —
ÚI, ad. neesplicaver, ce nu să póte espliea.
Mondogální, v. a di ce (mereu). Mondogatni, s. (v. mondogatni). Mondola, s. (v. mandola). Mondolni, v. a dicta.Mór, s. maur, negru.
Mozsárágyu 127MorajMoraj, s: sgomot, murmur, vuiet. Mord, a. furios, rabiat, mânios,
feros.Morditni, v. a înfuria, a înverşuna. Mordulni, v. a murmura, a sé în
furia, a s8 îmbursuea.Morga, s. marmotă.Morgás, s. murmurătură, murmur,
bombănitUră.Morgolódás, s. (v. morgâsl. Morgolódni, v. a sé mânia, a sé
înfuria, a murmura, ă sé bursuca. Mormogni, v. a murmura. Morogni, v. a chârăi, a mormăi,
a murmura.Morva, s. morav.Morzsa, s. fărmitură (de pane). Morzsalék, s. (v. morzsa).Morzsái ni, v. a sfârima, a dumica. Morzsalékony, a. sfârmiţios. Morzsálódnl, v. a sé sfârma. Morzsányi, a. ea o sfârmitură. Morzsolas, s. sfârmare, dumioare. Morzsolni, v. (v. morzsáim). Morzsolódni, ». a sé sfârima. Mosás, s. spălare, lare.Mosni, «. a spăla, a la, a lăua. Mosadék, s. spălăturâ.Mosakodás, s. spălare.Mosakodni, v. a sé spăla, a sé la. Mosatás, s. spălare (prin altul). Mosatlan, a. — ül, ad. nespălat. Mosatni, v. a spăla (prin altul). Mosdani, v, a sé spăla.Mosdás, s. spălare (proprie). Mcsdatlan, a. — úl, ad. nespălat. Mosdó, s. spălătoriei.Mosdóedény, mosdótál, s. lavór,
. läuariü.Moslék, s. lături, spălâturi. Moslékos, a. de lături, cu lături. Mosó, s. spälätoriü, läutoriü. Mosogatni, v. a spăla (vasele). Mosogató, s. spälätoriü.Mosoly, s. z mi bet, suris. Mosolygás, s. (v. mosoly). Mosolyogni, mosolygani, v. a zimbí,
a suride.
Mosóné, s. spălătorâsă, spălătore. Most, ad. acum, acuma.Mostan, ad. (v. most). Mostanában, ad. ín eurénd, de
curénd.Mostani, a. de acum.Mostanság, s. acuma, de curénd. Mostoha, a. vitreg; nefavoritoriü. Mostohán, ad. vitregesce. Mostoháskodni, v. a sé purta vi
tregesce.Mostohaság, s. vitregi m e; nefa-
vóre, calamitateMotozás, s. căutare, cercetare, visi-
tare.Motozni, v. a cerceta, a căuta, a
visita.Motozó, s. cereetätoriü, visitätoriü. Motyogás, s. migălire.Motyogni, v. a migăli, a vorbi (ca
pruncii cei miei).Mozdítás, s. mişcare, clătire. Mozditatlan, a. — úl, ad. nemiş
cat, neelătit.Mozdithatlan, a. — úl, ad. nemiş-
cabil.Mozditni, v. a mişca, a clăti. Mozdony, s. loeomotiv.Mozgalom, s. mişeăment; rescolă. Mozgás, s. mişcare.Mozgatás, s. mişcare, clătire. Mozgathatlan, a. imobil, nemiş-
eabil.Mozgatható, a. mişcabil, mobil. Mozgathatóság, s. mobilitate, miş-
cabilitate.Mozgatni, ». a mişca, a clăti. Mozgató, a mişcătoriu. Mozgékony, a. mişeăţios, mobil. Mozgékonyság, s. mişcabilitate,
mobilitate.Mozgó, a. mişcătoriu, mobil. Mozgóság, s. mobilitate.Mozgony, s. locomobil, loeomotiv. Mozogni, v. a mişca.Mozogható, a. (v. mozgatható). Mozsár, s. piuă (de bătut sare). Mozsárágyu, s. mortarifi.
128 MózsesMózses, n. prop. Moise.Mögé, p. lângă, în dós.Mögött, p. lângă, în dós.Mögül, p. de lângă.Muha, s. (v. moh).Múlás, s. trecere, espirare, decurs.Múlandó, a. treeätoriü, espirabil,
transitoriü, témpurariü.Múlandóság, s. nestabilitate, ne- , síaiornieie.
Mulasztani, v. a perde din vedere, a negliga, a negrijí
Mulasztás, s. negrijinţă, negli- genţă.
Mulatás, s. petrecere, eonversăţi- une, distracţiune, recreatiune.
Mulatni, v. a petrece, a conversa, a distrage.
Mulató, s. petreeätoriü; loc de petrecere.
Mulatozni, v (v. mulatni).Mulatság, s. (v. mulatás).Mulatságos, a. cu petrecere, dis
tractiv.Mulattatás, s. petrecere, distrac-
ţiune.Mulattatni, v. a face petrecere, a
distrage.Mulattató, a. de petrecere.Mulékony, a. (v. múlandó).Mulékonyság, s, (v. múlandóság).Mulhatlan, a. — úl, ad. neamâ-
nabil, peremtorib.Múlni, v. a trece, a espira.Múlva, p. preste, după.Munka, s. lucru, op, operă, operat.Munkálás, s. lucrare, muneire, ac
tivitate.Munkálat, s. lucru, operat.Munkálni, v. a lucra, a munci.Munkálódás, s. lucrare.Munkálódni, munkálkodni, v. a
lucra, a siliMunkás, s. lucrătoriu.Munkás, a. silitorifi, activ.
Munkásság, s. silinţă, activitate. Munkátlanság, s. nelucrare, ne-
activitate.Munkátlanúl, ad. fără lucru. Murok, s. morcov.Murva, s. sfărmiturâ de fen. Muskátoly, s. muscatei.Muslicza, s. muscuţe, (de ocet, de
vin).Must, s. must.Mustár, s. muştariu.Mustolni, v. a stóree must. Mustos, a. sucos, mustos.Mustra, s. model, mustră, esem-
plar.Muszka, s. rus, muscan.Mutatás, s. arătare.Mutatni, v. a areta, a indica. Mutatkozás, s. arătare, apariţiune,
fenomen.Mutatkozni, v. a să arăta, a să
înfăţioşa, a apară.Mutató, a. arétotoriü.Mutatvány, s. arătare, producţiune,
probă.Mutogatni, v. a arăta (des). Muzeum, s. mu seu.Muzsika, s. musică.MÜ, s. arte, op, operă.Műtét, s. operaţiune.Műkedvelő, s. diletant.Műegyetem, s. institut politechnic. Müipar, s. industrie.Mükiállitás, s. espuseţiune de arte-
facte.Műszó, s. termin technie.Működés, s. lucrare, activitate. Működni, v. a funcţiona, a lucra.. Műszer, s. instrument.Művelni, v. a opera, a lucra. Művész, s. măiestru; artist; indus-
triar.Művészi, a. — leg, ad. artistic- MUzet, müvezet, s. mechanism^
meebanic.
Müzet, müvezet
N.Nád, s. trestie, papură.Nádméz, s. zăhar.Nadály, s. lipitóre.Nádas, a. arundinos, trestiis, eu
trestie.Nádazni, v. a cuptuşi eu trestie. Nádolni, v. a oţeli, a căli ferul. Nádor, s. palatin.Nádori, a. palatinal.Nádorság, s. palatinat.Nadrág, s. pantaloni, ciórecí. Nadrágtartó, s. braţele, braţete. Nadrágolni, v. a bate.Nadrágos, a. — an, ad. eu eió-
reeí, eióreeat, eu pantoloni. Nadrágtaian, a. fără ciórecí, fără
pantoloni.Nadragulya, s. mătrăgună.Nagy, a. mare.Nagykorú, a. maioren. Nagykorúság, s. maiorenitate. Nagylelkű, a. — leg, ad. mări
nimos, generos.Nagylelkűség, s. generositate. Nagyméltóságú, a. escelenţiă. Nagyszerű, a. — en, — leg, ad.
măreţ, grandiosNagyszerűség, s. mărime, grandóre. Nagyítás, s. mărire; minţire. Nagyítni, v. a mări; a minţi. Nagyitó, a. măritorii!.Nagyobbítni, v. (v. nagyítni). Nagyobbodni, v. a sé mări, a
cresce.Nagyobbúlni, v. v. (nagyobbodni). Nagyocska, a. mărişor.Nagyon, ad. forte.Nagyság, s. mărime, magnific. Nagysád, s. magnifice. Nagyságolni, «.-a titula eu magni-
ficenţie.Nagyságos, a. magnifice.
Ny.Nagyúlni, v. a se mări, a cresce. Nál, p. la, de.Nándor, n. prop. Ferdinand.Nap, s. sőre; 4 I Napállás, s. solştiţiu.Napéjegyen, s. ecuinopţiu. Napernyő, s. umbrelă. Napfogyatkozás, s. întunecime de
sőre, eelipse.Napkelet, s. orient, răsărit. Naplemenet, s. apusul soréiul. Napnyugot, s. apus, occident, vest Napszámos, s. <jiler.Naptár, s. calindar.Naptéritö, s. tropic.Napa, s. socră.Napi, a. de <|í; de sőre.Napidij, s. diurnă.Napló, s. jurnal, (Jiariü.Napolni, v. a amâna, a proroga. Naponként, ad. pe dí.Nappal, ad. diua.Nappalodni, v. a sé reversa de <Jí. Napraforgó, s. flórea soréiul. Napság, s. <li.Narancs, s. pomăranţă, auranţă. Nász, 's, ospeţ; euserime. Nászisten, s. imen.Nátha, s. catar.Náthás, a. întroenat.Náthásodni, v. a se íntrocna, a
căpăta catar.Ne, ad. nu.Nehogy, coj. nu cumva. Neszeliwt. na! apucă!Nedv, nedű, s. umeijâlă. suc. Nedves, a. — en, ad. jilav, umed. Nedvesítés, s. innenire, udare, jilă-
vire.Nedvesitni, «. a umedí, a uda, a
jilavi.Nedvesség, s. umeijelă.
9
130 Nefelejts NemzeniNefelejts, s. camandrină, nu mé
uita, (plantă).Negéd, s. mândrie, trufie, fală. Negédes, a. trufaş, înfumurat,
orgolios.Negédesség, s. trufie, aroganţă,
orgoliu.Negély, s. anostitură, afeetăţiune. Negélyezni. v. a afecta.Néger, s. negru, arap.Négy, a. patru. |Négyszög, s. patrulature.Negyed, s. pătrariu.Negyedik, a. al patrulea. Negyedszer, a. a patra. INégyen, a. patru-inşi. jNégyenként, a. câte patru.Négyzet, s. pătrat. jNegyven, a. patm leci. 'Néha, ad. eâte-odată, uneori. Nehány, a. unii, eâţva.Néhányan, ad. (v. nehány). Néhányszor, ad. de cateva-ori. Nehéz, a. greü, dificil, grav, pon-
deros. jNehezedés, nehezbülés, s. îngre- j
unare. jNehezedni, nehezbiilni, v. a se în
greuna.Nehezék, s. dram.Nehézkedés, s. gravităţiune. jNehézkedni, v. a gravita. jNehezen, ad. cu greu, anevoie. ! Nehezítés, s. îngreunare.Nehezitni, v. a îngreuna. Nehézkedés, s. greoi. iNehézség, s. gravitate, greutate,
pond.Neheztelés, s. indignăţiune, dis-
gustare.Neheztelni, v. a lua în nume de
réti, a se indigna.Nehezülés, s. îngreunare.Nehezülni, v. a sé îngreuna. Nehogy, coj. nu cumva.Néhol, ad. alocurea.Nél, p. la, lângă.Nélkül, p. fără.
Nélkülözni, v. a suferi scădere, a-I lipsi.
Nélkülözés, s. lipsă, scădere. Nélkülözhette^ a. — ül, aă. ne
lipsit, nelipsiver.Nélkülözhető, a. ce póte lipsi,
lipsiver.Nem, ad. nu.Nemcsak, coj. nu numai.Nem, s. gen, secs.Néma, a. mut.Némán, ad. mut.Némaság, s. muţime.Némber, s. femeie.Nemde? ad. cumvaV Némely, pron. unii.Némelyik, pron. câte unul. Némelykor, ad. uneori.Nemes, a. nobil.Nemesbitni, v. anobilita, a cultiva. Nemesedés, s. nobilitare, cultivare. Nemesedni, nemesbülni, v. a sé
nobiiita, a se cultiva.Nemesen, ad. cu nobleţă.Nemesi, a. nobilitar.Nemesítés, s. nobilitare, cultivare. Nemesltni, v. (v. nemesbitni). Nemesség, s. nobilime, aristocraţie. Német, s. german, nâmţ.Németes, a. — en, ad. nemţesc,
germânesc.Németesedni, németesülni, v. a sé
nemţi, a sé germanisa.Németül, ad. nemţesee, germânesee. Nemi, a. secsual.Némi, pron, oreee, ceva.Nemleges, a. negativ. Nemlegesség, s. negaţiune. Nemtelen, a. — ül, ad. nenobil;
fără secs.Nemtő, s. geniu, scutitorifl, spirit
apărătoriu.Némulás, s. amuţire.Némulni, v. a amuţi.Nemzés, s. nascere, generare. Nemzedék, s. generăţiune. Nemzeni, v. a nasee, a produce,
a genera.
Nemzet Nincs 131Nemzet, s. naţiune.Nemzetőrség, s. gardă naţională. Nemzetes, a. nobil, spectabil. Nemzeti, a. naţional.Nemzetiség, s. naţionalitate. Nemzetség, s. viţă, familie. Nemzetségi, a. de familie.Néne, s. soră, lele.Nénike, s. leliţă.Nép, s. popor. INépszerű, a. popular.Népszerűség, s. popularitate. ! Népuralom, s. democraţie.Népuri, a. democratic.Népes, a. poporat, ímpoporat. Népesedés, s. populăţiune. Népesedni, v. a se ímpopora. Népesités, s. ímpoporare.Népesítni, v. a ímpopora.Népesség, s. populăţiune, popo-
rime.Népies, a. — en, ad. popular. Néptelen, a. fára popor, despo-
pulat.Néptelenítni, v. a despopora.Nesz, s. şoptă; sgomot.Nesze! int. na! pnmesee!Netalán, ad. nu cumva.Név, s. nume.Névelő, névhatározó, s. articlu. Névsor, névjegyzék, s. catalog,
registru, listă.Névmás, s. pronume.Névmutató, s. articlu.Névutó, s. postpuseţiune.Nevekedés, s. erescére, creseăment. Nevekedni, v. a cresee, a sg mări. Nevelés, s edueăţiune; adaugere. Nevelni, v. a educa, a cultiva; a
mări; a produce.Neveléstan, s. pedagogie, peda- j
gogicá. _ !Neveletlen, a, — ül, ad. needueat;
necreseut.Neveletlenség, s. necrescere, ne-
edueăţiune, neeultură, bădărănie. Nevelő, s. educătoriu, docente, in
stitutor, pedagog.
Nevelt, a. cultivat, edfeat, crescut.Neveltetni, v. a educa (prin alţii).Nevendék, s. adolescente, alumn;
elev, disciplu.Nevendékház, s. alumnett.Nevendékpap, s. cleric.Nevetni, v. a rîde.Nevetés, s. rîdere.Nevetlen, a. fără nume, anonim.Nevetség, s. rîs.Nevetséges, a. — en, ad. ridicu-
eulos, de rîs.Nevettetni, v. a causa, a deştepta
rîs.Nevezni, v. a numi.Nevezés, s. numire.Nevezet, s. numire, denominăţiune.Nevezetes, a. renumit, notabil,
memorabil, considerabil.Nevezetesen, ad. mai vîrtos, mai
ales.Nevezetesség, e. însemnătate, lucru
memorabil.Nevezgélni, v. a numi (des).Nevezhetlen, a. nenominabii, ce nu
sé póte numi.Nevező, s. numitoriü.Névleges, a. - en, ad. nominal.Névtelen, a. anomin, fără nume.Névtelenség, s. anonimitate.Nézni, v. a privi, a sé uita, a vedé.Nézés, s. privire, vedere.Nézdegelni, v. a privi, a sé uita
(des).Nézegetni, v. a privi, a căuta,
a cerceta, a visita.Nézet, s. părere, opiniune; vedere.Nézlelni, v. a căuta, a privi, a să
uita, a contempla.Nézlet, s. eontemplăţiune, intui-
ţiune.Nézleti, s. intuitiv.Néző, s. spectator, veijetoriü, con-
templătoriu.Nézve, p. eu privinţă, eu respect
la . . .Ni! int. éea! u'tă!Nincs, v. nu’i, nu este.
9*
132 Nógatás NyavalyásNógatás, s. .îndemnare, animare.Nógatni, v. a îndemna, a anima.Noha, coj. de sí, maeareíi.Nosza! int. aid! fie!Nő, s. femeie, muiere.Nőni, v. a eresee.Nődögélni, v. a eresee încet.Női, a. muierese, femeiesc.Nős, a. căsătorit, eu femeie.Nőstény, s. femeiuşcă.Nősülni, v. a se însura.Nőtlen, nöteien, a. — ül, ad. ee-
libe, necăsătorit, fără femeie.Nőtlenség, s. celibat.Növelni, v. (v. nevelni).Növelde, s. institut de crescere,
preparandie, institut pedagogic.Növendék, s. (v. nevendék).Növény, s. plantă.Növénytan, növénytudomány, s.
botanică.Növényzet, s. plăntăţiune, vege-
tăţiune.Nővér, s. soră.Növés, s. crescere.Növeszteni, v. a eresee, a educa,
a cultiva.Nyafogni, v. a bâlbăi, a gângăvi,
a fonfăi; a lătra.Nyafogás, s. bălbăire, fonfăire;
lătrătură (la cânii de vénát).Nyaggatni, v. a căsni, a tcrtura.Nyáj, s. turmă.Nyájas, a. — an, ad. urban, suav,
curteneţ, amicabil.Nyájaskodás, s. suavitate, urba
nitate, eurteníe.Nyájaskodni, v. a fi suav, a fi
amicabil, a curteni.Nyájasság, s. suavitate, blândeţă,
urbanitate.Nyak, s. grumaz, gut.Nyakas, a. índéretnic, obstinat,
cerbicos.Nyakasság, s. obstinăţiune, cer
bicie, índéretnicie.Nyakaskodni, v. a sé obstina, a sfi
opune, a resiste, a fi cerbicos.
Nyakazás, s. taierea'capului. Nyakazni, v. a tăie capul. Nyakravaló, nyakbavaló, s. maramă
de gűt, cravată, colariü.Nyalás, s. iingere.Nyalni, v. a linge.Nyál, s. bale, scuipat.Nyaláb, s. bătăeuie, pachet, fas
cicul.Nyalakodás, s. licărire. Nyalakodni, v. a linge, a licăi. Nyalánk, s. licău.Nyalánkság, s. licăitură, licăire. Nyalánkodni, v. (v. nyalakodni). Nyálas, a. — an, ad. bălos. Nyálasítni, v. a scuipa, a împle
de scuipat.Nyálasodas, s. înmueoşare. Nyálasodni, v. a sé împle de bale,
a sé înmucoşa.Nyálazni, v. (v. nyálasítni). Nyalintani, v. a linge.Nyalka, a. fălos Nyalkán, ad. fălos, înfumurat. Nyálka, s. mueositate, bale. Nyálkás, a. — an, ad. mucos, bălos. Nyálkásodni, v. a sé înmucoşa, a
sé face bălos.Nyár, s. vară.Nyárfa, s. plop.Nyárelő, s. Juniu.Nyárhó, s. Juliu.Nyárutó, s. August.Nyaralni, v. a vára.Nyaralás, s. várat.Nyaraló, s. vilă, casă de vărat. Nyaranta, ad. ín témp de vară. Nyargalni, v. a alerga.Nyári, a. de vară.Nyárias, a. — an, ad. de vară,
ca de vară.Nyárs, s. frigare.Nyársalni, v. a trage în frigare. Nyavalya, s bolă, nevoie, morb. Nyavalyatörés, s. epilepsie, călc-ă-
tură.Nyavalyás, s. bolnav, morbos; tică
los.
Nyavalyáskodni Nyilvánosság 133Nyavalyáskodni, v. a fi morbos.Nyávogás, s. miăunare.Nyávogni, v. a miăuna.Nyávogó, a. miăunătoriă.Nyegle, a. fălos, fanfaron, lăudăros.Nyeglélkedni, v. a sé lăuda, a sé
făli, a sé îngânfa.Nyegleség, s. fanfaromé, îngânfare.Nyél, nyel, s. plesea, mănunchiii,
codoriste; tortă, codă.Nyeídeklö, s. înghiţitore.Nyeles, a. cu codă, cu piesele, cu
mănunchiii.Nyeleden, a. neinghiţit; fără tortă,
fără plesea.Nyelezni, v. a pune mănunchiii, a
pune piesele.Nyelv, s. lim bă; vorbire.Nyelvjárás, s. dialect.Nyelvtudós, s. filolog.Nyelvelés, s. limbutire, fleeărire,
fleurie.Nyelvelni, v. a limbuţi, a flecari,
a bârfi.Nyelves, a. limbut, guraliv, reü
de gură.Nyelveskedés, s. (v. nyelvelés).Nyelveskedni, v. (v. nyelvelni).Nyelvész, s. filolog.Nyelvészet, s. filologie.Nyerni, v. a căstiga; a învinge.Nyerés, s. câştigare; învingere.Nyereg, s. şea.Nyerekedés, s. speculăţiune, câş
tigare; cămătărie.Nyerekedni, v. a specula, a câş
tiga, a profita.Nyeremény, s. câştig, dobândă,
profit.Nyereség, s. (v. nyeremény).Nyereséges, a. eu câştig, cu profit,
folositorii!.Nyerészet, s. speculăţiune.Nyerészkedni, v. a specula.Nyergei és, s. înşeilareNyergelni, v. a înşeila, a pune
şeoa.Nyergeletlen, a. neînşeilat.
Nyerges, a. eu şea, de sub şea.Nyerítés, s. renchiezare.Nyeritni, v. a renchieza.Nyerő, a. câştigătorii!.Nyers, a. — en, ad. neuscat, ver
de, crud; necultivat.Nyertes, a. învingătorii!, câşti
gătorii!.Nyesés, s. rătezare, tundere.Nyesni, v. a răteza, a tunde.Nyest, s. foină.Nyifogni, v. a mîrăi.Nyikkanni, v. a mîrăi, a cârti.Nyikorogni, v. a cârţăi.Nyikorgás, s. eârţăire.Nyil, s. săgâtă.Nyitás, s. deschidere; gaură, spăr
tură.Nyílni, v. a sé deschide ; a sé des-
volta, a sé înflori.Nyilalás, s. săgetare, junghiu.Nyilain!, v. a s ăgeta, a junghié.Nyilas, s. areariti, săgetătorii!.Nyifásos, a. găunos, spart.Nyilatkozás, s. revelâţiune, des
coperire, dechiărăţiune.Nyilatkozat, s. (v. nyilatkozás).Nyilatkozni, v. a revela, a des
coperi, a dechiăra.Nyilatkozmány, s. manifest.Nyilatkoztatás, s. (nyilatkozás).Nyilatkoztatni, v. a descoperi, a
revela.Nyilatkozvány, s. (v. nyilatkoz-
mány).Nyilazni, v. a săgeta.Nyilt, a. — an, ad. deschis, în
vederat, franc.Nyilván, ad. publice, pre faţă.Nyilvánítás, s. descoperire, de-
chiărare, anunţare.Nyilvánítni, v. a descopeii, a în-
eunoseinţa, a anunţa, a publica.Nyilvános, a. — an, ad. lămurit,
public, respicat. chiar.Nyilvánosítni, v, a publica, a des
coperi.Nyilvánosság, s. publicitate.
Nyírás, nyirés, s. tundere, tunsură, rătezare.
Nyírni, v. a tunde, a răteza.Nyirbálni, v. a tunde.Nyirés, s. mestecăniş.Nyiretlen, a. netuns.Nyirettyű, s. are ila violină).Nyírfa, s. mestéc&n.Nyírfajd, s. cocoş de munte.Nyirkos, a. — an, ad. umedos,
apăios, umed.Nyirkosság, s. umedélft.Nyirkosítni, v. a umerii, a jilavi.Nyitás, s. deschidere.Nyitni, v. a deschide.Nyolcz, a. opt.Nyolczad, a. optarift.Nyolczadik, a. al optulea.Nyolczan, a. opt-insi.Nyolczvan, a op.'rjeei.Nyom, s. urmă.Nyomni, v. a apăsa, a tescuí; a
cumpăni.Nyomasztani, v. a apăsa, a în
greuna.Nyomasztó, a. apăsătorii!, îngre-
unätoriü.Nyomatni, v. a tescuí, a apăsa; a
tipări.Nyomat, s. tipăritură.Nyomaték, s. însemnătate, cum
pănă, greutate.Nyomatékos, a. —- an, ad. impor
tant, însemnătoriu, cumpănitoriu.Nyomda, s. tipografie, imprimărie.Nyomdász, s. tipograf.Nyomdák, s. urmă.Nyomó, a. apăsătoriCi, tescuitoriü,
eăleătoriti.Nyomor, s. ticăloşie, calamitate,
suferinţă.Nyomorék, a. schilav, invalid.Nyomorogni, v. a petrece în tică
loşie, în calamitate, a sé tortura.Nyomorgatás, s. chinuire, tortu
rare.Nyomoritni, v. a schilavi, a tică
loşi.
334 Nyírás, nyirésNyomorodni, v. a sé schilavi; a sé
neferici, a se ticăloşi.Nyomoré, nyomorult,’ a ticălos,
mişel.Nyomorultan, ad. mişelesee, mise-
rabil.Nyomorúság, s. ticăloşie, calami
tate, miserie.Nyomorúságos, a. — an, ad. (v.
nyomoré).Nyomós, a. — an, ad. ponderos,
însemnătoriu, de însemnătate.Nyomósság, s. însemnătate, im
portanţă.Nyomozás, s. urmărire, persecutare,
cercetare.Nyomozni, v. a urmări, a perse
cuta, a cerceta.Nyomtalan, a. fără urmă.Nyomtatás, s. tipărire, imprimare;
tescuire, trierare.Nyomtatni, v. a tipări, a imprima;
a tescuí; a triera.Nyomtaték, s. adaus la pond, sup-
rapond.Nyomtató, s. tipograf, tipăritorifi,
imprimätoriü; tescuitoriü.Nyomtatvány, nyomtatmány, s. ti
păritură.Nyomulás, s. străbatere, îmbul-
<jire, penetrare, petrundere.Nyomulni, v. a străbate, a sé îm
bulzi, a pătrunde, a penetra.Nyoszolya, s. pat, culcuş.Nyöni, v. a smulge (cănepa).Nyögni, v. a geme.Nyögés, s. gemet.Nyögdécselni, v. a sé văieta, a sé
scânci; a gugurí.Nyögdécseiés, s. scancélá; văietareNyöstény, s. femeiuşcă.Nyöszörögni, v. a sé văieta, a sé
scânci, a plânge.Nyöszörgés, s. văietătură, scâneire.Nyövés, s smulsătură (de cânepă).Nyug, nyugalom, nyugodalom, s.
linişte, odichnă, repaus, pace.Nyugdíj, s. pensiune.
Nyugdíj
Nyugdíjas, nyugdíjazott Nyüvesedhl 1S5Nyugdíjas, nyugdíjazott, a, pen
sionat.Nyugdíjazni, v. a pensiona.Nyugdijnok, s. pensionat.Nyűgjei, s. pausă.Nyugalmas, a. — an, ad. odielmit,
liniştit, päeiuit.Nyugalmazni, v. a pensiona.Nyugalmazott, a. pensionat.Nyugasztalni, v. a linişti, a mol
comi, a domoJí.Nyugat, nyűgöt, s. vest, apus, oc
cident.Nyugati, a. occidental, apusan.Nyughatatlan, a. — ül, ad. ne
liniştit, turburat, neodichnit.Nyughatatlanság, s. nelinişte, ne-
odichnă.Nyughatatlankodás, s. nelinişte
turburare, neodiehnă.Nyughatatlankodni, ». a sé ne
linişti. a sé nepáciuí, a sé turbura.
Nyugszik, nyugoszik, v. sé odieh- nesce, pausézft.
Nyugott, a. — an, ad. liniştit, odiehnit päeiuit.
Nyugvás, nyugovás, s. odicbnă, repaus, linişte.
Nyugta, s. cuitanţă; pace, linişte.Nyugtalan, a. — úl, ad. neodich-
nit, neliniştit.Nyugtalanitás, s. conturbare, ne-
linistre.Nyugtalaníts, v. a conturba, a ne
linişti.Nyugtalankodni, v. a se neodichní,
a sé nelinişti, a sé turbura.Nyugtalanság, s. neodiehnă, ne
linişte, turburare.Nyugtatás, s. liniştire, domolire;
cui tare.Nyugtatni, v. a domoli, a liniş
ti; a euita.Nyugtató, a. domolitoriü, împă
ciuitorii! ; cuitätoriü.Nyugtatvány, s. cuitanţă.Nyugtatványozni, v. a euita.
Nyugton, ad. odiehnit, liniştit, ín pace.
Nyugvás, s. odichnire, pausare. Nyújtani, v. a întinde; a lungi. Nyújtás, a. întindere, lungire. Nyujtékony, a. întindeţios. Nyújtható, a íntimjlbil.Nyu tó, a. Íntin(j.etoriü; sucitoriü. Nyujtódeszka, s. eârpătoriii. Nyujtozás, s. întindere.Nyújtózni, v. a sé întinde. Nyujtodzni, nyújtózkodni, v. (v.
nyújtózni").Nyujtóztatni, v. a întinde.Nyúl, s. iepure.Nyúlsaláta, s. susai.Nyúlni, s. a sé întinde, a întinde
(mánál, a sé atinge.Nyúlás, s. întindere, atingere. Nyuladozni, v. a sé întinde. Nyúlánk, s. suleget, întins, svelt. Nyúlászni, v. a véna iepuri. Nyúlászat, s. vénát de iepuri. Nyulékony, a. întindeţios, ductil;
vénjos.Nyulékonyság, s. ductilitate, ín-
tinejeţime.Nyúlik, v. sé întinde.Nyúlós, v. întindeţios Nyuiósodni, a. a se face întindeţios. Nyuszt, s. zibelină, samur. Nyúvadni, v. a sé ínneca. Nyúvasztani, v. a ínneca.Nyúzás, s. belire, despoiere. Nyúzni, v. a beli, a despoié. Nyúzó, s. belitoriü, despoietoriű. Nyű, s. vierme, rîmă, strepede. Nyűg, s. cătuşă, falangă, pedeeă. Nyügölödni, v. a sé sbueiuma, a sé
cásní, a sé ostăni, a sé incomoda. Nyűgös, a. încătuşat, ferecat, legat. Nyűgözni, v. a lega, a încătuşa, a
fereca.Nyiist, s. iţă.Nyüves, a. — en, ad. cu strepede,
verni enos.Nyüvesedni, v. a sé invernienosa,
a sé împle de vermi.
%
o. ó.Ó, a. vechi fl, antic.Ő! oh! int. ah!Óbégatás, s. lamentare, tânguire.Óbégatni, v. a lamenta, a se tân
gui, a se văieta.Obon, s. unţie (mesură).Ócska, a. veehiü, ponosit, în
vechit.Ocsárlás, s. defăimare, calumni-
are, despreţuireÓcsárolni, ocsárlani, v. a defăi
ma. a ealumnia.Ocsmány, a. — úl, ad. necurat,
scârnav, híd.Ocsmányitni, v. a scărnăvi.Ocsmányodni, v. a se scárníví.Ocsúdás, s. desmetecire, dea ame
ţi re, deşteptare.Ocsúdni, v. a se desmeteeí, a sé
deştepta.Ocsúlni, ocsúdni, v. a se eftiní.Oda, ad. acolo.Odú, s. gaură; butură.Ódon, a. antic, învechit, de modă
vechie.Odv, s. (v. odú).Odvas, a. găunos.Odvasodni, v. a se gaunoşa, a să
găuri, a să borti.Oh! int. ah! vai!Óhajtás, s. dorire, dorinţă, dor.Óhajtani, v. a dori.Óhajtva, ad. dorind.Ok, s. causă.Okirat, s. document.Oklevél, s. diplomă.Okszerű, a. — leg, ad. raţionat.Okádás, s. vomare, versare.Okádni, v. a voma, a borî, a
vărsa.Okadat, s. motivare.Okadatolni, v. a motiva.
Okadatolt, okadatos, a. motivaiOkádó, a. vomătoriti, borîtorift.Okmány, s. document.Okmányolni, v. a documenta, a
adeveri,Okos, a. — an, ad. prudent, în
ţelept priceput.Okosság, s. înţelepţiune, prüden-
ţie, răţiune.Okoskodni, v. a deduce, a argu
menta: a să sfătoşi.Okoskodó, a. argumentătoriti; sfă
tos.Okosodás, s. înţelepţire, pruden-
ţiă.Okosodni, okosútni, v. a să în
ţelepţi, a deveni prudent.Okozás, s. causare, pricinuire.Okozat, s. urmare, cosecenţă, efect,
m últat.Okozni, v. a causa, a pricinuí.Okság, s. causalitate.Oktalan, a. neînţelept, fără minte.Oktalanság, s. neînţelepţiune, ne-
prudenţă.Oktalankodni, v. a face neînţelep-
ţiunî, a să purta neprudent.Oktatás, s. învăţare, instruare.Oktatástan, s didactică.Oktatni, v a instrua. a îuvăţa.Oktató, s. învăţătorii!, instructor,
doeente.Oktondi, a. năuc, stupid, idiot,
tont.Oktondiság, s. năucie, stupiditate.Okvetetlen, a. ül, ad. nesmintit,
neapărat, peremtoriü, de sigur.Ol, s. staul, coteţ, poiată.Oláh, s. român.Oláh, a. românesc.Oláhositni, v. a romanisa.Oláhosodni, v. a să romanisa.
Oláhul Omlás 137Oláhul, ad. romănesce.Ó la , s. oleü.Olajfa, s. măslin oliv.Ólajsziníi, a. olivastru.Óla iOS, a. oleos.Olajozat, s. oleitură Olajozni, v. a ölei.Ólálkodás, s. pândire, pândă. Ólálkodni, v. a pândi, a spiona. Ólálkodó, a. pánditoriü, vulpenos,
clandestin.Olasz, s. italian.Olasz, a. italienesc.Ólaszfal, s. paravan, pariete spa-
niolesc.Olaszhon. s. Italia.Olaszúl, ad. italienesee.Olcsitni, v. a eftiní.Olcsúlni, v. a se eftiní.Olcsó, a. eftin.Olcsóság, s. eftinätate.Oldani, oldozni, v. a deslega, a
desface, a desnoda; a resoiva, a absolva.
Oldal, s. lăture; cóste.Oldalborda, s. costă.Oldalas, s. cóste (de vită).Oldalaslag, ad. alaturea.Oldalfélt, ad. lăturiş.Óldalt, oldalvást, ad. alătureaOldat, s. desfacere, desnodare; solu-
ţinne; absoluţiune.Oldatlan, a. — úl, ad. nedeslegat;
nedeseurcat; nedesnodat, nere- solvat.
Oldhatatlan, a — úl, ad. nedes- legabil; neresolvabü.
Oldozat, s. deslegare, absoluţiune.Olló, s. fórfeoí.Oly, olly, olyan, pi-on. aşa, ea
acela, de acel.Olyankor, ad. pe atunci, în acel
temp.Ólmos, a. plumbos.Ólmozni, v. a plimbi.Ólom, s. plumb.Oltani, v. a altui: a vaccina, a
pune versat, a stinge; a înehiăga.
Oltás, s. altuire; vaccinare; stingere ; închiăgare.
Oltalmazás, s. apărare, protegere, scutire, defendare.
Oltalmazni, v. a apura, a scuti, a protege, a defenda.
Oltalmazó, s. protector, apără- torift, defensor.
Oltalmazólag, ad. defensive, în mod apărătorii!.
Oltalom, s. protecţiune, a ărare,. defensiune.
Oltár, s. altariii.Oltatlan, a. nealtuit; nestins; ne-
închiăgat.Oltó, s. chiag; stîngătoriu.Oltovány, s. altoi, arborel altuit.Olvadás, s. topire; desghiăţare.Olvadékony, a. topiţiv, uşor de
topit.Olvadni, v. a se topi.Olvasás, s cetire, legere; numă
rare.Olvasatlan, a neeetit, neles; ne-
numerat.Olvasgatni, v. a ceti (mereu).Olvashatlan, a. nelegibil; nenume-
rabii.Olvasható, a. legibil ; numerabil.Olvasmány, s. lectură.Ólvasni, v. a ceti, a lege; a nu
măra.Olvasó, s. eetitoritt, lector; rosa-
rifl, mătănii.Olvasókönyv, s. carte de lectură.Olvasott, a. cetit, literat, erudit,
învăţat.Olvasottság, s. învăţătură, eni-
diţiune.Olvasztani, v. a topi; a desghiăţ.i.Olvasztás, s. topire; desghiăţare.Olvasztó, s. topitoria.Olvasztott, a. topit; desghiăţat.Omladék, s. ruină, surpătură, de-
rîmătură.Omladozni, v. a se ruina, a să
surpa.Omlás, s. ruină, surpare, derimare
Omladvány OstyatasOmladvány, s. (v. omladék).‘Ón, s. cositorii). plumb.Óni, v. (v. óvni).Onka, s. tigru, iaguar.Onnan, ad. de aeolo.Onnét, ad. (v. onnan).Ónos, a. cosit, rit.Ónozás, s. eositorire.Ónozni, v. a cositori.Ontani, v. a versa, tintás, s. vörsare.Óra, s. orologiu; oră.Órai, a. de una oră.'Órás, s. orologeriü.Orbáncz, s. orbalţ.Orcza. s. faţă, obraz, vuit. Orczátlan, a. — ul, ad. obraznic,
neruşinat.Orczátlankodni, v. a fi neruşinat,
a face impertinenţe. Orczátlanság, s. neruşinare, obrăz
nicie, impertinenţie.'Ordítás, s. urlet, răcnet, sbierat. Ordítni, v. a răcni, a sbiera. a urla. Orgazda, s. pitulätoriü de hoţi,
de furturi.Orgona, s. organ.
. Orgonáim, v. a <Jice, a cânta pe organ.
Orgonás, s. organist.'Orgyilkolás, s. asasinare. Orgyilkolni, v. a omori pe furiş,
a asasina.Orgyilkos, s. asasin.Orgyilkosság, s. (v. orgyilkolás). Óriás, s. gigante.Óriás, óriási, a. gigantic.Ormó, s. pisc, culme, muchie,
dungă.Orosz, s.. rus, muscal.Oroszhon, s. Rusia.Oroszlán, s. leü.Orozni, v. a răpi, a fura.Orozás, ozrás, s. răpire, furt. Orr, s. nas; cioc.Órratlan, a. fără nas.Orrmány, s. bot, trombă (la ele
fanţii.
Orrocska, s. năsuţ,Orrolni, v. a fi mânios, a imputa;
a mirosa.Orsó, s. fus.Ország, s. ţâră, imperiu.Országgyűlés, s. d'etä, parlament.Országlas, s. domnire, guvernare.Országolni, v. a domni, a guverna.Országos, a. de ţâră, regnicolar;
general, universal.Őrző, s răpitorih.Orvos, s. medie.Orvostudor, s. doctor de medicină.Orvosi, a. medical.Orvoslat, orvoslás, s. remediu,
vindecare, curare.Orvosolni, v. a vindeca, a cura,Orvosolhatlan, a. nevindecabil, ne-
curabil.Orvosolható, a. eurabil.Orvosság, s. medicină, medicament,
léc.Orvosságos, a. de medicament,
medicinal.Óság, s. anticitate, vechime.Oskola, s. seóla.Osonni, v. a sé pitula, a túli, a
fugi.Ostábla, s. tăbliţă de joc, damieră.Ostoba, a. stupid, prost.Óstobaság, s. stupiditate, năucie.Ostobán, ad. (v. ostoba).Ostobáskodni, v. a face, a comite
absurdităţi.Ostobául, ad. (v. ostoba).Ostor, s. corbaciü, bieiü.Ostorozni, v. a eorbăci, a biciui.Ostrom, s. atac, asalt.Ostromzár, s. inchisóre de arma
tă, blocată.Ostromlás, s. atacare, opumnare,
asaltare.Ostromló, s. opumnátoriü, asaită-
torifi.Ostromolni, ». a ataca, a opurnna,
a asalta.Ostya, s. asimă, pâne de cumi
necat.
Oszer Ölnyi 139Ószer, s. piaţă de veeliituii. Oszerü, a. vechiü, antic.Oszlás, s. risipire, desfacere, îm-
prăsciere.Oszlani, v. ă sé desface, a sé ri
sipi, a se despărţi.Oszlatás, s. desfacere, resipire. Oszlatni, v. a resipi, a desface. Oszlop, s. statuă, columnă. Oszlopzat, s. columnatură.Oszolni, v (v. oszlani).Osztani, v. a divida. a împărţi, a
separa.Osztás, s. dividare, împărţire. Osztály, s. clase, despărţement;
împărţelă; elasiflcăţiune. Osztályozás, s. clasificare. Osztályozat, s. elasiflcăţiune. Osztályozni, v. a clasifica; a îm
părţi.Osztható, a. împărţibil. Oszthatóság, s. împărţibilitate. Osztatlan, a. — úl, ad. neîmpăr-
ţibil.Osztováta, s. stativă, resboi (ia
ţesut).Osztozás, s. împărţelă. Osztozatlan, a. neîmpărţit. Osztozni, v. a se împărţi.
• •
O .Ö, pron. el, ea.Öblitnl, v. a datări (cu apă). Öblöny, s. vas, basen.Öblös, a. cufundos.Öböl, s. concavitate, gavan, sîn
(de mare).Öcs, s. frate (mal mic).Ödön, n. prop. Eugen.Ögyelegni, v a tândăii, a âmbla
gură căscată, a âmbla tândălind. Öklözni, v. a da, a lovi cu pumnii. Ököl, s. pumn.Ökör, s. boii Ökrös, a. cu bol.
Osztozkodni, v. (v. osztozni).Osztrák, s. austriac.Óta, p. de atunci, de un ternp.(italom, s. proteeţiune, apărare,
defensiune.Otromba, a. diform, grosolan.Otrombaság, s. diformitate, groso
lănie.Otrombúlni, v. a si face diform,
a deveni bădăran.Ott, ad. acolo.Otthon, ad. acasă.Otthonka, s. scurteică, iaéhen, (vest
mânt).Ótvar, s. bube spurcate.Óvni, v. a feri, a păzi, a apăra.Övakodás, s. pază, grijă, preeauţi-
une, ferire.Óvakodni, v. a s6 feri, a să păzi,
a sS îngriji.Óvás, s. protest.Óvatos, a. — an, ad. cu pază, cu
grijă, cercuspect, precaut.Óvoda, s. preservătoriii, institut de
îngrijire.Ovószer, s. midiloc preservativ.Ozsonna, s. ojină, oinişoră.Ozsonnázni, v. a cjina.
Ölés, s. omorire, ucidere.Ölni, v. a omori, a ucide.Öldöklés, s. omor, ucidere, văr
sare de sânge.Öldökölni, öldösni, v. a omori, a
ucide.Öldöklő, a. ucigătorii!.Ölelés, s. îmbrăţioşare.Ölelgetni, v. (v. ölelni)Ölelkezés, s. îmbrăţioşare.Ölelkezni, v. a se îmbraţioşa.Ölelni, v. a îmbrătioşa.Ölnyi, a. de un stângin, de una
orgie.
140 ÖlőÖlő, a. ucigătorii!, omoritorift. I Ölteni, v. a îmbrăca; a împunge,
a cóse (cu acul).Öltöny, s. îmbrăcăminte, vestmént Öltözes, s. îmbrăcare.Öltözet, s. îmbrăcăminte. Öltözködés, s. (v. öltözes).Öltözni, v. a se îmbrăca.Öltöző, a. îuibrăeătoriu, de îm
brăcat.Öltöztetni, v. a îmbrăca, a învăşt-
inénta (pe altul).Ölyv, s. uliü, eorol).Ömledezés, s. vărsare, curgere. Ömledezni, v. a să vărsa, a curge. Űmlés, s. (v. ömledezés). Ömlesztení, v. a versa.Ömleni, v. (v. ömledezni).Ömlik, v. sé versă. curge.Ömölni, v. a se vérsa.Ön, pron. domniata.Önállás, s. independenţă.Önálló, a. independente.Önfejű, a. eerbicos, obstinat. Öngyilkolás, s. sinucidere. Öngyilkos, s. sinucbjetoriii. Öngyilkosság, s. (v. öngyilkolás). Öntudat, s. coneiinţă de sineşi. I Öntudatlan, a. — úl, ad. fără j
eonsciinţă de sinesl.Önviselet, s. conduită, purtare. Önkényt, önként, ad. de sineşi,
de bună voie, spontaneü.Önkény, s arbitriu, despotism. Önkényes, a. arbitrar, despotic. Önkényleg ad. arbitrar, despotic. Űnkénytes, a. voluntar.Önkényü, a discreţionar, arbitrar. Önmaga, pron. el însuşi, ea însăşi. Önteni, v. a turna,*a vérsa.Öntés, s. turnare, vărsare.Öntet, s. vărsătură, turnătură.Öntő, s. turnătoria, vărsătorii!. Öntött, a. iurnat, vărsat.Öntözés, s. udare.Öntözni, v. a uda.Öntöző, v. udătorifl, vărsătorift,
stropitoriü.
Önuralkodó, s. autocrat.Önurság, s. autocraţie, deşpoţie. Önzés, s. egoism.Önzéstelen, a. neegoist, neinteresat. Önző, a. egoist.Ör, s. păzitorii!, custode.Ördög, s. drac, sătană, diavol. Ördögi, a. diavolesc.Ördögös, a diavolit, îndrăcit. Ördögösködni, v. a să îndrăci, a
face mişelii.Ördögség, s. drăcie, diavolíe. Ördöngös, a. (v. ördögös).Öreg, a. bătrân; veteran; unchia. Öregbedés, s. îmbătrânire; eres-
eámént, înmulţire.Öregbedni, v. a îmbătrâni; a eres-
ce, a să mări.Öregbítni, v. a îmbătrini; a mări,
a adauge.Öregbülés, s. (v. öregbedés). ÖregbUlni, v. ív. öregbedni). Öregese, a. bétránatec.Öregedés, s. îmbătrânire.Öregedni, v. a îmbătrâni.Öregség, s. bătrâneţe.Örizés, s. păzire, grijă, vigilare,
custodie.Őrizet, s. (v. őrizés).Örizetlen, a. nepăzit, negrijit.
I Örizkedés, s. păzire, îngrijire.I Őrizkedni, v. a să păzi, a să griji.: Őrizni, v. a păzi, a vigila, a griji.I Örjöngeni, v. a nebuni.; Őrködés, s. pază, grijă, vigliiare.' Őrködni, v. ív. őrizkedni), i Őrlés, s. măcinare.
Őrlet, s. măcinat.Őrlő, a. măcinătorii!.Örmény, s. armén.Őrmester, s. sergent.Őrnagy, s. major.Örök, a. etern.Öröklét, s. eternitate.Öröklétű, a. de veci, etern. Örökbefogadás, s. adopţiune, adop
tare.
Örökbefogadás
Örökbefogadni, v. a adopta, a íua de suflet.
Örökítés, s. eternisare, perpetuare, veeínieire.
Örökitni, v. a eternfsa, a veeínieí, a perpetua.
Örökké, ad: în etern, în veci, tot- déuná.
Örökkévalóság, s. eternitate. Örökkévaló, a. etem.Öröklés, s. succesiune, ereditate,
moştenire.Öröklési, a. suceesional, ereditar. Öröklét, s. (v. örökkévalóság). Öröklő, s. erede, succesor.Öröklött, a. eremit, moştenit. Örökölni, v. a ereijí, a moşteni. Örökös, s. (v. öröklő).Örökös, a. — en, ad. etern, de
pururea, de veci, pentru tot- déuna.
Örökösítni, v. (v. örökitni). Örökösödés, s. eredre, moştenire,
succesiune.Örökösődni, v. a eredi, a moşteni. Örökre, ad. în etern, ín veeí,
pentru totdéuna.Örökség, s. succesiune, ereditate,
elironomíe.Örökség!, a. ereditar.Örölés, s. măcinare.Őrölni, v. a măeina.Öröltetni, v. a măeina (prin altul). Öröm, s. bucurie, voluptate. Örömest, ad. bucuros.Űrömtelen, a. fără bucurie. jŐrség, s. vigilíe, pază, custodie. ( Örsereg, s. gardă, garnisonă. i Örszellem, s. geniu apärätoriü,_f spirit päzitoriü.Örtelen, a. fără pază, nevighiat,
fără custodie.Öriilés, s. bucurie.Örülni, v. a sö bucura.Őrülés, s. nebunie, perderea minţii. Örülni, v. a nebuni, a sé sminti. Örvendeni, v. (v. örülni). Örvendetes, a. îmbucurătorifl.
ÖrökbefogadniÖrvendeztetni, v. a face, a causa
bucurie.Örvény, s. vultóre, vértegiü. Őrvidék, s. district militar.Őrzeni, v. (v. őrizni).Őrző, s. păzitoriti, custode, pro
tector.Ős, s. străbun, protopărinte. Őskor, s. străvechime, antícitate. Ősi, a. strămoşesc, străbunese, avi-
ticÖsiség, s. aviticitate.Ösmerni, v. (v. ismerni).Össze, ad. laolaltă, împreună. Összeadás, s. adiţiune, adaugere. Összeadni, v. a adauge.Összeírni, v. a conserie. Összekapni, v. a sé încăiera, a sé
certa.Űsszekeiés, s. căsătorie, împreu
nare.öszekelni, v. a se căsători, a sö
împreuna.Összeg, s. sumă.Őszeirás, s. consriere.Összes, a. — en, ad. total; suma-
riü.Összetes, a. concret.Összetett, a. compus.Összezni, «. a subsuma, a aduna
întro sumăÖsszhangzás, s. armonie, acord. Összlet, s. sumă íntrégá. Összpontositás, s. centralisăţiune,
concentrare.Öszpontosítni, v. a concentra, a
centrálisa.Östve, ad. (v. estve).Ösvény, s. cărare, cale.Ősz, a. cărunt, sur.Ősz, s. om bătrân, veteran; tomnä. Őszelő, s. semptembre.Öszhó, s. octrobre.Őszi, a. de tómna, tomnatec. Őszinte, a. sincer, leal.Őszintén, ad. (v. őszinte). Őszinteség, s. sinceritate, leali
tate.
Őszinteség 141
.142 Öszszel PálczázniÖszszel, ad tómna.Ösztön, s. instinct, impuls, bold. Ösztöndíj, s. stipendiu. Ösztöndíjas, a. stipendiat. Ösztönszerü, a. —- leg, ad. in
stinctiv, după bold.Ösztönözni, v. a îndemna, a în-
pintena, a înboldi.Öszíövér, a. macru.Őszutó, s. Novembre.Őszülni, v. a încărunţi.Öszve, ad. (v. össze).Öszveg, s. sumă.Öszvér, s. mul, catîr.Öszvesítni, v. a comasa, a con
trage; a eolaţiona.Öszvesítés, s. comasare, contra
gere; colaţionare.Öszvet, s. sumă.Öt, a. cinei.
Pacsirta, s. ciocârlie.Pácz, s. murătură; dubâlă, argă-
sălă.Paczal, s. mâţă, bazarî.Páczolás, s. murare, sărare; ar-
găsâlă.Páczolni, v. a mura, a săra; a
argăsi.Pad, s. laviţă, scaun, bancă.Padlás, s. pod, plafond; pavi
ment.Padlat, s. poditură.Padlózni, v. a podi.Padlózat, s. (v. padlat).Padolat, s. (v. padlás).Páholás, s. ciomăgire, bătaie.Páholni, v. a eiomăgi, a bate.Páholy, s. losă, lojă.Paizs, s. egidă, scut.Paizsos, a. egidat, cu scut.Pajkos, a. — an, ad. insolent,
întrecut, destrămat, desfrânat.Pajkossâg,s. insolenţie, desfrenare.
Ötször, a. de cineî-ori.Ötven, a. cincizeci.Ötves, ötvös, s. aurariü, arginta-
riü.Öv, s. brîu ; cingă, eingătore, şer-
pariü.Övezni, övedzni, v. a încinge. Övetlen, a. — ül, ad. neîncins. Övezet, s. eingătore; baieră; zonă. Öz, s. căprioră.Özecske, s. căpriorică.Özön, s. inundăţiune, reversătură. Özönlet, s. (v. özön).Özönvíz, s. diluviu.Özönlés, s. inundare.Özönleni, v. a inunda, a reversa. Özvegy, a. văduv.Özvegyen, ad. văduv, învăduvie. Övzegység, s. văduvie.Özvegyül, ad. (v. özvegyen).
Pajkoskodni, v. a să desfrâna, a să întrece.
Pajta, s. grasd, poiată, staul.Pajtás, s. soţ, eamerad.Pajzán, a. (v. pajkos).Pakolni, v. a pacheta.Pakulár, s. păcurarifi.Pál, n. prop. Paul.Palacsinta, s. plăcintă.Palaczk, s. butelie; ploscă.Palaczka, s. stelniţă.Palánk, s. palan, îngrăditură eu
scânduri.Palânt, s. plâniă.Palántálni, d. a sădi, a împlânta.Palást, s. mante, paliu.Palástolás, s. ascundere, acope
rire.Palástolni, v. a ascunde, a aco
peri.Pâlcza, s. băţ, baston.Pálczázni, v. a bate eu băţul, a
eiomăgi.
Pálczika Paraszt 143
Pálczika, s. băţişor.Pálinka, s. vinars, rachiu. Pálinkás, a. eu vinars, de rachiu. Pálinkázni, v. a bé vinars.Pallér, s. paler, măiestru. Pallérozni, v. a cultiva, a polei. Pallérozatlan, a. necultivat, ne-
polit.Pállani, v. a asuda, a putrezi. Palló, s. punte.Pallós, s. paioş.Pálma, s. palm, finic.Palota, s. paiaţ.Pálya, s. carieră, stadiu, curs. Pályaírat, s. sciere de concurs. Pályakor, s. palestră; cerc de miş
care.Pályatér, s. carieră.Pályaudvar, s. gară.Pályázni, v. a concurge.Pályázás, pályázat, s. concurinţă. Pamut, s. bumbac.Panasz, s. plânsore, acusă, acţi
une.Panaszkodni, v. a sé jălui, a se
plânge, a sé tângui.Panaszlás, s. jăluire, plânsore. Panaszló, s. aeusătorm, jăluitoriu,
actor.Panaszlott, s. acusat.Panaszolni, v. a aeusa, a lamenta. Panaszolkodni, v. a sé tângui, a
sé plânge.Pánczél, s. panţieră.Pánczélos, a. panţierat. Pánczélozni, v. a panţiera. Pandúr, s pandur.Pangani, y . a stamna, a stagna,
a sta pe l o c ; a se corupe. Pangás, s. stamnare; corupţiune. Pánt, s. şină, pantă.Pántlika, s. petea, cordea, pantlică. Pántlikás, s. cordelat, cu petea. Pántlikázni, v. a cordela, a orna
eu petea.Pántozni, v. a lega eu şine.Pap, s. preot, saeerdote, paroch,
spiritual.
Papnövelde, s. seminariü.Pápa, s. pontefiee, patriarc, papă. Pápai, a. ponteficat, papal. Pápakövet, s. nunţiu.Pápaszem, s. oehilari.Papagáj, s. papagal.Pápaság, s. pontefical, papat, pa-
triareat.Papi, a. preoţesc, popesc.Papir, papiros, s. hârtie, papir Paplan, s. plapomă.Papolni, v. a predica.Papos, a. popesc.Paprika, s. paprică, ardei. Paprikás, a. paprieat, piperat. Paprikázni, v. a paprica, a pipera. Papság, s. preoţime.Papucs, s. pantof.Papuralom, papúrság, s. ierar-
chie.Pár, s. părechie, duplu.Párviadal, s. duel.Paradicsom, s. paradis, rai, edem. Paradicsomi, a. paradisic, de para
dis.Parafadugasz, s. dop de suger. Paraj, s. spinat.Páralás, párolás, s. aborire; des-
tilare.Páralni, párolni, v. a abori; a
destila.Parancs, s. mandat, ordin, co
mandă.Parancsnok, s. comandante. Parancsolás, s. demandare, co
mandă.Parancsolat, s. (v. parancsolás). Parancsolni, v. a demanda, a
comanda.Parancsolólag, ad. demändätoriü,
în mod imperios, imperativ. Parancsolómód, s. mod imperativ. Parány, s. micime, atom.Parányi, a. piculeţ, forte mie. Parányiság, s. micime, miniatură,
bagatelă.Paraszt, s. ţeran.Paraszt, a. neeult, ţerenesce, miiie...
144 ParasztosParasztos, a (v. paraszt).Parasztosan, ad. ţerănesce, ne-
Clllt.Parasztkodni, v. a face, a comi
te mojicii; a trăi Ia sate.Parasztosodul, parasztosulni, v.
a să mojici, a se bădărani, a deveni nepolit.
Páratlan, a. — ül, ad. lără păre- cbie, fără soţ.
Párázat, s. aborelă.Párázni, v. a abori.Parázna, a. desfrenat, curvariü.Paráznaság, s. curvíe, desfrénare.Paráználkodni, v. a sé desfrâna,
a curvi.Parázs, s. jar, cenuşă cu jar.Párbaj, s. (v. párviadal).Párbeszéd, s. dialog.Párdal, s. duet.Pârducz, s. pard, leopard, pan
teră.Paréj, s. spinat.Párhagyma, s. poriu, cepă mc-
runtă.Párhuzam, s. paralelă.Párhuzamos, a. — an, ad. para
lel.Paripa, s. călărie.Parittya, s. praşte, fundă.Parittyázni, v. a arunca eu praş-
teaPárkány, s. parcam, margine,
dungă.Párkányos, a. cu parcam, mucbiat,
eu dungă.Párkányozni, v. a face dungă, a
pareama.Párkányzat, s. parcam.Parlag, s. ţelină.Parlag, a. — on, ad. înţelelenit,
nelucrat.Párlúg, s. leşiie.Párna, s. perină.Párnahaj, párnahéj, s. faţă de
perină.Párnás, a. perinat, cu perină.Paróka, s. perucă, paroeă.
PásztorParókás, a. perueariü.Párolgás, s. aborire.Párolni, v. a abori; a destila.Párologni, v. a abori.Páronként, ad. împăreehiat, cu
părechia.Páros, a. — an, ad. împăreehiat,
părechie.Párosítás, s. împreunare. împăre-
chiare, însoţire.Párositni, v. a împăreehie, a în
soţi, a împreuna.Párosodás, s. împărechiâre, înso
ţire, împreunare.Párosodni, v. a se împărechia, a
să însoţi, a sé împreuna.Párosulni, v. (v. párosodni).Párzás, pározás, s. împreunare.Part, s. port, liman, ţermure, mal.Párt, s. partidă.Pártfogás, s. patrociniu, patronare,
protecţiune.Pártfogolni, v. a patrona, a protec-
ţiona.Párfogó, s. patron, protector.Pártütés, s. revoltă, revoluţiune,
rebeliune.Pártütő, s. revoluţionarii), rebel.Pártviszály, s. desbinare.Párta, s. bertă, cunună.Pártás, a. cu bértá, bertat.Pártfogolt, a. patronat, proteeţio-
nat.Parti, a. de ţermure, litoral.Pártolás, s. patronare, proteeţi-
une; desbinare, apostasie.Pártolni, v. a părteni, a patrona,
a proteeţiona, a protege; a sé desbina.
Partos, a. ţermuros, rîpos.Pártos, a. partisan; rebel, desbină-
toriü.Pártoskodni, v. a sé desbina, a
face partidă; a rebela.Partrév, s. port, liman.Pászma, s. făşcioră.Pászta, s. postatăPásztor, s. păstorii).
Pásztori Pendülni l i 5Pásztori, a. păstoresc.Pásztorilag, ad. păstoresee. P^isztorkodás, s. păstorire. Pásztorkodni, v. a păstori, a duce
o viaţă pastorală.Paszuly, s. fasole, pástéi.Pata, s. copită, unghie (la cai). Patak, s. vale, períü, rîuleţ. Patakocska, s. vălcieă, rîuleţ. Patakzani, v. a curge períu, a
curge vale.Patás, a. copitat, unghiet.Patika, s. apotecă, spiţerie, farma
cie.Patikás, s. apotecariű, farmacist. Pating, s. curea grosa.Patintani, v. a pocni: a atinge. Patkány, s. cloţan, sőreee mare. Patkó, s. poteovă.Patkoíás, s. potcovire.Patkolatlan, a. nepctcovit. Patkolni, v. a potcovi.Patkós, a. potcovit.Pattanás, s. pocnet; săritură; sgră-
bunţă, bubuşoră.Pattanni, v. a pocni a sări. Pattantani, v. a pocni, a plesni. Pattantyú, s. tun.Pattanyús, s. tunarii!, artilerist. Pattantyúság, s. artilerie. Pattogatás, s. pocnitură, pocnet,
detunet.Pattogni, v. a pocni, a detuna. Patvar, s certă.Patvarkodás, s. certă, ciondrănire. Patvarkodni, v. a sé certă, a se
ciondrăni.Patyolat, s. batistă.Páva, s. păun.Pazar, pazarló, a. prădătorii!. Pazarlás, s. pradă.Pázsit, pázsint, s. pajisce, ver-
deţa, iarbă verde.Pázsitos, a. eu iarbă verde. Pecsenye, s. carne; friptură. Pecsét, s. maculă, péta; sigil. Pecsételés, s. sigilare.Pecsételni, v. a sigila.
Pecsétes, a petat; sigilat.Pecsétezni, a. a péta.Peczek, s. căluş. cui.Peczér, s. eânerifl, grijitoriu de
câni.Peczkelni, v. a pune scă iuş; a
bate cuie.Peczkes, a. îngânt'at; bătut eu
cui.Pederni, pederitni, v. a suei, a
resuci.Pedig, pediglen, coj. însă, totuşi,
eu tóté acestea.Pehely, s. seamă, fulg, floe.Pej, a. murg.Pék, s. pânerifl, covrigarii!, pita
rii!.Példa, s. esemplu, model.Példabeszéd, s. proverb u.Példálédzás, s, alusiane, aieptare.Példálódzni, v. a face alusiune,
a da sé pricâpă, a aiepta.Példázat, s. parabolă.Példány, s. model, esemplar, mus
tră.Példás, a. — an, ad. esemplar.Példátlan, a — él, ad. fără esem
plu.Például, ad. de esemplu.Példázni, v. a representa în esem-
ple.Példázat, s. esemplu, parabolă.Példázódni, példázgatni, v. iv.
(példálodzn:).Pele, s. cloţan, alunariü.Pelengér, s. loc de ruşine; fa
langă.Pelyhes, a. — en, ad. scămos,
fulgos; flocos.Pelyhesedni, v. a scămoşa, a sé
fulgoşa.Pemet, s. mătură de cnptoriu.Pendel, s. pole.Pendeles, a. cu pole.Penderítni, v. (v. pederni).Penditni, v. a aiepta, a aminti, a
a atinge; a face sunet.! Pendülni, v. a suna.
10
146 Penész PihenniPenész, s. mueeilélá.Penészedés, s. mueedélá, muee-
dire.Penészedni, v. a se rnucedí. Pengeni, v. a suna.Pengés, s. sunet.Pengetni, v. a da sunet.Pengő, s. monetă sunătore.Penna, s. condei, până.Péntek, s. vineri.Pénz, s. bán; mim.Pénztan, s. numismatică.Pénztár, s. erariü, cassă, tesaur. Pénztári, a. erarial, de cassă. Pénzügyminiszter, s. ministru de
finanţe.Pénzügyőr, s. inspector de finanţe, j Pénzes, a. — en, ad. bănos, avut. I Pénzetlen, a. — ül, ad. fără ba
ni, nebănos.Pép, s. pap, cir.Pepecselni, v. a moeoşi, a migăli. Pepecselés, s. migălire.Pépes, a. ciros.Per, s. proces; eârtă.Perfolyás, s procedură.Perszünet, s. juristiţiu. Pertárgyalás, s. pertractare de
proces.Perbefogni, v. a trage în proces,
a tenta proces.Perbeli, a. procesual.Perez, s. minută; măsodpercz, se
cundă.Perczegés, s. sfârăire, scârţăire. Perczegni, ®. a sfârăi, a scârţăi. Perczenet, s. (v. perez).Perecz, s. covrig, colăeel. Pereczes, s. covrigariű.Peregni, v. a durăi, a scârţăi. Perelés, s. proces, certă, improce-
suare.Perelni, v. a purta proces; a se
certa, a ínproeesua.Peres, a procesual.Peresfél, s. litigante, partidă, cau-
sant.Perge, a. spiral.
Pergelés, s. prăjire, ardere.Pergelni, v. a prăji, a arde, a
frige.Pergelődni, v. a se prăji, a sé
frige.Perje, s. păiuş, iarbă cu spic.Permeteg, permet, s. plóie mă
runtă.Permetezni, v. a ploa mărunt, a
picura.Persely, s. cassă de bani.Perzselés, s. pârjolire.Perzselni, v. a pârjoli, a arde.Perzselödni, v. a sé pârjoli, a se
arde.Peselés, s. pişare.Peselni, v. a pişa.Peshedni, v. a sé împuţi, a sé
corupe, a sé strica, a putredi.Peshedt, a. împuţit, stricat, putre-
dit.Pest, n. prop. Pestea.Pesti, s. pestean.Pestis, s. ciumă, pestilenţie.Peszmeg, s. pane coptă de două-
or i.Pete, s. oü (la insecte).Petecs, s. şearlat.Péter, n. prop. Petru.Pétervár, n. prop. Petropole.Petrezselyem, s. petringel.Petyeregni, v. a plânge, a se
scânci.Petyhedni, v. a se moleşi, a sé
lângeiji, a putreiii.Petymeg, s. nevestuică, furet (ani
mal).Pezsdülni, v. a spumega, a fier
be, a clocoti.Pezsegni, v. (v. pezsdülni).Pezsgés, s. spumegare, fierbere.Pezsgő, a. spumegătoriîi, fierbé-
torifi.Pézsma, s. mosc, bisam.Piacz, s. piaţă.Piaczi, a. de piaţă.Piezi, a. mitutel, niţel.
I Pihenni, v. a pausa, a odiehni.
Pihenés Poczok 147
Pihenés, s. pausare, odichnă. Pikkely, s. solz.Pikkelyes, a. eu solzi.Pilla, s. pleópa.Pillanat, s. clipită, moment. Pillangó, s. fluture.Pillantani, v. a clipi.Pillantás, pillantat, s. elipélá,
clipită; căutătură de ochi.Pille, s. fluture.Pimasz, a. mojic, meteleü.Pincze, s. pefniţă, celariü.Pinczér, s. ehiálariü.Pingálni, v. a desemna, a depinge. Pint, s. cupă.Pinty, s. fringilă.Piócza, s. lipitóre.Pipa, s. pipă.Pipázni, pipálni, v. a fuma tabac,
a pipa.Pipás, s. fumătoriti de tabac, pipă-
toriú.Pipázgatni, v. a pipa (mereü). Pipe, s. pui de gâscă.Pipere, s. înfrumseţare, gătâlă,
toaletă.Piperézni, v. a înfrumseţa, a orna,
a găti, a ţine toaletă.Pír, s. roşaţă.Pirítás, s. prăjite.Pirítni, v. a prăji.Pirított, a. prăjit.Pirók, s. pirulă (păsere). Pirongatás, s. înfruntare, repro
bare, mustrare.Pirongatni, v. a înfrunta, a re
proba, a mustra.Piros, a. — an, ad. rumen, roş. Pirosítás, s. rumenire; roşire. Pirosítni, v. a rumeni; a roşi. Pirositó, s. rumenélá, suliman. Piroska, a. roşietic.Piröslani. v. a trage roşie. Pirosodni, v. a se roşi.Pirosság, s. roşaţă.Pirulás, s. înroşire; ruşinare. Pirufatlan, a. neruşinat.
, Pirulni, v. a roşi; a ső ruşina.
Pisla, s. pleopă. - Pislángolni, v. a lieurí (focul). Pislogni, v. a clipi.Pislogatni, v. (pislogni).Pista, n. prop Stefan.Piszegés, s. scâncire; şuerare. Piszegni, v. a scânci; a şuera. Piszegtetni, v. a pisái, a fiúéra. Piszkálás, s. seormolire, scoeiorire,
rescolire.Piszkálni, v a scormolí, » scociorî. Piszkolás, s. ponosire, mânjire,
scârnăvirePiszkolni, piszkítni, y. a ponosi,
a mânji, a scărnăvi.Piszkos, a — an, ad. mânjit,
ponosit, scârnăvit.Piszkosodni, v. a se mânji, a sö
scârnăvi, a sé ponosi.Pisztoly, s. pistol.Pisztráng, s. păstrăv.Pittyeszteni, v. a lăsa buza în
jos, a strimba din gură.Pitvar, s. tindă, anteeameră. Pityeregni, v. a plânge, a scânci. Pityergés, s plâns, scâncire. Pitymallani, v a sé reversa diua,
a murgi, a sé face deminâţă. Pitymallás, s. reversatul dilei. Pityóka, s. cru.upenă, cartofii etc Pitypalaty, s. prepeliţă.Plajbász. s. cerusă.Plánta, s. plantă.Piántálás, s. p.’ântâţiune. Plántálni, v. a planta.Plébános, s. paroeh, preot.Pléh, s. tinichea, tablă de fer. Pletyka, a. fleeăritoriu, vorbitoriü
de minciuni.Pletykálni, v. a flecări.Pocsolya, s. baltă, tină. Pocsolyás, s. băltos, tinos.Pócz, s. poliţă, euieriü; trâptă,
grad.Poczegér, s. cloţan.Poczkolni, v. a icu l; a propti. Poczkos, a. burtos, foltieos. Poczok, s. i c ; proptea; burtă.
10*
148 PodgyászPodgyász. s. bagagiü, unelte.Pof, s. bueä; pofon ütni, a pălmui. Pofa, s. bucă; o lăture a obra
zului.Pofozni, v. a pălmui.Pogácsa, s. túrta.Pogány, s. păgân; barbar. Pogányság, s. păgânime; barbarie. Pogányái, ad. tirănesce, crud,
crudei; păgânesc-e.Pohánka, s. brişcă.Pohár, s. pocal, păhar.Pohárszék, s. armarift, credenţ. Poharas, a. eu pocal.Pohárnok, s. paharnic; chiălariti. Pók, s. paingin.Pókháló, s. pensă, ţesătură de
paingin.Pókhálósodni, v. a sé împaingina. Poka, s. faşă.Poklos, a. lepros.Poklosodni, v. a se împle de
lepră.Pokol, s. tartar, iad, infern. Pokoli, a. tartaric, infernal. Pokolfű, s. mătrăguna.Pokolkö, s. petră caustică, pétra
iadului.Pokoleb, s. cerber.Pokolvar, s. carbuneul, (bubă pe-
ricuiosă.Pokrócz,. s. ţol, cergă, strai.Póla, s. fâşie.Pólálás, s. înfăşare.Poláini, v. a înfăşa.Polcz, s. (v. poez.)Polgár, s. cive, eetátén. Polgármester, s. primariü, pretor. Polgári, a. civil.Polgárisodás, s. eivilisăţiune. Polgárisodéi, polgárosodni, v. a
sé eivilisa, a sé cultiva. Polgârisult, a. civilisat. Polgárisultság, s. (v. polgári
sodás).Polgárság, s. cetăţenime, burge-
sime.Politika, s. politică.
Porlani, porladniPolitikai, a. politic.Politikus, s. p o lit ie .Poloska, s. stelniţă.Poloskás, a. cu stelniţă.Polyva, s. pieră.Pompa, s. splendóre, pompă, lues. Pompás, a. — an, ad. splendit,
pompos.Pompázni, v. a face pompă Pondró, s. vierme.Pondrós, a. viermenos.Pongyola, a. negrijit, negligat. Pongyolán, ad. (v. pongyola). Ponk, s. colină, culme, deal, gruî. Pont, s. punct.Pontatlan, a. — ál. ad. nepunc
tat; nepunetuos, neacurat. Pontatlanság, s. neacurateţă, ne-
punctuositate, neregularitate. Pontos, a. — an, ad. punctat;
regulat, precis, acurat. Pontosság, s. regularitate, punctu
alitate, acurateţa.Pontozás, s. punctare Pontozat, s. intrepuneţiune. Pontozni, v. a puncta.Ponty, s. crap (peşce).Por, s. pulbere, praf, colb.Pór, pórnép, s. plebe, ţeran. Poroz, s. sgăreiu.Porczellán, s. porcelan.Porczogó, s. (v. porczi. Porczogós, a. sgâreios.Porha, porhadó, a. fârmiţios; pu
tregăios.Porhadni, v. a sé sfărma, a sé
rnăeina; a sé putred!.Porhany, s. pâment ţerînos; putre
gai.Porhanyó, a. sfărmiţios, mălăieţ,
fraged.Porkoláb, s. carcerariü; profos. Porladók, s. (v. porhany). Porlasztani, v. a prăfui, a pre
face în pulbere.Porlékony, a. (v. porhanyó). Porlani, porladni, v. a se măcina, a
se sfărma, a sé preface în pulbere
Poroda Puhatolás 149Poroda, s. pulbere prăsitore (ia
pián te).Porond, s. năsip, arinâ.Porondos, a. năsipos, arinos.Poronty, s. puietură, pui.Poronyó, a. (v. porhanyó).Poros, a. — an, ad. prăvos, col-
bos, pulberos.Porosodni, v. a sS împle de pul
bere.Porosz, s. borús, prus.Poroszló, s. dorobanţ.Poroszúl, ad. prusienesee.Porozni, v. a colbäi, a právuí.Pórság, e. ţerănime.Portéka, s. negoţ, marfă.Portyázás, s. eseursiune.Porzani, v. a prăvui, a eolbăi, a
sé faoe pulbere.Porzó, s. pulbere de presărat.Posta, s. postă.Posvány, s. boltă, noroi, tină.Posványos, a. mlăştinos, tinos,
băltos.Posztó, s. pănurâ, postav.Pót, s. întregire, împlinire, suple-
nire, adaus, suplement, surogat.Póteskű, s. juráment supienitoriü.Pótlás, pótlék, pótolás, s. (v. pót).Pótlékadó, s. contribuţiune suple-
nitóre, erescătură.Pótólag, ad. ea întregire, ca
suplenire.Pótolni, v. a adauge, a întregi, a
suplení.Pótolhatlan, a. neíntregibil, ne-
reparabil.Potom, a. bagatel, neînsemnat.Potroh, s. burtă grasă.Potrohos, a. burtos, gras.Potyolni, v. a turti, a sfărma.Potyos, a. turtit, sfărmat.Pottyanni, v. a scăpa.Pózna, s. prăjină, rangă.Pödörni, pödörítni, v. a sueí, a
resucí.Pöf, pöffeszkedés, s. mândrie, ín-
gănfare, fală.
Pöffeszkedni, v. a só mândri, a sé îngânfa.
Pöffeszkedés, s. mândrie, îngân- fare.
Pök, s. scuipat.Pökés, s. scuipare.Pökdösni, v. a seuipa.Pökedelem, s. scârnăvie, uriţi-
une.Pörge, a. spiral.Pörkölni, v. a prăji, a frige. Pörkölt, a. prăjit, fript.Pöröly, s. baros, ciocan.Pörzsölni, v. (y- perzselni). Pöszméte, s. acrişe.Préda, s. pradă, risipă.Préda, a. prédátoriü, risipítoriü. Prédálni, v. a préda, a risipi; a
jafuí.Prém, s. blană, prim.Prémes, a. blanat, cu prim. Prémezni, v. a primuí, a blăni. Prépost, s. preposit.Prés, s. presă, tésc.Préselni, v. a teseuí, a sióree. Primás, s. primate.Próba, s. probă, cercare, încer
care.Próbálás, s. cercare, încercare,
probare.Próbálni, v. a proba, a încerca. Próbás, a. de probă.Prücsök, s. grer.Priisszenteni, v. a strănuta. Prüszentés, s. strănutare. Puffadás, s. înflare; îngânfare. Puffadni, v. a sé înfla; a sé în
gânfa.Puffadt, a. înfiat, înfoiet; îngânfat. Puffantam, v. a bufni, a bufăi.r Puffaszkodni, v. a se înfla, a sé
Ínfoié; a sé îngânfa.Pufolni, v. a bufni, a bate.Puha, a. mólé, măiăieţ.Puhán, ad. (v. puha).Puhaság, s. molétate, moliţiune. Puhatolás, s. investigare, cerce
tare, scrutare.
150 Puhatolni Ragadós
Puhatolni, v. a investiga, a cerceta, a scruta.
Puhítni, v. a ínmoíé, a moleşi.Puhúlni, v. a sé ímnoié, a sé
moleşi.Púja, a. poltron, molatec, mie de
inimă.Pujaság, s. poltronáríe, molesire,
frică.Pujka, s. curcă.Pukkadni, v. a plesni; a crepa.Pukkanás, s. pocnire, pocnitură,
sunet.Pukanni, v. a pocni, a suna.Pukkantani, v. a pocni, a face sé
pocnéscá.Pukkantó, a. poenitorifi.Puliszka, s coleşă, mămăligă,
poientă.Pulya, a. (v. púja).Pulyka, s. (v. pujka).Púp, s. cocoşală, crescătură.Púpos, a. cocoşat, ghebos.Púposodni, v. a sé cocoşa a sé
gheboşa.
Ra, (re) p. pre, asupra, la.Rá, ad. pre, pe, asupra, preste,
pe deasupra.Rab, s. sclav, arestant, prisoner,
prins, rob.Rabi, a. — lag, ad. selăvesc, ro
besc, servil.Rablás, s. răpire, lotrire, furt.Rabló, s. rápitoriü, lotru, fur,
hoţ.Rabolni, v. a răpi, a lotri, a fura,
a jáfuí.Raboskodás, s. robie, robire, cap
tivitate.Raboskodni, v. a robi (proprie),
a fi în arest, a fi arestat.Rabság, s. (v. raboskodás).Rabszolga, s. sclav.
Puska, s. puşcă.Puskapor, s. pulbere, iarbă de
puşcă.Puszpángfa, s. cimişariu, bucel,
merişor (arbore).Puszta, s. deşert, loc părăsit.Puszta, a deşert, gol, părăsit.Pusztán, ad. (v. puszta).Pusztaság, s. (v. puszta).Pusztítás, s. devastare, depredare,.
despoiere.Pusztitni, v. a devasta, a depréda,
a despoié.Pusztulás, s. devastare, ruină,
desoluţiune.Pusztulni, v. a sé devasta, a sé
ruina.Puttón, s. butoiaş, putină,Puttonos, s. putinariii, berbinţariiuPünkösd, s. Rusalii.Pünkösdhó, s. Mai.Püspök, s. espiscop, archireu.Püspöki, a. episcopesc.Püspöksüveg, s. mitră.Püspökség, s. episcopat.
Rabszolgaság, s. sclavie, servitute.
Rács, s. grate, cancelă.Rácsos, a. — an, ad. eu grate,
gratat.Rácsozat, s. graterie, stächet.Rácsozni, v. a închide cu grate.Rag, s. sufise, adaus, adaugere,
afics.Ragacs, s. mastie, clei, cement.Ragacsos, a. — an, ad. cleios,
clicos. lipiţios.Ragadály, s. lipitorin, lipitură; om
silnic.Ragadni, v. a sé lipi, a sé clei;
a răpi, a apuca, a smulge, a spolia.
Ragadós, a. lipiţios, cleios.
Ragadozás Ránczos 151Ragadozás, s. răpire, räpitorie,
spoliareRagadozni, v. a răpi, a hoţi, a
fura, a jăfui.Ragadozó, a. rápitoriü.Rágalmas, a. clevetitorii!, defăimă
torii!, oalumnios.Rágalmazás, s. clevetire, defăi
mare, ealumniare.Rágalmazni, v. a cleveti, a de-
făima, a calumnia.Rágalmazó, a. — lag, ad. cleve
titorii!, defăimătorii!.Rágalom, s. calumníe, defăimare.Ragály, s. epidemie, ciumă, bólá
iipitiósá, contagifl.Ragályos, a. epidemic, lipiţios,
contagios.Rágás, s. ródere, rosură; colică.Rágni, v. a róde.Ragasz, s. (v. ragacs).Ragaszkodás, s. alipire, atragere,
simpatie.Ragaszkodni, v. a só alipi, a só
atrage, a simpatisa.Ragaszos, a. (v. ragacsos).Ragasztani, v. a lipi, a elei, a
acăţa, a afige.Ragasztók, s. adaus, suplement,
sufise.Rágatlan a. — ül, ad. neros, ne
mâncat.Rágcsálni, v. a só róde, a mânca
(mereü)Rágódás, s. ródere, rosură, con
sumare, mistuire (de sine).Rágódni, v. a se rode, a sc mânca,
a si consuma, a sâ mistui.Ragozás, ragozat, s. sufisare, ada-
ugere, declinare.Ragozni, v. a sufisa, a declina.Ragyogás, s. lucire, strălucire,
brilare-Ragyogni, v. a luci, a străluci, a
lumina.Ragyogó, a. lucitorii!, strălucitorii!.Ragyogvány, s. lustru, lueiamént,
strălucire, fulgóre, splendóre.
Raj, s. roi; órdá, céta.Rája, s. raiă (pesce).Rajna, n. prop. Ren.Rajongani, v. a roi; a alerga ră
tăcit ; a fanatisa.Rajongás, s. fantastărie, fanatism,
fantasare.Rajt, ad. pre, deasupra, presteRajta! int. pre el! aid!Rajz, s. desemn, pictură.Ra zaní, v. a roí.Rázás. s. roire.Rajzat, s. roitură.Rajzolás, s. desemnare, depingere.Rajzolat, s. desemnăţiune, deliniă-
ţiune.Rajzolni, v. a desemna, a depinge.Rák, s. rác.Rakás, s. grămadă, movilă, jurâdă ;
mulţime, câtă.Rákászat, s. răeuire, prindere de
raci.Rákászni, o. a răcui, a prinde
raci.Rakatian, a. — ül, ad. negră-
mădit, neîncărcat; gol.Rakni, v. a grămădi, a încărca; a
depune.Rakodás, s. incărcare, grămădire,
paehetare (proprie).Rakodni, v a se încărca, a pacheta,
a să grămădi.Rakonczátlan, a. — ül, ad. ne
dumerit, desfrânat.Rakonczátlanság, s. desfréű, des-
frenare, nedumerire.Rakonczátlankodni, v. a se nedu
meri, a sé desfrâna.Rakosgatni, v. a grămădi; a de
pune (mereu).Rakott, a. încărcat, grămădit.Rakottya, s. răchită, salce de apă.Raktár, s. magazin, deposit.Ráma, s, ramă, cadru.Ráncz, s. înereţătură, îndoitură,
pătură, cretă.Ránczos, a încreţit, îndoit, pătu-
rat.
Ránczolatlan, a. — ul, ad. neín- ereţit, neîmpăturat.
Ránczolat, s. încreţitură.Ránczolní, ránczosítni, r. a în
creţi, a îndoi, a împătura.Ránczosodni, v. a se încreţi, a sé
sbárcí.Ránczigálni, v. a trage, a siman-
eí, a smulge cu forţa.Rándítni, v. a trage, a smáneí;Rándulás, s. smancire, serintire; j
escursiune. íRándulni, v. a se smáneí. a sé
serintí; a face escursiune.Rang, s. demnitate, vrednicie, rang.Rángatni, v. (v. ránczigálni).Rángatódzni, rángatózni, v. a se
smáneí, a sé trage, a sé mişca repede, a palbita.
Rángatozás, s. sinâneire, spasm, tremurâtură, convulsiune.
Rántani, v. a smáneí, a trage repede; a frige (carne), a prăji.
Rántás, s. smâneitură, ieptătură; fărină prăjită, răntaş.
Rántott, a. smâneit, tras; fript prăjit.
Rántotta, s. păpăradă, papară, papă, oii fript în unsóre.
Rászedés, s. amăgire, amăgitură, înşelăţiune.
Rászedni, v. a înşela, a amăgi.Rászt, s■ ipocondrie.Ravasz, a. — úl, ad. astut, pre
făcut, vielen, şiret.Ravaszkodni, v. a sé şireţi, a sé
vicleni, a sé preface, a sé face astut.
Ravaszság, e. vielenie, astuţie, sireţie, prefăeătură.
Ravatal, s. catafalc; mormént, chenotafiu, catacombă.
Rázás, s. scuturare, seuturătură; clătinare.
Râzat, s. mesteeătură (fen ou paie).Rázni, v. a scutura; a clătina (capul).Rázkódás, s. cutremur, cutremu
rare.
152 Ránczolatlan, — ú! .Rázkódni, v. a sé scutura, a sé
cutremura.Rázkodtatás, s. eutremurătură.Rázkodtatni, v. a cutremura.Re, p. (v. ra).Rebbenni, v. a sé înspăimânta; a
sé mişca; a tresări; a tresaltă.Rebegés, s. frică, tremur ; bâlbă-
ire, gângăvire.Rebegni, v. . a tremura, a sé in-
friea; a bâlbăi, a gângăvi.Rebesgetni, v. a lăţi faimă; a
aduce înainte, a vorbi (despre o faimă).
Récze, s. raţă.Reczés, a. reţelat; lăţos.ReczéznL, v. a reţela, a ţese reţele.Recsegni, v. a trosni, a pârăi, a
scârţăi.Recsegés, s. trosnire, poenire,
pârăitură, scârţăituiă.Redő s. (v. ránc/,).Redős, a. (v. ránezos).Redőtlen, a. — ül, ad. neînereţit,
nesbâreit, fără creţe.Redözet, s. (v. ránéz).Redőzni, v. (v. ránczolni).Redv, s. putreşliune, mâreezime,
seoptură.Redves, a. — en, ad. putred
mârced, fraged, găunos ( la dinţi).Redvesedni, v. a putredi, a mar
celi, a sé fragezi.Redvesség, s. putreqliune, mârce-
(jime.Reg, s. deminâţă, crepuscul, re-
sărit.Rég, régen, régente, ad. de mult,
îndelung.Rege, s. fabulă, poveste.Regélés, s. fabulare, enarare de
fabule, plăsmuire.Regélni, v. a fabula, a enara, a
plăsmui, a povesti.Regény, s. roman.Regényes, a. — en, ad. romantic.Regényesség, s. romantieitate, loc
romantic.
Regényesség
Reges, a. fabulosReggel, s demhmţă.Reggeledni, v. a sé reversa <}iaa,
a sé faee demineţă.Reggeli, a. de demineţă.Reggelizés, s. dejunare, dejun.Reggelizni, v. a dejuna, a gusta.Régi,-es a. vechiü, bătrân, antic.Régiesen, ad. bétranesee, în mod
vechiü, după moda antică.Régiség, s. anticitate, vechime.Régiségbuvár, s. antieist, arche-
olog.Régiségtan, s. areheologie.Rejlő, a. secret, ascuns.Rejtek, s. loc ascuns, singurătate.Rejtekes, a. (v. rejlő).Rejtekezni, v. a se ascunde, a se
ţine în secret.Rejtelem, s. misteriu, secret, gâci-
tură, ciumelitură.Rejtélyes, a. — en, ad. misterios,
enigmatic.Rejtemény, s. (v. rejtelem).Rejteményes, a. (v. rejtélyes).Rejteni, v. a ascunde.Rejtett, a. ascuns, secret, miste
rios.Rejtezés, s. ascundere.Rejtezni, v. (v. rejtekezni).Rejtvény, s. (v. rejtély).Rejtvényes, s. (v. rejtélyes).Rekedés, s. răguşire, răguşală;
stiîmtorare.Rekedni, v. a răguşi; a sé închide,
a sé strímtora.Rekedség, s. răguşală; strîmtorâlă.Rekedt, a. răguşit; strímtorat.Rekedtség, s. (v. rekedség).Rekesz, s. aseunsătore, sicriaş,
saltaritt, íncuietóre.Rekeszelni, v. a închide, a în
cuie.Rekeszteni, v. a închide, a íncuié,
a încarcera.Rekettye, s. (v. rakottya).Rekkenni, v. a stamna; a sé ín-
nădn.şi (de căldură).
Reges Rendelés 153Rekkenö, a. înnăduşitoritt, cald.Rém, s. spaimă, nălucă, năzări-
tură. fantomă.Remegés, s. tremur, tremurare,
frică, temere.-Remegni, v. a tremura, a sé în-
frica, a sé teme.Remek, s. cap de operă, lucru arti
ficios.Remek, a. maiestros, artificios,
elegant, forte frumos.Remekelni, v. a găti, a faee un
lucru artificios, un cap de operă.Remekíró, s. clasic.Remekül, ad. (v. remek).Remélleni, remélni, v. a spera, a
nădeşdui.Remény, s. speranţă, nădesde.Reményeim, reményleni, v. (v.
remélleni).Reménykedés, s. sperare.Reménykedni, v. a spera, a fi ín
bună speranţă.Reménység, s. (v. remény).Reménytelen, a. — ül, ad. fără
speranţă.Remete, s. eremit, sehastru, anaeoretRémítni, v. a înfrica, a spălmânta,
a ínsuíla teróre.Rémitö, a. — leg, ad. infrieoşat,
cumplit.Rémleni, v. a i-se páré, a í-se
areta (ceva înfricoşat).Rémlet, s. părere, aparinţă.Rémletes, a. — en, ad. înfricoşat,
plin de spaimă.Rémülés, rémület, s. înfricoşare,
înspălmântare, teróre, încremenire, enormitate.
Rémületes, a. — en, ad. (v. rémletes).
Rémületesség, s. (v. rémülés).Rémülni, v. a sé înfricoşa, a se
înspăimânta, a încremeni.Rend, s. ordine, rínd, regula;
tagmă; decorăţiune.Rendelés, s. ordinăţiune, dispunere,
demândare.
Rendelet, rendelmény, s. ordină- ţiune, decret, dispuseţiune, regulament.
Rendeletien, a. — ül, ad. neor- dinat, nedispus, nedecretat.
Rendelkezés, s. dispunere, dispu- setiune.
Rendelkezni, v. a dispune, a ordina.Rendelni, v. a ordina, a dispune,
ă demânda, a decreta.Rendeltetés, s. destinătiune, me
nire, sorté, ursită.Rendes, a. — en, ad. regulat,
acurat, punctuos, normai.Rendetlen, a. — ül, ad. neregulat,
neacurat, nepunctuos.Rendetlenkedni, ». a fi neregulat,
nepunctuos, neacurat.Rendetlenség, s. nereguiaritate,
nepunctuositate.Rendezés, s. regulare, ordinare.Rendezni, v. a regula, a ordina.Rendhagyó, a. neregular, ansiliar,
anomal.Rendithetlen, rendíthetetlen, a —
ül, ad. neclătiver, nemişcaver, nestrámutaver, constante.
Rendítni, v. a sguduí, a cutremura ; a înfriea.
Rendkívül, ad. — i, a. straordi- nariö, preste mesură.
Rendkivülies, a. (rendkívül).Rendkivüliesség, s. straordinarie-
tate.Rendőr, s. soldat poliţiănese, gend-
arm.Rendszer, s. sistemă.Rendszeres, a. — en, ad. siste
matic, regulat.Rendszerezni, rendszeresitní, v.
a sistemisa.Rendszerint, ad. comun, îndatinat,
de comun.Rendületlen, a. — ül, ad. neelă-
tit, nemişcat, nestrămutat, statornic, constante.
Rendülni, v. a sé cutremura, a sé sguduí.
154 Rendelet, rendelményRengés, s. cutremur, sguduire;
legănare.Rengeteg, s. codru.Rengeteg, a. monstruos, spăimân-
tăţios, cumplit, înfricoşat, gigantic, manin.
Rengetni, v. a clătina, a legăna..Rengő, s. légün, clătinătorra.Rény, s. (v. erény).Renyheség, s. lene, negligenţâ,
trândăvie.Renyhülni, v. a sé trândăvi, a s&
lenevi, a sé face negligent.Répa, s. nap.Repcze, s. rapiţă.Repdesni, v. a sbura, a sburăti; a
flustura.Repedek, s. erepătură, despicătură.Repedékeny, a. erepaver.Repedékes, a. — en, ad. crepat,
despicat.Repedés, s. (v. repedek).Repedezett, a. ív. repedékes).Repedni, repedezni, v. a crepa, a.
sé despica.Repedt, a. — en, ad. erepat, des
picat.Repeszteni, v. a crepa, a despica.Repesztés, s. crepare, despicare.Repitni, v. a sburäti, a da sbo-
rului.Repkény, s. iederă, efeü, laur.Repülés, s. sbor, sburare.Repülni, v. a sbura.Repülő, a. sburátoriü.Rés, s. spărtură, gaură; lacună,,
loc deschis.Rest, a. leneş, negligent, trândav.Restelni, restelkedni, v. a lenevi,
a negliga, a sé trândăvi.Restitni, v. a lenevi, a face trân
dav, a face negligent.Restség, s. lenevire, negligenţâ,
trândăvie. 'Restülni, v. a sé lenevi, a sé trân
dăvi, a sé face negligent.Rész, s. parte, competenţă.Részeg, a. beat, beut.
Részeg
Részegedni, részegszeni, része- gülni, v. a sé ímbéta, a sé face beat.
Részeges, a. beţiv, beutoriü.Részegen, ad. beat.Részegeskedni. v. a trăi în beţii.Részegités, s. înbetătură, ímbé-
tare.Részegítni, v. a ímbéta.Részegség, s. beţie.Részegítő, a. îmbetătoria.Reszelés, $. frecare, pilire. radere.Reszelni, v. a freca, a pili, a rade,
a rSşpui.Reszelő, s. pilă, raşpa, rătjetore.Reszelt, a. — en, ad. frecat, pilit,
ras.Részeltetni, v. a împărtăşi, a fa
ce parte.Részént, részint, ad. parte, ín
parteRészes, a. părtaş, acţionariu, parti-
cipătoritt.Részesítni, v. (v. részeltetni).Részesülés, s. participare, împăr
tăşire.Részesülni, v. a sé împărtăşi, a
participa, a lua parte.Részesülő, a. partieipätoriü; s.
participiu.Reszketeg, a. trămurăţios.Reszketegség, reszketés, s. tre
murare, trémnr.Reszketni, v. a tremura.Részlet, s. porţiune, parte, detail.Részletesen, ad. specificat, înde-
tail, îndetailat, împărţit.Részletesítni, v. a specifica, a ín-
detaila.Részletesség, s. specificare, înde-
tailare; cercustanţialitate.Részletezni, v. ív. részletesítni).Részvény, s. acţie.Részvét, s. compătimire, partici
pare, condolenţie.Részvétlen, a. — ül, ad. neeom-
pătimitoritr, nepăsătorifi, indiferent, indolent.
Részesedni, részegszeni, részegíílni Rezzenni 155Részvétlenség, s. indolenţie, ne
păsare, neeompâtimire, indiferentism.
Részvevő, a. compätimitoriü, par- ticipätoriü.
Rét, s. livadă, fenaţ, luncă, prat; indoitură, pătură.
Réti, a. de fenaţ, de livadă.Réteg, s. pală, pătură, strat.Réteges, a. — en, ad. păturos,
îndoit.Rétegezni, v. a îndoi, a împătura.Retek, s. rădichie.Rételni, v (y. rétegezni).Retesz, s. încuiet0re.'zăvor(lauşă).Rettegés, s. temere, frică, tremur.Rettegni, v. a sé teme, a sé in-
frica, a tremura (de frică).Rettenetes, a. — en, ad. înfrico
şat, înspăimântat, rribil.Rettenetesség, s. înfricoşare, în-
spăîmântăţiune.Rettenni, v. a sé înfriea, a să în
spăimânta.Rettenthetfen, a. — iii, ad. ne-
înfrieabil, neînspălmântabil.Rettentő, a. (r. rettenetes).Rettentőség, s. (v. rettenetesség).Rév, s. pod, luntre, barcă; vad,
port, treeătore.Reves, a. (v. redves).Revesedni, v. (v. redvesedni).Révész, s. podariti, luntrariti, lun
traş ; nautil ( animal apatec).Révpart, s. liman, desbarcătore.Réz, s. aramă.Rezeda, n. resedâ, rosetă, amoretă
( plântă).Rezegni, v. a tremura, a vibra, a
sé elăt na.Rezes, a. arărnos, eu aramă.Rezesedni, v. a sé arămoşa.Rezgés, s. tremurare, vibrare, vi-
brăţiune.Rezgő, a. — en, ad. tremurătorii!,
vibrâtoriu, elätinätoriü.Rezzenni, v. a spárié, a spăimânta,
a deştepta.
156 Rezső RokonRezső, n. prop. Rudolf, Rád.Rézsut, a. diagonal, pieziş.Rezzentem, v. (v. rezzenni).Riadás, s. alarmă, alarmare, stri
gare, sbierătură.Riadni, v. a alarma, a sbiera, a
striga.Riadó, s. alarm, reveliu.Riaszkodni, v. a striga, a răcni
(spre cineva).Riasztani, v. a spărie, aspăîmânta,
a înfriea.Ribancz, a: mişel, lump, vagabond.Ribiszke, s. struguraş, aerişe.Rideg, a. — en, ad. singuratic,
retras, isolat; selbatic.Ridegség, s. singurătate, isolaţiune,
isolare; săibătăeie.Rigó, s. sturz; mierlă.Rikoltani, rikoltozni, v. a sbiera,
a striga, a chiui.Rikoltás, s. sbierătură, strigare,
chiuire.Rím, s. rimă, ritm (la poesie).Rimei és, s. rimare.Rímelni, v. a rima.Rimes, a. rimat.Rimetlen, a. — ül, ad. nerimat,
fără rime.Rimezni, v. (v. rímelni).Ringatni, v. a legăna, a clătina.Ringyó, s. eurvă, femeie nemo-
rălăRingyrongy, s. strenţărie, flen-
durie.Ríni, v. a plânge, a să văieta, a
să tângui.Rinya, s. seolopendră (animali.Ripacs, s. pată, gropiţă de văr
sat, stricătură de vărsat.Ripacsos, a. — an, ad. stricat de
vărsat.Riskása, s. urez.Ritka, a. rar.Ritkán, ad. rar.Ritkás, a. rărit, cam rar, răriu.Ritkaság, s. raritate.Ritkítás, s. rărire.
Ritkitni, v. a rări.Rivalgani, rivalkodni, v. (v. rikol
tani).Rivalgás, rivalkodás, s. (v. rikol
tás).Rivás, s. plângere, vaietătură, tân
guire.Rizma, s. rismâ.Robaj, s. sgomot, íremet, sunet,
vuiet.Robbanni, v. a suna, a da sunet,
a face sgomot (sunetul carului).Robogás, s. sgomot, sunet.Robogni, v. (v. robbanni).Robot, s. robotă.Rogya, s. gropiţă de vărsat, strieă-
tură de vărsat; cangrenă, strieă- ţiune (în plante).
Rogyás, a. — an, ad. stricat de vărsat; cangrenat.
Rogyni, v. a eadé, a se ruina, a decădâ.
Roh, s. putreijbură, putre<jime.Rohadni, v. a putrezi, a să corum-
pe, a să strica.Rohadt, a. — an, ad. putred,
stricai, găunos.Roham, s. asalt, atac; paroesism
(la morbosi).Rohanás, s. asalt, asaltare, atacare ;
răpetjire.Rohanni, v. a asalta, a ataca; a
alerga, a să răpeai.Rohanólag, ad. asaltat, atacat; ră-
peijit.Rojt, s. ciucur, canaf.Rojtos, a. eiueuros, ciueurat; firos,
tibros.Rojtozni, v. a pune ciucuri, a orna
eu ciucuri.Róka, s. vulpe.Rokka, s. furcă de tors.Rokkanni, v. a decadă; a să de-
şela; a să ruina.Rokkant, a. — an, ad. decăzut;
deşelat; ruinat; marod.Rokon, a. consângen, cumnăţit,
rudenit.
Rokonértelmii Rovar 157Rokonértelmii, a. sinomin.Rokonság, s. rudenie, cumriâţie,
afinitate, eonsângenitate.Rokonszenvezni, v. a simpatisa.Rokonszev, s. simpatie.Rokonszó, s. sinonimă.RÓI, p. depre, despre, dela.Rom, 8. ruină.Románcz, s. roman.Rombolás, s. derimare, ruinare,
stricare.Rombolni, v. a ruina, a derima, a
strica.Romlani, v. a sé strica, a sö de
rima, a sé ruina; a se corumpe.Romlás, s. strieăţiune, ruinare, de
rimare, corupţiune.Romladozni, v a sé strica, a sé
ruina (mereu i.Romlatlan, a. — ui, ad. nestricat,
neruinat; necorupt.Romlékony, a. stricaver, corupiver.Romlottság, s. strieăţiune; eorup-
ţiune.Romolhatlan, a. nestricaver, neeo-
rupiver.Róna, s. şes, plan, deşert.Rónaság, s. (v. róna).Roncsolni, v. a derima, a dermăli
(vestmintele); a strica, a risipi, a ruina.
Ronda, a. rondán rondául, ad.murdariü, necurat, spurcat.
Rondaság, s. necurăţie, spurcaţi- une, pătare.
Rongálni, v. (v. rombolni).Rongy, a. stranţă, petec.Rongyolni, v. a strănţui, a rumpe
în petece, a flenduri.Rongyos, a. — an, ad. flenduros,
trenţuros, destrămat.Rongyosodni, v. a se strănţoşa, a
sé face destrămat, a sé flenduri.Rongyosság, s. strănţurime, des
trămare.Róni, v. a tăie, a ingrava, a cresta,
a însemna, a nota.Rontani, v. a strica, a ruina,a derima.
Rontás, s. stricare, strieăţiune, ruinare, derimare.
Ropogás, s. sunet, pârăitură, pog- niturâ.
Ropogni, v. a suna, a pârăi, a pocni.
Roppant, a. — úl, ad. enorm, imposant, gigantic, forte mare.
Roskadni, roskadozni, v. (v. rokkanni).
Rokadt, a. (v. rokkant).Rossz, a. reü, de nemie.Roszszabítni, v. a inréí,a face réti,
a deteriora.Rosszabbodni, v. a sé ínréí, a sé
face reü, a deveni réü.Rosszalás, s. reprobare, neeuvi-
inţare.Rosszallani, rosszalni, v. a. re
proba, a desproba, a necuviinţa.Rosszaság, s. reutate, reinţă, mali
ţie.Rosszul, ad. reü.Rost, s. fibră.Rosta, s. ciur.Rostálás, s. ciuruire, cernere.Rostálni, v. a ciurui, a cerne cu
ciurul.Rostély, s. grate, gratariü; can-
celă.Rostélyos, a gratat, cu grate.Rostélyzat, s. gratime, cancelă,
ínchisóre cu grate.Rostélyozni, v. a închide eu grate.Rostos, a. fibrös.Rothadás, s. putredire, putredi-
une.Rothadatlan, a. — úl, ad. nepu-
tre^Lit.Rothadni, v. a putrezi.Rothadt, a. putred.Rothasztani, v. a putrezi, a da
putreijiunei.Rothatag, a. putrediţios, putre-
(jiver, corumpiver.Rotyogni, v. a clocoti, a clocăi.Rovancsolás, s. şeontrare.Rovar, s. inseet, gândac.
Rovarászni158
Rovarászni, v. a aduna, a prinde insecte.
Rovarászát, s. insectologíe.Rovás, s. crestătură, tăiătură, re-
vaş.Rovat, s. rubrică.Rovatolni, v. a rubrica, a cresta.Rovatozni, v. (v. rovatolni).Rozmár, s. ipopotam, rozmár.Rozzant, a. (V. rokkant).Rozs, s. secară.Rózsa, s. roşă, trandafir.Rozsda, s. rugină.Rozsdás, a. ruginos, ruginiii.Rozsdásodni, v. a rugini, a se
rugini.Rózsi, n. prop. Rosalia.Röf, s. cot (lung).Röfögés, s. grohotire, grohoitură.Röfögni, v. a grohäi, a grohotí
(porcul).Rög, s. bruş, asprime, grunzurime.Rögeszme, s. ideă-fiesă.Rögös, a. grunzurcs, coiţuros, aspru.Rögtön, ad. îndată, numaidecât,
mintenî.Rögtönész, rögtönző, s. improvi-
sator.Rögtönözni, v. a improvisa.Rögtöntörvény, s. drept statariü,
lege marţială.Rögtönzés, rögtönzet, s. improvi-
săţiune.Rögzött, a. fics, ficsat; cronic.Röhögni, v. a rîde tare, a ríde
sonor.Röp, s. sbor, sborăment, avént.Röpdösni, v. a sburăti, a flustura,
a flutura.Röpirat, s. scrisóre volantă, foie
sburátóre, pamflet.Röpítni, v. a sburăti, a da sbo-
rulnl, a flustura.Röpködni, v. (v. röpdösni).Röppenni, v. a sbura, a sburăti.Röppentyű, s. rachetă.Röpülni, v. a sbura.Rost, a. (v. rest).
RusnyaRövid, a. — en, ad. scurt, abre
viat.Rövidítni, v. a scurta, a contrage,
a abrevia.Rövidítés, röviditmény, s. scur
tare, contragere, abreviatură, ab- reviaţiune.
Rövidecske, rövidke, a. scurtuţ.Rövidség, s. scurţime, abreviaţiune.Rövidülni, v. a sé scurta.Rúd, s. rudă, sul, prăjină.Rudalni, v. a bate, a ciomägi.Rudas, a. deia rudă, (rudasló, cal
dela rudă).Rugalmas, a. elastic.Rugalmasság, s. elasticitate.Ruganyos, a. (v. rugalmas).Ruganyosság, s. (v. rugalmasság).Rúgni, rugdálni, v. a bate, a da
cu peciorul.Rúgás, s. dătătură, lovitură eu
peciorul.Rugaszkodás, s. ínieptare; tulire,
ai ergare.Rugaszkodni, v. a sé íniepta; a
tuli, a alerga.Rugasztani, v. a repeijí, a arunca
cu tăria; a päfuga.Rugékony, a. — an, ad. elastic.Rugékonyság, s. elasticitate.Rugó, a. dâtătoriii eu peciorul.Rugó. rugony, s. córda, eordä de
oţel.Rugóldozni, v. a da din peeióre,
a da eu peciorul.Rugonyos, a. (v. rugalmas).Rugonyosság, s. (v. rugalmasság).Rugós, a. ( V. rugó).Ruha, s. vestmânt, haină.Ruházás, ruházat, s. ínvestmén-
tare, îmbrăeare.Ruházni, v. a învestmânta, a îm
brăca.Ruházatlan, a. — úl, ad. neín-
vestmentat, neîmbrăcat.Rukázkodni, «. a sé învestmânta,
a sé îmbrăca.Rusnya, a. (v. ronda).
RútRút, a. ürít, híd, deform, sear-
nav.Rutitás, s. deformare, urîţire, hî-
4ire.Rutítni, a. a üríti, a liídí, a de
forma.Rútság, s. deformitate, uriţiune,
bíijeníe.Rútul, ad. ürít, híd, scârnav, de
form.
Rútulni, v. a sé hítjí, a sé urîţi, a deveni deform.
Rügy, s. boboe, mugur.Rügyezni, v. a muguri, a îmbo
boci.Rüh, s. scabie, ríie.Rühes, a. — en, ad. seabios, ríios.Rühesedés, s. înrîioşare.Rühesedni, v. a sé înrîioşa, a sé
împle de scabie.
Sandaság 159
S.Sáfár, s. fäcätoriü, prove<jetoriü,
proeurätoriü, econom; — ság, s. provetjetoríe, faptoríe, economie.
Sáfárkodás, s' (v. sáfárság).Sáfárkodni, v. a face, a plăsmui,
a câştiga, a procura.Sáfrány, s. şăfran.Saját, ad. propriu, séu, însuşi.Sa átitás, s. însuşire.Sajátítn i, v. a însuşi.Sajátító , s. însuşitoriu. genitiv.Sajátképen, sajátlag, ad. propriu,
ín adver.Sajátság, s. însuşime, proprietate,
particularitate.Sajátságos, a. propriu, séü, ade-
verat.Sajgás, s. usturime, durere, ar
dere.Sajka, s. luntre, barcă, gondolă,
şeîea.Sajkázni, v. a luntri, a pluti. Sajnálni, v. a compătimi, a fi cu
compătimire.Sajnálat, s. compătimire. Sajnálatos, a. — an, ad, de com
pătimit.Sajnálkodni, sajnálkozni, v. (v.
sajnálni).Sajnos, a. (v. sajnálatos).Sajogni, sajongani, v. a ustura, a
duré, a arde (rana).
Sajt, s. caş, brânză, caşcaval.Sajtár, s. cofiţă, şustariu. doniţă.Sajtó, s. presă, tesc, tipăritoriu,
storcător™.Sajtolás, s. teseuire, teseuitură,
storsură.Sajtolatlan, a. — úl, ad. netescuit,
nestors.Sajtolni, v. a tescuí, a stóree.Sakál, s. şaeal, vulpe de resărit.Sakk, s. şâc (joc).Sakkozni, v. a juca în şac.Salak, s. sgură; neînsemnătate,
de puţin preţ; scursură, drojde.Salakos, a. sguros.Saláta, s. salată.Salétrom, s. saletru.Salétromos, a. saletrat, eu saletru.Sallang, s. frangie, torţorî,, ţarţa-
murl (la irânele cailor).Sallangos, a. ţorţorat, ţarţamat,
frângiat.Sámfa, s. calapod, formă de stible.Sámfazni, v. a trage pre calapod.Sáncz, s. şanţ, canal.Sánczolás, s. şănţuire, canalisare.Sánczolat, s. şănţuitură, canal.Sânczolnl, v. a şănţui, a canalisa,Sanda, a. chior, eiocuş, ochi cru
ciţi.Sandán, ad. ciocuş, corbiş.Sandaság, s. cioeuşie, căutare
strâmbă.
l t í ) SándorSándor, n. prop. Alesandru.Sánta, a. sehiop, olog.Sántaság, s. sehiopime, ologitură.Sántitás, s. shiopare, schiopätare,
ologire.Sántitni, sántikální, v. a şchiopa,
a şchiopăta.Sántulni, v. a şchiopa, a deveni
sehiop.Sanyar, s. miserie, ticăloşie, tor
tură, năcaz.Sanyargás, s. tortură, tribulăţiune,
martiriu.Sanyargatás, s. martirisare, tor
turare, tributare.Sanyargatni, v. a tortura, a nă-
căsi, a tribula.Sanyarkodni, sanyarodni, v. a se
tortura, a se martirisa, a sé tribula.
Sanyarú, a. miser, miseraver, ticălos.
Sanyarúság, s. miserie, ticăloşie, tortură, năcaz.
Sáp, s. palóre, paliditate, gălbinela.Sápadni, sáppadni, v. a îngălbini,
a deveni palid.Sápadás, s. îngăJbinire, paliditate.Sápadozni, v. (v. sápadni).Sápadság, sápadtság, s. ingălbi-
néla, paliditate.Sápadt, a. palid, galbin, perit (la
fată I.Sápitani, sápitozni, v. a striga, a
sbiera, a sé vaieta.Sapka, s căciulă, cucimä.Sár, s. tină, noroi, glodSáros, a. tinos, noroios.Sarczolni, v. a impune dare, a
forţa contribuţiune (ín témp de resbel).
Sárga, a. galbin.Sárgállani, v. a îngălbini, ä co
lora galbin.Sárgulni, v. a se îngălbiniSarj, sarjadék, s. germine, colţ,
(de iarbă); surcel, mlădiţă, descendenţă.
SavanyúságSarjadni, sarjazní, sarjadzani, v.
a resări, a încolţi, a eresce. Sarju, s. otavă.Sark, s. călcâi, ţiţină; pol (nordic,
j sudic).\ Sarkas, a. eăleâiat, eu călcâi.
Sarkalat, s. felie, călcâi de pane.! Sarkolatos, a. cardinal, principal. | Sarkalni, v. a împintena, a urga.
Sarkantyú, s. pinten.: Sarkantyús, a. împintenat, cu
pinteni.! Sarkantyúzni, v. a împintena; a
urga.Sárkány, s. balaur, drac-one, smeu; Sarktétel, s. acsiomă, principiu,
propuseţiune cardinală.; Sarkvidék, -s. ţinut, regiune po-j Iară.■ Sarló, s. seceraí Sármány, s. presură galbenă, | (pasere.)
Sarok, s. (v. sark), i Sáros, a. tinos, întinat.
Sárosodni, v. a sé întina.Sározni, v. a întina.Saru, s. eiobote, opinci.Sas, s. vultur.Sás, s. rogoz, piperig.Sáska, s. loeustă.Sátán, s. satană.Sátáni, a. satanic.Satnya, a. amărit, stricat, moleşit. Satnyulni, v. a se strma, a se
turbura, a sé amări, a sé moleşi.I 7 7 ,Sátor, s. cort, şatră.
I Sátoros, a. eorturat, cu cort, eor- j turariú; principal (cele 4 ser- ; batori principali),i Sav, savany, s. acrime, aerélá,
oţetime.' Savanyitni, v. a acri, a înăcri.
Savanyodni, savanyulni, v. a sé: acri, a sé înăcri, a sé oţeti,i Savanyú, a. acru.
Savanyús, a. aeriu.I Savanyúság, s. acrime, acrelă.
Savó Sér 161Savó, s. zSr (din lapte).Savós, a. zéros.Savósodni, v. a sS zeroşi.Se, coj. nece niee.Seb, s. rană.Sebes, a rănit, vulnerat, eu rană;
repede, iute, eurend.Sebesedni, sebesülni, v. a sg vul
nera, a sé răni; a s8 îniuţi. Sebesitni, v. a vulnera, a răni ;
a îniuţi, a merge repede. Sebesség, s. iuţime, agerime. Sebész, s. chirurg.Sebészet, s. chirurgie.Sebészi, a. — leg, ad. chirurgie. Sebezés, sebzés, s. rănire. Sebezni, sebzeni, v. a răni. Sebhedni, v. a sé răni, a se face
rană.Sebhedt, a. — en, ad. rănit. Segéd, s. ajutorii!, adjunct, ad
jutant, ajutătorii!.Segedelem, s. ajutoriu, adjutorinţă,
subsidiu.Segedelmes, a. ajutat, ajutativ. Segélni, segélyezni, s. a ajuta, a
sueurge.Segélés, s. ajutare, ajutorii!. Segély, s. (v. segedelem).Segg, s. cur, şecjut.Segítés, s. (v. segélés).Segitgetni, v. a ajuta (des.) Segítni, v. (v. segélni).Segitő, a. ajutătorii!.Sehol, seholsem, ad. nicăirî. Sehonnan, sehonnét, ad. de nicăiri. Sehova, ad. (v. sehol).Se ditni, v. a presimţi, a cobi. Sejt, s. celulă, (la faguri)Se tes, a. celulos, celulat. Sejtelem, s. presimţire.Sejteni, v. (v. sejdítni).Se tés, s. (v. sejtelem).Sekély, a. seund, vădos, neafund. Sekrestye, s. sacristei. Sekresztyés, s. sacristan, sacris-
tariü.Selyem, s. mătasă.
Selymér, s. vierme de mătasă.Selymes, a. mătăsos, cu mătasă.Selyp, selypegő, a. bâlbăitoriu,
sepelitoriü, vorbitorii! pre vírful iimbei.
Selypen, ad. (v. selyp).Selypegés, s. bâlbăire, şepelitură.Selypegni, v. a bâlbăi, a şepeli, a
vorbi pre virful limbel.Sem, coj. nece, niee.Semleges, a. — en, ad. neutral.Semlegesítés, s. neutralisare.Semlegesitni, v. a neutrálisa.Semlegesség, s. neutralitate.Semlyek, s. baltă, morăşţină.Semlyékes, a. băltos, morăştinos,
lăeos.Semmi, a. nemic.Semmíképen, ad. nicedecum.Semmirevaló, semmirekellő, 'a. de
nemicá, nefolositoriü.Semmiség, s. puţinătate, bagatelă
nulitate.Semmisítés, semmités, s. nuliíi-
care, nemicire.Semmisitni, semmiteni, v. a nuli-
flea, a nemicí, a strica, a desface.
Semmisülni, v. a sö nemicí, a se nuliflea.
Senki, a. nime.Senyv, s. bolă, boliţiune, nesănă-
tate, lânge<j.ime.Senyvedni, v. a boli, a fi nesănă
tos, a sé usca pe pecióre.Senyvedés, s. (v. senyv.)Seperni, v. a mătura.Seperés, s. măturare.Sepredék, s. măturătură, gunoi,
necurăţie.Sepregetni, v. a matura (mereü).Seprés, s. (v. seperés.)Seprő, s. mătură,Seprőzni, v. a bate cu mătura.Seprű, s. mătură; drosdie.Ser, s. bere.Seres, a. eu bere, de bere.Sér, s. vătămare, vătămătură.
11
102 Serdülés Sikertelen, ülSerdülés, s. crescere, resărire. Serdületlen, a. necrescut.Serdülni, v. a eresee, a resfiri, a
sé esea.Serdülő, a. crescătorii!, resări-
toriü.Serdült, a. ereseut.Sereg, s. óste, mulţime.Seregelni, seregleni, v. a sé aduna,
a sé grămădi.Sereglés, s. adunare, grămădire. jSeregély, s. graur. 1Sérelem, s. vătămare, greşală, i
daună. ’ |Sérelmes, a. vătămat, damni- \
lieat. ISerény, s. (v. sörényt. 'Serény, a. — ül — en, ad. aprig,
iute, diligente, aetiv, iucrätoriü. j Serénykedni, v. a fi diligente, ;
activ, iute.Serénykedés, s. aprigime, iuţală,
diligentă.Serénység, s. (v. serénykedés). Serét, s. alice, glonţişore.Serezni, v. a bé bere.Serke, s. iindină.Serkés, a. lindinos.Serkedni, serkedezni, v. a răsări,
a încolţi, a isvorí.Serkenni, v. a sé deştepta, a se
trezi.Serkenteni, v. a deştepta, a trezi,
a desmetecí.Serkentés, s, deşteptare, trezire. Serkentő, a. deşteptătorii!, trezi- t
toriü. ISerleg, s pocal. !Serpenyő, s. tigaia.Serie, s. pér tare, (pre spinarea
porcului).Sertés, s. rîmătoriu, porc.Sérteni, v, a vătăma.Sértés, s. vătămare.Sértegetni, v. a vătăma (mereü). Sértetlen, a. — ül, ad. nevătă
mat.
Sérthetetlen, a. — ül, ad. nevă- tămabil. ■
Sérthetlen, a. (v. sérthetetlen).Sérthetlenség, s. nevătămabilitate.Sérü, s. vătămătură.Sérülés, s. vătămare.Sérülni, v. a sé vătăma.Sérült, a. vătămat.Sérv, sérvés, s. (v. sérű).Séta, s. preámblare.Sétálás, s. preumblare, preâmblă-
tură.Sétálgatni, v. a sé preámbla
(mereü).Sétálni, v. a sé preámbla.Sétány, s. promenadă, loc de
preámblare.Setét, a. întunecat, întunecos.Setétes, a. ínteneeíu.Sietés, s. grăbire, grabă, pripă,
urgenţă.Sietni, v. a grăbi, a pripi.Siető, sietős, a. grabnic, urgent,
iute.Sietség s. (v. sietés.)Sietséges, a. (v. siető).Siettetés, s. grăbire, urgare, pri-
pire.Siettetni, v. a urga, a grăbi, a
pripi (pre altul).Sietve, ad grabnic, urgent, pripit.Sík, a. luciu, neted, plan.Sikálni, v. a netezi, a polei, »
luci, a plana.Sikam, s. lunecuş, ghiâţă.Sikamlani, sikamodni, v. a luneca,
a se da pre ghiaţă.Sikamlós, sikamos, a. lunecos.Sikamlósság, s. lunecime.Sikárolni, v. a netezi, a asemăna.Sikátor, s. uliţioră, uliţă, stradă
strimtă.Siker, sikerűiét, s. resultat, suc
ces, efept, urmare.Sikeres, a. — en, ad. folositoriü,
resultativ, succedat, priinţios.Sikertelen, a. — ül, ad. nefolo
sitorii!, nesuecedat, fără resultat.
SikerülniSikerülni, v. a resulta, a succede,
a folosi.Siket, a. surd.Siketítni, v. a asurdí (pre altul).Siketség, s. asunjime.Siketülés, s. asurdire.Sikkasztani, v. a pitula, a fura,
a ascunde.Sikkasztás, s, pitulare, furt.Sikoltani, sikoltozni, v. a striga,
a sbiera.Sikoltás, sikoltozás, s. strigare,
sbierare.Síkság, s. deşert, şes, câmp, plan;
lunecuş luneeime.Silány, a. — úl, ad. debil, mise-
rabi], puţin, neînsemnat.Silányság, s. miseríe, puţinătate;
ticăloşie.Silányítni, v. a împuţina, a slăbi,
a serăci.Silányodni, v. a sé împuţina, a
slăbi, a serăei.Silányulni, v. <v. silányodni).Sima, a. neted, plan, luciu.Simaság, s. netezime, lueietate.Simítani, v. a netezi, a plana, a
lueí.Simítás, s. netezire; planare,
lucire.Simitatlan, a. — úl, ad. nenete-
<Jit, neplanat, nelueit.Simogatni, v. a netecli.Simogatás, s. netezire.Simon, n. prop. Simeon.Simulás, s. netezime, alipire.Simulékony, a. netediver; alipiver,
plecaver.Simulékonyság, s. alipiveritate.Simulni, v. a se netezi; a sé
alipi.Sincs-,en, (verb defectiv), niee nu
este; nekem sincs, niee io n'am.Sing, s. cot (mfisură).Sinlödés, s. lángelm e, boliţiune,
zăeărime, nesănătate.Sinlődni, v. a sé langedí, a fi
morbos, a boli, a zăeări.
Sinlődö, a. bolatie, nesănătos.Síp, s. fliseă, telineă,. flueriţă.Sipánkodni, v. (v. sopánkodni.)Sipka, s. (v. sapka).Sípolni, v. a fluera, a fliseăi. a
şuera.Sír, s. mormént, gropă.Síri, a. morméntal.Siralom, s. lamentăţiune, väietare,
plângere.Siránkozás, s. lamentare, lamen
tăţiune, plângere, văietare, tânguire.
Siránkozni, v. a lamenta, a sé văita, a sé plânge, a sé tângui.
Sirás, s. plâns, plângere.Sirni, v. a plânge.Siratni, v. a plânge, a tângui (pre
altul.)Sirdogálni, v. a plânge (mereű).Sirkert, s. cintirim, cemeteriu, loe
de înmormântare.Sisak, s. coif, cască, cupolă, capac.Sivány, a. deşert, seibatic, vast.Sivatag, s. deşert, câmp estins.Sivatagság, s. vastitate, deşertâ-
ţiune, câmp vast.Sivitás, s. ţiuitură, şuerare, sbie
rare.Sivítni, v. a ţiui, a şuera, a sbiera
(subţire ea eueuveíea).Só, s. sare.Sodorni, v. a íntórce, a suci, a
ínvértí, a resucí.Sodrás, s. resucitură, invertire,
sucitură, íntórcere.Sodrat, s. fír de metal, sirmă, tel,
drot.Sodrony, s. (v. sodrat).Sodrott, a. sucit, resueit, în
vârtit.Sógor, s. cumnat.
Sógorság, s. cumnăţie, cumnăţime.Sógorosodni, sógorosúlni, v. a sé
cumnátí.Soha, ad. niceodatä.Sóhajtani, sóhajtozni, v. a ofta, a
suspina.
Sóhajtani, sohajtózni 163
11*
Sóhajtás, sohajtozás, s. suspin, suspinare, oftare.
Sok, a. mult.Soká, ad. îndelung, mult tâmp.Sokadalom, ş. térg (de ţâră).Sokallani, sokalni, v. a i-sé páré
prea esagerat, a tiné pre mult.Sokan, ad. mulţi.Sokára, ad. (v. soká).Sokaság, s. mulţime.Sokasítni, v. a înmulţi.Soknejüség, s. poligamie.Sokszor, ad. de multeorl, adeseori.Sokszoros, a. — an, ad. multiplu,
de multeorl.Sokszorozás, .s. înmulţire, multi
plicare.Sokszorozmány, s. product, faet.Sokszorozni, v. a înmulţi, a mul
tiplica.Sokszorozó, s. multiplicatorin.Sokszög, s. poligon, mal multe
unghiuri.Solymászni, v. a véna eu şoim.Solyom, s. şoim.Solymászat, s. vénare cu şoim.Som, s. córne (fructe).Somfa, s. corn (arbore).Soma, n. prop. Oorneliu.Sonka, s. şuncă (peţior de rîmă-
toriü).Sonkoly, s. grosime, rest, remä-
şîţă, scursură (la unsóre, unt).Sopánkodás, s. plângere, oftare,
văietare.Sopánkodni, v. a sé plânge, a ofta,
a sé văieta.Sor, s. şîr, serie, rond, rînd.Sorakozni, v. a sé aranja, a sé
pune în şir, a sé înşira.Sorolni, v. a înşîra, a aranja, a
pune în rînd.Soromp, sorompó, s. barieră, în
grăditură, închidere, înehisătură.Sorozás, s. înşirare, aranjare, clasi
ficare, asentare, înregistrare.Sorozat, sorzat, $. clasifieăţiune;
înregistrăţiune.
164 Sóhajtás, sohajtozásSorozni, v. a înşira, a clasifica, a
asenta.Sors, s. sorté, destin, ursită, for-
tună, fatum; losă.Sorsolás, s. sortire, tragere de sorţi.Sorsolni, v. a sorti, a trage sorţi.Sorv, sorvadás, s. oftică, eetică.Sorvadni, v. a sé usca, a fi în
oftică.Sorvasztani, v. a usca, a slăbi.Sós, a. sărat, murat, săros.Sóska, s. macriş, macrişor.Sósság, s. sărătură, sárimé.Sótalan, a. — úl, ad. nemurat,
nesărat, nesăros.Sótaianság, s. nesărătură, nesă-
rime.Sovány, a. — an, ad. macru, slab,
steril, negras.Soványkodni, soványodni, sová-
nyúlni, « aslăbi, a deveni macru.Soványság, s. slăbime, măerime.Sóvár, sovárgó, a. poftitoriü, do-
ritoriü, lacom.Sovárgani, sovárogni, v. a dóri,
a pofti, a lăeomi.Sóvárgás, s. lăeomire, lăcomie,
dorire, poftă.Sózás, s. sărare, sărătură, mură
tură.Sózni, v. a săra, a mura.Sömör, sömöreg, s. picingină^
- Sörény, s comă.Sörényes, a. comat, cu comă.Sörte, s. (v. serte).Sörtés, s. (v. sertés).Sőt, ad. ba încă.Sötét, a. (v. setét).Sötétedni, v. a sé întuneca.Sötétítni, v. a întuneca.Sötéten, ad. întunecat.Sötétes, a. întuneeiu, întunecat.Sövény, s. gard, îngrăditură (de
nuiele).Sővényelni, sövényezni, v. a în
grădi.Spárga, s. şforă, şpagat, aţă, spar
gă, şparangă.
Spárga
Strucz Siirítni 165Strucz, s. struţ.Sudár, a. suleget, deliu, svelt, sub
ţire.Sugalat, sugalás, s. ínsuflare, ín-
spirăţiune, îndemni.Sugalni, v. a insufla, a inspira,
.a îndemna.Sugár, s. rada.Sugározás, sugárzás, s. strălucire
(de raijei.Sugározni, sugárzani, v. a arunca
ratje, a străluci.Sugárzat, s. ra<)e, strălucire.Súgás, s. şoptire.Sugdosni, v. a sö şopti, a sé şo-
p°ii.Súgni, v. a şopti, a insufla.Súgó, s. şoptitorifl, sufler.Suhancz, s. băiat, feţior, flăcău.Suhanni, v. a tuli, a fugi (pre
furiş).Suhintani, v. a lovi, a plesni (cu
érga).Suhintás, s. lovitură, plesnitură.Suhogás, s. sunet, zuzuit, şuerâtură.Suhogni, v. a suna, a zuzuí, a
şuera.Suholy, s. buhă urechétá.Sújtani, v. a lovi, a plesni greü.Sujtás, s. lovitură, plesnitură;
şinorare, şinorătură, gaetan (pre vestminte).
Sujtásozni, v. a înşinora, a orna vestminte cu fir resueit.
Sujtásos, a. înşinorat.Súly, s. pond, greutate, sarcină.Sulyok, s. maî, (de spălat, de
bătut vestminte).Sulykolni, v. a bate. a spăla cu
maiul (vestminte i.Súlyos, a. greii, ponderos.Súlyosbítás, s. îngreunareSúlyosbítni, v. a îngreuna.Súlyosbító, a. îngreuătoriti.Súlyosítni, v. (súlyosbítni).Súlyosodni, v. a sé îngreuna.Súlytalan, a. neponderos, negreu,
uşor.
Súlytalanság, s. negreutate, nepon- derositate, uşorătate.
Sunyi, a. álén, reutăţios, astut.Súrlódás, s. frecare.Surlódni, v. a se freca.Súrolni, v. a freca.Surranni, v. (v. suhanni).Susogás, s. şoptire, şoptitură.Susogni, v. a şopti.Suttogás, s. (v. susogás).Suttogni, v. (v. susogni).Sül, s. arieiü.Süldő, s. grăsun, purcel mal mări
şor; iepure téner, şoldau.Sülni, v. a sé cóce (pánea); a sé
frige (carnea).Sületlen, a. — ül, ad. necopt, ne-
fript.Sületlenség, s. necălitură, secă
tură, deşertăţiuiie.Sült, s. friptură.Sülyedés, s. cufundäturä, afundä-
ţiune; decădere.Sülyedni, v. a sé cufunda, a cadé,
a decádé.Sülyedő, a. afundătorifl, cufundă-
toriü: deeăcjetoriii.Sülyeszteni, v. a afunda, a cufunda,
a apăsa.Sümölcs, s. nigel.Sün, s. ív. sül).Süppedek, s. baltă, morăstină, lac.Süppedékes, a. băltos, lăcos, moră-
stinos, mlăştinos.Sürgés, s. mişcare, activitate.Sürgetés, s. urgare, urginţă, gră
bire.Sürgetni, v. a urga, a grăbi, a
pripi..Sürgető,-s, sürgős, a. urgente
grabnic, zorinte.Sürgölődni, v. a sé fatiga, a f
diligente, a sé purta (cu lucrul)Sürgölödés, s. (v. sürgés).Sürgöny, s. depeşă.Sürités, s. îngroşare, îngrosime,
îndesime.Sliritni, v, a îngroşa, a îndesa.
166 SűrűŞtirii, a. des, compact.Sürüdni, v. a se îndesa.Sűrűén, ad. des, îndesuit, compact.Sűrűség, s. desime, îndesuială.Sűrűsödni, v. (v. sürüdni).Sütés, s. cócere; frigere.Sütet, s. cocătură, (de pâne); egy
sütet kenyér, o cocătură, un cuptorul de pâne. »
Sütemény, a. cocătură, coptură, aluat, prăjitură.
Sütni, v. a eóce (pâne); a frige (carne).
Sütő, s. cocátoriü.Süveg, s. (v. sapka).Süvegeim, v. a saluta (cu pălăria,)
a sé umili, a complimenta.Süvölteni, i>. a şuera, a fiúéra
(ventul).Süvöltés, s. şuerare, şuerătură
(de vént).
Szaggatott
Sz.Szabad, a. — on, ad. liber, franc,
deschis.Szabadalom, s. privilegiu, auto-
risăţiune.Szabadalmas, a. privilegiat, în
dreptăţit, autorisat.Szabadalmazni, v. a privilegia, a
autóiisa, a îndreptăţi.Szabaditni, v. a elibera, a scăpa,
a méntuí.Szabaditó, a. eliborătoriu, méntui-
toriü.Szabadkozás, s. desvinuire, scusă,
refusare, neinplenire.Szabadkozni, v. a sé desvinuí, a
sé scusa; a refusa, a neímplení.Szabadoncz, s. voluntar, libertin.Szabadság, s libertate.Szabadságolni, v. a licenţia, a con
cedia.Szabadságos,a. licenţiat, concediat.Szabadulás, s. scăpare, eliberare.Szabadulni, v. a scăpa, a să elibera.Szabály, s. regulă, normă.Szabályos, a. — an, ad. regulat,
proporţionat, normatív.Szabályosság, s. regularitate, pro-
porţiuneSzabályozás, s. regulare.Szabályozni, v. a regula, a ordina.Szabályozó, szabályzó, a. regula-
tóim
Szabályszerű, a. — leg, ad. regulat.
Szabályszerűség, s. (v. szabályosság).
Szabálytalan, a. — úl, ad. neregulat, neproporţionat.
Szabálytalanság, s. neregularitate, neproporţiune.
Szabályzat, s. regulament, re- gulativă, ordinăţiune.
Szabás, s. croitură, determinare, deţermurire; tăietură.
Szabat, s. formă, preeisiune, con- strucţiune.
Szabni, v. a eroi, a determina, a deţermuri, a defige; a tăiâ.
Szabatos, a. - an, ad. precis, acurat, esaet, punctual.
Szabatosság, s. preeisiune, esac- titate, acurateţa.
Szabadszerü, a. leg, ad. normal, precis.
Szabadszerütlen, a. neprecis, ne- esact, anormal.
Szabdalni, v. a îmbucăţi, a tăie în bucăţi; a croi.
Szablya, s. sabie, spadă.Szabó, s. croitoriü.Szag, s. miros.Szaggatás, s. rupere, sfâşiere.Szaggatni, v. a rupe, a sfăşiâ.Szaggatott, a. - an,ad. rupt, sfăşiet.
Szagfálni, szagolni Számadás 167Szaglálni, szagolni, v. a mirosi,
a cturmeca.Szaglás, szagolás, s. mirosire, dur-
mecare.Szagos, a. — an, ad. cu miros,
mirositoriü.Szagosodni, v. a sé împuţi, a sé
faoe eu mirös. ISzagtalan, a. — úl, ad. fără mi- !
ros. jSzagtalanítni, v. a faoe nemirosi- j
torifl, a faoe fora miros. ISzáguldani, száguldozni, v. a a-
lerga, a galopa. jSzáguldozás, s. alergare, galopare.Száj, s. gură.Szájas, a. gurafie, guraliv.Szájaskodni, v. a fi guraliv, a sé
certa.Szajkó, s. micariü (pasere).Szak, szakasz, s. period, secţiune,
paragraf.Szakács, s. bucătăriei.Szakácskodni, v. a fierbe, a faoe ,
mâncări, a faee pe bueätariü.Szakadály, s. ruptură, seisiune,
şismă, desfacere.Szakadás, s. ruptură, sfâşiere,
frântură.Szakadatlan, a. — úl, ad. neîn
trerupt, necurmat, în conţin.Szakadni, v. a sé rupe, a sé
sfăşie.Szakadozni, v. a sé rupe, a sé
sfásié (mereü).Szakái, szakáll, s. barbă.Szakállas, a. bărbos.Sakállatlan, szakálltalan, a. —
ul, ad nebărbos, fără barbă.Szakállosodni, v. a sé face bărbos,
a se înbărboşa.Szakasz, s. secţiune.Szakasztani, v. a rupe, a sfăşie.Szakavatott, a. preeepätoriü, cu
noscătorii! de lucru.Szakítni, v. (v, szakasztani).Szakma, s. profesiune, meserie,
resort, facultate.
Szakmány, s. toemelă, sbatere, în- voiéla.
Szál, s. fir; pai.Szálacska, s. finit,Szaladás, s. fugă, alergare.Szaladni, v. a fugi, a alerga.Szalag, s. cordea, bertea, petea.Szálas, a. — an, ad. firos, fibrös,
aţos; sfirat, inait.Szalasztani, v. a fugări; a scăpa;
a omite, a tieee eu vederea.Szálka, s. ţandură, aşcie.Szálkás, a. — an, ad. ţenduros,
aşcios.Szálkásitni, v. a sé ţenduri, a
lua ascii.Szálkátlan, a. neţenduros, neaşcios.Szálkásodni, v. a sé ţenduri, a sé
face cu ăşcii.Szállani, v. a sé pogori, a des
cinde; a împresora; a sé urca.Szállás, s. cortel; pogori re des
cindere; împresorare.Sállásolás, s. încortelare.Szállásolni, száliásozni, v. a în-
cortela.| Szállingózni, szállongani, v. a
fiustura, a sbuiăti (ométul).Szállítás, s. transportare, liferare,
espedare.Szállítmány, s. transport, liferă-
ţiune.Szállitni, v. a transporta, a lifera,
a espeda.Szállító, s. provisioneritt, liferant,
subministrător.Szálló, s. pogoritoriü; împresoră-
toritt; óspe.Szálloda, s. ospétaríe, ospel, otel,
birt.Szalma, s. pai, paie.Szalonka, s. becaţă, isnef).Szalonkăzni, v. a véna (becaţe.)Szalonna, s. slănină, lard.Szalonnás, a. cu slănină.Szám, s. numer.Számadás, s. calculare, eoinpu-
tare.
168 Számadóim SzarSzámadóim, v a calcula, a eom-
puta.Szamár, s. asin, mägariü.Szamarazni, v. a măgari.Szamárkodni, v. a comite, a face
măgării.Szamárság, s. măgărie.Szamárul, ad. măgăresce.Számítás, s. enumerare, calculare,
calcul.Számitni, v. a enumera, a calcula.Számkivetés, s. esilare, proscriere.Számkivetett, a. esilat, proscris.Számkivetni, v. a esila, a pro-
srie.Számla, s. cont; calculare.Számlálás, számlálat, s. enume
rare, calculare.Számlálatlan, a. — úl, ad. ne-
numerat, necalculat.Számlálhatlan, számlálhatatlan,
a. — úl, ad. nenumerabil.Számlálni, v. a enumera, a calcula.Számláló, s. numerätoriü.Számolás, számolat, s. calcula-
ţiune, calculare.Számolni, v. a calcula.Számos, a. — an, ad. numeros,
numeroşi.Számtalan, a. — úl, ad. nenu-
merat, fără numer.Számtalanszor, ad. de nenume-
rate-ori.Számtan, s. aritmetică.Számtani, a. — lag, ad. aritmetic.Számtartó, s. vistieritt, deregă-
toriü.Száműzés, s. (v. számkivetés).Száműzni, v. (v. számkivetni).Száműzött, a. (v. számkivetett).Számvetés, s. calculăţiune, cal
culare.Számvevő, s. esaetor, luătoriti de
sume.Számvevőhivatal, s. esaetorat.Számvevőség, s. contoríe, esaetorat,
artea de a purta conturile (soco- telele).
Szán, szánka, s. sania.Szánakodás, szánakozás, s. com
pătimire, îndurare.Szanakodni, szánakozni, v. a sé
îndura, a compătimi.Szánalmas, a. — an, ad. de com
pătimit.Szánalom, szánás, s. (v. szána
kodás).Szanaszét, ad. risipit, respândit,
împrăştiat.Szándék', szándok, s cuget, stop.Szándékozni, szándékolni, v. a
avé în cuget, a avé intenţiune, a propune.
Szándékos, a. — an, ad. eu scop, anume, întrandins.
Szánkázás, s. săniere, sănie.Szánkázni, v. a sé sănie.Szánás, s. compătimire, părere de
réu.Szánni, v. a compătimi, a fi cu
părere de röu.Szántani, v. a ara.Szántás, s. arat, arăturăSzántatlan, a. — ul, ad. nearat.Szántó, szántóvető, s. plugariü,
agricultor.Szántocjatni, v. a ara (mered).Szánszandékos, a. — an, ad. di
nadins, precugetat.Szapora, a. szaporán, ad. iute,
sprinten, prompt; productiv, spornic.
Szaporátlan, a. — ul, ad. fără sporiü, neproductiv.
Szaporodás, s. sporiü, înmulţire.Szaporodni, v. a sö spori, a sö în
mulţi, a sé amplifica.Szaporítás, s. sporire, înmulţire.Szaporítni, v. a spori, a înmulţi.Szappan, s. sapun.Szappanos, s. săpunarifl.Szappanozás, s. săpunire, spălare.Szappanozni, v. a săpuni, a spăla.Szapulni, v. a leşia, a pune ín
leşiă.Szar, s. eacat.
Szarni Szédülni 169Szarni, v. a eáea.Szár, s. oeve, vérgá, fuşcel, pai,
tuleü; fluerul de la peţior.Száratlan, a. — ül, ad. fără ee-
ve, fără pai, fără tulefi, nepäios, netuleios.
Száradás, s. uscare, useăţiune, desecare. *
Száradni, v. a se usca, a deseca.Száradt, a. — an, ad. useaţ, de-
secat.Szárasztani, «. a usca, a deseca,
a sbiciula.Szárasztás, s. uscare, desecare.Száraz, a. — on, aă. uscat, desecat.Szárazság, s. secetă, useăţiune.Szárítás, s. (szárasztás).Száritni, v. (v. szárasztani).Szárított, a. (v. száradt).Szarka, s. ţarcă, coţofană.Származás, s. descindere, derivare,
devenire, naşeere.Származék, s. deducere, deduc*,
ţiune, origine, derivăţiune, des-. cendenţă, naşeere.Származni, v. a descinde, a se
deriva, a deveni, a-şl lua originea, a naşee.
Származott, a. derivat, descins, eseat, născut.
Származtatás, s. derivare, deducere, descindere naşeere.
Származtatni, v. a deriva, a descinde, a deduce, a naşce.
Szárny, s. aripă.Szárnyas, a. aripat, cu aripi.Szárnyalni, v. a sbura, a alerga.Szárnyasegér, s. liliac, vespertilSzárnyasodé, v. a sé aripa, a s6
face eu aripi.Szárnyatlan, a. — ül, ad. neari
pat, fără aripi.Szaros, a. eâcâţios, câeat.Szarv, szaru, s. corn.Szarvas, a. cornut, cornurat.Szarvas, s. cerb.Szarvat! an, a. necornut, nec'or-
nurat.
Szarvorru, s. rinocer.Szász, s. sas.Szászul, ad. săsesce.Szatócs, s. precupeţ, butiearifi,
sfárnariü.Szattyán, s. safian, marochin (piele
subţire lucrată).Szavalás, s. declamare, deelämä-
ţiune.Szavalmány, s. deelămăţiune (bu
cată, piesă).Szavalni, v. a declama.Szavaló, s. declamătoriU, deela-
mante, deehiămătoriu.Szavatolás, s. garantare, evieţiune.Szavatolni, v. a garanta, a lua
evieţiune.Szavatos, a. evictor, garant.Szavatosság, s. evieţiune, garan
ţie.Szavazas, s. votare, votisare.Szavazat, s, vot.Szavazni, v. a vota.Száz, s. sută.Század, s. secul, véé ; divisiune,
companie, batalion, eseadron (la miliţie).
Százados, s. eapitan.Százalék, s. procent.Szeben, n. prop. Sibiiu.Szedegélni, szedegetni, v. a culege,
a aduna (mereu).Szédelegni, szédelgeni, v. a ameţi,
a âmbia ameţit de cap.Szédelgés, s. ameţelă, ameţire.Szédelgő, szédelgös, a. ameţi
torii!, îmbetătoriO.Szeder, s. mură.Szedés, s. culegere, adunare.Szedetlen, a. — ül, ad. neeules.Szedni, s. a culege, a aduna.Szédftni, v. a ameţi, a îmbeta (de
capi.Szédítő, a. ameţitorii!, îmbătă
torii!.Szedő, s. culegätoriü, spicuitoriti.Szédülés, s. ameţire. ameţ61ă.Szédülni, v. a ameţi.
Szeg, s. euí, unghiü.Szeges, a. eu euí, ieuit.Szegély, s. margine, dungă, tivi-
tură.Szegélyezni, v. a tiví.Szegélyezés, s. tivire, tivi tu rá.Szegélyzet, s. tivéla.Szegény, s. miser, sérac, serman,
lipsit.Szegényedés, s. sărăcire, eálieire,
miseríe.Szegényedni, v. a sărăci, a eăliei.Szegényes, a. sărăcuţ, miserabil.Szegényitni, v. a sărăci, a eăliei
(pe cineva).Szegénység, s. calicie, miseríe,
sărăcie, lipsă.Szegényül, ad. sérac, lipsit, miser.SzegényUlni, v. (v. szegényedni).Szegés, s. tăiere; tiviturä.Szegetlen, a. netăiet; netivit; fără
cuie.Szegni, v. a fáié; a tiví.Szegezés, s. pironire, icuire, ba
tere de cuie.Szegezni, v. a bate cuie, a pironi,
a ieuí.Szegfű, s. gărofă; cuisóre.Szeglet, s. unghiü, unghieţ, un-
ghiuleţ.Szegletes, a. — en, ad. unghiu
lar. unghi ulat.Szegődni, v. a să băga ín serviţiu,
a să acorda, a să tocmi.Szegülni, v. a să opune, a opri.Szegy, s. bustă, carne de pept.Szégyelleni, v. (v. szégyenleni i.Szégyen, s. ruşine.Szégyenedni, v. a să ruşina.Szégyeneim, v, a-i fi ruşine.Szégyenitni, v. a ruşina (pre
cineva).Szégyenkedés, s. ruşinare, înru-
şinare.Szégyenkedni, v. a să ruşina, a fi
ruşincs.Szégyenlés, szégyenylet, s. ruşine.Szégyenlős, a. ruşinos
170 SzegSzégyentelen, a. — ül, ad. neru
şinat, fără ruşine.Szégyenülni, v. (v. szégyenedni).Szegzeni, v. (v. szegezni). -Szék, s. scaun.Székely, s. secui.Székelység, s. secuime.Szekér, s. car. trăsură.Szekercze, s. bărduţă, securiee.Szekeres, s. cărăuş, eăruţariti.Szekeresség, s. cărăuşie.Szekerezés, s. căruţare, eăruţat-Szekerezni, v. a să căruţa.Székhely, s. reşedinţă.Szekrény, s. armariü, scrin.Szél, s. vént; margine, lăture.Szeldelet, s. c-roitură, • tăietură,
felia.Szeldelni, v. a iáié, a croi.Szeldelt, a. tăiet, croit.Széledni, széledezni, v. a să îm
prăştie, a şă desface.Szelelés, s. răsuflare, respirare,
sventurare.Szelelni, v. a resufla, a respira,,
a sventura.Szel elő, s. ventilătoriu, resuflă-
toriti.Szelencze, s. seatulă, euthie, dosă.Szelentyü, s. (v. szelelő).Szelep, s. ventil.Széles, a. lat, estins.Szeles, a. ventos.Szélesedni, szélesülni, v. a să lă
ţi, a să estin de.Szélesedni, v. a să ventoşa, a să
esca vént.Szélesitni, v. a lăţi, a estinde, a
împrăstiâ.Szeleszkedés, s. spulberătură, sven-
tu rfttură.Szeleszkedni, v. a să sventura, a
să spulbera.Szélesség, s. lăţime, estindere.Szelni, v. a fáié, a eroi.Szelet, szelevény, s. tăietură, bu
cată tăietă, feliă, secţiune; cupon...Szeletelni, v. a îmbucăţi, a taié
Szeletelni
Szeletke Szénás 171Szeletke, s. bucăţică.Szélhüdés, s. gută, apopleesie.Szelíd, a. blând, domol, domestic.Szelldités, s. îmblânzire, domes
ticire, domolire.Szeliditni, v. a îmblânzi, a domes
tici, a domoli.Szelídség, s. blândâţă, linătatc,
svavitate.Szelídítő, s. îmblânzitorii!, alînă-
torifi; uşurătoriu (la pedâpsă)Szelídülni, v. a s8 îmblânzi, a sé
domoli, a se domestici.Szelindek, s. dogiü, câne mare.Szellem, s. spirit, suflet; minte,
înţelegere.Szellemi, a. — leg, ad. spiritual,
înţeleptual.Szellemiség, s. spiritualitate, in-
spirăţiune.Szellemitni, v. a inspira, a enfu-
siiisma, a anima.Széllyel, ad. (v. szét).Szélső, a. de marsine, de lăture.Szélvész, s. fortună, tempestate,
vifor.Szem, s. ochiü; grăunte.Szembeállitni, v. a eonfronta, a
înfăţoşa.Szembetűnő, a. — en, ad. vede-
rat, învederat, bătătorift la ochi.Szemelni, v. a alege, a destinge.■Személy, s. persona.Személyes, a. personal.Személyesen, ad. în personă.Személyesités, személyités, s. per
sonificare, personifieăţiune.Személyesitni, személyitni, v. a
personifica.Személyzet, s. personal.Szemer, s. gran (mesura).Szemérem, s. ruşine, modestie.Szemérmes, szemérmetés, a. ru
şinos, modest.Szemérmeskedni, v. a sé ruşina,
a fi modest.Szemérmesség, s. (v. szemérem).
Szemérmetlen, a. — ül, ad. ne-ruşinos, fără ruşine, neruşinat, nemodest.
Szemérmetlenség, s. neruşine, ne- modestie.
Szemes, a. — en, ad. atent, deştept, iuătoriti aminte; cu ochi; cu grăunte.
Szemesedni, v. a sé face eu o ch i; a sé face eu grăunte.
Szemeskedni, v. a fi deştept, a fi atent.
Szemész, s. oculist, doctor de ochi.Szemet, szemét, s. gunoi.Szemetelni, szemetezni, v. a gunoi,
a tace gunoi.Szemetes, a. — en, ad. necurat,
gunoios.Szemfény, s. pupilă, lumina ochiu
lui.Szemfényvesztés, s. nălucitură,
amăgitnră, fantasmagorie.Szemfényvesztő, s. amăgitorii!, fer-
mecätoriü, mag.Szemle, s. oeulăţiune, vedere, pri
vire, inspecţiune.Szemlélni, v. a privi, a oeula, a
inspecţiona, a cerceta.Szemlélgetni, v. a privi, a> oeula
(merefi).Szemlélő, s. privitorii!, oculătorift.Szemlélődés, s. (v. szemle).Szemlélődni, v. (v. szemlélni).Szemöld, s sprineénáSzempillantás, szempilianat, s. mo
ment. clipită.Szemtelen, a. — üi, ad. neruşi
nat, obraznic, fără ruşine.Szemtelenkedni, v. a fi obraznic,
a face neruşinare.Szemtelenség, s. neruşinare, obrăz
nicieSzemzeni, o. a sé muguri, a sé
îmboboci.Szén, s. cărbune.Széna, s. fen.Szénás, a. cu fen.
372 Szende SzerelemSzende, a. blând, domol, modest,
lin, climent, suav.Szendén, ad. (v. szende).Szendeség, s. modestie, blândeţii,
suavitate.Szender, s. dormitare, aţepire, somn
uşor.Szenderedés, szendergés, s. dor
mitare, aţepire.Szenderedni, szenderegni, szende-
riilni, v. a dormita, a aţepi.Széneny, s. carbonic.Szenes, a . cărbunos.Szenny, s. necurăţie, maculă, pată.Szennyes, a. — en, ad. ponosit,
necurat, maculat, pătatSzennyesedni, t a si păta, a se
macula, a sé ponosi.Szennyesség, s. ponosală, maculă,
necurăţănie.Szent, a. sânt, sacru, sfînt.Szentelés, s. sânţire, sfinţire.Szenteletlen, a. — ül, ad. nesân-
ţit, nesacrat, nesfinţit.Szentelni, v, a sânţi, a sfinţi.Szentelt, ct. sânţit, sfinţit.Szentesítés, s. sancţionare, sanc
ţiune.Szentesitnl, v. a sfinţi, a sancţi
ona.Szenteskedni, v. a făţări pietate,Szenteskedő, a . făţăritorid de pie
tate, ipocrit.Szent-Györgyhava, s. Aprile.Szent-lvănhava, s. Juniu.Szent-Jakabhava, s. Juliu.Szent-Mlhălyhava, s. SeptembreSzentség, s. sacrament.Szentséges, a. sacru sânt.Szentségtelenités, s. profanare,
desânţire, desftnţire.Szentségtelenítni, v a profana, a
desânţi, a desfinţi. ISzentül, ad. sfânt, de sfânt, ea
sfânt.Szenv, s afect, pasiune.Szenvedély, s. patimă, pasiune.Szenvedélyes, a. pătimos. pasionat, i
Szenvedélyesség,s. (v. szenvedély).Szenvedélyben, a. nepătimos.Szenvedés, s. pátemire, suferinţă,
răbdare.Szenvedhetlen, a. nesuferibil, ne
tol erabil.Szenvedhető, a. suferibil, de răb
dat, tolerabil.Szenvedni, v. a pătimi, a suferi,
a răbda.Szenvedő, a. suferitor, suferinţe;
pasiv.Szenvedöleges, a. — en, ad. su
feritor ; pasiv.Szép, a. frumos.Szépség, s. frumseţâ.Szépelegni, szépelgeni, v. a cur-
tisa, a face frumosul.Szépelgés, s. curtisare.Szépészét, s. estetică.Szépészeti, a. — leg, ad. estetic.Szépítés, s. frumseţare, decorare.Szépitni, v. a frumseţâ a decora.Szépitő, a. frumseţătoriu, deeoră-
toriű.Szeplő, s. lintiţă, pete de sőre (pe
obraz).Szeplős, a. pătat, lintiţat; macu
lat.Szeplősitni, v. a păta, a macula
i onorea).Szeplőtelen, a. — ül, ad. nepătat,
nemaculat.Szeplőtelenség, s. nepătare, ne-
maculăţiune, curăţenie.Szépnem, s. secs frumos.Szeppenni, v. a sfi ínfriea, a sé
sparié.Széptan, s. estetică, sciinţă estetică.Szépülés, s. înfrumseţare.Szépülni, v. a sé înfrumseţa, a sé
face frumos.Szer, s. medicină, materiă, ma
terial ; recuisit.Szerda, s. miercuri.Szerecsen, s. negru, saracen.Szerelem, s. amor, amóre, iubire,
dragoste.
Szerelem vallás Szikrázni 173Szerelemvallás, s. dechiărăţiune
de amor.Szerelmes, s. amorisat.Szerelmeskedés, s, drägostire, amo-
risare.Szerelmeskedni, v. a sé drágostí,
a face amor, a sé amorisa.Szerelés, s. instrumentare.Szerelni, v. a provisiona, a in
strumenta.Szerencse, s. noroc, fericire, for
tuna.Szerencsés, a. — en, ad. noro
cos, fortunat. fericit.Szerencséltetni, v. a fericita, a
noroci, a fortuna.Szerencsétlen, a. — ül, ad. ne
norocit, nefericit.Szerkeszteni, v. a religia, a com
pune, a ordena, a redacta.Szerkesztés, s. redigiare, compu
nere, redactare.Szerkesztő, s. redactor.Szerkesztőség, s. redacţiune.Szerkezés, szerkezet, s. organisá-
ţiune.Szerszám, s. instrument, recuisit.Szertartás, s. rit, solemnitate,
ceremonie.Szertelen, a. enorm, preste me-
sură.Szérű, s. arie.Szerv, s. organ.Szerves, a. organic.Szervezés, s. organisare, organi-
săţiune.Szervezet, s. organism, organi-
săţiune.Szervezni, v. a organisa.Szerzés, s. (v. szerezés).Szerzemény, s, câştig, acuisiţiune,
eompuscţiune.Szerzet, s. călugărie, tagmă mo
nastică.Szerzetes, s. călugăr, monac.Szerzetesség, s. stat călugăresc,
călugărie, monaehie.Szerző, s. auetor.
Szerződés, s. învoială, convenţi- une, contract.
Szerződni, v. a contracta, a sé învoi.
Szerződvény, s. (v. szerződés).Szesz s. spirt.Szeszes, a. spirituos.Szeszély, s. laune, caprice.Szeszélyes, a. launos, capricios.Szeszélyesség, s. (v.‘ szeszély).Szét, ad. împrăştiat, in tote păr
ţile.Szidalmazás, s, înjurare, defăi
mare.Szidalmazni, v. a înjura, a de
făima.Szidás, s. înjurare.Szidni, v. a ínjura.Sziget, s. insulă.Szigetelni, v. a isola, a închide,
a íneungiura.Szigeteltség, s. isolare, închidere,
încungiurare.Szigony, s. arpună, lance eu cârlig.Szigonyászni, szigonyozni, v. a
arpuna.Szigor, s. rigore, asprime, strie-
teţă.Szigorlat, s. rigoros.Szigorodni, v. a sé ticăloşi, a sé
face miserabil.Szigorú, a. — an, ad. rigoros,
strict, aspru; prăpădit, miser, ticălos.
Szigorúság, s. rigore, asprime, severitate; miserie, ticăloşie.
Szíj, s. curea; şerpării!.Szijas, a. curelat; vânjos, tenace»Szíjgyártó, s. curelariü.Szik, szíksó, s. sodă (mineral).Szikár, a. supţire, supţietie, puţin.Szikárság, s. supţietate, puţină
tate.Szikla, s. stâncă, petră.Sziklás, a. stâncos, petros.Szikra, s. schinteiă, a. miculeţ,
forte puţin.Szikrázni, v. a schinteiă.
Szivárogni
Szilaj, a. — ül, ad. selbatie, térned, spărios.
Szilajítni, v. a selbătăei, a ínfrica.Szilajodni. v. a s6 selbătăei.Szilajság, s. sâlbătăeie.Szilárd, a. — úl, ad. tare, vârtos,
solid, constante.Szilárdítni, v. a întări, a conso
lida, a învârtoşa.Szilárdság, s. tărie, soliditate.Szilárdulni, v. a se întări, a sé
consolida, a se învârtoşa.Szilfa, s. ulm (arbore).Szilva, s. pruna.Szilvafa, s. prun. !Szilvás, s. prnnet, grădină cu j
pruni.Szimatolás, s. durmecare, miro-
sire, simţire.Szimatolni, v. a durmeca, a mirosi,
a simţi.Szin, s. colóre, faţă.Színes, a. colorat, eu faţă.Színdarab, s. bucată teatrală,
dramă.Szinesitni, v. a colora, a da faţă.Szineskedés, s prefăeătură, pre
facere, făţărie, stravestitură.Szineskedni, v. a sâ preface, a se
făţâri.Színész, s. teatralist, actor; színész
nő, actriţă.Színészet, s. arte teatrală, drama
turgie.Szinészkedni, v. a sâ ocupa cu
artea teatrală.Szinetlen, a. necolorat, fără faţă;
palid, galbin.Színezni, v. a colora, a văpsi, a
da faţă, a da colóre.Színezés, s. colorit, coloritură,
văpsâlă.Színezet, s. colóre, colorit, faţă.Szinház, s. teatru.Színi, v. a suge, a trage, a sorbi.Színi, a. teatral, dramatic.Színjáték, s. dramă, joc saü pro-
ducţiune teatrală.
174 SzilajSzinkedni, v. (v. szineskedni).Szinleg, ad. — es, a. părut, la
părere, prefăcut.Színlelés, s. (v, szineskedés).Színlelni, v. (v. szineskedni).Színlés, szinlet, s (v. szineskedés).Szinlett, a. prefăcut, făţărit, părut.Szintáncz, s. balet.Szintár, s. şarlatan.Szintárkodni, v. a şarlatăni, a fi
şaidatan.Szinte, szintén, ad. mai, cam, pe
aci, ea la.Szintelen, (v. szinetlen).Szintelenedni, v. a sé deseolora,
a-şl perde faţa, a schimba eolórea.Szip, s. bot sugätoriü (la fluturi).Szipni, v. (v. színi).Szipka, s. ciutură.Szippantani, v. a trage pe nas
(tabac).Szipantat, s. prisâ, trăsură de
tabac.Szirmos, « . petalie, petaloid.Szirom, s. petală, foie de flori.Szirt, (nyakszirt,) s. eâfă, cerbiee;
stâncă, scopul (în mare).Szirtes, a. stâncos.Sziszegni, v. a şuera, a fosăi, a
sîsăi.Sziszegés, s. şuerare, fosăire, sî-
săire.Szita, s. sîtă.Szitálni, v. a cerne (cu sita).Szitás, s. sîtario, măiestru de şîte.Szitatni, v. a sbé, a suge.Szitni, v. a aţîţa; a duşmâni, a
agita.Szitkozódni, v. a înjura, a blăs-
tăma.Szitkozódás, s, înjurare, blăstăm.Szív, s. animă, inima.Szivacs, s. burete, sponghie.Szivar, s. sugară.Szivár, szivárgás, s, scurgere,
curgere, străeurare, picurare.Szivárogni, v. a picura, a sâ
scurge, a curge.
Szivaros Szomorúság 175Szivaros, a. cu sugară. Szivarosbolt, s. boltă, prăvălie,
trafică (de sugare).Szivarozni, v. a fuma sugare. Szivárvány, s. curcubeu; pumpă. Szívás, s. sugere, tragere (de aer). Szivatyú, s. pumpă.Szivatyús, a. pumpát, eu pumpă. Szivatyúzni, v. a scote cu pumpa
(apă). ' ;Szívelni, v. a tolera, a suferi, a
avé cu plăcere, a rabda (pre cineva). |
Szivély, s. animă, spirit, umóre, generositate.
Szívélyes, a. animos, generos, înclinat.
Szívélyesség, s. generositate, ma- j rinimie, înelinăţiune. I
Szives, a . animos, bun, generos. 1 Szívesség, s. animositate, bunătate. Szívesen, ad. bucuros, eu plăcere, j
eu inimă-bună.Szíveskedni, v. a -binevoi, a face ;
bucuros, ■ - • |Szivetlen, a. — ül, ad. fără ini
mă, neanimos, nesîmţitoriă. ; Szivetlenség, szívtelenség, -s. ne- i
animositate nesimţire, negene- rositate.
Szívós, a. — an, ad. venjos, ves- cos, vârtos.
Szivósodni, v. a sé venjoşa, a sé ! învertoşa.
Szívósság, s. venjoşie, véscositate;tenacitate. I
Szívtelenség, s. (v. szivetlenség). | Szó, s. cuvânt, voce, vorbă, grai. Szoba, s. chilie, odaie, cameră,
despărţement.Szóbeli, a. verbal.Szobor, s. statuă, monument. Szobrász, s. sculptor, statuar. Szobrászat, s. sculptorie, arte de
sculptuiă. iSzófejtegetés, s. analisă, etimo
logie.Szokás, s. datină, us, obiceiu.
Szokásos, a. îndatinat, usuat.Szokatlan, a. — úf, ad. neînda
tinat, neusuat, neobicinuit.Szokatlansăg, s. nedatină, neus,
neobiceî, neîndatinare, nede- dare.
Szokni, v. a sé îndatina, a sé deda.Szoknya, s. rochie, fustă.Szoknyás, a. rochiat, cu fustă.Szokott, a. îndatinat, dedat, usuat.Szókötés, s. sintacsă.Szoktatni, v. a îndatina, a deda,
a înveţa.Szólalkozni, v. a sé certa, a schimba
vorbe de cértá.Szólalni, szölamlani, ». a vorbi,
a grăi, a euvénta.Szólás, s. vorbire, cuvéntare.Szólástan, s. ortepíé.Szolga, s. serv, sierb.Szolgai, a. servil.Szolgaiság, s. servilism.Szolgabiró, s. jude, jude cereual,
pretor; főszolgabiró, protopretor.Szolgálat, s. serviţiu, şerbiţiu.Szolgálati, a. de şerbiţiu.Szolgálni, v. a servi, a şerbi.Szolgáló, s. servitóre, serbitóre.Szolgaság, s. servitute, şerbitute,
servíe, sclävie.Szólitni, v. a agrăi, a chiăma, a
striga.Szólni, v. a vorbi, a euvénta, a grăi.Szombat, s. sâmbătă.Szomj, s. sete.Szomjas, a. — an, ad. seteos, ín-
sétat.Szomjan, ad. ínsétat.Szomjazni, szomjuzni, v. a ínséta.Szomjúság, s. sete, ínsétare.Szomorkodni, v. a sé întrista, a sé
snpera.Szomorodni, v. (v. szomorkodni).Szomorú, a. — n, — an, ad. trist,
supérat, măehnit, necăsit.Szomorújáték, s. tragedie.Szomorúság, s. tristăţiune, supé-. rare, tristâţă.
Szomszéd176Szomszéd, s. vecin.Szomszédság, s. vecinătate.Szónok, s. orator, retor, cuvântă
tori«.Szónoki, a. oratoric, retoric.Szónoklat, s. oratorie, vorbire, cu
vântare, predică.Szónoklattan, s. retorică.Szonokolni, v. a perora, a predi
ca, a cuvânta.Szopni, v. a suge.Szopogatni, v. a suge (mereu).Szopóka, s. pumpă, ceve, trombă,
sugătore.Szopó, a. sugătorifl.Szoptatás, s. aplecare ia ţîţă.Szoptatni, v. a apleca, a da sé sugă.Szoptató, s. nutrită, mamă, doică.Szóragozás, s. sufisare.Szóragozni, v. a sufisa.Szórakozni, v. a sé risipi, a se îm
prăştie, a séresplndí, a ii distraet.Szórakozott, a. — an, ad. risipit,
respândit, distraet.Szórás, s. risipire, respândire, îm-
prăstiere.Szórni, v. a risipi, a respândi, a
împrăstiâ.Szorgalmas, a. diligent, silitoriü,
activ.Szorgalmazni, v. a solicita, a mişca,
a grăbi, a urga, a stărui.Szorgalom, s. diligenţă, silinţă.Szorgos, a. — an, ad. urgent,
presant, grabnic.Szorgoskodni, v. a se sili, a se
îngrigi, a sé purta, a fi diligent.Szorítni, szorítani, v. a strînge,
a apăsa, a teseuí, a stórce.Szoritkozás, s. restringere, măr
ginire, ţermurire, contenire.Szorítkozni, v. a să restringe, a
sé mărgini, a se ţerinuri, a sé conteni.
Szóródás, s. împrăstiere, desfacere, sventurare.
Szóródni, v. a sé împrăstiâ, a sé destaee, a sé svéntura.
Szórólapát, s. vânturâşeă, vană, lopată de vânturat.
Szorongatás, s. stringere, strim- torare.
Szorongatni, v. a stringe, a strim- tora, a îndesa.
Szorosság, s. stimtore, strîmtură, angustime, pas.
Szoros, a. — an, ad. strimt, ân- gust, strîmtorat.
Szorulás, s. strimtorare, ângus- tare.
Szorulat, s. strimtóre, strîmtură, îngustime.
Szorulni, v a sé strîmtora, a sé îngusta.
Szorult, a. strimtorat, lipsit, în gustat.
Szorultság, s. striratorire, lipsă, îngustare.
Szószék, s. catedră.Szószóló, s. cuvântătorii!, orator,
preeuventătoriu.Szótag, s. silabisa.Szótagolni, v. a silabisa.Szótagolás, s. silabisare.Szótalan, szótlan, a. tăcut, ne-
vorbitoriü.Szótalanodni, v a sé face tăcut,
a deveni nevorbitoriü.Szótalanság, szótlanság, s. ne-
vorbire, muţime, afoníe.Szótár, s. dicţionaritt, lecsicon.Szótlanul, ad. tăcut, mut, fără
vorbă.Szotyogni, v. a pica, a căde.Szózat, s. voce ton, sunet, glas,
proebiămăţiune.Szózatolni, v. a vota, a intona.Szőcs, s. cojocariű, blanariü.Szöcske, s. loeuste, căluşeriil verde,
grier.Szög, szöglet, s. unghiü, colţ, corn.Szög, s. cu i; unghiü.Szögletes, a. — en, ad. unghiulat,
cornurat.Szögmérő, s. goniometru, mesură-
torivi de unghiuri.
Szögmérő
Szökdelni, szökdécselni, szökdösni, v. a sări (uşor si mered).
Szőke, a. blond, albeneţ, bălan.Szökés, a. blondin, albia.Szökni, v. a sări.Szökevény, s. fugariü, desertoriü,
refugii.Szökött, a. fugit, deşertat.Szőlő, s. strugur, viiä.Szőni, v. a ţese.Szőnyeg, s. covor, tapet.Szőnyeges, a. tapetat, încovoiat.Szőr, s. pér.Szőretlen, a. pleş, fără per.Szőrnyedni, szörnyüdni, v. a sé
înfiora, a sé înspăimânta, a sé înfricoşa.
Szörnyedés, s. înfiorare, înspăl- mântare, înfricoşare.
Szörnyeteg, s. monstru, medusă, fantomă.
Szörnyen, ad. înflorat, înfricoşat, de înspăimântat.
Szörnyítni, v. a înspăimânta, a înfricoşa.
Szörnyű, a. fioros, înfricoşat, înspăimântat.
Szörnyűség, s. înfricoşare, spăi- mântare, îngrozire.
Szőrösítni, v. a ímpőrosa, a sé împle eu pér.
Szörp, s. sirup.Szörpölni, v. a sorbi, a gustări.Szörpögetni, szörpölgetni, v. a
sorbi (mereu).Szösz, s. câlţi, buci (de cânepă,
de in).Szöveg, s. teest, contese, ţesetură
(de stil).Szövedék, s. ţesetură; maehină-
ţiune, intrigă.Szövet, s. ţesetură, stofă, materie.Szövetkezés, s. eonfederăţiune, în
soţire, coaliţiune.Szövetkezet, s. consorţiu.Szövetkezni, v. a sé confedera, a
sé uni, a sé alia, a sé însoţi.Szövétnek, s. faclă.
Szökdelni, szökdécselni, szökdösni
Szövetség, s. alianţă, federăţiune, coaliţiune.
Szövetséges, a aliat, confederat.Szövevény, s. (v. szövedék).Szövevényes, d. — en, cad- în
curcat, ţesut, maehinat. intrigat.
Szövődni, v. a sé ţese; a sé ma- ehina, á sé intriga.
Szövőszék, szövöte, s. stativă, resboi.
Szú, s. scărăbuş de arbori, cari.Szúnyadni, szunyodozni, szunyó
kálni, v. a dormita, a aţepi.Szúnyog, s. ţinţarifl.Szúrás, s. înpungere, străpun
gere, înghimpare, înboldire.-Szurkálni, v. a înpunge, a în-
boldi.Szúrni, v. a înpunge, a străpunge,
a înghimpa, a înboidi.Szurok, s. reşină.Szurkos, a. reşinos.Szurkosodni, v. a sé înreşina, a
sé imple de reşina.Szurkozni, v. a înreşina, a împle
de reşină.Szurony, s. baionetă, lance, pică.Szusz, s. resuflare.Szuszogni, v. a resufla, a respira.Szügy, s. pept, spată, parte dina
inte (la vită).Szűk, a. — en. ad. strimt, ân-
gust, puţin..Szükités, s. strimtare, ângustare,
înpuţinare.Szűkítni, v. a strimta, a ângusta,
a înpuţina.Szükölködés, s. lipsă, defect, să
răcie.Szűkölködni, v. a duce lipsă, a.
fi serac.Szükség, s. lipsă, necesitate, tre
buinţă.Szükséges, a. de lipsă, necesar,
înteţitoriii.Szükségesség, s. necesitate, trebu
inţă, lipsă.
Szükségesség 177
12
178 Szükségképpen Tágasság
Szükségképpen, ad. de neeesariü, I necondiţionat, absolut. ■
Szügséglet, s. trebuinţă, lipsă, necesitate.
Szügségtelen, a. netrebulnţios, ne- trebüitoriü.
Szűkülés, s. strimtare, ángustare, înpuţinare.
Szűkülni, v. a se strimta, a sé án- gusta, a sé inputina.
Szűkült, a. — en, ad. strimtat, înpuţinat, ângustat.
Szülemény, s. rcsultat, product, produeţiune.
Szülés, s. naseere.Születni, v. a nasee (proprie).Születés, s. naseere (propie).Született, a. născut.Szülni, v. a nasee (pre altul).Szülő, s. părinte, părinţi.Szülött, s. născut, fét.Szülőttség, s. naseere, născăment.Szünés, s. încetare, contenire, ali
nare.Szünet, s. încetare, pausă, odichnă,
ferie.Szünetelni, v. a pausa, a înceta,
a odichni.
T.Tábla, s. tablă, lespede, tribunal
apelativ.Táblai, a. tabelariu.Táblás, a. tabelat, eu tablă.Tábor, s. tabără, lagăr, câmp de
bătălie.Tábori, a. de tabără.Táborlat, táborozás, s. tăbărire,
a fi în lagăr.Tábornagy, s. mareşal eampestru.Tábornok, s. general.Tábornokőrnagy, s. general maior.Táborozni, v. a tăbărî a fi în
eastru.
Szűnni, v. a înceta, a se conteni, a să alina.
Szüntelen, a. — ül, ad. necurmat, neîncetat, neîntrerupt.
Szüntetni, v. a opri, a sista, a alina.a potoli, a înceta.
Szűr, s. gubă, suman.Szűrcsölni, v. a sorbi.Szüret, s. cules de viiă. Szüretelés, s culegere, cules de
vil.Szüretelni, v. a culege la vil. Szüreti, a. de culesul viilor. Szürke, a. sur, cărunt.Szürkés, a. suriu.Szürkitni, v . a suri, a cărunţi. Szürkülni, v. a suri, a cărunţi. Szürkület, s. murg, crepuscul de
sérá.Szűz, a. — en, ad. virgur, east,
curat.Szüzeség, s. virgurie, virginitate,
castitate, curăţenie, feciorie. Szűzi, a. fecioresc, virguriu, vir
ginal.Szüziség, s. virginitate, feciorie,
curăţenie, castitate.
Ty.Táborszernagy, s. general de ar
tilerie.Tácza, tâleza, s. tasă, tavă, ţaţă. Tag, s. membru, medularii!.Tág tágas, a. tágan, ad. larg, spa
ţios, estins.Tagadás, s. negare.Tagadni, v. a nega.Tagadó, tagadólagos, a. tagadóiag.
ad. negativ.Tagadhatatlan, a. nenegabil. Tágítni, tágasitni, v. a lărgi, a
ceda.Tágasság, s. lărgime, spaţ, estin-
dere.
179Taglalás, taglalat Tályog
Taglalás, taglalat, s. analisă, ana- tomisare, dismembrare.
Taglalni, tagolni, v. a analisa, a anatomisa, a dismeinbra.
Tagos, a. meduláros, membrat.Tagosítás, s. comasare.Tagosítni, v. a comasa. •Tágulás, s. lărgire, estindere.Tágulni, tágasbulni, v. a sé lărgi,
a sé estinde.Táj, tájék, s. ţinut, regiune.Tájag, tályog, s. uîmă, bubă.Tájazás, tájékozás, tájékozat, s
orientare, îndreptare.Tájazni, tájékozni, v . a sé orien
ta, a se îndrepta.Tájbeszéd, tájnyelv, s. dialect,
provincialism.Tájirás, s. topografie.Tajkoncz, tajkos, s. broscă ees-
tosă.Tájt, tajték, s. spumă.Tajtékos, a. spumos.Tajtékozás, tajtékzás, s. spume-
gare.Tajtékozni, tajtékzani, v. a spu
mega, a face spume.Takács, s. ţesetorin.Takarás, s. coperire, învăluire.Takarni, v. a coperí, a ínvéluí.Takart, a. coperit, învăluit.Takaratlan, a. neeoperit, nein-
véluit.Takaratlanúl, ad. neeoperit.Takaró, s. coperitoriü, ínvélui-
toriü, covertă, covor.Takarék, takarékosság, s. păstra
re. economisare.Takarékos, a. pästrämriü, eruţă-
toriü, economisătoriu.Takarékosan, ad. păstrat, cruţat,
in mod pästrätoriü.Takarékoskodni, v . a păstra, a
cruţa.Takargatni, v. a coperí (mered).Takarítani, v. a eurăţi; a pástra.Takaritatlan, a. takaritatlanúl, ad.
necurăţit, nepăstrat.
Takarmány, s. nutreţ.Takarodni, v. a sé depărta, a sé
căra, a seduce; a sé eurăţi.Takarodás, s. depărtare, ducere;
curăţire.Takarodzani, takarózni, v. a sé
coperí, a sé ínvéluí.Takaros, a. — an, ad. net, neted,
elegant.Takarosság, s. eleganţă, nete
zime, curătănie.Takony, s. muci (plur). .Taknyos, a. mucos.Taknyosság, s. mucositate, gutu-
rariü (la cai).Taksa, s. taesă, (taxă).Taksás, a. taesalist.Tál, s. blid.Tálalni, v. a pune în blid.Talaj, s. păment; fund; paviment.Találás, s. aflare, găsire, descope
rire, invenţionare.Találékony, a. invenţios, aflătorii!.Találékonyság, s. invenţiositate.Találkozás, s. întâlnire, convenire.Találkozni, v. a sé întâlni, a con
veni.Találmány, s. invenţiune.Találni, v. a afla, a descoperi, a
găsi. a invenţiona.Találólag, ad. nimerit.Találomra, ad. pe nimerite.Találós, talányos, a. proplematie,
enigmatic, gaeitoriü. .Talán, ad. póte, dórá.Talány, s. enigmă, gâcitură, cimi
litură.Talap, S: basă, piedestal.Taliga, s. iărăbonţă, teleagă.Talizmán, s. talisman.Tallér, s. taler.Talp, s. talpă.Talpalás, s. tálpuire.Talpalni, v. a talpúi.Talpas, a. tălpos.Táltos, s. mag, fermecătorii!; a.
magic, fermeeătoresc.Tályog, s. (v. tájag).
12*
Tám, támasz, s. proptă, razim, sprijonă.
Tám, ad. (v. talán).Támadás, s. ofendare, atae; rebe-
lare; escare, provenire.Támadni, v. a ofenda, a ataca; a
rebela; a proveni; a sé esca.Támadólag, ad. ofensive.Tamás, n. prop. Torna.Támaszkodás, s. răzimare, prop-
tire.Támaszkodni, v. a sé răzima, a
sé propti.Támasztani, támogatni, v. a rá
zima, a propti.Támasztás, támaszték, támogatás,
s. răzimare, razim, sprigin.Tám-ok, s. argument, motiv.Támokolni, v. a argumenta, a
motiva.Támolyogni, v. a sé pleteeí, a ám-
bla pletecit, a fi beat de eap.Tán, v. (v. talán).Tan, s. înveţătură, înveţăment,
doctrină.Tanács, s. stat, consiliu; magis
trat.Tanácskozás, tanácskozat, tanács-
kozmány, s. consfătuire, consultare, conferinţă.
Tanácskozni, v. a sé sfătui, a sé consulta.
Tanácsiás, tanácslat, s. sfătuire, consultare.
Tanácsos, tanácslatos, a. de sfătuit, consult.
Tanácsnok, s. eonsiliar, senator, asesor.
Tanácsolni, v. a sfătui, a consulta (pe cineva), a da sfat cuiva.
Tanakodás, s. consultăţiune, consiliu, sfătuire.
Tanakodni, v. a sé eonsfătui, a cugeta (asupra unul lucru).
Tanár, s. profesor.Tanárság, s. profesorime, pro-
fesorie.Táncz, s. joc, salt.
180 ' Tám, támasz
Tánczolás, s. saltare, jueare.Tánczolni, v. a salta, a juca.Tánczos, s. jucăuş, saltătoriu, jucă
torii!.Tángyér, tányér,s. tăier; disc, blid.Tanintézet, s. institut de învăţă-
ment.Tanítás, s. învăţare, instruire, in -
struare.TanitáSdíj, s. didactru (bani de
învăţământ).Tanitgatni, v. a învăţa (mereu pre
altul).Tanitmăny, s. înveţăment.Tanitni, v. a învăţa, a instrua (pe
altul).Tanitó, s. învăţătorîil, dascal.Tanítvány, s. studinte, învăţăcel,
şcolăriţi, discipul, elev.Tanoda, s, şcolă.Tanodai, a. şeolastic, de şcolă.Tanoncz, s. (v. tanítvány).Tántorogni, v. (v. támolyogni).Tántorgás, s. (v. támolygás).Tántoríthatatlan, a. tántorithatat-
lanul, ad. constante, staver, ne- strämutaver, solid.
Tántorithatatlanság, s. constan- ţie, staveritate.
Tántoritni, v. a seduce, a desa- măgi, a clătina.
Tántorodás, s. clătinare, greşală, rătăcire.
Tántorodni, v. a sé clătina; a greşi, a rătăci.
Tanú, tanúbizonyság, s. martor, mărturie.
Tanulás, s. învăţare, studiare.Tanulatlan, a. tanulatlanul, ad.
neînveţat, nestudiat.Tanulatlanság, s. neînveţare, ne-
studiare.Tanulékony, a. învăţibil, docibil,
docer.Tanulékonyság, s. doeeritate, do-
cibilitate, învăţibilitate.Tanulgatni, v. a studia, a învăţa
(mereü).
Tanulgatni
Tanulmány, s. studiu, sciinţă, doctrină.
Tanulmányozás, s. studiare, ínvé- ţare.
Tanulmányozni, v. a studia, a învăţa.
Tanulni, v. a ínvéta, a studia.Tanuló, s. studinte, şcolar.Tanulság, s. învăţătură, doctrină,
macsimă.Tanulságos, a. de învăţat, cu în
văţătură.Tanult, a. învăţat, studiat.Tanúság, s. mărturisire, atestare.Tanusítni, v. a documenta, a măr
turisi, a adeveri.Tanúskodni, v. (v. tanusítni).Tanya, s. loc de mânere, locandă,
domiciliu.Tanyázás, s. petrecere, mânere,
adăpostire.Tanyázni, v. a să adăposti, a
máné, a petrece.Tányér, s. ív. tángyér).Táp, táplálék, s. nutremént.Táplálni, v. a nutri.Tapadás, s. lipire, aninare, aşe
zare.Tapadni, v. a să lipi, a să anina,
a să aşe<)a.Tapasztani, tapaszolni, v. a mu
rul, a lipi, a unge cu lut.Tapasztás, s. muruire, lipire.Tapasztalni, v. a esperia, a prac-
tisa.Tapasztalt, a. espert, practic, âm-
blat, păţit.Tapasztalás, tapasztaltság, ta
pasztalat, s. esperinţă, pracsă, păţanie.
Tapasztalatlan, a. neespert, nepăţit, neâmblat.
Tapasztalatlanság, s. neesperinţă, nepraosă.
Tapintani, s. a pipăi.Tapintás, tapintat, s. pipăire.Tapintatlan, a. tapintatlanul, ad.
nepipăit, fără tact.
Tanulmány
Tapintatlanság, s. nepipăire, ne- taetieă.
Táplálás, táplálat, s. nutrire, nutremént,
Táplálék, s. nutremént.Táplálékony, a. nutritorift, nu-
triver.Táplálékonyság, táplálmány, s.
nutremént, nutrire.Táplálkozni, v. a să nutri.Táplálni, v. a nutri.Tápláló, táplálós, a. nutritoriü.Tapló, s. iască.Taplós, a. iescos.Taplósodni, !). a să ieseoşa.Tapodni, v. a călca Cîn peţiore).Tapogatás, s. (v. tapintás).Tapogatni, v. (v. tapintani).Tapogatózni, tapogatodzni, v. a
pipăi (íneóee si în colo); a cerea, a scruta, a investiga.
Tapogató, s. pipäitoriü, córne pipăi- tóre (la ins ate).
Taposás, s. călcare, păşire.Taposni, v. a călca, a păşi.Taps, s. aplaus.Tapsolás, s. aplaudare.Tapsolni, v. a aplauda.Tár, a. deschis.Tár, s. magazin, deposit.Tárni, v. a deschide.Tárcza, s. portfoliu, tasă de scri
sori.Targoncza, s. (v. taliga).Tárgy, s. obiect, obiept, lucru.Tárgyalás, s. pertractare, nego-
ţiare, desbatere.Tárgyalási, a. de pertractare, de
desbatere.Tárgyalni, v. a tracta, a pertraeta,
a negoţia, a desbate.Tárgy azat, s. obiect, substrat.Tárgyilagos, a. tárgyilag, ad.
obiectiv.Tarisznya, s, traistă, desagă.Tarisznyás, a. trais at, cu traistă.Tarka, a. tarkán, tarkásan, ad.
pestriţ, vergat, amestecat.
T ark a 18 1
182 Tarkás Tehetőség
Tarkás, a. pestriţiu, pătat. Tarkaság, s. pestriţime.Tarkálni, tarkázni, tarkítni, v. a
împestriţa.Tarkálni, v. a sé împestriţa.Tárlat, s, espuseţiune.Tarló, s. mirişte; tuleiste.Tartózni, v. a spicui, a aduna (de !
pre mirişte). :Tárnok, tárnokmester, s. tavernie. j Tárnoki, a. tavernical. \Tárogatni, v. a deschide mereü; a
trimbiţa.Társ, s. soţ, camerad.Társadalom, s. societate.Társaság, s. însoţire, societate. Társadalmi, társadalmas, a. social. Társadalmilag, ad. soţial. Társolgani, társologni, társal
kodó, v. a sé însoţi, a conversa. Társalgás, társalkodás, s. înso
ţire, conversare.Társas, a. însoţit.Társulat, s. "asociaţiune, societate,
propagandă, reuniune.Tartalék, s. reservă.Tartalom, s. cuprins, conţinut,
tenóreTartani, v. a ţine.Tartás, s. ţinere, cuprindere. Tartomány, s. provinţia.Tartós, a. duraver, ţinătoriu. Tartozás, s. dătorinţă, dătorie, obli
gaţiune, pasivitate.Tartózkodás, s. reţinere, reservă. Tartózkodni, v. a se reţinâ. Tartózkodva, ad. reţinut.Tartozni, v. a fi dătorifl. Tartóztatás, s. reţinere. Tartoztatni, v. a reţind.Tárulni, v. a deschide, a se des
face.Táska, s. tasă, traistă.Taszítás, s. împingere.Taszító, taszigálni, v. a împinge. Tátani, tátni, v. a căsca, a des
chide gura.Tatár, s. tătar.
Tátongani, v. a sta gură căscată. Táv, távol, távolság, s. depărtare. Tavai, tavaly, aă. an, în anul
trecut.Tăvăli, a. de an.Tavasz, s. primăvară.Tavaszelő, s. Martiu.Tavaszi, a. de primăvară.Távcső, s. telescop, ochian. Tavaszhó, s. April.Tavaszutó, s. Mal.Távirat, s. telegram.Távolítás, s. depărtare, deiaturare. Távolitni, v. a departa, a delatura. Távoliét, távoliétel, s. absenţie,
lipsire, depărtare.Távozni, v. a sé depărta. Távoztatás, s. (v. távolítás). Távoztatni, v. (v. távolitni).Te, pron. tu.Téboly, tébolyodás, s. nebunie,
neminte, deliriu.Tébolyda,'s. casă de nebuni. Tébolyganl, tébolyogni, v. a ră
tăci, a greşi, (calea i.Tébolygás, s'. rătăcire.Tébolyodni, v. a nebuni. Tébolyodott, a. nebunit, nebun,
smintit.Teendő, s. afacere, lucru, oeupă-
ţiune.Tégely, s. tigăiţă, tasă, scafă (de
pornadă).Tegez, s. tulbă (de săgeţi).Tégla, s. teglă, (cărămidă). Téglázni, v. a călea, a netezi (vest
minte eu ferul).Tepnap, ad. ieri.Tegnapi, a. de ieri.Tehát, coj. aşa, deci, in urmare. Tehen, tehén, s. vacă.Teher, s. greutate, povoră. Tehetetlen, a. — iii, ad. nepu-
tinţios, fără putere. Tehetetlenség, s. neputinţă, neavere Tehetni, v a puté, a ii în stere Tehetős, a. avut, înstărit, în puere Tehetőség, s. înstărire, activitate
TemetetlenTehetség 183
Tehetség, s. avere, talent, facultate.
Tehetséges, a. avut, cu avere, talentat.
Tej, téj, s. lapte.Tejelni, v. a da lapte.Tejes, a. lăptos, cu lapte.Tejesedni, v. a să face, a sé împle
cu lapte.Tejetlen, a. nelăptat, fără lapte.Tejfel, tejföl, tejszín, s. smântână.Tejfölös, a. smântânos.Teke, s. glob, bilă, glonţ, sferă.Tekézni, v. a da, a.juca în biliard.Tekenő, teknő, tekenyő, s. covată,
troeă.Tekercs, s. sueitură, învertitură.
colăcitură, depănătură.Tekeredés, tekerőzés, s. sueituiă,
învertitură, colăcitură.Tekeredni, tekerőzni, v. a sé su
ci, a sé înverti, a sé eolăci.Tekeregni, v. a ârnbla vagabond.Tekerés, s. invertire, sucire, în-
tóreere.Tekerni, tekeritni, «. a suci, a în-
tórce. a înverti.Tekervény, s. strâmbătură, curbă-
tură, îndoitură.Tekervényes, a. curbat, îndoit,
strâmbat.Tekervényesség, s. (v. tekervény).Tekintély, s. véda, önére, respect,
auctoritate.Tekintélyes, a. onorat, respectat,
eu auctoritate.Tekinteni, v. a privi, a căuta cu
ochii.Tekintet, s. privire.Tekintetes, a. onorat, indít.Tekintgetni, v. a privi mereü.Teknöcz, s. (v. tajkoncz).Tékozlás, s. risipire, prădare.leközölni, v. a risipi, a prăda (ave
rea).Tél, s. iarnă.Tele, teli, a. plin, împlut.Telek, s. sesiune.
Telelni, v. a ierna.Telelés, s. iemare.Teleltetni, v. a ierna (prin altul). Tétető, s. Decembre.Telep, s. eoloniă; aşezare. Telepedés, település, s. aşezare,
colonisare.Telepedni, v. a sé aşeda, a sé eolo-
nisa.Telepítni, v, a aşeija, a eolonisa. Telepvény, s. domiciliu, locuinţă. Telepvényezni, v. a domicila. Televény, s. huma (humus). Telhetetlen, a. nesăţios, nesăturat,
vorace.Telhetetlenkedni, v. a fi nesăţios,
a mânca mult.Telhetetlenség, s. nesăturare, vo
racitate.Télhó, s. Januar.Télutó, s. Február.Teli, a. plin.Téli, télies, a. de iarnă, iernatic. Telj, teljesség, s. plinătate.Tel jes, a. plin, deplin.Teljesedés, s. ínplinire.Teljesedni, teljesülni, v. a sé in-
pliní.Teljességgel, ad. absolut, preste
tot.Teljesülés, teljesülét, s. (v. telye-
sedés).Teljhatalom, s.putere deplină, pleni-
potinţă.Telkes, a. sesionat, cu moşioră,
eu posesiune.Telni, v. a sé împle.Telve, ad. împlut, plin.Töménytelen, töménytelen, a. ne-
numerat, fără număr, mulţime.Temérdek, tömérdek, a. enorm,
preste măsură.Temetés, temetkezés, s. îngro
pare, înmormântare, astrueare.Temetni, temetkezni, v. a îngropa,
a înmormânta, a astruca.Temetetlen, a. neîngropat, neas-
trucat, neínmormentat.
Temető184 Termékenyedni, termékenyülniTemető, s. cimeteriu, cintirim, loe
de înmormântare.Templom, s. beserieă.Templomos, a. besericos.Tengelicz, s. stigJeţ.Tengely, s. osíe.Tenger, s. mare.Tengerapály, s. reflus, scăderea
măreî.Tengerdagály, s. flus, erescerea
măreî.Tengerész, s. marinariü.Tengerészet, s. marinărie.Tengeri, a. de mare.Tengernagy, s. admirai.Tengés, tengődés, s. vegetare.Tengetni, tengődni, v. a vegeta.Tenni, v. a pune, a face. a lucra.Tenta, s. negrelă, cernâlă.Tentás, a. cu eérnélá, de negrelă.Tény, s. faptă.Tenyér, s. palmă.Tenyérnyi, a. de o palmă.Tenyészés, tenyésztés, s. erescere,
producere, cultivare.Tenyészni, tenyészteni, v. a eresce,
a cultiva, a produce.Tényleg, tényleges, a. faptic, po
sitiv.Tépni, v. a smulge, a ciupeli, a
trage.Tépegetni, v. a smulge (mered).Tépelődés, s. smulgere, îneăieră-
tură.Tépelődni, v. a se smulge; a sé
bate, a sé încăiera.Tér, s. spaţ, loe dechis.Térés, s. reíntornare.Térd, s. genunchiü.Térdelés, térdepelés, s. genunchi-
are.Térdelni, térdepelni, v. a genun-
chia.Terelés, s. mánare, gonire.Terelni, v. a .mâna, a goni, a fugări.Terem, s. salon.Teremni, v. a cresce, a produce, a
rodi.
Teremteni, v. a crea, a face. Teremtés, teremtmény, s. crea
tură.Teremtő, s. creator.Terhelés, s. ímpovorare, íngreu-
nare.Terhelni, v. a împovora, a în
greuna.Terhes, a. greu, împovorat.Terhesedés, s. ímpovorare, íngreu-
nare.Terhesedni, v. a sé împovora, a sé
îngreuna.Terhesen, ad. greu, cu greu, îm
povorat.Teritni, v. a lăţi, a întinde, a aş
terne (mésa).Teríték, teritmény, s. coperemént,
covertă, eovertură, (pre mesă).Terítés, s. întindere, asternere,
aşternut (de nmsă).Térítés, téritmény, ,s. reîntorcere,
reíntornare.Térítni, ». a reíntóree, a reîntorna.Téritő, s. reîntoreătorifi; misiona-
riíi.Téritvény, s. revers, reeepisä.Térj, terjedés, terjedelem, s. în
tindere, estensiune.Terjedni, v. a sé estinde, a sé lăţi.Terjedékeny, a . estensiv, lăţiver.Terjedékenység, s. întindere, es-
tensivitate.Terjedelmes, a . estins, întins, de
părtat, spaţios.Terjeszkedni, (v. terjedni).Terjeszteni, ». a lăţi, a lărgi, a
depărta, a estinde.Terjesztés, s. lăţire, lărgire, es-
tindere.Terjesztmény, s. propuseţiune, pre
dare, proiect.Térkép, s. mapă, cartă.Termék, s. rod, fruct product.Termékeny, a,, productiv, fructifer,
roditorul.Termékenyedni, termékenyülni, v. a
sé fecunda, a fi productiv, a rodi.
Termékenyítői, v. a fecunda, a face productiv, a face roditoriü.
Termékenység, .?. fruetilitate, productivitate, rodire.
Terméketlen, a. neproductiv, ne- fructifer, neroditoriü.
Terméketlenség, s. nefructilitate, neproduetivitaté, nerodire.
Termelés, termelet, termény, s. producţiune, fruct.
Termelni, termeszteni, v. a produce, a cultiva.
Termés, s. product, produs, fruct, frupt.
Természet, s. natură.Természetes, a. — en, ad. na
tural.Természetesség, s. naturalitate,
naivitate.Természetrajz, s. istorie naturală.Természettan, s. fisieä.Termeszteni, v. (y. termelni).Termesztés, s. (v, termelés).Termesztvény, v. (v. termelés).Termet, s. structură, statură.Termetes, a. corpulent, om bine
făcut.Térmö, a. productiv.Téritni, v. a íntórce.Térítvény, s. reversal.Térni, v. a só reíntórce, a sé reín-
torna.Térség, s. plan, şes, câmp, loc
deschis.Terii, s. greutate, povoră.Terület, s. teritoriu.Területi, a. teritorial.Terülni, v. a sé întinde, a sé lăţi.Terv, tervezet, s. proiect, plan.Tervezés, Tervezet, s. proiectare,
planisare.Tervezgetés, s. planisare, proiec
tare.Tervezgetni, v. a proiecta, a pla-
nisa i mereü).Tervezni, v. a proiecta, a planisa.Tesp, tespedés, s. stămnăţiune,
stagnare; putrei)iune.
Termékenyítni Tétlen 185Tespedni, tespedezni, a stamna,
a sé eorumpe, a sé trândăvi, a sé strica, a sé putretjí-
Tespedtség, s. (v. tesp).Test, s. corp. trup.Testes, a. eorpulent.Testesedni, v. a sé întrupa, a sé
face eorpulent.Testesitni, v. a întrupa.Testesülés, s. întrupare, înear-
naţiune.Testesülni, v. (v. testesedni).Testesült, a. întrupat, încarnat.Testetlen, a. necorpulent, fără corp.Testgyakorlás, testgyakorlat, s.
gimnastică.Testi, a. trupesc, material, Asie.Testileg, ad. trupesce, materiali-
cesce.Testiség, s. materialitate, eor-
porime.Testület, s. corporăţiune.Testületi, a. colegial corporal.Testvér, s. frate, soră.Testvéresítni, v. a înfrăţi.Testvéresülni, v. a sé înfrăţi.Testvéri, a. tesvéries, ad. frăţesc.Testvériesség, s. frăţietate.Testvérileg, ad. frăţesce.Tészta, s. aluat, pastă.Tésztás, a. aluatos, păstos.Tét, tétel, tétemény, s. faptă, luc
rare, activitate, problemă.Tetem, s. médulariü, membru, ar
ii elu.Tetemes, a. însemnat, considera-
raver, important.Tetézés, a grămădire, încărcătură,
încărcare.Tetézett, a. tetézve, ad. grămădit,
încărcat.Tetézni, v. a grămădi, a încărca-Tetleg, tettleg, ad. faptic; efeptiv.Tettlegesiteni, v. a efectui, a efep-
tui, a resulta, a dovedi (cu fapta).
Tétlen, a. neluerătorifl, neaetiv, pasiv.
186 Tétlenség Tisza
Tétlenség, s. neluerare, neaoti vitaié, pasivitate.
Tétlenül, ad. neactiv, fără lucru, pasiv.
Tétovázni, v. a sé îndoi, a fi ín dubietate, a fi nedeterminat.
Tétova, tétovázás, s. neconstanţie, schimbăţiune, nedeterminare.
Tető, s. culme, vîrf, acoperiş.Tetöirányos, a. vertical.Tetőzni, v. a acoperi, a grămădi,
a face vîrf.Tetszelgés, s. cochetare, plăcere.Tetszelgő, a. cochet.Tetszelkedni, v. a cocheta.Tetszeni, v. a pláeé.Tetszés, tetszet, s. plăcere.Tett, s. faptă.Tettes, s. culpat, vinovat, făcător
(de rele).Tettetés, s. prefăeătură, simulare,
stravestitură.Tettetni, v. a sé simula, a sé pre
face.Tettleg, ad. faptic, în faptă.Tettlegesiteni, v. a activa, a do
vedi, a efeptui.Tetü, s. peduehe.Tetves, a. peduchios.Tetvesedni, v. a sé împle de pe-
duchi.Tetvesitni, v. a împle de peduchi.Tetvezés, s. peduchiere.Tétvezni, v a paduchié.Tév, tévedés, tévedtség, s. rătă
cire, erőre, péeat.Tévedni, tévedezni, v. a rătăci, a
greşi.Teve, s. cămilă.Tevékeny, a. activ.Tevékenység, s activitate.Tévely, tévelygés, tévelyedés, s.
(v. tév).Tévelyegni, tévelyedni, v. a ră
tăci.Tevés, s. punere, facere, lucrare.Téveszteni, v. a pierde a rătăci.Tévesztés, s. pierdere, rătăcire.
Tévesztett, a. pierdut, rătăcit. Téveteg, a. fals, eroneü, rătăcit. Tévkör, s. cerc viţios.Tevőleges, a. positiv.Tied, pron. al teü.Tigris, s. tigru.Tikácsolni, v, a tuşi, a sé ínneca. Tikkadni, v. a sé înnăduşi; a sé
ostăni, a sé fatiga.Tikkadt, a. înnăduşit; ostănit,
fatigat.Tikkasztani, v. a înnăduşi, a fa-
tiga.Tikkasztó, a. înnăduşitoriu, obo
sitorii!.Tilalmas, a. oprit.Tilalom, s. oprire, probiţiune, in
terdict.Tilinka, s. fluer, flueriţă. Tilinkázni, v. a fiúéra.Tiló, s. meliţă.Tilolás, s. meliţare.Tilolni, v. a meliţa.Tilos, a. oprit.Tiltakozás, s. oprire, protestare,
probiţiune.Tiltakozni, v. a opri, a protesta. Tiltani, v. a opri.Tiltás, s. oprire.Tiltott, a. oprit.Timár, s. pelariü, argăsitor, dube-
lariü.Timsó, s. alăun, pâtră acră. Timsós, a. alăunos.Tincs, s. tufşoră, cosiţă, chică,
mănuuchitt (de pér).Tinó, s. junc.Tinta, s. (v. tenta).Tintás, a. (v. tentás).Tintatartó, s. călămar.Tipegni, v. a tropoti, a merge (ín
cei.Tipegés, s. tropotire, mergere ín
cet.Tipodni, v. (v. tapodni).Tiprás, s. călcare (în peţiore). Tisza, n. prop. Tisa; tiszafa, tisă
(arbore).
Tiszt Tojni 187Tiszt, s. oficial, deregător ofieir.Tiszta, a. tisztán, ad. curat, lim
pede.Tisztálni, v. a limpedí, a curăţi.Tisztaság, s. curăţenie.Tisztátalan, a. tisztátlanul, ad. ne
curat.Tisztátalanság, s. necurăţenie.Tisztátalanon!, v. a spurca, a faee
necurat, a profana.Tisztátalankodni, v. a faee ne
curăţenie.Tisztázás, tísztázat, s. purisare,
mundare.Tisztázni, v. a purisa, a serie ín
curat, a munda.Tisztelegni, v. a saluta, a face
onóre, a complimenta.Tisztelendő, a. onorat.Tisztelés, tisztelet, s. onóre.Tiszteletbeli, a. onorar, titular.Tiszteletes, a. onorat.Tiszteletlen, a. tiszteletlenül, ad.
neonorat.Tiszteletlenség, s. neonóre.Tisztelgés, tisztelkedés, s. salu
tare, onorare, complimentare.Tisztelkdeni, v. (v. tisztelegni).Tisztelni, v. a stima, a cinsti, a
onora.Tisztelt, a. cinstit, stimat, onorat,
venerat.Tisztes, tiszteséges, a. onorat,
veneraver, euveninţios.Tiszteség, s. onóre, venerâţiune,
euveninţă.Tisztítás, s. curăţire, lămurire.Tisztitatlan, a. — úl, ad. necu
raţii, nelămurit.Tisztítnl, v. a curăţi, a lămuri.Tisztogatni, v. a curăţi (mered).Tisztség, s. oficiolat, deregätorie.Tiszttartó, s. jude de curte. .Tisztújitás, s restaurăţiune, aler-
gere de oficial.Tisztulás, s. curăţire, limpezire,
lămurire.
Tisztulni, v. a sé curăţi, a sé lămuri, a sé limpedí.
Tisztviselő, s. oficial, amploiat, deregátoriú.
Titkár, titoknok, s. secretariű.Titkárság, titoknokság, s. secre
tariat.Titkolás, titkolódás, s. tăinuire,
ascundere, ţinere în secret.Titkolni, titkolodni, titkolódzni, v. a
tăinui, a ascunde, aţine înseeret.Titkon, ad. în secret, ocult.Titkos, a. ascuns, misterios, tăinuitTitok, s. secret.Titpknok, s. (v. titkár).Titoknokság, s. (v. titkárság).Titokszerű, a. misterios, ascuns,
secret.Tivadar, n. prop. Teodor.Tivornya, s. ospăţ, tractă, îmbui
bare.Tivornyázás, s. îmbuibare, trac-
tare (în mâncări si beuturl).Tivornyázni, v. a se îmbuiba (în
mâncări si beuturl.Tiz, a. (j.eee.Tized, s. decime.Tizedelés, s. decimare.Tizedelni, v. a clecima.Tizedes, a. decimal.Tízes, s. (jeceriîi.TÓ, s. lac.Toborzani, v. a recruta, a înrola
(la ostăsime).Toborzás, s. recrutare, înrolare.Tobosz, s. cutie, şcatulcă.Toboz, s. solz (la pesci) ; cucuruz
de brad.Tobzódás, s (v. tivornyázás}.Tobzódni, v. (v. tivornyázni).Tócsa, s. lăeuşor.Tódulás, s. îmbulzire, îndesuire.Tódulni, v. a sé îmbulzi, a sé în
desai.To.ToToTo
as, s. ou. ásdad, a. oval. ásos, a. cu ou. ni, v. a oua.
188 Tojó, tojós Több
Tojó, tojós, a. cu ou (gaina).Tok, s. tecă, tor;, cutie.Toka, s. bărbie.Tokás, s. bărbiat, eu bărbie.Tolakodás, s. (v. todulás).Tolakodni, v: (v. tódulni).Tolás, s. împingere, îmbrâncire.Tolni, v. a împinge, a îmbrânci.Toldalék, s. suplement, adaus.Toldani, v. a adauge.Toldás, s. adaugere, suplenire.Toldozni, v. a peteci, a adauge.Toll, s. penă.Tollas, a. penat, cu pene.Tollasodni, v. a sé ímpena, a sé
face eu pene.Tollatlan, a. — úl, ad.- nepenat,
fără pene.Tollazni, v. a ímpena, a împle de
pene.Tolikés, s. cuţitaş, peniţei.Tollnok, s. aetuar.Tolmács, s. splieätoriü, tälmaciü,
interpretor.Tolmácsolás, tolmácsolat, s. spli-
căţiune, tălmăcire, interpretare.Tolmácsolni, v. a spliea, a tăl
măci, a interpreta.Tolódni, v. a sé împinge (de sine),
a sé îndesa.Tolongani, v. (v. tódulni).Tolongás, s. (v. tódulás).Tolulás, s. îmbulzire, grămădire,
convulsiune.Tolulni, v. a sé îmbulzi, a sé
grămădi.Tolvaj, s. für, tälbariü hoţ.Tolvajkodás, tolvajság, s. furătură,
hoţie, furt, tâlhărie.Tolvajkodni, v. a fura, a trăi în
hoţiiTombolás, s. furóre, batere alarmă-
tóre.Tombolni, n. a sé înfuria; a bate
cu peeiórele, a face larmă.Tompa, a. tompán, ad. timpit,
bătucit, tocit, teşit.
Tompaság, s. timpire, bătueire, teşire.
Tompitni, v. a timpi, a bătuci.Tonna, s. tonă, butoi.Topogás, s. tropotire.Topogni, v. a tropoti.Tor, s. traetă, ospăţ.Torha, a. frânguria, mole, putred.Torhadni, v. a putrezi, a sé face
mole, a sé inrnoié.Torkolat, s. gât, gâtlegia, gură,
reversătură (de rîu).Torkos, a. vorace, mâncăţios.Torkosság, s. voracitate.Torkoskodni, v. a fi vorace, a
mânca mult.Torlani, torlasztani, v. a grămădi,
a stringe; a respinge; a resbuna.Toriás, torlat, s. grămădire, strin-
gere, resbunare, respingere.Torlaszolni, v. a baricada.Torlatlan, a. — úl, ad. negră
mădit; nerespins; neresbunat.Torma, s hirean.Tornácz, s. ambif, balcon.Tornyos, a. turnurat, cu turn.Tornyosodni, v. a sé înălţa, a sé
ridica.Tornyozni, v. a înălţă, a ridica.Torok, s. gutlegifi, gut.Torkos, a. vorace, mâncăţios.Torony, s. turn.Torz, a. diform, monstruos, bizar.Torzítás, s. schimositură, desfigu
rare.Torzitni, v. a sehimosi, a desfigura.Torzkép, s. caricatură, tip deform.Torzsa, s. cocean.Torzsás, a. torzsásan, ad. cocenos.Torzsátlan, a. fără cocean, ne-
cocenos.Tót, s. slovac, slav.Tova, ad. încolo, acolo, departe.Tovább, ad. mal încolo, mai de
parte.Tő, s. rădeeină.Több, a. mai mult.
Többnyire Töredék 189Többnyire, a. mai de multeori,
mai adeseori.Többszög, s. poligon.Többszörítni, többszörözni, v. a
multiplica, a înmulţi.Többszörözés, s. multiplicare, în
mulţire.Tődzerii, v. a cosă după ac, a
stipuí.Tőgy, s. uger.Tőgyes, a. ugeros.Tök, s. bostan, cureubetă; caro
I în earţi) ; eóie.Töke, s. butuc; capital.Tökéletes, tökélyen, a. perfect,
deplin.Tökéletesedni, tökéletesíílni, töké-
letesbiilni, v. a sé perfecţiona.Tökéletesen, ad. perfect, deplin,
întreg.-Tökéletesítni, v. a perfecţiona.Tökéletesítés, s. perfecţionare.Tökéletesség, s. perfecţiune.Tökéletlen, a. tökéletlenül, ad.
neperfect, nedeplin.Tökéletlenkedni, v. a face neeuve-
ninţa a face nebunie.Tökéletlenség, s. neperfecţiune,
neeuveninţă.Tökélleni, tökélni, v. a sé resolva(pre ceva), a sé determina.Tökéit, a. tökélten, ad. resolut,
determinat.Tökéltség, s. resoluţiune, resolvare.Tökély, s. perfecţiune.Tőkepénz, s. capital.Tőkepénzes, s. capitalist.Tökös, a. coios.Tökösödni, tökösülni, v. a sé coí.Tői, p. dela.Tölcsér, s. ieieă, (tolceriu), crater,
turnariü.Tölcséres, a. craterat.Tölgy, tölgyfa, s. stejar, goron.Tölgyes, a. stejăriş.Tölteni, v. a împle.Töltés, töltelék, s. ímpléturá, în
fundătură.
Töltetlen, a. töltetlenül, ad. ne- ímplut.
Töltött, a ímplut.Töltögetni, v. a împle (mereü).Tömeg, s. grămadă, masă.Tömeges, a. tömegesen, ad. gră
mădit, cu grămada.Tömény, s. câtă, mulţime, miri
ade.Töményitni, v. a concentra.Töméntelen, a. nenumerat, mul
ţime, fără numer, enorm,Tömérdek, a. enorm, forte mult.Tömés, s. îndopare, împlere.Tömetlen, a. tömetlenül, ad. ne
îndopat, neîmplut.Töm én, s. tămâie.Tömjénezni, v. a tárnáié.Tömjénezés, s. tămâiere.Töm ö, s. burduf, féle (de brânză).Tömlöcz, s. temniţă, arest.Tömlöczözni, v. a aresta, a întem
niţa.Tömni, v. a îndopa, a împle.Tömör, a. masiv, îndesat.Tömörödés, s. îndesăţiune, masivi
tate, consolidare.Tömörödni, v. a sé îndesa, a sé
consolida.Tömött, a. îndesat, masiv.Tömöttség, s. desime, masivitate.Tönk, s. tulpină, trunchiü; fali
ment, cridă, banerot.Tönköly, s. alac.Töpörödés, s. sbârcire, contra
gere, sbâreenie.Töpörödni, v. a sé sbârci, a sé
contrage.Töpörödött, a. sbârcit, eontras.Töprengés, töprenkedés, s. te
mere, îngrijire, frică, aprehen-
Töprengeni, töprenkednl, v. a séîngriji, a sé cuprinde, de grijă.
Tör, s. pumnariü.Tördelni, v. a frânge, a rumpe
(mereü).Töredék, s. fragment, frântură.
190 Töredékeny Törvényszerütlen, űlTöredékeny, a.fránguríü,frángibil.Töredékenység, s, frángiveritate,
frángibilitate.Töredelem, s. penitenţă, pocăinţă.Töredelmes, a'. penitente, pocăinţe.Töredelmeskedni, v. a sé pocăi, a
tiné penitenţă.Töredelmesség, s. (v. töredelem).Töredelmetlen, a. töredelmetlenűl,
ad. nepocăit, nepenitente.Töredelmetlenség, s. nepenitenţă,
nepoeăinţăTöredezés, s. frângere, rumpere.Töredezni, v. a sé frânge, a sé
rumpeTörekedés, s. năzuinţă, silire, stă
ruinţă, dorinţă. jTörekedni, törekszem, v. a näzui,
a sili, a stărui, a dóri.Törékeny, a. (v. töredékeny).Törékenység, s. (v. töredékenység).Törni, v. a rumpe, a frânge, a
sfărma. jTörés, s ., rumpere, frângere, sfăr- j
mare.Töretlen, a. töretlenül, ad, ne- j
frânt, nerupt, nesfărmat. |Törlés, s. ştergere, anulare.Törleszteni, v. a şterge, a plăti !
(o dătorie), a amortisa, a anula, ! a refunda. i
Törlesztés, s. amorţi sare, abolire, anulare, ştergere, refundare. i
Törlő, s. stergariü, stergătoriii.Törődés, s. stăruire, îngrijire; j
frângere. ITörődni, v. a sé frânge, a sé rupe,
a sé strica ; a stărui (spre ceva), a sS îngriji.
Törődött, a. stricat, frânt; îngrijit.Török, s. turc.Törökbuza, s. păpuşoi, cucuruz,
mălai.Törökös, a. turcesc.Törökül, ad. turcesce.Törölgetni, v. a şterge (mereu).Törölhetetlen, a. nesters, neuitaver.Törölközni, v. a sö şterge.
Törölköző, s. (v. törlő).Törölni, v. a şterge.Törős, a. fránguríü, frângureţ.Tört, törött, a. frânt, rupt.Törpe, a. pitic, mic (de statură),Törpeség, s. mieşorime, ologire,
micime.Törpítni, v. a micşora, a face mic,
a ologi.Törpülni, v. a sé micşora, a sé
ologi, a sé mici.Törpülés, s. micşorare, micime.Történelem, s. istoriä.Történelmész, történész, s. istorie.Történelmi, a. történelmileg, ad.
istoric.Történet, s. întempiare, eas, eve
niment, istoriă.Történetes, a. történetesen, ad. din
întempiare, casual, eventual.Történetke, s. istoriórá.Történni, v. a sé întâmpla.Törtszám, s. frângere, numer frânt.Törvény, s. lege, drept.Törvényes, a. legal, juridic, drept,
just.Törvényesités, s. legitimare, legi-
timăţiune, legalisare.Törvényesítni, v. a legitima, a
legálisa.Törvényesség, s. legalitate, legi
timitate.Törvénykezés, s. procedură, pur
tare de proces.Törvénykezési, a. juridic, proce
sual.Törvénykezni, v. a a proceda, a
purta proces.Törvényszék, s. judecată, tribunal,
judecătorie.Törvényszéki, a. judicial, jude
cătoresc.Törvényszerű, a. törvényszerüleg,
ad. legal, legalminte, conform legilor.
Törvényszerűség, s. legalitate.Törvényszerütlen, a. — ül, ad.
nelegal, nedrept.
Törvényszeriitlenség, s. nelega- iitate.
Törvénytelen, a. — ül, ad. nele- gal,. nedrept.
' Törvénytelenség, s. nedreptate, ne- legalitate.
Törzs, törzsök, s. tulpină, trun- ehiü; rasă, soi.
Tős, törzsökös, a. temeinic, de tulpină, original.
Töstént, ad. (tüstént).Töszám, s. numer cardinal.Tőszó, s. cuvent derădecină, cuvent
primitív.Tövis, s. spin, ghimpe.Tövises, a. spinos, ghimpos.Tövisetlen, tövistelen, a. nespinos,
neghimpos.Tőzsde, s. bursă.Tözsér, s. eomereianţ precupeţ.Tőzsérkedés, s. (v. tőzsérség).Tözsérkedni, v. a specula.Tőzsérség, s. comereiu, preeupeţie,
precupie.Trágár, a. necurat, obscen, şcăn-
dălos, spurcat.Tágárság, s. necurăţenie scandal,
obscenism.Trágya, s. gunoi (de îngrăşat agrii).Trágyás, a. gunoit.Trágyázás, s. gunoire.Trágyázni, trágyálni, v. a gunoi.Tréfa, s. glumă, şagă.Tréfálni, tréfálkodni, tréfálódni,
v. a glumi.Tréfálódás, tréfál kodás, s. glumă,
glumire.Tréfás, a. tréfásan, ad. glumeţ.Tréfaság, s. glumă.Trombita, s. trimbiţă.Trombitálni, v. a trimbiţă.Trombitás, s. trimbiţas.Tudakolás, tudakozás, tudakozó
dás, s. seirieire, cercetare, in- formăţiune.
Tudakolni, tudakozódni, tudako- lódni, v. a seiricí, a cerceta, a întreba (după ceva).
TörvényszerütlenségTudákos, a. tudákosan, ad. na-
suros, eurios, sfruntat, arogant, sfătos.
Tudákosság, s. sfröntärie, aroganţă, sfătoşie.
Tudás, tudat, s. sciinţă, eunos- cinţă; consciinţă.
Tudatlan, a. — úl, ad. neinve- ţat, neseiut.
Tudatlanság, s. nesciinţă, neîn- văţătură.
Tudni, v. a sei.Tudatni, v. a înseiinţa, a trimite
cuvent.Tudniillik, ad. adecă, va sé ijlică.Tudomány, s. şeiinţă, învăţătură.Tudományos, a. învăţat, erudit, eu
şeiintă.Tudományosság, s. şeiinţă, învă
ţătură, erudiţiune.Tudomás, s. cunoşeinţă, şcire, no-
tiţie.Tudomásul, ad. spre şeiinţă.Tudor, s. doctor (de fllosofie etc).
I Tudorság, s. doctorat.Tudós, a. învăţat, erudit, (doctus).Tudósítás, s. însciinţare, anunţare.Tudósitni, v. a înseiinţa, a avisa,
a reporta.Tudositvány, s. avis, avisare, ră-
port, program, anunţ.Tudóskodni, v. a să areta de în
văţat, a afecta, a fi pedant.Túl, p. presfce, dincolo.Tulajdon, s. însuşire, proprietate.Tulajdonlás, s. însuşire, knpu-
tăţiune, imputare.Tulajdonitni, v. a însuşi, a imputa.Tulajdonitó, s. dativ, însuşitoriti.Tulajdonkép, ad. proprie, înadever.Tulajdonnév, s. nume propriu.Tulajdonos, s. posesor, proprie
tarii!.Tulajdonosság, s. proprietate.Tulajdonság, s. însuşire, calitate.Tulok, s. juncan, viţel.Túlság, s. esagerâţiune, strava-
ganţă.
Túlság 191
192 Túlságos TűrhetőTúlságos, a. esagerat, stravagant.Túlságoskodás, s. esagerare, stra-
vaganţă.Tulságoskodni, v. a esagera, a fi
stravagant.Túlsó, a. de dincolo, de cea parte,
ulterior.Túlsúly, s. preponderanţă, supra-
poiid, precumpänire.Túlzás, s. esagerare, stravaganţă,
forţare.Túlzott, a. (túlságos).Túlzottság, s. esagerime, strava
ganţă.Tunya, a. leneş, negligent, trân
dav.Tunyálkodni, v. a se lenevi, a fi
trândav, a negliga, a sö trândăvi.
Tunyán, ad. negles, lenevit, trândav.
Tunyaság, s. lenevire, negligenţă, trândăvie.
Tunyítni, v. a lenevi, a trândăvi.Tunyúlni, v. a só lenevi, a só trân
dăvi.Túrni, turkálni, v. a scurma, a
Túrás, s. seurmare, săpare. Turbékolni, v. a gugurí, a da ton
(ea porumbii).Turbolya, s. cerfoi (scandix, plantă). Túró, s. brânză, caş.Túrós, a. brânzos, cu brânză. Túrósodni, v. a só face brânzos. Tus, s. tuş, măciucă; toast.Tusa, s. luptă, combatere, pumnă,
dispută.Tusakodás, s. luptă, îngrijire. Tusakodni, v. a sé lupta, a só în
griji-Tusázni, v. a combate, a-lupta. Tuskó, s. butuc, trunchiú.Tusolni, v. a desemna cn tuş.TutaTutaTutaTuta
, s. plută, os, s. plutariü. ozás, s. plutire, ozni, v. a pluti, a mâna pluta.
Túzok, s. dropie.Tű, s. ac.Tücsök, s. grer, greluş.Tüdő, s. plumână.Tüdős, a. eu plumâni.Tüdövész, s. oftică, ectică.Tükör, s. oglindă, căutătore.Tükrös, a. oglindat, cu oglindă.Tükrödzeni, v. a só oglinda.Tükrözés, s. oglindare, lucire.Tükrözni, v. a oglinda, a luci, a
străluci.Tünde, tünékeny, a. trecătorii!,
sburätoriü (ea visul), ilusoriü.Tündér, s. urditóre, dină, mag.Tündöklés, s. strălucire, lucire,
lumină.Tündökleni, v. a străluci, a luci,
a lumina.Tünemény, s. fenomen, fantomă,
nălucire.Tünés, tünet, s. apariţiune, iveală,
înfăţoşare, ilusiune.Tűnni, v. a apáré, a só ivi, a dis-
părd.Tünedzeni, v. a apăre, a só areta
(mereu).Tűnődés, s grijă, îngrijire.Tűnődni, v. a să îngriji, a să lupta
în cuget.Tüntetés, s. distingere, distinc-
ţiune, demustrăţiune, arătare.Tüntetni, v. a distinge, a areta, a
demustra.Türelem, s. (v. tűrés).Türelmes, a. răbbătorili, tolerant,
suferitorii!.Tűrés, s. răbdare, suferire, tole
ranţă, perseveranţă.Tűrni, v. a răbda, a suferi, a
tolera.Tűrt, a. suferit, răbdat, tolerat.Türelmetlen, a. — ül, ad. nesu-
feritoriü, fără răbdare.Türelmetlenség, s. nesuferinţă, ne-
toleranţă.Tűrhető, a. de suferit, de răbdat,
suferibil.
Türközni
Türközni, v. a sé sufulca, a sé resfrânge.
Tűs, a. acos, eu aee.Tüske, s. spin, ghimpe.Tüskés, a. spinos, ghimpos.Tüskönez, s. ariciu.Tüstént, ad. îndată, numai-decât.Tüsszenni, tüsszenteni, v. a stră
nuta.Tűz, s. foe, ineendiu.Tüzes, a. — en, ad. înfocat, aprins,
aţîţat.Tüzelni, v. a da foc, a fi aţîţat, a
sé aţîţa.Tüzelés, s. aprindere, aţîţare; dare
de foc, puşeătură.Tüzér, s. artilerist, tunariü.Tüzérség, s. artilerie.Tüzesedni, v. a sé înfoca, a sé
aprinde.
U.Uborka, s. crastavete.Udvar, s. curte, curie.Uvdari, a. de curte, curtén.Udvarias, a. udvariasan, ad. ga
lant, curteneţ, urban.Udvariasság, s. urbanitate, eur-
tesie, politură.Udvariaskodni, udvarolni, v. a cur-
tisa, a curteni.Udvariatlan, a. negalant, nepoliti
neeurteneţ.Udvariatlanság, s. negalanterie,
necurtesie.Udvarlás, s. curtenire.Udvarnok, s. cavaler de curte.Udvâroncz, s. curtesan.Ugar, s. ogor.Ugariás, s. ogorire.Ugarolni, v. a ogori.Ugatás, s. lătrare.Ugatni, v. a lătra.Ugorka, s. (védi Uborka).
Tüzesítni, v. a înfoea, a aprinde, a aţîţa.
Tüzeskedés, s. aprindere, aţîţare, mănie, înfocare.
Tüzeskedni, v. (v. tüzesedni i. Tüzetes, a. tüzetesen, ad. precu-
getat, premeditat.Tűzhely, s. vatră.Tűzi, a. de foc.Tűzni, v. a înflra, a defige, a cose. Tüzögetni, tűzdelni, v. a înfira, a
deflge, a cose (merefi).Tűzöl, s. salamandră.Tyúk, s. găină.Tyukász, s. gäinariü.Tyúkmony, s. ou de găină. Tyúkszem, s. ochia de găină. Tyúkszemes, a. eu oehi de gă
ină.
Ú.Ugorni, ugrani, ugrálni, ugrán
dozni, v. a sări.Ugrálás, s. sărire.Ugrás, s. săritură.Ugrasztani, v. a îniepta, a fugări,
(pe cineva).Ufly ad. aşa, asé.Ugyan, eoj. totuşi, de sí, bineeă,
înadever.Ugyan-az, a. tot acela. Ugyan-azért, ad. tot pentru aceea, Ugyan-azonos, a. identic, întocma. Ugyan-azenesság, s. identicitate,
identitate.Ugy-annyira, ad. întru atât. Úgyde, coj. înse, dară.Úgymint, ad. adecă, ea.Új, s. deget; a. nou.Ujan, ad. de noü.Ujas, a. ou măneei, mânecat. Ujatlan, a. fără mâneci.Ujdon, a. nou, de tot noii.
Ujdon 193
13
194 Újdondász UtalványozniÚjdondász, s. jurnalist, seriitoriü
de noutăţi.U dondászni, v. a scrie noutăţi.Újdonság, s. noutate.Ujitás, s. înnoire, renovare.Ujitgatni, v. a reînnoi (mereü).Ujítni, v. a reînnoi, a renova.Ujongani, v. a chiui, a striga, a
sbiera.Ujnyi, a. de un policariü.Újólag, újonnan, újon, ad. de noü,
din noü.Ujoncz, s. recrută, noviţ. Ujonczozás, s. recrutare.U onczozni, v. a recruta.Újra, ad. din noü, de noü.Újság, s. noutate.U szótan, s. neologíe.U ulás, s. reînnoire.U ülni, v. a se reînnoi. Unalmaskodni, unatkozni, v. a só
urí, a fi de ürít.Unalmas, a. urîţios, neplăcut. Unalom, unatkozás, unalmasság,
g. urîţiune, ürít.Undok, a. ürít, greţios, desgustă-
toriü.Undokítni, undorítni, v. a íngre-
ţoşa, á desgusta.Undokság, ,s. îngreţoşare, urîţiune.Undokul, ad. ürít, greţos.Undor, s. uriţiune, grâţă, desgust.Undorító, a. greţos, desgustătoriu.Undorodás, s. îngreţoşare, des-
gustareUndorodni, v. a sé îngreţoşa, a sé
desgusta.Undoros, a. greţos.Unni, v. a urí, a sé desgusta.Unoka, s. nepot.Unszolás, s. silire, constrângere,
nevoire, stăruire.Unszolni, v. a sili, a eonstringe.Untalan, untalanúl, ad. necurmat,
neîncetat.Untatni, v. a desgusta, a înstră
ina.Ur, s. domn.
Uracs, s. domnuţ, domnişor.Uradalmi, uralmi, a. domnesc.Uradalom, s. dominíuUralkodás, s. domnire, dominare.Uralkodni, uralgani, v. a domni,
a domina.Uralkodó, s. domnitoriü.Uralni, v. a domni, a numi domn.Uralom, s. domnire, stăpânire.Uraság, s. domn.UraSan, ad. domnesee.Urbér, s. urbariü.Úrbéri, a. urbarial.Urfi, s. domnişor.Urhölgy, s. do’mnă, damă.Uri, a. domnesc.Urilag, uriasan, ad. domnesce.Uriaş, a. domnesc.Uriaskodni, v. a domni, a duce
rolă de domn.Uszály,' s. slep, trăgătore, târăi-
tóre.Uszályos, a. cu slep, eu codă.Uszitás, s. asumuţare, întăritare,
agitare.Uszitni, v. a asumuţa, a întărită,
a agita.Uszkálás, úszás, s. înnotare.Úszni, úszkálni, v. a înnota.Uszoda, s. şcolă de înnotare.Usztatás, s. înnotătură.Ut, s. drum. cale.Utálat, utálás, s. urîre, desgus-
tare, despreţ.Utálatos, a. uriţios, neplăcut, des-
preţuit, urgisit.Utálatoskodní, v a sc urgisi.Utálatosság, s. urgisire, neplă
cere, despreţ.Utálni, v. a uri, a urgisi.Utalni, v. a îndruma, a îndrepta,
a areta.Utálság, s. uriţiune, desgustare,
urgisire.Utalvány, s. asignăţiune, asignare,
asemnăţiune.Utalványozni, v. a asigna, a
asemna.
Utalványozott Ügyetlenség 195Utalványozott, a. asignat, asemnat.Után, p. după.Utánazni, utánozni, v. a imita.Utáncs, s. crangutang.Utánozás, utánzás, utánozat, s.
imitare.Utánozhatlan, a. neimitabil.Utánozhatlanság, s. neimitabili-
tate.Utánozhatlanúl, ad. neimitabil.Utas, s. călătoria, drumariü.Utasítás, útmutatás, s. îndrumare,
îndreptare.Utasítni, v. a îndruma, a în
drepta.Utasitvány, s. îndrumare, îndrep
tare.Utazás, s. călătorie.
• •u.Üdjtés, s. recreare, restaurare,Udítni, v. a restaura, a recrea.Üdülés, s. restaurament.Üdülni, v. a sé restaura, a sé reín-
vioşa.Üdv, s. fericire, salute, mântuire.Üdves, üdvös, üdvösséges, a. fe
ricit, mântuit.Üdvesség, üdvösség, s. fericire,
mântuire.Üdvözités, s. salvare, mântuire.Üdvözitni, v. a salva, a mântui.Üdvözítő, s. salvator, mântuitorii!.Üdvözlés, üdvözlet, s. salutare,
gratulăţiune.Üdvözölni, v. a saluta, a gratula.Üdvözség, üdvösség, s. mântuire,
salvare, salute.Üdvözülni, v. a sé salva, a sé mân
tui; a reposa în domnul.Üdvözölt, a. salvat, mântuit.(jg, ügetés, s. tropot, tropotire.Ügetni, v. ,a tropoti, a merge ín
tropot.ügy, s. lucru, tréba, eausă.
Utazni, v. a călători.Utazó, s. călătorii!.Utcza, s. stradă, strată, uliţă.Utó, a. final, din urmă, din fine.Utód, s. succesor, urmaş, descen
dente.Utói, ad. din derépt.Utólagos, a. utólagosan, ad. de-
eursiv, Ja fine.Utóljáró, (névutó), s. propuseţi-
une.Utolsó,'«, final, din urmă.Uzsora, s. camătă nelegală.Uzsorálkodás, uzsoráskodás, s.
cămătărie nelegiuită.Uzsorálkodni, uzsoráskodni, v. a
cămătari nelegiuit.Uzsorás, s. cămătarii! nelegiuit.
Ügyefogyott, a. miserabil, sărac.. prăpădit.Ügyekezés, s. stăruinţă, diligenţă,
năzuire.Ügyekezni, ügyekszeni, v. a sili,
a năzui, a stărui.Ügyelés, ügyelet, s. atenţiune,
pază, îngrijire.Ügyelni, v. a păzi, a îngriji, a fi
atent.Ügyes, a. îndemânatic, isteţ, dester.Ügyesitni, v. a faee îndemânatic,
a deprinde.Ügyeskedni, v. a fi îndemânatic.Ügyesség, s. isteţime, desteritate.Ügyész, s. advocat, procuror.Ügyészi, a. advocaţial.Ügyészkedni, v. a purta advocaturä.Ügyészség, s. advocaturä, proeu-
ratoríe.Ügyetlen, a. neîndemânatic, ne
uester, nedeprins, prost.Ügyetlenség, s. nedesteritate,
prostie.13*
196 ÜgyletÜgylet, s. profesiune, oeupăţiune. Ügynök, s. agent.Ügynökség, s. agenţie, agentură. Ügyvéd, s. advocat.Ügyvédi, a. advoeaţial. (jgyvédkedni, v. (v. ügyészkedni). Ügyvédség, s. (v. ügyészség). Üldögélni, v. a sédé (merefi). Üldözés, s. persecutare, prigonire. Üldözni, v. a persecuta, a prigoni. Ülep, s şeijut; drojde.Ülepedni, v. a şedâ, a sé aşeiţa. Ülés, s. şedere, şed ut.Ülni, v. a şede.Ülnök, s. asesor.Ülő, s. şe4etoriu.Ülövas, s. ileü.Ültetmény,ültetvény, s. plântăciune. Ültetményes, a. plántat. Ültetményezni, v. a plănta.Ültetni, v. a plánta; a pune la
şedere.Ünnep, ünnepély, s. serbătore, ser
bare.Ünnepelni, v. a serba.Ünnepélyes, ünnepi, ünnepies, a.
serbätorese.Ünneplés, s. serbare.Űr, üresség, *. golăţiune, deşer-
tăţiune.Üreg, s. cavernă, peseeră, vizunie,
gaură.Üreges, a. găunos.Üres, a. gol, deşert!Üresedni, üresülni, v. a sé goli, a
sé deşerta.üresités, ürités, s. golire, deşer
tare.Üresítni, ürítni, üritgetni, v. a
goli, a deşerta.Ürmös, a. pelinos, cu pelin.Üröm, s. pelin.Ürtan, s. Stereometrie.Ürtani, a. Stereometrie.Ürü, s. berbece castrat.Ürügy, s. pretecsf, stémát.
Ürüiés, s. deşertare, golire (de sine)'.
Ürülni, v. a sé goli, a sé deşerta.Üst, s. căldare.Üstök, s. tufă de pér, chică, moţ,
eiuf.Üstökölni, v. a trage de pár.Üstököscsillag, s. cometă.Üsző, s. viţelă, viţea.Üszög, üszők, s. tăciune.Üszögös, a. täciunos.Üteg, s. baterie.Ütem, ütény, s. tact.Ütér, s. puls.Ütés, s. batere, bătătură.Ütközés, ütközet, s. atac, bătălie.Ütközni, v. a sé bate, a sé ataca.Ütleg, s. lovitură.Ütni, v. a lovi, a bate.Ütögetni, v. a bate, a lövi (mereü).Ütődés, s. lovitură; resalt, spaimă.Ütődni, v. a sé lövi; a sé resalta,
a sé înfricoşa.Üveg, s. sticlă, glajă.Üveges, s. sticlăria, gläjariü.Üvegezni, v. a glăjări, a pune
sticlă.Üvölteni, üvöltözni, v. a urla, a
sé văieta; a şuera.Üvöltés, s. urlet, văietătură.Üzem, Uzemény, s. oeupăţiune,
profesiune,îndeletnicire; speculă.Üzemterv, s. plan de speculă, plan
de economisare.Üzenet, s. însciinţare, mesagift, re
port, anunţ.Üzenni, üzengetni, v. a reporta, a
însciinţa, a schimba vorbe.Üzér, s. speculant, agent, comisio-
nariü.Üzérkedni, v. a specula.Üzérlet, üzérség, s. speculătiune,
profesiune.Üzes, s. gonire, alungare, fugărire.Üzlet, s. speculă, speculăţiune.Űzni, v. a goni, a alunga, a urmări.
Űzni
Y.Vaczkor, s. mere, pere (selbatice,
pădureţe).Vaczkos, a. îndesat,. înfundat (la
corp ), (épán.Vaczogni, v. a clănţăni (în dinţi).Vaczogás, s. clânţănire, (de dinţi.)Vacsora, s. cină.Vacsoráim, v. a eina.Vad, a. selbatie.Vád, s. ineusft, pîră.Vádaskodni, v. a acusa, a pírí, a
incusa.Vadász, s. venătoriă.Vadászás, vadászat, s. vénát,
venătorie.Vadászati, a. de vénát.Vadászni, v. a véna.Vadászgatni, v. a véna des.Vadítni, v. a selbătăei.Vádlevél, s. incusä.Vádolás, s. incusare, acusare.Vádolni, v. a incusa, a acusa.Vádolgatni, v. a incusa (mered).Vadon, vadul, ad. selbatie.Vadoncz, a. selbatie.Vadonság, s. loc selbatie, loe ne-
cultivat.Vadság, s. selbătăcie.Vadulás, s. selbätäcire.Vadulni, v. a selbătăci.Vágás, s. tăietură.Vágatlan, a. netăiet.Vagdalkozás, s. tăietură, (prin
arme sad cuvinte.)Vagdalni, v. a fáié, a îmbucăţi.Vágtatás, s. galo pare (călărit re
pede).Vágtatni, v. a galopa, a călări în
galop, a merge repede.Vágy, vágyás, vágyakodás, vá
gyódás, s. poftă, dor, voie, plăcere, dorire.
Vágyni, vágyakodni, vágyakozni, vágyódni, v. a dori, a pofti, a sé pofti.
Vagyon, s. avere, bogăţie.Vagyonilag, ad. activ, în privinţa
averel.Vagyonos, a. avut, bogat.Vagyonosodni, v. a ső înavuţi, a
sé îmbogăţi.Vagyonosság, s. avuţie, bogăţie.Vagyontalan, a. neavut, fără avere,
sérae, miser.Vagyontalanság, s. neavuţie, ne-
avere, séráeíe.Vaj, s. unt.Vajas, a. untos, cu unt.Vájás, vájkálás, s. scobitură, să
pătură.Vajda, s. voivod.Vajdaság, s. voivodat.Vajha! int. barem! bater!Vá ni, vájkálni, v. a scobi, a săpa,,Vajúdás, s. desputerire, slăbiţiune,
deseuragiü.Vajúdni, v. a sé despuieri, a slăbi,
a sé chinui.Vajudság, s. descuragiare, despute-
riţiune, chinuire.Vak, a. orb.Vakand, vakandok, s. sobol, cârtiţă,
cârtiţoi.Vakarás, s. radere, scărpinare,
sgărietură.Vakarni, v. a scărpina, a rade,
a sgârie.Vakarák, s. răsetură.Vakarodzni, v. a sé scărpina.Vakbuzgalom, vakbuzgóság, s. bi-
gotărie, bigotism, fanatism.Vakbuzgó, a. bigot, fanatic.Vakhit, s. superstiţiune, credinţă
orbă.J
198 Vakitás VálogatásVakitás, s. orbire.Vakítni, v a orbí (pe altul).Vakmerő, a. audace, preíndres-
neţ, cutezătorii!.Vakmerőn, ad. (v. vakmerő).Vakmerőség, s. audaeitate, índres-
nâlă orbă, cuteZare.Vakmerőskődni, v. a fi audaee, a
fi prea îndresneţ.Vakolás, vakolat, ’ s. smalt, ten-
eiuială, ţiment.Vakolatlan, s. nesmaltat, neţi-
rnentat, netenciuit.Vakolni, v. a smăltui, a ţimenta,
a tenciuí.Vakon, ad. orbesee.Vakoskodás, s. orbecare, orbire,
orbie.Vaksi, a. miops, debil la vedere.Vakulás, s. orbire.Vakulni, v. a orbí.Valaha, ad. cândva, óreeándva.Valahány, a. câţiva, câţi.Valahányszor, coj. decateoií.Valahára, ad. in fine.Valahogy, valahogyan, ad. cumva,
óreeumva.‘ Valahol, ad. óreunde.
Valahonnan, vaiahonnét, ad. deun- deva, deóreunde.
Valahová, ad. óreunde, undeva.Valaki, pron cineva, óreeineva.Vállalkozás, s. íntreprendere.Válalkozni, vállalkozni, v. a între
prinde, a sé apuca (de ceva specuiaţiune).
Válalni, vállalni, v. a lua asuprăşi (un lucru), a întreprinde.
Valameddig, ad. pânăcând-va, până-când.
Valamely, a. orecare, órece.Valamelyik, a. orecare.Valamint, coj. precum, ca.Válás, s. despărţire, desfacere,
disolvare.Válni, v. a se despărţi, a sé des
face, a sé disolva.
Válhatlan, a. nedespărţibil, ne- disolvaver.
Válasz, s. resoluţie, respuns.Válaszolni, v. a respunde, a re
plica.Választani, v. a alege.Választás, s. alegere.Választási, a. de alegere.Választék, «. alesătură, alegere,
despărţement.Választékos, a. ales, pe ales.Választmány, s. alesătură, comitet,
eomisiuneVálasztmányi, a. comisitnal, comi-
tetual, de comitet.Váljon? ad. őre?Váll, s. umer.Vállalás, vállalat, s íntrepindere.Vallani, v. a spune, a adeveri, a
mărturisi, a fasiona, a recunosce.Vallás, g. mărturisire, adeverire,
recunóseere, religiune.Vállas, a. umeros.Vallásos, a. religios.Vallásosság, s. religiositate.Vallástalan, a. nereligios, fără
credinţă.Vallástalanság, s. nereligiositate.Vallástalanul, ad. (v. vallástalan).Vallástan, s. religiune, sciinţa
religiunei.Vallatás, s. cercetare, ascultare,
incuirare.Vallatni, v. a cerceta, a incuira
a asculta.Vallomány, vallomás, s. mărturi
sire, fasiune, fasionare.Válni, v. a sé despărţi, a sé alege.Való, s. adever, drept.Valóban, ad. íntruadever.Valódi, a. drept, real, adeverat.Valódiatlan, a. neadeverat, nedrept,
fals.Valódiatlanság, s. neadever, ne
dreptate, nerealitáte.Valódilag, ad. íntruadever, real.Valódiság, s. adever, realitate.Válogatás, s. alegere.
Válogatni Város 199Válogatni, v. a alege.Válogatós, a. alegătorii!.Valóság, s. realitate, adever.Valóságos, a. real, adeverat.Valósítás, s. realisare.Valósithatlan, a. valósithatlanúl,
ad. nerealisaver.Valósítni, v. a reálisa, a duce ín
deplinire.Valósodni, valósulni, v. a se re
álisa, a sé împlini.Valószínű, a. verosimil, verase-
menea, probaver.Valószínűség, s. verasemenime,
probaveritate; aparinţăValószinütlen, a. neverasemenea,
neprobaver; neaparinte.Valószínűtlenség, s. neverasemi-
nime, neprobaveritate, neapa- rinţă.
Valótlanság, s. neadever.Válság, s. erisă, periclu.Válságos, a. critic, periculos.Váltakozat, s. schimbăţiune, va-
rieţidne.Váltakozni, v. a sé varia, a sé
schimba.Váltás, s. schimbare.Váltani, v. a sei inba.Váltogatni, v. a schimba (mered).Váltig, ad. îndestul, până la ín-
destulire.Váltó, s. poliţă, cam bia; a. schim
bătorii!.Változás, s. schimbare, varieţiune.Változatlan,a. neeshimbat, nevariat.Változatlanság, s. nesehiinbare,
nevariaţiune.Változatlanul, ad. neschimbat, ne
variat.Változatos,«, schimbăţios, variabil.Változatosság, s. (v. váltakozat).Változékony, a. variabil, sehim-
băţios, nestatornic.Változékonyság, s. schimbare, va-
riaţiune, nestatornicieVáltozhatatlan, a. nesehimbaver,
nestrămutaver.
Változni, v. a sé schimba, a se varia, a se strămuta.
Változtatás, s. schimbare, strămu' tare, variaţiune
Változtatni, v. a schimba, a varia, a strămuta.
Váltság, s. rescumpărare.Váltva, ad. schimbat, rescumpărat.Válu, s. trocă.Vályog, s. lut.Vám, s. vamă, carantină.Vámolni, vámozni, v. a vămui, a
lua vamă.Vámos, s. vameş.Vándor, s. peregrin,.călătorii!.Vándorlás, s. peregrinare, călă-
torire.Vándorolni, v. a peregrina, a călă
tori.Vánkos, s. perină.Vánszorodni, vánszorogni, v. a
sé târâi, a sé trage (pe peeióre).Ványolni, v. a învălui ipănura în
vultóre), a bate in.pioă.Var, s. lepră, hîră, rapăn.Vár, s. cetate, castel, fortărâţă.Várakozás, várás, s aşteptare.Várakozni, v. a aştepta.Varas, varanesos, « . búbos, ne-
gelos, rîios ţla brosce)., Varasodni, a. a sé împle de bube, i Váratlan, a. neaşteptat.
Váratlanul, ad. pe neaşteptate.Varázs, varázslat, s, fermeeătură,
încântătură, magie, atragere. .Varázslás, s. încântare, fermecă-
torie, magie,Varázsolni, v. a fermeca, a în
cânta, a atrage.Vârda, s. fort, fortărâţă, citadelă.Varga, s. ciobotarid. cismaritl,
câlţunariu; argăsitoriu-Varjú, s. eioră.Vármegye, s. comitat, prefectură,
district.Várni, v. a aştepta.Város, s. oraş, cetate; mezőváros,
opid
Városi, városias, a. orăşenesc, de oraş.
Városilag, ad. oräsenesce. Városka, s. orăşel.Varrás, s. cosală, eosetură.Varrni, v. a cose.Varrogatni, s. a cóse (mereü). Vartyogás, s. oeăire (la brosee). Vartyogni, v. a ocăi.Vas, s. fér.Vasalás, s fereeare, potcovire;
călcare, neteijire (la vestminte). Vasalni, v. a fereca, a potcovi; a
netezi, a călea (vestminte). Vásár, s. térg.Vásári, a. de térg.Vásárlani, vásárolni, v. a cum
păra. a tírguí, a acorda. Vásárlás, s. cumpărare, tírguire. Vasárnap, s. duminecă.Vásáros, s. tîrgoveţ. tîrgăreţ. Vasas, a. ferecat, inferat. Vasatlan, vasalatlan, a. neferecat,
nefierat.Vasazás, vasazat, s. infereeare. Vasazni, v. a fereca, a lega eu
fer.Vasfogó, s. eleste (de fen .Vásitni, v. a róde, a toci, a tim
pi; a strápedí, (dinţii).Vaskos, a., gros, trunchios. Vasmacska, vashorgony, s. angirä. Vásás, s. tocire, ródere.Vásni, v. a sé róde, a se toeí, a
sé învechi, a străpecji (dinţii). Vásott, a. ros, tocit; străpeijit;
desfrénat, destrămat, învechit. Vásottság, s. spulberătură, reinţă,
eorupţiune.Vastag, a. gros, voluminos. Vastagitni, v. a îngroşa. Vastagodni, v. a sé îngroşa. Vastagitás, s. îngroşare. Vastagodás, s. îngroşare (pro
prie).Vastagon, ad. gros.Vastagság, s. grosime.Wásulni, v. a sé róde, a sé tocí.
200 Városi, városiasVászon, s. pânză.Váz, s. schelet.Vázlat, s. schiţă.Vázlatos, a. schiţat.Vázolni, v. a schiţa.Vazul, n. prop. Basiliu, Vasilie.Véd, védelem, s. proteeţiune, apă-
răment, scutinţă.Védbeszéd, s. apologie, cuvântare
apărătore.Védés, védelmezés, s. apărare,
scutire, protecţionâre.Védni, védelmezni, v. a apăra, a
defenda, a scuti, a protecţiona.Védelmi, a. defensiv, de apărare.Védencz, s. client, scutelnie.Veddegélni, v. a cumpăra, a lua
(mereü).Veder, s. védrá, gálétá.Védetten, a. védettemül, ad. ne
apărat, neseutit, neprotecţionat.Védett, a. apărat, protecţionat,
scutit.Vedlés, s. năpârlire.Vedleni, v. a năpârli.Védöleg, ad. defensive, în mod apă-
rátoriü.Védv, s. argument.Vég, s. eapet, fine.Véges, a. mărginit, finit.Végetien, végtelen, a. nemărginit,
nefinit, imens.Végetlenség, végtelenség, s. ne
mărginire, nefinitate, inmensiune, nesfârşit.
Végezés, s. terminare, terminăţi- une, sfârşire.
Végezet, végzés, s. conclusiune, resoluţiune, otărire.
Végezetlen, végzetlen, a. neter- minat, nefinit.
Végezetre, végzetre, ad. în fine, în sfârsit, în urmă.
Végezni, «• a termina, a fini, a sfârşi.
Véghetetlen, a. nemărginit, preste mesură, inmens.
Véghetetlenség, s. (v. végetlenség)
Véghetetlenség
VerekedésVéghetetlenül, véghetlenülVéghetetlenül, véghetlenül, ad. (y.
véghetetlen).Végig, ad. până în fine, până în
sfârsit.Végleg, s. definitiv.Végleges, a. véglegesen, ad. defi
nitiv.Véglet, s. estrem.Végre, ad. în urmă, în fine.Végrehajtani, v. a esecuta, a îm
plini.Végrehajtási, a. eseeutiv.Végrendelés, végrendelet, vég-
rendelkezés, s. testament, diată.Végső, a. final.Végtére, ad. (v. végezetre).Végzemény, s. decret, resoluţiune.Végződni, v. a sé termina, a sé
fini.Vegy, vegyidet, vegyiték, s. ames
tecătură.Vegybontás, s. analisä, ehemíe.Vegybontási, a. analitic, ehemic.Vegyes, s. amestecat.Vegyesítni, v. a amesteca.Vegyesülni, vegyülni, v. a sé ames
teca.Vegyész, s. ehetnie.Vegyészet, s. ehemíe.Vegyfolyam, s. proces ehemic.Vegyítés, s. amestecare.Vegyitetlen, a. neamestecat.Vegytan, vegytudomány, s. ehemíe,
sciinţă chemică.Vegytani, a. ehemic.Vegyülés, s. amestecare.Vegyület, s. amesteeámént.Vegyülni, v. a sé amesteca.Véka, s. metretă, mierţă.Véknyúlni, vékonyúlni, vékonyodni,
v. a sé subjié.Vékony, a. subţire, svelt, suleget,
fin.Vékonyitás, s. subtiere.Vékonyitni, v. a supţii.Vékonyodás, vékonyulás, s. sub-
tiemént, subţietate.Vékonyság, s. subţiement.
201Vei, p. eu.Vélekedés, vélemény, s. opiniune,
părere.Vélni, vélekedni, v. a opina, a
crede, a fi de părere.Véleményezés, s. părere, opiniune.Véleményezni, v. a da părere, a
da opiniune, a opina.Véletlen, a. véletlenül, ad. casual,
fără veste, eventual.Véletlenség, s. casualitate, întâmp
lare, eventualitate.Velő, s. meduä.Velős, a. meduos: solid.Velősség, s. soliditate, validitate.Velőtlen, a. nemeduos; nevaiid, ne-
solid.Vemhes, a. de a féta, de létat.Vén, a. bătrân, vechiü.Vény, s. recept.Vendég, s. óspe.Vendégelni, v. a ospăta.Vendégeskedés, s. ospétare, ospé-
ţiune (împrumutată).Vendégeskedni, v. a sé ospăta.Vendéglő, vendégfogadó, s. otel,
ospătărie.Vendéglős, vendégfogadós, s. os-
pétariti.Vendégszerető, a. ospital, iubi-
toriü de ospeţi.Vendégség, s. ospăţ, banchet, trac-
tarnent.Venni, v. a lua, a cumpăra.Vénség, s. bătrâneţe.Vénülni, v. a îmbătrâni.Venyige, s. viţă (de vitel.Vér, s. sânge.véralkat, s temperament.Vércse, s. uliű.Verdegélni, veregetni, verdesni, v.
a bate mereü.Veréb, s. vrabiaVerejték, veríték, s. sudori.Verejtékes, veritékes, s. asudat,
cu sudori.Verekedés, s. bătaie, încăierâ-
turä.
202 Verekedni VeszteglésVerekedni, v. a sé bate, a se ín-
eăiera.Verem, s. grópá.Vermes, a. gropos.Vérengezés, Vérengzés, s. vărsare
de sânge, măcel.Vérengezni, v. a sé măeela, a
vărsa sânge.Veres, a. roş.Verés, s. bătaie, batere.Véres, a. sángios.Veresedni, v. a sé roşi.Vereses, a. roş, rosietic.Veresítni, v. a rosí.Veretlen, a. nebătut.Véretlen, a. nesângics, fără sânge.Vérezni, v. a sângera, a împle de
sänge.Vergődés, s. trepăd, vérgolire,
sbuciumare.Vergődni, s. a sé vérgolí, a da din
mâni si pecióre, a sé sbueiuma.Vérmes, a. sângeros, ínbuibat.Vérmesség, s. pletore, prisosinţă
de sânge, înbuibare.Vérmesedni, v. a să împle de
sânge, a sé înbuiba.Verni, v. a bate.Verődni, v. a să bate.Veröfény, s. lumină de söre, faţa
sorelui.VeröfényeS, a. sorit, luminat de
sore.Vers, viers, vers.Verselés, s. versificare.Verselet, s. poemă; poesiă.Verselni, v. a versifica.Versengeni, versenyezni, v a rivá
lisa, a emula, a concura.Versenygés, s. rivalisare, emulă-
ţiune, concurenţă.Verseny, s. emulăţiune, concu
renţă.Versenyes, a. rival, emulante.Versenytárs, s. concurente, rival.Versezet, s (v. verseletj.Verstan, s. prosodie.Vért, s. pantieră, zea, scut.
Vértanú, s. marti.Vértódulás, s. congestiune de
sânge, înbul^ala sângelui.Vérzeni, v. a sângera, a curge
sânge.Vérzés, s. sângerare, curgere de
sânge.Vese, s. rărunehiil.Vésés, s. dăltuire, scobire, gravare.Vésni, v. a dăltui, a scobi, a grava.Véső, véső, s. daltă.Vessző, s. vargă, vergea, nuie,
jordă.Vesszőzés, s. batere eu vergi.Vesszözni, v. a bate cu vergi.Vész, s. tempestate, fortuna, pe-
riclu.Vészés, a. fortunos, periculos.Veszély, veszedelem, s. perieul,
priinejde, perire.Vesziéyes, veszedelmes, v. peri
culos, primejdios.Veszélyeztetni, veszélyezni, vesze-
delmeztetni, v. a periclita, a primejdui.
Veszekedés, s. certare.Veszekedni, veszekszeni, v. a să
certa.Veszékelés, s. lamei.tăţiune, văie-
tare.Veszékelni, v. a lamenta, a să
văieta.Veszélyeztetés, s. primejduire,
periclitare.Veszélytelen, a. nepericulos, fără,
perielu, neprimejdios.Veszett, a. pierdut; turbat, furios.Veszettség, s. turbăţiune', furóre.Veszni, v. a să pierde, a turba.Vesződés, veszödség, s. casnă,
tribulăţiune. plagă, osténélá.Vesződni, v. a să câsni, a să trl-
bula, a să sbuoiuma.Veszteg, a. domol, liniştit, aşezat,
pacific.Vesztegelni, v. a sta liniştit, a sta
în contumaţie.Veszteglés, s. liniştire, contumaţie
Vesztegetés Vigasz, vigasztalás 203Vesztegetés, s. prădare, risipire
(de avere) ; corumpere, mituire.Vesztegetni, v. a risipi, a prăda;
a eorumpe, a mitui.Vesztegető, a. risipitoriü, pradă-
toriu; eorumpétoriü, mituitorifi.Veszteglőintézet, s. eontumaţie,
carantină.Vésztelen, a. nepericulos; nefor-
tunos, neprimejdios.Veszteni, v. a pierde.Vesztés, veszteség, s. pierdere.Vét, vétel, s. luare, cumpărare.Vétek, s. păcat.Vetekedés, s disputare, combatere;
emnlăţiune.Vetekedni, v. a disputa, a combate,
a sé certa; a sé emula.Vetélkedés, s. (v. versenygés).Vetélkedni, v. (v. versenygeni).Vetemedés, s. proeleţie, blăstămă-
ţie, infamie.Vetemedett, a. blăstămat, proclet,
dat spre rele.Vetemedettség, s. (v. vetemedés).Vetemedni, vetemülni, v. a se da
spre blăstâmăţie, a sé degrada (în rele).
Vetemény, s. legumă.Veteményes, a. cu legume.Veteményezni, v. a semăna legume.Véteni, v. a greşi, a păcătui.Vetni, v. a arunca, a semăna ; a
aşterne (patul).Vetés, s. aruncare, semănătură;
asternere.Vétés, s. greşelă. smintă, culpă.Vetettlen, a. nesemenat, nearuncat;
neasternut.Vetett, a. semenat; aruncat; aş
ternut.Vétkes, a. pécáíos.Vétkezni, v. a păcătui.Vetkezni, vetkeződni, v. a să des-
brăca.Vetkezödés, s. desbrăcare.Vetkeztetés, s. desbrăcare.Vetkeztetni, v. a desbrăca.
Vetődni, v. a să arunca (dintr’un ioc în altul).
Vétség, s. greşelă, erőre.Vétséges, a. greşit, cu erőre.Vevény, s. recipisă.Vevés, s. primire, acceptare.Vezekelni, v. a satisface, a tine
penitenţă.Vezeklés, s. satisfacere, penitenţă.Vezényelni, v. a comanda.Vezénylet, s. comandare.Vezér, s. eommandante.Vezérelni, vezetni, v. a comanda,
a conduce, a călăuzi.Vezérlés, vezérlet, s. conducere,
comandare.Vezetés, s. conducere, călăuzire.Vézna, a. uşor, debil, slab.Viadal, viadalom, s. lupta, duel.Viaskodás, s. (v. viadal).Viaskodni, v. a să lupta, a să duela.Viasz, s. cérálViaszolni, viaszozni, v. a cer», a
trage cu ceră.Viaszos, a. cerat.Viczkándozni, v. (v. vergődni).Vicsorgatni, vicsoritni, v. a rânji
( dinţii).Vidám, vidor, a. vidoran, vidă-
múl, vidorúl, ad. voios, vesel, vigoros, ilar.
Vidámitni, viditni, vidoritni, v. aveseli, a face voiă bună.
Vidámodni, vidámúlni, vidulni, v.a să bucura, a să veseli, a fi ilar.
Vidámság, vidorság, vidulás, s. veselie, vigorositate, ilaritate.
Vidék, s. ţinut, regiune.Vidéki, a. tunitai.Vidra, s. vidră.Vig, a. vígan, ad. (v. vidăm).Vigadás, vigadalom, vigalom, vig-
ság, s. veselie, ilaritate, voie bună.
Vigadni, vigadozni, v. a să veseli, a să bucura.
Vigasz, vigasztalás, s. mângâiere, consolăţiune.
Vigasztalatlan, a. — úl, ad. ne-mângăiet, neconsolat.
Vigaszalhatatlan, a. — úl, ad.nemângăiet, neconsolaver.
Vigasztalni, v. a mângăiâ, a consola.
Vigasztalódni, v. a sé mângâie, a sé consola.
Vigyázás, vigyázat, s. păzire, atenţiune, luare aminte.
Vigyázatlan, a. vigyázatlanul, ad. neatent, fără grijă, fără luare aminte.
Vigyázatlanság, s. neatenţiune, ne-- griginţă.Vihar, s. tempestate, vifor, fortună.Viharos, a. viforos, fortunos.Világ, s. lume, univers; lumină.Világi, a. lumesc, de lum e; secular.Világítás, világositás, s. luminare,
strălucire.Világitni, világosítni, v. a lumina,
a străluci.Világos, a. luminos, vederos, stră
lucit.Viiágosodás, «.luminare; lămurire,
limpezire.Világosodni, világosulni, v. a sé lu
mina; a sé lămuri, a sé limpezi.Világosság, s. lumină, vedere, des-
lueire.Világság, «. cosmopoletism.Világtalan, a. — ui, aă. orb, fără
vedere, fără lumină.Világtalanitni, v. a orbi, (prealtuKVilágtalanodé, v. a orbi, a de
veni orb.Világtalanság, s. orbie, nevedere.Világtan, s. cosmologie, sciinţa
despre univers.Vilany, s. fosfor.Villa, s. fureuţă.Villám, villámlás, s. fulger,Villámíani, v. a fulgera.Villanás, villanat, s. fulger, fulge
rare; strălucire.Villanni, v. a fulgera, a străluci,
a sclipi.
204 Vigasztalatlan, úlVillany, s. electru, electricitate.Villanyosság, «. electricitate.Villanyos, a. electric.Villanyosodé, v. a sé eleetrisa.Villanyozás, s, electrisare.Villanyozni, v. a eleetrisa.Villás, a. furcuţat, de fureuţă, cu
fureuţă.Villogni, v. (v. villanni).Villongani, v. a sé certa, a sé dis
puta, a sé sfădi; a fulgera.Villongás, s. certă, dispută, sfadă.Vincze, n. prop. Vincenţiu.Vinczellér, «. vinier, vinieer.Vini, v. a sé lupta, a duela.Vinni, v. a duce, a purta.Vinnyogás, s. ebicotire, rîdere res-
făţată.Vinnyogni, v. a chicoti, a rîde res-
făţat.Viola, s. violă.Viradás, virradás, viradat, s. re-
versatul tjilei, faptul <J.iiei, diori.Viradni, viradozni, v. a sé reversa
tjiua.Viradólag, ad. cu reversatul fliléi.Virág, s. flore.Virágos, a. înflorit, eu flore.Virágosodé, v. a sé înflori.Vlrágtalan, a. — úl, ad. neînflorit,
fără flore.Virágzás, virágzat, s. înflorire.Virágozni, virágzani, v. a înflori.Virány, virulmány, s. câmp, şes (cu
verdâţă).Viránylani, v. a înverzi, a înflori.Virányos, a. învenjit, înflorii.Virasztani, v. a vighié, a păzi
(nóptea).Virasztás, s. vighiere, vigilie, cus
todie.Virgoncz, a. sprinten, svelt, vi-
goros.Virgonczkodni, v. a fi sprinten.Viritás, virulás, viruiat, s. înflorire,
înverdire.Viritni, virulni, ®. a înflori, a în-$ ver<ji.
Viritni, virulni
Viselés, viselet Vizenyős 205Viselés, viselet, s. purtare, port,
costum, conduită.Viseletien, a. nepurtat.Viselhetetlen, a. nepurtabil, ne-
suportabil.Viselni, v. a purta, a suporta.Viselős, a. împovorată, îngreunatăViselt, viseltes, a. purtat, învechit,
ponosit.Visitás, s. sbieret, ţipet, strigăt,
ehinire.Visítni, v. a. striga, a sbiera, a
chiui.Viskó, s. colibă, căsuţă, bordei.Vissza, ad. înderept.Visszaélés, s. abusare, abatere.Visszaélni, v. a abusa.Visszahatás, s. reaeţiune, relue-
rare.Visszahatni, v. a eontralucra, a face
reaeţiune.Visszás, a. întors, pe dos, sucit.Visszatorlani, v. a respinge, a
resbuna, a resplăti.Visszatorlás, s. rés pingere, res-
bunare, represalie.Visszavonás, s. nepace, disarmo-
m’e, neunire.Viszály, viszálkodás, s. certă, sfadă,
neunire, discordie.Viszálkodni, v. a sé certa, a sé
sfădi, a trăi în discordie.Viszályos, a. certăreţ, de cértá,
disarmonios.Viszhang, s. resunet, ecou.Viszhangos, a. resunátoriü, cu
ecou.Viszhangzani, víszhangozni, v. a
resuna, a da ecou.Viszketeg, Viszketeges, a. mán-
căţios (la piele); poftitoriü, pasionat, avid, cupid, lacom.
Viszketegség, s. mâneărime (de piele); pasiune, cupiditate.
Viszketés, s. mâneărime de piele.Viszketni, v. a mânca, a furmica
(pielea s. trupul).Viszongás, s. (v. viszálkodás).
Viszonozás, viszonzás, .s. reintór- cere, respundere, replică.
Viszonozni, v. a reintórce, a res- punde, a replica.
Viszonos, a. viszont, ad. împrumutat, reciproc.
Viszontagos, a. adversar, nefavori- toriü, sinistru.
Viszontagság, s. adversitate, nenorocire, desastru.
Viszony, s. relăţiune.Viszonylani, viszonyulni, v. a sta
în proportiune.Viszonyos, a. relativ.Viszonyulás, s. relăţiune, raport.Vita, s. dispută, combatere.Vitász, s. polemist, disputătorifl.Vitázás, vitatkozás, s. dispută,
disputare, combatere.Vitatkozni, v. a sé disputa, a sé
combate.Vitatlan, a. nedisputat, nediscutat,
necombătut.Vitatni, v. a disputa, a combate
a discuta.Vitázni, v. a disputa, a polemisa.Vitei, s. ducere, transport.Vitéz, a. erou.Vitézileg, vitézül, ad. eroieesce.Vitézkedés, vitézség, s. eroism.Vitézkedni, v. a face eroism.Vitorla, s. vél, ventrelă (la nai).Vitorlás, s. velariü, ventrelariü.Vitorlázás, s. plutire, ventrelare.Vitorlázni, v. a ventrelă, a pluti
eu naia.Vivás, s. luptă, duel.Vivni, v. (v. vini).Vivoda, s. şcolă de duel, şcolă de
scrimă.Vivő, a. ducătorii), purtătorii!.Viz, s . apă.Viza, s. moron.Vizár, s. esundare, potop (de apă).Vizelés, s. pişare, udare.Vizelet, s. ud, pişat.Vizelni, v. a pişa.Vizenyős, a. apătos.
206 Vizes ZacskósVizes, a. ud, apătos.Vizesedés, s. udare, ínumedare.Vizesedni, vizesülni, v. a sé uda,
a sé ínumeda.Vizesen, ad. udat? ínumedat, ud.Vizesitni, v. a uda, a ínumeda.Vizetlen, a. neapătos, fără apă.Vízhatlan, a nestrăbătătoriu de apă.Vizi, a. de apă, apatie.Viziborju, s. şopârlă apatică (ani
mal).Vizirányos, a. orisontal.Vízkor, s. idropieă, bulă de apă.Vizkóros, vizkórságos, a. idropic.Vízmérő, s. idrometru.Vizmértan, s. idrometrie.Viztan, s. idrologie.Vizsga, s. esamen; serutiniu.Vizsgálás, vizsgálat, s. esaminare,
cercetare, scrutare, serutiniu.Vizsgálatlan, a. — iii, aă. neesa-
minat, neeercetat, neserutat.Vizsgálni, vizsgálgatni, v. a esa-
mina, a cerceta, a scruta.Vizsla, s. vislă, (câne de vénát),Vonaglani, v. a fi în agonia morţii,
a trage de morte.Vonaglás, s. tragere de morte;
palpitare.Vonakodás, s. retragere, nevoinţă,
neîmplinire.Vonakodni, v. a sé retrage (dela
ceva faptă).Vonal, s. linie, rubrică.Vonaios, a. liniat, rubrieat.Vonalozni, v. a linia, a rubrica.Vonalzó, s. liniai.
Vonás, s. trăsătură, linie, virgulă comă.
Vonásos, a. liniat; virgulát, accentuat.
Vonat, s. estraet; trăsură; tren. Vonatkozás, s. privinţă, răport,
relăţiune.Vonatkozni, v. a sS răporta, a sé
provoca, a sta în relăţiune. Vonatkozóiaq, ad. în astă privinţă,
relativ.Vonczolni, vonszolni, v. (v. hur-
ezolni).Vonítás, s urlet.Vonitni, v. a urla.Vonni, v. (v. húzni).Vonogatás, s. tragere, frecare (de
cap).Vonogatni, v. a trage, a freca
. (fruntea).Vontatni, v. a trage, a întinde. Vontatás, s. tragere, întindere. Vonulni, v. a sé retrage. Vonzalmas, a. atragătoritt. Vonzalom, vonzódás, s. atragere. Vonzani, v. a atrage.Vonzódni, v. a să atrage.Vő, s. ginere.Vőfél, s. ducătorii de mirâsă, vor-
nicel de nuntă, paranimf. Vőlegény, s. mire, logodnic;Völgy, s. şes, vale, luncă.Völgyes, a. luneos, şesos.Völgyi, a. de şes.Vörheny, s. (v. verheny).Vörös, o. (v. veres).Vörösödni, v. (v. veresedni).
z.Zab, oves.Zabálás, s. mâncare, beutură (îm
buibată).Zabgyermek, s. copil nelegiuit,
spuriu.Zabola, s. frén, zăbală, zale (la fren).
Zabolás, a. zăbălos; înfrenat. Zabolázás, s. înfrenare. Zabolázni, v a înfrena.Zacskó, s. taşeă, pungă, seeuleţ. Zacskós, a. pungos, cu secu-
leţ.
Zenenagy 207Zagy, zagyválás, zagyvalékZagy, zagyválás, zagyvalék, s.
turburélá, mestecătură.Zagyva, a. confus, turbure, mes
tecat.Zagyválni, v. a turbura, a mes
tecaZaj, zajgás, zajongás, s. sgomot,
larmă, íremet.Zajdulni, zajongani, v. a face
sgomot, a face íremet.Zajos, a. sgomotos.Zajtalan, a. nesgomotos.Zaklatás, s. batere, sitire, tribulare.Zaklatni, v. a bate, a scutura, a
sili, a goní, a tribula.Zálog, s. pemn, ipotecă.Zálogolás, zálogosítás, s. pemno-
rare, seeuestrare.Zálogolnj, zálogositni, v. a pem-
nora, a secuestra.Zálogos, a. pemnorat, ipotecat,
seeuestrat.Zálogoiatlan, a. nepemnorat, ne-
ipotecat, nesecuestrat.Zamat, s. gust, aroma, suc aromatic
(la póme).Zamatos, a. sueos, gustuos, cu
aromă.Zápfog, s. măsea.Zápor, s. ploie repede, ploie mare,
tempestate.Zár, s. íncuietóre, lăeat (zar).Záradék, s. elausulă.Zárkozás, s. închidere, încuiere.Zárakozni, zárkózni, v. a sé în
chide, a sé încuie.Zarándok, s. peregrin, cälätoriü.Zarándoklás, zarándokolás, s pe
regrinare.Zarándokolni, v. a peregrina, a
călători.Zárás, s. închidere; arestare.Záratlan, a. neinchis; nearestat.Zárbeszéd, s. epilog, silogism,
cuvént de închidere.Zárda, s. mănăstire, claustru.Zárdái, a. mănăstiresc, călugă
resc.
Zárjel, s. parentes.Zárkozott, a. închis; tăcut, retras.Zárkózottság, s. închisătură, re
tragere, tăcere.Zárfás, zárlat, s. seeuestrare, se-
cuestru.Zárni, v. a închide, a încuie.Záródni, v. a se închide.Zárolás, s. (v. záriás).Zárolni, v. a secuestra.Záros, a. cu ínehisóre, închis.Zárvonal, s. cordon.Zászló, s. stindard, flamură.Zászpa, s. elebor, strigóie (plantă).Zátony, s. vad, bancă de năsip
(în mare).Zátonyos, a. vădosZávár, s. íncuietóre, zăvor.Zavar, zavarás, zavarék, s. meste
cătură, încurcătură, turburare.Zavaratlan, a. — úl, ad. netur-
burat, neincurcat, nemestecat.Zavarni, v. a turbura, a meste
ca, a încurca, a conturba.Zavarodás, s. încurcătură, mes-
teeătură, eoníusiune, turburare.Zavarodni, v. a sé încurca, a sé
mesteca, a sé conturba, a sé turbura.
Zavarodott, a. conturbat, turburat, confus, încurcat, amestecat.
Zavaros, a. turbure, confus.Zendítés, s. reseulare, revoltare.Zendítni, v. a rescula, a revolta.Zendülés, s. rescolă, revoltă, re
voluţi une, însurecţiune.Zendiilni, v. a sé revolta, a sé
rescula, a rebela ; a face strepit.Zene, s. musică.Zenélni, v. a musică.Zenebona, s. tumult, rescolă.Zenebonás, a. tumultuos, revoltat.Zenekar, s. orchestru.Zenekiséret, s. aeompaniement de
musică.Zenemű, s. piesă de musică.Zenenagy, s. măiestru de capelă,
magistru de musică.
208 Zenész ZűrzavarosZenész, s. musicant.Zeneszerzemény, s. compusetiune
de musică.Zenészét, s. musică, arta musieei.Zengeni, Zengedezni, v. a suna, a
resuna, a íntona.Zengés, zengzet, s. sunet, resunet,
tonare.Zengzetes, a. — en, ad. sonor.Zerge, s. rupieapră, capră négrá.Zilálni, v. a smulge, a vélvoié, a
împrăşeia (pérul).Zilált, a. smuls, împrăseiat, vélvoiet.Zivatar, s. furtună, tempestate,
vânt mare, orcan.Zivataros, a. furtunos, ventos.Zokogás, s. plâns tare, plăns eu
suspin.Zokogni, v. a plânge tare, a plânge
cu suspin.Zokon, ad. greü, reű; zokon vette,
a luat, în nume de reü.Zománcz, s. smalţ, smalţ-Zománczolás, s. smălţuire.Zománczolni, v. a smălţui.Zománczos, a. smălţuit.Zongora, s. fortepian, clavir.Zongorázni, v. a rjice în fortepian.Zord, zordon, a. aspru, selbatic,
furtunos.Zordonitni, v. a selbătăei, a aspri.Zordonság, s. selbătăcie, asprime.Zordonodni, zordonulni, v. a sé
selbătăci, a sé aspri (tempul).Zökkenés, s. scuturătură, bufni
tură Ide car).Zökkenni, v. a sé bufni, a sé scu
tura (carul).Zöld, a. verde.Zöldelés, s. invertire.Zöldelleni, zöldiilni, v. a înver<Ji.Zöldes, a. verrliu.Zöldség, s. verdâţă.Zömök, a. îndesat, ţâpăn, scund,
mie si gros.
Zörej, zörgés, zörgetés, zörrenés,s. sunet, bocănitură. sgomot. larmă.
Zörgetni, zörenteni, v a bocăni, a durduí, a bate sé sune.
Zörögni, v. a suna, a durduí.Zubony, s. roc (de copii), seur-
teică, jachetă, iaehen.Zúditni, v. (v. zenditni).Zúdulás, s. mHinur, urlet; revol-
tare.Zúdulni, v. a murmura, a urla; a
revolta.Zúg, s. unghiü, unghiuleţ, coti
tură.Zúgás, zuhogás, a. sunet, murmur,
vejăitură.Zúgni, zuhogni, v. a suna, a mur
mura, a vejăi.Zúgolódás, s. murmuíre, nemulţă-
mire.Zúgolódni, v. a murmuí, a sé ne-
mulţămi.Zuhanás, s. cădere grea.Zuhanni, v. a cficlé greü.Zuhany, s. duşă, tuş, cäijeturä de
apă.Zuhatag, s. cădere de apă, cata
ractă.Zuvat, s. clevetitorii!, calumnia-
toriű, purtătorii! de vorbe.Zuvatolni, v. a cleveti, a purta
vorbe.Zúzni, v. a sfărma, a sparge,
a rupe.Zúzás, s. sfărmare, spargere, ru
pere.Zúzmara, s. bură, înghiăţare (pe
arbori).Zuzmarás, a. burat, înghiăţat.Zűr, zűrzavar, s. chaos, mesteeă-
tură, confusiune.Zűrzavaros, a. încurcat, eonfus,
mestecat.
Zs.Zsák, «. sac.Zsákmány, s. pradă, rapt, rapină.Zsákmányolás, s. răpire, furt,
lotri re.Zsákmányolni, v. a răpi, a prada,
a lotri.Zsálya, s. salbie (plantă).Zsámoly, s. scăunel, scăunaş (sub
peciore).Zsarnok, s. tiran.Zsarnoki, a. zsarnokilag, ad. ti-
rănese, tirănesce, în mod tiran, tiranie.
Zsarnokolni, zsarnokoskodni, v.a tiranisa.
Zsarnokság, s. tirănie.Zsarolás, s. forţare, storsătură
forţată, răpire.Zsarolni, ». a forţa, a răpi, a lua
cu forţa.Zseb, s. busunarifl, seculeţ.Zsebbeli, a. de busunariti.Zsebelés, s. pachetare, pitulure.Zsebelni, v. a împle, a pune, a
pacheta (în busunariti), a pitula.Zsebes, a. eu busunariü.Zsellér, s. (pieriţi.Zsémb, a. certăreţ năcăsiţios,
mânios.Zsémbelni, zsémbeló'dni, zsémbes
kedni, v. a sé certa, a sé năoăsi.Zsémbes, a. (v. zsémb).Zsemlye, s. jimlă, franselă, pituţă,
pânişoră.Zsemles, s. jimleriü, cocătoriu de
pane.Zsendely, s. jindilă.Zsendelyes, a. jindalat, eu jindile.Zsendelyezés, s. jindilare, jindilă-
tură.Zsendelyezni, v. a jindila, a aco
peri eu jindile.
Zsenge, a. primitiv, debil, slab.Zsib', zsibaj, s. vuiet, strepit, larmă,
murmur, vorbă multă.Zsibadás, zsibbadság, s. amorţâlă.Zsibbadni, zsibbadozni, v. a amor
ţi (proprie).Zsibbadt, a. amorţit.Zsibbasztani, v. a amorţi.Zsibbasztás, s. amorţire.Zsibongani, v. a vâjei, a murmui,
a furmica.Zsibongás, s. vâjeire, sunet, mur-
muire.Zsidó, s. evreu, jidan, israelit.Zsidós, a. jidovesc, evreesc.Zsidóság, s. jidovime, jidănime.Zsiga, n. prop. Sigismund.Zsigora, s. colică, morb (cănesc).Zsilip, s. abătătore, canal, jilip (la
móra).Zsinat, s. sinod.Zsindel, s. (v. zsendely).Zsindeles, a. (v. zsendelyes).Zsindelezés, s. (v. zsendelyezés).Zsindelezni, v. (v. zsendelyezni).Zsineg, s. sforă, aţă, eordiţă.Zsinegelés, s. însforare, legare,
sugrumare (cu sfóra).Zsinegein!, v. a însfora, a lega cu
sforă, a sugruma (cu sfóra).Zsinór, s. şinoră, fir sucit, gaetan.Zsinoros, a. şinorat.Zsinorozás, s. şinorare, înşinorare.Zsinorozni, v. a şinora, ’ a înşi-
nora.Zsir, s. unsóre.Zsiradék, s. unsóre, unsorime,
grăsime.Zsirla, s. talc, păment tălcos.Zsiros, a. unsuros, gras.Zsirositni, zsírozni, v. a împle de
unsóre, a unsori.14
210 Zsirosodni ZsuzsokZsirosodni, v. a sé imple, a sö
unge eu unsóre; a sé îngrăşa.Zsivány, s. hoţ, räpitoriü, für,
lotru.Zsiványság, zsiványkodás, s. ho
ţie, lotríe, räpitorie.Zsiványkodni, v. a lotri, a răpi.Zsizsik, s. gărgăriţă.Zsizsikes, a. cu gărgăriţă.Zsold, s. lâfă, simbrie, plată, sold.Zsoldos, a. simbriaş, eu lefă.Z so ltá r, s. psalm.Zsoltáros , a. de psalm, psalmist.Zsombik, s. torfă, tisie, păment
arijetoriti.Zsombikos, a. torfos, tisicos.Zsúfolás, s împlere, îndesuire, as
tupare.Zsúfolni, v. a împle, a îndesui, a
astupa.
Zsúfolva, ad. împlut, îndesuit.Zsugorék, s. avar, sgârcit.Zsugorgás, s. avariţie, sgâreire,
viaţă miserabilă.Zsúgorítni, zsugorgatni, v. a aduna
eu avariţie, a strînge, a păstra.Zsugori, a. (v. zsugorék).Zsugoriság, s. avariţie, sgâreenie.Zsugorkodni, v. a să sgârei, a fi
avar.Zsugorodni, v. a sé stringe la
olaltă, a sé sbârei.Zsúp, s. snop, legătură (de paie).Zsurlódás, s. frecare.Zsurlodni, v. a sé freca.Zsurlófü, s. coda calului.Zsurma, s. fărmitură, bucată, bu
căţică.Zsuzsánna,Zsuzsa, w.jprpp.Susana.Zsuzsok, s. (v. zsizsik).
•<$>MUZEUM
^ÖAíY V T ^
r. 9 3 6 3 19 C %