Lucrator in Industria Alimentara Extractiva
-
Upload
botez-marta -
Category
Documents
-
view
154 -
download
8
description
Transcript of Lucrator in Industria Alimentara Extractiva
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
PROGRAM Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
Pentru clasa a X-a
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
CALIFICAREA LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
EXTRACTIVĂ
2004
1
Lista autorilor
Modulul I Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase
Ana Daniela CRISTEA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Luminiţa NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Modulul II Ulei brut
Ana Daniela CRISTEA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Luminiţa NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Modulul III Ulei rafinat
Ana Daniela CRISTEA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Luminiţa NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Modulul V. Practică comasată
Liana GROSSU- Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie
Alimentară « Terezianum » Sibiu
Camelia GROZAVU- inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Marilena IVAŞC- Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi
Aura Otilia MOZA -Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Calificarea LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ EXTRACTIVĂ
Modulul I Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase
Total ore/an: 150din care: laborator tehnologic 60
instruire practică 60
Modulul II Ulei brut
Total ore/an: 180din care: laborator tehnologic 60
instruire practică 90
Modulul III Ulei rafinat
Total ore/an: 120din care: laborator tehnologic 60
instruire practică 30
Total ore/an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 oreCurriculum de dezvoltare locală
C.D.L. 2ore.săpt. x 30 săptamâni = 60 orePractică comasată 30 ore săpt. x 6 săptamâni = 180 ore
TOTAL 690 ore/an
3
ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţă Competenţa
M1- Condiţio-narea şi uscarea
seminţelor oleagi-noase
M2- Ulei brut
M3-Ulei
rafinat
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Verifica-re
1.Comunicare şi numeraţie
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
1.5 Realizează calcule simple
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă 8.3Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
9.3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
4
Unitatea de competenţă Competenţa
M1- Condiţio-narea şi uscarea
seminţelor oleagi-noase
M2- Ulei brut
M3-Ulei
rafinat
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Verifica-re
11. Satisfacerea cerinţelor clienţilor
11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor 11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor/nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate
11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor
11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătoare
18. Curăţirea seminţelor oleaginoase
18.1 Efectuează cântărirea şi descărcarea seminţelor oleaginoase
18.2 Execută curăţirea seminţelor
18.3 Realizează depozitarea seminţelor oleaginoase
19. Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase
19.1 Efectuiază preîncălzirea seminţelor
19.2 Supraveghează uscarea şi răcirea seminţelor
19.3 Realizează evacuarea seminţelor din uscător
20. Prelucrarea preliminară a seminţelor oleaginoase
20.1 Supraveghează descojirea seminţelor
20.2 Realizează măcinarea miezului industrial
20.3 Efectuează prăjirea măcinăturii
5
Unitatea de competenţă Competenţa
M1- Condiţio-narea şi uscarea
seminţelor oleagi-noase
M2- Ulei brut
M3-Ulei
rafinat
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Verifica-re
21. Obţinerea uleiului brut
21.1 Execută presarea măcinăturii prăjite
21.2 Efectuează extracţia uleiului din brichen
21.3 Depozitează uleiul brut
22. Rafinarea uleiului brut
22.1 Purifică uleiul brut de presă
22.2 Rafinează uleiul brut de extracţie
22.3 Depozitează uleiurile rafinate
6
Modulul I: CONDIŢIONAREA ŞI USCAREA SEMINŢELOR OLEAGENOASE
I. Notă introductivă
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse
zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a şi cu
patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări de
nivelul unu.
Modulele: Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase, Ulei brut, Ulei rafinat,
C.D.L-ul. şi practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite prin agregarea
următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
Competenţe tehnice specializate:
Curăţirea seminţelor oleaginoase;
Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase;
Prelucrarea preliminară a seminţelor
Obţinerea uleiului brut;
Rafinarea uleiului brut.
7
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase, este integrat în pregătirea din
clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător în industria alimentară extractivă şi este primul modul
care se parcurge.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.
- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice
specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile
necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul : Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1. Comunicare şi numeraţie
19. Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
19.2 Supraveghează uscarea şi răcirea seminţelor
Citirea şi înregistrarea temperaturii în zona de uscare şi de răcire a uscătorului
Trasarea graficelor evoluţiei temperaturii agentului de uscare şi a produsului în timp
Reglarea debitelor agentului de uscare şi a seminţelor
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
8
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase
Abilităţi cheie
Numărul de ordine din standard
Abilităţi cheie
1 Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice specializate
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate
18
19
Curăţirea seminţelor oleaginoase
Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase
9
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1. Comunicare şi numeraţie
19. Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
19.2 Supraveghează uscarea şi răcirea seminţelor
Citirea şi înregistrarea temperaturii în zona de uscare şi de răcire a uscătorului
Trasarea graficelor evoluţiei temperaturii agentului de uscare şi a produsului în timp
Reglarea debitelor agentului de uscare şi a seminţelor
18. Curăţirea seminţelor oleaginoase
18.1 Efectuează cântărirea şi descărcarea seminţelor oleaginoase
Cântărirea şi descărcarea seminţelor oleaginoase
18.2 Execută curăţirea seminţelor
Curăţirea seminţelor oleaginoase. Tararul simplu
Separarea impurităţilor metalice. Separatorul electromagnetic
Captarea prafului. Filtrul cu saci
18.3 Realizează depozitarea seminţelor oleaginoase
Depozite pentru seminţe oleaginoase
Microclimatul în timpul
depozitării seminţelor oleaginoase
Încărcarea şi descărcarea depozitelor de seminţe oleaginoase
19. Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase
19. 1 Efectuează preîncălzirea seminţelor din uscător
Condiţii de uscare pentru seminţe oleaginoase. Coloana de uscare
19.3 Realizează evacuarea seminţelor din uscător
Evacuarea seminţelor din uscător
10
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou, centrat
pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau
să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie
referitoare la comunicare, igienă şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi pregătirea
pentru integrare la locul de muncă şi rezolvarea de probleme.
În aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate
cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare-învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstrarea, au
eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele
tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
11
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea,
proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot
mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează
propunerile.
Metodele de evaluare enumerate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul
de pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator şi tehnologică .
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase sunt alocate un număr
de 150 de ore, din care laborator tehnologic 60 ore şi instruire practică 60 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Teme Număr de ore alocateTeorie Instruire
laboratorPractică
tehnologică1. Recepţionarea şi descărcarea materiilor prime oleaginoase
4 12 12
2. Curăţirea seminţelor oleaginoase 9 18 18
3. Uscarea seminţelor oleaginoase 10 18 18
4. Depozitarea materiilor prime oleaginoase 7 12 12
TOTAL 30 60 60
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.
12
Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I, domeniul
Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se
forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe individuale
de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de a
se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice
generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează activitatea
independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind fişe de
observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare
cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemple:
Tema: Curăţirea seminţelor oleaginoase
1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
1. A F Din impurităţile organice fac parte paiele şi bucăţile de plante.
2. A F Impurităţile din seminţe reduc spaţiul util de depozitare.
3. A F Şrotul de soia se utilizează şi în alimentaţia umană.
4. A F Prima operaţie din cadrul curăţirii este postcurăţirea.
R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.
1.2 De tip perecheFaceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică categorii de impurităţi şi literele din coloana B care indică exemple de impurităţi.
A-- categorii de impurităţi B-- exemple de impurităţi1. minerale 2. organice neoleaginoase
a. seminţe oleaginoaseb. pământ
13
c. pleavă
R: 1-b; 2-c.
1.3 Cu alegere multiplăÎncercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Curăţitorul electromagnetic este utilizat pentru inlăturarea impurităţilor:a. organice oleaginoase;b. feroase;c. organice neoleaginoase.
R: b
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi precizaţi tipurile de cicloane folosite pentru captarea prafului.R: cicloane uscate şi cicloane umede.
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete valoare de adevăr:
Impurităţile minerale, în special..............................., înrăutăţesc condiţiile de..........................ale lucrătorilor din depozite.
R: praful; muncă.
2.3 Intrebări structurate
Imaginea alăturată reprezintă schiţa utilajului X
a.Denumiţi reperele 2 şi 3.b.Explicaţi rolul racordului de evacuare 4c.Indicaţi două domenii în care se foloseşte utilajul X
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Curăţirea seminţelor oleaginoase. Scopul curăţirii şi metode de curăţire
3.3 Eseu liber
Curăţirea seminţelor oleaginoase.
UTILAJUL X
14
FIŞĂ DE LUCRU (EVALUARE)
Lecţia: Curăţirea seminţelor de impurităţi organice şi minerale
Nr. Crt.
Operaţii/Faze Punctaj
propus
Punctaj
obţinut
Observaţii
1. Verifică alimentarea precurăţitorului
2. Controlează funcţionarea canalului de aspiraţie
3. Curăţă sitele pentru a împiedica înfundarea lor
4. Controlează evacuarea seminţelor
5. Controlează evacuarea impurităţilor mai grele
decât seminţele
6. Reglează debitul de aer pe canalul de aspiraţie
7. Goleşte buncărul de colectare a impurităţilor
TOTAL PUNCTE
Fişa de lucru poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică, drept
fişă de evaluare sau autoevaluare.
Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de propria-i
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele materiale de care
dispune şcoala.
15
Modulul II: ULEI BRUT
I. Notă introductivă
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse
zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a şi cu
patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări de
nivelul unu.
Modulele: Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase, Ulei brut, Ulei rafinat,
C.D.L-ul. şi practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite prin agregarea
următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
Competenţe tehnice specializate:
Curăţirea seminţelor oleaginoase;
Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase;
16
Prelucrarea preliminară a seminţelor
Obţinerea uleiului brut;
Rafinarea uleiului brut.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Ulei brut, este integrat în pregătirea din clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător
în industria alimentară extractivă şi se parcurge după modulul Condiţionarea şi uscarea
seminţelor oleagenoase şi înainte de modulul Ulei rafinat
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.
- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice
specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile
necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Ulei brut
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1. Comunicare şi numeraţie
20. Prelucrarea primară a seminţelor
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
20.1 Supraveghează descojirea seminţelor
Terminologia de specialitate la operaţia de descojire a seminţelor
Avantajele şi dezavantajele opraţiei de descojire. Toba de spargere şi separatorul de coji
Documente simple privind intrările şi
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
17
ieşirele la operaţia de descojire
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Ulei brut
Abilităţi cheie
Numărul de ordine din standard
Abilităţi cheie
1 Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate
20
21
Prelucrarea preliminară a seminţelor
Obţinerea uleiului brut
18
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individualeConţinuturi tematice
1. Comunicare şi numeraţie
20. Prelucrarea primară a seminţelor
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
20.1 Supraveghează descojirea seminţelor
Terminologia de specialitate la operaţia de descojire a seminţelor
Avantajele şi dezavantajele opraţiei de descojire. Toba de spargere şi separatorul de coji
Documente simple privind intrările şi ieşirele la operaţia de descojire
1. Comunicare şi numeraţie
21. Obţinerea uleiului brut
1.5 Realizează calcule simple
21.3 Depozitează uleiul brut
Metode de calcul (operaţii aritmetice simple) pentru stabilirea necesarului de vase pentru depozitarea uleiului brut
Transformarea unităţilor de măsură la stabilirea necesarului de vase pentru depozitarea uleiului bru
Rezervoare pentru depozitarea uleiului brut (descriere, igienizare)
20. Prelucrarea preliminară a seminţelor
20. 2 Realizează măcinarea miezului industrial
Măcinarea miezului seminţelor oleaginoase
Valţul cu cilindri suprapuşi Controlul operaţiei de măcinare
20.3 Efectuează prăjirea măcinăturii
Instalaţii pentru prăjirea măcinăturii
Igienizarea instalaţiilor pentru prăjirea măcinăturii
21. Obţinerea uleiului brut
21.1 Execută presarea măcinăturii prăjite
Presarea măcinăturii prăjite Regimul de lucru la presare Presa mecanică cu melc
19
21.2 Efectuează extracţia uleiului din brochen
Metode de extracţie Pregătirea brochenului pentru
extracţie. Moara de brochen şi valţul de aplatizare
Extractoare
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou centrat
pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau
să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în
comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru
integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate,
cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de predare -
învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă
în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice
20
specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea
elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele
tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea,
proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot
mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează
propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de
pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice gspecializate se formează
prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator şi tehnologică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Ulei brut sunt alocate un număr de 180 de ore, din care laborator
tehnologic 60 ore şi instruire practică 90 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
TemeNumăr de ore alocate
TeorieInstruire laborator
Practică tehnologică
1. Descojirea seminţelor pleaginoase 8 12 24
2. Măcinarea materiilor prime oleaginoase 8 18 24
3. Prăjirea materialului oleaginos 7 12 18
4. Presarea materialului oleaginos 7 18 24
21
TOTAL 30 60 90
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.
Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I, domeniul
Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se
forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe individuale
de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de a
se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice
generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează activitatea
independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind fişe de
observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare
cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemple:
Tema: Descojirea seminţelor oleaginoase
1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere duală
Incercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false1. A F Rapiţa, inul şi cânepa au coajă groasă, neaderentă la miez.
22
2. A F Coaja seminţelor oleaginoase au un conţinut de ulei redus.
3. A F Se supun operaţiei de descojire, seminţele a căror coajă nu aderă la miez .
4. A F În cursul operaţiei de descojire, coaja se îndepărtează total.
R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.
1.2 De tip perecheFaceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică seminţe oleaginoase şi literele din coloana B care indică tipul de coajă a acestora
A-- seminţe B—tip de coajă1.soia; 2. cânepa;
a. coajă subţire;b. fără coajă;c. coajă groasă.
R: 1-c; 2-a;.
1.3 Cu alegere multiplăÎncercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Prelucrarea seminţelor descojite prezintă următorul avantaj:a. necesită instalaţii în plus;b. se măreşte capacitatea de prelucrare a instalaţiilor;c. consum de energie şi manoperă în plus..
R: b
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi un utilaj folosit pentru descojirea seminţelor oleaginoase.R: toba de spargere
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete valoare de adevăr:
Prin descojire se reduc pierderile de…………în şrot, deoarece coaja …………..o cantitate apreciabilă de ulei.
R. ulei; absoarbe.
2.3 Intrebări structurate
Imaginea alăturată reprezintă schema tehnologică incompletă de obţinere a Schema tehnologică de obţinere
a uleiului brut23
uleiului brut
a. Denumiţi roperaţiile 2 şi 3.b. Explicaţi rolul operaţiei de descojire.c. . Precizaţi un utilaj folosit pentru
descojirea seminţelor oleaginoase
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Descojirea seminţelor oleaginoase. Scopul descojirii. Metode de descojire.
3.3 Eseu liber
Descojirea seminţelor oleaginoase
FIŞĂ DE EVALUARE
Tema: Descojirea seminţelor oleaginoase Lecţia: Deservirea tobei de spargere
Nr. crt
Operaţii/Faze Punctaj propus
Punctaj obţinut
Obser-vaţii
1. Spargerea şi detaşarea cojiiVerifică alimentarea tobei de spargere care trebuie să fie uniformă şi continuă
2. Stabileşte procentul optim de coajă din miezul industrial şi procentul de retur
3. Reglează distanţa dintre palete şi ecranul de spargere la intrarea seminţelor în toba de spargere (cu toba oprită)
4. Reglează distanţa dintre palete şi ecranul de spargere la ieşirea materialului din toba de spargere (cu toba oprită
TOTAL
Fişa de evaluare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,
drept fişă de lucru, de observare sau autoevaluare.
Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de propria-i
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele materiale de care
dispune şcoala.
24
Modulul III: ULEI RAFINAT
I. Notă introductivă
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse
zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a şi cu
patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări de
nivelul unu.
Modulele: Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase, Ulei brut, Ulei rafinat,
C.D.L-ul. şi practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite prin agregarea
următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
25
Competenţe tehnice specializate:
Curăţirea seminţelor oleaginoase;
Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase;
Prelucrarea preliminară a seminţelor
Obţinerea uleiului brut;
Rafinarea uleiului brut.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Ulei rafinat, este integrat în pregătirea din clasa a-X-a, pentru calificarea
Lucrător în industria alimentară extractivă şi se parcurge după modulul Ulei brut.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Ulei rafinat
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate
22 Rafinarea uleiului brut
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
26
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individualeConţinuturi tematice
22. Rafinarea uleiului brut
22.1 Purifică uleiul brut de presă
Purificarea uleiului brut de presă
Utilaje pentru purificarea uleiului.
Igienizarea utilajelor pentru purificarea uleiului
22.2 Rafinează uleiul brut de extracţie
Metode de rafinare
Desmucilaginarea uleiului
Neutralizarea uleiului
Uscarea uleiului. Uscătorul de ulei continuu
22.3 Depozitează uleiurile rafinate
Rezervoare pentru depozitarea uleiurilor rafinate
Parametrii de microclimat la depozitarea uleiurilor
Igienizarea rezervoarelor de ulei
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou centrat
pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
27
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau
să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie de
comunicare, igienă şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi pregătirea pentru
integrare la locul de muncă şi rezolvare de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate,
cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru
fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstrarea, au
eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele
tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea,
proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot
mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opiniile proprii, îşi susţin şi motivează
propunerile.
28
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de
pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator şi tehnologică şi.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Ulei rafinat sunt alocate un număr de 120 de ore, din care laborator
tehnologic 60 ore şi instruire practică 30 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
TemeNumăr de ore alocate
TeorieInstruire laborator
Practică tehnologică
1. Purificarea uleiului de presă 4 12 6
2. Extracţia uleiului cu solvenţi 8 12 6
3. Rafinarea uleiurilor vegetale 11 18 6
4. Depozitarea uleiurilor vegetale 4 12 6
5.Ambalarea şi transportul uleiurilor 3 6 6
TOTAL 30 60 30
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.
29
Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I, domeniul
Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se
forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe individuale
de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de a
se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice
generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează activitatea
independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind fişe de
observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare
cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemple:
Tema: Depozitarea uleiurilor vegetale
1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
1. A F Uleiurile vegetale nu sunt sensibile la influenţa luminii.
2. A F Rezervoarele de formă paralelipipedică permit o utilizare mai raţională a
spaţiului.
3. A F Rezervoarele de capacitate mare sunt de formă cilindrică.
4. A F Rezervoarele mici se montează sub cerul liber.
R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.
1.2 De tip pereche
30
Faceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică materialul de construcţie şi literele din coloana B care indică mărimea rezervorului.
A-- materialul de construcţie B-- mărimea rezervorului.
1. lemn;2. oţel inoxidabil3. poliester stratificat
a. mari;b. mici.
R: 2-a; 3-b
1.3 Cu alegere multiplăÎncercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Uleiurile .rafinate în timpul depozitării nu sunt sensibile la influenţa:a. luminii;b. curenţilor de aer;c. umidităţii
R: b
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi forma rezervoarelor care au o capacitate mai mare de 200 m3.R: cilindrică
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete valoare de adevăr:
Rezervoarele mai………………, se montează în interiorul clădirii fabricii şi au formă ………………….
R: mici; paralelipipedică.
2.3 Intrebări structurate
Imaginea alăturată reprezintă schiţa aparatului X
a.Denumiţi reperele 2 şi 3.b.Explicaţi rolul racordului de evacuare 4c.Indicaţi două domenii în care se foloseşte utilajul X
APARATUL X
31
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Depozitarea uleiurilor vegetale. Rezervorul de ulei
3.2 Eseu liber
Depozitarea uleiurilor vegetale
FIŞĂ DE EVALUARE
Tema: Depozitarea uleiurilor vegetaleLecţia: Efectuarea depozitării uleiului
Nr. crt
Operaţii/Faze Punctaj propus
Punctaj obţinut
Obser-vaţii
1. Igienizarea rezervoarelor de uleiVerifică starea de curăţenie a rezervorului
2. Freacă intriorul rezervorului cu cărpe îmbibate în ulei3. Pomparea uleiului în rezervor
Verifică cantitatea de ulei din rezervor4. Deschide ventilul de alimentare a rezervorului5 Porneşte pompa pentru introducerea uleiului 6 Supraveghează funcţionarea pompei7 Urmăreşte nivelul uleiului în rezervor8 Controlul depozitării uleiului
Duce probe la laborator pentru determinarea acidităţii9 Examinează senzorial uleiul depozitat
TOTAL
Fişa de evaluare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,
drept fişă de lucru, de observare sau autoevaluare.
Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de propria-i
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele materiale de care
dispune şcoala.
32
Modulul V. INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ
I. Notă de prezentare
În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004, completat cu
Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară, reprezintă o prioritate
naţională.
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse
zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a şi cu
patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări de
nivelul unu..
Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru calificarea
lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
.
33
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Error: Reference source not found
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată
Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor dezvoltate
prin următoarele abilităţi cheie:
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
34
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinuturi tematice
8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în industria alimentară extractivă: pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.- Cerinţe ale locului de muncă în industria alimentară extractivă: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în industria alimentară extractivă: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă
-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în industria alimentară extractivă: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.
8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.
35
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru în industria alimentară extractivă: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi suplimentare în industria alimentară extractivă: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în industria alimentară extractivă: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.
9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
- Cerinţele locului de muncă în industria alimentară extractivă: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în industria alimentară extractivă.- Solicitarea instruirii suplimentare în industria alimentară extractivă în cazul sarcinilor modificate sau adăugate, a utilizării de echipamente şi utilaje noi.
9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple în industria alimentară extractivă, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din industria alimentară extractivă, sisteme de asigurare a calităţii.
36
9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
- Obţinerea de informaţii din industria alimentară extractivă despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii în industria alimentară extractivă: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
- Informaţii despre ocupaţiile posibile din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă din în industria alimentară extractivă conform pregătirii dobândite: din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou centrat
pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
▪ Unitatea de competenţă;
▪ Nivelul;
▪ Valoarea creditului;
▪ Competenţe;
▪ Criterii de performanţă;
37
▪ Condiţii de aplicabilitate;
▪ Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale în industria alimentară extractivă care să le permită să-şi continue pregătirea la
nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie
în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea tranziţiei de la şcoală la locul
de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire practică comasată,
procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie, cerute de
nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară extractivă.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode în care
activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.
Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul de rol,
proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Prin instruire
practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie, stimulează gândirea logică,
cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din standardul
de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară extractivă.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,
folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o
extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi
motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul
de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară extractivă.
38
Exemplu:
Instruire practică comasată
Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Modulul: Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleaginoase
Numele şi prenumele elevului:
Data:
Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală
FIŞA DE OBSERVAŢIE
Competenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Nr.Crt.
Criteriul de performanţă
Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
1. Respectarea timpului alocat programului de lucru
Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoase
Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor
Respectă timpul alocat pauzelor
Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoase
2. Îndeplinirea sarcinii de lucru
Efectuează operaţia de separare a impurităţilor din masa de seminţe oleaginoase cu ajutorul tararului sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare
3. Respectarea regulamentului de ordine interioară
Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoaseIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoase.
Recomandări:
Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
39
Sugestii metodologice
În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.
Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.
Pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:
- instruire practică în unităţi de prelucrare a materiilor prime oleaginoase 180 ore
Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie care
vizează integrarea socio-profesională a elevilor.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă recomandăm
utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)
40
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ NIVELUL 1 CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU CALIFICAREA LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
Nr. săpt
Modulul 1 Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleaginoase
Modulul 2 Ulei brut Modulul 3 - Ulei rafinat Modulul 4 – C.D.L.
Practică comasată
Teorie Instruire laborator
Instruire practică
Teorie Instruire laborator
Instruire practică
Teorie Instruire laborator
Instruire practică
Instruire laborator
SE
ME
ST
RU
L I
1.
Săp
tăm
âna
1-1
0
Săp
tăm
âna
1-1
0
S
ăptă
mân
a 1
-30
Practica comasată se poate desfăşura pe durata întregului an şcolar în atelierul şcoală sau la agentul economic.
2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.
10-2
012.13.14.
15.
Săp
tăm
âna
Săp
tăm
âna
1
0-25
Săp
tăm
âna
1-3
0
Se preferă săptămânile 31, 32, 33, 34, 35, 36.
16.17.18.19.20.21.
Săp
tăm
âna
20-
30
22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.
41
S 36.
42