LUCRARE DE STAGIU
-
Upload
victoriamicu -
Category
Documents
-
view
234 -
download
3
Transcript of LUCRARE DE STAGIU
LUCRARE DE STAGIU
MICU VICTORIA
ANUL 2 (ACCES 2009) – SEMETRUL I 2011
GRUPA 2
1
GRUPA I – Categoria I – Elborarea situatiilor financiare anuale
1.Sociatatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport achizitionat. In luna mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 11.000 de suporturi la 20 lei bucata si a asamblat 9.500 de umbrele, costul asamblarii fiindde 15 lei/bucata. A vandut in cursul lunii 8.500 de umbrele la pretul de 60 le/bucata, comisionul vanzatorului fiind de 5lei/bucata. Care este costul de productie si costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei.
Rezolvare:
Costul de producţie:9.500 buc x 10 lei = 95.000 lei9.500 buc x 20 lei = 190.000 lei9.500 buc x 15 lei = 142.500 lei
Cost de producţie pe unitate = 10 lei+20 lei+15 lei = 45 lei
Cost total = 95.000+190.000+142.500 = 427.500 lei
345 = 711 427.500601 = 301 95.000601 = 301 190.000
Contabilitatea financiară:
a) 301 = 401 100.000b) 301 = 401 220.000c) 301 = 401 142.500 d) Vânzare:
411 = 701 8.500 bucVz 8.500 buc x 60 lei = 510.000 lei
e) Scăderea gestiunii 8.500 buc x 45 lei = 382.500 lei
f) Cheltuieli de desfacere (comisionul vânzătorului)8.500 buc x 5 lei = 42.500
Costul de revenire al unei umbrele = 45 lei/buc + 5 lei/buc = 50 lei/buc
Influenţa în CPP:
2
che 121 ven
95.000
Producţia{190.000
142.500
Comision 42.500
382.500
427.500
510.000
TS 852.500 937.500
SF 85.000
Rezultatul perioadei = 85.000 lei.
2. La inceputul anului N o intreprindere detinea 10.000 euro. Cyrsul rol/euro la 01.01.N era 23.000 lei/euro. Pe parcursul exercitiului N au fost inregistrate urmatoarele fluxuri monetare: incasari de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/eurosi de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plati de 20.000 euro la 24.100 lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete al societatii si diferenta de curs nerealizata?
Rezolvare:
D 5124 C
3
Si = 10.000 euro x 2.3 lei = 23.000 lei
I = 30.000 euro x 2.4 lei = 72.000 lei
10.000 euro x 2.34 lei = 23.500 lei
Ieş = 20.000 euro x 2.43 lei = 48.600 lei
15.000 euro x 2.35 lei = 35.250 lei
SF 15.000 euro/ 34.650 lei
Sold la 31.12.N = 15.000 euro x 2.41 lei = 36.150 lei
Diferenţa de curs = 36.150 – 34.650 = 1.500 lei
5124 = 765 1.500 lei
3. Se dau urmatoarele informatii (in lei): Rulaj debitor client (inclusive TVA) 99.960;, cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold initial) 4.100; vanzari de produse finite la cost de productie 75.800; subventii din exploatare aferentei cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primate 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achizitii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obtinerea de produse finite la cost de productie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime sold final 5.320; datorii salariale sold initial 6.100, salarii platite 19.800; cheltuielile cu serviciile prestate de terti 2.370; datorii salariale sold final 5.000. Calculati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare.
Rezolvare:
4
D 301 C
4.10023.850
x
SF 5.320
X = 4.100 + 23.850 – 5.320 = 22.630 - RC
D 421 C
RD 19.800RC 6.100
x
SF 5000
X = 5000 - 6.100 + 19.800 = 18.700 - RC
che 121 ven
22.630
13.510
2.710
18.700
75.970
4.700
57.550 80.670
5.600
Total che/ven 57.210 86.210
SFC 29.060
Activ. fin. = 5300-1800 = SF 3500Rez. Net = 29.060 + 3.500 -2.710 = 29.850.
GRUPA I – Categoria XI – Ţinerea contabilităţii unei entităţi
5
1. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300.000 u.m., comision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determina şi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16 “Imobolizări corporale”.
Rezolvare:
Costul de achiziţie = 300.000 + 3% x 300.000 + 20.000 + 10.000 – 2% x 300.000 = 333.000 u.m.
2. Întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justă, estimat la 25.300 u.m. De la data punerii în funcţiune imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12.N+1, valoarea justă a imobilului este de 26.000 u.m.Săse prezinte înregistrările cotabile la 31.12.N şi 31.12.N+1, ştiind că societatea foloseşte pentur evaluare odelul valorii juste în conformitate cu IAS 40.
Rezolvare:La 31.12.N se contabilizează următoarele:- Anularea amortizării cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a
imobilului de plasament:2812 = 212 500
- Recunoaşterea diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [25.300-(25.000-500)]:212 = 722 800
- La 31.12.N+1 se recunoaşte varianta valorii juste (26.000-25.300):212 = 722 700
3. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: - Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000
lei;- Cheltuieli directe 7.000 lei;- Cheltuiei indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei si fixe 1.000 lei;- Cheltuieli administrative 2.000 lei;- Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.Care este cpstul iniţialal activului şi cum se contabilizează acesta, dacă întreprinderea aplică IAS 16 “Imobilizări corporale” şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură?
Rezolvare:
Costul de producţie = 20.000 +7.000 + 3.000 +1.000x80% = 30.800 lei
6
2131 = 722 30.800
GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situaţiilor financiare
1. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?
7
Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra în zona confidentialitatii:
a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât expertii contabili, numiti din oficiu, cât si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate în proces, pot sa-l consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea (informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora.
b. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din contractul încheiat între solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie sa fie registratura generala de la sediul solicitantului.
Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile constituie o încalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea în expertiza contabila si poate atrage raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expertului contabil, dupa caz.
2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?
Rezolvare:
Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa cuprinda urmatoarele elementede baza:- titlul;- destinatarul;- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul de opinie exprimata in acel raport;- o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut. Daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, dar este satisfacut de prezentarea situatiilor
8
financiare condensate, raportul trebuie sa mentioneze ca desi situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare in ansamblul lor, acestea provenind din situatii financiare care au facut obiectul unui raport de audit modificat;- o mentiune sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate in care se mentioneaza ca pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;- data raportului;- adresa auditorului;- semnatura auditorului.
3. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
Principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic sunt urmatoarele:
a) Integritatea si obiectivitatea;b) Competenta profesionala, grija si sarguinta;c) Confidentialitatea;d) Profesionalism;e) Respect fata de normele tehnice si profesionale.
GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor
1. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după reevaluarea bunurilor, prezintă următoarea situaţie patrimonială:capital
9
social 3.000.000; imobilizări 8.000.000; stocuri 20.000.000; creanţe 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferenţe din reevluare 14.000.000; disponibilită şi 500.000; obligaţii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:a) 43.500.000;b) 18.500.000;c) 28.500.000.
Rezolvare:
ANC = Cap. Proprii +/- Dif. Din reevaluare = Cap. Soc. + rezerve + profit + dif. din reevaluare = 18.500.000.
2. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare:- Capitaluri investite de acţionari şi creditori: 1.000 milioane u.m.;- Rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piaţă: 7,5%;- Rentabilitate aşteptată (previzională) a capitalurilor investite în afacere:
10%.Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o durată nedeterminată de timp.
Rezolvare:
Dif. de rentabilitate = 10% - 7.5% = 2.5%
Rentabilitate aşteptată = 1.000 mln de u.m. x 10 % = 100 mln de u.m.
Superprofit = (1.000 x 10%)- (1.000 x 7.5%) = 25 mil de u.m.
Capitalizarea superprofitului = superprofit/rentabilitate minimă = 25/7.5% = 333 mil de u.m.
GRUPA II – Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi
1. 176. Pe 25 iunie N, societatea M achiziţionează societatea F. Tranzacţia este remunerată prin emisiunea a 4.000 de acţiuni M (preţul unei acţiuni este de 15 u.m.) şi plata a 10.000 u.m. acţionarilor societăţii F. Pentru realizarea
10
acestei achiziţii s-au angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici şi evaluatorilor în valoare de 1.000 u.m. Societatea M are un departament de achiziţii care a generat costuri de 7.000 u.m. în luna în care a avut loc achiziţia societăţii F. Personalul departamentului estimează că a utilizat 20% din timp pentru achiziţia societăţii F. Costul de achiziţie al societăţii F conform IFRS 3 este:a) 71.000 u.m.;b) 10.000 u.m.;c) 11.000 u.m.; d) 15.000 u.m.;e) 61.000 u.m.
GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului şi controlului intern al întreprinderii
1. Activitatea de vânzare, la nivelul unei entităţi, presupune:a) Implementarea strategiilor de marketing;
11
b) Atingerea sau depăşirea vânzărilor într-o manieră eficientă;c) Predarea în timp util a comenzilor de la clienţi departamentului care se
ocupă cu prelucrarea lor.Identificaţi şi enumeraţi riscurile posibile ce pot să apară şi definiţi proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor respective.
Rezolvare:
Vânzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitătilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor productiei, trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea întregului potential tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate, la termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rînd asigură un cîstig real cel putin pe măsura eforturilor. Vânzarea produselor se poate face:-pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului-pe bază de comandă anticipată fermă, urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia-la cecere neprogramată, dar previzibilă, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cumpărare ale clientilor, căile de distributie utilizate, modalitătile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale. Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor, un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piată revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livrările câtre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între volumul productiei de fabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.
RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNDe a vinde bunuri clienţilor îndoielnici Verificarea clientului prin cerere de referinţe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea
12
permanentă a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim.
De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă cu procedurile societăţii.Verificarea notei de comanda (dacă are nr.de înregistrare si este făcută de persoana autorizată), a preturilor si a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată)De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda.Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizateDe a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenziiDe a realiza vânzări fără a pune la zi situaţia stocurilor Completarea fisei de magazieDe a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile Verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilitDe a face livrări de bunuri care nu sunt “recunoscute”de către clienţi din punct de vedere calitativ, cantitativ şi al comenziiVerificarea semnăturii de primire de câtre client a facturii sau a documentului care atestă livrarea (avizul de însotire a mărfii)De a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un provizion Verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmărirea recuperării debitelor restante de la clientii îndoielnici.Plăti efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea înregistrării plătilor, respective a facturilor emise.
GRUPA III – Categoria III – Expertize contabile
1. Ce conţine cap. II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?
Răspuns:
13
Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.
2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?
Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:
- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice,obţinută prin formare şi învăţământ;
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valorişi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;
-recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească regului de rtică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie. Profesia
14
contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.
GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate
Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi cu o rată de actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:
15
An Cost investiţie
Costuri de exploatare
Total cost Total încasări
0 15.000 15.000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,540 64,180
Calcula şi valoarea actualizată netă şi aprecia şi fezabilitatea investiţională prin intermediul acestui indicator.
Rezolvare:
VAN = valoarea actualizata netaVAN = I*∑CF/(1+r)+ Vrez./(1+rCF = cash flowVrez. = valoare rezidualar = rata actualizariin = durata de viata aproiectului1/(1+a)= 1/(1+20/100)=1/(1+0.2)=1/(1,2)5
VAN >0 SE ACCEPTA INVESTITIA
16
VAN = 0 SE RESPINGE INVESTITIAVAN<0 SE RESPINGE INVESTITIAI=1/1,21=0.83330.8333*6420=5350I=1/1,22=0.69440.6944*6620=4596I=1/1,23=0.57870.5787*7500=4340I=1/1,24=0.48220.4822*6500=3134I=1/1,25=0.40190.4019*8500=3416
Total incasari actualizate
I=1/1,21=0.8333*9440=7863I=1/1,22=0.6944*9640=6694I=1/1,23=0.5787*10700=6192I=1/1,24=0.4822*11700=5642I=1/1,25=0.4019*22700=9123
GRUPA III – Categoria VIII – Analiza-diagnostic a întreprinderii
1. O întreprindere este caracterizată de situaţia bilanţieră descrisă în tabelulde mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanţe sunt garanţii de bună execuţie ce vor fi casate peste 20 de luni săse analizeze
17
poziţia financiară a întreprinderii pe baza bilanţului contabil şi a bilanţului financiar şi să se explice diferenţele constatate.
Indicator 31.12.n
Imobilizări corporale 3000
Imobilizări necorporale 800
Stocuri 1000
Creanţe 2000
Disponibilităţi 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Rezolvare:
Analiza pe baza bilanţului contabil
a)fondul de rulment net
FRN = Active circulante –Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii
din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=
(1000+2000+1000)-(3000+800+400+1600)=4000-5800=-1800
Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=4000
Total Active= 3800+4000
18
Capitaluri proprii =Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte
scurt=800+400=1200
Datorii pe termen lung= 3000
Capitaluri proprii 7800-1200-3000=3600
Total capitaluri proprii si datorii=7800c) nevoia de fond de rulmentNFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 1000+2000-1200-1600=200d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=--1800-200=- 2000Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-1600-400-=2000
Bilanţul financiar grupează datele contabile după criterii financiar-contabile de lichiditate şi exigibilitate. În construcţia bilanţului financiar “clasamentul posturilor de activ şi de pasiv se face exclusiv după criteriile de lichiditate şi exigibilitate”.
Se procedează în acest scop la o serie de corecţii atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, obţinând mărimi semnificative în analiza financiară. Corecţiile care se aduc activului bilanţului au ca scop obţinerea unor mărimi financiare semnificative pentru analiza financiară, şi anume:
- Imobilizări nete;
- Stocuri şi producţie în curs;
- Alte active circulante.
Imobilizările nete cuprind:
- imobilizări necorporale;
- imobilizări corporale;
- imobilizări financiare mai mari de un an;
- creanţe mai mari de un an;
19
- cheltuieli constatate în avans ce afectează o perioadă mai mare de un an;
- prime de rambursare a obligaţiunilor.
Corecţiile care se aduc pasivului bilanţului, plecând de la situaţia după repartizarea rezultatelor, au ca scop constituirea a trei mărimi financiare semnificative pentru analiza financiară şi anume:
- capitalurile proprii;
- datoriile pe termen lung şi mediu;
- datorii pe termen scurt.
Pentru a stabili datoriile pe termen lung şi mediu şi datoriile pe termen scurt, posturile de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, datorii şi conturi de regularizare şi asimilate se vor separa în funcţie de perioada de timp la care se referă şi anume, mai mare de un an sau mai mică de un an.
Datoriile pe termen lung şi mediu astfel determinate şi suma capitalurilor proprii constituie capitalurile permanente
Bilanţ financiar
Activ
Imobilizări nete
Stocuri şi producţia în curs
Alte active circulante
Pasiv
Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu şi lung
Datorii pe termen scurt
Plecând de la bilanţul financiar se pot calcula indicatorii de structură ai activului şi ai pasivului .
20
1.ponderea imobilizărilor în totalul activului
Imobilizari/Activ*100
2.ponderea stocurilor şi producţiei în curs în totalul activului
Stocuri si productie in curs/Activ*100
3.ponderea altor active circulante în totalul activului
ponderea altor active circulante /Activ*100
4.ponderea capitalurilor proprii în total pasiv
capitalurilor proprii /Pasiv*100
5.ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în total pasiv
datoriilor pe termen mediu şi lung/Pasiv *100
6.ponderea datoriilor pe termen scurt în total pasiv
datoriilor pe termen scu/Pasiv*100
GRUPA IV – Categoria VI – Administrarea şi lichidarea întreprinderilor
1. Asociaţii societăţii “X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:Construcţii 30.000 leiAmortizarea construcţiilor 20.000 leiEchipamente tehnologice 15.000 leiAmortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 leiMaterii prime 3.000 lei
21
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 leiClienţi 2.000 leiClienţi incerţi 700 leiAjustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 leiConturi la bănci în lei 1.300 leiFurnizori 7.000 leiProvizioane 1.250 leiCapital subscris vărsat 11.000 leiRezerve legale 1.850 leiOperaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:a) Cosntrucţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă
neamortizată de 10.000 lei;b) Echipamente tehnologice au fost vândute cu 7.000 lei faţă de valoarea
rămasă neamortizată de 5.000 lei;c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost
acordate sconturi în valoare de 100 lei;e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încasează jumatate, restul fiind
irecuperabile;f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au
acordat sconturi în sumă de 350 lei;g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari.
Rezolvare:
a) Vanzarea constructiilor:
461 Debitori diversi = % 13.640 lei
7583 Venituri din vanzarea activelor 11.000 lei
4427 TVA colectata 2.640 lei
5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 13.640 lei
Scaderea din gestiune a activelor vandute:
22
30.000 lei % = 212 Constructii
20.000 lei 2812 Amortizarea constructiilor
10.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate
b) Vanzarea echipamentelor tehnologice:
461 Debitori diversi = % 8.680 lei
7583 Venituri din vanzarea activelor 7.000 lei
4427 TVA colectata 1.680 lei
5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 8.680 lei
Scaderea din gestiune a activelor vandute:
15.000 lei % = 213 Echipamente tehnologice
10.000 lei 2813 Amortizarea instal,mijl.transp
5.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate
c) vanzarea materiilor prime:
4111 Clienti = % 3.534 lei
701 Venituri din vanzarea mp 2.850 lei
4427 TVA colectata 684 lei
5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 3.534 lei
601 Cheltuieli cu mp = 301Materii prime 3.000 lei
391 Ajustari ptr deprecierea mp =781 Venituri din proviz 500lei
23
d) incasari de la clienti certi inainte de scadenta cu acordarea de scont:
% = 4111 Clienti
1.900 lei 5121 Conturi curente la banci in lei
100 lei 667 Cheltuieli cu sconturi acordate
e) 416 Clienti incerti = 4111 Clienti 700 lei
5121 Conturi curente la banci in lei = 416 Clienti incerti 350 lei
654 Pierderi din creante si deb. Diversi =416 Cilenti incerti 350 lei
491 Proviz ptr deprecierea = 7814 Venituri din provizioane ptr 400 lei
creantelor-clienti deprecierea activelor circulante
f) plata furnizorilor inainte de termen:
401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci in lei 6.650 lei
401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 350 lei
g) inreg cheltuielilor cu lichidarea:
628 Alte chelt. cu serv exe. de terti =5121 Conturi crt la banci in lei 900 lei
Anularea provizioanelor:
151 Provizioane = 781Venituri din provizioane 1.250 lei
Regularizarea TVA:
4427 TVA colectata =4423 TVA de plata 5004 lei
Plata TVA:
4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente in banci 5004 lei
- Inchiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 19.350
658 15.000
601 3.000
24
654 350
667 100
628 900
- Inchiderea conturilor de venituri:
% = 121 23.350
7583 18.000
701 2.850
781 2.150
767 350
Rezultatul lichidarii = 23.350 – 19.350 =4.000 lei
Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma
actiunii de lichidare:
Impozit pe profit pentru profitul din lichidare =4.000 x 16% = 640 lei
691Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 640 lei
- Inregistrarea platii impozitul pe profit la bugetul statului:
441 Impozit pe profit= 5121 Conturi curente in banci 640 lei
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D 121 C D 5121 C
1.300 13.090 6.650 15.000 18.000 8.330 900 3.000 2.850 3.391,5 3.961,5
100 400 1.900
25
350 350 350 640
900 500 28.361,5 12.151,5
640 1.250 16.210
19.990 23.350
3.360
Intocmirea bilantului inainte de operatiunea de partaj:
Indicator Valori
Disponibilitati 16.210
Total Activ 16.210
Capital social 11.000
Rezerve 1.850
Profitul net 3.360
Total Pasiv 16.210
Evidentierea drepturilor actionarilor:
16.210 lei % =456 Decontari cu actionarii privind capitalul
11.000 lei 1012 Capital subscris varsat
1.850 lei 1061 Rezerve legale
3.360 lei 121 Rezultatul exercitiului
c) calculul si inregistrarea impozitului pe dividende aferent drepturilor evidentiate in
capitalurile proprii:
rezerve -1.850lei
rezultatul net al lichidarii – 3.360 lei
26
Total :5.210 x16%= 833,6 lei
456 Decontari cu actionarii privind capitalul = 446 Alte impozite,taxe 833,6 lei
446 Alte impozite,taxe = 5121 Conturi curente in banci 833,6 lei
d) plata drepturilor nete catre actionari:
456 Decontari cu actionarii privind capit. = 5121 Conturi crt in banci 15.376,4 lei
GRUPA V – Categoria IX – Consultanţa fiscală acordată contribuabililor
1. Problema 1. O entitate de distribuţie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice într-o lună calendaristică, energie electrică, iar factura fiscală conţine următoarele informaţii: consum 90 Kwh, preţ unitar fără TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Să se determine taxa pe valoarea adaugată menţionată în factura fiscală.
27
Rezolvare:
TVA aferent energiei electrică consumată
90 Kwh x 0.3840 lei/Kwh x 24% = 8.2944 lei
TVA aferent accizei necomerciale
0.2 lei x 24% = 0.048 lei
Total TVA = 8.2944 + 0.048 = 8.3424 lei
2. Problema 8. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, la preţ de vânzare; exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoanbe ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adaugată. Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adaugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.
Rezolvare:
A. Pentru livrări de bunuri second-hand la internTVA colectată = 75.000 lei x 24% = 18.000 lei
B. În cazul în care achiziţia ar fi fost din interiorul U.E. se aplica marja profitului.În acest caz persoana impozabilă revânzătoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand, pentru care există obligaţia colectării taxei, bunuri achiziţionate din interiorul U.E.(75.000 lei – 62.000 lei) x 24% = 14.880 lei
28