LP HISTOLOGIE Dezvoltare-dinte 2010
-
Upload
verginika-shugani -
Category
Documents
-
view
424 -
download
14
Transcript of LP HISTOLOGIE Dezvoltare-dinte 2010
HISTOLOGIA
DEZVOLTĂRII DINTELUI
Dezvoltarea dintelui: interacţiuni epitelio-mezenchimale (interrelaţii
între epiteliul oral şi mezenchimul subjacent)
Secvenţialitate în procesul de dezvoltare a dintelui:
iniţierea – stadiul de mugure;
proliferarea – stadiul de capişon;
histo şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot;
apoziţia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei.
Procesul de dezvoltare a dintelui:
- formarea coroanei
- formarea rădăcinei
- în paralel structurarea ţesuturilor de suport care realizează
ancorarea dintelui la nivel mandibular
FORMAREA COROANEI
Stadiul de mugure
Banda epitelială primară
Cavitatea orală primitivă (stomodeum)
1. epiteliu stomodeal
- origine ectodermică, 2-3 straturi celulare, bogate în glycogen
- stratul bazal – celule prismatic înalte
- stratul superficial – celule aplatizate
2. ţesut conjunctiv de tip embrionar
= ţesut mezenchimal/ectomezenchimal - origine în crestele neurale
3. membrană bazală continuă – între cele două ţesuturi
Stadiul de mugure
Banda epitelială primară
Stomodeum (ziua 37 i.u.)
- locul viitoarelor arcade dentare: două benzi epiteliale continue
şi groase, în formă de potcoavă
= bandă epitelială primară
- se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară
Lamina vestibulară
proliferare, mărire, degenerare celule → vestibulul oral, localizat
între viitorul obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară
Stadiul de mugureStomodeum (ziua 37 i.u.)
- locul viitoarelor arcade dentare: două benzi epiteliale continue şi groase, în formă de potcoavă
= bandă epitelială primară
- se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară
1. Lamina vestibulară
proliferare, mărire, degenerare celule → vestibulul oral, localizat între viitorul obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară
2. Lamina dentară
zone individualizate de activitate proliferativă, evidenţiabile în regiunea viitoarelor procese alveolare sub forma unor conglomerate epiteliale orientate în interior, înspre ectomezenchim
conglomeratul epitelial = mugure epitelial
- separat de celulele mezenchimale/ectomezenchimale
printr-o membrană bazală distinctă
Stadiul de mugure
Elemente morfologice în stadiul de mugure
3 tipuri de structuri:
celule epiteliale organizate compact
diviziune + proliferare iniţială
- se dispun sub forma unei structuri rotunde care
păstrează continuitatea cu epiteliul oral;
- structura = mugure epitelial - viitorul organ al smalţului
celule mezenchimale/ectomezenchimale care înconjoară aria epitelială
- realizeaza o condensare
imediat sub MB de separare, continuă
- viitoarea papilă dentară
celule mezenchimale/ectomezenchimale situate
mai în exterior
- viitorul folicul/sac dentar
Stadiul de capişon
Evenimente în etapa de proliferarea
- diviziunea şi proliferarea celulară continuă
- creştere asimetrică a elementelor componente ale germenelui
dentar
- mugurele epitelial:
- forma: rotundă / ovalară, proliferează în jos şi în lateral, zona
centrală devenind concavă
- se înfundă în mezenchim/ectomezenchim, păstrând însă legătura
cu lama dentară (epiteliu oral) printr-un pedicul, care se alungeşte şi
se subţiază
Stadiul de capişon
Elemente morfologice în stadiul de capişon
structura epitelială cu aspect de “capişon” = organul
smalţului
structura mezenchimală/ectomezenchimală condensată cu
aspect de “minge” = papila dentară
structura mezenchimală/ectomezenchimală cu aspect
compact, situată în exteriorul celorlalte două, delimitându-
le şi încapsulându-le = sacul dentar
organul smalţului → smalţul,
papila dentară → pulpă dentară şi va elabora dentina,
sacul dentar → ţesuturile de suport ale dintelui.
Stadiul de capişon
Organul smalţului
- elemente componente: 1. epiteliu intern2. epiteliu extern3. epiteliu reticular
Epiteliul extern al organului smalţului - convexitate capişon- un singur strat de celule mici, cuboidale, strâns unite
între ele prin joncţiun- nu este perfect liniar,datorita diferenţei de presiune
osmotică dintre matricea ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător şi matricea dintre celulele centrale ale organului smalţului
- separat de celulele ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător - MB continuă
Stadiul de capişonOrganul smalţului
- elemente componente:
1. epiteliu intern
2. epiteliu extern
3. epiteliu reticular
Epiteliul intern al organului smalţului
- concavitate capişon
- un singur strat de celule înalte, prismatice (N ovali, PB,
citoplasmă bogată în organite celulare, strâns unite prin
joncţiuni)
- MB - separă epiteliul intern de ţesutul mezenchimal/
ectomezenchimal adiacent
Stadiul de capişonOrganul smalţului
- elemente componente:
1. epiteliu intern
2. epiteliu extern
3. epiteliu reticular
Epiteliul reticular al organului smalţului
- între epiteliul intern/extern
- celulele- distanţate unele de altele prin creşterea cantităţii de fluid extracelular
- nuclei mici rotunzi
- citoplasma - aspect stelat, reticular - numeroase prelungiri care se anastomozează între ele
- imagine de “reţea” sau de “reticul stelat epitelial” = “pulpa smalţului”
- spaţiul extracelular - matrice moleculară cu structură şi compoziţie complexă, predominant mucoidă
- rol - consistenţă de tip elastic → susţinere, protecţie
Stadiul de capişonOrganul smalţului
Ansa cervicală
- unire epiteliu intern / epiteliu extern al organului smalţului
- importantă rată de proliferare celulară
- locul de demarcaţie dintre viitoarea coroană şi viitoarea rădăcină - zona cervicală a dintelui
- ulterior - teacă epitelială radiculară Hertwig, diafragm epitelial
Stadiul de capişon
Papila dentară
- se constituie sub influenţa şi în paralel cu proliferarea epiteliului intern al organului smalţului
- reprezintă zona de ţesut mezenchimal/ectomezenchimal condensat localizat în concavitatea organului smalţului
Stadiul de capişon incipient – aspect omogen:- matrice extracelulară redusă
- fibrile de colagen tip III ↑, aşezate în reţea, fibrile de colagen tip I ↓
- glicozaminoglicani (acid hialuronic, proteoglicani şi glicoproteine de adeziune)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale, macrofage, limfocite
Stadiul de capişon avansat
- celulele mezenchimale/ ectomezenchimale dispuse chiar în concavitatea organului smalţului sunt mult mai numeroase comparativ cu restul papilei dentare - zonă de densificare celulară
- colagen tip III în cantitate importantă, dispus în reţea densă
- fibrocite, limfocite, macrofage
Stadiul de capişon
Sacul dentar
- fibrele de colagen - dispoziţie relativ circulară în jurul organului smalţului şi a papilei
- zonă bogat vascularizată şi inervată
Stadiul de clopot
Etapa proliferativă este urmată de etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere.
Evenimente în etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere
histodiferenţiere:
- celulele germenelui dentar transformări morfologice şi funcţionale morfodiferenţiere:
- viitorul dinte forma generală şi dimensiunile relative finale
Elemente morfologice în stadiul de clopot
Organul smalţului: suprafaţa concavă a capişonului se adânceşte, prin creşterea în adâncime a invaginării epiteliului intern al organului smalţului
- clopot incipient, clopot avansat- germenele dentar - independent de epiteliul oral, prin degenerarea
şi dispariţia pediculului de legătură cu lamina dentară
Papila dentară
Sacul dentar
Stadiul de clopotOrganul smalţului
epiteliu extern;
epiteliu reticular;
epiteliu intermediar;
epiteliu intern.
Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smalţului şi papila dentară - joncţiunea amelodentinară.
Epiteliul extern al organului smalţului celule cubice, citoplasmă redusă, nucleu mare, evident, organite
celulare bine reprezentate; joncţiuni strânse
dispuse neregulat, dispoziţie liniară numai la nivelul polului superior al concavităţii
Stadiul de clopot
Epiteliul reticular al organului smalţului
celule stelate citoplasma: organite celulare comune, structuri fibrilare (tonofilamente)
joncţiuni de tip desmozomal cu celulele epiteliului intern/extern al organului smalţului
glicozaminoglicani proprietăţi hidrofile creşte cantitatea de fluide din compartimentul extracelular
extinderea epiteliului reticular spaţiu pentru migrarea (spre exterior) ameloblastelor în procesul de amelogeneză
Stadiul de clopot
Epiteliul intermediar al organului smalţului
între epiteliul intern şi epiteliul reticular
1-4 straturi celulare forme diferite (aplatizate, cuboidale, fuziforme, poligonale), prelungiri
scurte
citoplasmă bogată în glicogen: organite celulare comune, tonofilamente
nuclei hipercromi
legate prin joncţiuni de tip desmozomal şi gap
activitate enzimatică importantă: fosfataza alcalină
intervine în procesul de amelogeneză
Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea.
Stadiul de clopot
Epiteliul intern al organului smalţului
celule prismatice, nucleu central, citoplasmă bogată în glicogen
derivate din stratul intern al epiteliului oral
diferenţiere în preameloblaste ameloblaste: înalt specializate, polarizate, responsabile de sinteza şi depunerea smalţului
Stadiul de clopot
Epiteliul intern al organului smalţului
Ameloblastele:
determină forma coroanei
induc diferenţierea celulelor ectomezenchimale din periferia papilei dentare în odontoblaste
poziţia ocupată de ameloblaste viitoarea joncţiune amelodentinară a dintelui matur
membrana bazală dintre organul smalţului şi papila dentară se fragmentează sub influenţa directă a primei pături de dentină sintetizată de odontoblaste amelogeneza
diferenţierea ameloblastelor: iniţial în aria incizală/ocluzală, apoi în ariile laterale, spre ansa cervicală (teacă epitelială radiculară Hertwig)
Ameloblastele induc diferenţierea odontoblastelor care, prin depunerea dentinei, vor induce, la rândul lor, depunerea smalţului.
Stadiul de clopot
Epiteliul intern al organului smalţului
Diferenţierea ameloblastelor
- celulele epiteliului intern al organului smalţului se elonghează
contact cu celulele ectomezenchimale periferice procese de inducţie odontoblaste depunere de dentină
trăsătura morfologică caracteristică = modificarea polarităţii
celulele: prismatice, nucleu mare, oval, ocupă toată citoplasma celulară
cresc în dimensiuni, nucleul oval devine localizat la polul apical (înspre epiteliul intermediar)
depunere prim strat de dentină nucleul migrează înspre polul bazal (înspre papila dentară)
polul bazal transformare în pol apical diferenţiere citoplasmatică apicală specifică – prelungirea Tomes
polul apical transformare în pol bazal
zona de unire epiteliu intern - epiteliu extern ansă cervicală teacă epitelială radiculară Hertwig (epiteliul intermediar şi epiteliul reticular dispar complet la acest nivel)
Stadiul de clopot
Papila dentară în stadiul de clopot incipient
membrană bazală continuă: colagen tip IV, V şi glicozaminoglicani
Ţesut mezenchimatos:
- substanţă fundamentală bogată în glicozaminoglicani şi fibre conjunctive fine şi dispersate (colagen tip I)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale nediferenţiate, fără particularităţi structurale
Papila dentară în stadiul de clopot avansat.Diferenţierea odontoblastelor
fragmentarea membranei bazale celulele ectomezenchimale din periferia papilei preodontoblaste odontoblaste
Stadiul de clopotPapila dentară în stadiul de clopot avansat. Diferenţierea
odontoblastelor
Odontoblastele
celule prismatic înalte, polarizate, organite celulare implicate în sinteza şi secreţia proteică → dentina
Celulele din stratul subodontoblastic
îndepărtate din sfera de influenţă a epiteliului intern al organului smalţului în timpul ultimei lor diviziuni celulare
au capacitatea, în anumite condiţii de stimulare, să se transforme în odontoblaste
Urmare a elaborării dentinei, papila dentară se transformă în pulpă dentară
structura - similară stadiului de clopot incipient
Stadiul de clopot
Sacul dentar
structură compactă, densificată: predomină fibrele de collagen (orientate radiar în jurul organului smalţului
şi a papilei), în detrimentul substanţei fundamentale
fibroblaste foliculare
zona - bine vascularizată şi inervată
Sacul dentar este responsabil de formarea parodonţiului (cement, ligament, os alveolar).
Sfârşitul stadiului de clopot se caracterizează prin:
- apariţia dentinei şi a smalţului- transformarea papilei dentare în pulpă dentară
- structurarea elementelor de vascularizaţie şi inervaţie pulpară
- debutul proceselor formative cu origine în sacul dentar, care vor duce la formarea ulterioară a parodonţiului
FORMAREA RĂDĂCINII
- debutează DUPĂ definitivarea formării coroanei, la nivelul viitoarei joncţiuni amelocementare
- continuă şi după momentul erupţiei
Elemente morfologice cu rol în formarea rădăcinii ansa cervicală → teacă epitelială radiculară Hertwig → diafragmul
epitelial
sacul dentar
Celulele epiteliului intern al organului smalţului în contact cu papila dentară induc apariţia odontoblastelor şi depunerea
dentinei
NU SE VOR MAI DIFERENŢIA ÎN AMELOBLASTE în zona respectivă NU SE VA DEPUNE SMALŢ
Teaca epitelială Hertwig creşte într-un plan orizontal spre interior, spre pulpa dentară, “îndoindu-
se” la extremităţile sale sub un unghi de 450
FORMAREA RĂDĂCINII
Teaca epitelială Hertwig porţiunile îndoite ale tecii epiteliale Hertwig (marginile/terminaţiile) =
diafragm epitelial
proliferează cu direcţie de orientare în jos, spre viitorul apex al rădăcinii şi implicit, viitorul foramen apical
păstrează o dimensiune constantă în timpul dezvoltării rădăcinii
Pe măsură ce rădăcina creşte în lungime, coroana dintelui se deplasează ascendent faţă de baza criptei care conţine dintele, creând astfel un spaţiu necesar pentru elongarea şi definitivarea rădăcinii
Rata de alungire radiculară este aceeaşi cu rata de ascensionare ocluzală a coroanei.
FORMAREA RĂDĂCINII
Evoluţia sacului dentar
- finalizarea procesului de dezvoltare a dintelui: etapa de formare a rădăcinii
etapa de ancorare la nivel maxilar
ţesuturile de suport ale dintelui se dezvoltă în paralel: cement
ligament parodontal
os alveolar