LIMBA ITALIAN Ă - meditatiicursuri.ro · moderne în clasa a III-a; - PROGRAMA 2 pentru limba...

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NA ŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

LIMBA ITALIAN Ă

Bucureşti, 2004

Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3458/ 09.03.2004.

Limba italiană – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2

NOTA DE PREZENTARE

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a a fost elaborat avându-se în

vedere următoarele:

• noua structură a sistemului de învăţământ liceal din România; • curriculumul parcurs de elevi până în clasa a VIII-a; • reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de

învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a; • documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul

învăţământului obligatoriu; • necesitatea de a oferi un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale exprimat în

termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.

Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri

şi a fost elaborat urmărindu-se:

A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere,

elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în

scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi

capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în

scris) în diverse contexte comunicative.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii

şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor

discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să

folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară a pornit de la trei puncte de reper: programele din

clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor

cheie şi Cadrul Comun de Referinţă European pentru învăţarea limbilor străine publicat de

Consiliul Europei în 1998. Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza

achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare

derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe cheie din

patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2)

comunicarea în limbi străine, (5) ”a învăţa să înveţi”, (6) competenţe interpersonale,

interculturale, sociale şi civice, (8) sensibilizarea la cultură, domenii asumate şi de sistemul de

învăţământ românesc.

Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi

dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare eficientă

prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Implementation


of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute

în Cadrul comun de referinţă european.

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003, disciplina

LIMBI MODERNE are următorul regim de predare la clasele a IX-a, liceu:

ÎN TRUNCHIUL COMUN 1. ca LIMBA 1 (anul VII de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,

profilurile şi specializările 2. ca LIMBA 2 (anul V de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,

profilurile şi specializările (cu excepţia şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale)

3. ca LIMBA 3 (anul I de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi specializările prin înlocuirea uneia dintre limbile moderne (L1 sau L2) studiate în gimnaziu (cu aceeaşi alocare orară cu acestea)

ÎN CURRICULUM DIFEREN ŢIAT 4. numai ca LIMBA 1 (anul VII de studiu) – cu o alocare orară de 1 oră la filiera

teoretică, profil umanist şi la filiera vocaţională, profil militar (M.A.I. şi M.Ap.N.)1

ÎN CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 5. ca LIMBA 3 (anul I de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi

specializările; limba 3 se poate studia şi în cazul şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale (care, în conformitate cu art. 8, alin. 3 din OMECT 5723 / 2003, nu au ore prevăzute pentru L2 în trunchiul comun sau în curriculum diferenţiat).

Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a IX-a

de liceu este format din:

- PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1 (anul VII de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a III-a;

- PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2 (anul V de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a

- PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3 (anul I de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care doresc ca pe durata liceului să studieze o altă limbă modernă decât una dintre cele studiate în gimnaziu şi elevilor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care nu au studiat limba modernă 2 în gimnaziu (şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii).

Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină

competenţe şi Forme de prezentare a conţinuturilor.

Structura programelor este următoarea:

1. COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);

1 Programele pentru ora din CD pentru profilurile Militar M.A.I. şi M.A.P.N. va fi elaborat în şcolile respective


NOTA: Termenul de „competenţe generale”, fie că este vorba de programa 1, 2 sau 3, se sprijină pe

conceptul de „competenţe generale individuale”, aşa cum acesta este definit în Cadrul European Comun de Referinţă dar adaugă la abilităţile subiectului în situaţie de învăţare şi de comunicare (a stăpâni sistemul limbii, a utiliza cunoştinţele noţionale şi empirice despre lume, a şti să fii, a şti să înveţi) şi alte ansambluri de cunoştinţe referitoare la producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare. Din acest punct de vedere, formularea competenţelor generale în curriculum-ul de limbi străine pentru liceu include, în mod deliberat, şi elemente pe care autorii Cadrul European Comun de Referinţă le explicitează la capitolul „activităţi de limbaj” (2.1.3.) Insistenţa asupra receptării, a producerii, a interacţiunii şi a medierii chiar în enunţul competenţelor generale nu este întâmplătoare. Ea atestă orientarea spre praxis a actualului curriculum şi ar trebui să inducă un comportament dinamic, atât la profesor, cât şi la elev, în sensul că sarcinile de comunicare, atinse prin activităţi, dezvoltă competenţa de comunicare în şi prin schimbul verbal, atât în codul scris cât şi în codul oral al limbii.

In acelaşi timp, prezenţa semnificativă a unor termeni, care aparţin sferei activităţilor, în formularea generică a celor patru competenţe este de natură să sublinieze că scopul învăţării este nu transmiterea de cunoştinţe despre limba în sine, ci antrenarea elevilor în operaţii discursive din ce în ce mai complexe. Pe de altă parte, din considerente de politică educaţională, accentul pus pe comportament justifică evidenţierea valorilor şi a atitudinilor în mod distinct, pentru a fi scoasă la iveală mai pregnant legătura cu finalităţile şi profilul de formare în învăţământul obligatoriu din România. Astfel, trăsături de personalitate şi atitudini, care ţin de imaginea de sine şi respectiv imaginea celuilalt în comunicare (lingvistică şi interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de valori şi poziţionate în curriculum-ul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, faţă de referenţialul european care aşează trăsăturile de personalitate şi atitudinile sub genericul competenţei generale individuale „a şti să fii”. Cele două opţiuni vehiculează, în principiu, aceeaşi termeni şi propun, în particular, configuraţii compatibile.

Observaţiile precedente îşi menţin pertinenţa şi în perspectiva evoluţiei procesului de învăţare la limbi moderne.

2. VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul liceal);

3. COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR . Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite forme de prezentare a conţinuturilor. În cazul Programei 1, în rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe / elemente de competenţă scrise cu aldine; formarea acestora va fi urmărită numai la elevii din clasele care au prevăzută o oră în CD (filiera teoretică, profil umanist). Rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri de text, categorii de conţinuturi lingvistice), conţinuturi factuale şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi); în cazul Programei 1 aceste rubrici sunt structurate pe Trunchiul comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), iar tipurile de conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” se vor utiliza numai la clasele care au prevăzută o oră în CD (filiera teoretică, profil umanist) la limba modernă 1. Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurând acestuia un caracter mai practic şi mai transparent.

4. SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii: � Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:

� Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.)

� Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice utilizate în comunicare)


� Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utilizate în adecvarea funcţională a comunicării)

� Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic)

Competenţele generale sunt comune pentru programele 1 şi 2, iar din programa 3 lipseşte

competenţa referitoare la transferul şi medierea mesajelor, considerându-se că aceasta este dificil

de atins de către elevi care încep studiul limbii italiene abia în clasa a IX-a.

La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi

dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje

orale şi scrise; în clasa a IX-a şi următoarele, alături de două competenţe generale care continuă

acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi

medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară în condiţiile în care

comunicarea reală implică în majoritatea situaţiilor un receptor şi un emiţător în cadrul unei relaţii

parteneriale. În cazul medierii şi transferului mesajelor (programele 1 şi 2) avem de-a face cu o

competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un

cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi

reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.

Valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.

Seturile de Competenţe specifice corelate cu Forme de prezentare a conţinuturilor sunt

urmate de sugestii metodologice de aplicare, menite a veni în sprijinul cadrelor didactice în

vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient. Capitolul de sugestii metodologice

este structurat în două domenii: 1) liste de conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru

fiecare programă pentru construirea demersului didactic, şi 2) un scurt ghid metodologic pentru

proiectarea şi derularea activităţii la clasă. Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice

pentru contextualizarea activităţilor de învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri

lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii

comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică

educaţională ale MECT şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,

competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de

Referinţă. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a

nivelului de achiziţie a competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală

certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora,

pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi


corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu

recomandările Comisiei Europene.

Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al liceului, următoarele:

• Limba 1 - nivelul B1 pentru toate competenţele • Limba 2 - nivel B1 pentru competenţele de receptare; nivel A2 pentru competenţele de

producere – • Limba 3 - nivelul A1+ pentru toate competenţele


COMPETENŢE GENERALE

Limba modernă 1 şi limba modernă 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

comunicare

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de

comunicare

Limba modernă 3

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de

comunicare



VALORI ŞI ATITUDINI

- Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în

echipă în diferite situaţii de comunicare

- Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale

- Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale transmise cu ajutorul limbii italiene

- Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian

Programa 1 (limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee) 2

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON ŢINUTURILOR 3

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 1.1 Identificarea sensului global într-un mesaj oral / text de complexitate medie 1.2 Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul vizual 1.3 Identificarea de detalii din mesaje orale / texte (documente autentice) 1.4 Utilizarea de informaţii din mai multe texte pentru îndeplinirea unei sarcini structurate de lucru 1.5 Recunoaşterea organizării logice a unui paragraf / text literar

• Prezentări orale (de dificultate şi lungime medie) pe teme de interes • Conversaţii / înregistrări audio / video sau citite cu glas tare de către profesor • Interviuri / rapoarte orale • Fragmente (de dificultate şi lungime medie) de text de informare generală • Paragrafe descriptive şi narative • Texte adecvate profilului

• Texte (de dificultate şi lungime medie) de informare generală din diverse surse • Înregistrări din programe de ştiri • Texte literare

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 2.1 Descrierea coerentă (oral / în scris) a unor activităţi cotidiene, obiceiuri etc., utilizând comparaţii 2.2 Relatarea conţinutului unui film / a unei povestiri, pe baza unui plan de idei dat 2.3 Redactarea de paragrafe pe o temă de interes 2.4 Completarea de formulare 2.5 Redactarea de texte funcţionale simple 2.6 Descrierea într-un scurt raport oral/ scris a desfăşurării unei activit ăţi de grup / proiect individual / activit ăţi cotidiene etc.

• Descrieri de obiecte, persoane • Povestire orală / scrisă • Paragrafe pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate • Eseuri structurate • Formulare

• Eseuri semistructurate • Rapoarte orale / scrise


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 3.1 Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de răspuns 3.2 Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul formal/ informal folosit de interlocutor 3.3 Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor

• Dialogul • Conversaţia cotidiană • Interviul structurat • Mesaje personale • Scrisori personale4 • Funcţii comunicative necesare: - a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal; - a face urări cu o anumită ocazie; - a exprima intenţia/opinia personală/acordul/ dezacordul

• Discuţia • Scrisori oficiale simple • Funcţii comunicative necesare: - a exprima şi a solicita o opinie/propunere; - a ccepta/refuza o ofertă/invitaţie; - a exprima o dorinţă/necesitate;

2 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculum pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile respective 3 Competenţele scrise cu aldine şi conţinuturile din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” aparţin curriculumului diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu teoretic, profil umanist, care au prevăzută oră în CD în planul cadru. 4 Acestea vor fi alese de profesori dintre cele marcate cu aldine din lista de la cap. CONŢINUTURI RECOMANDATE

Limba italiană, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 10

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare


Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 4.1 Transformarea mesajelor din vorbire directă în vorbire indirectă 4.2 Utilizarea dicţionarului bilingv pentru traducerea unor texte funcţionale scurte din limba italiană în limba română. 4.3 Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe a conţinutului unui mesaj oral / scris 4.4 Traducerea unor texte scurte din domenii de interes utilizând dicţionarul

• Opinii (înregistrări audio) • Dialoguri (înregistrate sau interpretate) • Prospecte, instrucţiuni, • Texte de informare generală • Notiţe • Tehnici de utilizare a dicţionarului bilingv

• Fragmente / texte literare de dificultate medie • Comentarii (înregistrări audio)


Programa 2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON ŢINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

1.1 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză normală 1.2 Extragerea sensul global / ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin 1.3 Deducerea înţelesului unor elemente necunoscute cu ajutorul contextului 1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

• Povestiri • Rapoarte / prezentări orale / scrise • Interviuri • Diagrame, grafice, tabele sinoptice • Texte / fragmente de informare generală • Dialoguri, conversaţii, interviuri • Articole de presă, emisiuni de ştiri radio / TV

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

2.1 Redactarea de instrucţiuni, reclame, pagini de jurnal 2.2 Elaborarea – oral sau în scris – a unor descrieri simple, cu referire la evenimente sau experienţe personale, pe bază de suport vizual sau de plan de idei

• Povestire / Prezentare orală / scrisă • Descrieri de obiecte, persoane • Paragrafe pe diverse arii tematice,

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

3.1 Exprimarea acordului şi dezacordului faţă de opiniile exprimate în cadrul unei discuţii 3.2 Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de informaţii simplu şi direct 3.3 Redactarea unor mesaje / scrisori personale în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze, cu explicaţii simple 3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, pe care o poate întrerupe pentru a cere formulări sau repetări

• Dialogul • Conversaţia cotidiană • Mesaje personale • Scrisori personale simple • Funcţiile comunicative necesare: - a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal; - a saluta, a face prezentări - a cere permisiunea; - a face urări cu o anumită ocazie; - a exprima intenţia/opinia personală - a exprima acordul/dezacordul

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

4.1 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe 4.2 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială 4.3 Reformularea, la cererea partenerului de dialog, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare

• Fragmente de texte de informare generală • Notiţe • Opinii (înregistrări audio) • Dialoguri, conversaţii


Programa 3 (limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)


1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

1.1 Desprinderea sensului global / ideii principale al unui mesaj scurt articulat clar şi rar / text scurt 1.2 Asocierea de informaţii factuale dintr-un text citit / auzit cu o imagine / un set de imagini 1.3 Identificarea de informaţii specifice în materiale simple de tipul broşurilor de informare, fragmente de text care descriu evenimente, alte texte autentice 1.4 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit

• povestire orală • articole de ziar • publicitate • conversaţii • dialoguri simple • texte scurte autentice sau adaptate

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

2.1 Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat, folosind o intonaţie adecvată 2.2 Folosirea de formule orale / scrise simple, adecvate unor situaţii de comunicare uzuale 2.3 Formularea / redactarea de instrucţiuni pentru activităţi cotidiene 2.4 Redactarea unui text scurt, format din fraze simple, folosind elemente de relaţie simple, despre evenimente, persoane din mediul familial, după un plan dat

• Invitaţie, telegramă, anunţ publicitar, bilet • Paragrafe simple • Descriere simplă orală sau scrisă

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor

3.1 Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe teme familiare 3.2 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală directă 3.3 Îndeplinirea de instrucţiuni simple, orale sau scrise, în contexte funcţionale, dacă acestea sunt completate şi de imagini sau scheme 3.4 Orientarea în spaţiu pe baza unui set de instrucţiuni simple articulate clar şi rar

• Dialoguri situaţionale • Conversaţii simple • Mesaje scurte • Instrucţiuni simple • Funcţiile comunicative necesare: - a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal; - a saluta, a face prezentări - a cere permisiunea; - a face urări cu o anumită ocazie; - a exprima acordul/ dezacordul


SUGESTII METODOLOGICE

CONŢINUTURI RECOMANDATE NOTE: 1. Comisia naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea

competenţelor specifice şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos

2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de prespecializare al fiecărei clase.

3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, pentru texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 1

(limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)5 TEME6

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 1 să fie proiectate şi realizate în contextul

următoarelor teme:

• DOMENIUL PERSONAL � Relaţii interumane / interpersonale � Viaţa personala (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) � Universul adolescenţei (cultura, arte, sport) � Aspecte ale vieţii cotidiene din Italia

• DOMENIUL PUBLIC � Ţări şi oraşe – Călătorii � Aspecte din viaţa contemporană (sociale, literare, tehnice, ecologice) � Mass-media

• DOMENIUL OCUPAŢIONAL � Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional � Activităţi din viaţa cotidiană

• DOMENIUL EDUCAŢIONAL � Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, personalităţi) � Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului italian şi ale culturii universale � Texte din literatura italian ă

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII7: Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul

comunicării didactice, ele vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare / îmbogăţire a funcţiilor comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

5 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculum pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile respective 6 Domeniile tematice notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist 7 Elemente de construcţie a comunicării notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist


Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

1. FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE

regulile de pronunţie accentul reguli de despărţire în silabe eliziunea “troncamento”

2. VOCABULAR cuvinte şi sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice (expresii, familii de cuvinte, sinonime, antonime) formarea cuvintelor prin derivare (substantive, adjective, verbe)

3. ELEMENTE ŞI STRUCTURI GRAMATICALE RELUARE ŞI CONSOLIDARE Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea şi omiterea articolului Prepoziţia articulată Substantivul: sovrabbondante; pluralul substantivelor (cu excepţiile: uovo, paio, tempio,

miglio, bue, uomo, dio) Adjectivul calificativ: grade de comparaţie Pronumele personal: în nominativ, în dativ, în acuzativ (forme accentuate şi neaccentuate);

pronumele de politeţe; formele combinate Pronumele relativ Numeralul cardinal (1-1000) ordinal Verbul: indicativul (prezent, perfect compus, imperfect, mai mult ca perfectul, viitorul,

viitorul anterior, condiţional prezent) Particulele ci, vi, ne (valoare pronominală şi adverbială) Prepoziţia – formele cele mai frecvente în comunicare Conjuncţia – formele cel mai frecvent utilizate în coordonare şi subordonare

ELEMENTE NOI Perfectul simplu Conjunctivul (prezent, perfect, imperfect, mai mult ca perfect) Cazurile de folosire a conjunctivului Condiţionalul trecut Imperativul (fără folosirea pronumelui) Adverbul

Formarea adverbului Gradele de comparaţie

Concordanţa timpurilor la modul indicativ Fraza condiţională (periodo ipotetico)


FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII 8:

Pe parcursul clasei a IX-a la L. 1 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii: 1. A da şi a solicita informaţii:

a solicita şi a oferi informaţii generale; a oferi şi a solicita informaţii de ordin personal; a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane; a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular; a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); a solicita informaţii despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut); a oferi informaţii despre vreme; a solicita / oferi informaţii despre diverse evenimente; a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc. a descrie persoane, locuri, evenimente; a cere şi a oferi informaţii de orientare în spaţiu.

1. A descoperi şi a exprima atitudini intelectuale: a-şi exprima acordul / dezacordul; a exprima şi a solicita o opinie; a exprima motive; a exprima acţiuni/stări posibile; a compara acţiunile prezente cu cele trecute; a accepta şi a refuza o ofertă/invitaţie; a exprima obligaţia de a face ceva; a exprima interdicţia de a face ceva; a trage concluzii; a exprima puncte de vedere personale.

2. A descoperi şi a exprima atitudini emoţionale: a exprima o dorinţă/necesitate; a exprima preferinţe; a exprima intenţia; a folosi stilul formal / informal.

3. A descoperi şi a exprima atitudini morale: a da sfaturi; a cere scuze.

4. A convinge, a determina cursul unei acţiuni: a exprima propuneri; a lua decizii; a planifica o acţiune; a da instrucţiuni; a încuraja / avertiza pe cineva.

5. A comunica în societate: a saluta; a face prezentări; a oferi un obiect în mod politicos; a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie; a face urări cu o anumită ocazie.

8 Funcţiile comunicative ale limbii notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist


CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)

TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: • DOMENIUL PERSONAL

� Relaţii interpersonale � Alimentaţie � Sănătate � Timpul liber � Universul adolescenţei (stiluri de viaţă)

• DOMENIUL PUBLIC � Călătorii � Protecţia mediului

• DOMENIUL OCUPAŢIONAL � Profesiuni

• DOMENIUL EDUCAŢIONAL � Universul cultural italian – trecut şi prezent � Obiceiuri şi tradiţii

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul comunicării didactice, ele vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare / îmbogăţire a funcţiilor comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele

elemente de construcţie a comunicării:

1. FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE regulile de pronunţie accentul reguli de despărţire în silabe eliziunea

2. VOCABULAR cuvinte şi sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice (expresii, familii de cuvinte, sinonime, antonime)

3. ELEMENTE ŞI STRUCTURI GRAMATICALE

RELUARE ŞI CONSOLIDARE 1. Articolul (hotărât, nehotărât, partitiv) 2. Prepoziţiile articulate 3. Substantivul (genul, numărul, formarea pluralului) 4. Adjectivul calificativ (gradele de comparaţie) şi pronominal (demonstrativ, posesiv) 5. Pronumele personale în nominativ, dativ, acuzativ 6. Pronumele combinate 7. Verbul (recapitularea indicativului şi a condiţionalului) la diateza activă şi reflexivă


ELEMENTE NOI

Modul conjunctiv prezent şi trecut - forme şi principalele contexte de utilizare Modul imperativ Conjuncţia – formele cel mai frecvent utilizate în coordonare şi subordonare Prepoziţia – formele cele mai frecvente în comunicare Interjecţia Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii: • A solicita şi a oferi informaţii generale • A solicita şi a oferi informaţii de ordin

personal • A solicita şi a oferi informaţii despre

sănătate • A solicita şi a oferi informaţii despre

locuri de interes cultural / turistic • A solicita confirmarea unei informaţii • A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea

unui mesaj • A solicita şi a oferi informaţii despre

evenimente, experienţe şi activităţi trecute

• A descrie persoane şi obiecte • A cere şi a exprima o părere A exprima

probabilitatea • A exprima o dorinţă sau o preferinţă • A formula o interdicţie • A invita pe cineva / a răspunde la o invitaţie • A da instrucţiuni • A planifica o acţiune • A oferi, a accepta sau a refuza ajutorul cuiva


(limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)

TEME

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 1 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: • DOMENIUL PERSONAL

� Universul apropiat: însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii, ocupaţie, hobby-uri � Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale � Alimentaţie � Petrecerea timpului liber: activităţi sportive, emisiuni de televiziune

• DOMENIUL PUBLIC � Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu � Magazine, cumpărături, bani � Lumea înconjurătoare: plante şi animale

• DOMENIUL OCUPAŢIONAL � Principalele profesiuni

• DOMENIUL EDUCAŢIONAL � Şcoala: relaţii cu colegii, orar, materii � Obiceiuri şi tradiţii: sărbători tradiţionale, anecdote tipice � Universul italian: oraşe, monumente, muzee


ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul

comunicării didactice, ele vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare / îmbogăţire a funcţiilor comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Alfabetul (sunetele, literele, eliziunea şi accentul) Reguli de pronunţie Despărţirea în silabe Substantivul (gen şi număr) Articolul (hotărât, nehotărât, partitiv) Adjectivul calificativ (gen şi număr) Adjective şi pronume demonstrative şi posesive Pronumele personal şi de politeţe (N) Numeralul cardinal (1-100) Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate (andare, dare, dire, dovere, fare, potere, sapere, stare, volere, venire, tenere), verbele auxiliare, perfectul compus, imperfectul, viitorul. Imperativul: forme uzuale Adverbul de cantitate, de afirmaţie şi de negaţie Prepoziţii simple şi articulate

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 3 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii: • A solicita şi a oferi informaţii generale • A solicita şi a oferi informaţii de ordin

personal • A solicita şi a oferi informaţii despre

sănătate • A descrie persoane • A cere şi a oferi o părere • A solicita şi a oferi informaţii cu caracter

de orientare

• A caracteriza acţiuni sau persoane • A invita / a răspunde la o invitaţie • A da instrucţiuni • A exprima motivele unei acţiuni / unei

alegeri


SCURT GHID METODOLOGIC 9

Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

- proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;

- transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza

feedback-ului obţinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTIC Ă – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.

Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în

care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor

tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.

5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate.

Structura planific ării calendaristice Nr. U.Î.

Conţinuturi ale U.Î. � tematic � elemente de construcţie a

comunicării � funcţii comunicative

Competenţe specifice vizate

Număr de ore alocate

Săptămâna Observaţii (amendamente)

II. PROIECTAREA UNEI UNIT ĂŢI DE ÎNV ĂŢARE

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.

Detalieri ale conţinuturilor unităţii de învăţare


Activit ăţi de învăţare

Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?) - tema (detaliată pe lecţii) - text / tip de text - elemente de construcţie

a comunicării - funcţii comunicative

9 Pentru detalii, a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002


III. TIPURI DE ACTIVIT ĂŢI ŞI EXERCI ŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare - exerciţii de identificare - exerciţii de discriminare - exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris - exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) - exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie,

descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de

tabele/ diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, - proiecte individuale

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de completare de formulare, text lacunar - exerciţii de construire a paragrafului - exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan - exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare - dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol - discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu - expunere / prezentare sub formă de monolog - exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare,

carte poştală, cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate) - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat şi semistructurat - exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) - proiect

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj,

scrisoare de răspuns - joc de rol, discuţie - prezentare - exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei/enunţuri - exerciţii de formulare/construire a unei argumentări/a unui interviu - exerciţii de redactare a unor texte/scrisori cu paşi daţi - exerciţii de luare de notiţe - proiecte de grup 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe - exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers - proiecte individuale sau de grup IV. EVALUAREA

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în


evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

• Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) • Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării • Proiectul • Portofoliul • Autoevaluarea

Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare. PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.

Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: - să facă o cercetare (investigaţie); - să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar

tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol/serbare etc.);

- să elaboreze raportul final. - să facă prezentarea publică a proiectului

Etapele realizării unui proiect sunt: 1. Alegerea temei; 2. Planificarea activităţii:

- Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup; - Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;


- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);

3. Cercetarea propriu-zisă. 4. Realizarea materialelor. 5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create. 6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.

Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; - şi cel care urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

Esenţa proiectului constă: 1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în

contexte autentice; 2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie; 3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,

tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund; 4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,

microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.) 5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă. Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru

modul de prezentare şi/sau pentru produsul realizat. Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni: 1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii

să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);

2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);

3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);


4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.

5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi evaluată.

Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore: - motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi

diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi; - prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate) Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi

experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi: • un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale; • o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi

experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.

• un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:

• listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);

• listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

• interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe; • răspunsuri la chestionare, interviuri;


• proiecte / părţi de proiecte realizate; • traduceri; • fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi

(reproduceri / creaţii personale); • texte literare (poezii, fragmente de proză); • lucrări scrise curente / teste; • compuneri / creaţii literare personale; • contribuţii personale la reviste şcolare; • extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată; • corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul permite elevului: - să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice; - să-şi planifice învăţarea; - să-şi monitorizeze progresul - să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul permite profesorului: - să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului; - să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia; - să programeze învăţarea; - să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este

nevoie - să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei. Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din

Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţa acestuia.

Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5099/09.09.2009

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII ŞI INOV ĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ


LIMBA ITALIAN Ă

(LIMB Ă MODERNĂ 2)

CLASA A IX-A

Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 5099/09.09.2009

Bucureşti, 2009

Limba italiană – L2 – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de LIMBĂ MODERNĂ L2 pentru clasa a IX-a a fost elaborat avându-se în vedere următoarele: • structura sistemului de învăţământ liceal din România; • curriculumul parcurs de elevi până în clasa a VIII-a; • reperele impuse de OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 şi OM 3412/16.03.2009 privind

aprobarea Planurilor cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a (teoretic şi vocaţional), respectiv pentru clasele a IX-a şi a X-a, profil tehnologic;

• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu; • necesitatea de a oferi un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale exprimat în termeni de achiziţii

finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.

Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri şi a fost elaborat urmărindu-se:

A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă. În aceste condiţii, proiectarea curriculară a pornit de la trei puncte de reper: programele din clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi Cadrul Comun de Referinţă European pentru învăţarea limbilor străine publicat de Consiliul Europei în 1998. Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe cheie din patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2) comunicarea în limbi străine, (5) ”a învăţa să înveţi”, (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice, (8) sensibilizarea la cultură, domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc. Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare eficientă prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Key Competences for Long Life Learning” programme (2006), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul comun de referinţă european pentru Limbi.


În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 OM şi 3412/16.03.2009, disciplina LIMBA MODERN Ă L2 are următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a X-a:

Filieră Profil Specializare Număr de ore pe săptămână

(TC + CD) Clasa a IX-a Clasa a X-a

Teor

etică Real toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Umanist toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Teh

nolo

gică

Tehnic toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Resurse naturale şi protecţia mediului

toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Servicii toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Voc

aţio

nală

Militar (M.Ap.N.) Matematică-informatică 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Ordine şi securitate publică

Ştiinţe sociale 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Pedagogic toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Artistic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Sportiv toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Teologic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a IX-a, ciclul inferior de liceu L2 este format din:

- PROGRAMA pentru limba modernă 2 (anul V de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a

Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină competenţe şi Forme de prezentare a conţinuturilor.

Structura programelor este următoarea:

1. COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);


NOTA: Termenul de „competenţe generale” se sprijină pe conceptul de „competenţe generale individuale”, aşa cum

acesta este definit în Cadrul European Comun de Referinţă dar adaugă la abilităţile subiectului în situaţie de învăţare şi de comunicare (a stăpâni sistemul limbii, a utiliza cunoştinţele noţionale şi empirice despre lume, a şti să fii, a şti să înveţi) şi alte ansambluri de cunoştinţe referitoare la producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare. Din acest punct de vedere, formularea competenţelor generale în curriculum-ul de limbi străine pentru liceu include, în mod deliberat, şi elemente pe care autorii Cadrul European Comun de Referinţă le explicitează la capitolul „activităţi de limbaj” (2.1.3.) Insistenţa asupra receptării, a producerii, a interacţiunii şi a medierii chiar în enunţul competenţelor generale nu este întâmplătoare. Ea atestă orientarea spre praxis a actualului curriculum şi ar trebui să inducă un comportament dinamic, atât la profesor, cât şi la elev, în sensul că sarcinile de comunicare, atinse prin activităţi, dezvoltă competenţa de comunicare în şi prin schimbul verbal, atât în codul scris cât şi în codul oral al limbii.

În acelaşi timp, prezenţa semnificativă a unor termeni, care aparţin sferei activităţilor, în formularea generică a celor patru competenţe este de natură să sublinieze că scopul învăţării este nu transmiterea de cunoştinţe despre limba în sine, ci antrenarea elevilor în operaţii discursive din ce în ce mai complexe. Pe de altă parte, din considerente de politică educaţională, accentul pus pe comportament justifică evidenţierea valorilor şi a atitudinilor în mod distinct, pentru a fi scoasă la iveală mai pregnant legătura cu finalităţile şi profilul de formare în învăţământul obligatoriu din România. Astfel, trăsături de personalitate şi atitudini, care ţin de imaginea de sine şi respectiv imaginea celuilalt în comunicare (lingvistică şi interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de valori şi poziţionate în curriculum-ul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, faţă de referenţialul european care aşează trăsăturile de personalitate şi atitudinile sub genericul competenţei generale individuale „a şti să fii”. Cele două opţiuni vehiculează, în principiu, aceeaşi termeni şi propun, în particular, configuraţii compatibile.

Observaţiile precedente îşi menţin pertinenţa şi în perspectiva evoluţiei procesului de învăţare la limbi moderne.

2. VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul liceal);

3. COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR . Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite forme de prezentare a conţinuturilor. În rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe/ elemente de competenţă scrise cu aldine; formarea acestora va fi urmărită numai la elevii din clasele care au prevăzută o oră în CD. Rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri de text, categorii de conţinuturi lingvistice), conţinuturi factuale şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi); aceste rubrici sunt structurate pe Trunchiul comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), iar tipurile de conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” se vor utiliza numai la clasele care au prevăzută o oră în CD la limba modernă 2. Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurând acestuia un caracter mai practic şi mai transparent.

4. SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:

� Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:

� Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare)

� Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice utilizate în comunicare)

� Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utilizate în adecvarea funcţională a comunicării)


La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje orale şi scrise; în clasa a IX-a şi următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară în condiţiile în care comunicarea reală implică în majoritatea situaţiilor un receptor şi un emiţător în cadrul unei relaţii parteneriale. În cazul medierii şi transferului mesajelor avem de-a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.


Seturile de Competenţe specifice corelate cu Forme de prezentare a conţinuturilor sunt urmate de sugestii metodologice de aplicare, menite a veni în sprijinul cadrelor didactice în vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient. Capitolul de sugestii metodologice este structurat în două domenii: 1) liste de conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru fiecare programă pentru construirea demersului didactic, şi 2) un scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă. Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MECI şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi . Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.

Nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă va fi, la finele ciclului inferior al liceului, următorul:

• Limba 2 - nivel B1 pentru competenţele de receptare; nivel A2 – pentru competenţele de producere


LIMBA MODERN Ă 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare





- Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare

- Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale

- Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale transmise cu ajutorul limbii italiene

- Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian


Programa L2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)1




Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 1.1 Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin 1.2 Deducerea din context a înţelesului unor elemente necunoscute dintr-un text citit 1.3 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză normală 1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele, hăr ţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

• Povestiri • Interviuri • Texte/ fragmente de informare generală • Dialoguri, conversaţii

• Rapoarte/ prezentări orale/ scrise • Diagrame, grafice, tabele sinoptice • Articole de presă, emisiuni de ştiri radio/ TV

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor Trunchi comun Curriculum diferen ţiat

2.1 Redactarea de instrucţiuni, reclame, pagini de jurnal 2.2 Elaborarea – oral sau în scris – a unor descrieri simple, cu referire la evenimente sau experienţe personale, pe bază de suport vizual sau de plan de idei

• Povestire • Prezentare orală • Descrieri de obiecte,

persoane • Paragrafe pe diverse

arii tematice

• Prezentare scrisă



Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 3.1 Comunicarea interactivă într-un schimb de informaţii simplu şi direct 3.2 Redactarea unor mesaje/ scrisori personale simple de răspuns la o solicitare 3.3 Exprimarea acordului/ dezacordului faţă de opiniile exprimate în cadrul unui schimb de idei pe teme de interes 3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, pe care o poate întrerupe pentru a cere formul ări sau repetări

• Dialogul • Conversaţia cotidiană • Mesaje personale • Scrisori personale

simple

• Funcţiile comunicative necesare:

- a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal; - a saluta, a face prezentări; - a face urări cu o anumită ocazie;

- a cere permisiunea pentru a putea întrerupe; - a exprima intenţia/ opinia personală; - a exprima acordul/ dezacordul.



Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 4.1 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială 4.2 Reformularea, la cererea partenerului de dialog, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare 4.3 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe, cu suport dat

• Fragmente de texte de informare generală

• Dialoguri, conversaţii

• Înregistrări audio • Notiţe

1 Pentru Filiera tehnologică (2 ore/ săptămână în TC), toate conţinuturile şi toate formele de prezentare ale conţinuturilor sunt obligatorii; 2 Competenţele scrise cu aldine şi conţinuturile din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” aparţin curriculumului diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu, care au prevăzută 1 oră în CD în planul cadru.

Limba italiană - L2, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 8

RECOMANDĂRI PRIVIND CON ŢINUTURILE ÎNV ĂȚĂRII

NOTE: 1. Comisia naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi a

valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos 2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de

prespecializare al fiecărei clase. 3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel:

• pentru texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate; • pentru texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa L2

(limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee) 3 TEME 4 Se recomandă ca activităţile de învăţare la L2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: • DOMENIUL PERSONAL

� Relaţii interpersonale � Alimentaţie � Sănătate � Timpul liber � Universul adolescenţei (stiluri de viaţă)

• DOMENIUL PUBLIC � Călătorii � Protecţia mediului

• DOMENIUL OCUPAŢIONAL � Profesiuni

• DOMENIUL EDUCAŢIONAL � Universul cultural italian – trecut şi prezent � Obiceiuri şi tradiţii

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNIC ĂRII 5: Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate. În cadrul comunicării

didactice, ele vor fi introduse în mod raţional, potrivit nevoilor de exersare/ îmbogăţire a funcţiilor comunicative şi nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: 1. FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE

regulile de pronunţie accentul reguli de despărţire în silabe eliziunea

2. VOCABULAR cuvinte şi sintagme corespunzând funcţiilor comunicative şi domeniilor tematice (expresii, familii de cuvinte, sinonime, antonime)

3. ELEMENTE ŞI STRUCTURI GRAMATICALE RELUARE ŞI CONSOLIDARE 1. Articolul (hotărât, nehotărât, partitiv) 2. Prepoziţiile articulate 3. Substantivul (genul, numărul, formarea pluralului)

3 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculum-ul pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile respective. 4 Domeniile tematice notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele care au prevăzută 1 oră/ săptămână în CD. 5 Elemente de construcţie a comunicării notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele care au prevăzută 1 oră/ săptămână în CD.


4. Adjectivul calificativ (gradele de comparaţie) şi pronominal (demonstrativ, posesiv) 5. Pronumele personale în nominativ, dativ, acuzativ 6. Pronumele combinate 7. Verbul (recapitularea indicativului şi a condiţionalului) la diateza activă şi reflexivă

ELEMENTE NOI Modul conjunctiv prezent şi trecut - forme şi principalele contexte de utilizare Modul imperativ (forma afirmativă, forma negativă) Conjuncţia – formele cel mai frecvent utilizate în coordonare şi subordonare Prepoziţia – formele cele mai frecvente în comunicare Interjecţia

Pe parcursul clasei a IX-a la limba modernă 2 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative6 ale limbii:

• A solicita şi a oferi informaţii generale • A solicita şi a oferi informaţii de ordin personal • A solicita şi a oferi informaţii despre sănătate • A solicita şi a oferi informaţii despre locuri de interes

cultural / turistic • A solicita confirmarea unei informaţii • A cere şi a da clarificări pentru în ţelegerea unui

mesaj • A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente,

experienţe şi activităţi trecute • A oferi, a accepta sau a refuza ajutorul cuiva

• A descrie persoane şi obiecte • A cere şi a exprima o părere • A exprima probabilitatea • A exprima o dorinţă sau o preferinţă • A formula o interdicţie • A invita pe cineva / a răspunde la o

invitaţie • A da instrucţiuni • A planifica o acţiune • A cere permisiunea


Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTIC Ă – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.

Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/ lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru

fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele

specifice vizate.

Structura planific ării calendaristice

Nr. U.Î.



Competenţe specifice

vizate



6 Funcţiile comunicative ale limbii notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele care au prevăzută 1 oră/ săptămână în CD. 7 Pentru detalii, a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002


II. PROIECTAREA UNEI UNIT ĂŢI DE ÎNV ĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.




Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?) - tema (detaliată pe lecţii) - text / tip de text - elemente de construcţie a

comunicării - funcţii comunicative

III. TIPURI DE ACTIVIT ĂŢI ŞI EXERCI ŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Receptarea de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare

- exerciţii de identificare - exerciţii de discriminare - exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris - exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) - exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie,

raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/ diagrame,

ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente - proiecte individuale

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de completare de formulare, text lacunar - exerciţii de construire a paragrafului - exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan - exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare - dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol - discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu - expunere/ prezentare sub formă de monolog - exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte poştală,

cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate) - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat şi semistructurat - exerciţii de rezumare/ expansiune (oral şi în scris) - proiect

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă

- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns

- joc de rol, discuţie - prezentare - exerciţii de grup: formulare/ ordonare/ esenţializare a unor idei/ enunţuri - exerciţii de formulare/ construire a unei argumentări/ a unui interviu - exerciţii de redactare a unor texte/ scrisori cu paşi daţi - exerciţii de luare de notiţe - proiecte de grup



- exerciţii de transfer şi transformare - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe - exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers - proiecte individuale sau de grup

IV. EVALUAREA Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă

modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare/ învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.



Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004

M I NI S TE R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C ET ĂRI I


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A X-A


L I M B A I T A L I A N Ă

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 4598 / 31.08.2004

Bucureşti, 2004

Limba italiană – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2

NOTĂ DE PREZENTARE

1. Principii

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a X-a a fost elaborat avându-se în

vedere următoarele:

• noua structură a sistemului de învăţământ liceal din România; • curriculumul parcurs de elevi până în clasa a IX-a; • reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de

învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a; • documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul

învăţământului obligatoriu; • necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,

exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.




C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: programele din clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.

Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ” Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.

2. Alocare orară

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003, disciplina limba italiană are următorul regim de predare la clasele a X-a, liceu:


ÎN TRUNCHIUL COMUN � ca LIMBA MODERNĂ 1 (anul VIII de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,

profilurile şi specializările � ca LIMBA MODERNĂ 2 (anul VI de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele,

profilurile şi specializările (cu excepţia şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale)

� ca LIMBA MODERNĂ 3 (anul II de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi specializările prin înlocuirea uneia dintre limbile moderne (L1 sau L2) studiate în gimnaziu (cu aceeaşi alocare orară ca cea înlocuită)

ÎN CURRICULUM DIFEREN ŢIAT � numai ca LIMBA MODERNĂ 1 (anul VIII de studiu) – cu o alocare orară de 1 oră la filiera

teoretică, profil umanist şi la filiera vocaţională, profil militar (M.A.I. şi M.Ap.N.)1

ÎN CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII � ca LIMBA MODERNĂ 3 (anul II de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele,

profilurile şi specializările; limba modernă 3 se poate studia şi de către elevii şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale (care, în conformitate cu art. 8, alin. 3 din OMECT 5723 / 2003, nu au ore prevăzute pentru L2 în trunchiul comun sau în curriculum diferenţiat).

� ca LIMBA MODERNĂ 1 sau 2 – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi specializările ca opţional de aprofundare sau, pe baza unor programe elaborate local, ca extindere, ca disciplină nouă sau ca opţional integrat

3. Tipuri de programe Pornind de la regimul de predare a limbii italiene, curriculumul pentru clasa a X-a liceu

este format din: � PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1 (anul VIII de studiu), care se adresează elevilor

de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii italiene în clasa a III-a;

� PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2 (anul VI de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii italiene în clasa a V-a;

� PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3 (anul II de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care doresc ca pe durata liceului să studieze limba italiană în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care nu au studiat limba modernă 2 în gimnaziu (şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii).

Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină competenţe şi tipuri de conţinuturi.

4. Structura programelor

1 . COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);

2 . VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);

3 . COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR . Această corelare constituie pivotul curriculumului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite conţinuturi.

1 Programele pentru ora din CD pentru profilurile Militar M.A.I. şi M.A.P.N. va fi elaborat în şcolile respective


4 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:

� Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în: • Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea

activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.)

• Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare)

• Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării)


Competenţele generale sunt comune pentru programele 1 şi 2, iar din programa 3 lipseşte competenţa referitoare la transferul şi medierea mesajelor, considerându-se că aceasta este dificil de atins in ciclul inferior al liceului de către elevii care încep studiul limbii italiene abia în clasa a IX-a.

La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje orale şi scrise; începând cu clasa a IX-a şi în următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară pentru ca elevii de vârsta liceală să devină conştienţi de modul în care o interacţiune orală / scrisă este eficientă şi să cunoască criteriile de evaluare a acestor interacţiuni. În cazul medierii şi transferului mesajelor (programele 1 şi 2) avem de-a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.

Valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.

Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor. Rubricile ”Competenţe specifice” conţin competenţe cu un grad de generalitate suficient de scăzut pentru a putea fi formate pe durata unui an şcolar. Rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri şi categorii de text) şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi).

În cazul Programei 1, în rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe / elemente

de competenţă scrise cu aldine; acestea vor fi formate la elevii din clasele care au prevăzută oră de CD (filiera teoretică, profil umanist). În această programă, rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” sunt structurate pe Trunchi comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), tipurile de conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” urmând a se utiliza numai la clasele care au prevăzută oră de CD (filiera teoretică, profil umanist) la limba modernă 1.

Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter mai practic şi mai transparent.

Capitolul de sugestii metodologice de aplicare este menit a veni în sprijinul cadrelor didactice în vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient şi este structurat în două subcapitole:

� conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru fiecare programă, pentru construirea demersului didactic;

� scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă.


Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MECT şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a capacităţilor / competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.

Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al liceului, următoarele: • Limba modernă 1 - nivelul B1 pentru toate competenţele • Limba modernă 2 - nivelul B1 pentru competenţele de receptare;

- nivelul A2 pentru competenţele de producere • Limba modernă 3 - nivelul A1 – pentru toate competenţele



Limba modernă 1 şi limba modernă 2





Limba modernă 3





• Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare

• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa internaţională a muncii şi la patrimoniul culturii universale

• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale

• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba modernă si prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian


PROGRAMA 1 (limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările) 2



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor TC

Forme de prezentare a conţinuturilor CD

1.1 Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul vizual 1.2 Identificarea sensului global al unui mesaj 1.3 Identificarea de informaţii cheie din texte autentice 1.4 Identificarea de detalii din mesaje orale / scrise (autentice) 1.5 Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru 1.6 Recunoaşterea organizării logice a unui paragraf / text literar

• Texte autentice de complexitate medie: conversaţii, înregistrări audio / video sau citite cu glas tare de către profesor, rapoarte orale, texte de informare generală, articole de presă • Paragrafe / texte descriptive şi narative • Prezentări orale (de dificultate şi lungime medie) pe teme de interes

• Texte de tipuri diverse (de lungime medie) de informare generală din diverse surse • Înregistrări audio-video din programe de ştiri • Texte literare • Texte adecvate profilului




2.1 Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi cotidiene, obiceiuri; 2.2 Relatarea conţinutului unui film/ al unei povestiri, pe baza unui plan de idei dat 2.3 Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes 2.4 Completarea de formulare 2.5 Redactarea de texte funcţionale simple 2.6 Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activit ăţi de grup / proiect individual / activit ăţi cotidiene etc.

• Descrieri de obiecte, persoane, situaţii • Povestire orală • Paragrafe • Articole de presă axate pe diverse arii tematice • Formulare şi alte texte funcţionale

• Rapoarte orale / scrise scurte • Redactări structurate • Povestire scrisă




1.1 Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de răspuns 1.2 Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul formal/ informal folosit de interlocutor 1.3 Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor

• Dialogul structurat • Conversaţia cotidiană • Mesaje personale • Scrisori personale • Funcţiile comunicative ale limbii necesare exercitării acestor competenţe

• Discuţia • Interviul ghidat • Scrisori oficiale simple (invitaţie, solicitare de informaţii şi / sau de documentaţie) • Funcţii comunicative ale limbii necesare exercitării acestei competenţe4

2 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculumul pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile respective 3 Competenţele scrise cu aldine şi conţinuturile din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” aparţin curriculumului diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu teoretic, profil umanist, care au prevăzută o oră în CD în planul cadru.





4. 1 Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă (relatarea la prezent a unor mesaje audiate) 4. 2 Utilizarea dicţionarului bilingv pentru traducerea unor texte funcţionale scurte din limba italiană în limba română 4. 3 Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe a conţinutului unui text scris / mesaj oral 4. 4 Traducerea în şi din limba română a unor texte scurte din domenii de interes utilizând dicţionarul

• Mesaje orale (înregistrate sau emise de profesor / elevi) • Prospecte, instrucţiuni, • Texte de informare generală • Notiţe • Tehnici de utilizare a dicţionarului bilingv

• Fragmente de texte literare de dificultate medie • Texte literare scurte (în forma originală sau adaptate) • Înregistrări audio / video din dotarea şcolii sau realizate de profesor

4 Acestea vor fi alese de profesori dintre cele marcate cu aldine din lista de la capitolul CONŢINUTURI RECOMANDATE


PROGRAMA 2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)




1.1 Identificarea unor informaţii specifice dintr-un text citit / ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză normală 1.2 Desprinderea sensului global / a ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin 1.3 Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute cu ajutorul contextului 1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

• Prezentări orale / scrise (de dificultate şi lungime medie) pe teme de interes • Texte de complexitate medie, autentice sau adaptate (articole, fragmente din articole, extrase din presa de tineret) • Dialoguri, conversaţii • Diverse configuraţii text-imagine • Grafice şi tabele • Înregistrări audio / video din prezentări de ştiri radio / TV



2.1 Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal 2.2 Elaborarea – oral sau în scris – unei descrieri simple a unui eveniment sau a unor experienţe personale, pe bază de suport vizual sau pornind de la un plan de idei

• Redactări cu caracter personal • Scurte anunţuri destinate spaţiului public

(anunţuri de mică publicitate) • Prezentare orală / scrisă • Descrieri de obiecte, persoane • Paragrafe pe diverse arii tematice



3.1 Exprimarea poziţiei (acord / dezacord) faţă de opiniile exprimate în cadrul unei discuţii 3.2 Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de informaţii simplu şi direct 3.3 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze 3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, pe care o poate întrerupe pentru a cere formulări sau repetări

• Dialogul • Conversaţia cotidiană • Mesaje personale • Scrisori personale simple • Funcţiile comunicative ale limbii

necesare exercitării acestor competenţe



4.1 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe cu suport dat 4.2 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială 4.3 Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme familiare

• Fragmente de texte de informare generală • Fişe şi instrucţiuni de lucru • Dialogul şi conversaţia • Înregistrări audio / video din dotarea

şcolii sau realizate de profesor


PROGRAMA 3 (limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)


1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare


1.1 Desprinderea sensului global / ideii principale ale unui mesaj scurt articulat clar şi rar / dintr-un text scurt 1.2 Asocierea de informaţii factuale dintr-un text citit / auzit cu o imagine/un set de imagini 1.3 Identificarea de informaţii specifice în materiale simple de tipul broşurilor de informare, fragmentelor de text care descriu evenimente, altor texte autentice 1.4 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit

• prezentare orală • fragmente din articole de presă • imagini publicitare • conversaţii • dialoguri simple • texte scurte, autentice sau adaptate



2.1 Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat, folosind o intonaţie adecvată 2.2 Folosirea de formule orale / scrise simple, adecvate unor situaţii de comunicare uzuale 2.3 Formularea / redactarea de instrucţiuni pentru activităţi cotidiene 2.4 Redactarea unui text scurt, format din fraze simple, folosind elemente de relaţie simple, despre evenimente, persoane din mediul familial, după un plan dat

• Invitaţie • Telegramă • Anunţ de mică publicitate • Paragrafe simple din texte funcţionale • Descriere simplă orală sau scrisă



3.1 Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe teme familiare 3.2 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală directă 3.3 Realizarea de instrucţiuni simple, orale sau scrise, în contexte funcţionale, când acestea sunt completate şi de imagini sau scheme 3.4 Orientarea în spaţiu pe baza unui set de instrucţiuni simple articulate clar şi rar

• Conversaţii simple • Instrucţiuni simple • Funcţiile comunicative ale limbii necesare exercitării acestor competenţe


SUGESTII METODOLOGICE

NOTE: 1. Comisia Naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor

specifice şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos

2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de prespecializare al fiecărei clase.

3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.


(limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)5

TEME6

Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

• Relaţii interpersonale • Viaţa personală (stil de viaţă, strategii de studiu, comportament social) • Universul adolescenţei (cultura, arte, sport)

DOMENIUL PUBLIC • Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, politice, istorice, culturale, educaţionale,

ecologice, strategii de utilizare a resurselor) • Democraţie, civism şi drepturile omului • Mass-media, publicitate

DOMENIUL OCUPAŢIONAL • Activităţi din viaţa cotidiană • Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional • Texte referitoare la aspecte teoretice ale specialităţii • Texte referitoare la aspecte practice ale specialităţii

DOMENIUL EDUCAŢIONAL • Viaţa culturală şi lumea artelor (arte vizuale, arte interpretative) • Descoperiri ştiinţifice şi tehnice • Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural de limbă italiană şi ale culturii universale • Texte din literatura italian ă

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII 7:

Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 1 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:

1. a exprima acordul/dezacordul 2. a argumenta o opinie 3. a realiza descrieri/prezentări de oraşe, personalităţi/aspecte culturale şi sociale 4. a exprima posibilitatea sau imposibilitatea 5. a relata o discuţie 6. a relata o întâmplare 7. a exprima gusturi/preferinţe 8. a exprima îndoiala/regretul 9. a exprima o stare fizică/psihică

5 Cu excepţia profilului Militar M.A.I. şi M.A.P.N., unde curriculumul pentru ora din CD va fi elaborat în şcolile respective 6 Domeniile tematice notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist 7 Funcţiile comunicative ale limbii notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist


ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII8:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării :

Substantivul • genul substantivelor după desinenţă şi sens; forme neregulate ale pluralului

Pronumele şi adjectivul • nehotărât: ognuno, qualcuno, niente, nulla; tale, ciascuno, alcuno, qualunque, qualsiasi, ogni,

qualque • gradele de comparaţie ale adjectivului: formele sintetice

Numeralul • folosirea numeralelor ordinale; • exprimarea procentelor/a secolelor • numerale distributive • numerale colective cu valoare substantivală: paio, coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio

Verbul • moduri nepersonale • imperativul + pronumele • diateza reflexivă, diateza pasivă

Conjuncţia • conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale subordonatoare: che, poiché, come se, perché,

affinché, benché, sebenne, perquanto, anche se, se, purché, appena che, prima che, senza che



TEME

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL � Viaţa personală (relaţii interpersonale, alimentaţie, educaţie, timp liber) � Timpul liber � Universul adolescenţei (cultură, arte, sport)

DOMENIUL PUBLIC � Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice) � Democraţie, civism şi drepturile omului � Mass-media � Ecologie

DOMENIUL OCUPAŢIONAL � Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional � Texte din domeniul diferitelor specialităţi

8 Elemente de construcţie a comunicării notate cu aldine vor fi utilizate numai la clasele din filiera teoretică, profilul umanist


DOMENIUL EDUCAŢIONAL � Universul cultural de limba italiană trecut şi prezent, obiceiuri şi tradiţii � repere culturale italiene (literatură, film, muzică, artă)

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 2 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:

1. a exprima acordul/ dezacordul/ aprecieri pozitive şi negative/ satisfacţia sau regretul

2. a solicita şi oferi informaţii generale şi de ordin personal

3. a exprima sentimente şi stări sufleteşti (dorinţa, teama, îndoiala, plictiseala)

4. a da/ cere lămuriri/ sfaturi

5. a redacta i felicitare/ scrisoare

6. a descrie obiecte/ persoane/ stări sufleteşti/ personaje



Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Articolul • folosirea articolului

Substantivul • pluralul substantivelor

Adjectivul • gradele de comparaţie: formele sintetice

Pronumele • pronumele şi adjectivul relativ: che, chi, il/la quale, il/le quali, cui • pronumele şi adjectivul interogativ • pronumele şi adjectivul nehotărât: qualcuno, chiunque, ognuno, niente, nulla, ogni, qualche, qualsiasi

Numeralul • numeralul distributiv • exprimarea secolelor şi a procentelor

Verbul • imperativul cu folosirea pronumelui personal • conjunctivul imperfect şi mai mult ca perfect • modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent/perfect)

Adverbul • formarea adverbului de mod • gradele di comparaţie

Fraza • concordanţa timpurilor la indicativ/ conjunctiv




TEME

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 3 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL • Viaţa personală (familie, relaţii interumane, sentimente, ocupaţii, hobby-uri) • Adolescentul în lumea contemporană (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii) • Petrecerea timpului liber

DOMENIUL PUBLIC

• Mijloace de transport, orientarea în spaţiu • La gară, la poştă, la hotel • Democraţie, civism şi drepturile omului • Mass-media • Natura şi viaţa

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

• Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional DOMENIUL EDUCATIONAL

• Scoală, educaţie • Repere culturale (teatru, muzică, artă, arhitectură) • Obiceiuri şi tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană • aspecte ale spaţiului cultural Italian

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: • a exprima urări cu diferite ocazii • a aduce precizări / a clarifica neînţelegeri • a cere şi a oferi informaţii pentru a se orienta • a exprima senzaţii, stări sufleteşti • a cere repetarea, explicitarea mesajului • a invita, a sfătui, a recomanda • a exprima regretul • a caracteriza / a exemplifica • a descrie obiecte, persoane



Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Articolul • folosirea articolului hotărât cu substantivele comune şi proprii

Substantivul • substantive cu plural neregulat


Adjectivul • gradele de comparaţie

Pronumele • pronumele în acuzativ şi dativ • pronumele nehotărât • pronumele relativ

Numeralul • cardinal, ordinal • exprimarea secolelor • cele patru operaţii aritmetice

Verbul • indicativ :prezentul verbelor neregulate ( tradurre, rimanere, salire, cogliere, scegliere); mai mult ca

perfectul • imperativul verbelor regulate, verbelor reflexive şi neregulate; imperativ+pronume • condiţional prezent şi condiţional trecut

Adverbul • de mod, de timp ,de loc

Interjec ţia



Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

- proiectarea de la Curriculumul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.

Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se

regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice

pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele

specifice vizate.

Structura planificării calendaristice

Nr. U.Î.



Competenţe specifice vizate*



_____________ *În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă






Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?) - tema (detaliată pe lecţii) - text / tip de text - elemente de construcţie

a comunicării - funcţii comunicative



III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Receptarea de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare - exerciţii de identificare - exerciţii de discriminare - exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris - exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) - exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere,

discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/

diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, - proiecte individuale

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de completare de formulare, text lacunar - exerciţii de construire a paragrafului - exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan - exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare - dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol - discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu - expunere / prezentare sub formă de monolog - exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte

poştală, cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate) - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat şi semistructurat - exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) - proiect


- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns

- joc de rol, discuţie - prezentare - exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei/enunţuri - exerciţii de formulare/construire a unei argumentări/a unui interviu - exerciţii de redactare a unor texte/scrisori cu paşi daţi - exerciţii de luare de notiţe - proiecte de grup 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe - exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers - proiecte individuale sau de grup IV. EVALUAREA

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.




Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare. PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.




Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: - să facă o cercetare (investigaţie); - să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic,

ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol/serbare etc.); - să elaboreze raportul final. - să facă prezentarea publică a proiectului


- Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup; - Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; - Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă,

persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.); 3. Cercetarea propriu-zisă. 4. Realizarea materialelor. 5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create. 6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).


Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o


importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; - şi cel care urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

Esenţa proiectului constă: 1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte

autentice; 2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie; 3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul, tipărirea,

pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund; 4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon,

cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.) 5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă. Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de

prezentare şi/sau pentru produsul realizat. Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:

1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);





Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar. PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE


La baza acestui portofoliu se află două obiective majore: • motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea

studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi; • prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate) Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale

lingvistice, portofoliul conţine trei părţi: • un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale; • o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa

de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă;

• un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:

• o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);

• o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

• interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe; • răspunsuri la chestionare, interviuri; • proiecte / părţi de proiecte realizate; • traduceri; • fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri /

creaţii personale); • texte literare (poezii, fragmente de proză); • lucrări scrise curente / teste; • compuneri / creaţii literare personale; • contribuţii personale la reviste şcolare; • extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată; • corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.



Portofoliul permite elevului: • să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice; • să-şi planifice învăţarea; • să-şi monitorizeze progresul • să ia parte activ la propriul proces de învăţare. Portofoliul permite profesorului: • să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului; • să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia; • să programeze învăţarea; • să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie • să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculumul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.


MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII ŞI INOV ĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ


LIMBA ITALIAN Ă

(LIMB Ă MODERNĂ 2)

CLASA A X-A

Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 5099/09.09.2009

Bucureşti, 2009

Limba italiană - L2 – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de LIMBĂ MODERNĂ L2 pentru clasa a X-a a fost elaborat avându-se în vedere următoarele: • structura sistemului de învăţământ liceal din România; • curriculumul parcurs de elevi până în clasa a VIII-a; • reperele impuse de OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 şi OM 3412/16.03.2009 privind

aprobarea Planurilor cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a - a XII-a (teoretic şi vocaţional), respectiv pentru clasele a IX-a şi a X-a, filieră tehnologică;

• documentele europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu; • necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni

de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.




C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul. În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: programele din clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc. Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Key Competences for Long Life Learning” programme (2006), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul comun de referinţă european pentru Limbi.


În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OM 3410/16.03.2009, OM 3411/16.03.2009 OM şi 3412/16.03.2009, disciplina LIMBA MODERN Ă L2 are următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a X-a:

Filieră Profil Specializare

Număr de ore pe săptămână (TC + CD)

Clasa a IX-a Clasa a X-a

Teor

etică Real toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Umanist toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Teh

nolo

gică

Tehnic toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Resurse naturale şi protecţia mediului

toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Servicii toate specializările 2 (2 + 0) 2 (1 + 1)

Voc

aţio

nală

Militar (M.Ap.N.) Matematică-informatică 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Ordine şi securitate publică

Ştiinţe sociale 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Pedagogic toate specializările 2 (1 + 1) 2 (1 + 1)

Artistic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Sportiv toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Teologic toate specializările 1 (1 + 0) 1 (1 + 0)

Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne, curriculum-ul pentru clasa a X-a, ciclul inferior de liceu L2 este format din:

- PROGRAMA pentru limba modernă 2 (anul VI de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a

Delimitarea parcursului de învăţare se realizează pe baza unui model care îmbină competenţe şi Forme de prezentare a conţinuturilor.

Structura programelor

1 COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);

2 VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);

3 COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR . Această corelare constituie pivotul curriculumului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite conţinuturi.

4 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:

� Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în: • Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare

pe parcursul orelor de limba italiană şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.)


• Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare)

• Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării)

� Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic) La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea

deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje orale şi scrise; începând cu clasa a IX-a şi în următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară pentru ca elevii de vârsta liceală să devină conştienţi de modul în care o interacţiune orală/ scrisă este eficientă şi să cunoască criteriile de evaluare a acestor interacţiuni. În cazul medierii şi transferului mesajelor avem de-a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.

Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor. Rubricile ”Competenţe specifice” conţin competenţe cu un grad de generalitate suficient de scăzut pentru a putea fi formate pe durata unui an şcolar. Rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri şi categorii de text) şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi).

În rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe/ elemente de competenţă scrise cu aldine; acestea vor fi formate la elevii din clasele care au prevăzută oră de CD. În această programă, rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” sunt structurate pe Trunchi comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), tipurile de conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” urmând a se utiliza numai la clasele care au prevăzută oră de CD la limba modernă 2.

Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter mai practic şi mai transparent.

Capitolul de sugestii metodologice de aplicare este menit a veni în sprijinul cadrelor didactice în vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient şi este structurat în două subcapitole:

� conţinuturi recomandate de Comisia Naţională; � scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă. Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de

învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MECI şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a capacităţilor/ competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.

Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al liceului, următoarele: • Limba modernă 2 - nivelul B1 pentru competenţele de receptare; nivelul A2 pentru competenţele de

producere



LIMBA MODERN Ă 2







• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa internaţională a muncii şi la patrimoniul culturii universale


• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba modernă şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian


PROGRAMA L2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările) COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON ŢINUTURILOR 1



Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 1.1 Identificarea a ideilor esenţiale dintr-un text de complexitate medie 1.2 Deducerea din context a înţelesului unor elemente necunoscute dintr-un mesaj audiat 1.3 Recunoaşterea unor informaţii specifice dintr-un text citit/ ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză normală 1.4 Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

• Prezentări scrise (de dificultate şi lungime medie) pe teme de interes • Texte de complexitate medie, autentice sau adaptate • Dialoguri, conversaţii • Diverse configuraţii text-imagine, grafice şi tabele • Înregistrări audio/ video din prezentări de ştiri radio/ TV

• Prezentări orale



Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 2.1 Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal 2.2 Prezentarea succintă – oral sau în scris – a unui eveniment sau a unor experienţe personale, utilizând elemente de descriere şi naraţiune

• Redactări cu caracter personal

• Scurte anunţuri destinate spaţiului public (anunţuri de mică publicitate)

• Prezentare orală/ scrisă

• Descrieri de obiecte, persoane

• Paragrafe pe diverse arii tematice



Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 3.1 Exprimarea poziţiei faţă de opiniile exprimate în cadrul unei discuţii 3.2 Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de informaţii simplu şi direct 3.3 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze 3.4 Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostită cu viteză normală, pe care o poate întrerupe pentru a cere formul ări sau repetări

• Dialogul • Conversaţia cotidiană • Mesaje personale • Scrisori personale

simple • Funcţiile

comunicative ale limbii necesare exercitării acestor competenţe



Trunchi comun Curriculum diferen ţiat 4.1 Reducerea unui paragraf la o idee esenţială 4.2 Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unui schimb de informaţii/ idei pe teme familiare 4.3 Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe

• Fragmente de texte de informare generală

• Dialogul şi conversaţia

• Înregistrări audio/ video pe teme de interes

• Fişe şi instrucţiuni de lucru

1 Competenţele scrise cu aldine şi conţinuturile din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” aparţin curriculumului diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu, care au prevăzută 1 oră în CD în planul cadru.


RECOMANDĂRI PRIVIND CON ŢINUTURILE ÎNV ĂȚĂRII

NOTE: 1. Comisia Naţională de limba italiană recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi

a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos 2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de

prespecializare al fiecărei clase. 3. Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel:

• pentru texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate; • pentru texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa L2

(limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee) TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare la L2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL � Viaţa personală (relaţii interpersonale, alimentaţie, educaţie, timp liber) � Timpul liber � Universul adolescenţei (cultură, arte, sport)

DOMENIUL PUBLIC � Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice) � Democraţie, civism şi drepturile omului � Mass-media � Ecologie

DOMENIUL OCUPAŢIONAL � Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional � Texte din domeniul diferitelor specialităţi

DOMENIUL EDUCAŢIONAL � Universul cultural de limba italiană trecut şi prezent, obiceiuri şi tradiţii � Repere culturale italiene (literatură, film, muzică, artă)

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 2 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:

1. a exprima acordul/ dezacordul/ aprecieri pozitive şi negative/ satisfacţia sau regretul 2. a solicita şi oferi informaţii generale şi de ordin personal 3. a exprima sentimente şi stări sufleteşti (dorinţa, teama, îndoiala, plictiseala) 4. a da/ cere lămuriri / sfaturi 5. a redacta o felicitare/ scrisoare 6. a descrie obiecte/ persoane/ stări sufleteşti/ personaje

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNIC ĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia

elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a X-a la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Articolul

• folosirea articolului Substantivul

• pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulat Adjectivul

• gradele de comparaţie: formele sintetice


Pronumele • pronumele şi adjectivul relativ: che, chi, il/la quale, il/le quali, cui • pronumele şi adjectivul interogativ • pronumele şi adjectivul nehotărât: qualcuno, chiunque, ognuno, niente, nulla, ogni, qualche, qualsiasi

Numeralul • numeralul distributiv • exprimarea secolelor şi a procentelor

Verbul • imperativul (forma negativă); imperativul cu folosirea pronumelui personal • conjunctivul imperfect şi mai mult ca perfect • modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent/perfect)

Adverbul • formarea adverbului de mod • gradele de comparaţie

Fraza • concordanţa timpurilor la indicativ/ conjunctiv


Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

- proiectarea de la Curriculumul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.

Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/ lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru

fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele

specifice vizate.

Structura planificării calendaristice

Nr. U.Î.



Competenţe specifice vizate*



_____________ *În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă








Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?) - tema (detaliată pe lecţii) - text / tip de text - elemente de construcţie a

comunicării - funcţii comunicative

III. TIPURI DE ACTIVIT ĂŢI ŞI EXERCI ŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare - exerciţii de identificare - exerciţii de discriminare - exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris - exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) - exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie,

raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de operare cu fragmente de texte/ texte de informare sau literare (completare de tabele/ diagrame,

ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, - proiecte individuale

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de completare de formulare, text lacunar - exerciţii de construire a paragrafului - exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan - exerciţii de prezentare, relatare/ repovestire, rezumare - dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol - discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu - expunere/ prezentare sub formă de monolog - exerciţii de formulare de corespondenţă personală/ oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte poştală,

cerere, curriculum vitae, proces verbal, referate) - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat şi semistructurat - exerciţii de rezumare/ expansiune (oral şi în scris) - proiect

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de

răspuns - joc de rol, discuţie - prezentare - exerciţii de grup: formulare/ ordonare/ esenţializare a unor idei/ enunţuri - exerciţii de formulare/ construire a unei argumentări/ a unui interviu - exerciţii de redactare a unor texte/ scrisori cu paşi daţi - exerciţii de luare de notiţe - proiecte de grup

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe - exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers - proiecte individuale sau de grup


IV. EVALUAREA

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare/ învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.



Anexa 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3252 / 13.02.2006

M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T ĂR I I


PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI


Filierele teoretică şi vocaţională

CLASA A XI-A

Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 3252 / 13.02.2006

Bucureşti, 2006

Limba italiană, clasa a XI-a – filierele teoretică şi vocaţională 2

NOTĂ DE PREZENTARE Principii Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru ciclul superior al liceului (clasele a XI-a şi a XII-a, filierele teoretică vocaţională) a fost elaborat avându-se în vedere următoarele repere:

• prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ ciclul superior al liceului, în noua structură a sistemului de învăţământ preuniversitar din România;

• curriculumul de limbi moderne parcurs de elevi în ciclul inferior al liceului; • documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi

în cadrul învăţării pe toată durata vieţii; • necesitatea de a oferi, prin curriculum, un răspuns mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în

termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul superior al liceului.

Prezentul curriculum ţine seama de structurarea ciclului superior al liceului pe filiere, profiluri şi specializări şi a fost elaborat urmărindu-se:

A. practica raţională a limbii : prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere, de interacţiune şi de mediere şi transfer, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ;

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative sociale generale şi specializate.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii : elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu cu ajutorul cărora să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv baze de date şi Internetul.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: a) programele de limbi moderne pentru ciclul inferior al liceului; b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie; c) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare”, publicat de

Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.

Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului obligatoriu, competenţe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte trei dintre cele opt domenii de competenţe cheie (domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a învăţa să înveţi”, (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice, (8) sensibilizarea la cultură.

Obiectivul fundamental al studierii limbilor moderne în ciclul superior al liceului este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu implementarea programului ” Educaţie şi formare 2010” , la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.

Regimul de predare – alocare orară În conformitate cu planurile-cadru aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, la clasele a XI-a şi a XII-a, liceu teoretic şi liceu vocaţional, limba franceză are următorul regim de predare:

În trunchiul comun: � ca limba modernă 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:

pentru toate profilurile şi specializările din filierele teoretică şi vocaţională;

� ca limba modernă 2, cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”: pentru toate specializările din filierele teoretică şi vocaţională.


În curriculum diferen ţiat: � ca limba modernă 1 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:

pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie; pentru filiera vocaţională, profil militar (M.A.I.), specializarea ştiinţe sociale;

� ca limba modernă 2 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”: pentru: filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie şi pentru filiera vocaţională, profil militar (M.A.I.), specializarea ştiinţe sociale.

Tipuri de programe Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în ciclul superior al liceului, curriculumul pentru clasele a XI-a şi a XII-a liceu, filierele teoretică şi vocaţională, este format din: •••• PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1, care se adresează elevilor care au început studiul limbii

moderne în clasa a III-a;

• PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2, care se adresează elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a;

• PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3, care se adresează elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a IX-a în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care au început studiul limbii moderne în clasa a IX-a şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii.

Structura programelor Programele au următoarea structură: � Competenţe generale – definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează

pe întreaga durată a liceului. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe.

� Valori şi atitudini – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe şi vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă, fără însă ca ele să fie evaluate separat.

�� Competenţe specifice – derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu – corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor.

Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor şi sunt comune, la nivelul fiecărui tip de programă, tuturor limbilor moderne studiate .

�� Conţinuturi recomandate, care sunt structurate în: • Domenii tematice şi teme: specificând contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe

parcursul orelor de limba modernă şi reprezentând în acelaşi timp reperele pentru delimitarea tematicii care va fi folosită în evaluare.

• Funcţii comunicative ale limbii: precizând actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).

• Elemente de construcţie a comunicării : conţinând categorii de structuri lingvistice care vor fi achiziţionate, cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în comunicare). Programa cuprinde Elemente de construcţia a comunicării pentru fiecare limbă modernă studiată.

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: conţinând precizări cu regim obligatoriu , referitoare la modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică şi la metodele de învăţare-predare care vor fi folosite.

• Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic).

Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte: • Recomandări privind proiectarea didactică • Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare • Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare.


Corelarea conţinuturilor din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării , sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.

Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor, evaluarea se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din Ghidul metodologic.

În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.

Pentru finele claselor a XII-a liceu teoretic şi vocaţional, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul European Comun de Referinţă:

• Limba modernă 1: - nivelul B 2 pentru toate competenţele

• Limba modernă 2: - nivelul B 2 pentru competenţele de receptare

- nivelul B 1 pentru competenţele de producere

• Limba modernă 3: - nivelul A 2 pentru toate competenţele



� Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

� Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

� Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

� Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare


Pe parcursul studierii limbii italiene în ciclul superior al liceului se va avea în vedere cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:


• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale


• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană


CLASA A XI-a

PROGRAMA 1: limba modernă 1 – trunchi comun (TC)1 + curriculum diferenţiat (CD)2



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor TC CD

1.1 Identificarea ideilor principale din texte audiate/ citite, referitoare la probleme de actualitate

1.2 Identificarea, prin citire rapidă, de informaţii / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru

1.3 Corelarea, în mod coerent, a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.4 Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise diverse, a unor puncte de vedere şi opinii exprimate, pentru a le compara cu punctul de vedere personal

*1.5 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul acţiunii)

Tipuri şi surse de mesaje orale: Texte de lungime variabilă, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare: � mesaje, formale şi informale, emise de cei

din jur; � înregistrări audio-video pe teme de interes; � programe radio şi TV, talk-show-uri; � convorbiri telefonice, inclusiv mesaje

telefonice.

Tipuri de mesaje scrise: texte de lungime variabilă, în diverse registre, de dificultate medie: � texte autentice de informare generală, pagini

Internet; � articole de presă: ştiri, texte publicitare; � texte funcţionale cu conţinut operaţional:

formulare, corespondenţă, prospecte.

Informa ţii obţinute: � idei principale; � informaţii factuale, detalii specifice; � opinii, puncte de vedere.

- *texte literare autentice neadaptate

- *înregistrări audio/video ale textelor literare (fragmente de filme artistice şi documentare)

1 Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru toate specializările de la filierele teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 ore/ săptămână de limba modernă 1 în trunchiul comun (TC).

2 Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiin ţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săptămână de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).




2.1 Oferirea şi solicitarea, oral / în scris, de informaţii şi instrucţiuni clare şi precise pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

2.2 Prezentarea, oral / în scris, de filme, cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/reacţiilor personale în legătură cu acestea

2.3 Prezentarea, oral / în scris, de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare

2.4 Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale, cu respectarea convenţiilor specifice

*2.5 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare

Tipuri de informa ţii: Schimburi de informaţii, oral / în scris, privind: � informaţii factuale, inclusiv date personale; � instrucţiuni, explicaţii, sfaturi,

aranjamente sociale; � desfăşurarea unor evenimente; � activităţi în situaţii de viaţă cotidiene. Descrieri de persoane, locuri, procese, activităţi, situaţii. Prezentare orală / scrisă, expunere, povestire. Contexte: contexte sociale comune, situaţii specifice în familie, comunitate, domeniul de specializare. Tipuri de texte funcţionale: � formulare cu utilizare curentă; � scrisoare, chestionar, proces verbal, C.V. Convenţii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în cadrul

comunicării; � formule standardizate de comunicare orală şi în scris, formule de politeţe.

- *expunerea

- *eseul de opinie



3.1 Solicitarea adecvată, oral / în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri / comentarii adecvate la acestea

3.2 Solicitarea/ oferirea de reformulări/ clarificări / explicaţii, în cadrul unei interacţiuni orale, în cadrul unei interacţiuni orale, când informaţia nu este clar înţeleasă

3.3 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii/ discuţii/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes

3.4 Avansarea, oral sau în scris, a unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi

*3.5 Susţinerea cu argumente şi contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/dezbateri/schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare

Tipuri de interac ţiuni: � conversaţii, discuţii, schimburi de opinii,

interviuri; � scrisori, schimburi de mesaje. Moduri de interacţiune: � faţă în faţă, în perechi / în grup mic; � la distanţă (la telefon, prin scrisori,

schimburi de mesaje) Contexte: � situaţii sociale informale, situaţii familiare,

situaţii conflictuale; � întâlniri şi contacte profesionale informale; Schimburi de opinii: � argumente pro şi contra în susţinerea unor

idei / opinii personale; � preferinţe, ipoteze, predicţii. Convenţii şi limbaj: � formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a

unei conversaţii, limbaj nonverbal; � întreruperea politicoasă în conversaţie; � vocabular adecvat contextului personal şi

social; � vocabular specific domeniului de

specializare.

- *dezbateri - *structuri

argumentative




TC CD

4.1 Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană, oral şi / sau în scris, a unor texte / mesaje de dificultate medie, din domenii de interes (în scris, cu ajutorul dicţionarului)

4.2 Redarea (oral şi / sau în scris) cu cuvinte proprii a spuselor altor persoane

*4.3 Raportarea mesajului literar la experienţe personale

� Texte de informare generală. � Texte din domeniul de specializare. � Tehnici de utilizare a dicţionarului. � Dialoguri înregistrate / interpretate.

- *texte literare autentice, de dimensiuni reduse/ medii


PROGRAMA 2: Limba modernă 2 – trunchi comun (TC)3 + curriculum diferenţiat (CD)4

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON ŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare


TC CD 1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale şi/sau scrise referitoare la subiecte despre viaţa cotidiană şi despre domeniul de specializare 1.2 Selectarea de informaţii punctuale relevante, din mesaje orale şi/sau scrise, pentru a rezolva o sarcină de lucru 1.3 Decodarea semnificaţiei unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri/ conexiuni sau folosind materiale de referinţă *1.4 Identificarea prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru *1.5 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru

Tipuri de mesaje orale şi scrise: Texte de lungime variabilă, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare Oral � mesaje, emise de cei din jur; � conferinţe, discursuri, prezentări

orale, interviuri, rapoarte orale; � transmisiuni radio şi TV, talk-show-

uri, publicitate, anunţuri publice. Scris � texte / fragmente autentice de

informare generală, pagini Internet; � texte de popularizare: ştiri / articole

de presă, texte publicitare; � texte /paragrafe descriptive şi

narative � texte cu conţinut operaţional: cereri,

corespondenţă, formulare, prospecte. Materiale de referinţă: dicţionare, instrucţiuni, manuale, prospecte, pagini Internet.

- *comentarii culturale

- *recenzii - *articole de presă - *texte literare

autentice, adaptate/ neadaptate, de lungime şi dificultate redusă/ medie



TC CD 2.1 Elaborarea oral / în scris de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personal şi / sau profesional 2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris a unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative 2.3 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare 2.4 Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui limbaj adecvat *2.5 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea limbii folosite în redactare

Tipuri de texte produse: � descrieri / comparări de obiecte,

persoane, situaţii, activităţi, evenimente; � povestire / prezentare orală / scrisă � formulare, chestionare şi alte

documente specifice domeniului de specializare;

� paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;

� plan de idei, schemă de prezentare; � eseuri şi texte funcţionale structurate. Contexte: personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate; Limbaj: � vocabular adecvat contextului

personal şi social; � vocabular specific comun, relevant

pentru domeniul de specializare.

Materiale de referinţă: - *dicţionare, glosare

de termeni specializaţi şi sintagme specifice;

- *modele de documente şi formulare

- *pagini Internet

3 Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru toate specializările de la filierele teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 oră/ săpt. de limba modernă 2 în trunchiul comun (TC). 4 Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist), care are prevăzută 1 oră/ săptămână de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).




TC CD

3.1 Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj sau în cadrul unui interviu

3.2 Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire), în cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau scrise referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate

3.3 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie şi normele sociale şi culturale

3.4 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea pe scurt a părerilor exprimate de parteneri în cadrul unei conversaţii/ discuţii pe teme de interes

*3.5 Comentarea pe scurt a punctelor de vedere exprimate de parteneri în cadrul unei dezbateri în grup pe teme din domeniul de specializare

Tipuri de interac ţiuni � dialog, conversaţie, discuţie; � interviu, chestionar, sondaj de opinii; � scrisoare, mesaj email.

Contexte: � situaţii sociale informale, situaţii

familiare, situaţii de studiu;

Moduri de interacţiune: � faţă în faţă, în perechi / în grup mic; � la distanţă: la telefon, corespondenţă.

Convenţii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în cadrul

comunicării (prieteni, colegi, străini); � formule de comunicare standardizate,

formule de politeţe; � formule de iniţiere, întreţinere şi

încheiere a unei conversaţii.

� *dezbatere



TC CD

4.1 Redarea (oral şi/sau în scris), prin cuvinte proprii, a unor mesaje/ texte simple din domenii cunoscute

4.2 Traducerea unor mesaje funcţionale/a unui text de mică dificultate din limba italiană în limba maternă, cu ajutorul dicţionarului

4.3 Luarea de notiţe dintr-o discuţie de grup/ dintr-o lectură pe o temă de interes în vederea realizării unui raport/ a unei informări

*4.4 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/ literare, printr-un enunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului

� Fragmente / texte de informare generală, formulare, prospecte.

� Opinii, comentarii simple (înregistrări audio / video).

� Dialoguri (interpretate / înregistrate).

� Tehnici de utilizare a dicţionarului.

- *dialoguri pe teme culturale/ literare


PROGRAMA 3: Limba modernă 3 - filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 1.1 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale / documente simple / texte pe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru (în scris: cu folosirea la nevoie a dicţionarului)

1.2 Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard

1.3 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / ideilor principale dintr-un text de informare

1.4 Executarea de acţiuni pentru îndeplinirea unor indicaţii şi instrucţiuni scurte şi simple

� Documente simple (carte, poştală, scrisoare personală, broşuri de informare şi texte scurte)

� Rapoarte / prezentări orale / scrise, povestiri

� Texte / fragmente de informare generală, descriptive şi narative

� Dialoguri, conversaţii, interviuri � Articole de presă, publicitate � Înregistrări audio-video


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 2.1 Povestirea / relatarea oral şi/sau în scris a unor experienţe / întâmplări personale în termeni simpli cu întrebări de sprijin / pe baza unui plan dat

2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place pe o temă dată

2.3 Redactarea unei scrisori personale simple după model

� Povestire / Prezentare orală / scrisă � Descrieri / comparări de obiecte, persoane � Paragrafe / texte scurte pe diverse arii

tematice � Planul de idei � Dialoguri � Scrisoare


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni în cadrul unei activităţi în grup

3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar

3.3 Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie formală sau informală pe teme cunoscute

3.4 Elaborarea unui răspuns oral şi/sau scris la o scrisoare personală

� Discuţii, dialoguri � Opinii, sugestii, sfaturi � Interviuri, chestionare � Texte funcţionale

- scrisoare - felicitare - cerere - invitaţie.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / tabel folosind un limbaj comun 4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen 4.3 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme de viaţă cotidiană

� Scheme, diagrame, desene, tabele � Dialoguri simple (înregistrate sau

interpretate)


CONŢINUTURI RECOMANDATE 5 (pentru toate profilurile şi specializările)

NOTE: 1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se

recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos 2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi

domeniul de specializare al fiecărei clase.

LIMBA MODERN Ă 1

TEME Se recomanda ca activităţile de învăţare – în clasa a XI-a, filierele teoretică şi vocaţională – să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: DOMENIUL PERSONAL

- Viaţa personală (stil de viaţă, activităţi în timpul liber, călătorii); - Relaţii interpersonale (tinerii si societatea); - Universul afectiv al tinerilor;

DOMENIUL PUBLIC - Aspecte din viaţa contemporană: socio-economice/tehnice/ecologice; ocrotirea mediului; - Mediu urban / mediu rural; - Servicii în societatea contemporană;

DOMENIUL OCUPAŢIONAL - Aspecte legate de viitorul profesional; - Proiecte de formare profesională

DOMENIUL EDUCAŢIONAL - Aspecte de cultură şi civilizaţie în societatea italiană contemporană (viaţa socială/educaţie, etc.) - Oraşe şi regiuni ; - Obiceiuri/ tradiţii/sărbători; - Cultură / mass-media / muzee /* festivaluri; - Progresul tehnologic în societatea avansată; - Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană; - Instituţii europene şi procesul de integrare europeană;

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaţa socială, cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos. Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, adecvat nevoilor de comunicare, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) inserate în textele de studiu:

1. A da / a cere informaţii practice 2. A identifica / a descrie locuri/obiecte/ persoane 3. A situa un eveniment în timp 4. A relata o acţiune / o suită de acţiuni; a povesti un eveniment 5. *A face o expunere pe o temă dată 6. A-şi exprima admiraţia, interesul 7. *A susţine un punct de vedere 8. A cere / a da explicaţii, lămuriri 9. A da instrucţiuni, indicaţii, 10. A solicita repetarea / reformularea 11. A formula un raţionament relaţionând cauze, efecte, ipoteze 12. A solicita confirmarea/ infirmarea unei informaţii 13. A confirma / infirma o informaţie

5 Temele, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adresează numai specializărilor care au prevăzută 1 oră în curriculumul diferenţiat (CD), respectiv: pentru limba modernă 1 – specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.); pentru limba modernă 2 – specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist).


ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNIC ĂRII

In clasa a XI-a, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă se bazează pe elementele de construcţie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate în ciclul inferior al liceului.

Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu elementele deja achiziţionate în ciclurile de şcolaritate anterioare şi cu următoarele elemente noi: � Elemente lexicale

• *Denotaţie / conotaţie • Familii de cuvinte • Câmp lexical • *Registre ale limbii

� Elemente de morfologie şi de sintaxă • Substantivul: consolidare • Pronumele: consolidare • Adjectivul: consolidare • Numeralul: reactualizare • Verbul: concordanţa timpurilor – consolidare • Indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici • Complementul direct (oggetto) • Complementul indirect (di termine) • Atributul substantival genitival (complemento di specificazione) • Complementul de timp • Complementul de loc • Complementul de scop • Complementul de cauză • Complementul de mod

� Elemente de organizare a discursului • coordonarea: copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă • subordonarea: propoziţii explicite şi implicite

� Tipuri de texte

• Text publicitar (reluare şi consolidare) • Text narativ (reluare şi consolidare) • Text descriptiv (consolidare) • *Text poetic • Text argumentativ (recunoaştere, producere şi ordonare de paragrafe) • Lectura imaginii • Imaginea publicitară

LIMBA MODERN Ă 2 TEME Se recomandă ca la activităţile de învăţare în clasa a XI-a liceu teoretic şi vocaţional să fie proiectate şi realizate în contextual următoarelor teme • DOMENIUL PERSONAL

- Viaţa personală şi comportamentul în societate - Relaţii între tineri (instruire şcolară/activităţi în timpul liber/ corespondenţă - Universul afectiv al tinerilor - Raporturi între generaţii


• DOMENIUL PUBLIC - Aspecte semnificative din mediul urban / rural - Telecomunicaţii / transporturi moderne - Mass-media şi servicii în societatea contemporană

• DOMENIUL OCUPAŢIONAL - Aspecte legate de viitorul profesional

• DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZA ŢIE - Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă - Regiuni/ sărbători / tradiţii - Oraşe de interes cultural - *Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă - *Relaţiile italo-române / integrarea europeană

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII / ACTE DE VORBIRE

Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaţa socială, cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos.

Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, adecvat nevoilor de comunicare, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) inserate în textele de studiu: 1. A solicita şi a oferi informaţii despre obiecte/locuri/acţiuni/persoane (identitate, pregătire, preocupări,

profesie, proiecte, realizări) 2. A cere confirmarea/infirmarea unor informaţii despre produse/ servicii/experienţe şi/sau activităţi profesionale 3. A descrie obiecte/ locuri/ fenomene / procese 4. A caracteriza persoane/ fapte / atitudini 5. A situa un eveniment în timp 6. A relata o acţiune/ o suită de acţiuni; a povesti o întâmplare 7. A cere cuiva să facă ceva / a interzice cuiva să facă ceva 8. *A exprima obligaţia necesitatea şi posibilitatea de a face ceva 9. A exprima certitudinea si îndoiala 10. A exprima sentimente şi stări emoţionale 11. *A exprima o opinie personală

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNIC ĂRII

In clasa a XI-a, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă se bazează pe elementele de construcţie a comunicării însuşite sau consolidate/ sistematizate în ciclul inferior al liceului.

Pe parcursul clasei a XI-a, limba modernă 2, se recomandă a se opera cu formele, structurile şi mecanismele lingvistice deja dobândite, în ciclurile de şcolaritate anterioare, şi cu următoarele elemente noi: Elemente lexicale

• sinonime, antonime şi familii de cuvinte • câmpuri lexicale

Elemente de morfologie şi de sintaxă • articolul: folosirea si omiterea articolului hotarât • substantivul: pluralul neregulat • pronumele personal: formele combinate • pronumele si adjectivul posesiv şi demonstrativ: consolidare • numeralul cardinal (operaţii aritmetice), ordinal • folosirea conjunctivului • concordanţa timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv


Elemente de organizare a discursului • conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare

Tipuri de texte • textul publicitar • textul descriptive ( reluare şi îmbogăţire) • textul narativ ( elementele structurale de bază) • textul poetic (recunoaştere)*

Lectura imaginii • portretul

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. In cadrul activit ăţilor didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, potrivit dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare

LIMBA MODERNA 3

TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare în clasa a XI-a să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: • DOMENIUL PERSONAL

- Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, relaţii interpersonale, vestimentaţie/modă) • DOMENIUL PUBLIC

- Aspecte din viaţa contemporană: viaţa socială/educaţie/ecologie, etc. - Mediul urban / mediul rural

• DOMENIUL OCUPAŢIONAL - Profesiuni / proiecte de formare

• DOMENIUL EDUCAŢIONAL - Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni/ oraşe/obiective turistice/culturale - Personalităţi din sfera culturală/ştiinţifică/sportivă

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII (ACTE DE VORBIRE) Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaţa socială, cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos. Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, adecvat nevoilor de comunicare, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) inserate în textele de studiu:

Pe parcursul clasei a XI-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, în funcţie de necesitaţi, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire): 1. A ini ţia/a continua/a încheia o interacţiune verbală 2. A cere / a da informaţii de timp/ oră, program de lucru 3. A exprima acordul / dezacordul 4. A se scuza / a răspunde la scuze 5. A exprima stări emoţionale: bucurie, teamă 6. A formula o sugestie/ o recomandare 7. A exprima motivul/ cauza 8. A exprima o opinie personală


ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNIC ĂRII In clasa a XI-a, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi îmbogăţirea cunoştinţelor de limbă se bazează pe elementele de construcţie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate în ciclul inferior al liceului. Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu elementele deja achiziţionate în ciclurile de şcolaritate anterioare şi cu următoarele elemente noi: Elemente lexicale

Antonime, sinonime Familii de cuvinte Câmpuri lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă Articolul

Folosirea articolului hotărât: consolidare

Substantivul Pluralul substantivului: consolidare şi îmbogăţire

Pronumele Pronumele personale combinate Pronumele şi adjectivul demonstrativ

Verbul Modul indicativ prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor simplu (consolidare) Acordul participiului trecut cu subiectul (consolidare) Modul conjunctiv prezent, perfect,imperfect, mai mult ca perfect Folosirea conjunctivului

Conjucţia Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare

Vorbirea directă şi vorbirea indirectă

CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTIC Ă ŞI DE EVALUARE

Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.

Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.

Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcţiilor comunicative care se vor achiziţiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.

În activitatea de învăţare-predare se vor folosi metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev.

Temele pentru acasă se vor stabili astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs6.

Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

6 Se va avea în vedere timpul cât elevii lucrează efectiv la rezolvarea a diverse sarcini de învăţare / de lucru pe parcursul orei.



Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului

obţinut; - evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTIC Ă – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă şi în detaliu a programei şcolare. 2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul

de specializare 3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de

învăţare (U.Î.). 4. Identificarea resurselor didactice necesare: manual, texte, materiale audio-video, documente

autentice etc. 5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate

în raport cu competenţele care le sunt asociate. 6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele

vizate.


Nr. U.Î.

Conţinuturi ale U.Î. - tematic - elemente de construcţie a comunicării - funcţii comunicative

Competenţe vizate*

Nr. ore alocate

Săptămâna

Observaţii**

(amendamente)

- -

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă **NOT Ă: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă.

II. PROIECTAREA UNEI UNIT ĂŢI DE ÎNV ĂŢARE8 Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.


Competenţe vizate* Activit ăţi de

învăţare Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?)

- tema (detaliată pe lecţii) - text / tip de text - funcţii comunicative - elemente de construcţie a comunicării

- -

7 Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002. 8 Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002.


III. TIPURI DE ACTIVIT ĂŢI ŞI EXERCI ŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare de informaţii - exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral / text scris - exerciţii de identificare şi discriminare între informaţii factuale şi opinii / puncte de vedere - exerciţii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral / scris - exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral sau scris - exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului unor elemente de text

nefamiliare - exerciţii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente - exerciţii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului - exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare,

povestire) - exerciţii de completare de texte lacunare - exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuare de acţiuni pe baza informaţiilor obţinute pe cale

orală/ prin lectură - exerciţii de analiză de situaţii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii - proiecte individuale sau de grup

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii, prin întrebări şi răspunsuri, - exerciţii de oferire şi solicitare de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru - exerciţii de solicitare şi oferire de clarificări şi explicaţii când informaţia / instrucţiunea nu este

înţeleasă imediat - exerciţii de elaborare de planuri de redactare / de prezentare - exerciţii de prezentare, relatare / (re)povestire, monolog, descriere, asociere, comparaţie, comentariu - dialoguri, discuţii, conversaţii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere, - exerciţii de completare de formulare în situaţii de viaţă cotidiene / situaţii profesionale specifice

specializării - exerciţii de prezentare orală / redactare pe bază de plan - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciţii de redactare de texte funcţionale generale (CV, proces verbal, referat, cerere, raport,

corespondenţă) - exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii

folosite - exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc. - proiecte individuale sau de grup

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă - exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaţii, discuţii, dezbateri - convorbiri telefonice, mesaje telefonice - exerciţii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea - exerciţii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate - exerciţii de solicitare / oferire de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă - exerciţii de susţinere a unei prezentări (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare

(formală şi informală) - exerciţii de construire / formulare a unei argumentări - exerciţii de lucru în grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri - exerciţii de construire şi realizare a unui interviu - exerciţii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral - exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat - proiecte de grup


4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de operare cu informaţii din texte generale şi de specialitate (corelare, completare de tabele,

ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente etc.) - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de luare de notiţe - exerciţii de rezumare - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional - exerciţii de transformare, oral şi în scris, a unui dialog / text dialogat în unul narativ - proiecte individuale sau de grup

IV. EVALUAREA Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.

În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

� Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) � Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării � Proiectul � Portofoliul � Autoevaluarea

Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.

PROIECTUL Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.





Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: - să facă o cercetare (investigaţie); - să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.);

- să elaboreze raportul final; - să facă prezentarea publică a proiectului.


- Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup; - Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; - Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă,

persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.); 3. Cercetarea propriu-zisă. 4. Realizarea materialelor. 5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create. 6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).


Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor. Este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (grupul va lucra singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

Esenţa proiectului constă: 1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte autentice; 2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie; 3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul, tipărirea,


cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.) 5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru produsul realizat.

Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni: 1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi

elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);

2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de


comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);




Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, persoane din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore: - motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;

- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate). Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi: - un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale; - o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.

- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi: - o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică); - o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate/ văzute (emisiuni de radio/ TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

- interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe; răspunsuri la chestionare, interviuri; - proiecte / părţi de proiecte realizate; - traduceri; - fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii personale); - texte literare (poezii, fragmente de proză); - lucrări scrise curente / teste; - compuneri / creaţii literare personale; - contribuţii personale la reviste şcolare; - extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată; - corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.




Portofoliul permite elevului: - să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice; - să-şi planifice învăţarea; - să-şi monitorizeze progresul; - să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul permite profesorului: - să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului; - să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia; - să programeze învăţarea; - să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie; - să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculumul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

ANEXA 2 la Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006

M I N I S T E R U L E D U C A ł I E I Ş I C E R C E T ĂR I I

CONSILIUL NA łIONAL PENTRU CURRICULUM



(Limba modernă 1, Limba modernă 2, Limba modernă 3)

Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările

Filiera vocaŃională, toate profilurile şi specializările

CLASA A XII-A

Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 5959 / 22.12.2006

Bucureşti, 2006

Limba italiană, clasa a XII-a – ciclul superior al liceului, filierele teoretică şi vocaŃională 2

NOTĂ DE PREZENTARE

Principii

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru ciclul superior al liceului, filierele teoretică vocaŃională a fost elaborat avându-se în vedere următoarele repere: • prevederile Ordinului ministrului educaŃiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea

Planurilor-cadru de învăŃământ pentru ciclul superior al liceului, în noua structură a sistemului de învăŃământ preuniversitar din România;

• curriculumul de limbi moderne parcurs de elevi în ciclul inferior al liceului; • documentele europene privind achiziŃionarea competenŃelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în

cadrul învăŃării pe toată durata vieŃii; • Cadrul European Comun de ReferinŃă pentru limbi: învăŃare, predare, evaluare, publicat de

Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000; • necesitatea de a oferi, prin curriculum, un răspuns adecvat cerinŃelor sociale, exprimat în termeni de achiziŃii

finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul superior al liceului.

Prezentul curriculum Ńine seama de structurarea ciclului superior al liceului pe filiere, profiluri şi specializări şi a fost elaborat urmărindu-se:

A. practica raŃională a limbii : prin dezvoltarea competenŃelor de receptare, de producere, de interacŃiune şi de mediere şi transfer, elevul va putea, în limitele cunoştinŃelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcŃional şi comunicativ;

B. formarea şi dezvoltarea de competenŃe de comunicare şi interacŃiune: elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcŃional modalităŃi şi tehnici de comunicare şi interacŃiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative sociale generale şi specializate.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăŃării pe toată durata vieŃii : elevul va învăŃa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu cu ajutorul cărora să valorifice cunoştinŃe şi deprinderi achiziŃionate prin studiul altor discipline, să utilizeze informaŃii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicŃionare şi alte tipuri de lucrări de referinŃă, alte surse de informare, inclusiv baze de date şi Internetul.

Din această perspectivă, curriculumul de faŃă construieşte, pe baza achiziŃiilor dobândite până la sfârşitul învăŃământului obligatoriu, competenŃe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenŃe cheie în alte trei dintre cele opt domenii de competenŃe cheie (domenii asumate şi de sistemul de învăŃământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a învăŃa să înveŃi” (Learning to learn),, (6) competenŃe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal and civic competences), (8) raportare la cultură (Cultural expression) 1.

Obiectivul fundamental al studierii limbilor moderne în ciclul superior al liceului este achiziŃionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenŃelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaŃional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinŃe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu implementarea programului ” EducaŃie şi formare 2010” , la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de ReferinŃă. Regimul de predare – alocare orară

În conformitate cu planurile-cadru aprobate prin Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, la clasele a XI-a şi a XII-a, liceu teoretic şi liceu vocaŃional, limba italiană are următorul regim de predare:

În trunchiul comun (TC): • ca limba modernă 1, cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:

pentru toate profilurile şi specializările din filierele teoretică şi vocaŃională; • ca limba modernă 2, cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:

pentru toate specializările din filierele teoretică şi vocaŃională.

1 Cf. Implementation of “Education and Training 2010” Work Programme, Key Competences for Lifelong Learning – a European Reference Framework, November 2004, http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/doc/basicframe.pdf.


În curriculum diferen Ńiat (CD): • ca limba modernă 1 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”:

pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie; pentru filiera vocaŃională, profil militar, specializările matematică-informatică şi ştiinŃe sociale;

• ca limba modernă 2 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”: pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.

Tipuri de programe Pornind de la regimul de predare a limbilor moderne în ciclul superior al liceului, reglementat de planurile-cadru de învăŃământ aprobate prin ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2006, curriculumul pentru clasele a XI-a şi a XII-a, ciclul superior al liceului, filierele t eoretică şi vocaŃională, este format din:

• PROGRAMA 1 – pentru limba modernă 1, TC+CD – adresată elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a III-a;

• PROGRAMA 2 – pentru limba modernă 2, TC+CD – adresată elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a;

• PROGRAMA 3 – pentru limba modernă 3 – adresată elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a IX-a, în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din învăŃământul în limbile minorităŃilor naŃionale, care au început studiul celei de a doua limbi moderne în clasa a IX-a.

Structura programelor Programele au următoarea structură: � CompetenŃe generale – definite ca ansambluri structurate de cunoştinŃe şi deprinderi care se formează

pe întreaga durată a liceului. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe.

� Valori şi atitudini – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe şi vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă, fără însă ca ele să fie evaluate separat.

� CompetenŃe specifice – derivate din competenŃele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu – corelate cu forme de prezentare a conŃinuturilor. Seturile de competenŃe specifice corelate cu forme de prezentare a conŃinuturilor constituie esenŃa programelor şi sunt echivalente, la nivelul fiecărui tip de programă, tuturor limbilor moderne studiate .

�� ConŃinuturi recomandate, care sunt structurate în:

• Domenii tematice şi teme: specificând contextul pentru realizarea activităŃilor de învăŃare pe parcursul orelor de limba modernă şi reprezentând în acelaşi timp reperele pentru delimitarea tematicii care va fi folosită în evaluare.

• FuncŃii comunicative ale limbii: precizând actele de vorbire utile pentru adecvarea funcŃională a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).

• Elemente de construcŃie a comunicării : conŃinând categorii de structuri lingvistice care vor fi achiziŃionate, cu care se va opera pe parcursul activităŃilor şi care vor fi utilizate în comunicare). Programa cuprinde Elemente de construcŃia a comunicării pentru fiecare limbă modernă studiată.

� CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare: conŃinând precizări cu regim obligatoriu , referitoare la modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică şi la metodele de învăŃare-predare care vor fi folosite.

�� Scurt ghid metodologic: conŃinând precizări privind următoarele aspecte:

• Recomandări privind proiectarea didactică • Sugestii privind procesul, metodele şi activităŃile de învăŃare-predare • Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare.

Corelarea conŃinuturilor din rubrica ”Forme de prezentare a conŃinuturilor” cu conŃinuturile tematice, lingvistice şi funcŃionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, în conformitate cu condiŃiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.


Structura de competenŃe corelate cu tipuri de conŃinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăŃării , sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de achiziŃionare a competenŃelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic. Pentru a se crea condiŃiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziŃie a competenŃelor, evaluarea se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanŃă cu competenŃele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din Ghidul metodologic.

În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaŃională ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziŃionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenŃelor de comunicare la niveluri de performanŃă echivalente cu cele prevăzute de Cadrul European Comun de ReferinŃă.

Pentru finele ciclului superior al liceului, nivelurile Ńintă pentru limbi moderne vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul European Comun de ReferinŃă:

• Limba modernă 1: - nivelul B 2 pentru toate competenŃele

• Limba modernă 2: - nivelul B 2 pentru competenŃele de receptare

- nivelul B 1 pentru competenŃele de producere

• Limba modernă 3: - nivelul A 2 pentru toate competenŃele


COMPETENłE GENERALE

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaŃii de comunicare


3. Realizarea de interacŃiuni în comunicarea orală sau scrisă

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaŃii variate de comunicare


Pe parcursul studierii limbii italiene în ciclul superior al liceului se va avea în vedere cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:

� Manifestarea flexibilităŃii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaŃii de comunicare

� Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaŃa muncii şi la patrimoniul culturii universale

� Disponibilitatea pentru acceptarea diferenŃelor şi pentru manifestarea toleranŃei prin abordarea critică a diferenŃelor şi a stereotipurilor culturale

� Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale specifice, prin receptarea unei varietăŃi de texte în limba italiană


CLASA A XII-a

PROGRAMA 1: limba modernă 1 – trunchi comun (TC)2 + curriculum diferenŃiat (CD)3

COMPETENłE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON łINUTURILOR


Forme de prezentare a conŃinuturilor CompetenŃe specifice TC CD

1.1 Extragerea esenŃialului din rapoarte orale, discursuri, interviuri, talk-show-uri

1.2 Identificarea, în texte audiate/citite, a punctelor de vedere, atitudinilor şi sentimentelor exprimate

1.3 Analizarea unor situaŃii descrise în texte orale/scrise, în scopul unui studiu aprofundat sau al luării unor decizii

*1.4 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraŃiune la pers. I şi a III-a, personaj), a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică

Surse şi tipuri de mesaje orale: Texte de lungime variabilă care conŃin şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre:

� conferinŃe, prezentări, interviuri, rapoarte orale;

� transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri;

� texte publicitare orale.

Tipuri de mesaje scrise: Texte de lungime variabilă, în diverse registre:

� texte autentice de informare generală, pagini Internet;

� articole de enciclopedie / lucrări de popularizare;

� articole de presă scrisă, texte publicitare;

� texte specifice domeniilor de specializare.

Informa Ńii obŃinute: � idei şi informaŃii factuale pe teme de

interes;

� opinii, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente.

Limbaj: � termeni specifici mass-media;

� vocabular specific domeniului de specializare.

� *texte de tip reflectiv;

� *fragmente de critică literară;

� *texte literare autentice neadaptate.

2 CompetenŃele specifice tehnoredactate fără evidenŃiere prin asterisc şi corp de literă cursiv, împreună cu elementele specificate în rubrica „Forme de prezentare a conŃinuturilor TC”, aparŃin trunchiului comun (TC) şi sunt obligatorii pentru toate specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaŃională. 3 CompetenŃele specifice şi elementele specificate în „Forme de prezentare a conŃinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, aparŃin curriculumului diferenŃiat (CD) pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinŃe sociale (filiera vocaŃională, profil militar). Ele se adaugă celor pentru trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru aceste specializări.




2.1 Expunerea, oral / în scris, a unor idei, opinii, puncte de vedere proprii, susŃinute de argumente şi exemple 2.2 Elaborarea, oral / în scris, prin sintetizarea de informaŃii din diferite surse, a unui raport/ referat/ eseu / prezentare, argumentate logic şi susŃinute de exemple pertinente din experienŃa personală sau din alte surse 2.3 Redactarea unor texte funcŃionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori 2.4 Utilizarea convenŃiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text *2.5 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar

Contexte: � social, academic, profesional (situaŃia

curentă, proiecte de viitor, teme de cercetare)

Opinii despre: � persoane, situaŃii şi evenimente; � activităŃi din domeniul de specializare. Tipuri de text oral / scris: � plan de idei, plan de prezentare,

paragraf; � raport / referat / eseu / expunere /

povestire / prezentare; � corespondenŃă personală şi oficială /

administrativă; � texte funcŃionale specifice domeniului de

specializare. ConvenŃii şi limbaj în comunicare: � pentru atingerea scopului (tehnici de

argumentare, formule de persuasiune).

- *eseul reflectiv - *eseu cu structură

dată



3.1 Oferirea de răspunsuri, oral sau în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opŃiunile 3.2 Realizarea de prezentări pe teme din domeniul de specializare, pe bază de materiale pregătite în prealabil 3.3 Redactarea de scrisori / alte texte funcŃionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obŃine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.) cu adecvarea formatului şi limbajului la subiect şi la cititorul intenŃionat 3.4 Participarea la conversaŃii, folosind un limbaj adecvat funcŃional la context şi respectând normele socio-culturale, în funcŃie de rol şi de relaŃiile cu interlocutorii *3.5 Utilizarea limbajului adecvat pentru îndeplinirea rolului alocat într-o dezbatere *3.6. Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacŃiune orală/scrisă

Tipuri de interac Ńiuni: ConversaŃii derulate cu viteză normală, în diverse registre, pe teme de interes; Prezentări de produse, de servicii, pe teme date, rostite la viteză normală. Moduri de interacŃiune: � faŃă în faŃă, în perechi / grup; � în faŃa unui auditoriu (prezentări); � la distanŃă: corespondenŃă, la telefon. Contexte: ConversaŃii : � situaŃii sociale formale şi informale,

situaŃii familiare, situaŃii conflictuale; � interviuri, faŃă în faŃă sau telefonic. Prezentări – contexte academice şi profesionale, formale şi informale. Tipuri de texte funcŃionale: corespondenŃă, felicitări, invitaŃii, reclame, anunŃuri, cereri, chestionare, fişe. ConvenŃii şi limbaj în comunicare: � formule de iniŃiere, întreŃinere şi încheiere a

unei conversaŃii, limbaj nonverbal; � convenŃii pentru exprimarea raporturilor

în cadrul comunicării.

- *dezbatere/proces literar




4.1 Rezumarea în scris, într-un număr de cuvinte dat, a unui text citit 4.2 Transferul informaŃiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare 4.3. Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană (în scris, cu ajutorul dicŃionarului), a unui text de dificultate medie, din domeniul de specializare *4.4 Rezumarea orală şi / sau în scris a esenŃialului dintr-un text (audiat sau citit) din mass-media / literar într-un număr determinat de cuvinte *4.5 Parafrazarea unui citat folosind exemple personale / prin raportare la experienŃa personală

� Texte de informare generală şi din domeniul de specializare.

� Diagrame, grafice, tabele. � Opinii, comentarii (înregistrări audio). � Dialoguri (înregistrate sau interpretate). � Tehnici de utilizare a dicŃionarului .

- *texte literare - *articole de presă - *înregistrări

preluate din mass-media


PROGRAMA 2: Limba modernă 2 – trunchi comun (TC)4 + curriculum diferenŃiat (CD)5

COMPETENłE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON łINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaŃii de comunicare


1.1 Selectarea, din texte orale şi/sau scrise referitoare la domeniul de specializare, de informaŃii şi opinii relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru 1.2 Discriminarea între informaŃii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise 1.3 IniŃierea de acŃiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului *1.4 Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaŃii descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al formulării unor soluŃii *1.5 Utilizarea unor materiale de referinŃă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaŃiei transmise

Tipuri de texte orale şi scrise: Texte de lungime variabilă care conŃin şi elemente de vocabular nefamiliare: � Texte orale/ scrise de informare generală

/ specializate, descriptive şi narative � Texte din mass-media (presă scrisă /

audio-vizuală, anunŃuri, publicitate); � Mesaje orale, formale şi informale,

emise de cei din jur, inclusiv conversaŃii telefonice;

� Povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/ scrise, interviuri, conversaŃii;

� Mesaje scrise, cereri, reclamaŃii. Informa Ńii obŃinute: � informaŃii factuale/ date pe teme diverse; � opinii, atitudini (pro, contra, neutră). Moduri de acŃiune: întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse.

� *texte literare autentice, talk-show-uri,

� *articole de presă � *materiale de

referinŃă: antologii, istorii literare, Internet

� *presă specializată � *critic ă literară



2.1 Redactarea de texte funcŃionale variate, structurate, după model, aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate 2.2 Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susŃinut de exemple din viaŃa personală sau din alte surse 2.3 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, oral şi / sau în scris, de informaŃii corecte vizând aspecte din domeniul de specializare 2.4 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze şi susŃinerea lor cu câteva argumente în cadrul unei discuŃii / dezbateri *2.5 Prezentarea şi comentarea unui film / a unei cărŃi prin raportare la experienŃa personală, cu exprimarea gândurilor şi / sau a sentimentelor despre acestea

Tipuri de texte produse: � Eseuri şi texte funcŃionale structurate

(corespondenŃă, procese verbale, rapoarte, C.V., documente specifice domeniului de specializare);

� Povestiri / Prezentări orale / scrise; � Paragrafe pe diverse arii tematice,

inclusiv de specialitate Contexte: situaŃii specifice în familie, comunitate, activităŃi socio-profesionale; Limbaj: � vocabular adecvat contextului; � vocabular specific comun, relevant

pentru domeniul de specializare. Tipuri de informa Ńii: � aranjamente şi activităŃi sociale; � probleme operaŃionale în situaŃii de

viaŃă cotidiene. � activităŃi specifice domeniului de

specializare.

� *eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

� *materiale de referinŃă: antologii, istorii literare

� *presă specializată � *critic ă literară � *fragmente de texte

literare

4 CompetenŃele specifice tehnoredactate fără evidenŃiere prin asterisc şi corp de literă cursiv, împreună cu elementele specificate în rubrica „Forme de prezentare a conŃinuturilor TC”, aparŃin trunchiului comun (TC) şi sunt obligatorii pentru toate specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaŃională. 5 CompetenŃele specifice şi elementele specificate în „Forme de prezentare a conŃinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, aparŃin curriculumului diferenŃiat (CD) pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist). Ele se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru această specializare.




3.1 Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări spontane

3.2 Redactarea de texte funcŃionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenŃii, a obŃine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.)

3.3 Verificarea înŃelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaŃii, atunci când informaŃia nu este clar înŃeleasă

3.4 Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la interlocutor / cititorul intenŃionat, cu utilizarea convenŃiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă formală şi informală

*3.5 IniŃierea de acŃiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului

Tipuri de interac Ńiuni Oral: dialog, conversaŃie, discuŃie, interviu, prezentare

În scris: scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, cerere, invitaŃie

Contexte: � situaŃii sociale informale, contexte

academice, situaŃii conflictuale;

� situaŃii profesionale tipice pentru domeniul de specializare

Moduri de interacŃiune: � faŃă în faŃă, în perechi / în grup mic /

în faŃa unui auditoriu;

� la distanŃă: la telefon, corespondenŃă.

ConvenŃii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în cadrul

comunicării (prieteni, colegi, persoane oficiale etc.)

� pentru atingerea scopului (tehnici de argumentare, formule de persuasiune)

� formule de comunicare standardizate, formule de politeŃe



4.1 Rezumarea, oral şi / sau în scris, a conŃinutului unui mesaj liber sau funcŃional

4.2 Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană, oral şi / sau în scris, a unui mesaj / text simplu din domeniul de specializare, cu ajutorul dicŃionarului (în scris – cu ajutorul dicŃionarului)

4.3 Transferul informaŃiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare

*4.4 Transferul şi adaptarea semnificaŃiei unui text literar la contexte neliterare

� Dialoguri

� Fragmente / texte de specialitate

� Fragmente/ texte de informare generală

� Rezumat

� Tehnici de utilizare a dicŃionarului

� Tabele, grafice

- *scurte povestiri - *comentarii


PROGRAMA 3 (limba modernă 3 - filierele teoretică şi vocaŃională, toate profilurile şi specializările)

COMPETENłE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON łINUTURILOR


CompetenŃe specifice Forme de prezentare a conŃinuturilor 1.1 Desprinderea semnificaŃiei globale, a ideilor generale şi a unor detalii din scurte discuŃii între vorbitori nativi / înregistrări radio / TV pe subiecte de interes

1.2 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

1.3 Selectarea informaŃiilor relevante din diferite fragmente / texte în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

1.4 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute

- fragmente / texte de informare generală şi de specialitate

- rapoarte / prezentări orale / scrise de dificultate medie

- dialoguri, conversaŃii, interviuri - articole de presă publicitate - emisiuni radio / TV, înregistrări audio-video

- texte argumentative - povestiri


CompetenŃe specifice Forme de prezentare a conŃinuturilor 2.1 Relatarea, oral şi/sau în scris unei activităŃi desfăşurate în grup / a unui fapt divers / eveniment / film, pe baza unui plan dat

2.2 Explicarea folosirii unui produs / a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare

2.3 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize)

- povestire / prezentare orală / scrisă - descrieri / comparări de obiecte, persoane - texte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate

- planul de idei - formulare


CompetenŃe specifice Forme de prezentare a conŃinuturilor 3.1 Preluarea şi transmiterea unui mesaj audiat când este permisă cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul clarificării

3.2 Reformularea unui mesaj / unor instrucŃiuni, la cererea interlocutorului

3.3 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunŃuri din mass-media / la o scrisoare oficială

3.4 Identificarea intenŃiei vorbitorului / a tipului de relaŃie instituită de acesta în interacŃiunea verbală

- mesaje orale (faŃă în faŃă / telefonic) - dialog, discuŃie, dezbatere - instrucŃiuni - texte funcŃionale:

- scrisori oficiale de diverse tipuri - reclamă - anunŃ - cerere - invitaŃie


CompetenŃe specifice Forme de prezentare a conŃinuturilor 4.1 Transferarea informaŃiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame, utilizând la nevoie dicŃionarul

4.2 Rezumarea, oral şi / sau în scris, a unui text cunoscut, pe baza unui plan dat

4.3 Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în limba maternă/ din limba maternă în limba italiană, în situaŃii de comunicare familiare

- fragmente / texte de informare generală - dialoguri simple (înregistrate sau interpretate)

- rezumat - instrucŃiuni - discuŃii pe teme profesionale - tehnici de utilizare a dicŃionarului


CONłINUTURI RECOMANDATE PENTRU CLASA A XII-A (toate profilurile şi specializările)

Pentru formarea şi dezvoltarea competenŃelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, comisia naŃională de specialitate recomandă să fie utilizate conŃinuturile din listele de mai jos. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase.

LIMBA MODERN Ă 1 (clasa a XII-a) TEME Se recomandă ca activităŃile de învăŃare în clasa a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: • DOMENIUL PERSONAL

- ViaŃa personală şi comportamentul social - Tinerii şi provocările societăŃii contemporane - RelaŃii între tineri (munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă) - Implicare în activităŃi cu scop umanitar - Pregătirea tinerilor pentru viaŃa activă (civism, voluntariat, proiecte de dezvoltare personală şi de

integrare socială) • DOMENIUL PUBLIC

- Servicii în sfera publică - Ecologie: protecŃia mediului înconjurător - Mijloacele moderne de comunicare în masă - GeneraŃia tânără şi comunicarea în mediul electronic

• DOMENIUL OCUPAłIONAL - Universul profesiilor şi al meseriilor - aspecte relevante, implicaŃii sociale: muncă, şomaj - Meserii de viitor - Demersuri administrative în spaŃiul public (formulare şi Curriculum Vitae, cerere pentru

obŃinerea unei burse de studiu, scrisoare de intenŃie, interviul pentru angajare) • DOMENIUL EDUCAłIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZA łIE

- Orientarea către trasee de formare în învăŃământul superior (diverse profiluri) - Situri de interes cultural în Italia, * festivaluri / evenimente culturale, folclor, conservarea

patrimoniului cultural - PersonalităŃi din sfera culturală (religie, muzică, literatură, teatru, pictură, cinematografie) şi din

sfera ştiinŃifică, invenŃii tehnologice marcante în spaŃiul italian - *Aportul Italiei la construcŃia europeană - Evenimente istorice marcante, descoperiri arheologice

FUNCłII COMUNICATIVE ALE LIMBII / ACTE DE VORBIRE Se va avea în vedere achiziŃionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaŃa socială, cu precădere a acelor funcŃii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos. Pe parcursul clasei a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, se vor achiziŃiona şi utiliza, adecvat contextelor de comunicare, următoarele acte de vorbire, inserate în textele de studiu:

1. A solicita/ a oferi informaŃii despre obiecte/ locuri/ acŃiuni, persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări)

2. A confirma / a infirma informaŃii 3. A solicita repetarea şi reformularea unui mesaj 4. A descrie obiecte/ locuri/ fenomene 5. A caracteriza persoane/ fapte / atitudini 6. A povesti o întâmplare/ un eveniment/ o suită de acŃiuni 7. A solicita / a da explicaŃii/ l ămuriri în cadrul unei interacŃiuni orale sau scrise

* La limba modernă 1, conŃinuturile marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv aparŃin curriculumului diferenŃiat pentru specializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinŃe sociale (filiera vocaŃională, profil militar).


8. A explica un fenomen, o stare 9. A face o expunere pe o tema dată 10. A exprima interese, intenŃii şi preferinŃe legate de dezvoltarea personală 11. A exprima sentimente şi stări emoŃionale 12. *A exprima aprecieri asupra unei acŃiuni /a unui produs concret sau abstract 13. A susŃine cu argumente un punct de vedere 14. A formula un raŃionament relaŃionând cauze/ efecte/ ipoteze

ELEMENTE DE CONSTRUCłIE A COMUNIC ĂRII În clasa a XII-a, dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi îmbogăŃirea cunoştinŃelor de limbă se bazează pe elementele de construcŃie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate atât în ciclul inferior al liceului cât şi în clasa a XI-a. Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu formele, structurile şi mecanismele lingvistice deja achiziŃionate în ciclurile de şcolaritate anterioare şi cu următoarele elemente noi: Elemente lexicale

• RelaŃii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie, familii de cuvinte • Câmpuri lexicale • Derivarea, compunerea (principalele aspecte) • Registre ale limbii • Limbaje specializate • Figuri de stil

Elemente de morfologie şi de sintaxă • Modurile verbale nepersonale (consolidare) • Adverbul (consolidare) • ConjuncŃia (consolidare) • PrepoziŃia (consolidare) • Subordonatele implicite şi explicite • Subordonata subiectivă • Subordonata predicativă • Subordonata concesivă • Subordonata condiŃională (+ il periodo ipotetico – consolidare) • Subordonata cauzală • Subordonata finală • Subordonata consecutivă • Subordonata modală • Subordonata temporală • Subordonata relativă • Vorbirea directă şi vorbirea indirectă • *Fraza impersonală

Elemente de organizare a discursului • Coordonarea • Subordonarea: propoziŃii explicite şi implicite • Stilul indirect

Tipuri de texte • Textul argumentativ (structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente si exemple, analiză şi

ordonare de paragrafe, diverse tipuri de articulatori), producere de texte argumentative • Textul poetic • Textul narativ (consolidare) • Textul publicitar (inclusiv lectura imaginii publicitare)

NOTA: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparŃin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcŃie a comunicării nu va face obiectul unei învăŃări explicite. In cadrul activit ăŃilor didactice nu se va apela la conceptualizarea unităŃilor lingvistice utilizate în situaŃiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, potrivit dificultăŃii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare.


LIMBA MODERN Ă 2 (clasa a XII-a)

TEME Se recomandă ca la activităŃile de învăŃare în clasa a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, să fie proiectate şi realizate în contextual următoarelor teme:

• DOMENIUL PERSONAL - ViaŃa personală şi comportament în societate: stil de viaŃă, preocupări sociale şi asociative,

modalităŃi de petrecere a timpului liber, turism - RelaŃii interpersonale: raporturi între generaŃii, universul afectiv - Tinerii şi provocări ale societăŃii contemporane - Universul afectiv

• DOMENIUL PUBLIC - Mijloacele moderne de informare şi comunicare în masă - Aspecte semnificative ale mediului urban - Servicii publice, transporturi moderne

• DOMENIUL OCUPAłIONAL - Proiecte de pregătire profesională - Profesii de viitor şi implicaŃiile lor sociale

• DOMENIUL EDUCAłIONAL, CULTURA ŞI CIVILIZA łIE - Aspecte semnificative ale societăŃii italiene contemporane (educaŃie, viaŃă socială, economică, politică) - TradiŃii, obiceiuri, sărbători - PersonalităŃi culturale italiene (literatură, arte plastice, muzică, cinematografie) - PersonalităŃi din lumea sportului - *Italia în procesul de integrare europeană

FUNCłII COMUNICATIVE ALE LIMBII / ACTE DE VORBIRE

Se va avea în vedere achiziŃionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaŃa socială, cu precădere a acelor funcŃii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos.

Pe parcursul clasei a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, se vor achiziŃiona şi utiliza, adecvat contextelor de comunicare, următoarele acte de vorbire, inserate în textele de studiu:

1. A solicita / a oferi informaŃii despre obiecte/ locuri/ acŃiuni şi persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări)

2. A confirma / a infirma informaŃii 3. A solicita repetarea şi reformularea unui mesaj 4. A descrie obiecte/ locuri/ fenomene 5. A caracteriza persoane/ fapte / atitudini 6. A povesti o întâmplare/ un eveniment 7. A solicita / a da explicaŃii/ l ămuriri în cadrul unei interacŃiuni orale sau scrise 8. A explica un fenomen, o stare 9. A face o expunere pe o tema dată 10. A exprima interese, intenŃii şi preferinŃe legate de dezvoltarea personală 11. A exprima sentimente şi stări emoŃionale 12. *A susŃine cu argumente un punct de vedere

* La limba modernă 2, conŃinuturile marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv aparŃin curriculumului diferenŃiat pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist).


ELEMENTE DE CONSTRUCłIE A COMUNIC ĂRII

În clasa a XII a, dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi îmbogăŃirea cunoştinŃelor de limbă se bazează pe elementele de construcŃie a comunicării însuşite sau consolidate / sistematizate atât în ciclul inferior al liceului, cât şi în clasa a XI-a. Pe parcursul clasei a XII-a, limba modernă 2, se recomandă a se opera cu formele, structurile şi mecanismele lingvistice deja dobândite şi cu următoarele elemente noi: Elemente lexicale

• RelaŃii semantice: antonimie, sinonimie, familii de cuvinte • Câmpuri lexicale • Registre ale limbii

Elemente de morfologie şi de sintaxă • Substantivul – genul şi numărul (consolidare) • Particulele pronominale ci şi ne • Adjectivul – gradele speciale de comparaŃie (consolidare) • Adverbul • Pronumele relative • Numeralul (consolidare) • Folosirea conjunctivului (consolidare) • ConjuncŃii de coordonare şi subordonare • ConcordanŃa timpurilor la indicativ şi conjunctiv (consolidare) • *Il periodo ipotetico • Modurile verbale nepersonale

Tipuri de texte • Textul publicitar (reluare şi îmbogăŃire) • Textul narativ (reluare şi îmbogăŃire) • Textul poetic • Textul incitativ (consolidare)

Lectura imaginii • Portretul • Imaginea publicitară

NOTA: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparŃin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcŃie a comunicării nu va face obiectul unei învăŃări explicite. In cadrul activit ăŃilor didactice nu se va apela la conceptualizarea unităŃilor lingvistice utilizate în situaŃiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, potrivit dificultăŃii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare.

LIMBA MODERN Ă 3 (clasa a XII-a) TEME Se recomandă ca activităŃile de învăŃare în clasa a XII-a să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: • DOMENIUL PERSONAL

- Universul adolescenŃei: viaŃa cotidiană, relaŃii interpersonale, vestimentaŃie/modă) - Tinerii şi societatea contemporană

• DOMENIUL PUBLIC - Aspecte din viaŃa contemporană: viaŃa socială/educaŃie/ecologie, etc. - Mijloace moderne de comunicare în masă

• DOMENIUL OCUPAłIONAL - Profesiuni / proiecte de formare

• DOMENIUL EDUCAłIONAL - Cultură şi civilizaŃie italiană: regiuni/ oraşe/obiective turistice/culturale - PersonalităŃi ale culturii italiene - TradiŃii culturale şi regionale ale Italiei - *Italia în procesul de integrare europeană


FUNCłII COMUNICATIVE ALE LIMBII / ACTE DE VORBIRE Se va avea în vedere achiziŃionarea şi exersarea oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaŃa socială, cu precădere a acelor funcŃii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos. Pe parcursul clasei a XII-a, filierele teoretică şi vocaŃională, se vor achiziŃiona şi utiliza, adecvat contextelor de comunicare, următoarele acte de vorbire, inserate în textele de studiu:

1. A iniŃia/a continua/a încheia o interacŃiune verbală 2. A cere / a da informaŃii de timp/ oră, program de lucru 3. A exprima acordul / dezacordul 4. A se scuza / a răspunde la scuze 5. A exprima stări emoŃionale: bucurie, teamă 6. A exprima o opinie personală 7. A relata o acŃiune / o suită de acŃiuni 8. *A rezuma un text 9. A da instrucŃiuni / indicaŃii 10. *A exprima certitudinea şi îndoiala 11. A caracteriza o persoană 12. A descrie o imagine

ELEMENTE DE CONSTRUCłIE A COMUNIC ĂRII In clasa a XII-a, dezvoltarea competenŃelor de comunicare şi îmbogăŃirea cunoştinŃelor de limbă se bazează pe elementele de construcŃie a comunicării însuşite sau consolidate/ sistematizate în ciclul inferior al liceului şi în clasa a XI-a. Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu elementele deja achiziŃionate în ciclurile de şcolaritate anterioare şi cu următoarele elemente noi: Elemente lexicale

Antonime, sinonime Familii de cuvinte Câmpuri lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă

Articolul Folosirea articolului hotărât: consolidare şi îmbogăŃire

Substantivul Pluralul substantivului: consolidare şi îmbogăŃire

Pronumele Pronumele complement direct şi indirect: consolidare Pronumele personale combinate Pronumele şi adjectivul demonstrativ

Verbul Modul indicativ prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor simplu, viitor anterior (consolidare) Modul condiŃional (reluare şi consolidare) Modul imperativ (reluare şi consolidare) Acordul participiului trecut cu subiectul (consolidare) Modul conjunctiv prezent, perfect,imperfect, mai mult ca perfect (consolidare) Folosirea conjunctivului Modurile nepersonale (reluare)

ConjuncŃia ConjuncŃii coordonatoare şi subordonatoare

PrepoziŃia Folosirea prepoziŃiei (reluare şi consolidare)


InterjecŃia (reluare şi consolidare) Tipuri de texte

Textul publicitar Textul descriptiv Textul narativ

Lectura imaginii Imaginea publicitară

NOTA: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparŃin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcŃie a comunicării nu va face obiectul unei învăŃări explicite. In cadrul activit ăŃilor didactice nu se va apela la conceptualizarea unităŃilor lingvistice utilizate în situaŃiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, potrivit dificultăŃii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice sau frecvent folosite in domeniul profesional de specializare

CONDIłII DE APLICARE DIDACTIC Ă ŞI DE EVALUARE

Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.

Stabilirea competenŃelor care vor fi vizate şi a conŃinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaŃia acestora fiind să asigure achiziŃionarea de către elevi a tuturor competenŃelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.

Corelarea competenŃelor cu conŃinuturile tematice, lingvistice şi funcŃionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcŃiilor comunicative care se vor achiziŃiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.

În activitatea de învăŃare-predare se vor folosi metode comunicative, tehnici interactive şi activităŃi centrate pe elev.

Temele pentru acasă se vor stabili astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs6.

Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenŃele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

SCURT GHID METODOLOGIC

Procesul de formare / învăŃare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităŃilor de învăŃare; - transpunerea proiectului în activităŃi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului

obŃinut; - evaluarea rezultatelor învăŃării / gradului de achiziŃie a competenŃelor.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTIC Ă – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaŃia concretă din clasă.

6 Se va avea în vedere timpul cât elevii lucrează efectiv la rezolvarea a diverse sarcini de învăŃare / de lucru pe parcursul orei.


Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă şi în detaliu a programei şcolare. 2. Selectarea din conŃinuturile programei (teme, funcŃii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul

de specializare. 3. Corelarea competenŃelor cu conŃinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea UnităŃilor de

învăŃare (U.Î.). 4. Identificarea resurselor didactice necesare: manual, texte, materiale audio-video, documente

autentice etc. 5. Stabilirea succesiunii unităŃilor de învăŃare şi detalierea conŃinuturilor tematice pentru fiecare unitate

în raport cu competenŃele care le sunt asociate. 6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăŃare, în concordanŃă cu competenŃele

vizate.


Nr. U.Î.

ConŃinuturi ale U.Î. � tematic � elemente de construcŃie a comunicării � funcŃii comunicative

CompetenŃe vizate*

Nr. ore alocate

Săptămâna

ObservaŃii**

(amendamente)

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenŃă de unitatea de învăŃare respectivă **NOT Ă: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcŃie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă. II. PROIECTAREA UNEI UNIT ĂłI DE ÎNV ĂłARE7 Metodologia de proiectare a unei unităŃi de învăŃare constă într-o succesiune de etape înlănŃuite logic, care contribuie la detalierea conŃinuturilor, în vederea formării competenŃelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăŃare vizată.

Detalieri ale conŃinuturilor unităŃii de învăŃare

CompetenŃe vizate*

Activit ăŃi de învăŃare

Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?) - tema (detaliată pe lecŃii) - text / tip de text - funcŃii comunicative - elemente de construcŃie a comunicării

III. TIPURI DE ACTIVIT ĂłI ŞI EXERCI łII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaŃii de comunicare - exerciŃii de identificare de informaŃii - exerciŃii de confirmare a înŃelegerii sensului global dintr-un mesaj oral / text scris - exerciŃii de identificare şi discriminare între informaŃii factuale şi opinii / puncte de vedere - exerciŃii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral / scris - exerciŃii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral sau scris - exerciŃii de utilizare a unor materiale de referinŃă pentru identificarea sensului unor elemente de text

nefamiliare - exerciŃii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente - exerciŃii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului - exerciŃii de desprindere / înŃelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciŃii de completare de texte lacunare - exerciŃii de confirmare a înŃelegerii prin efectuare de acŃiuni pe baza informaŃiilor obŃinute pe cale

orală/ prin lectură - exerciŃii de analiză de situaŃii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii - proiecte individuale sau de grup 7 Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEdC, CNC, Bucureşti, 2002


2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciŃii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciŃii de solicitare şi oferire de informaŃii, prin întrebări şi răspunsuri, - exerciŃii de oferire şi solicitare de instrucŃiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru - exerciŃii de solicitare şi oferire de clarificări şi explicaŃii când informaŃia / instrucŃiunea nu este

înŃeleasă imediat - exerciŃii de elaborare de planuri de redactare / de prezentare - exerciŃii de prezentare, relatare / (re)povestire, monolog, descriere, asociere, comparaŃie, comentariu - dialoguri, discuŃii, conversaŃii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere, - exerciŃii de completare de formulare în situaŃii de viaŃă cotidiene / situaŃii profesionale specifice

specializării - exerciŃii de prezentare orală / redactare pe bază de plan - exerciŃii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciŃii de redactare de texte funcŃionale generale (CV, proces verbal, referat, cerere, raport, corespondenŃă) - exerciŃii de utilizare a unor materiale de referinŃă pentru a verifica corectitudinea informaŃiei şi limbii folosite - exerciŃii de redactare în vederea acurateŃei informaŃiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc. - proiecte individuale sau de grup

3. Realizarea de interacŃiuni în comunicarea orală sau scrisă - exerciŃii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaŃii, discuŃii, dezbateri - convorbiri telefonice, mesaje telefonice - exerciŃii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea - exerciŃii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate - exerciŃii de solicitare / oferire de clarificări / explicaŃii când informaŃia nu este clar înŃeleasă - exerciŃii de susŃinere a unei prezentări (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare

(formală şi informală) - exerciŃii de construire / formulare a unei argumentări - exerciŃii de lucru în grup: formulare / ordonare / esenŃializare a unor idei / enunŃuri - exerciŃii de construire şi realizare a unui interviu - exerciŃii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral - exerciŃii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenŃionat - proiecte de grup

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaŃii variate de comunicare - exerciŃii de operare cu informaŃii din texte generale şi de specialitate (corelare, completare de tabele,

ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente etc.) - exerciŃii de transfer de informaŃie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciŃii de luare de notiŃe - exerciŃii de rezumare - exerciŃii de traducere şi retroversiune - exerciŃii de reformulare şi transpunere în alt registru funcŃional - exerciŃii de transformare, oral şi în scris, a unui dialog / text dialogat în unul narativ - proiecte individuale sau de grup

IV. EVALUAREA Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiŃând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziŃionare a competenŃelor şi a cunoştinŃelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăŃare-predare.

În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenŃe, pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăŃării este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităŃii şi învăŃării elevilor, ci şi a proceselor de învăŃare, şi a competenŃelor achiziŃionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităŃile (metode, instrumente) tradiŃionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiŃii, pentru a putea


obŃine cât mai multe date relevante privind învăŃarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziŃiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenŃelor lor de comunicare şi inter-relaŃionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:


Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.

PROIECTUL este o activitate complexă de învăŃare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenŃe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăŃare şi permite învăŃarea şi de la colegi.

Proiectul pune elevii în situaŃia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăŃa în cooperare, de a realiza activităŃi în mod independent, de a împărtăşi celorlalŃi cele realizate / învăŃate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare


Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcŃie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienŃa participanŃilor, dar un număr de patru-cinci participanŃi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităŃile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: - să facă o cercetare (investigaŃie); - să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic, ghid,

pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziŃie, corespondenŃă, spectacol / serbare etc.); - să elaboreze raportul final; - să facă prezentarea publică a proiectului.

Etapele realizării unui proiect sunt: 1. Alegerea temei; 2. Planificarea activităŃii:

- Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup; - Distribuirea responsabilităŃilor în cadrul grupului; - Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărŃi de la bibliotecă, presă,

persoane specializate în domeniul respectiv, instituŃii, organizaŃii guvernamentale etc.); 3. Cercetarea propriu-zisă. 4. Realizarea materialelor. 5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create. 6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are drept consecinŃă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităŃii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenŃial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.


Sarcinile profesorului vizează organizarea activităŃii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor. Este esenŃială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (grupul va lucra singur în cea mai mare parte a timpului), intervenŃia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăŃilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăŃării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaŃia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenŃă negativă asupra învăŃării. Asigurarea şi evidenŃierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parŃiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucŃiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conŃină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucŃiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanŃi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuŃii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

EsenŃa proiectului constă: 1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte autentice; 2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuŃie; 3. Într-o sarcină concretă în care activităŃile lingvistice şi activităŃile practice (scrisul, tipărirea,


cameră de luat vederi, dicŃionare, scrisori, creioane, foarfece etc.) 5. În dobândirea unei experienŃe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaŃi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru produsul realizat.

Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni: 1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăŃare (dacă cerinŃa este ca elevii să-şi

elaboreze proiectul pe baza cunoştinŃelor şi înŃelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);

2) competenŃele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenŃe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alŃi adulŃi şi colegi într-un efort de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);

3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaŃia şi imaginaŃia, judecata şi tehnica estetică, execuŃia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);

4) reflecŃia (capacitatea de a se distanŃa faŃă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanŃa de a-şi aprecia singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaŃă progresiv să gândească în acel domeniu.

5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenŃelor elevului aşa cum sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăŃarea care se doreşte a fi evaluată.

Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenŃiază proiectul în domeniul capacităŃilor cognitive şi al stilului de învăŃare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alŃi elevi, dar şi cu profesori, persoane din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).

ExperienŃa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiŃe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaŃii interpersonale, cooperare; oferă oportunităŃi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaŃie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înŃelegerea şi competenŃele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.


PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienŃele pe care le-a dobândit în învăŃarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore: - motivarea elevului (celui care învaŃă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii

limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieŃi; - prezentarea competenŃelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziŃionate).

Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienŃele sale lingvistice, portofoliul conŃine trei părŃi: - un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naŃionale; - o biografie lingvistică ce descrie competenŃele atinse în domeniul limbilor străine şi experienŃa de învăŃare;

se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinŃă. - un dosar care conŃine alte materiale cu privire la procesul de învăŃare, obiectivele fixate de titular, «carnetul

de bord», cu notaŃiile privind experienŃele de învăŃare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente. ”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conŃine documente cum ar fi: - o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică); - o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate/ văzute (emisiuni de radio/ TV, filme, casete audio-video,

CD-ROM-uri etc.); - interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenŃe; - răspunsuri la chestionare, interviuri; - proiecte / părŃi de proiecte realizate; - traduceri; - fotografii, ilustraŃii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri /

creaŃii personale); - texte literare (poezii, fragmente de proză); - lucrări scrise curente / teste; - compuneri / creaŃii literare personale; - contribuŃii personale la reviste şcolare; - extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată; - corespondenŃă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităŃii, a acelor documente considerate relevante pentru competenŃele deŃinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinŃa elevului (care va include acele documente pe care elevul le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluŃia elevului.

Portofoliul îi permite elevului: - să-şi pună în evidenŃă achiziŃiile lingvistice; - să-şi planifice învăŃarea; - să-şi monitorizeze progresul; - să ia parte activ la propriul proces de învăŃare.

Portofoliul îi permite profesorului: - să înŃeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului; - să negocieze obiectivele învăŃării şi să stimuleze motivaŃia; - să programeze învăŃarea; - să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acŃiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie; - să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de competenŃele prevăzute în programele şcolare şi de situaŃia în care elevul va utiliza acest tip de document. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinŃă.

Anexa la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3488 / 23.03.2006

M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T ĂR I I


CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC



– FILIERA TEHNOLOGIC Ă –

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta direct ă de calificare profesională

Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresiv ă de calificare profesională

Aprobat prin Ordinul ministrului

Nr. 3488 / 23.03.2006

Bucureşti, 2006

Limba italiană – ciclul superior al liceului filiera tehnologică 2

NOTĂ DE PREZENTARE Repere Programele şcolare de Limba italiană pentru ciclul superior al liceului – filiera tehnologică – valabile atât pentru ruta directă de calificare profesională (clasele a XI-a – XII-a), cât şi pentru ruta progresivă de calificare profesională prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare (clasele a XII-a – XIII-a) au fost elaborate având în vedere: • prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea

planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului; • cerinţele formulate în Unitatea de competenţă Comunicare în limba modernă. Nivel 3, din componenţa

tuturor calificărilor profesionale de nivel 3, şcolarizate în ciclul superior al liceului; • normele metodologice de elaborare a curriculumului pe baza unităţilor de competenţe, prin organizarea

modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa unei calificări profesionale; • necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mai adecvat cerinţelor socio-profesionale, exprimat

în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul superior al liceului.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară se raportează la: (a) programele de limbi moderne pentru clasele anterioare; (b) Unitatea de competenţă Comunicare în limba modernă. Nivel 3; (c) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie; (d) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare”, publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.

Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului obligatoriu, competenţe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg, european, şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte trei dintre cele opt domenii de competenţe cheie (domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european1: (5) ”a învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale şi civice (Interpersonal and civic competences), (8) raportare la cultură (Cultural expression).

Regim de predare – alocări orare: În conformitate cu noile planuri-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, la filiera tehnologică – clasele a XI-a şi a XII-a (ruta directă de calificare profesională), respectiv clasele a XII-a şi a XIII-a (ruta progresivă de calificare profesională prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare) –, ambele limbi moderne se studiază ca discipline de trunchi comun, astfel:

• Limba modernă 1 (L1) – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”, la toate calificările profesionale;

• Limba modernă 2 (L1) – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”, la toate calificările profesionale.

Tipuri de programe: • Programa pentru modulul „Comunicare în Limba modernă 1. Nivelul 3”, care se aplică pentru L1, la:

- la toate calificările profesionale, pe ruta directă de calificare profesională; - la toate calificările profesionale, pe ruta progresivă de calificare profesională.

• Programa pentru modulul „Comunicare în Limba modernă 2. Nivelul 3”, care se aplică pentru L2, la: - la toate calificările profesionale, pe ruta directă de calificare profesională; - la calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator

banqueting, tehnician în hotelărie, pe ruta progresivă de calificare profesională.

NOTĂ: Pentru toate celelalte calificări profesionale de pe ruta progresivă de calificare, în clasele a XII-a şi a XIII-a, la Limba modern ă 2 se aplică programele şcolare valabile pentru Limba modernă 1, clasele a IX-a şi a X-a, şcoala de arte şi meserii, elaborate pe baza Unităţii de competenţe Comunicare în limba modernă. Nivel 1.

1 Cf. Implementation of “EDUCATION AND TRAINING 2010” Work Programme, Key Competences for Lifelong Learning - a European Reference Framework, November 2004 http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/doc/basicframe.pdf.


Structura programelor: Componentele structurale ale programelor sunt următoarele: � COMPETENŢE GENERALE, care sunt prevăzute de Unitatea de competenţe Comunicare în limba

modernă. Nivel 3; aceste competenţe urmează a fi formate pe întreaga durată a învăţământului liceal.

� VALORI ŞI ATITUDINI , care urmează a fi formate pe întreg parcursul liceului tehnologic, vizând educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.

�� COMPETENŢE SPECIFICE, care reprezintă detalieri ale competenţelor din Unitatea de competenţe Comunicare în limba modernă. Nivel 3; aceste competenţe vor fi formate pe durata unui an şcolar şi sunt corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR.

�� CONŢINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate în: � Domeniile tematice şi temele, care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe

parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.

� Funcţii comunicative ale limbii, care precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării; aceste acte de vorbire vor fi exersate şi utilizate de elevi în procesul învăţării.

� Elemente de construcţie a comunicării , care conţin categorii de structuri lingvistice necesare construirii actelor de vorbire şi exersării acestora în contextele tematice specificate.

� CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE, capitol care conţine precizări cu regim obligatoriu privind: modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică, metodele de învăţare-predare care vor fi folosite; corelarea instrumentelor şi probelor de evaluare cu conţinutul unităţii de competenţe (vezi pp. 30-37).

�� SCURT GHID METODOLOGIC, care conţine precizări privind următoarele aspecte:

� Recomandări privind proiectarea didactică � Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare � Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru

evaluarea în vederea certificării competenţelor.

Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor.

Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţe Comunicare în limba modernă. Nivel 3, cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de performanţă pentru fiecare dintre acestea.

Rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” preia din unitatea de competenţe elemente specificate la rubrica Condiţii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Prin aplicarea prezentului curriculum, corelat cu cerinţele specificate în Unitatea de competenţă Comunicare în limba modernă. Nivel 3, sunt vizate:

A. Practica raţională a limbii : prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere şi de interacţiune, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în scris), în diverse contexte comunicative sociale şi profesionale.

C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii : elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv bazele de date şi Internet-ul.


Obiectivul fundamental al studierii modulelor „Comunicare în limba modernă 1. nivel 3” şi „Comunicare în limba modernă 2. nivel 3” este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu implementarea programului Educaţie şi Formare 2010, la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.

Programele şcolare de Limba italiană pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, urmează a fi aplicate fiecare – atât la limba modernă 1 cât şi la limba modernă 2 – ca modul unic care va fi parcurs pe toată durata ciclului superior al liceului (la clasele a XI-a – a XII-a ruta directă de calificare profesională, respectiv la clasele a XII-a – a XIII-a ,ruta progresivă de calificare profesională prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare).

Evaluarea Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării , sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic; în momentul când se va considera că elevii (în mod individual sau în grup) deţin la un nivel satisfăcător o anumită competenţă dintre cele cinci care compun Unitatea de competenţe, aceştia vor fi evaluaţi în vederea certificării acesteia.

Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor, evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind Probele de evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţe, avându-se în vedere Criteriile de performanţă şi Condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia şi în conformitate cu recomandările privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, secţiunea „Evaluare”.

În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.

Nivelurile ţintă pentru finele clasei a XII-a, ruta directă de calificare, respectiv pentru finele clasei a XIII-a, ruta progresiv ă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, specificate prin raportare la Cadrul European Comun de Referinţă, vor fi următoarele:

• LIMBA MODERN Ă 1 (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale): o nivelul B 2 – pentru toate competenţele

• LIMBA MODERN Ă 2 (ruta directă de calificare, toate calificările profesionale şi ruta progresivă de calificare, calificările profesionale Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în gastronomie, Organizator banqueting,Tehnician în hotelărie):

o nivelul B 2 – pentru competenţele de receptare o nivelul B 1 – pentru competenţele de producere

• LIMBA MODERN Ă 2 (ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale): o nivelul A 2 – pentru toate competenţele



1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

5. Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale


Pe parcursul studierii limbii italiene , la filiera tehnologică, se va avea în vedere cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:


• Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale


• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba italiană

Limba italiană (Limba modernă 1) – ciclul superior al liceului filiera tehnologică 6

LIMBA MODERN Ă1

CLASA A XI-A, ruta direct ă de calificare (toate calificările profesionale) CLASA A XII-A, ruta progresiv ă de calificare (toate calificările profesionale)

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CON ŢINUTURILOR 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale

1.2 Obţinerea de informaţii relevante, din mesaje orale, pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.3 Identificarea punctelor de vedere şi a opiniilor exprimate

1.4 Identificarea sensului elementelor de vocabular (şi de accent – pentru domeniile ocupaţionale unde accentul este relevant) nefamiliare, cu ajutorul contextului sau prin asocieri / conexiuni

Surse şi tipuri de mesaje orale: Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă: � mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur; � conferinţe, discursuri, interviuri, rapoarte orale; � transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, anunţuri publice; � texte publicitare orale; � conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate. Informa ţii obţinute: � ideea principală (sensul global); � informaţii factuale, pe teme de interes comun; � opinii, puncte de vedere. Limbaj: � termeni specifici mass-media: emisiuni radio / TV, filme, talk-show-uri; � vocabular comun, cu relevanţă pentru domeniul ocupaţional; � varietăţi de accent (pentru domeniile ocupaţionale unde este relevant). Asocieri /conexiuni: � cuvinte-definiţii, activitate-domenii, obiecte-meserii. Moduri de acţiune: � întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte

surse; � comunicarea informaţiilor către alte persoane.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 2.1 Identificarea de informaţii şi opinii relevante pentru sarcina de lucru în texte de informare generală

2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii / detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini

2.3 Utilizarea unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului, atunci când este necesar

2.4 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite

Tipuri de text: Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: � texte / fragmente autentice de informare generala, pagini Internet; � texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare

scrise; � texte cu conţinut operaţional: corespondenţă, faxuri, formulare,

prospecte; � mesaje, cereri, reclamaţii. Informa ţii obţinute: � informaţii factuale, relativ complexe, pe teme de interes comun; � informaţii profesionale: instrucţiuni, date tehnice de produse /

servicii. Materiale de referinţă: � dicţionare; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, pagini Internet. Limbaj standard / tehnic: � cuvinte, expresii specifice domeniului, formule de adresare comune,

formule de jargon profesional. Forme de prezentare a informaţiei: tabele, grafice, scheme. Moduri de acţiune: � comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

3.2 Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor şi întrebărilor

3.3 Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat

3.4 Prezentarea de descrieri clare şi detaliate pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi / sau profesional

Tipuri de informa ţii: Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, rostite la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind: � activităţi de rutină şi non-rutiniere: instrucţiuni, explicaţii,

rugăminţi, sfaturi; � aranjamente sociale; � probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene. Contexte: � personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate. Descrieri clare şi detaliate: � comunitate, organizaţie, activităţi şi situaţii la locul de muncă,

produse şi servicii, procese de producţie. Limbaj: � vocabular adecvat contextului personal şi social; � vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de comunicare: � faţă în faţă; � la telefon, robot telefonic. Moduri de acţiune: � comunicarea de informaţii / detalii către interlocutor / i.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 4.1 Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional

4.2 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea limbii folosite

4.3 Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text

4.4 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă formală şi informală

Tipuri de texte funcţionale: � formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi,

fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi, etc.); � procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V. Tipuri de informa ţii: În texte în diverse registre, de lungimi variate: � informaţii factuale, inclusiv date personale; � aranjamente şi instrucţiuni; � raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese. Convenţii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi,

superiori); � formule de comunicare standardizate, formule de politeţe. Contexte: � contexte sociale comune; � organizarea locului de muncă; � activităţi de serviciu şi procese de producţie; � calitatea serviciilor / produselor. Materiale de referinţă: � dicţionare, glosare de termeni specializaţi şi sintagme specifice; � modele de documente şi formulare.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 5.1 Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii de teme diverse de interes

5.2 Exprimarea clară şi fluentă a propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate

5.3 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea

5.4 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă, în conversaţii

5.5 Participarea la conversaţii folosind unui limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie

Tipuri de interac ţiuni: Conversaţii , la viteză normală, în diverse registre, privind: � chestiuni de ordin social şi de interes public curent; � chestiuni profesionale de interes comun. Contexte: Schimburi de opinii: � situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale; � întâlniri profesionale de rutină, contacte profesionale informale, sarcini

de lucru. Schimburi de opinii: � argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii personale; � ipoteze, predicţii; � preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii. Convenţii şi limbaj: � formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj

nonverbal; � vocabular adecvat contextului personal şi social; � vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de interacţiune: � faţă în faţă, în perechi / în grup mic (schimburi de opinii, discuţii

profesionale); � la telefon, robot telefonic (schimburi de opinii, discuţii profesionale).


LIMBA MODERN Ă 1 CLASA A XII-A, ruta direct ă de calificare (toate calificările profesionale)

CLASA A XIII-A, ruta progresiv ă de calificare (toate calificările profesionale)


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 1.1 Obţinerea, din mesaje orale, de detalii de specialitate corecte, relevante pentru sarcina de lucru

1.2 Identificarea opiniilor, atitudinilor şi sentimentelor exprimate

1.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului

1.4 Realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală

Surse şi tipuri de mesaje orale: Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă: � mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur; � conferinţe, prezentări de produse / servicii, târguri, interviuri, rapoarte orale; � transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, anunţuri publice; � texte publicitare orale; � conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate. Informa ţii obţinute: � informaţii factuale pe teme de interes profesional: instrucţiuni,

explicaţii, specificaţii de produse şi servicii; � opinii, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente. Limbaj: � termeni specifici mass-media: emisiuni radio / TV, ştiri şi talk-show-uri; � vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de acţiune: � întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; � comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; � acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 2.1 Identificarea de informaţii şi opinii relevante pentru sarcina de lucru în texte referitoare la domeniul ocupaţional

2.2 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare

2.3 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii

2.4 Realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor identificate în texte cu conţinut operaţional complex

Tipuri de text: Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: � texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări,

manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; � texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri,

formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; � mesaje, cereri, reclamaţii. Informa ţii obţinute: � informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor

produse şi servicii; � date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi

procese tehnologice. Materiale de referinţă: � diagrame şi alte materiale vizuale; � instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, pagini Internet. Limbaj standard / tehnic: cuvinte, expresii specifice domeniului, formule

de adresare, formule de jargon profesional. Moduri de acţiune: � comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; � transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare: tabele, grafice,

scheme; notiţe; � acţiuni proprii: realizare de operaţii, modificare de operaţii, luare de decizii.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 3.1 Oferirea şi solicitarea de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru profesionale

3.2 Formularea clară, precisă şi în mod politicos a instrucţiunilor şi solicitărilor

3.3 Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când instrucţiunea nu este înţeleasă imediat

3.4 Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni / familiari relevanţi pentru sarcina de lucru

Tipuri de informa ţii: Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, rostite la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind: � activităţi: instrucţiuni, explicaţii, rugăminţi, detalii de operare, sfaturi; � aranjamente sociale; � probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene. Contexte: � profesional – situaţii specifice în organizaţie, la locul de muncă, situaţii

conflictuale. Opinii: Opinii pro şi contra în susţinerea unor idei personale: � despre persoane, situaţii şi evenimente; � despre sarcini de lucru din domeniul de specializare. Limbaj: � vocabular adecvat contextului personal şi social; � vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de comunicare: � faţă în faţă; � la telefon, robot telefonic. Moduri de acţiune: � comunicarea de informaţii / detalii către interlocutor / i.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 4.1 Redactarea unor texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori

4.2 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate

4.3 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei transmise

4.4 Adecvarea formatului şi limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat

Tipuri de texte funcţionale: � corespondenta profesionala: scrisori, note, circulare, mesaje e-mail; � procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V.-ul european. Tipuri de informa ţii: În texte în diverse registre, de lungimi variate: � date tehnice privind procese, produse şi servicii; � aranjamente şi instrucţiuni; � idei, opinii, puncte de vedere profesionale; � raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese. Convenţii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi,

superiori); � pentru atingerea scopului (tehnici de argumentare, formule de

persuasiune). Contexte: � organizarea locului de muncă; � activităţi de serviciu şi procese de producţie; � calitatea serviciilor / produselor. Materiale de referinţă: � documente normative şi tehnice; modele de documente şi formulare.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 5.1 Participarea cu contribuţii la discuţii profesionale de rutină, în contexte profesionale predictibile

5.2 Realizarea de prezentări pe teme din domeniul ocupaţional, pe bază de materiale pregătite în prealabil

5.3 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă, în prezentări

5.4 Participarea la conversaţii folosind unui limbaj adecvat la context şi respectând normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / ii

Tipuri de interac ţiuni: Discuţii profesionale, derulate cu viteza normala, în diverse registre, privind: � aranjamente la locul de muncă: planuri, activităţi şi aranjamente

operaţionale; � relaţii cu clienţi / parteneri, negocieri, contractări (cf. domeniului

ocupaţional). Prezentări scurte, făcute la viteză normală, privind: � relatări de evenimente şi conversaţii, rapoarte; � prezentări de produse, de servicii, de tehnologii. Contexte: Discuţii profesionale: � interviuri individuale, faţă în faţă sau telefonic; � întâlniri profesionale formale / informale, activităţi profesionale zilnice. Prezentări – contexte profesionale formale şi informale. Schimburi de opinii: � argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii profesionale; � ipoteze, predicţii; � preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii.

Materiale pentru prezentări: � notiţe, scheme; folii/ planşe/ modele/ mostre.

Convenţii şi limbaj: � formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj

nonverbal; � vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional.

Moduri de interacţiune: � faţă în faţă, în perechi / grup; la telefon (schimburi de opinii, discuţii

profesionale); � în faţa unui auditoriu (prezentări).


LIMBA MODERN Ă 2 CLASA A XI-A, ruta direct ă de calificare (toate calificările profesionale)

CLASA A XII-A, ruta progresiv ă de calificare (calificările profesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie)


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 1.1 Identificarea de informaţii cheie pentru decodarea sensului global al mesajelor orale

1.2 Extragerea, din mesaje orale, de informaţii esenţiale pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.3 Identificarea de idei şi opinii exprimate în mesaje orale/discuţii cu caracter profesional

1.4 Identificarea sensului unor elemente de vocabular nefamiliare cu ajutorul contextului şi prin asocieri

Surse şi tipuri de mesaje orale: Texte care conţin unele elemente de vocabular nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă: � mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur; � conferinţe, interviuri, rapoarte orale; � transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice; � texte publicitare orale; � conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

Informa ţii obţinute: � informaţii factuale, pe teme de interes comun; � opinii, puncte de vedere.

Limbaj: � termeni specifici din mass-media audio-vizuală; � vocabular comun, cu relevanţă pentru domeniul ocupaţional;

Asocieri /conexiuni: � cuvinte-definiţii, obiecte-meserii.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 2.1 Identificarea de informaţii factuale necesare pentru o sarcină de lucru în texte pe teme legate de domeniul de activitate

2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea de detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini

2.3 Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate

2.4 Realizarea de acţiuni pe baza unor instrucţiuni scrise

Tipuri de text: Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: � texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet; � texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare scrise; � texte funcţionale: instrucţiuni, corespondenţă, formulare, prospecte. Informa ţii obţinute: � informaţii factuale, relativ complexe, pe teme de interes comun; � informaţii profesionale: instrucţiuni, date tehnice de produse / servicii; Limbaj standard / tehnic: � cuvinte, expresii specifice domeniului, formule de adresare comune, formule

de jargon profesional. Forme de prezentare a informaţiei: � tabele, grafice, scheme. Moduri de acţiune: � comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

3.2 Formularea clară şi politicoasă a informaţiilor şi întrebărilor

3.3 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate

3.4 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional

Tipuri de informa ţii: Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind: � activităţi de rutină şi non-rutiniere: instrucţiuni, explicaţii, sfaturi; � probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene. Contexte: � personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate; � profesional – situaţii specifice la locul de muncă. Descrieri clare şi detaliate: � comunitate, organizaţie, activităţi şi situaţii la locul de muncă, produse şi servicii, procese de producţie.

Limbaj: � vocabular adecvat contextului personal şi social; � vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de comunicare: � faţă în faţă; � la telefon, robot telefonic. Moduri de acţiune: � comunicarea de informaţii/detalii interlocutorului.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional

4.2 Redactarea de texte funcţionale specifice domeniului ocupaţional

4.3 Utilizarea de convenţii specifice comunicării scrise formale şi informale

Tipuri de texte funcţionale: � formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi,

fişe tehnice şi de producţie, fişe de evidenţă, comenzi, etc.); � procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V. Tipuri de informa ţii: În texte funcţionale de lungimi variate: � informaţii factuale, inclusiv date personale; � sarcini de lucru, drepturi, obligaţii; � raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese. Convenţii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (colegi, superiori); � formule de comunicare standardizate, formule de politeţe. Contexte: � contexte sociale comune; � organizarea locului de muncă; � activităţi de serviciu şi procese de producţie; � calitatea serviciilor / produselor.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 5.1 Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate

5.2 Susţinerea cu argumente a propriilor opinii în conversaţii de teme diverse de interes

5.3 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea

5.4 Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat, în conversaţii

5.5 Participarea la conversaţii folosind unui limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie

Tipuri de interac ţiuni: Conversaţii , la viteză normală, în diverse registre, privind: � chestiuni de ordin social şi de interes public curent; � chestiuni profesionale de interes comun. Contexte: � situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale; � întâlniri profesionale de rutină, contacte profesionale informale, sarcini de

lucru. Schimburi de opinii: � argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii personale; � ipoteze, predicţii; � preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii. Convenţii şi limbaj: � formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj

nonverbal; � vocabular adecvat contextului personal şi social; � vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de interacţiune: � faţă în faţă, în perechi / în grup mic (schimburi de opinii, discuţii

profesionale); � la telefon, robot telefonic (schimburi de opinii, discuţii profesionale).


LIMBA MODERN Ă 2 CLASA A XII-A, ruta direct ă de calificare (toate calificările profesionale)

CLASA A XIII-A, ruta progresiv ă de calificare (calificările profesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie)

COMPETENŢE SPECIFICE Ş I FORME DE PREZENTARE A CON Ţ INUTURILOR


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 1.1 Obţinerea, din mesaje orale, de detalii de specialitate relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.2 Identificarea unor opinii, atitudini şi sentimente exprimate în discuţii cu caracter profesional

1.3 Iniţierea de acţiuni pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului

1.4 Realizarea de operaţii şi acţiuni pe baza unor instrucţiuni orale de operare

Surse şi tipuri de mesaje orale: Texte care conţin unele elemente de vocabular nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă: � mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur; � conferinţe, prezentări de produse/servicii, târguri, interviuri, rapoarte orale; � transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice; � texte publicitare orale; � conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate. Informa ţii obţinute: � informaţii factuale pe teme de interes profesional: instrucţiuni,

explicaţii, specificaţii de produse şi servicii; � opinii, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente. Limbaj: � termeni specifici pentru mass-media audio-vizuală; � vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de acţiune: � întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; � comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; � acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 2.1 Identificarea de idei şi opinii necesare pentru o sarcină de lucru în texte pe teme legate de domeniul de activitate

2.2 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru

2.3 Transferul unor informaţii factuale din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare

2.4 Realizarea de acţiuni adecvate pe baza unor texte cu conţinut operaţional

Tipuri de text: Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: � texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări,

manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice; � texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri,

formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; � mesaje, cereri, reclamaţii. Informa ţii obţinute: � informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor

produse şi servicii, ale unor operaţii şi procese tehnologice; � date privind: materii prime, materiale şi produse finite. Limbaj standard / tehnic: � cuvinte, expresii specifice domeniului, formule de adresare, formule

de jargon profesional. Moduri de acţiune: � comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; � transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare: tabele,

grafice, scheme, notiţe; � acţiuni proprii: realizare de operaţii, modificare de operaţii, luare de decizii.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 3.1 Oferirea şi solicitarea de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru profesionale

3.2 Formularea clară şi politicoasă a instrucţiunilor şi solicitărilor

3.3 Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional

3.4 Utilizarea de termeni de specialitate comuni relevanţi pentru sarcina de lucru

Tipuri de informa ţii: Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind: � activităţi: instrucţiuni, explicaţii, rugăminţi, detalii de operare, sfaturi; � probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene. Contexte: � profesional – situaţii specifice în organizaţie, la locul de muncă. Instruc ţiuni: � despre sarcini de lucru din domeniul de specializare. Prezentări scurte, făcute la viteză normală, privind: � relatări de evenimente şi conversaţii, rapoarte; � prezentări de produse, de servicii, de tehnologii. Materiale pentru prezentări: � notiţe, scheme; folii/ planşe/ modele/ mostre. Limbaj: � vocabular adecvat contextului personal şi social; � vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de comunicare: � faţă în faţă; � la telefon, robot telefonic. Moduri de acţiune: � comunicarea de informaţii / detalii către interlocutor / i.


Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 4.1 Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate şi cu folosirea de conectori

4.2 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate

4.3 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei transmise

4.4 Adecvarea formatului şi limbajului la subiect, la context şi la tipul de text

Tipuri de texte funcţionale: � corespondenţă profesională: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail; � procese verbale, rapoarte, eseuri, C.V. Tipuri de informa ţii: În texte în diverse registre, de lungimi variate: � date tehnice privind procese, produse şi servicii; � aranjamente şi instrucţiuni; � idei, opinii, puncte de vedere profesionale; � raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese. Convenţii şi limbaj în comunicare: � pentru exprimarea raporturilor în comunicare (colegi, superiori,

clienţi, parteneri); � pentru atingerea scopului (argumentare, formule de persuasiune). Contexte: � organizarea locului de muncă; � activităţi de serviciu şi procese de producţie; � calitatea serviciilor / produselor. Materiale de referinţă: � documente normative şi tehnice; modele de documente şi formulare.



Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor 5.1 Participarea cu contribuţii la discuţii profesionale de rutină, în contexte profesionale predictibile

5.2 Prezentarea unor opţiuni şi susţinerea acestora cu argumente

5.3 Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când instrucţiunea nu este clar înţeleasă, în prezentări

5.4 Participarea la conversaţii folosind unui limbaj adecvat la context şi respectând norme sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul

Tipuri de interac ţiuni: Discuţii profesionale, derulate cu viteză normală, în diverse registre, privind: � aranjamente la locul de muncă: planuri, activităţi şi aranjamente

operaţionale; � relaţii cu clienţi / parteneri, negocieri, contractări (specifice

domeniului ocupaţional). Contexte: � interviuri individuale, faţă în faţă sau telefonic; � întâlniri profesionale formale / informale, activităţi profesionale

zilnice. Schimburi de opinii: � argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii profesionale; � ipoteze, predicţii; � preferinţe, evaluări de: procese, produse, servicii. Convenţii şi limbaj: � formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj

nonverbal; � vocabular specific, relevant pentru domeniul ocupaţional. Moduri de interacţiune: � faţă în faţă, în perechi / grup; la telefon (schimburi de opinii, discuţii

profesionale); � în faţa unui auditoriu (prezentări).


CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate profilurile şi specializările)

NOTE: 1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se

recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos. 2. La alegerea temelor şi a textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi

domeniul de specializare al fiecărei clase.

TEME Se recomandă ca, în clasele a XI-a şi a XII-a, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, respectiv în clasele a XII-a şi a XIII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi anul de completare, activităţile de învăţare la limba modernă 1 şi la limba modernă 2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri; Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor); Tinerii şi viaţa comunitară; Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională; Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Repere culturale ale spaţiului lingvistic italian – trecut şi prezent.

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea - oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal , în contexte relevante pentru viaţa socială - cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii din lista de mai jos.

Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, respectiv al claselor a XII-a şi a XIII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi anul de completare, la limba modernă 1 şi la limba modernă 2 se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire):

A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.) A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute


A formula oferte / invitaţii A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva A oferi un obiect în mod politicos A exprima mulţumiri A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon)

A solicita şi a da instrucţiuni / indicaţii A solicita şi a da sfaturi A solicita şi a formula propuneri, sugestii A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul A corecta / încuraja / avertiza pe cineva

A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva A exprima diverse grade de certitudine A exprima presupuneri A exprima probabilitatea A exprima acţiuni / stări posibile

A exprima condiţii A exprima cauze şi consecinţe A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima o hotărâre sau o promisiune

A formula concluzii A formula decizii

A exprima opinii / puncte de vedere personale A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale A solicita opinii / puncte de vedere personale A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere A exprima şi a motiva acordul / dezacordul cu un curs de acţiune / faţă de opiniile altora A contrazice opiniile altora

A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A cere şi a da detalii şi explicaţii A solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNIC ĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, în funcţie de specializare.

Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare/ al claselor a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii + anul de completare, se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: MORFOLOGIE

Articolul:folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv; alte situaţii de folosire şi de omitere a articolului. Substantivul: substantive cu forme speciale de plural, pluralul substantivelor compuse.


Adjectivul: adjective calificative –adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ, adjective cu superlative neregulate; adjective determinative. Pronumele: pronume personale, poziţia formelor neaccentuate (atone), combinaţii de pronume neaccentuate, particulele pronominale ne, ci şi vi, pronumele quanto; pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative. Verbul: diateza activă şi pasivă, diateza reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor: moduri personale şi moduri nepersonale. Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor; locul adverbelor în propoziţie. Prepoziţia:prepoziţii proprii; prepoziţii improprii. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare şi subordonate. Interjecţia: tipuri de interjecţie.

SINTAXĂ Concordanţa timpurilor la modul indicativ şi la modul conjunctiv. Fraza ipotetică. Vorbirea directă şi indirectă.

TIPURI DE TEXTE Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ.

CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTIC Ă ŞI DE EVALUARE

� În baza planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2006, programele şcolare pentru modulele „Comunicare în limba modernă 1. Nivel 3” şi „Comunicare în limba modernă 2. Nivel 3”) vor fi parcurse fiecare pe durata a 4 semestre, în câte 2 ore/ săptămână. � Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum pe întreg anul. � Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel satisfăcător. � Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programă se va realiza de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având ca repere sugestiile din ghidul metodologic. � Alegerea temelor, contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. � În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev. � Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. � Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de performanţă, cu condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenţe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. � La finalizarea cursurilor liceale, în urma evaluării rezultatelor învăţării, absolvenţilor li se vor certifica competenţele de comunicare în limba modernă după cum urmează:

- Absolvenţilor clasei a XII-a, toate calificările profesionale de pe ruta directă de calificare, li se va certifica Unitatea de competenţe ”Comunicare în limba modernă. Nivel 3”, pentru limba modernă 1.

- Absolvenţilor clasei a XIII-a, toate calificările profesionale de pe ruta progresivă de calificare, li se va certifica Unitatea de competenţe ”Comunicare în limba modernă. Nivel 3”, pentru limba modernă.

- Absolvenţilor clasei a XIII-a, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, de pe ruta progresivă de calificare profesională, li se va putea certifica, la cererea acestora, Unitatea de competenţe ”Comunicare în limba modernă. Nivel 3”, şi pentru limba modernă 2.



Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut; - evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea certificării).

I. PLANIFICAREA CALENDARISTIC Ă – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă şi în detaliu a Unităţii de competenţe şi a programei şcolare. 2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul

de calificare. 3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de

învăţare (U.Î.). 4. Identificarea resurselor didactice necesare: manual, texte, materiale audio-video, documente

autentice etc. 5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate

în raport cu competenţele care le sunt asociate. 6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu

competenţele vizate.


Nr. U.Î.

Conţinuturi ale U.Î. � tematic � elemente de construcţie a comunicării �� funcţii comunicative

Competenţe

vizate*

Nr. ore alocate

Săptămâna

Observaţii**

(amendamente)

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă. **NOT Ă: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă.

II. PROIECTAREA UNEI UNIT ĂŢI DE ÎNV ĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.


Competenţe vizate


Resurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?) - tema (detaliată pe lecţii) - text / tip de text - funcţii comunicative - elemente de construcţie a comunicării

- …

2 Pentru detalii, se recomandă a se consulta “ Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu” , MEdC, CNC, Bucureşti, 2002.


III. TIPURI DE ACTIVIT ĂŢI ŞI EXERCI ŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru - exerciţii de identificare de informaţii - exerciţii de discriminare - exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral - exerciţii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral - exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral - exerciţii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente - exerciţii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului - exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuare de acţiuni / activităţi pe baza informaţiilor

obţinute pe cale orală

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru - exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un text scris - exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini într-un

text specializat - exerciţii de utilizare de materiale de referinţă pentru identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare - exerciţii de completare de texte lacunare - exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de tabele / diagrame,

ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente - exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate (corelare, transfer în diverse forme de prezentare) - exerciţii de analiză de situaţii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii - exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuare de acţiuni/ activităţi pe baza informaţiilor obţinute

prin lectură - proiecte individuale sau de grup

3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii, prin întrebări şi răspunsuri - exerciţii de oferire şi solicitare de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru profesionale - exerciţii de solicitare/ oferire de clarificări şi explicaţii când informaţia/ instrucţiunea nu este înţeleasă imediat - exerciţii de elaborare de planuri de prezentare - exerciţii de reformulare, prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog - descrieri, asocieri, comparaţii, rezumat, povestire, comentariu, brainstorming - dialoguri, discuţii, conversaţii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere - proiecte individuale sau de grup

4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate - exerciţii de completare de formulare în situaţii de viaţă cotidiene - exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării - exerciţii de elaborare de planuri de redactare - exerciţii de redactare pe bază de plan - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciţii de redactare de texte funcţionale (curriculum vitae, proces verbal, referat, cerere, raport) - exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării - exerciţii de redactare de corespondenţă profesională (specifică specializării) - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate (corelare, transfer în şi din coduri non-lingvistice) - exerciţii de luare de notiţe - exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc. - exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat - proiecte individuale sau de grup


5. Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale - exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaţii, discuţii profesionale - convorbiri telefonice, mesaje telefonice - exerciţii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea - exerciţii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate - exerciţii de elaborare de planuri de prezentare - exerciţii de prezentare (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare (formale şi informale) - exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri - exerciţii de solicitare / oferire de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă - exerciţii de construire / formulare a unei argumentări - exerciţii de construire a unui interviu - exerciţii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral - proiecte de grup

IV. EVALUAREA Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.

Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în concordanta cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţe, avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea integrată a mai multor competenţe, sau a mai multor criterii de performanta de la aceeaşi competenţă sau de la competenţe diferite.

În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.

În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării, probele de evaluare se vor administra, în măsura în care este posibil, în situaţii de activitate profesională reală / practică de atelier sau la agentul economic. Dacă acest lucru nu este posibil, condiţiile de administrare a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor oferi mai multe detalii privind contextul în care se produce comunicarea. Probele de evaluare vor putea fi administrate, după caz: � pe parcursul orelor de curs, ca parte a evaluării continue; � pe parcursul desfăşurării de către candidaţi a unor activităţi profesionale reale / de practică în atelier/la

agentul economic); � în cadrul unor sesiuni speciale de evaluare.

La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare vor fi avute în vedere următoarele recomandări: Competenţa 1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru Sarcinile de lucru implică ascultarea de mesaje / texte semnificative în contexte sociale şi profesionale familiare.

La selecţia mesajelor orale folosite ca stimul în cadrul probelor de evaluare – numite în continuare, generic, ”texte” – se va avea în vedere ca: � Textele audiate să fie pronunţate audibil, clar şi în ritmul normal al vorbirii. Pot exista unele

interferenţe şi / sau întreruperi. � Textele să includă, explicit / implicit, informaţii generale şi informaţii tehnice specifice domeniului

ocupaţional şi specialităţii. � Textele sa conţină în majoritate elemente de vocabular şi expresii idiomatice familiare, dar să includă şi câteva

elemente nefamiliare (inclusiv accente diverse – pentru domeniile ocupaţionale unde accentul este relevant). � Textele să conţină o gamă variată de structuri lingvistice specifice atât discursului general, cât şi

discursului specializat. � Textele să includă propoziţii / fraze cu structuri comune, dar şi propoziţii / fraze cu structuri specifice

discursului specializat pentru domeniul ocupaţional respectiv.


Sarcinile de lucru pentru probele de evaluare se vor elabora / alege astfel încât: � Să solicite candidatului să identifice atât sensul global cât şi elemente punctuale (informaţii specifice,

detalii, opinii, atitudini, sentimente). � Să solicite candidatului sa extragă informaţii specifice / detalii pe baza unor cerinţe cunoscute sau anticipate. � Să includă (unde / când este posibil) ascultarea repetată, pentru a se asigura înţelegerea. � Să permită verificarea înţelegerii şi clarificarea sensului cu ajutorul altor persoane, sau prin utilizarea unor

surse suplimentare (notiţe, scheme, grafice etc.) sau al unor indicii contextuale, asocieri sau conexiuni. � Să solicite / presupună ca, pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, candidatul să acţioneze într-un

mod specific contextului ocupaţional. � Să pună în evidenţă strategiile de semantizare şi înţelegere prin ascultare pe care le foloseşte candidatul.

Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru Sarcinile de lucru implică obţinerea de informaţii prin lectură din surse de informaţii scrise (texte, imagini, scheme, grafice, documente, etc.), în scopuri preponderent ocupaţionale.

La selecţia surselor de informaţii scrise folosite ca stimul în cadrul probelor de evaluare – numite în continuare, generic, ”texte” – se va avea în vedere ca: � Textele să fie semnificative pentru contextele sociale şi profesionale respective. � Textele să includă atât informaţii tehnice generale relevante cât şi informaţii şi detalii specifice

domeniului ocupaţional şi specialităţii. � Textele să fie alese astfel încât să acopere o varietate de tipuri de text, cu caracteristici discursive

specifice domeniului ocupaţional respectiv. � Textele să conţină cuvinte şi expresii idiomatice specifice familiare, dar să includă şi elemente nefamiliare. � Textele să conţină o gamă variată de structuri lingvistice specifice atât discursului general, dar mai

ales discursului specializat. � Textele să includă propoziţii / fraze cu structuri comune, dar şi propoziţii / fraze cu structuri specifice

discursului specializat pentru domeniul ocupaţional respectiv.

Sarcinile de lucru pentru probele de evaluare se vor elabora / alege astfel încât: � Să solicite candidatului să identifice şi să extragă elemente punctuale (informaţii specifice, detalii,

opinii) în vederea îndeplinirii unor sarcini relevante pentru domeniul ocupaţional respectiv. � Să includă şi solicitări de a obţine unele informaţii prezente implicit în text, care să presupună un

anumit grad de procesare mentală a elementelor de limbă din text. � Să permită clarificarea sensului elementelor de vocabular nefamiliare şi verificarea înţelegerii informaţiei

prin utilizarea unor materiale de referinţă (dicţionare, alte surse de referinţă tehnice sau specializate etc.). � Să solicite / presupună ca, pe baza informaţiei obţinute prin lectură, candidatul să acţioneze într-un

mod anume, conform cerinţei sarcinii sau într-un mod specific contextului ocupaţional. � Să pună în evidenţă tehnicile de lectură şi strategiile de semantizare şi înţelegere prin lectură pe care

le foloseşte candidatul.

Competenţa 3: Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

Sarcinile de lucru implică comunicarea prin exprimarea de mesaje orale variate, în special în contexte legate de domeniul ocupaţional, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru de natură socială sau profesională.

Sarcinile de lucru / cerinţele pentru probele de evaluare a exprimării orale se vor elabora / alege astfel încât: � Să pună candidatul în situaţia de a solicita / cere şi oferi oral informaţii în contexte ocupaţionale, în

vederea îndeplinirii unor sarcini sociale sau profesionale adecvate domeniului ocupaţional respectiv. � Să impună candidatului să solicite şi să ofere oral instrucţiuni, în vederea îndeplinirii unor sarcini

profesionale relevante pentru domeniul ocupaţional respectiv / specializare. � Să impună formularea clară, precisă şi politicoasă a informaţiilor, instrucţiunilor, întrebărilor şi solicitărilor. � Să ofere candidatului oportunităţi de a solicita şi oferi clarificări şi explicaţii. � Să includă şi unele (puţine!) situaţii care conţin elemente de imprevizibil, pentru a asigura

autenticitate comunicării. � Să ofere oportunităţi pentru candidat şi interlocutor /i de a da răspunsuri deschise, în care să poată

exprima opinii şi relatări din viaţa şi experienţa personală. � Să ofere candidatului oportunităţi de a face descrieri clare şi detaliate de obiecte, persoane, procese,

evenimente.


Performanţa candidatului: � Răspunsurile candidatului vor include formule convenţionale, întrebări şi afirmaţii directe, sintagme

expresive simple, întrebări, solicitări şi răspunsuri politicoase. � Răspunsurile candidatului vor fi date folosind registrul şi intonaţia specifice contextului ocupaţional şi

vor include şi elemente de limbă mai puţin familiare. � Informaţiile vor fi prezentate clar şi precis, la viteză normală, cu ezitări minore. � Formulările vor avea o oarecare complexitate lingvistică, chiar dacă acestea pot necesita unele clarificări. � În comunicarea orală, candidatul va utiliza adecvat termeni de specialitate relevanţi.

Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

Sarcinile de lucru implică comunicarea prin elaborarea de mesaje scrise variate, în special în contexte legate de domeniul ocupaţional, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru de natură socială sau profesională.

Sarcinile de lucru / cerinţele pentru probele de evaluare a exprimării în scris se vor elabora / alege astfel încât: � Să pună candidatul în situaţia de a completa documente şi formulare profesionale specifice domeniului

ocupaţional şi de a produce texte funcţionale specifice rolului său profesional. � Să ofere candidatului oportunităţi de a redacta texte funcţionale pentru comunicarea în scris în

contexte sociale şi profesionale: corespondenţă, rapoarte, procese-verbale, mesaje, note etc. � Să permită utilizarea de materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi a limbii folosite. � Instrucţiunile să precizeze (direct sau indirect) tipul de text, contextul şi cititorul intenţionat al textului. � Stimulul folosit să fie caracterizat prin nivel mediu de complexitate lingvistică şi poate conţine unele enunţuri

mai puţin clare, al căror sens să poată fi verificat prin folosirea unor materiale de referinţă.

Performanţa candidatului: � Documentele şi formularele vor fi completate corect. � Răspunsurile vor consta în texte coerente, structurate logic, de lungimi variate, cu utilizarea de conectori. � Răspunsurile candidatului vor avea lungime adecvată tipului de text, vor conţine şi fraze mai complexe şi vor include şi unele elemente de limbă mai puţin familiare.

� Textele vor fi redactate într-un format adecvat scopului comunicării, contextului şi cititorului intenţionat. � Textele elaborate vor conţine informaţii corecte, prezentate într-un limbaj clar şi precis. � Candidatul va folosi materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi a

limbii folosite. � Răspunsurile vor conţine formule de comunicare standard, formule de politeţe şi, când este necesar şi

adecvat, abrevieri şi alte forme de comprimare a textului (de ex. pentru mesaje email sau telexuri). � Formulările vor avea un nivel mediu de complexitate lingvistică, chiar dacă ele pot necesita unele mici

clarificări. � Textele vor avea un oarecare grad de nuanţare gramaticală, pentru a exprima puncte de vedere, opinii,

preferinţe. � În textele elaborate, candidatul va utiliza adecvat termeni de specialitate şi va folosi corect convenţii specifice

comunicării scrise formale / informale (inclusiv tehnici de argumentare, formule de persuasiune).

Competenţa 5: Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale

Sarcinile de lucru implică comunicarea în cadrul unor interacţiuni verbale orale variate, atât în contexte sociale generale cât şi în contexte legate de domeniul ocupaţional.

Sarcinile de lucru pentru probele de evaluare a participării la interacţiuni verbale se vor elabora astfel încât: � Să ofere prilejul unor interacţiuni verbale semnificative pe teme cotidiene şi pe teme profesionale. � Să pună candidatul în situaţia de a interacţiona prin schimburi de opinii în contexte sociale şi în

contexte ocupaţionale, ca parte a rolului profesional al acestuia. � Să impună candidatului necesitatea de a-şi susţine cu argumente opiniile. � Să creeze candidatului posibilitatea de a contribui semnificativ, ca parte a rolului profesional al

acestuia, la discuţii profesionale specializate. � Să ofere candidatului oportunitatea de a pregăti şi a face prezentări, ca parte a rolului profesional al

acestuia, în care să includă informaţii faptice, interpretări şi opinii. � Stimulii folosiţi de interlocutori să conţină sintagme formale convenţionale, afirmaţii directe, întrebări şi răspunsuri politicoase, precum şi termeni tehnici specializaţi de uz comun.


� Să includă şi situaţii care conţin elemente de imprevizibil, pentru a asigura autenticitate interacţiunii. � Să ofere oportunităţi pentru candidat şi interlocutor /i de a da răspunsuri deschise, în care să poată

exprima opinii şi relatări din viaţa şi experienţa personală. � Să ofere candidatului posibilitatea de a verifica înţelegerea şi de a solicita şi oferi clarificări. � Să pună în evidenţă capacitatea candidatului de a utiliza un limbaj adecvat şi convenţii folosite în conversaţie.

Performanţa candidatului: � Replicile candidatului vor include formule convenţionale, întrebări şi afirmaţii directe, sintagme

expresive simple, întrebări, solicitări şi răspunsuri politicoase. � Replicile candidatului vor fi date folosind registrul şi intonaţia specifice contextului ocupaţional şi vor

include şi elemente de limbă mai puţin familiare. � Răspunsurile candidatului vor conţine opinii şi argumente cu care acestea sunt susţinute. � Candidatul va solicita opinii şi va răspunde la acestea, folosind funcţii comunicative adecvate contextului. � Prezentările vor fi realizate pe baza unor notiţe pregătite anterior şi vor fi sprijinite cu materiale

auxiliare (folii, imagini, grafice, obiecte etc.). � Răspunsurile vor conţine replici spontane, precum şi opinii şi relatări din viaţa şi experienţa personală. � Informaţiile vor fi prezentate clar şi precis, la viteză normală, cu ezitări minore. � Formulările vor avea o oarecare complexitate lingvistica, chiar daca acestea pot necesita unele clarificări. � În conversaţii, discuţii profesionale şi prezentări, candidatul va utiliza adecvat termeni de specialitate

relevanţi şi va respecta convenţii folosite în interacţiuni verbale.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completa a rezultatelor învăţării este necesar sa se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident ca modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:


Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi a portofoliului ca instrumente complementare de evaluare. PROIECTUL Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.


Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade


posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: - să facă o cercetare (investigaţie); - să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic,

ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.); - să elaboreze raportul final; - să facă prezentarea publică a proiectului.

Etapele realizării unui proiect sunt: 1. Alegerea temei. 2. Planificarea activităţii:

- Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup; - Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; - Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă,

persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.). 3. Cercetarea propriu-zisă. 4. Realizarea materialelor. 5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create. 6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).


Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul sa lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însa la fel de important sa se evite ca elevii sa fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar daca este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

Esenţa proiectului constă: 1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte autentice; 2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie; 3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul, tipărirea,


cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.); 5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.


Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi/sau pentru produsul realizat. Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni: 1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi

elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);





Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, Internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore: - motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii

limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi; - prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate) Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi: - un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale; - o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de

învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.

- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.


”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi: - o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică); - o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-

video, CD-ROM-uri etc.); - interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe; - răspunsuri la chestionare, interviuri; - proiecte / părţi de proiecte realizate; - traduceri; - fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii

personale); - texte literare (poezii, fragmente de proză); - lucrări scrise curente / teste; - compuneri / creaţii literare personale; - contribuţii personale la reviste şcolare; - extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată; - corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul îi permite elevului: - să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice; - să-şi planifice învăţarea; - să-şi monitorizeze progresul; - să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul îi permite profesorului: - să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului; - să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia; - să programeze învăţarea; - să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie; - să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

Unitatea de competenţe Comunicare în limba modernă 1. Nivelul 3

30

ANEXĂ

UNITATEA DE COMPETEN ŢE3

„COMUNICARE ÎN LIMBA MODERN Ă. NIVELUL 3”

3 Unitatea de competenţe “Comunicare în limba modernă. Nivel 3” intră în componenţa tuturor standardelor de pregătire profesională de nivel 3, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3171 / 30.01.2006.


31

Titlul Unit ăţii: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERN Ă (NIVEL 3)

Nivel de calificare: 3

Valoare Credit: 2,0

Competenţe:



3. Exprim ă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate




32


Competenţa 1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

Criterii de Performan ţă:

(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale - obţinerea de informaţii / detalii specifice corecte, relevante pentru sarcina de lucru - identificarea punctelor de vedere şi a opiniilor exprimate, precum şi a atitudinilor şi sentimentelor - iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului

(b) Identificarea sensului elementelor de vocabular nefamiliare cu ajutorul contextului sau prin asocieri/conexiuni (c) Precizarea acţiunilor adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală

Condiţii de Aplicabilitate:

Surse şi tipuri de mesaje orale:

Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:

• mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur; • conferinţe, discursuri, prezentări de produse / servicii; • transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, anunţuri publice; • conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute:

• ideea principală (sensul global); • informaţii factuale, pe teme de interes comun; • informaţii factuale pe teme de interes profesional: instrucţiuni, explicaţii, specificaţii de

produse şi servicii; • opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente.

Limbaj: • termeni specifici mesajelor mass-media; • vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional; • varietăţi de accent (pentru domeniile ocupaţionale unde este relevant).

Moduri de acţiune:

• întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; • comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; • acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

Probe de Evaluare

Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin ascultare informaţii, detalii, opinii, atitudini, sentimente, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să acţioneze pentru identificarea elementelor de vocabular (şi de accent – pentru domeniile ocupaţionale unde accentul este relevant) nefamiliare şi clarificarea sensului, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (d), (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să acţioneze pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de înţelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c), (d), (e), (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.


33


Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru


(a) Identificarea de informaţii şi opinii relevante pentru sarcina de lucru în texte referitoare la domeniul ocupaţional (b) Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii / detalii specifice necesare (c) Utilizarea unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului, atunci când este necesar (d) Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite (e) Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare (f) Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii (g) Realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor identificate în texte cu conţinut operaţional complex


Tipuri de text:

Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: • texte specifice domeniului ocupaţional: manuale, rapoarte, note, fişe tehnice; • texte de popularizare: ştiri şi articole de presă, reclame, anunţuri; • texte cu conţinut operaţional: corespondenţă, faxuri, formulare, standarde, instrucţiuni; • mesaje, cereri, reclamaţii.

Informaţii obţinute:

• informaţii factuale, relativ complexe, pe teme de interes comun; • informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor produse şi servicii; • date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi procese tehnologice

Materiale de referinţă:

• dicţionare; • diagrame şi alte materiale vizuale; • instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, pagini Internet.

Forme de prezentare:

• tabele, grafice, scheme; • notiţe.

Moduri de acţiune:

• comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; • transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare; • acţiuni proprii: realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de decizii.

Probe de Evaluare

Probe orale sau scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaţii, detalii sau opinii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de referinţă adecvate pentru identificarea sensului, atunci când este necesar, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale, scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prelucreze informaţii în diverse moduri, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (d), (e), (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale, scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să acţioneze adecvat pe baza informaţiei obţinute prin lectură, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (f), (g) şi în condiţiile de aplicabilitate.


34


Competenţa 3: Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate


(a) Oferirea şi solicitarea de informaţii pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru (b) Oferirea şi solicitarea de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru profesionale (c) Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor, instrucţiunilor, întrebărilor şi solicitărilor (d) Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este înţeleasă imediat (e) Prezentarea de descrieri clare şi detaliate pe subiecte legate de domeniul de interes propriu şi profesional (f) Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni / familiari relevanţi pentru sarcina de lucru


Tipuri de informaţii:

Schimburi de informaţii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind: • activităţi de rutină şi non-rutiniere: instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi; • aranjamente sociale; • descrieri de obiecte, procese, operaţii; • probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.

Contexte: • personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate; • profesional – situaţii specifice în organizaţie, la locul de muncă, situaţii conflictuale.

Limbaj: • vocabular adecvat contextului personal şi social; • vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.

Moduri de comunicare:

• faţă în faţă; • la telefon, robot telefonic.

Moduri de acţiune:

• comunicarea / transmiterea de informaţii / detalii către interlocutor / i.

Probe de Evaluare

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite informaţii şi instrucţiuni, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite clarificări şi explicaţii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (c), (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să realizeze descrieri, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze adecvat terminologia specifică, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.


35


Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate


(a) Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional (b) Redactarea unor texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori (c) Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate (d) Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite (e) Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat (f) Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă formală / informală


Tipuri de texte funcţionale:

• formulare şi alte documente specifice, în funcţie de domeniul ocupaţional (facturi, facturi pro-forma, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă primară, standarde);

• corespondenţă personală şi profesională: scrisori, note, mesaje (inclusiv e-mail); • procese verbale, rapoarte, eseuri.

Tipuri de informaţii:

În texte, conţinând şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungimi variate: • informaţii factuale, inclusiv date personale; • aranjamente şi instrucţiuni; • idei, opinii, puncte de vedere; • mesaje din partea altor persoane; • raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.

Convenţii şi limbaj:

• pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi, membri ai organizaţiei, ierarhii)

• pentru atingerea scopului comunicării (tehnici de argumentare, formule de persuasiune) • formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.

Contexte: • organizarea locului de muncă; • activităţi şi procese de producţie; • calitatea serviciilor / produselor.

Materiale de referinţă:

• dicţionare, glosare de termeni specializaţi şi sintagme specifice; • documente normative şi tehnice • modele de documente şi formulare.

Probe de Evaluare

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil completeze formulare şi să întocmească corespondenţă, texte funcţionale şi documente specifice domeniului ocupaţional, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate. Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze un format recomandat, un limbaj adecvat şi convenţii folosite în mod obişnuit în comunicarea scrisă formală / informală, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (e), (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.


36


Competenţa 5: Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale


(a) Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii de teme diverse de interes (b) Participarea cu contribuţii la discuţii profesionale de rutină, în contexte profesionale predictibile (c) Exprimarea clară şi fluentă a propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de

activitate (d) Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea (e) Realizarea de prezentări pe teme din domeniul ocupaţional, pe bază de materiale pregătite în prealabil (f) Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar

înţeleasă, în conversaţii şi prezentări (g) Participarea la conversaţii folosind unui limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în

conversaţie şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rolul şi relaţiile cu interlocutorul / ii


Tipuri de interacţiuni:

a. Schimburi de opinii, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind:

• chestiuni de ordin social şi de interes public curent; • chestiuni profesionale de interes comun.

b. Discuţii profesionale, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, derulate cu viteză normală, în diverse registre, în conversaţii de lungimi variate, privind:

• aranjamente la locul de muncă, cum ar fi planuri, activităţi şi aranjamente operaţionale; • relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări (în funcţie de domeniul ocupaţional).

c. Prezentări scurte, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, făcute la viteză normală, privind:

• relatări ale unor evenimente şi conversaţii, rapoarte intermediare / de progres; • prezentări de produse, tehnologii.

Contexte: a. Schimburi de opinii: • situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale; • întâlniri profesionale de rutină, contacte profesionale informale, sarcini de lucru.

b. Discuţii profesionale: • interviuri individuale, faţă în faţă sau telefonic; • întâlniri formale / informale, activităţi profesionale zilnice;

c. Prezentări – contexte profesionale formale şi informale.

Schimburi de opinii:

• pro şi contra în susţinerea unor idei personale; • ipoteze, predicţii; • preferinţe, evaluări de: produse, servicii, procese.

Materiale pentru prezentări:

• notiţe, scheme de prezentare; • suport vizual: folii / planşe / modele / mostre.

Convenţii şi limbaj:

• formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii / discuţii, limbaj nonverbal; • vocabular adecvat contextului personal şi social; • vocabular specific comun, relevant pentru domeniul ocupaţional.

Moduri de interacţiune:

• faţă în faţă, în perechi sau în grup mic (schimburi de opinii, discuţii profesionale); • în faţa unui auditoriu (prezentări); • la telefon, robot telefonic (schimburi de opinii, discuţii profesionale).


37

Probe de Evaluare:

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să poarte discuţii în care să-şi prezinte şi să-şi argumenteze opiniile, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să contribuie semnificativ la discuţii profesionale, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să solicite opinii şi să răspundă adecvat la acestea, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să pregătească şi să facă prezentări, în care să includă informaţii faptice, interpretări şi opinii, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să verifice înţelegerea, să solicite clarificări şi să acţioneze în vederea clarificării, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să participe la conversaţii utilizând un limbaj adecvat şi respectând convenţii folosite în conversaţie, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b), (c), (d), (g) şi în condiţiile de aplicabilitate.

LIMBA ITALIAN Ă - meditatiicursuri.ro · moderne în clasa a III-a; - PROGRAMA 2 pentru limba...

Documents

Transcript of LIMBA ITALIAN Ă - meditatiicursuri.ro · moderne în clasa a III-a; - PROGRAMA 2 pentru limba...