Licenta Plan

5/17/2018 Licenta Plan - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-plan 1/10

Tema: “Mutatii in sistemul bancar romanesc in contextul integrarii europene”

Capitolul I Sistemul bancar românesc în perioada de tranziţie

1.1.Rolul şi importanţa sistemului bancar în economie

1.2. Evoluţia sistemului bancar românesc după 1989, perioada de tranziţie la

economia de piaţă

1.3. Rolul Băncii Naţionale în evoluţia sistemului bancar din România în perioada de

tranziţie

1.4. Activitatea bancară din România , în perioada de tranziţie la economia de piaţă

1.5. Evoluţia activităţii bancare în contextul integrarii europene

CAP. II Transformări în sistemul bancar românesc în contextul integrării europene

2.1. Sistemul bancar românesc în contextul integrării în Uniunea Europeană

2.2. Sistemul bancar românesc – restructurare în contextul integrării europene

2.3. Strategiile managementului bancar

2.4. Diversificarea portofoliului produselor şi serviciilor bancare

2.5. Locul băncilor specializate şi a instituţiilor non-bancare în sistemul bancar românesc

2.6. Perspectivele sistemului bancar românesc după aderarea României la Uniunea

Europeană

Cap,III Implicaţiile integrării europene în cadrul activităţii BRD

3.1. Diversificarea portofoliului produselor şi serviciciilor bancare

3.1.1 Servicii bancare electronice

3.1.2 Produse şi servicii bancare moderne

3.1.3 Pericole ale noilor produse bancare

3.2. Perspective în serviciile bancare (inovaţii financiare)

3.3. Adaptarea legislaţiei bancare româneşti la cea europeană 3.4.Implementarea Basel II in sistemul bncar

3.5. Efecte de anticipaţie post zona euro;

3.6. Perspective în dezvoltarea activităţii bancare după anul 2007



Concluzii şi propuneri

Bibliografie:

1. Berea, A., Paul – Modernizarea sistemului bancar , Editura Expert, Bucureşti, 2003;

2. Pascariu, Gheorghe – Managementul seviciilor bancare – coordonate actuale şi perspective

- , Editura Fundaţiei Academice „Gh. Zane”, Iaşi, 2004;

3. Stoica, Ovidiu, Căpraru, Bogdan, Filip, Dragoş – Efecte ale integrării europene asupra

sistemului bancar românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005;

4. Andrada, Busuioc – Noi produse de ancorat clienţii, Piaţa Financiară, aprilie 2006, pag. 36;

5. Iacob,Alin, Şerban, Marius – Sectorul bancar în trimestrul II. Retailul scoate scântei , Piaţa

Financiară, septembrie 2005, pag.38;

6. Leoveanu, Oana – Noi cloncluzii pentru sectorul corporate banking. Parteneriatul bănci-

companii se consolidează, eFinance, iunie 2005, pag.21;

7. Bârligea, Bogdan, Cernadârcă, Silvia, Alice Taudor – 100 de tranzacţii în 2005, eFinance,

februarie 2006, pag.53

8. www.bnro.ro

9. www.curierulnational.ro

Basno C., Darac N. Management bancar, Editura Economică, Bucureşti 2002,

Opriţescu M, Managementul riscurilor şi performanţelor bancare, Editura Universitaria,

Craiova 2007,

Niţu I. Principii ale profitabilităţii bancare, EdituraExpert, Bucureşti, 2002,

Simona, Gaftoniuc, Finanţe Internaţionale, Ed. Economică, 2000,

Nicolae,Dardac, Teodora, Barbu Moned ă, Bănci, Politici monetare, Editura didactică şi

pedagocică, 2003 Nicolae Danila, Privatizarea bancilor Editura Economica, Bucuresti, 2002

Capitolul I Sistemul bancar românesc în perioada de tranziţie

http://www.curierulnational.ro/

http://www.curierulnational.ro/



1.1.Rolul şi importanţa sistemului bancar în economie

1.2. Evoluţia sistemului bancar românesc după 1989, perioada de tranziţie la economia de

piaţă

În martie 1991, sistemul bancar pe două niveluri a devenit un sistem bancar de tip occidental,

bazat pe principiul universalităţii băncilor

Parlamentul României a adoptat Legea privind activitatea bancară (Legea nr. 33/1991) şi

Legea privind Statutul Băncii Naţionale a

României (Legea nr. 34/1991). crearea unui nou sistem bancar orientat spre piaţă. Noul cadru

juridic a încurajat dezvoltarea băncilor cu capital privat şi a permis intrarea liberă pe piaţa

bancară autohtonă a instituţiilor financiare străine.

În calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară, începând din 1994, odată cu promulgarea

legislaţiei privind valorile mobiliare şi bursele de valori, băncile nu mai pot opera direct pe pieţele de capital, Este necesar crearea filialelor specializate sub forma societăţilor de valori

mobiliare. În prima parte a anului 1998, legislaţia bancară a fost substanţial modernizată prin

adoptarea de către forul legislativ a trei noi legi bancare

Sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil şi mai bine reglementat decât restul economiei

în ansamblul prin prezenţa unor bănci străine alături de băncile cu capital mixt român-străin

1.3. Rolul Băncii Naţionale în evoluţia sistemului bancar din România în perioada de

tranziţie Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 – legea bancară şi a Legii nr. 101/1998 privind

statutul Băncii Naţionale a României, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea şi

supravegherea prudenţială a băncilor a fost lărgit şi îmbunătăţit. Începând cu luna ianuarie

1998 realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitată de introducerea noului plan de

conturi pentru sistemul bancar 1998 – 1999 privatizarea primelor două bănci cu capital

majoritar de stat, prin achiziţionarea pachetului majoritar de către investitorii străini.

Banca Naţională a instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, apariţia Legii nr.

83/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale bancare la care Statul este acţionar. Prin

intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 – legea bancară şi a Legii nr. 101/1998 privind statutul

Băncii Naţionale a României, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea şi supravegherea

prudenţială a băncilor a fost lărgit şi îmbunătăţit.



Banca Naţională a României:

a) reglementează şi supraveghează piaţa monetară interbancară; b) supraveghează instituţiile de credit participante pe piaţa monetară interbancara;

c) publică zilnic un nivel de referinţă al ratei dobânzii pentru operaţiunile de atragere de

fonduri şi operaţiunile de plasare de fonduri .

1.4. Activitatea bancară din România , în perioada de tranziţie la economia de piaţă

Banca Naţională a României a fost reorganizată şi a intrat astfel , în sarcinile sale fireşti de

Bancă Centrală. Pentru acivităţile comerciale ale Băncii Naţionale a României a fost creată

Banca Comercială Română S.A.. Pentru menţinerea circulaţiei băneşti la nivel corespunzator ,

Bnaca Naţională a României asigură legătura dintre dimensiunile creditului şi volumul masei

monetare în circulaţie . Băncile ( Banca Română de Comerţ Exterior , Banca Agricolă, Banca

de Investiţii ) pe baza Hotărârii Guvernului au fost transformate în bănci comerciale, cu capital

de stat şi autohton privat, aprobându-li-se i noi statute de organizare şi funcţionare. Băncile

constituite aveau obligaţia de a deschide conturi de corespondent la Banca Naţională şi crearea

de rezerve minime potrivit reglementărilor date de Banca Naţională a României i alte conturi

precum şi să se refinanţeze de la aceasta, în condiţiile stabilite.

Banca Naţională a României a stabilit prin regulamentele sale, atât nivelul minim de

lichiditate, cât şi modul de calcul al gradului de lichiditate al unei bănci comerciale.

Băncile asigură şi facilitează efectuarea plăţilor, oferă servicii de gestionare a riscului şi

reprezintă principalul canal de transmisie şi implementarea politicii monetare .

1.5. Evoluţia activităţii bancare în contextul integrarii europene

Tehnologiile informaţiei şi ale comunicaţiei constituie un puternic motor de schimbare. Ele

contribuie la reducerea costurilor induse de colectarea, stocajul, tratamentul şi transmisia

informaţiilor, substituind cu procedee automatizate metodele bazate pe suportul de hârtie, care

implică mai multă forţă de muncă. Ele modifică condiţiile de acces ale clientelei la serviciile şi produsele bancare, în special prin reţelele automatizate, precum telefonul, ordinatorul personal

sau bancar, pe Internet.

CAP. II Transformări în sistemul bancar românesc în contextul integrării

europene




Plăţile electronice, serviciile de”electronic banking” au început să fie din ce în ce mai des

promovate de piaţă românească.

Băncile româneşti vor trebui să dezvolte şi să orienteze noi produse către clienţi, să

promoveze noi servicii, concentrându-se spre piaţa credituilui ipotecar, a cardurilor, a

gestionării activelor, a fondurilor de pensii şi a altor modalităţi de plasament; să personalizez e

legătură cu clienţii viabili şi să-i atragă pe aceştia pe termen lung; să promoveze servicii

bancare informatizate pe segmentele de piaţă corespunzătoare; nu în ultimul rând să acorde o

atenţie deosebită pregătirii personalului.

Reglementările naţionale tind să se uniformizeze şi să se înscrie în structuri standardizate

internaţional, iar soluţiile de rezolvare a crizelor sunt inspirate tot mai mult din experienţa

precedentă.

Băncile viitorului vor evolua în sensul concentrării bancare, concentrare realizată atât

prin preluarea băncilor mici sau falimentare de către cele mari, cât şi prin fuziuni sau alianţe

ale unor instituţii financiar - bancare puternice. Concentrarea bancară îşi găseşte expresia prin

creşterea volumului capitalurilor şi îndeosebi a resurselor, conferind băncilor posibilitatea de a

mări volumul şi structura operaţiunilor.

O altă evoluţie se îndreaptă şi spre specializare în funcţie de segmentul de piaţă deservit şi de

asemenea, progresul informaticii va conduce la integrarea operaţională la scară mondială. Unalt aspect este tendinţa de universalizare a operaţiunilor bancare, rezultatul aprigei confruntări

dintre bănci şi instituţiile nebancare sau chiar non-financiare care efectuează operaţiuni

bancare. Aceasta presupune ca pe lângă operaţiuni de colectare, de depozitare şi de acordare a

creditelor, băncile să se angajeze şi în alte operaţiuni, erodând atributul de bancă comercială

tradiţională, cumulându-se activitatea comercială cu cea de investiţii, iar pe de altă parte,

angajându-se î n operaţiuni de asigurări, portofoliu, management şi în diverse inovaţii

financiare caracteristice epocii actuale

2.2. Sistemul bancar românesc – restructurare în contextul integrării europene

În condiţiile integrării României în structurile europene sistemu bancar românesc,

trebui să cuprindă:

bănci mari care vor efectua operaţiuni atât pe teritoriul României cât şi în cadru

Uniunii, precum şi în afară acesteia, care pot fi numite bănci comunitare ;



bănci de mărime medie care pot fi universale sau specializate şi care vor activa

cu prioritate pe piaţa bancară internă românească şi mai puţin pe piaţă europeana şi care

pot fi numite bănci naţionale ;

bănci zonale mici ce vor acţiona numai pe pieţele restrânse din ţară şi

accidental pe întreaga arie economică a ţării şi care vor fi preponderent bănci unuversale ;

bănci locale foarte mici ce activează într -o localitate şi cel mult în zonele

limitrofe acesteia şi care vor avea, de asemenea, caracterul preponderent al băncilor

universale.

Începând cu 1 ianuarie 2008 toate băncile româneşti sunt obligate să treacă la Basel II,

România trebuie să se adapteze cerinţelor Basel II în perspectiva integrării în UE,

deoarece prevederile acestui sistem vor avea titlu de lege în Uniune. Conform Basel II,

instituţiile de credit din România, în care sunt incluse, atât băncile, cât şi instituţiile financiare

nebancare (IFN), vor trebui să îşi adapteze capitalul la riscul pe care şi-l asumă atunci când

acordă credite populaţiei şi firmelor. Basel II foloseşte un concept structurat pe trei criterii,

menite să asigure stabilitate financiară sistemului bancar. Primul criteriu este cel al cerinţelor

minime de capital, care are ca scop îm bunătăţirea senzitivităţii riscului. Basel II cere calcularea

capitalului unei bănci astfel încât aceasta să facă faţă unui set de trei componente majore ale

riscului : riscul de creditare, cel operaţional şi acela al pieţelor. Fiecare dintre cele trei

com ponente au cel puţin două sau trei moduri de evaluare, pe diferite nivele de sofisticare ariscului. Se consideră că alte riscuri nu pot fi cuantificate..

2.3. Strategiile managementului bancar

Strategiile de marketing Marketingul se manifestă şi prin poziţionare, adică delimitarea băncii de

ceilalţi concurenţi de pe piaţă şi reprezintă o analiză complexă şi completă a pieţei, o activitate de

planificare, implementare şi control.

Marketingul bancar se regăseşte atât la nivelul reclamei şi publicităţii, cât şi la nivelul inovării

financiare, a distribuţiei serviciilor şi produselor bancare, a ofertei propriu - zise caracterizate printr-

un produs, serviciu adecvat necesităţilor clientului şi printr-un preţ mai avantajos

Strategii de piaţă

de lider în domeniul costurilor;

de diferenţiere a produselor, serviciilor;

de focalizare pe un segment particular de piaţă.



Strategia de imagine

Logo-ul reprezintă percepţia materială şi cea simbolică care stabileşte primul contact

dintre public şi imaginea instituţiei.

• siglă ;

• culori .

În domeniul bancar siglele nu au aceeaşi notorietate, ca în cazul organizaţiilor economice

deoarece publicul ţintă este interesat de componenta pachetului de oferte financiare, de

avantajele/dezavantajele o pţiunilor financiare ofertate.

Brand-ul (Marca) Imaginea publică a organizaţiei este considerată obiect de patrimoniu al

acesteia.

Strategii concurenţiale

se disting patru categorii de criterii:

exprimarea poziţiei pe piaţă prin segmentul de piaţă şi evoluţia sa (creştere sau

descreştere);

poziţia firmei în materie de costuri de aprovizionare, de producţia sau de desfacere;

imaginea şi implantarea comercială;

competenţele tehnice şi stăpânirea tehnologică;

rentabilitatea şi puterea financiară

Strategia de produs

Rolul unei politici de produs este de a pune la punct şi a difuza produsele astfel încât să fie în

măsură să satisfacă nevoile pieţei. În bancă, politica de produs este un element foarte important

al politicii de marketing; ea se referă la crearea de noi produse şi menţinerea pr oduselor

existente

Strategia de resurse umane

Resursele umane reprezintă ansamblul personalului care influenţează, prin calitatea pregătirii

profesionale şi prin participarea sa, progresul firmei.

Strategia de comunicare

se bazează pe instumente:

- publicitatea;

- relaţiile publice;



- promovarea vânzărilor;

- vânzarea personalizată.


Dezvoltarea creditului în Romania (imobiliar, ipotecar)

Impactul măsurilor de limitare a creditului către populaţie

Dezvoltarea serviciilor bancare electronice

carduri de debit şi de credit;

cecuri de călătorie;

servicii (intermedierea legăturii cu bănci de prestigiu din întreaga lume; deschiderea de conturi

pentru companii sau trust-uri, conturi personale şi furnizarea de coduri cifrate; administrarea şi

menţinerea conturilor bancare; sprijin în obţinerea şi negocierea de acreditive; sprijin în

redactarea şi negocierea scrisorilor de credit; sprijin în obţinerea de carduri de debit şi decredit; sprijin în obţinerea de servicii bancare on-line; asistenţă în investiţii; depozitare/păstrare

obiect/documente de valoare; evaluare de bunuri; cecuri la ordin; monitorizarea continuă a

mişcărilor în cont pentru furnizarea de informaţii la zi; rezolvarea problemelor legate de

tranzacţii complicate sau fonduri rătăcite; executarea transferurilor şi urmărirea acestora)

e-banking;

programe de finanţare;

finanţare companii


Rolul bancilor comerciale în sistemul bancar

Bancile comerciale sunt institutii financiare specializate atât în atragerea de resurse si plasarea

acestora prin acordarea de credite cât si în efectuarea platilor intre titulari de cont, agenti

economici.

Rolul B.N.R.

B.N.R. este institutia bancara centrala a statului român, unicul institut de emisiune, care

stabileste reglementarile în domeniul monetar al statului.

2.6. Perspectivele sistemului bancar românesc după aderarea României la Uniunea

Europeană

Globalizarea sistemului bancar

Strategii în vederea adoptarii monedei unice



Profitabilitatea creditului în contextual integrării europene

Băncile pot încerca să îşi mascheze problemele cu care se confruntă acordând noi credite şi/sau

modificând rata dobânzii. Expansiunea creditului acoperă, de obicei, un fel de reînnoire a

creditelor acordate întreprinderilor care înregistrează pierderi. Băncile sunt dispuse să bonifice

rate mai mari ale dobânzii la depozite, urmărind să atragă lichidităţi, fără să mai încerce să îşi

rezolve problemele A treia variantă posibilă este restructurarea băncilor


3.1. Diversificarea portofoliului produselor şi serviciciilor bancare





3.3. Adaptarea legislaţiei bancare româneşti la cea europeană

3.4.Implementarea Basel II in sistemul bncar



CAP. II Transformări în sistemul bancar românesc în contextul integrării europene




2.4. Perspectivele sistemului bancar românesc după aderarea României la Uniunea Europeană

2.5. Evoluţia activităţii bancare în contextul integrarii europene efecte

2.6. Adaptarea legislaţiei bancare româneşti la cea europeană implicatii









3.3. Adaptarea legislaţiei bancare româneşti la cea europeană

3.4.Implementarea Basel II si 3 in sistemul bncar


Licenta Plan

Documents

Transcript of Licenta Plan