UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂFACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

LUCRARE DE LICENŢĂPromovarea online a destinaţiei turistice

Grecia

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. Cezar Mihălcescu

Absolvent:

Corbeanu B. Ana-Cătălina

Bucureşti

2013

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL 1: Aspecte generale privind resursele turistice ale Greciei……………….5

1.1. Repere geografice………………………………………………………………………...5

1.2. Cadrul socio-cultural……………………………………………………………………..8

1.3. Economia………………………………………………………………………………..13

1.4. Turismul………………………………………………………………………………...21

CAPITOLUL 2: Importanţa industriei turismului şi impactul turismului asupra

economiei…………………………………………………………………………………….30

2.1. Indicatorii circulaţiei turistice…………………………………………………………30

2.2. Contribuţia turismului la produsul intern brut………………………………………….36

2.3. Nivelul cheltuielilor turistice şi nivelul consumului turistic…………………………...39

2.4. Lucrătorii din turism.…………………………………………………………………..42

2.5. Turismul de loisir……………………………………………………………………...45

2.6. Turismul de afaceri…………………………………………………………………….47

2.7. Cheltuieli guvernamentale……………………………………………………………..49

2.8. Capital investit…………………………………………………………………………50

CAPITOLUL 3: Impactul promovării pe internet a turismului din

Grecia…………….53

3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor turistice……………………………………...53

3.2. Analiza SWOT a destinaţiei turistice…………………………………………………...58

3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc………….63

CAPITOLUL 4: Propuneri privind dezvoltarea promovării online a destinaţiei turistice

Grecia………………………………………………………………………………………..67

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia………………67

4.2. Prezentarea website-ului propus………………………………………………………...77

2

Concluzii…………………………………………………………………………………….81

Bibliografie…………………………………………………………………………………82

Anexe……………………………………………………………………………………….85

3

Introducere

Promovare online devine din ce în ce mai importantă o dată cu evoluţia societăţii şi

implementarea inovaţiilor tehnologice. Datorită faptului că atât mediul virtual cât şi turismul

sunt caracterizate de o mare dinamicitate, asocierea celor două domenii este una cât se poate

de fericită. Deşi o practică nouă, destinaţiile care se adaptează la acest trend deţin un avantaj

competitiv, de aici derivă şi motivul realizării acestei lucrări. Grecia este una dintre

destinaţiile cu un potenţial imens în ceea ce priveşte industria turismului şi a călătoriilor, iar o

mai mare vizibilitate în mediul online nu poate să îi aducă decât beneficii.

Primul capitol a vizat descrierea aspectelor generale ale Greciei ca stat. Aceasta a

inclus o trecere în revistă a reperelor geografice reprezentative, cadrului socio-cultural,

analiza sectoarelor economiei şi a principalilor indicatori de performanţă şi principalele tipuri

de turism practicate pe teritoriul ţării.

Cel de-al doilea capitol a reprezentat analiza importanţei industriei turismului şi

impactul acesteia asupra economiei în ansamblul ei. Informaţiile cuprinse în acesta sunt de

natură statistică, redând concret evoluţia înregistrată de turismul Greciei într-un interval de

cinci ani.

Scopul celui de-ai treilea capitol a fost evidenţierea impactului promovării pe Internet

a destinaţiei turistice. Cuprinde aspecte teoretice cu privire la influenţa promovării online şi

marketingului turistic virtual, o analiza a punctelor forte şi slabe, oportunităţilor şi

ameninţărilor Greciei şi prezentarea principalelor pagini web de promovare a ţării.

Capitolul final reprezintă propunerea personală de îmbunătăţirea a reprezentării online

a Greciei. În primă etapă s-a realizat un studiu cu privire la profilul consumatorului român de

pachete turistice cu destinaţia Grecia pentru a putea defini care sunt cele mai relevante

aspecte din punct de vedere al clientelei, urmată de prezentarea website-ului propus şi a

componentelor şi instrumentelor utilizate pentru promovarea acestuia.

4

Capitolul 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND

RESURSELE TURISTICE ALE GRECIEI

Grecia reprezintă una dintre cele mai de seama destinaţii turistice ale Europei ce a

rămas în topul celor mai vizitate destinaţii de-a lungul anilor datorită versatilităţii sale şi a

importanţei pe care autorităţile şi antreprenorii locali au acordat-o acestui sector turistic. Este

necesară o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale naţiunii elene în ansamblul

său, plecând de la aspecte geografice şi istorice, până la evoluţia indicatorilor

macroeconomici şi prezentarea principalelor tipuri de turism ce pot fi practicate pe întreg

cuprinsul ţării.

1.1. Repere geografice

Grecia sau Republica Elenă se situează în sud-estul Europei. O naţiune cu o tradiţie de

mii de ani care a reuşit să se menţină ca un important punct de atracţie pentru europeni şi nu

numai. Cu o suprafaţă de 131.957 km2 şi o populaţie de nici 11 milioane de locuitori, Grecia

reuşeşte să ofere adăpost unui număr foarte mare de vizitatori, făcându-i să se simtă

bineveniţi de fiecare dată şi să dorească să revină de câte ori au ocazia pentru a se bucura de

tot ce are această ţară de oferit.

Teritoriul grecesc adăposteşte o civilizaţie veche ce a adus un aport important la

dezvoltarea societăţii de-a lungul a milenii. Unul dintre motive a fost aşezarea geografică ce

i-a oferit prilejul să adopte, dar să şi influenţeze la rândul ei, părţi ale celor trei continente din

vecinătate. A fost încă din antichitate un centru al inovaţiilor ştiinţifice, al înţelepciunii şi al

dezvoltării sociale.

Situată în sudul Peninsulei Balcanice, Grecia a avut întotdeauna căi accesibile spre

Europa, în nord, spre Asia, în est, şi spre Africa, în sud, dincolo de Marea Mediterană. Fiind

vârful peninsulei, ţara este înconjurată de apă, deţinând locul 11 în lume pentru cea mai lungă

linie de coastă (13.676 km). Grecia continentală se învecinează la nord cu Albania,

Macedonia şi Bulgaria, iar la nord-est cu Turcia. Limita estică o reprezintă Marea Egee, cea

vestică Marea Ionică, iar sudul este mărginit de Marea Mediterană. Întreaga ţară cuprinde

teritoriile aflate între paralelele de 34° şi 42° latitudine nordică şi meridianele de 19° şi 30°

longitudine estică. Dar pe lângă partea de continent, Grecia deţine un număr foarte mare de

insule. Sursele menţionează de la 2.000 până la 6.000 de insule, în funcţie de accepţiunile

diferiţilor autori. Dar dintre acestea doar 227 sunt locuite, multe dintre ele fiind doar vârfuri

5

stâncoase ce se înalţă deasupra nivelului mării. Cea mai mare insulă a Greciei este Creta,

fiind totodată şi cea mai populată. Îi urmează, ca şi dimensiune, insulele Eubeea, Rhodos şi

Lesbos. Celelalte formează o serie de arhipelaguri de diferite dimensiuni, climate şi stiluri de

viaţă. Mijlocul Mării Egee adăposteşte arhipelagul Cicladelor, alcătuit din 39 de insule

(Mykonos, Santorini, Naxos, Paros) al căror farmec îl reprezintă arhitectura locală cu căsuţe

albe şi biserici cu turle albastre de-a lungul coastelor. Cu o încărcătură istorică mai

accentuată, sud-estul Mării Egee găzduieşte arhipelagul Dodecanez ale cărui insule precum

Rhodos şi Kos sunt destul de apropiate de coasta Turciei. Estul Mării Egee, deşi mai puţin

faimos decât Cicladele, oferă locaţii cu vegetaţie bogată şi plaje îmbietoare pe insulele

Thassos, Samos sau Chios. Tot în est, dar mai aproape de continent, se află insulele din

arhipelagul Sporadelor, punând la dispoziţia turiştilor cele mai albastre ape ale Greciei şi o

vegetaţie luxuriantă în destinaţii precum Skiathos şi Skyros. Spre sud, în apropierea capitalei,

se află grupul de insule din Golful Saronic, dintre care se remarcă Hydra şi Aegina datorită

accesibilităţii ridicate, calităţii sporite a mediului şi serviciilor şi peisajelor încântatoare.

Partea de vest a Greciei cuprinde un singur arhipelag, cel al insulelor Ionice, ale căror sate

tradiţionale şi atracţii naturale din Corfu, Zakynthos sau Kefalonia atrag turişti din toată

lumea.

Reţeaua de transport a Greciei este una diversificată şi a fost supusă la numeroase

modificări şi îmbunătăţiri în ultimele decenii. Astfel, transportul pe uscat este susţinut de o

reţea extinsă de autostrăzi şi căi ferate. Deşi transportul feroviar deţine o importanţă mai

scăzută decât în restul Europei, aceasta se întinde pe 2571 km. Transportul pe şine este

susţinut şi de liniile moderne de transport subteran din cele mai mari oraşe ale ţării, Atena şi

Salonic. Reţeaua rutieră cuprinde 117.000 km de drumuri, o importanţă deosebită fiind

deţinută de o serie de autostrăzi ce leagă între ele cele mai importante oraşe, dar care asigură

şi relaţiile cu statele învecinate. O altă realizare importantă a Greciei din acest punct de

vedere se referă la construcţia podului rutier Charilaos Trikoupis, cunoscut mai degrabă sub

numele de podul Rio-Antirrio datorită celor două oraşe pe care le uneşte. Străbate Golful

Corint pentru a uşura accesul din Peninsula Peloponez spre parte continentală. Cu privire la

transportul pe apă, nu se poate nega că este indispensabil pentru o astfel de ţară. Sistemul

deţine 80 km de canale amenajate care facilitează accesul spre porturi cum ar fi Pireu,

Salonic, Patras, Rhodos, Kerkyra. Flota Greciei deţine 3.300 de nave cu diferite funcţiuni,

cum ar fi transportul de persoane, de autovehicule, de combustibil sau nave de agrement.

Transportul aerian este susţinut de cele 82 de aeroporturi de pe teritoriul grecesc. Multe dintre

acestea se află pe insulele principale din arhipelagurile greceşti, legătura cu acestea fiind

6

asigurată de principalele companii aeriene din Grecia, Olympic Air şi Aegean Airlines. În

plus, oferta este completată şi de existenţa a 8 helioporturi.

Clima Greciei este mediteraneană. Diferenţele dintre regiuni se datorează

modificărilor în altitudine şi proximităţii faţă de zona de litoral. Zonele joase sunt

caracterizate de veri uscate şi fierbinţi şi ierni reci şi umede. Temperatura medie pe timpul

iernii în Atena este de 10°C, iar înspre nord scade până la o medie de 6°C în Salonic, fapt

datorat vânturilor reci cu originea în Balcani. Munţii Pindului influenţează cel mai puternic

climatul ţării, astfel regiunile din vestul lanţului muntos sunt caracterizate de cantităţi mai

mari de precipitaţii decât cele ce se întind spre est. Zonele montane centrale şi cele din

Peninsula Peloponez sunt supuse unui climat alpin cu căderi masive de zăpadă datorită

înălţimii piscurilor montane. În centrul părţii continentale sunt zone cu climă temperată,

având ierni reci şi umede şi veri calde şi uscate cu frecvente furtuni cu descărcări electrice.

Căderile de zăpadă, deşi mai însemnate la altitudini ridicate, nu sunt necunoscute zonelor

sudice, ninsori slabe fiind întâlnite chiar şi în Atena.

Relieful Greciei este format în proporţie de 80% din dealuri şi munţi, doar 20%

reprezentând zonele de câmpie, făcând-o astfel una dintre cele mai muntoase ţări ale Europei.

Cel mai înalt vârf în reprezintă Mytikas, culmea Olimpului, înălţându-se până la 2.917 m

deasupra nivelului mării, fiind considerat în vechime sălaşul zeilor. Un lanţ muntos ce

influenţează puternic Grecia îl reprezintă Munţii Pindului. Continuare a Alpilor Dinarici,

aceştia ating altitudinea maximă în vârful Smolikas (2.637 m) şi se continuă spre sud prin

Peloponez, până în insula Creta. Se consideră că insulele din Marea Egee sunt doar vârfuri

ale munţilor care în vechime completau regiunea continentală. Munţii Pindului sunt cunoscuţi

pentru piscurile lor înalte şi abrupte, separate de o serie de canioane şi peisaje carstice. Un

astfel de exemplu în reprezintă Cheiul Vikos, parte a parcului naţional Vikos-Aoos, înscris în

Cartea Recordurilor ca cel mai adânc chei din lume. Lanţul mai adăposteşte şi Complexul

Meteora ce cuprinde formaţiuni stâncoase asemănătoare unor coloane în vârful cărora îşi au

sălaşul mănăstiri greco-catolice încă din perioada medievală. Partea de nord-est a Greciei

găzduieşte un alt lanţ muntos: Munţii Rodopi. Aceştia acoperă regiunile Macedoniei de Est şi

Traciei, zonă faimoasă pentru Parcul Naţional Dadia, zonă protejată datorită florei şi faunei

sale unice în Europa. Zonele joase se găsesc in Tesalia, Macedonia Centrala şi Tracia.

Acestea reprezintă singurele arii arabile ale Greciei, devenind importanţi pioni economici.

Hidrografia ţării este puţin valorificată datorită imposibilităţii de a naviga pe râurile

interioare, principala cauză fiind relieful muntos. O parte din aceste râuri, cele de mici

dimensiuni, ajung să fie secate pe durata verilor fierbinţi. Cele mai importante râuri greceşti

7

sunt Achelous, Peneus, Axios şi Struma, iar cele mai reprezentative lacuri se întâlnesc în

partea de nord, printre ele numărându-se Ioannina, Kastoria şi Prespa.

Grecia devine astfel imaginea unei destinaţii a contrastelor, cu munţi trufaşi ce se

înalţă direct din valurile înspumate ale mării, cu terenuri greu de îmblânzit, dar a căror

bogăţie oferă totul localnicilor şi vizitatorilor. Rămâne până în zilele noastre un important

nod de legătură a trei continente ce nu şi-a pierdut farmecul de-a lungul mileniilor.

1.2. Cadrul socio-cultural

Grecia este fără doar şi poate un simbol al Europei datorită istoriei şi realizărilor sale.

Evoluţia societăţii greceşti şi totalitatea influenţelor pe care le-a primit de-a lungul secolelor

au adus un aport important la complexitatea şi modernizarea poporului. Acesta este un aspect

care i-a fascinat dintotdeauna pe călători şi a făcut ca ţara să se bucure de numeroşi vizitatori

entuziaşti. Mulţimea vestigiilor păstrate încă din Antichitate, completate de operele epocilor

ce au urmat fac ca lunga istorie a ţării să se desfăşoare în faţa ochilor celor curioşi.

Antichitatea a fost o perioadă faimoasă pentru societatea elenă. Ea a reuşit să devină

centru de interes pentru învăţaţii vremii, fiind marcată de prezenţa elitelor din domeniul

ştiinţelor exacte, filozofiei, literaturii şi politicii. Dar cele mai vechi civilizaţii au existat pe

acest teritoriu încă din Epoca Bronzului când civilizaţia cicladică ocupa arhipelagul care i-a

păstrat numele, sfârşitul său fiind însă datorat de erupţiei vulcanice din insula Santorini din

anul 1500 î.Hr. Mult mai cunoscută, civilizaţia minoică a ocupat insula Creta între anii 3000

şi 1500 î.Hr. Mai sofisticaţi, aceştia au fost o mare putere maritimă, având relaţii comerciale

cu Siria, Spania sau Egiptul şi punându-şi amprenta asupra arhitecturii şi inovaţiilor din zonă.

Aceştia au pierit de asemenea o dată cu erupţia din Santorini, dar cultura lor a dăinuit mai

departe, fiind preluată de locuitorii părţii continentale. Civilizaţia miceniană a fost cea care a

marcat mai profund istoria Greciei. Numită şi perioada eroică, aceasta a fost cuprinsă în

rândurile epopeii Iliada, iar artefactele datând din perioada 1650-1150 î.Hr. sunt o dovadă a

măiestriei micenienilor în materie de arhitectură şi artizanat. Decăderea lor se datorează

dorienilor, trib nordic, a căror autoritate a durat până în anul 800 î.Hr. şi a fost marcată de un

regres cultural şi comercial, ceea ce a determinat ca această perioadă se fie numită Epoca

Întunecată.

Perioada arhaică a însemnat dezvoltarea oraşelor-stat şi finalul epocii întunecate.

Aceste oraşe reprezentau unirea mai multor triburi sub o conducere comună, împărtăşind

guvernul, industria, comerţul şi agricultura. Cele mai relevante exemple sunt Atena, Sparta,

Delphi, Corint şi Olympia. Perioada Clasică a urmat celei arhaice şi a fost marcată de o

8

dezvoltare continuă a civilizaţiei şi de apariţia primelor forme de democraţie. Cea mai mare

ameninţare a acestei epoci o reprezenta invazia persanilor, ceea ce i-a determinat pe greci să

se unească sub conducerea Atenei pentru a înlătura în totalitate forţele imperiului vrăjmaş.

Această victorie a condus la Epoca de Aur a Atenei, oraşul devenind un centru politic şi

cultural şi stabilind un standard înalt de evoluţie, model pentru alte societăţi europene.

Literatura a înflorit cu epopeile lui Homer şi poemele lui Hesiod, teatrul a fost marcat de

tragediile lui Sofocle şi Euripide şi de comediile lui Aristofan, gânditori precum Platon,

Socrate şi Aristotel au schimbat mentalităţi, iar arhitectura a fost îmbogăţită cu structuri

precum Partenonul. Dar supremaţia Atenei a fost provocată de Sparta în 431 î.Hr. şi a dat

naştere unei serii de războaie ce a slăbit puterea oraşelor-stat.

O personalitate marcantă a istoriei greceşti este Alexandru Macedon. Tatăl acestuia a

profitat de starea precară a oraşelor elene în perioada ulterioară războaielor şi a reuşit să le

cucerească, visul său fiind crearea unei armate unice a Greciei şi răspândirea culturii pe alte

meleaguri. Fiind asasinat înainte de a-şi putea pune în aplicare planul, fiul său, Alexandru, l-a

preluat şi a reuşit să pună baza unui dintre cele mai mari imperii ale tuturor timpurilor,

cucerind Persia, Egiptul şi teritorii din nordul Indiei. La moartea sa, în 323 î.Hr., imperiul s-a

prăbuşit, o partea a oraşelor-stat şi-au reluat autonomia, iar unele zone au devenit regate

independente (Siria, Egipt, Macedonia). Cu toate acestea, cultura grecească a cuprins întreg

teritoriul stăpânit de Alexandru cel Mare, iar Grecia a fost sub stăpânirea Macedoniei vreme

de 200 de ani.

Următoarea etapă a lungii istorii a Greciei a fost marcată de marile imperii europene,

Imperiul Roman şi Imperiul Bizantin. Din anul 146 î.Hr. romanii au preluat controlul şi au

fost protectori ai Greciei datorită respectului pe care îl purtau vieţii intelectuale şi culturale

din regiune. Grecii au prosperat din nou, iar cultura romană a adoptat influenţe elene. Şi

religia a primit aceste influenţe, zeii romanilor având origini în mitologia greacă. În anul 285

d.Hr. Diocleţian a hotărât divizarea conducerii imperiului său, rămânând în fruntea părţii

estice, cea vorbitoare de limbă greacă. Succesorul său, Constantin, a mutat capitala imperiului

la Bizanţ, iar restul imperiului a continuat să se dezvolte în urma căderii vestului sub

conducerea triburilor germanice în 476 d.Hr. Astfel, a luat naştere Imperiul Bizantin, a cărui

capitală a fost redenumită Constantinopol, în onoarea împăratului şi care era elenă în cultură

şi limbaj, dar condusă după practicile legislative şi administrative romane. Pe durata acestui

imperiu, creştinismul a fost impus ca unică religie, venerarea zeilor greci sau romani fiind

considerată o practică păgână, iar cea mai înaltă formă de erudiţie, până atunci filozofia

grecească, a devenit teologia creştină.

9

Începând cu anul 1204 Grecia a intrat sub stăpânirea francilor şi veneţienilor în timpul

celei de-a patra Cruciade. Statul a fost împărţit în mai multe subdiviziuni controlate de străini.

Jumătatea secolului al XV-lea a însemnat expansiunea otomanilor care au avansat pe

teritoriul grecesc cucerind oraşele şi impunându-şi dominaţia în 1453. Aceasta a durat

aproximativ 400 de ani. Din punct de vedere religios, turcii erau mai permisivi decât

predecesorii lor, astfel creştinismul a dăinuit pe durata conducerii lor. Cu toate acestea,

opresiunea otomanilor era datorată taxelor impuse, asasinatelor faţă de grupurile suspectate

de revoltă şi numeroaselor războaie cu Veneţia purtate pe teritoriul Greciei. Situaţia precară a

grecilor sub conducerea otomană a condus la întărirea mândriei naţionale, iar în 1821 a

izbucnit o revoltă ce a condus la Războiul de Independenţă al Greciei. Cu ajutorul francezilor,

ruşilor şi britanicilor, poporul elen şi-a dobândit autonomia în 1829.

Perioada monarhică a istoriei greceşti începe în 1830 când puterile europene ce i-au

ajutat în timpul războiului semnează Tratatul de la Londra ce presupunea ca Regatul Grec să

cuprindă teritoriul de la sud de Tesalia, Peninsula Peloponez, insulele Mării Egee şi insula

Eubeea, iar conducerea să revină unui suveran străin pentru a evita luptele pentru putere la

nivelul ţării. În 1833 Prinţul Otto al Bavariei a primit coroana Greciei, popularitatea sa

diminuându-se treptat până în 1862 când a fost înlocuit cu Prinţul William al Danemarcei, ce

a preluat titlul de Regele George I. Acesta a instituit o nouă constituţie democratică, a

recâştigat insulele Ionice, Tesalia şi sudul Epirului, iar victoriile din timpul războaielor

balcanice i-au redat Epirul, Macedonia, Creta şi alte insule. A fost asasinat în 1913, iar la tron

i-a urmat Regele Constantin. Problema conducerii acestuia au fost disputele cu Primul

Ministru, Eleutherios Venizelos, cu privire la rolul Greciei în Primul Război Mondial, ce au

divizat populaţia ţării. Regele a fost demis, iar primul ministru a decis alierea Greciei cu

Antanta în 1917.

Perioada 1920-1950 a fost foarte tulburată din punct de vedere politic. S-a trecut de la

monarhie la republică în repetate rânduri, s-au purtat rupte cu turcii pentru teritorii, a urmat o

perioada de dictatură militară, au reuşit să înfrângă invazia Italia din timpul celui De-al

Doilea Război Mondial, au fost victimele invaziei naziste din 1941 până în 1944, comuniştii

au încercat să îşi impună conducerea, iar din 1967 Grecia a fost condusă de generalul George

Papadopoulos, care a instituit o nouă constituţie ce elimina libertatea politică. Din 1974

Grecia a devenit republică prin referendum. Perioada 1981-1996 a fost marcată de

conducerea Partidului Socialist, cu Andreas Papandreou ca prim-ministru. I-a urmat

Constantin Simitis ce a rămas în fruntea ţării până în 2004. Ultimii ani au fost marcaţi de o

10

alternanţă a partidelor aflate la conducere, între socialişti si Partidul Noua Democraţie. Din

iunie 2012, cabinetul primului ministru i-a revenit lui Antonis Samaras al Noii Democraţii.

Un alt aspect important ce îi defineşte pe greci ca popor îl reprezintă religia. Se poate

spune că din acest punct de vedere se întâlnesc doua perioade majore: în vechime se închinau

zeilor de pe muntele Olimp, iar o dată cu răspândirea creştinismului au fost printre primele

popoare ce au adoptat aceste practici. Conform constituţiei, religia oficială este cea creştin

ortodoxă, garantând în acelaşi timp libertatea credinţei pentru cei de alt rit. Nu există statistici

naţionale cu privire la acest aspect, dar alte instituţii susţin că 97% din cetăţeni se declară

ortodocşi, iar 15,8% se consideră foarte religioşi, în timp ce doar 3,5% nu participă la slujbe.

Aceste procente îi aduc pe greci printre cele mai active popoare din punct de vedere al

credinţei la nivel european. Cea mai numeroasă minoritate religioasă o reprezintă

musulmanii, însumând 1,3 procente din totalul populaţiei. Cauzele acestei situaţii le

reprezintă ocupaţia turcească de la începutul secolului XX, dar şi numărul însemnat de

imigranţi albanezi apartenenţi acestei religii. Iudaismul este şi el prezent în istoria Greciei,

concentrându-se în jurul oraşului Salonic. Mult mai numeroşi în secolul trecut, comunitatea

iudaică a ţării a fost grav afectată de invazia nazistă din timpul celui De-ai Doilea Război

Mondial, ajungând în anul 2007 să cuprindă aproximativ 5.500 persoane. Printre alte

minorităţi religioase se mai numără romano-catolicii, evangheliştii, penticostalii şi Martorii

lui Iehova.

Din punct de vedere lingvistic, prima dovadă a existenţei limbii greceşti datează din

secolul al XV-lea î.Hr., fiind asociată civilizaţiei miceniene. Devenind mai târziu limba

oficială a Imperiului Bizantin, i-a oferit putere şi o extindere teritorială considerabilă.

Secolele XIX şi XX au fost marcate de dispute la adresa limbii oficiale; concret, între a

adopta dialectul arhaic academic Katharevousa sau pe cel popular, evoluat natural din greaca

bizantină, Dimotiki. Situaţia a fost rezolvată în 1976 prin acceptarea variantei populare ca

fiind oficială. Minorităţile musulmane din Grecia adus şi o serie de grupuri lingvistice

distincte, precum turci, bulgari şi romani. Zonele muntoase adăpostesc şi ele grupuri cu

caracteristici ale limbii diferite de majoritatea populaţiei. Deşi bilingvi, cu greaca ca cea de-a

doua limbă, aceste grupuri vorbesc albaneză, aromâna sau vlaha. Nordul adăposteşte grupuri

vorbitoare de limbă slavă, în vreme ce afinităţile religioase fac ca evreii să îşi păstreze

dialectul tradiţional Ladino.

Cultura Greciei a primit de-a lungul istoriei numeroase influenţe şi s-a adaptat tuturor

condiţiilor sociale ale vremii. Printre acestea pot fi menţionate modificările aduse de Imperiul

Roman, cel Bizantin, latini, franci, veneţieni şi britanici. Dar se consideră că o dată cu

11

Războiul de Independenţă, aceste aspecte distincte s-au unificat creând o entitate a complexei

culturi greceşti moderne. Filozofia a fost una dintre cele mai importante arii de studii ale

Greciei Antice, influenţând curentele gândirii din toată Europa. Cei mai importanţi filozofi

greci au fost Socrate, Platon şi Aristotel, iar şcolile de pe teritoriul ţării au dat naştere la

numeroase tendinţe precum sofismul, stoicismul, epicureanismul, scepticismul şi neo-

platonismul. Literatura Greciei a cunoscut trei mari perioade: cea antică, cea bizantină şi cea

modernă. Cele mai vechi scrieri valoroase sunt reprezentate de epopeile lui Homer, Iliada şi

Odiseea. Perioada clasică a Antichităţii a fost cea mai înfloritoare, poemele lirice, elegiile,

odele, piesele de teatru tragice sau comice aducând glorie şi recunoaştere autorilor greci.

Literatura bizantină cuprinde operele din perioada Evului Mediu, în vreme ce cea modernă

face referire la scrierile de după secolul al XI-lea. Cea mai importantă operă a acestei

perioade o reprezintă poemul Erotokritos al lui Vitsentzos Kornaros, figură memorabilă a

Renaşterii. Secolul XX a adus Greciei două premii Nobel pentru Literatură datorită lui

George Seferi în 1963 şi Odysseas Elytis în 1979. Muzica pe teritoriul Greciei îşi are de

asemenea originea în perioada antică, jucând un rol important în educaţia copiilor. Folosită

pentru a delecta oaspeţii în cadrul diferitelor evenimente, dezvoltarea sa s-a asociat de-a

lungul secolelor bisericii, influenţele bizantine fiind extrem de pregnante. Secolul XX le-a

adus compozitorilor greci recunoaştere pentru importantul aport asupra muzicii clasice

moderne. Un alt aspect important al culturii greceşti îl reprezintă sportul. Leagăn al Jocurilor

Olimpice, grecii au reuşit să integreze orice sport în viaţa de zi cu zi, iar reprezentanţii lor la

competiţiile internaţionale le-au adus faimă şi performanţe notabile.

Fiind un popor cu credinţe atât de puternic împământenite, grecii preţuiesc mai presus

de orice valorile creştine. Tocmai de aceea se consideră că cea mai importantă avere este

familia. Se cultivă o dragoste necondiţionată pentru cei înrudiţi, apropierea dintre aceştia

fiind dovedită de grija reciprocă pe care şi-o poartă. În momentele grele, nepoţii şi fiii sunt

alături de cei mai în vârstă pentru a-i ajuta să depăşească orice impas. De asemenea, familiile

oferă sprijin rudelor sărace şi se spune că este neobişnuit să vezi oameni fără adăpost în

Grecia, tocmai datorită acestui sentiment de unitate ce se păstrează în sânul familiilor. Fiecare

copil are un naş, denumit local „nonos”, ce îl ajută să înţeleagă religia şi asigură bunăstarea,

siguranţa şi fericirea acestuia. Legile religioase interzic căsătoria între copiii naşilor şi finii

acestora deoarece din parspectiva bisericească aceştia sunt fraţi şi surori, deşi nu au nicio

legătură de sânge. Dacă valorile familiale au rămas relativ neschimbate datorită valorilor

religioase, rolul femeii în societatea grecească a suferit anumite modificări de-a lungul

istoriei. În vremurile antice singura preocupare a femeilor era sa aibă grijă de familie şi să fie

12

cât mai supusă, iar o dată cu primirea influenţelor vestice a început şi schimbarea mentalităţii

acestora. Deşi în zonele rurale reprezentantele sexului slab au păstrat valorile tradiţionale,

cele din zonele urbane ce aveau un grad mai ridicat de acces la tendinţele societăţii vestice au

început să aibă aspiraţii mai înalte, dorind să înlocuiască rolul de ocrotitoare ale familiei cu

atribuţii mai semnificative. Au existat numeroase mişcări feministe de-a lungul secolului XX,

dar majoritatea au fost reprimate şi au fost instituite legi ce impuneau reguli de conduită

pentru femei şi interziceau participarea acestora la diferite evenimente. Cu toate că au primit

drept de vot în anii 1950, adevărata libertate a fost câştigată abia în 1983 când a fost introdusă

Legea Familiei ce promova şi garanta egalitatea între sexe.

Concluzionând, grecii sunt un popor complex, cu o istorie foarte îndelungată ce au

marcat încă din cele mai vechi timpuri evoluţia societăţilor cu care au avut tangenţe.

Multitudinea de influenţe pe care au primit-o de-a lungul vremii au sporit plurivalenţa

moştenirii istorice, dar valorile de bază ale poporului au rămas constante.

1.3. Economia

Din punct de vedere economic, Grecia a putut fi considerată multă vreme ca fiind o

ţară dezvoltată, capabilă să se adapteze cu uşurinţă schimbărilor provenit fie la nivel regional

sau mondial. Din acest considerent cele mai importante venituri vin din sectorul servicii

(81%), industria contribuind cu doar 16 procente, iar agricultura cu 3%. Fiind cea mai

dezvoltată naţiune din zona Balcanilor, Grecia a jucat un rol important ca investitor regional

şi fondatoare a unei serii de alianţe de cooperare comercială.

Ţara a fost marcată de o perioadă foarte dificilă în timpul celui De-al Doilea Război

Mondial. Cu toate acestea, perioada ce a urmat a fost caracterizată de o puternică

restructurare economică ce a făcut ca dezvoltarea naţională să atingă valori semnificative,

peste media Uniunii Europene. Problemele ce au însoţit această creştere au fost şomajul tot

mai crescut, birocraţia din sectorul public, evaziunea fiscală, corupţia şi nivelul scăzut al

competitivităţii globale. După 14 ani de evoluţie economică pozitivă, Grecia a intrat în

recesiune în 2008. O dată cu aceasta au ajuns în atenţia instituţiilor financiare şi

guvernamentale valorile exorbitante ale datoriilor externe, aducând asupra ţării cea mai

severă criză a ultimelor decenii. O serie de bănci puternice au creat pachete accesibile, dar

asta a făcut ca guvernul grec să sporească gradul de îndatorare al naţiunii în dorinţa de a urma

regulile impuse de Uniunea Europeană. Situaţia precară a bugetului Greciei a condus la o

criză internaţională cu privire la încrederea instituţiilor financiare faţă de abilitatea statului de

a-şi achita obligaţiile. Astfel, pentru a evita o problemă şi mai gravă, în mai 2010, Fondul

13

Monetar Internaţional şi alte state Zona Euro au acordat Greciei un ajutor de 45 miliarde de

euro pentru a-şi acoperi deficitul. Pentru a obţine această finanţare, guvernul era obligat să

impună un regim de austeritate pentru a controla evoluţia veniturilor şi cheltuielilor statului.

Aceste măsuri au fost întâmpinate de public cu revolte şi manifestaţii de stradă ce au

ameninţat siguranţa şi securitatea populaţiei şi a conducerii ţării. Cu toate acestea, deficitul

bugetar nu s-a redus conform previziunilor, iar gradul de îndatorare este într-o continuă

creştere.

Sectorul primar al economiei greceşti este reprezentat de agricultură şi pescuit. Deşi

nu deţine suprafeţe extrem de întinse de teren agricol, în 2010 a reuşit să se menţină printre

primii producători europeni pentru o serie de bunuri specifice climatului mediteranean.

Astfel, a ocupat primul loc la producţia de bumbac (184.000 tone) şi fistic (8.000 tone),

poziţia secundă pentru orez (229.000 tone) şi măsline (147.000 tone), a treia pentru smochine

(11.000 tone), migdale (44.000 tone), roşii (1,4 milioane tone) şi pepeni (578.000 tone) şi a

fost a patra producătoare de tutun a Uniunii Europene (22.000 tone). Deşi aduce cel mai slab

aport la PIB, agricultura oferă locuri de muncă pentru 12% din populaţie. Beneficiind de

Politica Agricolă Comună a UE, o mare parte a infrastructurii pentru producţia agricolă a fost

îmbunătăţită, înregistrând astfel creşteri ale cantităţilor rezultate. Un alt aspect important al

agriculturii greceşti îl reprezintă culturile organice care au cunoscut o dezvoltare accentuată şi

cărora li se acordă un interes tot mai sporit din partea populaţiei. În ceea ce priveşte pescuitul,

Grecia acoperea în anul 2007 19% din capacitatea Mării Mediterane cu un total de peste

85.000 tone. În plus, este deţinătoarea celui mai mare număr de vase de pescuit din

Meditarana comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene.

Industria sau sectorul secundar al economiei a cunoscut majorări continue din 2005

până în 2011, faţă de ceilalţi membri ai UE. Cu toate acestea, criza a lovit şi această arie în

anii 2009 şi 2010. Astfel, în prezent, industria contribuie cu 16% la valoarea produsul intern

brut şi suportă peste 22% din totalul forţei de muncă. Cei mai mulţi dintre angajaţi se

regăsesc în sfera manufacturieră, urmată de construcţii şi minerit. La nivelul anului 2009 au

fost identificate cele mai profitabile arii ale industriei greceşti: producţia de ciment,

farmaceutice, amestecuri pentru beton, armături, ţigări, bere, băuturi non-alcoolice, lactate,

table de aluminiu şi produse Coca-Cola. Acestea au însumat peste 20 miliarde de euro.

Sectorul serviciilor este cel mai bine dezvoltat şi aduce cel mai însemnat aport

economic, constituind 81% din totalul veniturilor ţării. Angajând peste 65 de procente din

forţa de muncă, principalele ramuri ale acestui sector le reprezintă comerţul maritim,

telecomunicaţiile şi turismul. Comerţul pe mare a fost încă din Antichitate un sector cheie al

14

economiei Greciei, dar baza flotei maritime comerciale moderne a fost pusă la finele celui

De-al Doilea Război Mondial când întreprinzătorii greci au putut cumpăra vase de la

Guvernul Statelor Unite. Un raport din cadrul Conferinţei de Comerţ şi Dezvoltare a

Naţiunilor Unite susţine că Grecia deţine cea mai extinsă flotă comercială din lume din punct

de vedere al capacităţii de transport, fiind urmată de Japonia. În plus, la nivel european,

celelalte state se află cu mult în urma flotei greceşti. Cu privire la număr de nave, ocupă locul

patru mondial cu 3.213 vase, în urma Japoniei, Chinei şi Germaniei. Fiind una dintre cele mai

semnificative industrii naţionale, aduce un aport de 6% la PIB şi angajează peste 160.000

persoane. Exista aproximativ 750 de companii de comerţ maritim greceşti. Referitor la

telecomunicaţii, cea mai importantă companie grecească este OTE (Organizaţia Elenă de

Telecomunicaţii), deţinută de stat până în 1980, majoritatea acţiunilor fiind preluate de

Deutsche Telekom în 2011. S-a dezvoltat ca cea mai mare companie de acest tip din sud-estul

Europei, deţinând 13 subsidiari în 4 ţări balcanice, printre care şi cel mai mare furnizor de

servicii de telefonie mobilă din Grecia, Cosmote. Competitorii acestuia sunt Wind Hellas şi

Vodafone Grecia. Conform statisticilor, în 2009, în ţară existau peste 20 milioane de conturi

de telefonie mobilă active şi puţin sub 6 milioane de linii de telefonie fixă. În ceea ce priveşte

accesul la internet, grecii s-au aflat în urma celor din Uniunea Europeană, dar au înregistrat o

revenire majoră în perioada 2006-2011 când numărul gospodăriilor cu conexiune la internet

s-a dublat. Numărul acestora a crescut la 56,3% la nivel naţional, dintre care 95% folosesc o

conexiune de tip broadband. Într-un comunicat de presă al Eurostat, Grecia se situează pe

locul 3 în Europa ca procentaj al persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 ani ce nu au

folosit niciodată internetul, fiind precedată doar de Bulgaria şi România. Cu toate acestea,

Grecia însumează un total de 4,79 milioane de utilizatori de internet. O altă ramură de o

importanţă deosebită pentru statul grec o reprezintă turismul. Deşi atestat documentar încă

din perioada antică datorită evenimentelor religioase şi sportive, în sens modern industria

turismului a început să înflorească după 1950. Găzduind peste 15 milioane de turişti anual,

aportul la PIB al activităţilor turistice atinge 18 procente, aflându-se în topul destinaţiilor care

atrag cele mai mari sume cheltuite de vizitatori. Pentru promovare şi calitatea serviciilor

turistice sunt responsabile Ministerul Culturii şi Turismului şi Organizaţia Naţională pentru

Turism. Numeroase destinaţii de pe teritoriul Greciei şi-ai găsit în ultimii ani locul în topurile

realizate de diferite instituţii şi publicaţii de turism. Astfel, Salonicul ocupă locul 5 în

clasamentul ghidului Lonely Planet pentru cele mai bune petreceri, alături de Montreal sau

Dubai, revista Travel+Leisure a numit Santorini ca cea mai bună insulă din lume în 2011, iar

Mykonos a fost recunoscută ca cea de-a cincea insulă de top a Europei.

15

Structurată ca o economie dezvoltată, Grecia şi-a dovedit complexitatea şi capacitatea

de adaptare de-a lungul timpului. Cu toate acestea, a primit o lovitură majoră în ultimii ani în

urma căreia toate sectoarele sale au fost puse la grea încercare. Cele mai puternice sectoare

ale sale şi-au menţinut supremaţia deşi nu au fost mai puţin marcate de evoluţia negativă a

situaţiei generale. Analiza unor indicatori precum evoluţia produsului intern brut, rata

şomajului şi nivelul angajărilor are menirea de a ilustra mai clar situaţia statului în ultimii ani.

Produsul intern brut reprezintă un indicator macroeconomic ce ilustrează totalitatea

valorii monetare a bunurilor şi serviciilor realizate în toate ramurile economice existente la

nivel naţional destinate consumului final. Valoarea acestuia este înregistrată anual.

Tabel nr. 1.1. Evoluţia produsului intern brut în Grecia

ANII P.I.B.- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2006 261,713 - - - -2007 305,432 116,7 116,7 16,7% 16,7%2008 341,694 130,56 111,87 30,56% 11,87%2009 321,016 122,66 93,95 22,66% -6,05%2010 292,305 111,69 91,06 11,69% -8,94%

Sursa: The World Bank Databank

Evoluţia produsului intern brut al Greciei în perioada 2006-2010 ilustrată în tabelul

anterior arată o serie de fluctuaţii. Nivelul maxim înregistrat de acesta revine anului 2008, cu

o valoare de peste 340 de miliarde de dolari, în vreme ce minimul se poate observa în 2006

cu 261 de miliarde de dolari. Întrucât anul de bază deţine cea mai scăzută valoare a cumulului

produsului intern brut, evoluţia fiecărui an comparativ cu acesta este una pozitivă, ratele de

creştere încadrându-se între 11,7 şi 30,6 procente. Comparaţia anuală a valorii P.I.B. arată o

creştere la începutul perioadei (2007-2008), urmată de descreştere în următorii doi ani ai

analizei. Prin această fluctuaţie a valorii, produsul intern brut al ultimului an se apropie de cel

al anului de bază, diferenţa fiind de doar 30,6 miliarde de dolari.

16

2006 2007 2008 2009 20100

50

100

150

200

250

300

350

400

Evoluţia produsului intern brut în Grecia

Grafic nr. 1.1. Evoluţia produsului intern brut în Grecia

Graficul aferent evoluţiei valorii produsului intern brut al Greciei în perioada 2006-

2010 exemplifică fluctuaţiile înregistrate de acest indicator. Cu o creştere semnificativă la

începutul perioadei, datorată popularizării ţării ca şi destinaţie turistică, dar şi ca mediu

propice pentru investiţii, valoare P.I.B. atinge apogeul în anul 2008 ca urmare a dezvoltării

economiei naţionale. Involuţia anilor ulteriori este urmarea directă a influenţei puternice pe

care criza economică a avut-o asupra Greciei. Aflându-se într-un puternic impas ca economie

naţională, efectele negative asupra statului elen au avut un impact mult mai puternic decât în

cazul unor ţări cu o economie mai echilibrată. Imposibilitatea de a menţine turismul la nivelul

de dinaintea declanşării crizei, dar şi volumul foarte ridicat al datoriilor externe, au făcut ca

Grecia să fie nevoită sa impună o serie de măsuri drastice asupra populaţiei, ceea ce a generat

conflicte la nivel naţional. Aceasta a dus la o creştere a insecurităţii şi au afectat într-o măsură

mai accentuată imaginea ţării la nivel internaţional.

Rata şomajului reprezintă un indicator economic exprimat procentual definit ca raport

între numărul şomerilor şi populaţia activă totală. Conform Biroului Internaţional al Muncii

defineşte şomerii ca persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 74 ani care nu au un loc de muncă

şi nu desfăşoară o activitate remunerată, utilizează metode active de a găsi un loc de muncă şi

sunt dispuşi să înceapă activitatea în decurs de două săptămâni. „Populaţia activă din punct

de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă

17

pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia

ocupată şi şomerii.”1

Tabel nr. 1.2. Evoluţia ratei şomajului în Grecia

ANII RATA ŞOMAJULUI- % -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2006 8,9 - - - -2007 8,3 93,26 93,26 -6,74% -6,74%2008 7,7 86,65 92,77 -13,35% -7,23%2009 9,5 107,95 123,38 7,95% 23,38%2010 12,5 142,05 131,58 42,05% 31,58%

Sursa: The World Bank Databank

Tabelul 1.2. ilustrează evoluţia ratei şomajului în Grecia în perioada 2006-2010.

Valorile acestui indicator variază între 7,7% şi 12,5%. Ca şi în cazul produsului intern brut,

cea mai favorabilă situaţie este înregistrată la nivelul anului 2008, când cele 7,7 procente

semnifică o diminuare a şomajului cu peste 13% faţă de anul de bază şi 7% comparativ cu

anul anterior. Perioada 2006-2007 se menţine relativ stabilă cu o diferenţă de doar 0,3

procente. În schimb, anii ulteriori 2008 aduc o sporire considerabilă a valorii ratei şomajului.

Astfel, anul 2009 arată o creştere de aproape 8% faţă de valoarea anului de bază şi de peste

23% faţă de anul 2008. Cea mai negativă valoare a ratei şomajului se observă la nivelul

anului 2010, a cărui valoare de 12,5% reprezintă o majorare de 42 procente faţă de 2006 şi de

31,6 procente faţă de 2009.

2006 2007 2008 2009 20100

2

4

6

8

10

12

14

Evoluţia ratei şomajului în Grecia

Grafic nr. 1.2. Evoluţia ratei şomajului în Grecia

1 www.insse.ro

18

Evoluţia ratei şomajului în Grecia în perioada 2006-2010 exemplificată în graficul

1.2. înregistrează o scădere la începutul perioadei, urmată de o evoluţie pozitivă drastică în

ultimii doi ani. Diminuarea valorilor indicatorului în perioada 2006-2008 semnifică a

ameliorare a situaţiei economice a statului în perioada precedentă declanşării crizei

economice internaţionale. Astfel, populaţia elenă a putut prospera, iar un număr din ce în ce

mai ridicat de persoane au putut accede pe piaţa forţei de muncă. Fiind o perioadă prolifică

pentru economia Greciei, dezvoltarea mai multor sectoare de activitate au dus la crearea de

noi locuri de muncă şi la sporirea nivelului de trai al populaţiei. Sporirea insecurităţii

economice la nivel mondial a făcut ca statul să fie puternic afectat de instalarea crizei

financiare în anul 2008, rezultatele fiind vizibile începând chiar din anul următor. Cu o

creştere a ratei şomajului ce depăşea nivelurile înregistrate în anul de bază, instabilitatea

forţei de muncă de pe piaţa elenă a atins nivelul maxim în anul 2010, depăşind cu mult media

Uniunii Europene. Aceasta a fost o urmare a creşterii specializării posturilor, dar şi o dovadă

a sporirii disponibilizărilor la nivel naţional ca măsură de precauţie a companiilor. Pentru a se

menţine active pe piaţă, multe dintre acestea au preferat reducerea numărului de angajaţi,

renunţând la persoanele cu mai puţine calificări.

Nivelul angajărilor se referă la raportul dintre totalul persoanelor ce desfăşoară

activităţi lucrative remunerate şi totalul rezidenţilor statului respectiv.

Tabel nr. 1.3. Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

ANII NIVEL ANGAJĂRI- % -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2006 49 - - - -2007 49,3 100,61 100,61 0,61% 0,61%2008 49,7 101,43 100,81 1,43% 0,81%2009 49,2 100,41 98,99 0,41% -1,01%2010 47,7 97,35 96,95 -2,65% -3,05%

Sursa: The World Bank Databank

Nivelul angajărilor la nivelul Greciei ilustrat în tabelul 1.3. înregistrează o serie de

modificări mai temperate comparativ cu ceilalţi indicatori ai economiei naţionale. Cu valori

cuprinse între 47,7% şi 49,7%, cea mai semnificativă diferenţă se observă la nivelul anului

2010. Evoluţia faţă de anul de bază, 2006, este preponderent pozitivă cu rate de creştere între

0,41 şi 1,43 procente între 2007 şi 2009, ultimul an al perioadei analizate aducând însă o

descreştere de 2,65 procente. Diferenţele anuale ale ratei angajărilor segmentează perioada în

19

două intervale distincte. Astfel 2006-2008 este marcată de o creştere constantă a valorii

indicatorului, iar 2009-2010 aduc o involuţie accentuată a numărului de persoane angajate,

valorile aflându-se în intervalul 1-3%.

2006 2007 2008 2009 201046.5

47

47.5

48

48.5

49

49.5

50

Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

Grafic nr. 1.3. Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

Nivelul angajărilor în Grecia în perioada 2006-2010 ilustrează aceeaşi evoluţie ca şi în

cazul celorlalţi indicatori macroeconomici. Graficul 1.3. exemplifică situaţia statului elen cu

privire la acest aspect, reliefând evoluţia primilor ani, în contrast cu scăderile anilor ulteriori.

Întrucât Grecia a cunoscut o dezvoltare accentuată în perioada 2006-2008 se observă cum şi

necesarul de forţă de muncă a cunoscut o evoluţie pozitivă în această perioadă. Însă o mare

parte a acestora au venit din rândul persoanelor cu calificări reduse sau a lucrătorilor

sezonieri. Tocmai de aceea, anii următori, 2009 şi 2010, sunt marcaţi de o involuţie a

nivelului angajărilor. Situaţia precară a economiei elene a făcut ca numărul angajaţilor să

cunoască o descreştere fără precedent. Aceasta poate fi o urmare a sporirii specializării

posturilor şi a creşterii complexităţii sarcinilor pe care acestea le implică. Astfel, o mare

varietate de angajatori au ales să îşi menţină persoanele cu vechime în companii, crescându-le

aria de responsabilitate, refuzând noile angajări care necesită perioade de acomodare şi

training.

20

1.4. Turismul

Pentru o ţară precum Grecia, turismul reprezintă o ramură economică cu un potenţial

extrem de ridicat şi cu o tradiţie îndelungată. În plus, istoria şi-a spus cuvântul, dând

complexitate varietăţii de forme de turism ce pot fi practicate pe întreg teritoriul statului.

Răspunzând unor motivaţii de călătorie diferite, a reuşit să atragă categorii diverse de

călători, ceea ce a adus doar beneficii ţării. Fie că a fost vorba de relaxare sau viaţa de noapte,

turiştii au fost atraşi către Grecia.

În primul rând, se remarcă preferinţa accentuată pentru clasicele vacanţe „sea, sand

and sun.” Fiind în topul ţărilor cu cea mai lungă linie de coastă, era inevitabil ca aceste zone

să nu fie puternic valorificate. Grecia oferă vizitatorilor săi lungi plaje cu nisip alb

întâmpinate de ape turcoaz, dar şi mici zone de plajă retrase, înconjurate de stânci şi păduri de

pin. Oricare ar fi preferinţele, zona de coastă se diferenţiază şi printr-o curăţenie deosebită,

independent de caracteristicile sale naturale. Din acest motiv plajele Greciei s-au regăsit în

topul organizaţiei Foundation for Environment Education, mai exact programul Blue Flag, ce

atestă anual zonele propice pentru înot. Mai exact, criteriile luate în considerare la evaluarea

zonelor de coastă fac referire la curăţenie, calitatea apei, administrarea, siguranţa practicării

nataţiei, protecţia mediului şi serviciile oferite. Regăsindu-se pe locul secund timp de mai

mulţi ani, depăşite doar de cele ale Spaniei, plajele greceşti oferă o calitate sporită

vizitatorilor lor în condiţiile durabilităţii mediului. Locaţiile ce au primit această distincţie se

regăsesc în Halkidiki, arhipelagul Dodecanez, Creta (Lassithi) şi Insulele Ioniene (Kefalonia

şi Lefkada). În plus, fiind atât de extinsă, zona de coastă a Greciei permite acomodarea

diferitelor categorii de turişti. Astfel, există resorturi de 5 stele ce oferă confort sporit pentru

turiştii de lux, putând fi încadrate în tipologia clasică a hotelurilor high-end sau având

particularităţi ale zonei şi diferite teme, aparţinând hotelurilor design sau boutique. Printre

acestea pot fi menţionate La Mer Deluxe Hotel, Porto Zante, C Sky Hotel, Hotel Majestic şi

Hotel Katikies. Cu toate acestea, Grecia a fost pentru foarte mult timp destinaţia preferată

pentru turismul de masă. Cu un total de aproximativ 8.000 de unităţi hoteliere cu clasificări

între 1 şi 3 stele, permite extinderea acestui tip de turism şi devine accesibilă pentru vizitatorii

condiţionaţi de buget.

În strânsă legături se află şi nişa turismului pentru sporturi acvatice. Cu o

infrastructură foarte bine pusă la punct pentru acestea, coasta Greciei este destinaţia potrivită

pentru cei pasionaţi de o gamă variată de activităţi. Un exemplu în acest sens îl reprezintă

navigarea pe mare, hobby aflat în strânsă legătură cu evoluţia ţării de-a lungul istoriei. A

rămas şi astăzi în topul preferinţelor populaţiei rezidente, fiind practicat atât pentru relaxare,

21

cât şi pentru performanţă cu diferite tipuri de ambarcaţiuni. Un alt argument tentant pentru

practicarea acestui sport îl reprezintă posibilitatea de a vedea golfuri şi peşteri inaccesibile în

alt mod şi opţiunea de a petrece timp pe mici insule, departe de aglomeraţia plajelor deja

consacrate. Zonele recomandate de Federaţia Elenă de Navigaţie sunt Poros, Lefkada, Hydra,

Paros, Skiathos, Corfu sau Creta. Un alt sport ce atrage din ce în ce mai multe persoane este

parasailingul. Apărut în anii 1960, acesta a evoluat destul de rapid, astăzi numeroase resorturi

şi centre de agrement amplasate pe plajă oferă turiştilor tot echipamentul necesar pentru

efectuarea de zboruri planate de până la 100 metri deasupra mării. La nivelul Greciei, cea mai

faimoasă destinaţie pentru acest tip de activitate o reprezintă insula Skiathos. În topul

preferinţelor mai întâlnim şi schi-ul nautic, sport cu o evoluţie surprinzătoare, fiind mai

spectaculos o dată cu echiparea ambarcaţiunilor pentru viteze din ce în ce mai ridicate.

Deoarece nu necesită un antrenament special, a devenit foarte popular pe teritoriul grecesc,

fiind practicat atât de localnici, cât şi de un număr însemnat de turişti. Astfel, încă din 1957

Clubul Nautic din Vonliagmeni a fost primul care a înfiinţat o divizie distinctă pentru schi

nautic, ulterior înfiinţându-se şcoli pe fiecare insulă principală a ţării. O ramură dezvoltată

mai recent, cu caracteristici asemănătoare schi-ului nautic, o reprezintă wakeboardingul.

Acesta îmbină practici din schi, snowboarding şi surfing, în scopul de a parcurge suprafaţa

apei pe o placă tractată de o ambarcaţiune. În ultima perioadă au fost înfiinţate o serie de şcoli

pentru practicarea acestui sport, iar cluburile de renume şi-au dezvoltat infrastructura pentru a

acoperi cerinţele pentru acesta. În apele Greciei se organizează o serie de competiţii de

wakeboarding pe durata verii şi la începutul toamnei, locaţiile preferate fiind Mykonos şi

Creta, iar cluburile cele mai recunoscute fiind Karavi Beach Sports şi Passage Sports. O

variaţie a acestuia o reprezintă kneeboardingul, singura diferenţă constând în poziţia

practicantului. Mai clasic, Grecia oferă o serie de locaţii favorabile pentru practicarea

surfingului. Dintre acestea se remarcă Mykonos, Naxos, Creta, zonele din împrejurimile

Atenei şi Peninsula Peloponez şi o serie de staţiuni din Marea Egee (Poseidi, Golden Beach,

Agios Ioannis, Chorefto). Aceasta din urmă este recunoscută şi ca fiind cea mai bună zonă

pentru wind-surfing datorită vântului specific ce bate dinspre nord în perioada mai-

septembrie. Cu timpul a devenit un sport foarte practicat în Grecia, dezvoltându-se

numeroase centre de închiriere a echipamentului, iar cadrul natural, cu multiple golfuri, fiind

propice pentru acest sport atât la nivel de începător, cât şi pentru cei cu experienţă. Un

argument ce atestă poziţia fruntaşă a ţării în dezvoltarea acestei activităţi o reprezintă decizia

Asociaţiei Mondiale a Windsurferilor Profesionişti de a organiza în fiecare an Campionatul

Mondial pe Insula Paros a Arhipelagului Cicladelor. Întâlniri ale împătimiţilor acestui sport

22

se organizează periodic pe întreg teritoriul grecesc. Pentru a diversifica paleta sporturilor

acvatice, anii 1990 au adus o nouă inovaţie numită kiteboarding sau kitesurfing. Fiind o

combinaţie de tehnici de surfing, windsurfing şi wakeboarding, acesta foloseşte vântul pentru

a controla un zmeu şi a parcurge astfel suprafaţa apei. Marea Egee este şi de această dată

locaţia preferată pentru doritori, faimoase pentru calitatea condiţiilor şi serviciilor oferite

fiind insulele Naxos, Paros şi Rhodos. Prima adăposteşte un centru profesionist de

kiteboarding, Kite Square, pe plaja Mikri Vigla, una dintre locaţiile cu vânturile cele mai

favorabile. Un mod mai puţin extrem de a te bucura de apele mării, dar care reclamă o mare

rezistenţă fizică, îl reprezintă plimbările cu caiacul. Oferind posibilitatea de a explora părţi

mai retrase ale destinaţiei de vacanţă, popularitatea acestui sport este în continuă creştere.

Topografia deosebită face din insulele Ioniene o destinaţie ideală pentru tururi cu caiacul. În

plus, zona de litoral mai pune la dispoziţia turiştilor o serie de alte atracţii dintre care pot fi

menţionate jet-skiurile, fly-fish, hidrobiciclete, atracţii gonflabile trase de ambarcaţiuni.

Părăsind zona de coastă, dar menţinându-ne în sfera sporturilor acvatice, trebuie menţionat

river raftingul. Fiind un sport ce constă în parcurgerea unui râu cu ape repezi într-o barcă,

Grecia nu abundă de destinaţii de acest tip, dar zona Epirului şi Peloponezul îi oferă totuşi un

număr de locaţii propice. Traseele au diferite grade de dificultate şi sunt amenajate pe râurile

Arachtos, Tavropos, Megdovas, Pinios, Nestorio, Lonssios şi Alfios. Cluburile specializate

precum Scoutway, Riverland Outdoor Activities, Alpine Club sau No Limits pun la dispoziţia

turiştilor cursuri, ghizi şi tot echipamentul necesar unei astfel de experienţe. Se poate spune

că Grecia a reuşit să îşi valorifice resursele şi să ofere turiştilor săi o gamă variată de activităţi

creând un cadrul armonios pentru iubitorii de sporturi acvatice.

Revenind la zona de litoral, un alt aspect important al turismului grecesc îl reprezintă

croazierele. Acestea au înflorit de-a lungul timpului cu mult peste scopul lor iniţial de a lega

două locaţii, devenind destinaţii de sine stătătoare, oferind un grad ridicat de confort şi o

gamă variată de activităţi pentru petrecerea timpului liber la bordul navelor. Caracterizate de

consumatori cu vârste medii, cu venituri substanţiale şi un nivel ridicat al educaţiei, vasele şi

circuitele au trebuit adaptate pentru a întâmpina nevoile de călătorie ale acestora, devenind un

simbol al vacanţelor de lux. Deţinând un număr atât de mare de insule, dar şi o istorie

fascinantă, Grecia este inclusă în ofertele companiilor de croaziere atât pentru tururi

specifice, cât şi ca parte a circuitelor mediteraneene mai cuprinzătoare. Perioada de vârf a

acestora este cuprinsă între lunile mai şi octombrie, principalele destinaţii incluse în pachete

fiind oraşe precum Atena, Delphi şi Itea şi insulele Santorini, Rhodos sau Mykonos. Printre

cele mai importante de promotori ai croazierelor ce cuprind şi Grecia se numără Princess

23

Cruises, MSC Cruises, Royal Carribbean şi Costa Cruise. Cele mai frecvente oferte vizează

estul Mării Mediterane, cuplând astfel principalele atracţii greceşti cu mari oraşe din Turcia,

precum Istanbul sau Ankara. Un alt concept ce se pretează perfect la specificul Greciei este

„island hopping.” Acesta descrie traversarea unei întinderi de apă, dar înlocuind o singură

călătorie mai lungă cu o serie de segmente de legătură între diferite insule. Acest tip de

pachet oferă vizitatorilor posibilitatea de a se bucura de atracţiile unui număr mai mare de

destinaţii insulare pe parcursul unei vacanţe, îmbogăţind experienţa turistică. Cele mai

populare locaţii sunt Atena, Creta, Kos, Mykonos, Naxos, Paros, Rhodos şi Santorini. Astfel,

turiştilor li se pun la dispoziţie zile de relaxare la bordul navelor, bucurându-se de liniştea

mării, şi li se oferă perioade de explorare a oraşelor înainte de a înainta spre alte locaţii.

O dată cu evoluţia societăţii şi cu apariţia unei serii de modificări la nivelul

mentalităţii unui număr din ce în ce mai crescut de persoane, a început să capete o importanţă

sporită îngrijirea sănătăţii şi medicina preventivă, de aici şi succesul înregistrat în ultima

perioadă de turismul de spa. Fie că este vorba de oraşe, aşezări izolate sau simple cabane,

apropierea de resurse naturale cu proprietăţi curative a dus la dezvoltarea şi la creşterea

recunoaşterii pe plan local şi internaţional. Tehnicile folosite în cadrul locaţiilor de acest tip

pot fi îndreptate spre rezolvarea unor probleme de sănătate şi scăderea în greutate, sau pentru

simpla plăcere şi relaxare a persoanelor dornice. Pe teritoriul Greciei se regăsesc o serie de

astfel de centre ce adus bunăstare celor ce le vizitează. Un astfel de exemplu îl reprezintă

Centrul Spa Edipsos din Insula Euboea. Lăsând la o parte caracteristicile naturale precum

apele limpezi, ţărmurile, muntele Telethrio şi flora şi fauna ce împânzesc insula, cei mai

mulţi vizitatori o aleg datorită centrului spa. Îmbinând vechile tradiţii ale vindecătorilor antici

cu cele mai moderne tratamente din domeniu, specialiştii din Edipsos folosesc proprietăţile

benefice ale celor peste 80 de izvoare termale pentru a oferi o vacanţă plăcută, ajutând la

crearea renumelui celui mai celebru spa din Grecia. La 32 de kilometri de Atena se regăseşte

Mare Nostrum Spa, centru modern ce păstrează armonia coastei mediteraneene îmbinând

arhitectura tradiţională cu elemente de lux şi modernitate. Dotările centrului pun la dispoziţia

amatorilor piscine interioare şi exterioare, apartamente pentru hidroterapie sau masaj, saloane

de înfrumuseţare, saună, săli de fitness şi aerobic, terapii aeroionizante, talasoterapie,

reflexologie şi tratamente cu nămol. Având la bază tradiţionalele băi greceşti, centrul

foloseşte calităţile terapeutice ale apei marine în cadrul şedinţelor de talasoterapie, oferind

turiştilor programe personalizate de tratament pentru o satisfacţie şi o eficienţă ridicată. Şi

insula Creta se poate lăuda cu un astfel de centru, Aldemar Royal Mare Thalasso. Ocupând o

zonă extinsă a coastei nordice, complexul s-a regăsit de-a lungul anilor în topul celor mai

24

bune centre spa ale lumii oferind tratamente cu apă marină, nămol, alge, fizioterapie şi multe

altele. Punând un mare accent pe îmbunătăţirea stării de sănătate a oaspeţilor, programele

individualizate oferite de centru îmbină efectele curative ale tratamentelor cu programe de

nutriţie echilibrată şi antrenamente atletice şi de rezistenţă fizică. Se poate spune astfel că

Grecia oferă servicii de top şi cu privire la turismul terapeutic, valorificând beneficiile apelor

mării şi oferind turiştilor alternative mai relaxante pentru clasicul turism de litoral.

Tot ca urmare a evoluţiei societăţii actuale vine şi dezvoltarea sectorului turismului

rural. Bazat pe ideea de reîntoarcere la origini, detehnologizare şi aprecierea valorilor de

bază, acest tip de vacanţă presupune petrecerea timpului liber în mijlocul naturii, luând parte

la activităţi gospodăreşti. Acest schimb de perspectivă aduce o îmbogăţire a vieţii prin

experienţa turistică, iar pentru localnici reprezintă un motiv pentru a-şi păstra vii obiceiurile

în ciuda mecanizării, dar şi o importantă sursă de noi venituri. Din acest punct de vedere,

Grecia centrală este pregătită să îşi primească oaspeţii. Un argument care vine în ajutorul

acestei destinaţii îl reprezintă lipsa aglomeraţiei. Neprimind încă beneficiile dezavantajele

turismului de masă, Sterea Elada păstrează încă intact pitorescul vechilor greci, întinderi

deluroase şi grote şi peşteri pline de mister. Hotelurile şi casele de vacanţă sunt conduse chiar

de către proprietari a căror ospitalitate nu poate fi pusă la îndoială, fiind de multe ori ghizi

pentru împrejurimi. Exemple în acest sens sunt: Tithorea (mic orăşel frecventat de iubitorii de

drumeţii), Koryschades (sat tradiţional de munte, remarcabil datorită conacelor impunătoare),

Trizonia (singura insulă locuită din Golful Corint), Rovies (sat de litoral, străjuit de munţii

Telethrio şi Kavalaris), Aghia Triada (sat cu case tradiţionale construite din piatră), Mantondi

(sat pitoresc aflat pe malul mării ce deţine monumente naturale impresionante). Locuitorii

acestora sunt dornici să împartă cu cei ce îi vizitează atât roadele muncii lor, cât şi poveşti

adunate de-a lungul timpului, ce se dovedesc a fi de fiecare dată o încântare.

O altă ramură extrem de relevantă pentru turismul grecesc o reprezintă cel religios.

Având o istorie îndelungată, fiind atestat încă din Antichitate, acest tip de călătorie răspunde

necesităţilor celor pioşi, dar şi curioşilor ce vor să observe locuri faimoase şi clădiri

impresionante închinate zeilor diferitelor religii. Se poate călătorii în grup sau individual sub

formă de misiuni sau pelerinaje, dar şi pentru agrement sau relaxare. Deşi Grecia nu se poate

lăuda cu renumele Ierusalimului sau al oraşului Mecca din acest punct de vedere, pune totuşi

la dispoziţia turiştilor săi un număr impresionant de construcţii religioase, unele dintre ele cu

caracteristici unice. Fiind una dintre cele mai vechi societăţi ce au acceptat creştinismul, oferă

vizitatorilor săi o varietate de lăcaşuri de cult ce aparţin diferitelor perioade. Una dintre cele

mai deosebite locaţii de pe teritoriul grecesc, cu o puternică încărcătură spirituală o reprezintă

25

Complexul Monahal Meteora. Cuprinde şase mănăstiri construite în vârful unor piloni

naturali din stâncă, părţi ale Munţilor Pindului în apropiere de oraşul Kalambaka. Datorită

unicităţii lor au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Există dovezi că

această zonă a fost locuită de mai multe milenii, de grupuri monahale ce căutau adăpost în

faţa problemelor sociale şi regăsindu-l în peşterile ce împânzesc stâncile din împrejurimi.

Acest obicei a fost păstrat până în prezent, putând fi observate numeroase grote locuite de

călugări sihaştri. Dar construcţia mănăstirilor propriu-zise a început în secolul al XIV-lea o

dată cu venirea unui grup de călugări de pe Muntele Athos ce au considerat caracteristicile

naturale ale locaţiei perfecte pentru a-i apăra de revoltele politice şi a le oferi control total

asupra accesului în mănăstire, acesta realizându-se doar cu ajutorul unei scări ce putea fi

retrasă în momente ameninţătoare. Deşi au mai rămas doar câteva, pe durata stăpânirii

bizantine, călugării au construit peste 20 de astfel de stabilimente pentru a se proteja de turci.

Dintre cele şase mănăstiri locuite astăzi, patru dintre ele adăpostesc bărbaţi, iar două sunt

lăcaşe de cult pentru femei, dar niciuna nu deţine mai mult de zece rezidenţi. Începutul

secolului XX le-a făcut mai accesibile, scări fiind cioplite în stâncă pentru a uşura traficul,

dând astfel turiştilor posibilitatea de a se bucura pentru câteva ore de priveliştile şi serenitatea

mănăstirilor. Trebuie ştiut că pentru această vizită, doritorii trebuie să respecte o serie de

reguli cum ar fi să aibă umerii acoperiţi şi veşminte peste genunchi, iar femeile sunt obligate

să poarte fustă, mănăstirile punând la dispoziţia lor bucăţi de pânză ca surogat pentru fuste.

Cea mai reprezentativă dintre mănăstiri este cunoscută sub denumirea de Marele Meteor,

construită pe platoul celei mai înalte stânci la 613 metri altitudine; aceasta a primit hramul

Schimbării la Faţă şi a fost fondată la jumătatea secolului al XIX-lea de Sfântul Atanasie

Meteoritul, iar în prezent adăposteşte un muzeu. Următoarea ca şi mărime este Mănăstirea

Varlaam. Aceasta poartă numele Cuviosului Varlaam, ctitorul său, a fost construită în secolul

al XVI-lea în stil athonit şi a primit hramul Sfinţilor Trei Ierarhi. Mănăstirea Rusanul este una

dintre cele mai greu accesibile din complex. Construită în secolul al XVI-lea, aceasta este

înconjurată de abis, fiind legată de împrejurimi printr-un pod suspendat şu un culoar de beton.

Cea mai mică mănăstire a Meteorelor este denumită Sfântul Nicolae Anapafsas (Sfântul

Nicolae Odihnitorul), clădită în secolul al XVI-lea de Sfântul Dionisie cel Milostiv. Ceea ce o

deosebeşte de celelalte este fresca sa de o calitate iconografică deosebită, operă a călugărului

Teofan Cretanul, reprezentant de seamă al şcolii de pictură din Creta secolului XVI. Cea mai

veche aşezare monahală din zonă s-a aflat pe stânca ce adăposteşte astăzi Mănăstirea Sfântul

Ştefan. Construcţia iniţială s-a realizat în secolul al XIV-lea, dar a fost extinsă 500 de ani mai

târziu primind hramul Sfântului Haralambie. Aceasta a fost prădată de nazişti în timpul celui

26

de-ai Doilea Război Mondial, care căutau insurgenţi, iar mai apoi au abandonat-o.

Călugăriţele au preluat rămăşitele şi au refăcut-o, rămânând până în prezent locuitoare ale

acesteia. Cea de-a şasea mănăstire din complex este Sfânta Treime. Găzduită în vârful unei

stânci singuratice, a depins multă vreme de scările de funie şi sistemele cu scripeţi ce o

deserveau, dar nu au renunţat niciodată la ele, în ciuda realizării scărilor în piatră ce au făcut-

o mai accesibilă. Dacă Meteorele sunt deosebite prin locaţie, Muntele Athos deţine o

fascinaţie deosebită datorită istoriei sale. Dar o dată cu aceasta vin şi o serie de reguli mult

mai stricte cu privire la accesul turiştilor. Situat la peste 2.000 metri deasupra nivelului mării,

acesta a devenit un stat monastic autonom din punct de vedere administrativ, având capitala

la Karyes. Consacrat încă de pe vremea vechilor zei ca templu al lui Jupiter, se spune că

vizita Fecioarei Maria i-a făcut pe localnici să accepte credinţa ortodoxă, Athosul fiind

supranumit şi Grădina Maicii Domnului. Adăpostind peste 1.500 de călugări ortodocşi, acesta

deţine chilii călugăreşti, 12 schituri şi 20 de mănăstiri. Cel mai important aspect ce trebuie

cunoscut de către turişti se referă la faptul că accesul pe Muntele Athos este permis exclusiv

bărbaţilor. În plus, trebuie obţinut un permis special numit diamonitirion ce se prezintă atunci

când se solicită cazare la mănăstiri sau schituri. Se eliberează un total de 110 astfel de

permise zilnic, iar drumul este străbătut doar cu ajutorul reţelei publice de transport,

autovehiculele personale fiind interzise. Pe lângă aceste două exemple specifice ale

turismului religios pe teritoriul grecesc, ţara este înţesată de lăcaşe de cult ce atestă

importanţa sporită a spiritualităţii în viaţa populaţiei autohtone.

De departe principalul motiv pentru a vizita Grecia, în special partea continentală, se

referă la moştenirea sa culturală şi la numeroasele vestigii ale vremurilor apuse pe care le

găzduieşte. În toate topurile atracţiilor turistice de pe teritoriul grecesc, locul fruntaş este

ocupat de Acropole. Veche citadelă, rămăşiţele sale se înalţă deasupra Atenei reclamând

puterea grecilor din vremurile de mult apuse. Cele mai importante clădiri ale locaţiei au fost

construite în secolul al V-lea î.Hr., deşi au existat dovezi că dealul pe care se află a fost locuit

cu mult înainte. Complexul deţine aproximativ 20 de ruine ce s-au menţinut de-a lungul

istoriei. Cea mai importantă construcţie este Partenonul, templu închinat zeiţei Atena,

patroana capitalei elene. Construit în perioada 447-432 î.Hr., a rămas ca simbol al perioadei

greceşti clasice şi al puterii imperiului atenian. În prezent, Ministerul de Cultură derulează

lucrări de îmbunătăţire şi consolidare a structurii. Teatrul lui Dionis este unul dintre cele mai

vechi vestigii ale oraşului, teatru antic folosit în cadrul festivităţilor organizate în cinstea

zeului omonim de către societatea elenă. Odeonul lui Herodes Atticus este un alt teatru de

piatră construit ca un amfiteatru în secolul al II-lea î.Hr., mult mai bine păstrat decât Teatrul

27

lui Dionis, ce putea găzdui peste 5.000 de persoane participante la diferite concerte,

festivaluri şi piese de teatru. Erechteionul este un alt templu situat pe Acropole. Cele mai

notabile caracteristici ale sale sunt Cariatidele, figuri feminine ce împodobesc poarta sudică

sub forma coloanelor de susţinere. Pentru a întregi complexul cultural se remarcă Muzeul

Acropole al cărui scop este acela de a adăposti cele mai de preţ artefacte ale istoriei ateniene

şi nu numai. Trecând de-a lungul timpului prin numeroase modificări, astăzi se întinde pe

25.000 m2 oferind un spaţiu pentru expoziţii de peste 14.000 m2 cu dotări de ultimă generaţie

şi fiind în acord cu directivele Uniunii Europene. Având atât galerii permanente, cât şi

vernisaje periodice ale artiştilor naţionali şi internaţionali, Muzeul Acropole a devenit un

centru al evenimentelor culturale în capitala Greciei, aici organizându-se frecvent festivităţi

muzicale, teatrale sau ocazionate de diferite sărbători.

Dovezi ale sofisticării civilizaţiei antice se regăsesc pe întreg teritoriul ţării, deşi nu au

căpătat faima Acropolelui. Un astfel de exemplu îl reprezintă ruinele Akrotiri din Santorini.

Extrem de bine prezervat, acesta are o istorie asemănătoare oraşului italian Pompei,

distrugerea sa datorându-se de asemenea unei erupţii vulcanice. Se susţine că acesta ar fi

faimosul oraş Atlantis, bogat în dovezi ale belşugului vieţii locuitorilor de acum peste patru

milenii. Turiştii pot vizita astăzi rămăşiţele a numeroase clădiri înfrumuseţate cu fresce şi

mozaicuri ornamentale ce păstrează spiritul societăţii antice. În apropierea Golfului Saronic,

vizitatorilor li se oferă posibilitatea de a se bucura de privelişte vechiului teatru din Epidaur.

Cu o vechime de peste două milenii, are o structură pe trei nivele cu o arhitectură foarte bine

păstrată, fiind capabil să acomodeze 15.000 de persoane ca spectatori ai diferitelor festivităţi.

O altă destinaţie ce nu trebuie ratată o reprezintă orăşelul Mystras. Abandonat în secolul al

XVIII-lea, acesta cuprinde o serie de biserici cu fresce deosebite, palate, case şi străzi

vegheate de un castel impozant ce se întinde pe un întreg deal şi păstrează atmosfera istorică

a oraşului. Insula Rhodos pune şi ea la dispoziţia celor pasionaţi de istoria ţării o clădire

impresionantă, Palatul Marilor Maeştri. Veche fortăreaţă medievală şi cetate a Cavalerilor

Ospitalieri (războinici din timpul Cruciadelor), astăzi adăposteşte un muzeu ce înfăţişează

exponate de la începutul creştinătăţii în Grecia până în perioada cuceririi otomane.

Datorându-şi faima binecunoscutului Oracol din Delphi, situl arheologic prezent astăzi în

zonă primeşte fluxuri impresionante de turişti. Considerat în vechime centrul Pământului,

astăzi este căutat pentru ruinele Templului lui Apollo sau ale Trezoreriei Ateniene. Deşi greu

de vizitat în întregime, autorităţile organizează o serie de tururi ghidate diferite ce au menirea

de a ilustra obiectivele cu cea mai mare importanţă. Astfel, este evident că orice parte a

28

Greciei ar putea fi aleasă pentru vacanţă, misterele şi farmecul vieţii antice sunt prezente

pentru a-i captiva pe vizitatori.

Concluzionând, se poate spune că teritoriul elen adăposteşte posibilităţi extrem de

variate de petrecere a timpului, fiind astfel pe placul unei game foarte largi de persoane.

Îmbinând gloria societăţii antice cu modernitatea erei actuale, atracţiile turismului de litoral şi

un grad sporit de spiritualitate, Grecia este o destinaţie a cărei versatilitate nu poate fi

tăgăduită.

29

Capitolul 2: IMPORTANŢA INDUSTRIEI TURISMULUI ŞI

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

Industria turismului reprezintă un important motor economic în ceea ce priveşte

dezvoltarea Greciei, întrucât nu puţine sunt regiunile acestei ţări a căror dependenţă de acest

tip de activităţi este foarte ridicată. Multitudinea de vizitatori care au făcut ca această situaţie

să fie de actualitate, au fost cei de care a depins atât prosperitatea, cât şi declinul acestor zone,

populaţia locală îndreptându-şi atenţia spre sporirea satisfacţiei oaspeţilor. Fie că este vorba

de activităţi fără de care turismul nu ar exista sau acţiuni ce au o legătură tangenţială cu

acesta, succesul lor a însemnat succesul destinaţiei, aducând astfel în centrul atenţiei

importanţa analizei importanţei şi impactului pe care le au asupra economiei naţionale în

totalitatea ei.

2.1. Indicatorii circulaţiei turistice

Analiza indicatorilor circulaţiei turistice are menirea de a exemplifica natura

mişcărilor turistice de pe un anumit teritoriu pe o perioadă determinată. Având o natură

preponderent cantitativă, aceştia pot arăta tendinţele înregistrate de potenţialul turistic al unei

destinaţii şi potenţialul acesteia pentru o dezvoltare mai accentuată. În plus, pot dezvălui şi

informaţii de ordin calitativ, întrucât valorile ridicate ale acestor variabile pot indica un grad

superior de atracţie pentru turişti, dar pot sta şi ca dovadă a calităţii sporite a serviciilor

turistice prestate.

Evoluţia sosirilor de turişti prevede interpretarea modificărilor numărului de persoane

ce au ales Grecia ca destinaţie de vacanţă. Turistul fiind definit ca „orice persoană care se

deplasează spre alt loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă mai mică de

12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi

remunerate în locul vizitat.”2

Tabel nr. 2.1. Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

2 Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 13

30

ANII NUMĂR TURIŞTI- Mii Persoane -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2006 16.039 - - - -2007 16.165 100,79 100,79 0,79% 0,79%2008 15.939 99,38 98,6 -0,62% -1,4%2009 14.915 92,99 93,58 -7,01% -6,42%2010 15.007 93,57 100,62 -6,43% 0,62%

Sursa: UNWTO Tourism Highlights 2009/2010/2011 Editions

Numărul turiştilor sosiţi pe teritoriul Greciei în perioada 2006-2010 are valori

considerabile, valorile menţinându-se în jurul a 15, respectiv 16, milioane de turişti anual.

Acestea sunt care asigură popularitatea destinaţiei şi pentru care oricare ţară cu potenţial

turistic doreşte să le atragă. Cu toate acestea, se poate observa că valorile cele mai ridicate

sunt înregistrate în perioada ce a precedat criza economică mondială, turismul grecesc fiind

marcat de scăderi ale numărului de turişti sosiţi cu aproximativ 7% în ultimii doi ani ai

intervalului analizat. Cea mai accentuată descreştere a acestui indicator se remarcă la nivelul

anului 2009, fiind urmată de o uşoară ameliorare, de doar 0,62 de procente, în anul 2010.

2006 2007 2008 2009 201014000

14500

15000

15500

16000

16500

Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

Grafic nr. 2.1. Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

Graficul evoluţiei sosirilor de turişti în Grecia arată clar influenţa situaţiei economice

precare ce a caracterizat întreaga piaţă mondială. Pe când primii 3 ani ai perioadei prezintă o

situaţie îmbucurătoare, cu valori destul de ridicate, dovadă a preferinţei turiştilor pentru

31

această destinaţie, anii 2009 şi 2010 prezintă o scădere accentuată datorită puterii de

cumpărare din ce în ce mai slabe a populaţiei. În ceea ce priveşte începutul perioade

analizate, aceasta marchează anii în care Grecia era preferată datorită unui raport calitate-preţ

foarte atrăgător şi unei multitudini de oferte din partea agenţiilor de turism care înfăţişau ţara

ca o alternativă viabilă şi accesibilă unor categorii variabile de turişti. O dată cu adâncirea în

recesiunea economică, situaţia este marcată de schimbări negative datorită incapacităţii

turiştilor, preponderent străini, de a-şi permite o astfel de vacanţă şi tendinţa populaţiei de a-şi

orienta veniturile spre alte necesităţi.

Numărul înnoptărilor este un indicator de ordin cantitativ care „se determină ca sumă

a produselor dintre numărul turiştilor şi durata activităţii turistice exprimată în zile.”3

Tabel nr. 2.2. Evoluţia numărului de înnoptări în Grecia

ANII ÎNNOPTĂRI- Zile Turist -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2006 42.458.767 - - - -2007 47.410.260 111,66 111,66 11,66% 11,66%2008 47.233.616 111,25 99,63 11,25% -0,37%2009 45.925.585 108,17 97,23 8,17% -2,77%2010 48.243.634 113,62 105,05 13,62% 5,05%

Sursa: UNWTO Tourism Factbook

Numărul înnoptărilor pe teritoriul grecesc înregistrează valori de peste 40 de milioane

pe întreg intervalul analizate, înregistrând maximul în anul 2010, cu peste 48 de milioane de

zile-turist. Comparativ cu anul de bază, 2006, situaţia este una pozitivă, valorile fiind din ce

în ce mai ridicate, modificările înregistrându-se între 8 şi 14 procente. Contrar tendinţei

ascendente, analiza anuală a situaţiei înnoptărilor arată totuşi uşoare descreşteri pentru anii

2008 şi 2009, cea mai pregnantă diferenţă fiind vizibilă la nivelul anului 2009, de aproape

3%. Situaţia a fost, însă, îmbunătăţită de anul următor, când numărul de zile-turist a avut o

majorare de peste 5 procente.

3 Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 76

32

2006 2007 2008 2009 201039000000

40000000

41000000

42000000

43000000

44000000

45000000

46000000

47000000

48000000

49000000

Evoluţia numărului de înnoptări în Grecia

Grafic nr. 2.2. Evoluţia numărului înnoptări în Grecia

Conform graficului anterior numărul înnoptărilor evoluează într-un mod pozitiv pe tot

parcursul perioadei analizate, comparativ cu anul de bază. Acesta arată că deşi numărul

turiştilor scade spre sfârşitul intervalului, zilele-turist înregistrează valori maxime, reliefând

accesibilitatea ridicată a serviciilor turistice din teritoriu, însă doar pentru anumite categorii

de turişti. Anul 2007 aduce cele mai însemnate modificări anuale, ceea ce întăreşte

popularizarea Greciei ca şi destinaţie turistică în perioada respectivă şi includerea acesteia

într-un număr mai mare de oferte promovate de agenţii. Revenirea din anul 2010, comparativ

cu anul 2009, se poate datora menţinerii destinaţiei în topul preferinţelor turiştilor, dar şi

faptului că aceştia au învăţat să îşi adapteze veniturile pentru a putea beneficia şi de o

vacanţă, în ciuda situaţiei economice mondiale.

„Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-o

anumită zonă.”4 Îşi poate însuşi valenţe atât cantitative, cât şi calitative, întrucât se poate

considera că o valoare crescută a acestuia indică un nivel ridicat al serviciilor turistice

prestate.

4 Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 76

33

Tabel nr. 2.3. Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

ANII DURATA MEDIE A SEJURULUI

- Zile -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2006 2,65 - - - -2007 2,93 110,57 110,57 10,57% 10,57%2008 2,96 111,7 101,02 11,7% 1,02%2009 3,08 116,23 104,05 16,23% 4,05%2010 3,21 121,13 104,22 21,13% 4,22%

Sursa: Elaborat de autor

Evoluţia duratei medii a sejurului este şi ea pozitivă, arătând creşteri semnificative

între începutul şi sfârşitul perioadei analizate. Astfel, anul 2010 înregistrează o valoare cu

peste 21% mai ridicată decât cea a anului de bază. Această creştere este constantă, anual

valorile crescând cu aproximativ 4 procente. În acest fel, la sfârşitul intervalului, durata

medie a sejurului depăşeşte 3 zile, faţă de 2,65 zile ce marchează anul 2006.

2006 2007 2008 2009 20100

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

Grafic nr. 2.3. Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

Sporirea duratei medii a sejurului pe teritoriul Greciei este ilustrată în graficul

anterior. Această creştere treptată arată totuşi viabilitatea destinaţiei în ciuda situaţiei

economice precare. Deşi accesibilă unui număr mai scăzut de turişti în ultimii ani, analiza

arată că cei care aleg o vacanţă în Grecia petrec din ce în ce mai mult timp în locaţie. Aceasta

34

poate fi o dovadă şi a calităţii serviciilor prestate atât în unităţile de cazare, cât şi în cele de

alimentaţie şi de agrement, satisfacţia consumatorilor având un grad ridicat. Valoare de

aproximativ 3 zile a acestui indicator indică şi preferinţa actuală a populaţiei de a-şi segmenta

vacanţele, îndreptându-se spre city-breakuri în oraşe importante, decât cele SSS. Principalele

destinaţii din acest considerent sunt Atena şi Salonicul care pun la dispoziţia celor interesaţi o

vastă moştenire culturală şi religioasă, dar şi numeroase posibilităţi de distracţie şi

cumpărături.

Densitatea circulaţiei turistice este un raport între numărul de turişti şi suprafaţa

destinaţiei analizate. „Acest indicator poate aduce informaţii cu privire la frecventarea

zonelor şi ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiştilor fără a fi întâlnită

suprasolicitarea zonei.”5

Tabel nr. 2.4. Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

ANII DENSITATEA CIRUCLAŢIEI

TURISTICE- Turişti/km2-

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿

2006 121,52 - - - -2007 122,47 100,78 100,78 0,78% 0,78%2008 120,76 99,37 98,6 -0,63% -1,4%2009 113 92,99 93,57 -7,01% -6,43%2010 113,7 93,56 100,62 -6,44% 0,62%

Sursa: Elaborat de autor

Fiind în strânsă legătură cu evoluţia numărului de turişti sosiţi pe teritoriul grecesc,

densitatea circulaţiei turistice prezintă aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte modificările

înregistrate. Astfel, se poate observa o scădere constantă faţă de anul de bază, cu cea mai

accentuată valoare la nivelul lui 2009 când ritmul de creştere a atins 7 procente, concret

valoare a scăzut cu 8,52 turişti/km2. Evoluţia de la an la an arată şi ea cele mai accentuate

modificări în anul 2009, de 6,43 procente faţă de anul precedent, dar situaţia aduce o uşoară

sporire a valorii indicatorului în anul următor.

5 Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 77

35

2006 2007 2008 2009 2010108

110

112

114

116

118

120

122

124

Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

Grafic nr. 2.4. Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

Graficul 2.4. arată că valorile densităţii circulaţiei turistice se încadrează între 122 şi 113

turişti/km2. Principala cauză a modificărilor acestui indicator se referă la evoluţia numărului

de turişti ce au ales Grecia ca destinaţie de vacanţă. Astfel, odată ce aceştia sunt mai puţin

numeroşi, va scădea şi gradul de aglomerare al destinaţiilor. Acest aspect nu este însă resimţit

deoarece, sezonalitatea îşi spune cuvântul, iar staţiunile turistice sunt supra-aglomerate în

perioadele de sezon, în restul timpului fiind aproape pustii. Excepţie de la această situaţie fac

centrele urbane importante care atrag un număr important de vizitatori pe tot parcursul anului

datorită unor varietăţi de evenimente, cum ar fi conferinţe, târguri, convenţii sau spectacole.

2.2. Contribuţia turismului la produsul intern brut

Aportul turismului la produsul intern brut poate fi luat în considerare atât în sens

restrâns, făcându-se referire la veniturile directe generate de turişti, cât şi în sens mai larg,

luând în considerare atât activităţile turistice clasice, cât şi toate ariile conexe care generează

venituri sub tutela generală de industrie a turismului.

Contribuția directă a turismului la P.I.B. este reprezentată de acea cotă a produsului

intern brut generată de industrii ce au legătură directă cu turiștii, incluzând hoteluri, agenții de

turism, companii aeriene și alte servicii de transport persoane, completate de industriile

restaurantelor și de agrement care interacționează direct cu turiștii. Este echivalent cu totalul

36

cheltuielilor din interiorul unei țări provenite din turism și călătorii din care se scad achizițiile

înregistrate la nivelul industriilor componente (inclusiv importurile).6

Tabel nr. 2.5. Contribuţia directă a turismului la P.I.B.

ANII CONTRIBUŢIA DIRECTĂ LA P.I.B.

- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2008 18,774 - - - -2009 16,041 85,44 85,44 -14,56% -14,56%2010 15,573 82,95 97,08 -17,05% -2,92%2011 17,325 92,28 111,25 -7,72% 11,25%2012 15,484 82,48 89,37 -17,52% -10,63%

Sursa: www.wttc.org

Contribuţia directă a activităţilor turistice la P.I.B.-ul Greciei a cunoscut o evoluţie

descendentă de-a lungul perioadei analizate faţă de anul de referinţă, 2008. Aflată la

începutul perioadei la aproape 18,8 miliarde de dolari, aceasta s-a diminuat considerabil în

următorii ani, având o valoare de aproape 15,5 miliarde la finele perioadei analizate. Astfel,

scăderea cea mai însemnată, de peste 17,5 procente, a făcut ca anul 2012 să fie cel mai puţin

profitabil pentru turismul grecesc. Urmărind modificările anuale, se poate observa totuşi că

cea mai mare diferenţă a fost înregistrată între anii 2008 şi 2009, cu o depreciere de peste

14,5%. În plus, eforturile depuse au făcut ca anul 2011 să aducă o speranţă de revenire, cu o

creştere a contribuţiei de peste 11 procente, dar doar pentru scurt timp, deoarece a fost urmată

de o altă scădere aproape la fel de importantă în anul 2012.

2008 2009 2010 2011 20120.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

20.000

Contribuţia directă a turismului la P.I.B.

Grafic nr. 2.5. Contribuţia directă a turismului la P.I.B.

6 www.wttc.org

37

Fluctuaţiile înregistrate de valoarea contribuţiei directe a industriei turismului la

P.I.B.-ul Greciei arată o situaţie destul de negativă pentru această ţară. Descreşterile

înregistrate sunt destul de serioase în contextul economic actual şi în situaţia deprecierii

veniturilor statului grec din perioada 2010-2012. Începutul anului 2010 a fost unul foarte greu

pentru Grecia, anunţându-se oficial intrarea tării în recesiune şi adoptarea măsurilor de

austeritate, decizie urmată de o perioadă foarte violentă marcată de nemulţumirile

manifestanţilor. Tocmai de aceea orice industrie din ţară nu a putut fi la fel de performantă ca

în trecut. Revenirea din anul 2011 poate fi pusă pe seama relativei calmări a situaţiei din zonă

şi recâştigarea încrederii turiştilor prin promovarea ideii că situaţiile tensionate nu sunt

întâlnite în staţiunile de pe coastă şi nu sunt îndreptate împotriva turiştilor. Cu toate acestea,

creşterea nu a putut fi menţinută, iar 2012 a marcat o altă descreştere a valorii contribuţiei

directe industriei turismului la P.I.B.

Contribuția totală a turismului la P.I.B. include valoarea produsului intern brut

generată direct de industria turismului și călătoriilor cât și veniturile din industrii adiacente cu

contribuții indirecte la această valoare. În plus, se adaugă și valoarea investițiilor de capital

din domeniile cuprinse în sfera turismului.7

Tabel nr. 2.6. Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

ANII CONTRIBUŢIA TOTALĂ LA P.I.B.- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2008 52,924 - - - -2009 46,683 88,21 88,21 -11,79% -11,79%2010 42,932 81,12 91,96 -18,88% -8,04%2011 44,794 84,64 104,34 -15,36% 4,34%2012 39,044 73,77 87,16 -26,23% -12,84%

Sursa: www.wttc.org

Contribuţia totală a turismului la produsul intern brut a avut o evoluţie şi mai drastică,

ajungând să se deprecieze cu peste 13 miliarde de dolari în decursul celor 5 ani ai analizei.

Asta a însemnat o valoare cu peste o pătrime, mai exact 26,2%, mai scăzută în anul 2012 faţă

de anul 2008. Nici modificările anuale nu arată o situaţie mai îmbucurătoare, majoritatea

fluctuaţiilor arătând descreşteri între 8 şi aproape 13 procente. Singura excepţie este, ca şi în

cazul contribuţiei directe, anul 2011 cu o majorare a valorii de aproximativ 4,3%. Cu toate

7 www.wttc.org

38

acestea, nu s-a putut menţine această tendinţă ascendentă, anul 2012 fiind cel cu cea mai

însemnată diminuare a valorii contribuţiei totale a industriei turismului.

2008 2009 2010 2011 20120.000

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

Grafic nr. 2.6. Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

Graficul 2.6. arată cel mai explicit situaţia contribuţiei totale a turismului grecesc la

P.I.B. Astfel se poate observa ca anul 2008, precedent resimţirii efectelor crizei economice

mondiale, este cel în care valoarea a atins cote maxime. O dată cu accentuarea situaţiei

economice precare, au început să se observe şi efectele acesteia asupra veniturilor încasate.

Diminuarea puterii de cumpărare a turiştilor a făcut ca şi cheltuielile acestora în timpul

vacanţelor să fie mai reduse, excluzând o partea a serviciilor pe care se solicitau în trecut, iar

o partea a acestora au înlocuit vacanţele în afara graniţelor ţării cu cele mai aproape de

reşedinţă. Această situaţie a afectat considerabil economia grecească şi zonele preponderent

dependente de fluxurile importante de turişti.

2.3. Nivelul cheltuielilor turistice şi al consumului turistic

Nivelul cheltuielilor se referă la totalitatea sumelor cheltuite de rezidenții acelei țări

pentru călătorii de loisir sau afaceri pe teritoriul aceleiași țări. Bunurile de folosință

îndelungată cu utilizări complexe nu sunt incluse în această categorie întrucât ele nu fac

39

referire strict la scopuri turistice. Acest indicator nu cuprinde cheltuielile rezidenților în afara

granițelor țării de reședință.8

Tabel nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

ANII NIVELUL CHELTUIELILOR

TURISTICE- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿

2008 19,187 - - - -2009 14,180 73,9 73,9 -26,1% -26,1%2010 14,113 73,56 99,53 -26,44% -0,47%2011 17,721 92,36 125,57 -7,64% 25,57%2012 16,573 86,38 93,52 -13,62% -6,48%

Sursa: www.wttc.org

Evoluţia nivelului cheltuielilor turistice pe parcursul ultimilor 5 ani are o factură

negativă. După cum se poate observa în tabelul anterior, cea mai accentuată descreştere a

valorii acestui indicator este întâlnită la nivelul anilor 2009 şi 2010, când diminuarea faţă de

anul de bază ce deţine valoare maximă a fost de peste 26 de procente. Ultimii doi ani ai

perioadei indică o relativă revenire la situaţia iniţială, deşi nu reuşesc să atingă sau să

depăşească acea valoare. Analiza anuală pune în lumină aportul însemnat al anului 2011, ce a

marcat o creştere semnificativă faţă de 2010, cu o valoare de peste 25%. Situaţia nu a putut fi

menţinută, iar anul 2012 revine la trendul de scădere al valorilor acestui indicator.

2008 2009 2010 2011 20120.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

Nivelul cheltuielilor turistice

Grafic nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

8 www.wttc.org

40

Graficul 2.7. este imaginea clară a fluctuaţiilor înregistrate de valoarea cheltuielilor

turistice pe teritoriul Greciei. Ca şi în cazul altor indicatori, valoare maximală este atinsă în

anul de bază, tendinţa descrescătoare fiind observată în restul anilor, cu o revenire la nivelul

anului 2011. Motivul acestor modificări o reprezintă situaţia economică precară a statului în

perioada analizată, fiind recunoscut faptul că Grecia a fost una dintre ţările cele mai puternic

afectate de criză economică a ultimilor ani. O cauză a evoluţiei pozitive din 2011 poate fi

atribuită ajutorului primit de stat din partea partenerilor săi europeni şi a încercării de a

remedia deficitul bugetar cu care se confruntă guvernul grec.

Nivelul consumului este reprezentat de totalul veniturilor generate în cadrul unei țări

de industrii ce au legătură directă cu turiștii, din care fac parte exporturile de turiști, nivelul

cheltuielilor și cheltuielile guvernamentale. Nu sunt incluse cheltuielile rezidenților în afara

țării de reședință.9

Tabel nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

ANII NIVELUL CONSUMULUI

TURISTIC- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿

2008 35,011 - - - -2009 29,034 82,93 82,93 -17,07% -17,07%2010 28,171 80,46 97,03 -19,54% -2,97%2011 31,722 90,61 112,61 -9,39% 12,61%2012 28,454 81,27 89,7 -18,73% -10,3%

Sursa: www.wttc.org

Nivelul consumului turistic al ultimilor ani are valori cuprinse între 35 şi 28 de

miliarde de dolari anual. Aceasta reprezintă o fluctuaţie importantă, de la valoarea maximă

din anul 2008 la minimul înregistrat în 2010 fiind o diferenţă de aproape 20 de procente.

Analiza anuală ne arată şi de această dată o încercare de revenire în anul 2011, valoarea

indicatorului având o evoluţie de peste 12,6% faţă de 2010, cumulând astfel o majorare a

consumului turistic cu peste 3,5 miliarde de dolari. Dar ultimul an arată o altă apropiere faţă

de suma minimală înregistrată în anul 2010, fapt ce zădărniceşte eforturile de revenire.

9 www.wttc.org

41

2008 2009 2010 2011 20120.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

Nivelul consumului turistic

Grafic nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

Nivelul consumului turistic ilustrat cu ajutorul graficului anterior ne aduce în prim-

plan fluctuaţiile valorii acestui indicator în funcţie de eforturile guvernamentale şi de

promovare a turismului la nivel internaţional. Astfel, anii 2009 şi 2010 aduc cea mai

semnificativă rată de descreştere datorită resimţirii în cel mai puternic mod a efectelor

negative ale situaţiei economice mondiale, în vreme ce anul 2011 reflectă o creştere a

încasărilor din turism datorită eforturilor susţinute din partea guvernului, dar şi promovării

agresive a turismului grecesc din parte instituţiilor responsabile. Din păcate, tendinţa nu a

putut fi menţinută datorită unei puteri de cumpărare din ce în ce mai scăzute a populaţiei, dar

şi orientarea cheltuielilor guvernamentale spre domenii ce păreau de o mai mare importanţă.

2.4. Lucrătorii din turism

Asemenea contribuţiei turismului la produsul intern brut, influenţa aceste industrii

asupra nivelului angajărilor poate fi privită din două puncte de vedere. În primul rând, aportul

direct se referă la numărul de persoane ce iau contact direct cu turiştii şi se preocupă de

organizarea efectivă a vacanţelor, în vreme ce indirect industria turismului afectează piaţa

forţei de muncă printr-o sferă de cuprindere mult extinsă asupra tuturor ramurilor economice

conexe călătoriilor.

42

Influența directă a turismului asupra angajărilor este reprezentată de numărul total

de locuri de muncă ce fac parte în mod direct în sfera de cuprindere a industriei turismului.10

Tabel nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

ANII INFLUENŢA DIRECTĂ ASUPRA

ANGAJĂRILOR- Mii persoane -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿

2008 357,6 - - - -2009 325,8 91,1 91,1 -8,9% -8,9%2010 328,8 91,9 100,92 -8,1% 0,92%2011 349,2 97,65 106,2 -2,35% 6,2%2012 349,9 97,85 100,2 -2,15% 0,2%

Sursa: www.wttc.org

Evoluţia influenţei directe a industriei turismului şi călătoriilor asupra angajărilor în

Grecia ilustrată în tabelul 2.9. reliefează o tendinţă preponderent descrescătoare faţă de anul

de bază, 2008. Din acest punct de vedere, primii doi ani ai perioadei sunt marcaţi de scăderi

mai accentuate, de peste 8 procente, în vreme ce perioada următoare marchează descreşteri de

doar 2%. Evoluţia anuală arată o scădere doar în intervalul 2008-2009, de aproape 9 procente,

perioada 2010-2012 marcând revenire numărului de angajaţi în domenii strict legate de

turism. Cea mai însemnată valoare a creşterii acestui indicator este înregistrată în 2011, este

de peste 6 procente şi cumulează aproximativ 20 de mii de persoane.

2008 2009 2010 2011 2012300.0

310.0

320.0

330.0

340.0

350.0

360.0

370.0

Influența directă a turismului asupra anga-jărilor

Grafic nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

10 www.wttc.org

43

Graficul de mai sus ilustrează evoluţia numărului de angajaţi în activităţi ce intră în sfera de

cuprindere a turismului. Se observă o descreştere importantă la nivelul anilor 2009 şi 2010 ca urmare

a numărului mare de disponibilizări ce au marcat acest domeniul din dorinţa companiilor de a-şi

derula activităţile într-o manieră mai eficientă din punct de vedere al costurilor cu salariile. Aceasta

este de multe ori prima reacţie a organizaţiilor care se confruntă cu dificultăţi la nivel

economic, deşi nu reprezintă întotdeauna o soluţie optimă. Menţinerea industriei turismului

ca principală componentă a economiei greceşti a marcat necesitatea de a revizui această

situaţie, anii 2011 şi 2012 aducând o creştere a numărului de persoane angajate, putând

semnifica şi o îmbunătăţire a serviciilor turistice ce au avut de suferit în perioada anterioară.

Influența totală a turismului asupra angajărilor cuprinde numărul de locuri de muncă

generate direct de industria turismului și a călătoriilor la care se adună și contribuția

industriilor adiacente.11

Tabel nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

ANII INFLUENŢA TOTALĂ ASUPRA

ANGAJĂRILOR- Mii persoane -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿

2008 847,4 - - - -2009 787,6 92,94 92,94 -7,06% -7,06%2010 754,4 89,03 95,78 -10,97% -4,22%2011 758,3 89,49 100,52 -10,51% 0,52%2012 741 87,44 97,72 -12,56% -2,28%

Sursa: www.wttc.org

Evoluţia numărului total de angajaţi în industria turismului şi activităţile adiacente

acesteia arată o scădere de 106 mii de persoane în perioada 2008-2012. Aceasta cumulează o

scădere 12,5 procente a totalului angajărilor şi este o situaţie mai mult decât precară.

Contrastând cu angajările directe din turism, acest indicator nu prezintă tendinţe de revenire

faţă de anul de bază, ritmul de scădere menţinându-se în jurul valorii de 10%. Analiza anuală

arată şi ea o situaţie negativă, revenirea slabă din 2011, de 0,52%, fiind nesemnificativă în

imaginea de ansamblu.

11 www.wttc.org

44

2008 2009 2010 2011 2012680

700

720

740

760

780

800

820

840

860

Influența totală a turismului asupra angajărilor

Grafic nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

Se poate spune că evoluţia angajaţilor în industria turismului şi în activităţi conexe

acesteia este cea mai afectată de evoluţia actuală a economiei greceşti. În plus, în cazul

acestui indicator mai complex decât cel anterior se poate observa că tendinţa de revenire a

numărului de angajaţi în ramurile direct angrenate în industria turismului nu a putut înclina

balanţa situaţiei per ansamblu a angajărilor. Aceasta poate fi cauzată de reorganizarea

structurală şi creşterea importanţei acordate personalului aflat în directă legătură cu turiştii,

simultan cu sporirea responsabilităţii celor aflaţi în sfere de activitate ce doar susţin turismul,

fiind în spatele „cortinei”. Un efect al acestei situaţii poate fi lărgirea ariei de cuprindere a

atribuţiilor anumitor posturi datorită numărului mai mic de oameni aflaţi în sistemul de

producţie.

2.5. Turismul de loisir

Turismul de loisir reprezintă cea mai importantă componentă a turismului grecesc,

aducând un număr foarte important de turişti în ţară în fiecare an. În sens teoretic, acest tip de

călătorie reprezintă o activitate al cărui principal scop este relaxarea şi satisfacţia clienţilor,

punându-se accent mai mult pe experienţă, decât pe standardizarea serviciilor oferite. Astfel,

în acest tip de călătorii se caută preponderent ineditul şi confortul, turistul putând ignora

anumite neconcordanţe calitative, atâta timp cât experienţa în ansamblul ei a fost una plăcută.

45

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir este totalul sumelor cheltuite pe

teritoriul unei țări pentru acest gen de turism atât din partea rezidenților, cât și de la vizitatorii

internaționali.12

Tabel nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

ANII CHELTUILELITURISM DE LOISIR

- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2008 31,933 - - - -2009 26,482 82,93 82,93 -17,07% -17,07%2010 25,799 80,79 97,42 -19,21% -2,58%2011 29,468 92,28 114,22 -7,72% 14,22%2012 26,617 83,35 90,33 -16,65% -9,67%

Sursa: www.wttc.org

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir atinge nivelul maxim în anul 2008 cu o

valoare de aproape 32 de miliarde de dolari, în vreme ce anul 2010 marchează cea mai

scăzută valoare a acestui indicator, de doar 25,8 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o

descreştere de aproximativ 19,2% a încasărilor pentru acest tip de turism faţă de anul de

referinţă. Comparativ cu acesta, şi restul anilor arată o situaţie la fel de îngrijorătoare, valorile

menţinându-se în jurul a 16-17 procente. Analiza de la an la an ilustrează cea mai mare

diminuare în intervalul 2008-2009, iar 2010-2011 aduce în prim-plan o creştere destul de

semnificativă ce depăşeşte 14 procente. Dar anul 2012 contravine acestei tendinţe din 2011

aducând o nouă scădere a valorii cheltuielilor pentru turismul de loisir de peste 9,6%.

2008 2009 2010 2011 20120.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

Grafic nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

12 www.wttc.org

46

Evoluţia nivelului cheltuielilor pentru turismul de loisir ilustrată în tabelul 2.11. arată

o situaţie destul de puţin îmbucurătoare pentru Grecia. Nivelul maximal atins în 2008 nu mai

este egalat sau depăşit în niciunul din anii ce au urmat, ceea ce se poate datora doar situaţiei

economice precare. Cu alte cuvinte, deşi preferată în continuare de turiştii străini şi nu numai,

Grecia nu mai reuşeşte să obţină de la aceştia aceleaşi valori ale încasărilor ca în perioada de

dinaintea izbucnirii crizei. Astfel, deşi aflaţi în vacanţă majoritatea turiştilor chibzuiesc mai

mult atunci când este vorba de banii destinaţi perioadei de relaxare, renunţând de multe ori la

activităţi ce ar putea fi percepute ca extravagante sau nenecesare. Încercarea de redresare a

situaţiei în anul 2011 se datorează ajutorului primit de stat din partea celorlalţi parteneri

europeni şi o promovare mai intensă ce a avut ca scop înlăturarea imaginilor din timpul

revoltelor sociale din anul anterior.

2.6. Turismul de afaceri

Turismul de afaceri este o arie mai specializată a industriei turismului. Cuprinzând

călători cu cerinţe mai ridicate şi o experienţă mai variată, acesta pune accentul pe cu totul

alte valori faţă de călătoriile de loisir. În primul rând, indispensabile pentru turistul de afaceri

sunt o serie de facilităţi, cum ar fi sălile de conferinţe şi gradul ridicat de accesibilitate la

tehnologie. În plus, locaţia şi promptitudinea prestării serviciilor sunt cele care definesc

alegerea unei anumite companii de turism. Un astfel de client va fi mulţumit cu un grad

ridicat de standardizare pe care să îl regăsească în orice unitate, motiv pentru care alege de

cele mai multe ori serviciile unor branduri de renume internaţional.

Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri reprezintă totalitatea cheltuielilor

pentru turismul business care se încasează la nivel național din partea rezidenților și

vizitatorilor internaționali.13

Tabel nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

13 www.wttc.org

47

ANII CHELTUILELITURISM DE

AFACERI- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿

2008 2,693 - - - -2009 2,183 81,06 81,06 -18,94% -18,94%2010 2,091 77,65 95,79 -22,35% -4,21%2011 1,854 68,85 88,67 -31,15% -11,33%2012 1,534 56,96 82,74 -43,04% -17,26%

Sursa: www.wttc.org

Deşi mai puţin însemnate cantitativ decât cele pentru turismul de loisir, cheltuielile

pentru turismul de business au cunoscut şi ele o descreştere continuă în perioada analizată.

Cu un maxim de 2,6 miliarde de dolari în anul de bază, valoare acestora s-a depreciat cu 43

de procente pe parcursul celor cinci ani ai perioadei, ajungând în 2012 la o valoare cu puţin

peste 1,5 miliarde de dolari. Creşteri destul de accentuate arată şi analiza de la an la an,

ilustrând scăderi de la 4 la aproape 19 procente. Spre deosebire de ceilalţi indicatori, acesta

nu arată nicio tendinţă de revenire pe întregul perioadei observate.

2008 2009 2010 2011 20120.000

0.500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

Grafic nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

Graficul anterior reprezintă evoluţia nivelului pentru turismul de afaceri de pe

teritoriul Greciei din perioada 2008-2012. Se observă cu uşurinţă scăderea accentuată pe care

a înregistrat-o acest indicator, marcând astfel efectele de factură negativă ale neplăcerilor

economice la nivel mondial. Aceste cheltuieli sunt îndreptate spre marile centre de afaceri ale

48

ţării şi spre unităţile turistice de un confort superior din aceste destinaţii datorită

caracteristicilor acestei tipologii de turist. Se poate spune că acestea au avut pierderi

însemnate în perioada aflată sub analiză datorită şi descreşterii numărului de turişti. Situaţia

precară a Greciei în ultimii ani a fost şi motivul pentru care organizarea de evenimente de

mare amploare sau găzduirea de conferinţe şi congrese specializate pentru diferite domenii au

cunoscut o depopularizare, întrucât revoltele sociale au adus o notă de nesiguranţă destinaţiei.

2.7. Cheltuieli guvernamentale

Contribuția guvernamentală se referă la cheltuielile guvernelor cu privire la serviciile

individuale non-piață pentru care se pot identifica beneficiari separați. Transferurile sociale

de acest gen sunt comparabile cu cheltuielile de consum și pot reprezenta, în anumite cazuri,

prestarea de servicii publice de consum. În această categorie pot fi încadrate furnizarea de

parcuri naturale și muzee.14

Tabel nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

ANII CHELTUILELIGUVERNAMENTALE

- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2008 0,060 - - - -2009 0,060 100 100 0% 0%2010 0,050 83,33 83,33 -16,67% -16,67%2011 0,040 66,67 80 -33,33% -20%2012 0,030 50 75 -50% -25%

Sursa: www.wttc.org

Cheltuielile guvernamentale au cunoscut şi ele o evoluţie negativă în perioada 2008-

2012. Deşi valorile pot fi considerate nesemnificative, diferenţa dintre începutul şi sfârşitul

perioadei arată o diminuare de 50% a fondurilor alocate de guvern pentru serviciile publice

furnizate atât turiştilor, cât şi populaţiei rezidente. Diferenţele anuale, deşi identice ca

valoare, fiecare an având o scădere de 10 milioane de dolari, reprezintă procentaje diferite,

culminând cu o diminuare de 25% în 2012 faţă de anul precedent.

14 www.wttc.org

49

2008 2009 2010 2011 20120.000

0.010

0.020

0.030

0.040

0.050

0.060

0.070

Nivelul cheltuielilor guvernamentale

Grafic nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

Cheltuielile guvernamentale au o curbă descendentă de-a lungul celor cinci ani

analizaţi, ceea ce ar putea face referire la orientarea fondurilor spre alte domenii datorită

nevoii presante de a acoperi deficitul bugetar extrem de ridicat al statului. Deşi pot părea de o

importanţă redusă, aceste cheltuieli guvernamentale asigură nivelul calităţii serviciilor

prestate populaţiei şi bunăstarea obiectivelor ce atrag turiştii spre diferite destinaţii ale

Greciei. O valoare din ce în ce mai mică a acestui indicator ar putea reprezenta o incapacitate

de a păstra la standarde ridicare şi a menţine gradul sporit de atractivitate pentru numeroase

atracţii.

2.7. Capital investit

Capitalul investit se referă la sumele cheltuielile cu investițiile de capital de către

toate sectoarele din industria turismului și a călătoriilor. Aceasta include și investițiile din alte

economii sub forma bunurilor turistice specifice, cum ar fi noi locuri de cazare pentru

vizitatori, echipament pentru transportul pasagerilor, precum și restaurante și facilități de

agrement pentru uz turistic în mod special.15

Tabel nr. 2.14. Capitalul investit

15 www.wttc.org

50

ANII CAPITAL INVESTIT- Miliarde dolari -

DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

I i/1 Ii /¿i−1¿ Ri /1 Ri /¿i−1¿2008 10,060 - - - -2009 8,397 83,47 83,47 -16,53% -16,53%2010 6,670 66,3 79,43 -33,7% -20,57%2011 5,537 55,04 83,01 -44,96% -16,99%2012 4,419 43,97 79,81 -56,03% -20,19%

Sursa: www.wttc.org

Deşi deţine o infrastructură turistică destul de bine pusă la punct, investiţiile de capital

sunt întotdeauna necesare. Cu toate acestea, tabelul 2.14. arată o scădere extrem de

accentuată a valorii acestora, de la peste 10 miliarde de dolari în 2008, la doar 4,4 miliarde de

dolari în 2012, ceea ce semnifică un procent an descreşterii de peste 56%. Scăzând cu o

valoare medie de 2 miliarde de dolari pe an, valoarea capitalului investit cunoaşte ritmuri

accentuate ale deprecierii, cuprinse între 16 şi 20 de procente anual.

2008 2009 2010 2011 20120.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

Capitalul investit

Grafic nr. 2.14. Capitalul investit

Graficul evoluţiei capitalului investit în cadrul industriei turismului din Grecia

prezintă o evoluţie negativă, diminuarea valorii acestora fiind extrem de accentuată. Sumele

observate în 2008 sunt încă o reflecţie a situaţie precedente crizei economice, când

oportunităţile şi disponibilitatea de a investi în afaceri noi sau în extinderea afacerilor

existente era înfloritoare. O dată cu accentuarea efectelor negative şi creşterea

indisponibilităţilor băneşti sau dispariţia unei serii de oportunităţi de a investi, valoare

51

acestora a scăzut, iar sumele au fost reorientate spre domenii considerate mai sigure. În ceea

ce priveşte Grecia, cel mai mult a avut de suferit partea urbană care a fost afectată şi de

revoltele sociale asociate măsurilor de austeritate introduse în 2010, devenind astfel mai puţin

atractivă pentru orice tip de investitori.

52

Capitolul 3: IMPACTUL PROMOVĂRII PE INTERNET

A TURISMULUI DIN GRECIA

Este evident faptul că turismul este unul dintre cele mai importante sectoare

economice la nivel naţional pentru statul elen, tocmai de aceea necesitatea promovării intense

a acestuia trebuie să devină o prioritate pentru a spori competitivitatea destinaţiei la nivel

internaţional. Adaptarea la cele mai noi tehnici şi medii de promovare şi publicitate şi

accentuarea satisfacţiei clientelei şi a individualizării produsul turistic sunt printre

principalele preocupări ale specialiştilor în domeniu.

3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor turistice

Atât sectorul turismului, cât şi sectorul telecomunicaţiilor se află în topul celor mai

dinamice arii ale economiei la nivel mondial. Schimbările tehnologice conduc la o adaptare

rapidă a comportamentului membrilor societăţii actuale, ceea ce evidenţiază necesitatea

producătorilor de bunuri şi servicii de a se menţine la un nivel al prestării cu mult superior

perioadelor anterioare. Accesul la informaţie a fost cu mult facilitat ceea ce a determinat o

accentuare a competiţiei pe piaţă. În acest context, formarea unui brand care să ofere

siguranţă şi recunoaştere şi dezvoltarea campaniilor de promovare diversificate au devenit

cerinţe primordiale ale succesului la nivel internaţional.

De departe cel mai semnificativ factor de evoluţie al ultimilor ani se referă la

expansiunea Internetului şi extrem de vastele sale aplicaţii în toate domeniile. O dată cu

adoptarea acestuia de un număr din ce în ce mai mare de persoane în viaţa cotidiană, întreg

procesul comercial sau cel de informare a căpătat o nouă amploare, ieşind la iveală noi

oportunităţi pentru furnizori. Avantajele utilizării Internetului sunt numeroase, iar din prisma

consumatorilor primează confortul, volumul mare de informaţii şi varietatea opţiunilor. Iar cu

timpul, toate acestea au fost adaptate pentru a deveni indispensabile, ajungându-se astăzi la

supremaţia social media şi a gadgeturilor portabile care au înlăturat necesitatea utilizării

computerelor clasice sau a altor surse de documentare.

În acest context, prezenţa în mediul virtual a devenit una indispensabilă pentru toţi

actorii de pe piaţă. Referitor la combinaţia turism-mediu online, aceasta prezintă

particularităţi specifice. Turismul nu poate fi redus la un singur produs sau serviciu şi nici

Internetul nu este doar o replică a oricărui alt mediu promoţional. Concurenţa cu privire la

atragerea turiştilor s-a modificat de la a-i stimula pe oameni să călătorească, la încercarea de a

53

capta o cotă de piaţă cât mai însemnată; motiv pentru care mulţi profesionişti în domeniul

turismului s-au reorientat spre spaţiul virtual pentru a căpăta un avantaj competitiv. Internetul

a devenit un instrument universal în domeniul marketingului pentru turism, având

aplicabilitate în arii precum publicitate, relaţii publice, informare, distribuţie, vânzări şi

cercetare. Disponibilitatea sa non-stop îl defineşte ca preferat pentru transmiterea de mesaje

şi campanii publicitare. Importanţa sa va spori o dată cu numărul din ce în ce mai mare de

persoane care îl folosesc pentru informare, planificare şi rezervări de călătorie. Prin evoluţia

marketingului turistic online, consumatorul se dezvoltă spre un turist experimentat care poate

evalua singur avantajele unei oferte sau destinaţii şi poate aprecia valoarea raportului calitate-

preţ anterior experienţei turistice.

Principalul argument al utilizării mediului online în sfera turistică se referă la

utilizarea informaţiilor complexe, intensive, provenite din surse variate. În procesul de

decizie, ce precedă vacanţele, informarea corectă, promptă şi relevantă este esenţială, iar

disponibilitatea ridicată a Internetului nu poate fi considerată decât un beneficiu major. Un alt

aspect favorabil al prezenţei virtuale a destinaţiilor îl reprezintă uşurinţa de a se adresa unui

public larg, oferind date complete, actualizate şi având posibilitatea de a le reda în mai multe

limbi de circulaţie internaţională într-un context unitar. În plus, Internetul oferă şanse de

promovare şi competitivitate agenţilor economici şi destinaţiilor mici în egală măsură în care

oferă suport giganţilor din domeniu.

Utilizarea Internetului în scopul promovării turistice prezintă o serie de avantaje. În

primul rând, datorită adresabilităţii sporite ce îl caracterizează, poate individualiza mesajele

către diferiţi consumatori la costuri mult reduse şi viteze mai ridicate faţă de celelalte

mijloace de comunicare, flexibilizând astfel relaţiile cu publicul. Feedback-ul este un alt

factor ce diferenţiază mediul online; bidirecţional, acesta face ca procesul de comunicare să

se realizeze facil între agenţii de pe piaţă, putând conduce la modificări de comportament şi la

fidelizarea cererii. Implicarea clientelei devine o ipostază necesară, iniţierea relaţiei cu

furnizorii sau cu alţi consumatori intrând în sfera deciziilor acesteia. În plus, printre cele mai

evidente beneficii ale prezenţei în reţeaua worldwide web este accesibilitatea continuă, 24 de

ore din 24, la nivel global, eliminându-se astfel inconvenientele de natură geografică sau

temporală. Internetul a condus şi la o reorganizare a schemei de distribuţie în turism, creând o

punte directă de legătură între cerere şi ofertă, ceea ce a rezultat în reduceri ale costurilor şi

timpului alocat pregătirii unei vacanţe.

Există totuşi şi o serie de argumente mai puţin favorabile Internetului. Primul se referă

la numărul de persoane care îl accesează frecvent. Deşi în zonele puternic dezvoltate, cu

54

precădere în centrele urbane, nu se poate concepe lipsa acestuia, o foarte mare pondere a

populaţiei globale nu a avut acces la reţeaua worldwide niciodată sau doar în rare ocazii, ceea

ce ar putea scădea impactul unui mesaj publicitar diseminat în acest mod. În plus, o mare

parte a utilizatorilor curenţi încă resimt o reticenţă accentuată cu privire la tranzacţiile

financiare online. pe lângă aceasta, problema securităţii datelor personale este frecvent

menţionată ca dezavantaj al utilizării mediului virtual. Nu în ultimul rând, un neajuns

important îl reprezintă lipsa totală a reglementărilor legislative care să protejeze consumatorii

şi care să stabilească un cadru propice desfăşurării activităţilor online, fie ele comerciale sau

non-comerciale.

În ciuda dezavantajelor menţionate, se poate afirma totuşi că orientarea spre

marketingul şi comerţul online este direcţia de evoluţie actuală, iar niciunul din actorii

implicaţi pe piaţa turistică nu se pot sustrage de la această inovaţie. Pe lângă volumul imens

de informaţii stocate online, Internetul se poate dovedi extrem de util datorită bazelor de date

extrem de cuprinzătoare care se dezvoltă şi care reliefează schimbările şi tendinţele de urmat

în ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor. În plus, gradul ridicat de transparenţă a

datelor practicat de majoritatea furnizorilor de servicii aduce concurenţa la un alt nivel de

loialitate, aceştia făcând publice o serie de date referitoare la rezultatele financiare, planuri de

investiţie, reglementări interne sau fondarea de alianţe strategice. Prin analiza deprinderilor

activităţilor online, specialiştii în marketing pot eficientiza planurile şi acţiunile unui agent

economic printr-o segmentare mai precisă a pieţei şi o specializare a ofertei în funcţie de

profilul consumatorului. Gradul de implicare al clientelei a fost şi el modificat, mediul online

oferind posibilitatea acesteia de a fi prezentă în toate fazele creării pachetului turistic prin

intermediul formularelor virtuale, e-mail-ului şi feedback-ului oferit furnizorilor. În plus,

Internetul oferă un control ridicat asupra costurilor şi a specificităţii produselor şi serviciilor

dorite facilitând legătura dintre producător şi consumator, reducând sau eliminând astfel

intermediarii. Aria serviciilor turistice cel mai puternic afectată de această expansiune a

activităţilor online este cea a agenţiilor de turism. Necesitatea acestora a intrat în declin

datorită tranzacţiilor directe dintre ofertanţi şi cumpărători, singurii care posedă o şansă mai

mare de succes în acest context fiind touroperatorii.

Promovarea prin intermediul Internetului poate fi considerată printre cele mai

importante avantaje ale acestuia pentru industria turismului. Întrucât acest sector economic se

bazează pe transferul unui volum foarte mare de informaţii, mediul online este perceput ca o

alternativă mult mai eficientă faţă de celelalte din punct de vedere al costurilor, muncii şi

accesibilităţii. În plus, acesta oferă posibilitatea unei informări complete, concomitent cu

55

personalizarea acesteia în funcţie de preferinţele şi nevoile clientului. Implicaţii directe ale

Internetului se pot observa în domenii precum vizibilitatea, publicitatea, recunoaşterea şi

afilierea la brand, relaţiile publice, asistenţa şi vânzările. În literatura de specialitate s-au

definit trei aspecte cheie în realizarea unei promovări online eficiente. În primul rând,

accentul este pus pe structura şi actualitatea paginii web. Întrucât nu există niciun fel de

limitare cu privire la volumul de informaţii pe care aceasta să o cuprindă, accesibilitatea este

dată de realizarea unei interfeţe user-friendly care să permită utilizatorului o navigare facilă şi

eficace pe întreg parcursul vizitei online. În plus, o atenţie sporită trebuie oferită cuvintelor

cheie utilizate în momentul alegerii domeniului web şi al derulării campaniilor de promovare.

Întrucât scopul unei pagini web este aceea de a atrage un număr cât mai mare de vizite de la

utilizatori, aceasta trebuie să se definească printr-o serie restrânsă de termeni des întâlniţi în

căutările virtuale, dar cu o înaltă specificitate privitor la activităţile proprietarului paginii. O

altă metodă de popularizare face referire la implementarea de legături cu alte pagini conexe

prin intermediul bannerelor. Obţinerea unui loc fruntaş în lista motoarelor de căutare

garantează o vizibilitate accentuată. Nu în ultimul rând, un website poate genera profit prin

acordarea de spaţiu publicitar altor companii. Întrucât aceasta reprezintă o alternativă mai

atractivă decât mediile promoţionale tradiţionale, spaţiul oferit altor beneficiari trebuie atent

planificat pentru a nu aduce prejudicii imaginii companiei sau destinaţiei principale.

Printre cele mai recent dezvoltate arii ale mediului online se află media generată de

consumatori, denumită mai frecvent social media. Specificul acesteia se referă la faptul că se

bazează pe un conţinut online provenit de la neprofesionişti care este împărtăşit altor

utilizatori printr-o tehnologie interactivă. Printre tipurile cele mai populare de social media se

numără forumuri de discuţii, bloguri, reţele de socializare, website-uri de recenzii, pagini de

photo-sharing şi orice altă oportunitate oferită indivizilor de a-şi împărtăşi cunoştinţele şi

experienţele. Un studiu realizat de University of Massachusetts Dartmouth Center of

Marketing Research a scos la iveală faptul că social media are un impact mult mai rapid şi

mai extins asupra companiilor decât fusese previzionat. Astfel, dintre cele 500 de companii

participante la studiu, familiaritatea cu diferitele tipuri de media socială se concretizează în:

42% reţele sociale, 38% forumuri, 36% bloguri, 31% video online, 30% podcasturi şi 16%

wiki.16 Procentaje similare au fost înregistrate şi cu privire la utilizarea acestor instrumente

pentru promovare. În domeniul turismului, cele mai populare sunt blogurile, videoclipurile

virtuale şi podcasturile. Un blog reprezintă o pagină web asemănătoare unui jurnal. Este

16 Charles R. Goeldner, J. R. Brent Ritchie, Tourism: Principles, Practices, Philosophies 11th Edition, Editura John Wiley & Sons, 2009

56

actualizat frecvent, iar din perspectiva ofertanţilor este un instrument de discuţie directă cu

consumatorii, dând acces nemijlocit la opiniile şi experienţele acestora. Multe persoane

pasionate de călătorii deţin astfel de pagini, prin monitorizarea cărora firmele din turism

răspund cu mai multă uşurinţă problemelor ivite. În această direcţie s-au implementat

iniţiative corporative din partea Sheraton Hotels and Resorts, Starwood Hotels and Resorts şi

Marriott International care încurajează contactul direct cu clienţii şi organizează conferinţe şi

întâlniri între cei mai reprezentativi bloggeri şi propriul personal. O pagină de tip wiki este

creată şi editată de utilizatori şi are de cele mai multe ori scopuri ştiinţifice sau de

documentare. Cea mai mare şi mai populară colecţie de astfel de pagini este Wikipedia.

Podcasturile reprezintă fişiere audio distribuite online ce dau posibilitatea diseminării de

informaţii într-o manieră inovativă. Există numeroase categorii în care sunt împărţite, de la

cărţi la emisiuni de televiziune sau de radio, multe companii folosindu-se de ele pentru a-şi

stimula afacerile.

Evoluţia tehnologică a ultimilor ani a adus în prim plan un alt trend al dezvoltării

comportamentului, obiceiurilor, planurilor şi strategiilor de promovare. Liderii pe piaţă în

aceşti moment sunt gadget-urile mobile, printre care cele mai populare sunt smartphone-urile

şi tabletele. Astfel, marketingul mobil devine o prioritate creându-se planuri de dezvoltare şi

fiind promovat la scară largă. Întrucât cea mai utilizată metodă de comunicare devine cea prin

intermediul device-urilor mobile, promovarea în aceste medii va creşte simţitor, iar

specialiştii în domeniu vor fi la mare căutare. Un studiu realizat de emarketer.com analizează

tendinţele majore ale marketingului şi publicităţii pentru anul 2013, iar printre acestea se

numără afinitatea pentru promovare video pentru tablete şi transferul de la social media la

mobile media. Cu privire la primul aspect, avantajul major al tabletelor se referă la cel mai

eficient ecran pentru acest tip de publicitate. Ele sunt mai fiabile decât laptopurile,

notebookurile şi netbookurile şi oferă o vizibilitate net superioară smartphone-urilor.

Momentan majoritatea utilizatorilor de tablete se axează pe vizualizarea de conţinut video,

oferind noi oportunităţi de promovare. Deşi pentru moment cea mai mare parte a acestui tip

de mesaj publicitar se concentrează pe web, o dată cu creşterea gradului de saturare a pieţei

de tablete, specialiştii se vor axa pe integrarea promovării video în aplicaţiile disponibile

pentru acestea. În plus, acest tip de device este cu mult mai performant decât altele,

răspunzând mai bine solicitării din partea proceselor ce rulează simultan. Transferul la media

mobilă este o urmare a evoluţiei comportamentului societăţii. În acest context se face

resimţită necesitatea adaptării conţinutului paginilor web şi optimizarea acestora pentru

utilizarea pe smartphone-uri. Un avantaj al acestui trend îl reprezintă faptul că acţiunile

57

implementate în acest domeniu sunt încă la început, iar aderarea rapidă la acesta ar creşte

contactul cu consumatorii şi posibilitatea de actualizare continuă a conţinutului. În plus, se

doreşte interconectarea televiziunii cu aspectele sociale şi mobile ale publicităţii în încercarea

de a se transfera o parte a intensităţii reacţiilor la sporturile televizate către cele prezente în

celelalte două medii menţionate. Aplicabilitatea acestor trenduri pentru industria turismului

vizează numeroase aspecte. La nivel internaţional au fost deja depuse eforturi în vederea

creşterii mobilităţii ofertei de servicii turistice. Un prim exemplu îl reprezintă aplicaţiile

pentru rezervări online, fie ele pentru hoteluri, bilete de avion, rent-a-car sau servicii de taxi.

Popularitatea acestora este în continuă creştere, fiind în directă legătură cu dinamizarea vieţii

cotidiene. În plus, marile lanţuri hoteliere şi numeroase destinaţii şi-au adaptat website-urile

pentru o promptitudine cât mai ridicată a răspunsurilor oferite utilizatorilor de device-uri

mobile.

În concluzie, Internetul are un impact major asupra societăţii în ansamblul său, iar

conceptele de promovare şi marketing turistic nu fac excepţie. Adaptarea la cerinţele acestuia

şi noile oportunităţi pe care le oferă sporeşte complexitatea şi implicaţiile procesului

publicitar, aducând de asemenea un avantaj competitiv actorilor care răspund cu

promptitudine acestor modificări.

3.2. Analiza SWOT a destinaţiei turistice Grecia

„Analiza SWOT reprezintă o tehnică des utilizată de management în sistematizarea

informațiilor colectate în urma realizării auditului17 de marketing. În esență, această analiză

este o sinteză a auditului de marketing, care prezintă punctele forte (strengths) și cele slabe

(weaknesses) ale organizației, oportunitățile (opportunities) și amenințările (threats) mediului

extern”18

Puncte forte

„Un punct forte poate fi considerat orice abilitate particulară sau competență

distinctivă care va ajuta destinaţia [...] în atingerea obiectivelor stabilite.”19

Unul dintre cele mai evidente avantaje ale Greciei îl reprezintă poziţia geografică.

Aflată în bazinul Mării Mediterane, oferă un grad ridicat de accesibilitate pentru turişti din

17 Audit= Funcție de control și de revizie contabilă a unei firme; proces prin care persoane competente, independente colectează și evaluează probe pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii prestabilite. (Marele Dicționar de Neologisme, 2000)18 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 219 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

58

Europa continentală, Turcia şi nordul Africii. Zona de coastă şi puternicul caracter insular

aduc un plus de farmec zonei şi reprezintă unul din principalele motive de călătorie. În plus,

distanţa scăzută dintre insule face ca destinaţia să fie perfectă pentru island hopping, nişă

turistică în plina ascensiune. Climatul ţării este, de asemenea, foarte atrăgător. Oferă veri

perfecte pentru vacanţele de litoral cu un sezon mai extins faţă de alte destinaţii, completate

de ierni blânde. Un alt plus al Greciei face referire la menţinerea mediului natural într-un

stadiu cât mai puţin afectat de activităţile antropice. Acesta este un aspect ce capătă din ce în

ce mai multă importanţă în dezvoltarea industriei turismului.

Popularitatea turismului în Grecia a fost un aspect specific ţării încă din Antichitate.

Cunoscută ca şi destinaţie pentru bogăţia mediului natural, cultural sau religios, numeroşi

călători europeni şi nu numai au ales să o viziteze. Această tendinţă s-a păstrat până în

prezent. Lunga istorie şi calitatea vestigiilor antice prezervate pe întreg cuprinsul ţării sunt un

factor principal de atracţie pentru turişti. Acestea oferă complexitate destinaţiei şi vor rămâne

un principal motor al evoluţiei turismului grecesc la nivel internaţional. Prin practicarea

turismului pe o durată atât de îndelungată, ospitalitatea a devenit partea a tradiţiei şi a

comportamentului populaţiei autohtone. Grecii au fost printre primele popoare care au fost

nevoite să conştientizeze importanţa atitudinii faţă de vizitatori şi au pus un mare accent pe

creşterea satisfacţiei acestora în toate etapele desfăşurării călătoriei. Din toate aceste motive,

Grecia a ajuns să deţină destinaţii turistice de renume mondial, a căror faimă a rămas intactă,

aflându-se constant în topul preferinţelor consumatorilor. Tocmai de aceea, numărul

persoanelor care o aleg ca destinaţie de vacanţă se păstrează la un nivel ridicat, atestând

reputaţia ţării pe piaţa turistică.

Din punct de vedere administrativ şi monetar, Grecia prezintă două avantaje majore

care o deosebesc de alte destinaţii similare. În primul rând, este membră a Uniunii Europene.

Din acest considerent, mobilitatea fluxurilor internaţionale a fost cu mult îmbunătăţită

datorită liberalizării circulaţiei turistice între statele membre. Aceasta a permis unui număr

mult mai mare de turişti accesul în interiorul graniţelor ţării datorită reglementărilor

simplificate. În plus, aderarea ţării la moneda unică, euro, a înlesnit schimburile economice

cu celelalte state care au adoptat-o. În acest fel au fost diminuat volumul tranzacţiilor valutare

şi a fost eliminată confuzia în rândul turiştilor neobişnuiţi cu moneda naţională anterioară.

Puncte slabe

59

„Un punct slab este reprezentat de orice aspect al mediului intern, care în cazul în care

nu poate fi convertit poate afecta realizarea indicatorilor de performanță.”20

Principalul factor negativ al unei destinaţii cu turism de litoral extrem de popular este

sezonalitatea. Din acest punct de vedere, Grecia primeşte fluxuri turistice foarte mari în

perioada aprilie-octombrie, aflându-se la capacitate maximă, dar restul anului este

caracterizat de o activitate turistică mult diminuată. Această situaţie are implicaţii serioase în

arii precum suprasolicitarea mediului ambiant, repartiţia neuniformă a fluxurilor financiare şi

exploatarea insuficientă a celorlalte tipuri de turism ce pot fi practicate în interiorul

teritoriului (ecoturism, agroturism, turism montan, turism balnear).

Fiind o ţară în care turismul este o tradiţie, majoritatea afacerilor în domeniu intră în

categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, conduse de familii. Deşi acesta este de multe ori

considerat un avantaj, în cazul Greciei a condus la o dezvoltare nearmonioasă. Astfel,

infrastructura turistică se concentrează pe zonele de coastă, ajungând în unele zone la

supraaglomerare, în vreme ce alte teritorii sunt slab reprezentate la acest capitol. Această

situaţie conduce la imposibilitatea implementării de măsuri de dezvoltare a altor tipuri de

turism în interiorul teritoriului. Un alt aspect mai puţin favorabil care derivă din dimensiunile

reduse ale afacerilor din domeniul turismului grecesc îl reprezintă dependenţa de marii

touroperatori internaţionali. Întrucât puterea de operare a antreprenorilor locali este foarte

scăzută la nivel internaţional, evoluţia zonei devine extrem de uşor influenţabilă de deciziile

externe luate de giganţii europeni creatori de pachete turistice. Cauzele acestei situaţii fac

referire la lipsa unor planuri şi programe strategice de dezvoltare a sectorului, lipsa politicilor

turistice la nivel naţional, dar şi la inexistenţa unor autorităţi şi asociaţii naţionale ale

întreprinzătorilor din turism.

Dintr-o perspectivă mai amplă, există şi alte aspecte care influenţează în mod negativ

industria turismului din Grecia. În primul rând, calitatea scăzută a infrastructurii publice şi

insuficienta dezvoltare a acesteia are implicaţii nefavorabile asupra activităţilor turistice.

Aceasta joacă un rol funcţional, de suport în ceea ce priveşte desfăşurarea sejururilor propriu-

zise. Existenţa unor centre de conferinţe, cluburi sportive sau locaţii pentru evenimente de

amploare ar putea îmbogăţi experienţa turistică şi ar putea contribui la prelungirea sezonului

clasic, diminuând problema sezonalităţii. Lipsa unui plan de marketing general la nivel

naţional duce la o derulare nestructurată a activităţilor turistice. Se remarcă astfel ineficienţa

în ceea ce priveşte identificarea pieţelor ţintă, planificarea strategică, acţiunile de cercetare,

informare şi diseminare, promovare şi publicitare. La toate acestea se adaugă o inconsecvenţă

20 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

60

a organizării, operaţionalizării şi managementului afacerilor din domeniu datorită tipului de

conducere şi a faptului că o parte a proprietarilor nu au avut parte de o instruire formală,

bazându-se pe flerul şi intuiţia personală. Nu în ultimul rând, factorul ce afectează cel mai

puternic economia ţării în ansamblul său şi, implicit, turismul, este gradul de îndatorare al

naţiunii. Acesta reduce abilitatea Greciei de a furniza servicii cetăţenilor şi vizitatorilor, iar

măsurile de ameliorare cuprind impunerea de noi taxe şi reducerea serviciilor publice pentru

populaţie, ceea ce afectează destul de grav acţiunile întreprinderilor şi puterea de cumpărare

la nivel naţional.

Oportunităţi

„O oportunitate sau o ocazie de marketing constituie o zonă a nevoii sau a interesului

potențial al cumpărătorului, în care o destinaţie poate să își desfășoare activitatea turistică

profitabil.”21

Prima şi cea mai importantă oportunitate a industriei turismului în Grecia o reprezintă

creşterea constantă a cererii. Datorită modificărilor ce au apărut la nivelul societăţii, indivizii

beneficiază de mai mult timp liber ceea ce influenţează pozitiv nivelul cererii turistice. O

particularitate la nivel naţional o reprezintă preferinţa grecilor pentru turismul domestic.

Întrucât majoritatea acestora preferă vacanţele de litoral, consideră mai avantajoase sejururile

în interiorul graniţelor ţării. Crearea de pachete sau programe turistice speciale pentru grupuri

precum tabere pentru elevi şi studenţi, sejururi pentru persoanele de vârsta a treia sau

familiile cu copii va duce la o intensificare a activităţilor turistice şi o dezvoltare a sectorului.

Grecia oferă numeroase oportunităţi de evoluţie a turismului tematic datorită

caracteristicilor geografice şi a patrimoniului cultural. Cererea globală pentru forme

alternative, specializate de pachete turistice arată că interesul consumatorilor se deplasează de

la formele tradiţionale la cele de nişă. Promovarea turismului tematic (gastronomic, de

aventură, natural) la nivel naţional trebuie să devină o prioritate întrucât poate conduce la

diferenţierea şi îmbogăţirea produsului turistic grecesc, sporirea competitivităţii şi la o

echilibrare teritorială a evoluţiei prin promovarea zonelor neexploatate. Un astfel de exemplu

poate fi popularizarea nutriţiei şi gastronomiei ca produs turistic. Ultimii ani au fost

caracterizaţi de o creştere a conştientizării importanţei unei alimentaţii corecte în viaţa

cotidiană. Piaţa pachetelor turistice gastronomice este într-o continuă creştere, iar dieta

mediteraneană cu specific grecesc este recunoscută pentru calitatea produselor şi beneficiile

aduse sănătăţii. Savoarea preparatelor tradiţionale şi prospeţimea materiilor prime folosite

răspund interesului clientelei. Crearea unui astfel de produs turistic poate doar îmbunătăţi

21 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

61

rezultatele înregistrate de sectorul turistic propriu-zis, dar şi de producătorii locali de bunuri

implicaţi.

Extinzând discuţia, Grecia deţine şi o serie de oportunităţi ce nu afectează decât

tangenţial industria turismului. În primul rând, măsurile de liberalizare a economiei naţionale

au ca scop o sporire a veniturilor şi o creştere a produsului intern brut. Se doreşte ca astfel să

se reducă datoriile externe şi să se amelioreze relaţiile de concurenţă la nivel internaţional.

Un alt aspect important face referire la îmbunătăţirea serviciilor web la nivel mondial.

Concret, introducerea sistemelor de traducere instant a conţinutului website-urilor va elimina

barierele lingvistice existente între naţiuni, sporind interacţiunea, comerţul şi productivitatea

globală. Nu în ultimul rând, o serie de oportunităţi la nivel naţional derivă din apartenenţa

Greciei la Uniunea Europeană. Aceasta pune la dispoziţia statelor membre o serie de

programe de finanţare şi consultanţă în domenii diverse precum agricultură, infrastructură,

dezvoltare regională, resurse umane sau turism. Prin intermediul acestora se ajunge la un

nivel ridicat de eficienţă a activităţilor întreprinse în domeniile respective.

Ameninţări

„O amenințare de mediu este o provocare lansată de o tendință sau o evoluție

nefavorabilă care va conduce, în absența unei acțiuni defensive de marketing, la deteriorarea

vânzărilor sau a profitului.”22

Competiţia din ce în ce mai accentuată la nivel mondial reprezintă cea mai mare

ameninţare la adresa destinaţiilor turistice. Pentru Grecia se remarcă două grupuri distincte de

ţări a căror evoluţia are implicaţii directe asupra popularităţii proprii. Pe de o parte se află

destinaţiile dezvoltate din punct de vedere turistic precum Spania, Italia sau Cipru, care oferă

un produs turistic calitativ superior şi faţă de care Grecia trebuie să acţioneze prin

îmbunătăţirea infrastructurii şi a prestărilor de servicii turistice. Pe de altă parte, concurenţa

provine din partea ţărilor cu potenţial turistic ridicat (Croaţia, Bulgaria, Maroc, Tunisia) care

oferă un mediu natural intact, atrăgând un număr mare de turişti ce caută destinaţii inedite.

Un alt aspect mai puţin favorabil Greciei este promovare insuficientă. Dezavantajul

din acest considerent nu are legătură cu varietatea ofertei sau calitatea infrastructurii şi

serviciilor prestate, cât cu insuficienţa fondurilor alocate publicităţii şi cu metodele folosite

pentru creşterea popularităţii imaginii destinaţiei. Astfel, o parte a cotei de piaţă se pierde în

favoarea unor ţări precum Turcia care au pus un accent major pe sporirea vizibilităţii la nivel

internaţional.

22 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

62

O altă ameninţare vin din partea limitării conştiinţei fluxurilor de turişti. Ultimii ani

au acordat o importanţă fără precedent dezvoltării durabile şi evoluţiei echilibrate a mediilor

turistice, realizându-se impactul pe care această industrie îl are asupra mediului şi

comunităţilor locale. A devenit astfel evident că sustenabilitatea şi progresul ulterior trebuie

bazate pe organizare, seriozitate, profesionalism, planificare strategică, răspuns rapid şi

educare constantă cu privire la problemele de mediu. Cea mai importantă consecinţă a unui

turism nemonitorizat a fost poluarea mediului. Aceasta a fost cauzată de intensificarea

traficului (aerian, maritim, rutier) şi modificarea profilului zonelor pentru ridicarea

structurilor de primire turistică. În plus, adaptarea la tendinţele turismului la nivel global a

condus la pierderea autenticităţii multor zone şi o devalorizare a arhitecturii şi specificului

local în dorinţa de a fi mai comercial.

Perioada de creştere economică anterioară declanşării crizei financiare din ultimii ani

a condus la o dezvoltare necontrolată a afacerilor şi construcţiilor în medii fragile. Astfel se

poate observa că oferta în anumite zone este cu mult peste capacitatea de suport a acestora. În

plus, o cooperare scăzută a sectoarelor public şi privat a dus la apariţia de diferenţe majore

între direcţiile de evoluţie ale afacerilor din diverse domenii. Astfel, fondurile disponibile şi-

au redus impactul printr-o divizare accentuată, iar inexistenţa unor decizii luate la nivel

central îngreunează procesul de supravieţuire în momente de criză, afectând imaginea întregii

destinaţii.

3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc

Renumele Greciei ca şi destinaţie turistică este cunoscut la nivel internaţional, iar ea

nu lipseşte din ofertele agenţiilor specializate. Cu toate acestea, în mediul virtual prezenţa sa

de sine stătătoare este foarte slabă. Stabilirea website-urilor relevante în acest sens s-a stabilit

prin efectuarea căutărilor în motoare precum Google, Yahoo sau Bing a termenului „Greece”,

cât şi prin accesarea domeniilor ce deţin termenul menţionat în denumire. S-a ajuns astfel la

şase pagini ce vor fi analizate în continuare luându-se în considerare relevanţa lor, designul şi

calitatea informaţiilor oferite.

Prima şi cea mai importantă sursă de promovare online a Greciei ca destinaţie

turistică o reprezintă website-ul Greek Tourism Organisation, www.visitgreece.gr. Aceasta

este singura care apare printre primele răspunsuri ale motoarelor de căutare, deşi depăşită de

pagina aparţinând Wikipedia şi de cea a unei agenţii de turism specializată pe pachete

turistice în statul elen. Primul aspect pozitiv sesizat în cazul acestei pagini o reprezintă

landing page-ul ce urează bun venit utilizatorilor şi care este însoţit de o imagine

63

reprezentativă a destinaţiei. Menţinându-ne în sfera vizuală, o dată cu intrarea pe pagina

principală, se remarcă utilizarea unui slider cu fotografii relevante care descriu complexitatea

destinaţiei. Acesta este prezent pe toate paginile conexe, pozele fiind adaptate conţinutului

car ele însoţeşte. Având un design simplist pentru o utilizare facilă, website-ul deţine

informaţii cuprinzătoare despre principalele atracţii, o introducere în istoria şi cultura elenă,

cât şi cele mai propice locuri pentru practicarea diferitelor activităţi de vacanţă precum

sporturi, cumpărături, tururi specializate (drumeţii, croaziere, drumuri ale vinului sau ale

măslinelor), răsfăţ gastronomic sau întâlniri de afaceri. Un alt aspect ce dă paginii un plus de

accesibilitate îl reprezintă valenţele lingvistice, aceasta fiind disponibilă atât în greacă, cât şi

în engleză. Din acelaşi punct de vedere, un alt punct forte face referire la prezenţa accentuată

a website-ului în social media. Acesta este prezent pe reţele precum Facebook, Twitter,

Google +, Foursquare, Youtube, Pinterest şi Flikr. Pagina mai deţine un avantaj prin

integrarea unui calendar de evenimente ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării, printre

acestea numărându-se expoziţii de pictură şi fotografie, competiţii sportive, spectacole

aviatice sau concerte şi festivaluri muzicale. Cu privire la partea tehnică, site-ul este

optimizat corespunzător atât pentru diferite rezoluţii ale sistemelor desktop şi laptop, cât şi

pentru device-uri mobile precum tablete şi smartphone-uri. În plus, se folosesc instrumente

specifice pentru menţinerea performanţei paginii, precum Google Analytics care permite o

atentă analiză a activităţii vizitatorilor. Nu în ultimul rând, site-ul are asociat un blog cu

postări de actualitate şi recenzii ale unor persoane avizate care permite un grad mai sporit de

interacţiune cu utilizatorii.

Cu toate acestea, pagina deţine şi o serie de neajunsuri referitoare la design şi

elementele funcţionale. Unul dintre acestea îl reprezintă logo-ul ce nu deţine nicio

componentă grafică ce ar putea să aduc un plus de originalitate. În plus, fontul folosit pentru

tot conţinutul site-ului este Arial, fiind considerat prea comun, renunţându-se astfel la o

individualizare, în vreme ce unele pagini deţin o cantitate mult prea mare de informaţii

accentuate (bold) îngreunând diferenţierile între ce este cu adevărat important şi ce nu

prezintă un interes sporit. Pe partea de design există o serie de neregularităţi cu privire la

alinierea elementelor, iar aceasta poate fi întâlnită la search bar, care se suprapune slider-ului,

şi la elementele de social media. Pe lângă aceasta, există şi o problemă a elementelor ce ar

trebui să fie statice, dar a căror poziţie se modifică în momentul trecerii cu mouse-ul deasupra

lor. Acesta este cazul meniului principal, ale cărui elemente sunt aruncate spre stânga, cât şi

al săgeţilor de navigare în lista evenimentelor viitoare. Secţiunea din partea dreaptă a paginii

care are menirea de a uşura vizita utilizatorilor nu are elementele aşezate în ordinea

64

importanţei. Harta interactivă ar trebui să ocupe locul principal, urmată de informaţiile utile,

iar conectivitatea cu platformele de social media at trebui să ocupe finalul secţiunii. În plus,

bannerul care promovează blogul asociat paginii web ocupă prea mult spaţiu vital în partea

superioară a paginii, care ar fi putut fi atribuit unor informaţii mai relevante, iar accesul către

acesta să se realizeze din secţiunea de media socială. Pe de altă parte, deşi imaginile alese

pentru promovarea destinaţiei sunt reprezentative şi de o calitate foarte bună, prezentarea

acestora lasă de dorit. În primul rând, fotografiile incluse în conţinutul diferitelor pagini nu

pot fi mărite, iar unele redirecţionează utilizatorul spre pagina de Flikr, deşi această situaţie ar

fi putut fi evitată prin integrarea unui lightbox care să aducă în prim plan o dimensiune mai

mare a pozelor fără a părăsi pagina web. O altă problemă se întâlneşte în cazul paginilor

secundare; în cadrul acestora se păstrează formatul de slider din partea superioară, deşi este

prezentată o singură imagine, ceea ce conduce la existenţa unui buton inestetic. Secţiunea

Newsletter prezintă şi ea un dezavantaj, conţinutul acesteia trebuind să fie public doar

abonaţilor, nu tuturor utilizatorilor deoarece astfel se ajunge la o inutilitate a înregistrării pe

site a vizitatorilor.

Următoarele exemple reprezintă pagini web ce nu promovează efectiv destinaţia

turistică, ci întreprinzători locali.

Prima dintre acestea este www.onlinegreece.gr care aparţine agenţiei Greek Islands

Travel, specializată pe turism incoming. Creat pentru a fi multi-language, teoretic oferind

varianta site-ului în engleză, germană, italiană şi franceză, această funcţie nu este însă

disponibilă, indiferent de alegere pagina fiind afişată în engleză. Printre aspectele pozitive

întâlnite pe prima pagină pot fi menţionate sistemul de rezervări online, disponibil atât în

variantă standard, cât şi avansată, şi prezenţa secţiunilor Top Offers şi Destinations care

facilitează navigarea pe site. În plus, legăturile cu platformele sociale sunt şi ele prezente prin

intermediul butoanelor de conexiune cu paginile de Facebook şi Twitter ale agenţiei. Punctele

slabe ale website-ului pleacă de la design. Realizat într-un mod mult prea simplist, acesta nu

atrage utilizatorii prin nicio caracteristică distinctivă. În plus, nu este optimizat pentru diferite

rezoluţii şi are o performanţă scăzută în momentul accesării de pe terminale mobile. Meniul

principal este realizat într-o manieră neprofesionistă, incluzând pagini puţin relevante precum

Privacy Policy şi Terms & Conditions care ar fi trebuit să se regăsească în subsolul paginii. În

ceea ce priveşte codul sursă al paginii, acesta cuprinde o serie mult prea lungă de cuvinte

cheie şi nu este optimizat, ceea ce afectează succesul site-ului în cadrul motoarelor de

căutare.

65

Un alt exemplu îl reprezintă discover-greece.gr. Conform logo-ului se consideră „The

holidays experts”, dar nu există nici un fel de informaţie despre compania sau persoanele care

deţin şi administrează pagina. Este construit asemănător unui director online specializat pe

turism care deţine liste ale antreprenorilor locali din diferite zone ale Greciei. Asemenea celui

prezentat anterior, este realizat pentru a prezenta pagina în mai multe limbi de circulaţie

internaţională, dar această caracteristică nu este funcţională. O mare parte a primei pagini este

ocupată de o hartă interactivă, ceea ce ar trebui să constituie un punct forte, dar faptul că nu

este complet funcţională o face să devină un neajuns. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul

listei destinaţiilor prezentă în partea stângă a paginii. Printre cele mai mari puncte slabe ale

website-ului se numără faptul că nu toate elementele se încarcă în mod corespunzător, astfel

fiind necesare mai multe refresh-uri pentru o vizualizare completă. În plus, designul folosit

este neprofesionist, conţinând prea multe culori ţipătoare. O altă problemă reiese din

aranjamentul componentelor, atât pe prima pagină, cât şi pe cele secundare, ce mai mare arie

fiind acoperită de o hartă, nu de conţinut text.

Următoarea pagină cu un nume de domeniu relevant este www.greece-online.info.

Acesta este un director online de hoteluri şi servicii specializat pe Grecia. Din păcate, are mai

multe puncte slabe decât favorabile, începând cu un design neatractiv, un banner de calitate

foarte slabă şi o serie de probleme de încărcare a elementelor paginii. În plus, textul existent

nu este aliniat, categoriile de căutare nu au niciun criteriu de aranjare, iar secţiunilor din

meniu fie se repetă sub denumiri diferite, fie sunt complet goale.

Alte două adrese cu denumiri corespunzătoare sunt www.visitgreece.com şi

www.discovergreece.com. Deşi aceste domenii nu mai sunt disponibile pentru a fi cumpărate,

ele nu găzduiesc pentru moment website-uri funcţionale. În cadrul lor se întâlnesc doar

redirecţionări către ale pagini web.

Astfel se poate observa că turismul elen este foarte slab reprezentat în mediul online,

singurul site dedicat în întregime promovării destinaţiei fiind cel aparţinând organizaţiei

naţionale pentru turism. Cea mai mare parte a vizibilităţii Greciei pe Internet se datorează

marilor touroperatori ca îşi promovează mult mai intens ofertele turistice prin intermediul

instrumentelor online.

66

Capitolul 4: PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA PROMOVĂRII

ONLINE A DESTINAŢIEI TURISTICE GRECIA

Deşi având o competitivitate sporită din punct de vedere al calităţii unităţilor şi

serviciilor oferite, Grecia nu are, totuşi, un plan de promovare si marketing turistic foarte bine

dezvoltat şi implementat. Întrucât este destul de dificil să depăşeşti competitori care investesc

sume majore în promovare la nivel internaţional fără eforturi cel puţin similare, se observă

necesitatea unei sporiri a eforturilor şi adaptării metodelor de promovare la cele mai noi

tehnici şi tendinţe existente în domeniu, dar şi la cerinţele consumatorilor produsului turistic

elen.

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia

Oferta de servicii turistice existentă la ora actuală pe piaţă poate fi definită printr-un

grad ridicat de diversitate, tocmai de aceea, pentru a putea fi mai competitivă şi a avea

succes, o destinaţie trebuie să cunoască în detaliu comportamentul şi preferinţele turiştilor

cărora se adresează. În acest scop, autorităţile în domeniu investesc sume importante în

realizarea a numeroase cercetări de piaţă pentru a putea exemplifica în cel mai veridic mod cu

putinţă complexitatea procesului de decizie şi motivaţiile consumatorilor diferitelor produse

şi servicii.

Cercetarea de marketing, cea mai utilă metodă de a eficientiza oferta furnizorilor de

bunuri şi servicii, se poate defini ca „mijloc prin care se definesc noile produse sau se

redefinesc cele deja existente, în scopul adaptării acestora la cerinţele consumatorilor; o

modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de

marketing.”23 Aceasta oferă suport specialiştilor în domeniu pe întreg parcursul desfăşurării şi

implementării planurilor de marketing. În realizarea acesteia se urmăresc o serie de etape

precum definirea problemei, conceperea proiectului de studiu, culegerea informaţiilor, analiza

informaţiilor şi redactarea raportului final.

Fazele de importanţă majoră sunt cea de culegere şi analiză a informaţiilor necesare.

În decursul timpului au fost dezvoltate o serie de metode distincte de obţinere a datelor,

utilizarea lor fiind determinată de specificul cercetării de marketing întreprinse. Printre

acestea se regăsesc metode de observare ce presupun o abordare pasivă a surselor de

informaţie şi metode de anchetă ce implică direct purtătorii de informaţii. Cea mai populară

23 Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia – „Marketing”, Editura ASE, Bucureşti

67

metodă de anchetă o reprezintă chestionarul. Acesta presupune o abordare directă a

persoanelor implicate utilizând tehnici specifice care conduc la dezvăluirea datelor relevante.

Concret, respondenţii sunt invitaţi să răspundă unui set de întrebări atent formulate şi

structurate care definesc complexitatea problemei dezbătute.

Scopul unor astfel de manifestări de marketing poate face referire la imaginea şi

poziţia pe piaţă a produselor şi serviciilor unui furnizor, segmentarea categoriilor de

consumatori sau pot fi simulări ale comportamentului pentru un produs sau serviciu nou,

inovativ. Cunoaşterea răspunsului pieţei la modificări şi adresarea către segmente ţintă face

ca riscul asumat de către furnizori să fie cât mai scăzut.

În ceea ce priveşte destinaţiile turistice, acestea urmăresc atragerea a cât mai mulţi

vizitatori, oferind astfel o varietate de servicii. Cu toate acestea, segmentarea clientelei pentru

o ţară precum Grecia este necesară pentru a se putea stabili natura motivaţiilor turiştilor ce o

vizitează, orientarea fluxurilor turistice, dar şi zonele cu potenţial ridicat de ar putea îmbogăţi

sau înlocui oraşele şi staţiunile deja consacrate.

Concret, chestionarul prezentat celor 50 de respondenţi a vizat atingerea celor mai

importante aspecte cu privire la delimitarea clientelei turismului grecesc prin intermediul a 15

întrebări cu diferite variante de răspuns probabile. Acestea au făcut referire atât la standardele

de viaţă, dar şi la obiceiurile de călătorie şi importanţa influenţei mediului online asupra

opiniei personale, reliefându-se astfel structura formată din trei etape distincte.

Prima categorie de întrebări din cadrul chestionarului a avut o natură personală,

dorindu-se identificarea categoriei de consumatori din care face parte respondentul. Făcând

referire la criterii demografice, sociale şi economice, participanţii au fost împărţiţi în funcţie

de vârstă, sex, venit şi nivel educaţional.

Cea de-a doua etapă a chestionarului s-a axat în mod special pe obiceiurile de

călătorie şi motivaţiile alegerii Greciei ca destinaţie. Aceasta a dorit identificarea punctelor

forte ale ţării, dar şi aspecte personale privind comportamentul turistic. Printre întrebările

prezente în această categorie s-au aflat cele cu privire la motivul alegerii Greciei pentru

petrecerea vacanţei, modalitatea de transport utilizată, categorie de confort a structurii de

primire turistice, durata sejurului, bugetul alocat, destinaţia de vacanţă şi intenţia de a reveni

în Grecia.

Partea finală a setului de întrebări a fost formată din cele care vizau importanţa şi

influenţa activităţii online asupra deciziei de cumpărare a respondenţilor. Aceştia au fost

invitaţi să îşi exprime opinia cu privire la măsura în care Internetul i-a determinat să aleagă

68

Grafic nr. 4.1. Categorii de vârstă

Grecia ca destinaţie, încrederea faţă de sistemele de rezervări online, factorii de influenţă a

deciziei şi reprezentarea actuală a destinaţiei în mediul virtual.

În urma colectării datelor s-a observat o diversitate a segmentelor clientelei ce aleg

Grecia ca destinaţie de vacanţă din punct de vedere demografic, social şi economic. Cu

privire la motivaţiile turistice, acestea au fost preponderent omogene, majoritatea optând

pentru un turism de litoral, cu o durată a sejurului şi un buget mediu. De asemenea,

predomină aprecierile pozitive referitoare la prezenţa online a Greciei, dar se remarcă o

reticenţă în ceea ce priveşte sistemele de rezervări online.

O astfel de analiză a percepţiei destinaţiei în rândul categoriilor de consumatori este

benefică pentru a putea delimita ariile majore de interes. Un prim aspect ar putea face referire

la specializarea mai accentuată a agenţiilor de turism prin restrângerea segmentelor de

consumatori vizate şi reliefarea destinaţiilor cu o cerere mai crescută. În plus, furnizorii de

servicii ar putea adapta oferta în funcţie de aspectele ce aduc cel mai înalt grad de satisfacţie

consumatorilor, sporind valoarea raportului calitate-preţ. Nu în ultimul rând, se observă

necesitatea consolidării brandului turistic şi prezenţei acestuia în mediul online printr-o

campanie de promovare intensivă şi sporirea securităţii tranzacţiilor pe Internet pentru o

creştere a fluxurilor financiare în acest mediu.

Interpretare rezultate chestionar

Prima întrebare a vizat încadrarea

respondenţilor în cinci categorii diferite pe

criteriul vârstei. Se poate observa o majoritate a

persoanelor cu vârste între 19 şi 30 de ani ce aleg

Grecia ca destinaţie de vacanţă, însumând 68%

din totalul celor intervievaţi. Aceasta se poate

datora gradului ridicat de accesibilitate pe care îl posedă destinaţia din perspectiva

consumatorilor români, dar şi posibilităţii de a petrece a unui concediu în afara graniţelor ţării

cu un buget mediu. Categoriile persoanelor cu vârste cuprinse între 31 şi 45 de ani şi 46 şi 60

ani au înregistrat ponderi de 14 procente, cauzele putându-se referi la posibilitatea alegerii

altor destinaţii, neexistând constrângeri de buget majore, dar şi o reorientare a intereselor

personale. Grupurile ce au înregistrat ponderile cele mai scăzute, de doar 2 procente, au fost

cele ale persoanelor de sub 18 ani şi peste 60 ani. Această situaţie poate, de asemenea, fi

atribuită limitărilor financiare, dar şi gradului mai redus de mobilitate a celor cu vârstă mai

înaintată, aceştia considerând distanţa până la destinaţie un impediment major.

69

2%

68%

14%

14%

2%

Categorii de vârstă

Sub 18 ani19-30 ani31-45 ani46-60 aniPeste 60 ani

Cea de-a doua întrebare a

chestionarului a vizat segmentarea

persoanelor în funcţie de sex. Din

totalul celor 50 de respondenţi s-a

înregistrat o preponderenţă a

persoanelor de sex feminin însumând

76 de procente, în ce bărbaţii au

acumulat un total de 24%. Aceasta se

poate datora preferinţelor persoanelor de

sex feminin de a se bucura de clasica vacanţă de litoral, dar şi de o afinitate mai accentuată a

acestora faţă de moştenirea culturală a ţării. Un alt motiv ar putea fi pus pe seama dezvoltării

centrelor urbane greceşti care dau posibilitatea organizării unor sesiuni intense de

cumpărături şi atrag prin intensitatea manifestărilor culturale frecvente.

Întrebarea numărul trei a urmărit

încadrarea participanţilor în categorii

distincte conform criteriului veniturilor

lunare. Ponderea cea mai ridicată a fost

înregistrată în rândul celor cu venituri

cuprinse între 1.001 şi 2.500 lei, aceştia

reprezentând 52% din totalul

respondenţilor. Astfel este evidenţiat

gradul ridicat de accesibilitate pentru

persoane cu un venit mediu, fapt ce a

favorizat dezvoltarea unui intens turism de masă. Persoanele cu un venit lunar de sub 1.000

lei au însumat 30% din răspunsuri, reliefând astfel competitivitatea destinaţiei şi în sectorul

economic al industriei turismului. Categoriile celor cu venituri între 2.501 şi 4.000 lei şi peste

4.000 lei au înregistrat procentaje de 14%, respectiv 4%, situaţie datorată preferinţei mai

accentuate pentru pachete turistice individualizate în detrimentul celor clasice, dar şi unui

grad mai ridicat de specificitate al serviciilor căutate.

70

24%

76%

Segmentare pe sexe

MasculinFeminin

Grafic nr. 4.2. Segmentare pe sexe

30%

52%

14%

4%

Venitul lunar

Sub 1.000 lei

1.001-2.500 lei

2.501-4.000 lei

Peste 4.000 lei

Grafic nr. 4.3. Venitul lunar

Scopul celei de-a patra întrebări a fost segmentarea respondenţilor în funcţie de ultima

instituţie de învăţământ absolvită.

Categoriile dominante au fost

absolvenţii de liceu cu bacalaureat şi

cei de universitate, cu procentaje de

30%, respectiv 42%. Această situaţie

reliefează importanţa învăţământului

în procesul de decizie şi în modelarea

comportamentului turistic. În ceea

ce priveşte celelalte categorii,

călătoria în Grecia poate fi considerată mai puţin atractivă datorită obişnuinţei de a călători în

interiorul graniţelor ţării şi lipsei de informare pe de o parte, cât şi dorinţei de originalitate şi

unei deschideri mai mari spre destinaţii mai exclusiviste, pe de alta parte.

Întrebarea cu numărul cinci a fost cea care a deschis categoria celor care au vizat

motivaţiile şi obiceiurile de călătorie, având ca scop determinarea avantajelor destinaţiei din

perspectiva consumatorilor români. Acceptând multiple variante de răspuns, au fost

înregistrate 147 de opinii din partea

celor 50 de participanţi. Conducând în

topul motivaţiilor turiştilor de alegere

a Greciei ca destinaţie de vacanţă,

calitatea apei şi a plajelor a înregistrat

o pondere de peste 23% confirmând

astfel potenţialul destinaţiei, dar şi

utilitatea eforturilor autorităţilor elene

cu privire la amenajarea, întreţinerea

şi certificarea zonei de coastă.

Urmată de calitatea serviciilor, cu 17 procente, aceasta arată că un aspect important al

experienţei turistice greceşti îl reprezintă oferirea celui mai înalt grad de satisfacţie turiştilor.

Cu puţin sub 16% se situează nivelul preţurilor şi obiectivele turistice, astfel fiind adus în

prim plan faptul că turismul elen a avut foarte mult de câştigat oferind acces la vasta lor

moştenire culturală unor largi categorii de turişti. Următoarele aspecte menţionate de

respondenţi au făcut referire la distanţa până la destinaţie şi la ospitalitatea localnicilor. În

vreme ce primul aspect nu poate intra în topul motivaţiilor altor naţiuni, cel de-al doilea

relevă faptul că turismul a devenit o tradiţie pentru societatea elenă. Printre ultimele

71

4%

30%

12%

42%

4%

8%

Ultima instituţie de învăţământ absolvită

Studii medii fără bacalaureat

Liceu cu bacalaureat

Studii postliceale

Universitate

Master

Studii post-universitare

Grafic nr. 4.4. Ultima instituţie de învăţământ absolvită

15.7%

23.1%

10.2%15.7%

10.2%

6.1%

17.0%

2.0%

Motivația de a călători în Grecia

Nivelul preţurilor

Calitatea apei şi a plajelor

Distanţa până la destinaţie

Obiective turistice

Ospitalitatea localnicilor

Calitatea infrastructurii turistice

Calitatea serviciilor

Altele

Grafic nr. 4.5. Motivaţia de a călători în Grecia

menţionate s-au aflat calitatea infrastructurii turistice şi motive de natură personală cum ar fi

rudele stabilite pe teritoriul Greciei sau decizia grupului de călătorie.

Cea de-a şasea întrebare a vizat împărţirea respondenţilor în patru categorii conform

modalităţii de transport alese. Cu un

procentaj de 46%, sejururile cu autocarul

s-au detaşat faţă de celelalte, accentuând

astfel preponderenţa unui turism de masă,

cu buget redus. Un alt avantaj din acest

punct de vedere îl reprezintă distanţa

redusă între reşedinţă şi destinaţie. Tot

datorită acesteia, următoarea categorie

predominantă este aceea a persoanelor care au ales autoturismul propriu ca mod de transport,

sporindu-se astfel gradul de independenţă şi de mobilitate la destinaţie. La o diferenţă de doar

două procente, se află persoanele care au ales avionul. Deşi distanţa permite deplasarea pe

cale rutieră fără probleme, avantajele transportului aerian nu pot fi ignorate, confortul mai

sporit şi durata mult diminuată fiind considerentele principale ale alegerii acestui mod de

deplasare. Trenul nu a fost ales de nicio persoană intervievată reliefând astfel faptul că

dezvoltarea intensă a celorlalte tipuri de transport a dus la un declin accentuat al sectorului

feroviar.

Întrebarea numărul şapte s-a axat pe

segmentarea respondenţilor în funcţie de

tipul structurii de primire turistică ales. Şi

de această dată predomină cele de

categorie medie cu 52 de procente din

total, argument al turismului de masă.

Urmate de hotelurile de 4 stele cu 36% şi

cele de 5 stele cu 10%, se observă totuşi

tendinţa de a dori un confort sporit, diferenţa dintre acestea două fiind dată de tarifele

practicate, mai mult decât de varietatea sau calitatea serviciilor. La polul opus se află unităţile

din categoria economic ale căror caracteristici sunt inferioare celor din alte destinaţii de

vacanţă.

72

28%

46%

26%

Modalități de transport

Autoturism propriu Autocar

Tren Avion

Grafic nr. 4.6. Modalităţi de transport

2%

52%36%

10%

Structuri de cazare

Economic 3 Stele 4 Stele

5 Stele

Grafic nr. 4.7. Structuri de cazare

Cea de-a opta întrebare a făcut referire la durata sejurului petrecut în Grecia. Se

observă preponderenţa sejururilor de 6-

10 zile ce deţin 66% din total, acestea

intrând în categoria pachetelor turistice

cu autocarul preferate de turismul de

masă. La o diferenţă semnificativă se află

cele de 3-5 zile ce însumează 26%,

dezvoltarea acestora putându-se datora

vacanţelor de tip city break ce au

cunoscut o mare popularitate în ultimii

ani la nivel global. Vacanţele cu o

durată mai extinsă au însumat doar 8 procente datorită lipsei de timp liber, dar şi segmentării

acestuia pe parcursul întregului an.

Întrebarea cu numărul nouă a avut în vedere formarea a trei categorii de persoane

depinzând de bugetul alocat vacanţei. Deşi conform răspunsurilor anterioare s-a remarcat

preferinţa pentru sejururi de nivel mediu, bugetul alocat acestora se încadrează între 501-

1.000 €/persoană. Se poate afirma că majoritatea respondenţilor au alocat sume mai mari

bunurilor şi serviciilor conexe

considerând că acestea le-ar putea

aduce un grad mai sporit de

satisfacţie. Cu toate acestea, 42%

dintre persoanele participante au

afirmat că bugetul lor s-a aflat sunt

500 €/persoană, încă o dovadă a

înfloririi Greciei ca destinaţie

pentru masele de turişti. Doar 10%

din respondenţi au alocat peste

1.000 €/persoană sejurului, aceştia fiind cei pentru care confortul şi exclusivismul deţin o

importanţă mai accentuată în ceea ce priveşte alegerea vacanţei.

Scopul celei de-a zecea întrebări a fost stabilirea principalelor puncte de atracţie ale

turismului elen din perspectiva consumatorilor români. A fost posibilă alegerea mai multor

variante dintre cele propuse, cumulându-se astfel 98 de răspunsuri. Principala zonă de

73

26%

66%

8%

Durata sejurului

3-5 zile 6-10 zile

11-14 zile Peste 14 zile

Grafic nr. 4.8. Durata sejurului

42%

48%

10%

Bugetul alocat

Sub 500 €/persoană

501-1.000 €/persoană

Peste 1.000 €/persoană

Grafic nr. 4.9. Bugetul alocat

Grafic nr. 4.10. Destinaţii

atracţie, cu 19,4%, o reprezintă

Paralia Katerini, aflată în mod

frecvent în ofertele agenţiilor de

turism la tarife foarte accesibile. Deşi

diferit ca standarde, locul al doilea

este ocupat de Santorini, preferat de

cei cu un buget mai ridicat şi care

urmăresc un grad mai înalt al

autenticităţii experienţei turistice

greceşti. Acesta este urmat de insula Corfu, cu 17,3 procente, destinaţie foarte populară în

rândul tinerilor având una dintre cele mai intense vieţi de noapte de pe întreg teritoriul ţării.

Zonele urbane precum Atena sau Salonic cunosc o popularitate mai scăzută faţă de staţiunile

de vacanţă, fiind prezente în oferta agenţiile ca excursii adiţionale sejurului propriu-zis.

Intenţia de a reveni în Grecia a

fost înregistrată cu ajutorul întrebării cu

numărul unsprezece. Cu o majoritate

covârşitoare, 80% dintre persoanele

participante la chestionar au afirmat că

doresc să revină pe teritoriul elen.

Aceasta este o dovadă a competitivităţii

destinaţiei ale cărei servicii, avantaje

naturale, ospitalitate şi calitate a

prestării conduc la loializarea

clientelei. Cei care nu exclud posibilitatea revenirii însumează 16 procente. Din această

categorie fac parte persoane care au rămas cu o impresie plăcută asupra ţării, dar care caută

diversitate. Cu doar 4 procente, persoanele care au respins ideea unei noi vizite în Grecia pot

fi cele care au avut parte de neplăceri pe parcursul sejurului sau cei care doresc ca experienţa

turistică să fie una complet diferită de fiecare dată.

Întrebarea numărul doisprezece face legătura între Grecia ca şi destinaţie turistică şi

influenţa exercitată de mediul online asupra popularităţii sale. 38% dintre participanţi afirmă

că au fost influenţaţi de informaţiile din spaţiul virtual în procesul de decizie, deşi aceasta nu

a fost una hotărâtoare, fiind urmaţi de 40% care susţin că Internetul a ajutat mult sau foarte

mult. La cealaltă extremă se află 22% dintre respondenţi ce nu au considerat activitatea

74

18.4%

17.3%

12.2%19.4%

8.1%

13.3%

11.3%

Destinații

Santorini Corfu Creta

Paralia Katerini Atena Salonic

Altele

80%

4%

16%

Intenția de a reveni în Grecia

Da Nu

Poate

Grafic nr. 4.11. Intenţia de a reveni în Grecia

Grafic nr. 4.12. Influenţa Internetului

online ca fiind parte importantă a

alegerii destinaţiei. Această situaţie

accentuează necesitatea promovării

şi menţinerea actualităţii

informaţiilor din spaţiul virtual

întrucât un număr din ce în ce mai

mare de persoane sunt influenţate

de ceea ce întâlnesc în căutările pe

Internet.

Cea de-a treisprezecea întrebare a făcut referire la modul de achiziţionare a vacanţei.

Agenţiile de turism specializate încă deţin monopolul din acest punct de vedere, însumând 72

de procente din totalul răspunsurilor celor 50 de respondenţi, în vreme ce doar 28% dintre

aceştia au apelat la o rezervare online

pe cont propriu. Întrucât România se

află la începuturile comerţului online se

remarcă un înalt grad de reticenţă cu

privire la sistemele de achiziţie ale

pachetelor de vacanţă pe cont propriu,

dar acest domeniu va cunoaşte o

înflorire accentuată dacă se iau în

considerare tendinţele actuale la nivel

global. Aşa cum se poate observa, pentru majoritatea turiştilor români în momentul de faţă,

contactul cu specialişti din cadrul agenţiilor de turism oferă un grad mai ridicat de siguranţă.

Scopul întrebării cu numărul paisprezece a fost segmentarea celor intervievaţi în

funcţie de factorii de influenţă ai alegerii destinaţiei de vacanţă. Aceştia au putut alege

multiple variante dintre cele propuse precum familia şi prietenii, reţelele de socializare,

website-urile de recenzii, personalităţi mondene sau lipsa influenţei acestora. Din totalul de

66 de răspunsuri, 53% au considerat familia şi prietenii ca fiind principala sursă de opinii

asupra destinaţiei vizate. Cu peste 30 de procente, mediul online, concretizat în reţele de

75

6%

16%

38%

30%

10%

Influenţa Internetului

Deloc Puţin

Moderat Mult

Foarte mult

28%

72%

Modalitatea de achiziţie a vacanţei

Rezervare online pe cont propriuAgenţie specializată

Grafic nr. 4.13. Modalitatea de achiziţie a vacanţei

Grafic nr. 4.14. Factori de influenţă a deciziei

socializare şi paginilor web cu

recenzii, a fost cel de-al doilea

factor de influenţă ales, în vreme ce

nimeni nu a ales varianta

„Personalităţi mondene”, iar 16,7%

susţin că deciziile au fost luate în

mod independent. Concluzionând

se poate spune că în alegerea

destinaţiei de vacanţă primează opiniile persoanelor apropiate, cu gusturi similare, deşi nici

impresiile exprimate online de cei care au experimentat o anumită destinaţie nu sunt complet

ignorate.

Finalul chestionarului a făcut referire la aprecierile respondenţilor cu privire la

reprezentarea actuală a Greciei în mediul online. 58% dintre participanţi au afirmat că

prezenţa destinaţiei în spaţiul virtual este una bună, iar 26 de procente ca fiind acceptabilă.

Aceasta reprezintă un punct de

plecare pozitiv, dar pentru care este

loc de îmbunătăţiri. Întrucât

activitatea online este într-o continuă

dezvoltare, o campanie mai extinsă

de promovare în acest mediu nu

poate decât să aducă beneficii

destinaţiei.

4.2 Prezentarea website-ului propus

Marketingul turistic online este o activitate recent intrată în atenţia specialiştilor, care

se bucură de o importanţă din ce în ce mai accentuată. Beneficiile unei campanii de

promovare în mediul virtual devin recunoscute la scară largă şi o mare parte a autorităţilor

naţionale din domeniul turistic îşi îndreaptă eforturile spre acestea. Eficienţa acestora depinde

76

53.0%

12.1%

18.2%

16.7%

Factori de influență a deciziei

Familie şi prieteni

Reţele de socializare

Website-uri de recenzii

Personalităţi mondene

Nu sunt influenţat de aceşti fac-tori

2%

4%

26%

58%

10%

Reprezentarea Greciei în spațiul virtual

Foarte slabă Slabă

Acceptabilă Bună

Foarte bună

Grafic nr. 4.15. Reprezentarea Greciei în spaţiul virtual

de capacitatea de adaptare la schimbările apărute, dar şi de ingeniozitatea creatorilor şi

abilitatea de a individualiza produsul turistic naţional faţă de concurenţă.

Website-ul propus are ca scop creşterea vizibilităţii Greciei ca şi destinaţie turistică în

mediul online. Se doreşte ca, alături de pagina oficială a Greek Tourism Organisation,

propunerea actuală să confere un plus de popularitate destinaţiei turistice. Proiectul se

bazează pe promovarea pe Internet a ţării în ansamblul său, punând la dispoziţia utilizatorilor

două arii distincte de navigare pentru o experienţă cât mai completă.

Accesarea site-ului se va realiza prin intermediul unui landing page ce va avea ca scop

delimitarea celor două secţiuni principale ale proiectului. Imaginea unui apus de soare în

apele mării îi va întâmpina pe vizitatori. Partea superioară va reprezenta accesul spre

secţiunea informativă a paginii web, în vreme ce partea inferioară va face trecerea spre aria

de recenzii şi impresii de călătorie ale persoanelor care s-au bucurat anterior de experienţa

turistică elenă.

Pagina de informare va avea un design minimalist, punându-se un accent deosebit pe

accesibilitate. Va cuprinde patru secţiuni: Home, Heritage, Destinations şi Activities. Prima

dintre cele menţionate va cuprinde informaţii şi imagini reprezentative pentru destinaţie.

Printre acestea se vor număra articole de specialitate pe teme turistice, preluări din presa

internaţională, referiri la diferitele premii şi topuri în care destinaţia este prezentă. În plus, nu

va lipsi un calendar de evenimente care să cuprindă cele mai importante manifestări artistice

sau culturale ce urmează să aibă loc pe teritoriul elen. Nu în ultimul rând, tot pe această primă

pagină se vor regăsi informaţii utile cu privire la organizarea sejurului în Grecia: moduri de

transport, documente necesare, cazare, prognoza meteo, etc. Secţiunea Heritage îi va ajuta pe

utilizatori să pătrundă mai în profunzime experienţa turistică grecească. Astfel se vor

prezenta elemente de geografie generală a destinaţiei, o scurtă trecere în revistă a istoriei

elene, cât şi informaţii cu privire la cultura şi civilizaţia Greciei (religie, obiceiuri, tradiţii).

Pagina Destinations va cuprinde o hartă interactivă a ţării, iar prin accesarea diferitelor

regiuni va conduce utilizatorii spre articole de prezentare ale fiecăreia. În plus, sub aceasta va

exista o secţiune ce va cuprinde descrierea celor mai populare cinci regiuni confom vizitelor

înregistrate. Secţiunea Activities cuprinde recomandări cu privire la cele mai bune oferte

pentru practicarea sporturilor, atât acvatice, cât şi pe uscat, tururi tematice (drumul vinului,

drumul măslinelor, circuite culturale), centre spa şi wellness şi cele mai populare centre

comerciale şi puncte de atracţie ale vieţii de noapte.

Cea de-a doua parte a proiectului cuprinde pagina de recenzii şi impresii de călătorie.

Aceasta va păstra design-ul simplist pentru uşurinţă în navigare, cuprinzând cinci secţiuni

77

principale: Accommodation, Food & Beverage, Transport, Leisure şi Forum. Conţinutul

acesteia va fi realizat de utilizatori, oferindu-le posibilitatea de a acorda note, încărca

fotografii, publica articole şi participa la discuţiile din cadrul forumului. Prima pagină a

acestei secţiuni va cuprinde o parte a celor mai recente articole şi recenzii publicate,

indiferent de categoria din care fac parte, urmată de top cinci ale celor mai apreciate unităţi

din fiecare categorie. Secţiunile Accommodation, Food & Beverage, Transport şi Leisure vor

fi construite în mod similar, oferind utilizatorilor posibilitatea de a evalua calitatea serviciilor

oferite de diferitele unităţi, adăugarea de comentarii cu privire la aspectele pozitive sau

negative ale experienţelor proprii, încărcarea de poze personale, cât şi îmbunătăţirea bazei de

date cu locaţii noi. Secţiunea Forum se va adresa în totalitate vizitatorilor, punând la

dispoziţia acestora spaţiul necesar schimburilor de opinii cu privire la diferite aspecte ale

experienţei turistice elene, fiind şi un prilej pentru cei ce îşi plănuiesc prima vacanţă în Grecia

de a afla cele mai populare puncte de atracţie.

La crearea proiectului au fost utilizate mai multe limbaje de programare precum Html,

Php, MySQL şi JavaScript. Html sau Hyper Text Markup Language este un limbaj care

indică modul în care va apărea o pagină web. Documentele prin intermediul cărora se crează

o pagină Html sunt de tip text şi conţin diferite „tag-uri” sau coduri pe care browserul de

Internet le interpretează pentru a afişa pagina web. Extensia fişierelor de acest tip trebuie să

fie htm sau html. Php-ul este un limbaj de programare, mai complex decât Html-ul, care

permite programatorilor să genereze pagini dinamice într-un timp scurt. Printre cele mai

populare caracteristici ale Php-ului se numără reducerea timpului de realizare al unor

website-uri complexe, adaptarea experienţei utilizatorilor în funcţie de obiceiurile de

comportament în mediul virtual, posibilitatea creării de numeroase instrumente online şi

dezvoltarea magazinelor virtuale. MySQL reprezintă un program de realizare a bazelor de

date online. Cu o arie largă de acoperire, programul permite interacţiunea dinamică a

utilizatorilor cu baza de date a paginii web, căutări specializate şi o vizualizare

individualizată a rezultatelor necesare. JavaScript este un limbaj de programare interpretativ

bazat pe obiecte care cunoaşte o aplicativitate extinsă. Este folosit pentru a introduce

elemente multimedia întrucât permite editarea acestora, pentru a crea pagini web dinamice,

individualizate pentru fiecare utilizator şi pentru a interacţiona cu vizitatorii prin procesarea

informaţiilor primite de la aceştia.

Cerinţe tehnice website

Platforma online va fi realizată conform principiului KISS (Keep It Straight Simple)

cu următoarele cerinţe tehnice minimale:

78

platformă full CMS,

search engine cu filtre,

sistem de prevenire şi combatere a riscurilor de securitate;

furnizare de rapoarte lunare sau la cererea Autorităţii Contractante Google Analytics

sau similar, precum şi privind numărul de accesări, numărul de utilizatori unici în

funcţie de nivelul de acces.

Performanță:

Timpul mediu de încărcare a unei pagini: max. 5 sec. în funcţie de tipul de conexiune

la internet de care dispune vizitatorul;

Număr mediu de utilizatori concurenţi:1000;

Număr minim de cereri/minut: 1000;

Disponibilitate 99.9% (sau 24/7 exclusiv perioadele de mentenanţă);

Capacitatea de a răspunde într-un timp rezonabil unui număr de cel puţin 5.000 de

vizitatori unici pe lună pentru pagina de internet;

Capacitatea de a suporta cel puţin 20 de utilizatori interni cu diverse roluri inclusiv de

administrare;

Capacitatea de a suporta perioade lungi de trafic intens;

Platforma online va fi configurată astfel încât să ofere protecţie pentru următoarele

vulnerabilităţi:

Cross-site scripting (XSS) și reflected (RXSS)

Information leakage

Content spoofing

Predictable resource location

SQL injection

Insufficient authentication

Insufficient authorization

Abuse of functionality

Directory indexing

HTTP response splitting

Alte vulnerabilităţi cunoscute ale programelor utilizate în dezvoltarea platformei.

Site-ul web este realizat asigurând existenţa a 3 nivele de acces:

79

Administrator este nivelul de acces la ,,interfaţa administrator” cu drepturi absolute

asupra interfeţei administrator şi a datelor bazei de date. Acest nivel de acces dispune

de toate drepturile funcţionale: gestiune structură site, gestiune comentarii, gestiune

conţinut, gestiune pagină principală, gestiune utilizatori, reorganizarea informaţiei,

vizualizare informaţie statistică, etc.

User este un nivel de acces cu drepturi limitate la postare şi editare de articole.

Administratorul va putea oferi fiecărui User nou definit, dreptul de a posta articole

doar în categorii predefinite ale site-ului, selectabile de către Administrator.

Utilizator Internet – reprezintă cel mai limitat nivel de acces care poate accesa doar

interfaţa publică a site-ului, naviga, descărca documente publice, trimite comentarii

sub formă de mesaje e-mail.

Autentificarea utilizatorilor se va face prin introducerea datelor înregistrate în

câmpurile „cont” şi „parolă”, drepturile utilizatorilor fiind alocate în conformitate cu

nivelurile de acces. Va fi inclusă o secţiune pentru înregistrare utilizatori noi şi respectiv tip

„am uitat parola”.

Platforma online conţine module care înregistrează în mod automat oricare accesare a

conţinutului site-ului din afară. Acest lucru va fi folosit atât pentru vizualizarea statisticii

popularităţii site-ului în ansamblu şi a rating-ului şi popularităţii fiecărei pagini în parte, cât și

pentru a reprezenta un instrument de monitorizare şi vizualizare a totalităţii utilizatorilor şi

timpului când au accesat diferite compartimente ale site-ului, lucru binevenit pentru auditul

securităţii site-ului. De asemenea, se va înregistra un log cu întreaga activitate a operatorilor –

Session management, Login history. Platforma online suportă comunicaţii software prin

protocol criptat; parolele introduse în scopul realizării login-ului administratorilor vor fi

criptate MD5. Conţinutul va fi optimizat pentru utilizarea browser-elor: Internet Explorer,

Firefox, Opera, Chrome, Safari.

Cerinte Server:

PHP – 5.3 +

MySQL – 5.0.4 +

Apache (cu mod_mysql, mod_xml, si mod_zlib) – 2.x +

Memorie: Min 1 GB

Procesor (nuclee) – 1

Spatiu de stocare minim: 50 GB

80

Pentru ca actualul proiect să atingă maximul de eficienţă în ceea ce priveşte

promovarea în mediul online, se vor utiliza tehnici specifice precum SEO şi servicii precum

Google AdWords şi Google AdSense. Search Engine Optimization (SEO) reprezintă

optimizarea unui site pentru listarea în zona cu rezultate organice (anunţuri neplătite) ale

motoarelor de căutare. Aceasta se realizează prin intermediul unei serii de tehnici precum

crearea unui titlu de pagină unic, îmbunătăţirea structurii adreselor URL, simplificarea

navigării pe site, creşterea calităţii conţinutului şi optimizarea imaginilor. O altă variantă ce

poate fi folosită pentru promovarea în cadrul motoarelor de căutare este SEM (Search Engine

Marketing). Acesta este marketingul online prin link-uri sponsorizate pe motoarele de

căutare. Cea mai frecventă practică este PPC (Pay Per Click), formă de promovare virtuală în

care se plăteşte o anumită sumă de fiecare dată când o persoană dă click pe un anunţ. Cel mai

popular serviciu de acest tip îl reprezintă Google AdWords. Motivele preferinţei accentuate

pentru acest serviciu derivă din sfera beneficiilor pe care AdWords le conferă paginii web:

este un sistem simplu şi uşor de folosit, oferă multe opţiuni de targetare, deţine diferite tipuri

de formate, produsul este prezentat în faţa unei audienţe largi, are un grad sporit de

flexibilitate, afişarea anunţurilor realizându-se aproape imediat după activarea serviciului,

oferă un control ridicat asupra campaniei de promovare, bugetul acestia putând fi modificat

oricând. Un alt serviciul de promovare oferit de Google este AdSense. Prin intermediul

acestuia proprietarii de site îşi înscriu paginile web într-o bază de date pentru a se putea afişa

anunţuri pe ele, aceştia fiind plătiţi pentru fiecare click. Toate aceste tehnici şi instrumente au

ca scop creşterea vizibilităţii website-ului în cadrul motoarelor de căutare şi asigură un loc

printre primele rezultate generate de acestea.

Astfel, acest proiect doreşte să ofere sprijin celui iniţiat de autorităţile elene şi să

îmbine elemente pozitive întâlnite în conţinutul altor pagini într-un singur website complet,

interactiv şi specilizat pe prezentarea experienţei turistice greceşti. Primul avantaj face

referire la promovarea destinaţiei turistice în sine, nu a diferiţilor antreprenori locali. Din

acest punct de vedere se va putea individualiza faţă de paginile existente. Pe de altă parte, va

oferi utilizatorilor informaţii foarte complete, punând la dispoziţia acestora atât date oficiale,

cât şi impresii de călătorie. Din aceasta derivă gradul sporit de dinamism şi interactivitate al

paginii ceea ce o diferenţiază de pagina oficială a Greek Tourism Organisation. În plus, în

conceperea proiectului, un interes sporit se va acorda facilităţii în utilizare. Aceasta va

permite o navigare uşoară prin conţinutul site-ului pentru toţi vizitatorii, indiferent de nivelul

de experienţă şi cunoştinţe în domeniul tehnologiei informaţiei. Un alt aspect pozitiv al

proiectului îl reprezintă actualitatea datelor utilizate. Pentru a menţine interesul publicului

81

pentru pagină, conţinutul acesteia va fi revăzut şi îmbunătăţit constant pentru a răspunde

cerinţelor vizitatorilor.

82

Concluzii

Grecia este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale Europei, fapt

confirmat de capacitatea sa de a se păstra în topul preferinţelor consumatorilor internaţionali

în ciuda situaţiei economice precare. Deşi ultimii ani au fost destul de nefaşti pentru

destinaţie, a reuşit să îşi menţină serviciile turistice furnizate la cel mai înalt nivel, reliefându-

se astfel importanţa majoră acordată de autorităţi acestui sector economic.

Versatilitatea sa din punct de vedere al industriei turismului şi călătoriilor a făcut ca

impactul economic al acestei arii de activitate să fie totuşi unul major şi în ultimii ani. Chiar

dacă inferior perioadei anterioare crizei financiare mondiale, dependenţa destinaţiei de

veniturile turistice este încă foarte importantă.

Competitivitatea pieţei în această perioadă a crescut simţitor, ceea ce a făcut ca

destinaţii similare să acapareze fluxuri din ce în ce mai numeroase de turişti. Principala cauză

a acestei situaţii fiind sumele majore investite în promovare şi popularizarea imaginii

destinaţiilor. Tocmai de aceea, diferenţierea între destinaţii a trecut din sfera serviciilor

oferite în cea a ariei de acoperire a campaniilor de promovare la nivel internaţional.

Internetul oferă în acest sens o soluţie simplă şi eficientă pentru creşterea popularităţii

brandului turistic naţional şi individualizarea produsului turistic. În ceea ce priveşte statul

elen, eforturile autorităţii naţionale pentru turism sunt însă insuficiente, observându-se

necesitatea unei abordări mai agresive şi mai extinse a diferitelor medii de promovare.

Proiectul propus anterior are ca scop susţinerea eforturilor Greek Tourism Organisation şi

promovarea mai intensă a destinaţiei prin crearea unui spaţiu interactiv de prezentare şi

publicitate pentru Grecia.

Concluzionând, potenţialul turistic sporit al Greciei face din ea un candidat important

la locurilor fruntaşe ale topurilor europene şi mondiale, promovarea sa putând fi cheia

succesului acestui sector economic şi al bunăstării afacerilor locale în domeniu.

83

Bibliografie

1. Briggs Susan, Successful Web Marketing for the Tourism and Leisure Sectors, Editura

Kogan Page Business Books, Massachusetts, 2001

2. Buhalis Dimitrios, E-Tourism: Information Technology for Strategic Tourism

Management, Editura Prentice Hall, Harlow 2003

3. Bulborea Ion, Microeconomie şi macroeconomie, Editura Pro Universitaria, Ediţia a

Va, Bucureşti, 2010

4. Collins Charles, Google AdSense Basics, Editura Free Rein Media, LLC, 2013

5. Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, Ediţia a Va, Bucureşti,

2008

6. Gordon Sharon, Greece, Editura Marshall Cavendish Corporation, 2004

7. Kotler Philip, Marketing for Hospitality & Tourism, Editura Prentice Hall, Ediţia a

Va, 2009

8. Ledford Jerri, Google AdSense for Dummies, Editura For Dummies, 2008

9. McCabe Scott, Marketing Communications in Tourism and Hospitality, Editura

Routledge, Nottingham, 2008

10. Zaharia Marian, Economia serviciilor, Editura Universitară, Ediţia a IIa, Bucureşti,

2005

11. Zaharia Marian, Economia serviciilor. Aplicaţii şi studii de caz, Editura Universitară,

Ediţia a IIa, Bucureşti, 2005

12. Zirra Daniela, Microeconomie şi Macroeconomie. Aplicaţii, Editura Universitară,

Bucureşti, 2009

13. Conrady Roland, Martin Buck, Trends and Issues in Global Tourism 2011, Editura

Springer, 2011

14. DuBois Jill, Skoura Xenia, Gatsaniti Olga, Greece, Editura Marshall Cavendish

Corporation, 2003

15. Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria

turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008

16. Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz în

industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006

17. Goeldner R. Charles, Ritchie JR Brent, Tourism: Principles, Practices, Philosophies,

Editura John Wiley & Sons, Ediţia a XIIa, 2011

84

18. Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia, Marketing, Editura ASE, Bucureşti,

2002

19. Mills E. Juline, Law Rob, Handbook of Consumer Behavior, Tourism, and the

Internet, Editura Routledge, 2005

20. Prideaux Bruce, Moscardo Gianna, Laws Eric, Managing Tourism and Hospitality

Services: Theory and International Applications, Editura CAB International, 2006

21. Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste şi

aplicaţii, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010

22. Sion Beatrice, Mihălcescu Cezar, Titrade Cristina, E-tourism - Tehnologia informaţiei

în firmele de turism, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2009

23. Smedescu Ion, Raţiu Monica Paula, Negricea Costel Iliuţă, Bazele Maketingului,

Editura Universitară,

24. Enciclopedia Britannica

25. Engage Academy – Google AdWords Fundamentals Course – Kondiment

26. Hellenistic Statistical Authority - Survey on the Use of Information and

Communication Technologies by Households: 2012

27. UNWTO Tourism Factbook

28. UNWTO Tourism highlights 2009-2011

29. www.wttc.org

30. www.visitgreece.gr

31. www.onlinegreece.gr

32. www.greece-online.info

33. www.discover-greece.gr

34. www.visitgreece.com

35. www.discovergreece.com

36. http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/2006/71383.htm

37. http://en.wikipedia.org/wiki/Greece

38. http://www.holidayreview.ro/Articol-stire-Insule-Grecia-Arhipelaguri-importante-si-

destinatii-populare-Grecia

39. http://www.greeka.com/blue-flag-beaches.htm

40. http://www.greeka.com/greece-beaches.htm

41. http://www.fivestaralliance.com/luxury-hotels/81/europe/Greece

42. http://www.despre-turism.ro/grecia-o-retea-hidrografica-ideala-pentru-sporturile-de-

apa/

85

43. http://www.apropo.ro/apropouri/turismul-religios-intre-relaxare-si-credinta-8331242

44. http://en.wikipedia.org/wiki/Meteora

45. http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Greece

46. http://www.emarketer.com/Webinar/Digital-Advertising-Trends-2013/4000064

47. http://www.infinitee.com/brand-building-strategies-blog/bid/62829/5-Advertising-

and-Marketing-Trends-for-2013

48. http://www.ukessays.com/essays/tourism/tourism-industry-of-greece.php

49. http://www.docstoc.com/docs/20145458/SWOT-Analysis-of-Tourism-supply

50. http://www.slideshare.net/shailesh66/ppt-presentation-of-swot-analysis-of-greece-

italy

51. http://gunkelweb.com/coms647/articles/html_basics.pdf

52. http://www.risingheights.com/document/php_tizag_tutorial.pdf

53. http://downloads.mysql.com/docs/mysql-tutorial-excerpt-5.1-en.pdf

54. http://www.ohio.edu/technology/training/upload/java-script-reference-guide.pdf

55. http://static.googleusercontent.com/external_content/untrusted_dlcp/www.google.ro/

en/ro/intl/ro/webmasters/docs/search-engine-optimization-starter-guide-ro.pdf

86

Anexe

Anexa nr. 1 Harta fizică a Greciei

Anexa nr. 2 Principalele arhipelaguri ale Greciei

87

Anexa nr. 3 Date preluate de pe The World Bank Databank

Anexa nr. 4 Complexul Monahal Meteora

88

89

Anexa nr. 5 Muntele Athos

Anexa nr. 6 Atena

90

Anexa nr. 7 Acropole

Anexa nr. 8 Ruinele Akrotiri din Santorini

91

Anexa nr. 9 Teatrul din Epidaur

Anexa nr. 10 Palatul Marilor Maeştri din Rhodos

92

Anexa nr. 11 Ruinele din Delphi

Anexa nr. 12 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2009

93

Anexa nr. 13 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2010

Anexa nr. 14 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2011

94

Anexa nr. 15 Date preluate din UNWTO Tourism Factbook

95

Anexa nr. 16 Date preluare de pe www.wttc.org

96

Anexa nr. 17 Prezentarea website-ului www.visitgreece.gr

97

Anexa nr. 18 Prezentarea website-ului www.onlinegreece.gr

98

Anexa nr. 19 Prezentarea website-ului www.discover-greece.gr

99

Anexa nr. 20 Prezentarea website-ului www.greece-online.info

100

Anexa nr. 21 Prezentarea website-ului www.visitgreece.com

Anexa nr. 22 Prezentarea website-ului www.discovergreece.com

101

Anexa nr. 23 Model de chestionar

Chestionar

Rolul chestionarului de față este de a identifica profilul consumatorului român de pachete de vacanță cu destinația Grecia. Pentru ca rezultatele studiului să fie cât mai elocvente, este necesar să răspundeți la toate întrebările.

1. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

Sub 18 ani 19-30 ani 31-45 ani 46-60 ani Peste 60 ani

2. Sexul:

Masculin Feminin

3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:

Sub 1.000 lei 1.001-2.500 lei 2.501-4.000 lei Peste 4.000 lei

4. Care este ultima unitate de învăţământ absolvită?

Studii medii fără bacalaureat Liceu cu bacalaureat Studii postliceale Universitate Master Studii post-universitare

5. Ce v-a determinat să alegeţi Grecia ca destinaţie turistică? Puteţi selecta mai multe variante.

Nivelul preţurilor Calitatea apei şi a plajelor Distanţa până la destinaţie Obiective turistice Ospitalitatea localnicilor

102

Calitatea infrastructurii turistice Calitatea serviciilor Alte motive (precizaţi)……………………………………………………

6. Care a fost modalitatea de transport pe care aţi ales-o până la destinaţie?

Autoturism propriu Autocar Tren Avion

7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care aţi optat?

Economic 3 stele 4 stele 5 stele

8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?

3-5 zile 6-10 zile 11-14 zile Peste 14 zile

9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?

Sub 500 €/persoană 501-1.000 €/persoană Peste 1.000 €/persoană

10. Care este destinaţia de vacanţă preferată de dumneavoastră din următoarele (puteţi selecta mai multe variante):

Santorini Corfu Creta Paralia Katerini Atena Salonic Altele (precizaţi)………………………………………………………….

11. Intenţionaţi să reveniţi în Grecia?

Da Nu Poate

103

12. În ce măsură a influenţat Internetul alegerea Greciei ca destinaţie de vacanţă?

Deloc Puţin Moderat Mult Foarte mult

13. La achiziţionarea vacanţei aţi apelat la:

Rezervarea online pe cont propriu O agenţie de turism specializată

14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinaţiei de vacanţă este influenţată de:

Familie şi prieteni Reţelele de socializare (Facebook, Twitter, Google +, etc.) Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.) Personalităţi mondene Nu sunteţi influenţat de astfel de factori

15. Cum apreciaţi reprezentarea actuală a destinaţiei turistice Grecia în spaţiul virtual?

Foarte slabă Slabă Acceptabilă Bună Foarte bună

Vă mulţumesc!

104

Anexa nr. 24 Centralizator rezultate chestionar

CHESTIONAR - rezultate

1. În ce categorie de vârstă vă încadraţi? Categoria de vârstă Nr. răspunsuri %

Sub 18 ani 1 219-30 ani 34 6831-45 ani 7 1446-60 ani 7 14

Peste 61 ani 1 2TOTAL 50 100

2. Sexul: Sexul Nr. răspunsuri %

Masculin 12 24Feminin 38 76TOTAL 50 100

3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul:Venitul lunar Nr. răspunsuri %Sub 1000 lei 15 30

1001 – 2500 lei 26 522501 – 4000 lei 7 14Peste 4001 lei 2 4

TOTAL 50 100

4. Care este ultima instituţie de învaţământ absolvită? Educație Nr. răspunsuri %

Studii medii fără bacalaureat 2 4Liceu cu Bacalaureat 15 30

Studii postliceale 6 12Universitate 21 42

Master 2 4Studii post-universitare 4 8

TOTAL 50 100

5. Ce v-a determinat sa alegeţi Grecia ca destinaţie turistică?Motivaţia turistică Nr. răspunsuri %Nivelul preţurilor 23 15,7

Calitatea apei şi a plajelor 34 23,1Distanţa până la destinaţie 15 10,2

Obiective turistice 23 15,7Ospitalitatea localnicilor 15 10,2

Calitatea infrastructurii turistice 9 6,1Calitatea serviciilor 25 17

105

Altele 3 2TOTAL 147 100

6. Care a fost modalitatea de transport pe care aţi ales-o până la destinaţie?Modalitatea de transport Nr. răspunsuri %

Autoturism propriu 14 28Autocar 23 46

Tren 0 0Avion 13 26

TOTAL 50 100

7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care aţi optat?Categoria structurilor de cazare Nr. răspunsuri %

Economic 1 23 stele 26 524 stele 18 365 stele 5 10

TOTAL 50 100

8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia?Durata sejurului Nr. răspunsuri %

3-5 zile 13 266-10 zile 33 6611-14 zile 4 8

Peste 14 zile 0 0TOTAL 50 100

9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia?Buget Nr. răspunsuri %

Sub 500 €/persoană 21 42500-1.000 €/persoană 24 48

Peste 1.000 €/persoană 5 10TOTAL 50 100

10. Care este destinaţia de vacanţă preferată de dumneavoastră din următoarele:Destinaţie Nr. răspunsuri %Santorini 18 18,4

Corfu 17 17,3Creta 12 12,2

Paralia Katerini 19 19,4Atena 8 8,1

Salonic 13 13,3Altele 11 11,3

TOTAL 98 100

11. Intenţionaţi să reveniţi în Grecia?

106

Intenţia de a reveni în Grecia Nr. răspunsuri %Da 40 80Nu 2 4

Poate 8 16TOTAL 50 100

12. În ce măsură a influenţat Internetul alegerea Greciei ca destinaţie turistică?Măsura influenţei Internetului Nr. răspunsuri %

Deloc 3 6Puţin 8 16

Moderat 19 38Mult 15 30

Foarte mult 5 10TOTAL 50 100

13. La achiziţionarea vacanţei aţi apelat la:Organizarea vacanţei Nr. răspunsuri %

Rezervarea online pe cont propriu 14 28O agenţie de turism specializată 36 72

TOTAL 50 100

14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinaţiei de vacanţă este influenţată de:

Influenţe Nr. răspunsuri %Familie şi prieteni 35 53

Reţelele de socializare (Facebook, Twitter, Google +, etc.)

8 12,1

Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.)

12 18,2

Personalităţi mondene 0 0Nu sunteţi influenţat de astfel de factori 11 16,7

TOTAL 66 100

15. Cum apreciaţi reprezentarea actuală a destinaţiei turistice Grecia în spaţiul virtual?Reprezentare în spaţiul virtual Nr. răspunsuri %

Foarte slabă 1 2Slabă 2 4

Acceptabilă 13 26Bună 29 58

Foarte bună 5 10TOTAL 50 100

107