Realizzazione brochure Windor srl by Digida srl | CreaValore
Langera Srl
Transcript of Langera Srl
INTRODUCERE
Această investigaţie practică detaliază aspecte importante referitoare la activitatea economico-
financiară a întreprinderii. Stagiul de practică a decurs în cadrul entităţii „Langera” SRL , a cărei
activitate de bază este cea comercială. Activitatea economico-financiară este organizată şi
desfăşurată conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, Legii fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, care
stabileşte cerinţele unice, cadrul juridic şi mecanismul de reglementare a contabilităţii şi raportării
financiare în cadrul activităţii de întreprinzător. Activitatea întreprinderii “Langera” este
reglementată de actele legislative şi normative din domeniul comerţului şi importului. Astfel,
compania activează în conformitate cu prevederile Codului Fiscal al Republicii Moldova nr 1163-
XIII din 24.04.1997, prezentînd informaţii, privind rezultatele activității sale, Inspectoratului Fiscal
de Stat. Activitatea de import a pieselor se realizează în conformitate cu prevederile Codului Vamal
al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000, Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 ,
Legea nr.1380 din 20.11.1997 , regulile INCOTERMS, alte acte normative şi tratate internaţionale
ce reglementează domeniul respectiv.
Obiectivul principal al companiei este satisfacerea maximală a necesităţilor clienţilor, astfel
întreprinderea „Langera” posedă o gamă largă de produse şi este reprezentant a mai multor branduri
de piese auto şi accesorii. Pe parcursul anilor de activitate, dezvolatarea rapidă a companiei a
condus la asigurarea clienţilor săi cu mărfuri, accesorii şi servicii auto de înaltă calitate,
întrprinderea fiind un bun intermediar dintre clienţii săi şi cei mai importanţi producători de piese
auto. În acest raport de practică ne propunem să analizăm întreprinderea din mai multe puncte de
vedere şi să apreciem situaţia economico-financiară a acesteia.
3
1. Structura organizatorică a întreprinderii „Langera” SRL
Întreprinderea Langera ca formă juridică de organizare este Societate cu Răspundere Limitată şi
este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat cu seria MD 0029600 la data de 31.01.2002. Adresa
juridică este MD-2023, str. Podul Înalt 10, mun Chişinău, Republica Moldova. Sediul operativ este
str. Uzinelor 12/B, întreprindere înfiinţată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, al cărei
capital social este totalmente autohton. Conform art.17 al Legii nr.845 din 03.01.1992 , compania
“Langera” este o societatea cu răspundere limitată, care a fost fondată de o singură persoană fizică,
în scopul desfăşurării unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de
constituire şi a statutului. Conform Legii nr.135 din 14.06.2007 , întreprinderea este societatea
comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform
actului de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu
prevederile legislaţiei Republicii Moldova cu privire la capitalul social al întreprinderilor autohtone,
la înfiinţarea întreprinderii cu răspundere limitată “Langera” s-a asigurat nivelul minim al
capitalului social (5400 lei).
Întreprinderea a fost înfiinţată în anul 2002 a cărei pricipalele direcţii de activitate sunt:
- comeţ cu amănuntul al autovehiculelor noi şi folosite;
- comerţ cu amănuntul al pieselor, componentelor şi accesoriilor auto;
- deservirea tehnică şi reparaţia autovehiculelor;
Constituirea şi funcţionarea întreprinderii “Langera” este reglementată de o serie de acte
legislative şi normative. În prezent compania este formată din sediul central situat la Chişinău şi
două filiale situate în oraşul Bălţi şi respectiv Edineţ. În procesul de constituire a companiei, s-a
ţinut cont de prevederile următoarelor acte: Codul Civil al Republicii Moldova, Legea nr.81 din
18.03.2004, Legea nr.845 din 03.01.1992, Legea nr. 220-XVI 19.10.2007 , Legea nr. 135-XVI din
14.06.2007.
Personalul întreprinderii este principala resusă a oricărei întreprinderi, de calitatea şi eficienţa
utilizării căreia în mare măsură depind rezultatele activităţii întreprinderii şi competitivitatea ei, de
aceea conducerea întreprinderii îşi alege minuţios personalul. Modul de salarizare şi politica de
premii este stabilită individual pentru fiecare angajat în parte, în dependenţă de rolul, funcţia,
inovările aportate şi vechimea în muncă. Astfel compania posedă un echipament bine dotat şi
personal calificat. În planurile de viitor apropiat ale întreprinderii sunt următoarele obiective:
mentinerea poziţie pe piaţă, prin îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor prestate cu scopul de a
maximiza satisfacerea clientilor; maximizarea profitului pe baza diversificării serviciilor prestate de
către filiale; încheierea contactelor şi negocierea cu dilerii reprezentanţi a celor mai importante
branduri de piese şi componente auto.
4
2. Analiza formării şi repartizării profitului
2.1. Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică după diferite metode
Rezultatul financiar al activităţii întreprinderii se caracterizează prin suma profitului şi a
nivelului rentabilităţii obţinute. Analiza în dinamică a profitului până la impozitare permite
evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi studierea modificărilor
survenite în mărimea profitului. Analiza structurală a profitului până la impozitare permite
aprecierea aportului fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil. În continuare vom
arăta mai multe metode prin care se poate analiza profitul până la impozitare:
Tabelul 2.1.1
Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică (prin metoda clasică)
Indicatori a. 2010 a. 2011 Abaterea absolutăsuma, lei cota, % suma, lei cota, % suma, lei cota, %
Rezultatul din activitatea operaţională
582.770 119,23 1.561.970 102,79 +979.200 -16,44
Rezultatul din activitatea de investiţii
- - - - - -
Rezultatul din activitatea financiară
(93.982) (19,23) (42.392) (2,79) +51.590 +16,44
Rezultatul excepţional - - - - - -Profitul până la impozitare 488.788 100,00 1.519.578 100,00 +1.030.790 -Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din datele analizate de mai sus putem menţiona că profitul până la impozitare în anul 2011 s-a
majorat faţă de anul 2010 cu 1.030.790 lei, această majorare a fost cauzată de creşterea rezultatului
din activitatea operaţională cu 979.200 lei şi respectiv din activitatea financiară cu 51.590 lei, chiar
dacă rezultatul acesteia a rămas negativ, şi în anul de gestiune înregistrează o valoare de – 42.392
lei. Analizând cotele fiecărei activităţi în totalul profitului până la impozitare putem observa că în
anul 2010 cota rezultatului din activitatea operaţională este de 119,23 % avînd menirea de a acoperi
rezultatul negativ din activitatea financiară de -19,23 %, ca moment pozitiv în anul 2011 putem
menţiona micşorarea pierderii din activitatea financiară cu 16,44 % faţă de anul precedent, astfel
cota rezultatelor din activitatea operaţională şi financiară constituie 102,79 % şi respectiv – 2,79 %
în anul 2011, chiar dacă din punct de vedere structural, cota rezultatului din activitatea operaţională
suportă o micşorare de 16,44%. Luând în consideraţie rezultatele obţinute, în general putem aprecia
situaţia la întreprindere ca una satisfăcătoare.
5
În continuare vom analiza profitul până la impozitare prin metoda separată:
Tabelul 2.1.2
Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică (prin metoda separată)
Indicatori a. 2010 a. 2011 Abaterea
suma, lei cota, % suma, lei cota, % suma, lei cota, %
ProfitProfitul din activitatea operaţională
582.770 100 1.561.970 100 +979.200 -
Profitul din activitatea de investiţii
- - - - - -
Profitul din activitatea financiară - - - - - -
Profitul excepţional - - - - - -
Total profit 582.770 100 1.561.970 100 +979.200 -
PierderiPierderi din activitatea operaţională
- - - - - -
Pierderi din activitatea de investiţii
- - - - - -
Pierderi din activitatea financiară 93.982 100 42.392 100 +51.590 -
Pierderi excepţionale - - - - - -
Total pierderi 93.982 100 42.392 100 +51.590 -
Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Putem menţiona că şi prin metoda separată în total profitul până la impozitare este constituit din
rezultatul activităţii operaţionale, care s-a majorat în anul 2011 cu 979.200 lei, cât despre pierderi
acestea sunt suportate de rezultatul activităţii financiare, însă ca moment pozitiv putem menţiona
micşorarea acestei pierderi în 2011 cu 51.590 lei, astfel profitul pănă la impozitare s-a majorat cu
1.030.790 lei şi constituie 1.519.578 lei în anul 2011.
Tabelul 2.1.3
Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică (prin metoda îmbinată)
Indicatori a. 2010 a. 2011
suma, lei cota, % suma, lei cota, %1 2 3 4 5ProfitProfitul din activitatea operaţională
582.770 100 1.561.970 100
Profitul din activitatea de investiţii - - - -Profitul din activitatea financiară - - - -Profitul excepţional - - - -
6
Continuarea tabelului 2.1.3
1 2 3 4 5
Total profit 582.770 100 1.561.970 100
Rezultatul financiar negativ
PierderiPierderi din activitatea operaţională
- - - -
Pierderi din activitatea de investiţii - - - -
Pierderi din activitatea financiară 93.982 16.13 42.392 2.71
Pierderi excepţionale - - - -
Total pierderi 93.982 16.13 42.392 2.71
Rezultatul financiar pozitiv 488.788 83.87 1.519.578 97.29
Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Analizând profitul până la impozitare prin metoda îmbinată putem observa că acesta constituie
488.788 lei în anul 2010 şi respectiv în anul 2011 1.519.578 lei. Din datele analizate putem constata
că atît în anul 2010 cît şi în 2011 totalul profitului este constituit de rezultatul din activitatea
operaţională, iar pierderile sunt suportate din activitatea financiară. Cota pierderilor este micşorată
de la 16,13 % în anul precedent la 2,71 % în anul 2011, deoarece rezultatul activităţii financiare s-a
înbunătăţit cu 51.590 lei. Astfel putem menţiona că situaţia întreprinderii este una satisfăcătoare.
2.2 Analiza factorială a profitului (pierderilor) din activitatea operaţională
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea şi
calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor componente ale
profitului (pierderii) din activitatea operaţională. Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea)
din activitatea operaţională poate fi determinat conform formulei:
Profitul(pierderea) AO = PB+AVO-Ch.C-Ch.GA-ACO (2.2.1.)
Tabelul 2.2.1
Analiza factorială a profitului (pierderilor) din activitatea operaţională
Indicatori Anul Abaterea absolută
Rezultatul influenţei
2010 2011
1 Profit brut 1.629.858 2.939.756 +1.309.898 +1.309.8982 Alte venituri operaţionale 160 2.068 +1.908 +1.9083 Cheltuieli comerciale 415.814 457.187 +41.373 -41.3734 Chel. general administrative 403.641 513.251 +109.610 -109.6105 Alte chel. oper. 227.793 409.416 +181.623 -181.6236 Profitul din activit. operaţ. (rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-rd.5)
582.770 1.561.970 +979.200 -
Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
BVF: 1.561.970-582.770=1.309.898+1.908+(-41.373)+(-109.610)+(-181.623)
7
+979.200 = +979.200
În baza datelor reprezentate în tabel putem afirma că profitul obţinut din activitatea operaţională
a întreprinderii s-a majorat cu 979.200 lei faţă de anul precedent. Această majorare a fost
condiţionată de creşterea profitului brut în anul 2011 cu 1.309.898 lei şi creşterea nesemnificativă a
altor venituri operaţionale cu 1.908 lei, ca momente negative putem menţiona creşterile cheltuielilor
comerciale, general administrative şi a altor cheltuieli operaţionale care în ansamblu au redus
profitul cu 332.606 lei în anul 2011 faţă de anul trecut. În cazul gestionării mai eficiente a
cheltuielilor general administrative şi altor cheltuieli operaţionale, întreprinderea ar putea economisi
şi majora pe viitor profitul din activitatea operaţională cu 291.233 lei.
2.3 Analiza cheltuielilor perioadei
Unităţile comerciale sunt purtătoare numai de cheltuieli, deoarece în activitatea lor nu sunt
prezente prestarea serviciilor şi consumurile de producţie. Cheltuielile perioadei reprezintă
cheltuielile caracteristice operaţiunilor cu mărfuri, care se analizează în comparaţie cu veniturile din
vânzări. În practica analitică se aplică doi indicatori ce caracterizează cheltuielile perioadei: suma
cheltuielelor perioadei şi rata cheltuielilor perioadei. Analiza începe cu aprecierea generală a
modificării cheltuielilor perioadei în dinamică:
Tabelul 2.3.1
Analiza cheltuielilor perioadei în dinamică
Indicatori Anul Abaterea absolută
Ritmul de creştere,%
2010 2011
1 Chel. perioadei, lei 1.047.248 1.379.854 +332.606 131,76
2 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254 138,61
3 Rata cheltuielilor perioadei, %(rd.1/rd.2*100)
14,896 14,160 -0,736 95,05
Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
În perioada analizată s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor perioadei în mărime de 332.606 lei
sau 31,76 %, acestă majorare a cheltuielilor poate fi explicată prin faptul că veniturile din vânzări la
fel s-au majorat, şi anume cu 2.714.254 lei sau cu 38,61 %. Această situaţie poate fi considerată ca
una satisfăcătoare deoarece în perioada analizată s-a respectat una din corelaţiile economice
fundamentale, unde ritmul de creştere a VV trebuie să fie mai mare de cât cel al cheltuielilor, astfel
138.61 % > 131,76 % . Analizând rata cheltuielilor perioadei putem observa o scădere a acesteia cu
0,74 % faţă de anul 2010, acesta fiind un moment pozitiv, deoarece la întreprindere au avut loc
8
economii, ritmul de creştere fiind doar de 95,05 %. Rezultatele acestei analize pot fi folosite la
gestionarea mai eficientă a cheltuielelor perioadei.
În continuare se precaută analiza modificării cheltuilelor perioadei în structură:
Tabelul 2.3.2
Analiza cheltuielilor perioadei în structură
Chel. Perioadei a. 2010 a. 2011 Abaterea Absolută
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1.Ch. comerciale 415.814 39,71 457.187 33,13 +41.373 -6,58
2. Ch. GA 403.641 38,54 513.251 37,20 +109.610 -1,34
3. Alte ch. oper. 227.793 21,75 409.416 29,67 +181.623 +7,92
4. Total ch. per. 1.047.248 100,00 1.379.854 100,00 +332.606 -
Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Conform analizei efectuate asupra structurii cheltuielilor perioadei putem menţiona că ca total
faţă de anul 2010 s-a înregistrat o creştere de 332.606 lei, acestă majorare a fost condiţionată de
majorarea tuturor cheltuielilor, şi anume cea mai semnificativă este creşterea altor cheltuieli
operaţionale cu 181.623 lei, acest fapt necesită o analiză mai detaliată pentru a depista cauzele
acestei creşteri. La fel s-au majorat cheltuielile general administrative şi cele comerciale cu 109.610
lei şi respectiv 41.373 lei. În ceea ce priveşte structura cheltuielilor acesta a suferit modificări faţă
de anul 2010, ponderea altor cheltuieli operaţionale s-a majorat cu 7,92 %, iar cele a cheltuielilor
comerciale şi general administrative s-au redus cu 6,58 % şi respectiv 1,34 %.
Potrivit specificului activităţii fiecărei ramuri de comerţ, ponderea grupelor de cheltuieli ca şi
nivelul lor relativ sunt diferite de la o ramură de comerţ la alta. În principiu, circulaţia cu ridicata se
realizează cu un nivel relativ de cheltuieli mai mic decât circulaţia cu amănuntul, iar
comercializarea mărfurilor alimentare este mai costisitoare decât cea a mărfurilor nealimentare. În
comerţul cu ridicata, ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu transportul şi cele cu
depozitarea, faţă de comerţul cu amănuntul unde cheltuielile cu remunerarea personalului şi cu
întreţinerea unităţilor ocupă locul principal. O asemenea clasificare răspunde cerinţelor unei politici
de diferenţiere a cotelor de adaos comercial pe ramuri de comerţ şi pe grupe de mărfuri, astfel încât
acestea să asigure condiţiile de eficienţă în comercializarea normală a oricărei grupe de mărfuri.
După dependenţa de volumul activităţii economice se disting două categorii de cheltuieli: variabile
şi constante. Cheltuielile variabile se modifică odată cu evoluţia volumului activităţii, iar cele
constante sunt independente, deşi peste o anumită limită a activităţii ele pot să crescă.
9
Cheltuielele comerciale variabile se găsesc sub influenţa a doi factori: modificarea venitului din
vânzări şi modificarea ratei cheltuielelor comerciale variabile.
Dependenţa factorială:
(2.3.1)
În următorul tabel vom arăta mărimea influenţei factorilor asupra cheltuielilor comerciale variabile:
Tabelul 2.3.3
Informaţia iniţială pentru calculul influenţei factorilor asupra cheltuielilor comerciale variabile
Indicatori a. 2010 a. 2011 Abaterea absolută
1. Ch.comerciale variabile, lei 607.029 634.754 +27.725
2. VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254
3. Rata ch. Comerciale variabile, % (rd.1/rd.2*100)
8,6341 6,5137 -2,1204
Sursa: Raport statistic nr.5-C şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
1) Influenţa modificării venitului din vânzări:
2.714.254*8,6341/100= +234.351,40 lei
2) Influenţa modificării ratei ch. com. variabile:
9.744.828*(-2,1204)/100= -206.629,33 lei
BVF: +27.725 = +234.351,40+(-206.629,33)
În perioada analizată întreprinderea a admis creşterea cheltuielilor comerciale variabile cu
27.725 lei pe fundalul creşterii venitului din vânzări cu 2.714.254 lei, modificarea căruia a
influenţat creşterea cheltuielilor variabile cu 234.351 lei, astfel fiind motivată. În urma modificărei
ratei cheltuielilor comerciale variabile, acestea s-au micşorat cu 206.629 lei, ceea ce reprezintă un
moment pozitiv în activitatea întreprinderii la compartimentul dat şi ne vorbeşte despre o
gestionare corectă a cheltuielilor comerciale variabile, atfel stabilindu-se o situaţie favorabilă pentru
întreprindere.
2.4 Analiza repartizării profitului
Analiza repartizării profitului întreprinderii porneşte cu aprecierea generală a situaţiei ce
presupune o examinare rapidă de sinteză a principalelor direcţii de distribuire a profitului generat.
În acest context se studiază repartizarea profitului până la impozitare în două părţi: cheltuieli
privind impozitul pe venit şi profitul net.
10
Tabelul 2.4.1
Analiza repartizării profitului până la impozitare
Indicatori a. 2010 a. 2011suma, lei cota, % suma, lei cota, %
Profitul până la impozitare 488.788 100 1.519.578 100Inclusiv- cheltuieli privind impozitul pe venit
- - - -
- profitul net 488.788 100 1.519.578 100 Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Analizând datele de mai sus putem observa că profitul până la impozitare constituie în total
profitul net, deoarece lipsesc cheltuielile privind impozitul pe venit atât în 2010 cât şi în 2011, astfel
profitul net are o valoare de 488.788 lei în anul precedent şi 1.519.578 lei în anul 2011.
Tabelul 2.4.2
Calculul ratei impozitului pe venit şi a ratei corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la
impozitare
Indicatori Anul2010 2011
1. Profitul până la impozitare, lei 488.788 1.519.5782. Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei - -3. Profitul net, lei 488.788 1.519.5784. Rata impozitului pe venit, % - -5. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare, %
100 100
Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Conform calculeleor efectuate putem observa că din lipsa cheltuielilor privind impozitul pe venit,
rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare în perioada analizată constituie 100
puncte procentuale. Datele analizate nu conţin alte impozite şi taxe, de aceea această metodă nu
poate fi considerată drept una eficientă.
În finalul acestui compartiment putem menţiona că atât obţinerea rezultatelor pozitive privind
profitul până la impozitare cât şi analiza cheltuielilor de circulaţie care s-au majorat neesenţial în
baza majorării venitului din vânzări, fapt ce este motivat, ne sugerează despre gestionarea eficientă
a activităţii întreprinderii privind formarea şi repartizarea profitului.
3. Analiza rentabilităţii
Chiar dacă maximizarea profitului nu reprezintă, în toate cazurile, obiectivul primordial al unui
agent economic, datorită unor neajunsuri de ordin conceptual şi practic, cum ar fi caracterul său
static şi neluarea în calcul a riscului, studiul rentabilităţii prezintă o importanţă deosebită pentru
analiza activităţii oricărei întreprinderi.
11
3.1 Analiza ratei rentabilităţii veniturilor din vânzări
Rentabilitatea veniturilor din vânzări este indicatorul principal de apreciere a performanţelor
activităţii operaţionale a unei întreprinderi şi reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în
urma vânzării mărfurilor, adică caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din
vânzări.
Tabelul 3.1.1
Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din vânzări
Nr. Indicatori Anul Abaterea absolută2010 2011
1 Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254
2 Profitul brut, lei 1.629.858 2.939.756 +1.309.898
3 Profitul net din activitatea operaţională, lei 582.770 1.561.970
4 Profitul pănă la impozitare, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790
5 Profitul net, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790
6 Rentabilitatea VV (%), calculată în baza:
6.1 Profitul brut (rd.2 /rd.1 *100) 23,18 30,17 +6,99
6.2 Profitul din activitatea operaţională (rd.3 /rd.1 *100) 8,29 16,03 +7,74
6.3 Profitul pănă la impozitare (rd.4 /rd.1 *100) 6,95 15,59 +8,64
6.4 Profitul net (rd.5 /rd.1 *100) 6,95 15,59 +8,64
Sursa: : Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din calculele analizate putem afirma că întreprinderea înregistrează o majorare a tuturor
indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului 2010. Astfel nivelul rentabilităţii venitului din
vânzări calculat în baza profitului brut în anul 2010 constituie 23,18 %, adică fiecare leu venituri
din vânzări a câştigat 23,18 bani profit brut, iar în 2011 cu 6,99 bani mai mult. Rentabilitatea
venitului din vânzări calculată în baza profitului din activitatea operaţională s-a majorat cu 7,74 %,
iar mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din vânzări s-a majorat de la 8,29 bani în
anul 2010 la 16,03 bani în anul 2011. Deoarece mărimea profitului până la impozitare constituie
aceeaşi sumă ca şi profitul net, rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza acestora s-a
majorat cu 8,64 puncte procentuale faţă de anul precedent, aducând întreprinderii în anul 2011,
15,59 bani câştig la un leu venituri din vânzări. Deci în ansamblu putem afirma că la întreprindere
s-a creat o situaţie favorabilă, deaorece predomină o tendinţă pozitivă a tuturor indicatorilor de
rentabilitate, ceea ce poate fi explicat prin creşterea cererei şi promovarea eficientă a noilor mărfuri
care au dus la câştigul noilor segmente de consumatori şi majorarea cotei de piaţă.
12
3.2 Analiza factorială a ratei rentabilităţii activelor
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea utilizează şi sonsumă
resurse economice numite active. De eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea întreprinderii
de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti şi de a achita datoriile în termenii
prestabiliţi. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea
activelor, care se determină conform formulei:
R.activelor = Profitul până la impozitare/Valoarea medie a activelor*100 (3.2.1.)
Tabelul 3.2.1
Informaţia iniţială pentru analiza factorială a rentabilităţii activelor
Nr. Indicatori Anul Abaterea absolută
2010 2011
1 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 PPI, lei 488.788 1.519.578 +1.030.7903 Valoare medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.6084 Ren.activelor, % (rd.2/rd.3*100) 7,054 18,793 +11,7395 Ren.VV, % (rd.2/rd.1*100) 6,952 15,594 +8,6426 Nr. de rotaţie a activelor, ori
(rd.1/rd.3)1,015 1,205 +0,190
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Formula factorială a nivelului rentabilităţii activelor poate fi reprezentată astfel:
(3.2.2)
Calculul influenţei acestor factori este reflectat în următorul tabel:
Tabelul 3.2.2
Calculul influenţei factorilor la devierea ratei rentabilităţii activelor
Factori Formula de calcul Calculul influenţei factorului
Mărimea influenţei, %
1. Modif. Ren.vv, % (15,594-6,952)*1,015 +8,772
2. Modif. Nr. de rot. act.,ori
15,594*(1,205-1,015) +2,963
BVF: +11,739 = 8,772+2,963
Din calculele efectuate rezultă că nivelul rentabilităţii activelor în anul 2011 faţă de 2010 s-a
majorat cu 11,74 puncte procentuale. Această majorare a fost influenţată pozitiv de ambii factori,
cel mai semnificativ fiind rentabilitatea venitului din vânzări care a dus la majorarea rentabilităţii
activelor cu 8,77 puncte procentuale, iar accelerarea rotaţiei activelor cu 0,19 ori în anul 2011 a
13
condiţionat creşterea rentabilităţii activelor cu 2,96 %. Situaţia în ansamblu este favorabilă, pentru
accelerarea în continuare a numărului de rotaţii a activelor este necesar de a menţine un nivel optim
de stocuri, livrarea mărfurilor într-un timp rezonabil şi micşorarea duratei de încasare a creanţelor
pe termen scurt. Aceste măsuri vor permite întreprinderii să-şi reînnoiască şi să-şi majoreze activele
sale într-o perioadă cît mai scurtă.
3.3 Analiza factorială a ratei rentabilităţii capitalului propriu
Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu
în vederea obţinerii profitului, analiza capitalului propriu este un studiu complex cu ajutorul căruia
se poate determina multitudinea influenţei factorilor, care contribuie la modificarea acestui indicator
pe parcursul unei perioade de gestiune, se pot elabora decizii necesare în domeniul economico-
financiar pentru ameliorarea situaţei nefavorabile.
Rentabilitatea capitalului propriu a întreprinderii “Langera” SRL este reprezentată în următorul
table:
Tabelul 3.3.1
Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu
Nr.
crt.
Indicatori Anul Abaterea absoluta, +/-
2010 2011
1. Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254
2. Profitul pănă la impozitare, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790
3. Profitul net (pierdere netă), lei 488.788 1.519.578 +1.030.790
4. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1.227.596 2.566.170 +1.338.574
5. Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.608
6. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.5/ rd.4) 5,644 3,151 -2,493
7. Rentabilitatea vânzărilor, (rd.2/ rd.1 100), % 6,952 15,594 +8,642
8. Numărul de rotaţii ale activelor, coef. (rd.1/ rd.5) 1,015 1,205 +0,190
9. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pănă la impozitare, (rd.3/ rd. 2*100), %
100,00 100,00 -
10. Rentabilitatea activelor, (rd.2/ rd.5 100), % 7,054 18,793 +11,739
11. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza:- profitului net, (rd.3/ rd.4*100),%- profitului pănă la impozitare, (rd.2/ rd.4*100),%
39,81739,817
59,21659,216
+19,399+19,399
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza efectuată putem observa că rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o majorare
în anul 2011 faţă de anul 2010 de 19,40 puncte procentuale, calculată atît în baza profitului până la
14
impozitare cît şi în baza profitului net, deaorece acestea din urmă au o valoare egală în perioada
analizată. Creşterea rentabilităţii capitalului propriu a fost posibilă atât prin creşterea profitului cât
şi prin majorarea valorii capitalului propriu, astfel în anul 2010 la fiecare leu capital propriu
întreprinderea avea 39,82 bani profit, iar în anul 2011 cu 19,40 bani mai mult. În concluzie putem
observa o gestionare eficientă a mijloacelor proprii de către întreprindere, însă pentru stabilirea
factorilor ce au contribuit la obţinerea rezultatului menţionat este necesară o analiză mai detaliată
capitalului propriu.
Rentabilitatea capitalul propriu se modifică sub influenţa următorilor factori:
Dependenţa factorială pentru acest caz este:
(3.3.1)
Tabelul 3.3.2
Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu prin metoda
diferenţelor absolute
Denumirea factorilor Calculul mărimii influenţei
factorilor
Mărimea influenţei, %
1. Modif. rentabilităţii vânzărilor (15,594-6,952)*1,015*5,644 +49,507
2. Modif. numărul de rotaţii ale
activelor
15,594*(1,205-1,015)*5,644 +16,722
3. Modif. pârghiei financiare 15,594*1,205*(3,151-5,644) -46,845
Total +19,384
Balanţa influenţei factorilor: 66,255 + (-46,851) = 19,404 %
Analizând calculele efectuate se poate menţiona că rentabilitatea capitalului propriu s-a majorat
cu 19,4 puncte procentuale faţă de anul 2010, această majorare a fost influenţată pozitiv de trei
factori, cel mai semnificativ fiind creşterea rentabilităţii activelor în anul 2011 faţă de 2010 cu 11,74
puncte procentuale, ceea ce a dus la majorarea capitalului propriu cu 19,4 puncte procentuale,
majorarea rentabilităţii veniturilor din vânzări în anul 2011 cu 8,64 % şi accelerarea nesemnificativă
a numărului de rotaţii cu 0,19 ori.
3.4 Analiza ratelor rentabilităţii la aprecierea raţionalităţii atragerii surselor împrumutate
Se consideră că, dacă o întreprindere are o rată a rentabilităţii activelor mai mare decât rata
dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci atragerea surselor suplimentare este raţională, în caz
15
contrar, îndatorarea devine consumatoare de capital propriu.
Tabelul 3.4.1
Aprecierea raţionalităţii atragerii surselor împrumutate
Indicatori Anul
2010 2011
1. Valoarea medie a capitalul propriu, lei 1.227.596 2.566.170
2. Valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobânzi, lei 3.012.101 4.130.555
3. Profit până la impozitare, lei 488.788 1.519.578
4. Suma dobânzii de plătit, lei 208.997 327.143
5. Profitul până la impozitare şi plata dobânzii, lei (rd.3+rd.4)
697.785 1.846.721
6. Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit, lei - -
7. Profit net, lei 488.788 1.519.578
8. Rent. Activelor, % [rd.5/(rd.1+rd.2)*100] 16,46 27,58
9. Rent. Capit.pr.,% (rd.7/rd.1*100) 39,82 59,22
10. Coefic. de îndatorare (rd.2/rd.1) 2,45 1,61
11. Rata dobânzii, % 6,94 7,92
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Conform datelor analizate putem menţiona că întreprinderea în anul 2010 a apelat la un
ămprumut cu o rată a dobânzii de 6,94 %, iar coeficientul de îndatorare fiind de 2,45, adică la 1 leu
surse proprii reveneau 2,45 lei surse împrumutate, nivelul rentabilităţii activelor constituid de 16,46
%, adică la 1 leu active întreprinderea a obţinut 16,46 bani profit până la impozitare şi plata
dobânzii. În condiţiile când rata rentabilităţii activelor depăşeşte rata dobânzii, nivelul rentabilităţii
capitalului propriu constituie 39,82 puncte procentuale, adică întreprinderea la 1 leu surse proprii
câştiga 39,82 bani profit net. Analizând anul 2011 putem menţiona că coeficientul de îndatorare
constieuie 1,61, se observă o scădere faţă de anul precedent cu 0,84, iar rata dobânzii creşte
nesemnificativ până la 7,92 %, de aici se observă creşterea rentabilităţii activelor, la 1 leu active
întreprinderea obţine 27,58 bani profit, la fel se înregistrează o creştere a rentabilităţii capitalului
propriu, astfel întreprinderea la 1 leu surse proprii obţine 59,22 bani profit net. În concluzie putem
afirma că atragerea de noi împrumuturi pe termen lung de către întreprindere au fost gestionate
eficient, deoarece au favorizat la sporirea rentabilităţii capitalului propriu.
3.5 Analiza factorială a ratei rentabilităţii capitalului permanent
Rentabilitatea capitalului permanent reflectă capacitatea întreprinderii de a autiliza capitalul
16
propriu şi sursele atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net, adică caracterizează
mărimea profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent. Modificarea acestui indicator
este reflectată în tabelul de mai jos:
Tabelul 3.5.1
Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului permanent
Nr.
crt.
Indicatori Anul Abaterea absoluta, +/-
2010 2011
1. Profitul pănă la impozitare, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790
2. Profitul net (pierdere netă), lei 488.788 1.519.578 +1.030.790
3. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1.227.596 2.566.170 +1.338.574
4. Valoarea medie a capitalului permanent, lei 2.774.697 5.339.825 +2.565.128
5. Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.608
6. Rentabilitatea activelor (rd.1/ rd.5*100), % 7,054 18,793 +11,739
7. Coraportul dintre valoarea activelor şi valoarea capitalului permanent, coef.(rd.5/ rd.4)
2,524 1,514 -1,010
8. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pănă la impozitare, coef. (rd.2/ rd. 1)
1,000 1,000-
9. Rentabilitatea capitalului permanent, (rd.2/ rd.4 100), %
17,808 28,457 +10,649
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza efectuată putem constata că întreprinderea înregistrează o creşterea a rentabilităţii
capitalului permanent în anul 2011 faţă de anul 2010 de 10,65%. În anul precedent întreprinderea la
fiecare leu de mijloace financiare pe termen lung cîştiga 17,81 bani, iar în anul de gestiune 28,46
bani, de aici putem menţiona că întreprinderea îşi utilizează corect resursele financiare pe termen
lung.
Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului permanent se poate realiza prin
dependenţa factorială:
(3.5.1)
Tabelul 3.5.2
Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului permanent prin metoda
substituţiei în lanţ
Nr. calc.
Nr. subs.
Factorii interdependenţi Ren.Cp., %
Calc. Infl., %
Mărimea inf., %
Denumirea factoruluiR. act.,
%Pîr.fin.coef.
R.c. PN/PPI, coef.
1 0 7,054 2,524 1,000 17,804 -
17
2 1 18,793 2,524 1,000 47,433 46,97-17,62 +29,629 ∆R.act.3 2 18,793 1,514 1,000 28,453 28,37-46,97 -18,980 ∆P.fin.4 3 18,793 1,514 1,000 28,453 28,37-28,37 - ∆R.cor.
BVF: 28,457-17,808 = +29,629 – 18,980, → + 10,649 = +10,649
Din calculele efectuate putem observa creşterea rentabilităţii capitalului permanent în anul 2011
înregistrează 28,46 % şi respectiv în anul precedent 17,81 %, adică la fiecare leu de mijloace
permanente de finanţare, întreprinderea a câştigat 17,81 bani profit net în 2010 şi o majoarare
înregistrată în anul 2011 de până la 28,46 bani profit net. Acestă majorarea a rentabilităţii capitalului
permanent a fost influenţată de unica cauză primordială, creşterea rentabilităţii activelor, care a
majorat indicatorul analizat cu 29,63 puncte procentuale. Unica cauză care a redus acest indicator
cu 18,98 puncte procentuale este modificarea pârghiei financiare, scăderea acesteia se explică prin
faptul că întreprinderea în anul 2011 a apelat la noi împrumuturi financiare şi ritmul de creştere a
capitalului permanent este cu mult mai mare de cît cel al activelor, însă acest fapt necesită o analiză
mai detaliată a factorilor care au influenţat micşorarea pîrghiei financiare. În rezultat putem
concretiza că în perioada analizată, întreprinderea genereză profituri nete şi nu are nevoie de a apela
la noi credite şi împrumuturi.
4. Analiza stabilităţii financiare a întreprinderii
4.1 Analiza ratelor generalizatoare şi componente de rotaţie a activelor
Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de transformare a activelor întreprinderii în lichidităţi.
Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă. Ratele de rotaţie a
activelor pot fi grupate în: rate generalizatoare de rotaţie a activelor, rate de rotaţie a părţilor
componente ale activelor totale şi indicatori particulari ai rotaţiei activelor curente. În practica
economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor
prin determinarea: numărului de rotaţii, ratei înzestrării veniturilor din vânzări cu active şi duratei
de rotaţii.
Tabelul 4.1.1
Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor
Indicatori Anul Abaterea absolută
2010 2011
1 Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.6083 Numărul de rotaţii a activelor (rd.1/rd.2) 1,015 1,205 +0,1904 Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active, lei (rd.2/rd.1)
0,986 0,830 -0,156
5 Durata de rotaţie a activelor, zile (360/rd.3) 355 299 -56
18
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
În baza rezultatelor obţinute putem constata că în perioada analizată a avut loc o accelerare a
numărului de rotaţii ale activelor, ceea ce confirmă o creştere a eficienţei utilizării lor – moment
pozitiv în activitatea întreprinderii. Despre acesta confirmă majorarea numărului de rotaţii a
activelor faţă de anul precedent cu 0,19 ori, şi micşorarea ratei înzestrării veniturilor din vânzări cu
active, de la 0,986 lei la 0,830 lei, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vânzări în
valoare de un leu întreprinderea a avut nevoie cu 0,156 lei de active mai puţin de cît în anul
precedent. Rezultat a accelerării rotaţiei activelor, durata de rotaţie a acestora s-a micşorat în anul
2011 cu 56 zile, fapt ce semnifică utilizarea eficientă a activelor la întreprinderea analizată. Efectul
economic obţinut de întreprindere în urma accelerării rotaţiei activelor s-a exprimat prin eliberearea
convenţională din circulaţie a mijloacelor în sumă de 1.515.865 lei.
Tabelul 4.1.2
Analiza generală a ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale
Indicatori Anul Abaterea absolută2010 2011
1 Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 Valoare medie a mijloacelor fixe, lei 78.266 105.279 +27.0133 Valoarea medie a activelor curente, lei 6.891.694 8.015.490 +1.123.7964 Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe, un. (rd.1/rd.2)
89,83 92,56 +2,73
5 Numărul de rotaţii ale activelor curente, un. (rd.1/rd.3)
1,02 1,22 +0,20
6 Durata de rotaţie a activelor curente, zile (rd.3*360/rd.1)
352,89 296,11 -56,78
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din calculele efectuate rezultă că la întreprindere în anul 2011 faţă de anul 2010 a avut loc o
majorare a numărului de rotaţii atât a mijloacelor fixe cît şi a activelor curente cu 2,73 ori şi 0,20 ori
respectiv. Această majorare a influenţat pozitiv durata de rotaţie a activelor curente care s-a micşorat
faţă de anul precedent cu circa 57 zile. Deci, în perioada analizată întreprinderea şi-a utilizat eficient
atât mijloacele fixe cît şi activele curente.
Indicatorii vitezei de trecere a activelor curente prin fiecare fază de circulaţie a acestora sunt
numiţi indicatori particulari ai rotaţiei activelor curente. Între indicatorii generalizatori şi particulari
ai rotaţiei activelor curente există o legătura organică: cu cât perioada de aflare a activelor curente
în diferite faze de circulaţie a acestora este mai mică, cu cât mai repede acestea sunt cheltuite sau
ieşite, cu atât mai rapid se termină ciclul de producere şi de desfacere. Micşorînd nivelul stocurilor,
19
dar menţinându-l la un nivel suficient pentru înzestrarea neîntreruptă a procesului de producţie,
întreprinderea reuşeşte să accelereze rotaţia generalizatoare a activelor curente.
Analiza indicatorilor particulari ai rotaţiei activelor curente permite determinarea mai exactă a
influenţei modificării acestora asupra rotaţiei generalizatoare a activelor curente şi urmărirea fazelor
la care a avut loc accelerarea sau încetinirea rotaţiei acestora. Anume în acesta constă avantajul
aplicării indicatorilor particulari ai rotaţiei activelor curente.
Tabelul 4.1.3
Analiza duratei de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale
Indicatori Anul Abaterea absolută
2010 2011
1. Costul vânzărilor, lei 5.400.716 6.805.072 +1.404.3562. Valoarea medie a SMM, lei 5.337.943 6.638.185 +1.300.2423. Durata de rotaţie a SMM, zile (rd.2*360/rd.1)
355,82 351,17 -4,65
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza efectuată rezultă că, în anul de gestiune faţă de perioada precedentă, durata de aflare
a mărfurilor la depozitul întreprinderii, până la livrarea lor câtre cumpărători, s-a micşorat cu 4,65
zile. Printre cauzele accelerării duratei de rotaţii a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi
îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, şi anume reducerea concurenţilor, sporirea vânzărilor pe piaţa de
desfacere. Deci, putem spune că la întreprindere, a crescut eficienţa utilizării activelor curente în
formă de mărfuri. Pentru micşorarea în continuare a duratei de rotaţii, întreprinderea trebuie să
lărgească piaţa de desfacere a mărfurilor, să micşoreze costurile vânzărilor şi să crescă calitatea
acestora.
Tabelul 4.1.4
Analiza duratei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt
Indicatori Anul Abaterea
absolută2010 2011
1. Valoarea medie a creanţelor TS, lei 1.381.934 1.131.941 -249.993
2. Venitul din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254
3. Durata de rotaţie a CTS, zile (rd.1*360/rd.2) 70,76 41,82 -28,94
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din calculele efectuate rezultă că întreprinderea în anul 2011 faţă de anul 2010 înregistrează o
valoare a creanţelor pe termen scurt cu 249.993 lei mai mică. Veniturile din vânzări faţă de perioada
20
precedentă cresc cu 2.714.254 lei, iar durata de rotaţie a creanţelor scade cu 29 zile. Această situaţie
creată la întreprindere se caracterizează ca una pozitivă, deoarece aceasta a adoptat o politică
eficientă de colectare a datoriilor cumpărătorilor, reducând termenul de încasare.
4.2 Analiza factorială a ratei de creştere (descreştere) a capitalului propriu
Un rol nu mai puţin important în aprecierea activităţii întreprinderii îl are şi analiza ratei de
creştere a capitalului propriu. În cadrul acestei direcţii de analiză se apreciază dinamica acestui
indicator şi se calculează influenţa factorilor la modificarea lui.
Tabelul 4.2.1
Date iniţiale pentru analiza ratei de creştere (descreştere) a capitalului propriu
Nr. crt.
Indicatori Anul Abaterea absolută2010 2011
1. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1.227.596 2.566.170 +1.338.5742. Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.6083. Profit net (pierdere netă), lei 488.788 1.519.578 +1.030.7904. Profit reinvestit (reducerea investiţiilor), lei
(profitul net – suma dividendelor anunţate)488.788 1.519.578 +1.030.790
5. Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2546. Sporul creşterii (descreşterii) capitalului propriu,
% (rd.4 : rd.1 100)39,82 59,22 +19,40
7. Rentabilitatea vânzărilor după impozitare, %(rd.3 : rd.5 100)
6,95 15,59 +8,64
8. Numărul de rotaţii ale activelor, coef. (rd.5 : rd.2)
1,01 1,20 +0,19
9. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.2 : rd.1) 5,64 3,15 -2,4910. Rata reinvestirii profitului net, coef. (rd.4 : rd.3) 1,00 1,00 -Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza ratei de creştere a capitalului propriu rezultă că, acesta s-a majorat cu 19,40 % faţă de
anul 2010, această majorarea se datorează faptului că în perioada analizată la întreprindere a avut
loc creşterea capitalului propriu cu 1.338.574 lei şi creşterea profitului reinvestit cu 1.030.790 lei.
La fel putem observa majorarea activelor şi venitului din vânzări cu 1.156.608 lei şi respectiv cu
2.714.254 lei faţă de anul precedent, care în continuare necesită o analiză mai detaliată, pentru
calculul mărimei influenţei.
Dependenţa factorială:
(4.2.1)
21
Tabelul 4.2.2
Calcului influenţei factorilor asupra sporului capitalului propriu
Nr.
sub-
stituţiei
Factorii Sporul capitalului
propriu, %
Influenţa
factorului,
%
Rentabilitatea
vânzărilor
Numărul de
rotaţie a
activelor
Rata pârghiei
financiare
Rata reinvestirii
profitului
1 2 3 4 5 6 7
0 6,95 1,01 5,64 1,00 39,59 -
1 15,59 1,01 5,64 1,00 88,81 +49,22
2 15,59 1,20 5,64 1,00 105,51 +16,70
3 15,59 1,20 3,15 1,00 58,93 -46,58
4 15,59 1,20 3,15 1,00 58,93 0,00
Conform calculelor efectuate putem afirma că sporul creşterii capitalului propriu constituie în
anul 2011 59,22 % cu 19,40% mai mult de cît în anul 2010, la acestă majorare au influenţat doi
factori, cel mai semnificativ fiind rentabilitatea vânzărilor care a dus la majorarea sporului creşterii
capitalului propriu cu 49,22 %, cel de al doilea factor fiind accelerarea numărului de rotaţii a
activelor, care a dus la majorarea cu 16,70 %. Ca moment negativ putem menţiona doar modificarea
pârghiei financiare care a dus la o scădere semnificativă de 46,58 %, micşorarea pârghiei financiare
de la 5,64 în anul 2010 până la 3,15, semnifică că la fiecare 3,15 lei întreprinderea foloseşte resurse
financiare împrumutate. În concluzie putem menţiona că pe viitor, pârghia financiară trebuie să
coboare la un nivel optim (1-2) pentru întreprindere.
5. Analiza lichidităţii
Analiza lichidităţii ocupă un loc primordial în aprecierea situaţiei financiare a firmei. În cele ce
urmează vom analiza indicatorii de lichiditatea, care caracterizează posibilitatea unei întreprinderi
de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele de scadentă. Lichiditatea Bilanţului Contabil
reprezintă o stare de proporţionalitate între mijloacele de plată disponibile la un moment dat şi
obligaţiile de plată exigibile la aceeaşi dată, iar lichiditatea activelor se caracterizează prin
proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace băneşti.
5.1 Aprecierea lichidităţii bilanţului după diferite metode (în cadrul analizei exprese şi
aplicării normativelor de reducere)
22
Calculul lichidităţii va fi efectuat cu ajutorul următoarelor formule de calcul:
(5.1.1)
(5.1.2)
(5.1.3)
Tabelul 5.1.1
Analiza lichidităţii întreprinderii “Langera” SRL în cadrul analizei exprese
Nr.crt. Coeficienţi La începutul anului
La finele anului
Abaterea absolută
Nivelul optim
1 Lichiditatea absolută 0,037 0,088 +0,051 0,20-0,25
2 Lichiditatea intermediară 0,374 0,501 +0,127 0,70-0,80
3 Lichiditatea curentă 1,659 2,919 +1,260 2,00-2,50
Sursa: Bilanţul Contabil 2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Analizând lichiditatea curentă a întreprinderii putem observa că aceasta are o tendinţă de creştere
şi în anul 2011 înregistrează un nivel mai înalt de cât norma, deoarece activele curente ale
întreprinderii au capacitatea de acoperire a datoriilor pe termen scurt, însă e necesar să ţinem cont
de structura acestora, fiindcă stocurile de mărfuri au o cotă majoră în totalul activelor curente, iar
mijloacele băneşti din casierie una nesemnificativă, pe viitor întreprinderea va trebui să ia măsuri de
evitare a situaţiilor dificile şi să se asigure cu o cantitate optimă de active lichide. Cât despre
lichiditatea absolută şi cea intermediară în comparaţie cu normele, acestea sunt mai scăzute, ceea ce
semnifică că întreprinderea nu va putea acoperi datoriilor pe termen scurt din mijloacele băneşti,
investiţii şi creanţe pe termen scurt fără a apela la stocurile de mărfuri şi materiale, deoarece nu
deţine de resursele financiare necesare pentru plata imediată. Totuşi ca moment pozitiv, putem
observa tendinţa de creştere a acesteia şi pe viitor se poate prevede ameliorarea situaţiei. Pe
parcursul perioadei analizate întreprinderea se bucură de încredere din partea creditorilor, este
capabilă la scadenţe să-şi achite datoriile şi are posibilitatea de a apela la noi credite şi împrumuturi.
23
Tabelul 5.1.2
Analiza lichidităţii întreprinderii “Langera” SRL cu aplicarea normativelor de reduceri
Nr.
crt.
Coeficienţi La începutul anului
La finele anului
Abaterea absolută faţă de:
începutul
anului
nivelul optim
1 Lichiditatea absolută 0,037 0,088 +0,051 -0,112
2 Lichiditatea intermediară 1,293 2,310 +1,017 +1,010
3 Lichiditatea curentă 1,301 2,311 +1,010 +0,311
Sursa: Bilanţul Contabil 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Conform analizei cu aplicarea normativelor de reducere cerinţele faţă de întreprindere sunt mai
dure, şi pentru creditor este important ca coeficienţii să fie egali sau să depăşească normele, din
analiza datelor observăm în anul 2011 creşterea tuturor coeficienţilor, ceea ce este favorabil, ca
moment negativ putem menţiona doar nivelul lichidităţii absolute, care este mai jos de cât nivelul
optim cu 0,112, însă cu o tendinţă pozitivă spre majorare, fapt ce rezultă din creşterea mijloacelor
băneşti şi micşorarea datoriilor pe termen scurt. În general putem concluziona că întreprinderea
reprezintă o imagine bună pentru creditori şi ar putea apela la noi împrumuturi, însă acestă decizie
necesită o analiză mai dealiată.
5.2 Analiza factorială a ratei lichidităţii curente
Necorespunderea coeficienţelor de lichiditate parametrilor recomandaţi . existenţa tendinţelor
negative în evoluţia acestora impune depistarea cauzelor ce au condiţionat modificarea lichidităţii.
În acest scop se efectuează analiza de tip factorial.
Tabelul 5.2.1
Calculul influenţei factorilor detaliaţi asupra modificării lichidităţii curente
Indicatori Anul Abaterea absolută
Cota factorului detaliat, %
Influenţa factorului, coef.2010 2011
Active curente +1.123.796 100,00 +0,27
Stocuri 5.337.943 6.638.185 +1.300.242 115,70 +0,312Creanţe 1.381.934 1.131.941 -249.993 - 22,25 -0,060Mijloace băneşti 155.358 241.366 +86.008 7,65 +0,020Alte active curente 16.459 3.998 -12.461 -1,10 -0,003Datorii pe termen 4.154.442 2.745.922 -1.408.520 -100,00 +0,99
24
scurtD. fin. TS 1.465.000 1.356.900 -108.100 -7,68 -0,076D. com. TS 968.941 245.332 -723.609 -51,37 -0,509D. calc. TS 1.720.501 1.143.690 -576.811 -40,95 -0,405Sursa: Bilanţul Contabil 2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Rata lichidităţii curente = AC/DTS
2,92-1,66= 1,26
Calculul influenţei factorilor generali asupra ratei lichidităţii curente:
1)
2) ; 1,93-1,66= 0,27
3) ; 2,92-1,93= 0,99
Conform calculelor efectuate rezultă că lichiditatea curentă a întreprinderii în anul 2011
reprezintă 2,92 ceea ce este cu 1,26 mai mult de cît în anul precedent, acesta ne vorbeşte despre
îmbunătăţirea capacităţii de plată a întreprinderii, şi anume acestă majorare a fost influenţată de
majorarea activelor curente, care a dus la majorarea lichidităţii cu 0,27, iar micşorarea datoriilor pe
termen scurt a dus la majorarea lichidităţii cu 0,99 care reprezintă factorul decisiv. Din analiza
factorilor detaliaţi putem menţiona că un rol important a jucat scăderea datoriilor comerciale şi cela
calculate pe termen scurt, care au majorat nivelul lichidităţii cu 0,509 şi respectiv 0,405. Din analiza
activelor curente putem observa un singur factor mai important şi anume majorarea stocurilor care
în 2011 a influenţat lichiditatea curenta cu 0,312.
6. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti
6.1 Aprecierea generală a fluxului mijloacelor băneşti
Analiza fluxului mijloacelor băneşti este necesară pentru a depista modificările în mărimea
25
stocurilor de materiale, creanţelor şi datoriilor, precum şi urmărirea diverselor operaţiuni economice
nemonetare efectuate de către întreprindere ca de exemplu: uzura mijloacelor fixe, amortizarea
activelor nemateriale ş.a..
Tabelul 6.1.1
Evoluţia fluxurilor mijloacelor băneşti
Nr.crt.
Tipuri de activitate Anul Abaterea absolută +/-
2010 2011
1 Sold din activitatea operaţională (1.472.712) (702.095) +770.617
2 Sold din activitatea investiţională - - -
3 Sold din activitatea financiară 1.663.943 830.495 -833.448
4 Încasări (plăţi) excepţionale - - -
5 Fluxul net total 191.231 128.400 -62.831
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
În rezultatul analizei se observă că la întreprindere există o tendinţă negativă a evoluţiei
mijloacelor băneşti, în anul 2011 s-a înregistrat un flux net de 128.400 lei cu 62.831 lei mai puţin de
cît în anul precedent. Această micşorare a avut loc din cauza scăderii semnificative a fluxului din
activitatea financiară cu 833.448 lei faţă de anul 2010, privind fluxul de mijloace băneşti din
activitatea operaţională în evoluţie, atunci putem spune că acesta şi-a deminuat pierderile faţă de
anul 2010 cu 770.617 lei, deoarece în ambii ani generează un flux negativ. Analizînd în ansamblu
fluxul negativ din activitatea operaţională este acoperit prin fluxul pozitiv al activităţii financiare,
astfel fluxul net total este de 191.231 lei în anul 2010 şi 128.400 lei în anul 2011.
Capacitatea întreprinderii de a genera flux pozitiv se datorează activităţii financiare, care este
rezultat a contractării de noi împrumuturi, în continuare activitatea economico-financiară a
întreprinderii necesită o analiză mai detaliată.
6.2 Analiza structurii fluxului mijloacelor băneşti
26
Analiza structurală oferă informaţii detaliate cu privire la provinienţa încasărilor şi utilizarea
mijloacelor băneşti încasate. În cadrul acestei analize se examinează corelaţia dintre diferite canale
de încasare şi direcţii de plată a mijloacelor băneşti.
Tabelul 6.2.1
Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor mijloacelor băneşti
Nr. Fluxurile mijloacelor băneşti 2010 2011
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
Încasări băneşti
1 Încasări băneşti din vâzări 8.236.043 73,83 10.067.513 76,45
2 Alte încasări operaţionale 205.337 1,84 210.420 1,60
3 Dividende încasate - - - -
4 Încasări sub formă de credite 2.713.544 24,33 2.890.400 21,95
5 Total încasări 11.154.924 100,00 13.168.333 100,00
Plăţi băneşti
1 Plăţi băneşti furnizorilor 9.253.711 84,40 10.309.537 79,06
2 Plăţi băneşti salariaţilor 279.555 2,55 301.288 2,31
3 Plata dobînzilor 208.997 1,91 327.143 2,51
4 Plata impozitului pe venit - - - -
5 Alte plăţi operaţionale 171.829 1,57 42.060 0,32
6 Plăţi băneşti privind creditele 1.049.601 9,57 2.059.905 15,80
7 Plata dividendelor - - -
8 Total plăţi băneşti 10.963.693 100,00 13.039.933 100,00
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Conform datelor analizate se poate observa că structura încasărilor băneşti constă în cea mai mare
parte din încasările din ânzări 73,83 % în anul 2010 şi majorînduse până la 76,45 % în anul 2011,
încasările sub formă de credite înregistrează 24,33 % în 2010 şi îşi micşorează cota până la 21,95 %
în anul 2011, apoi o parte neînsemnată revine altor încasări operaţionale care la fel îşi micşorează
cota în anul 2011. Analizînd structura plăţilor, în evidenţă ies plăţile băneşti achitate furnizorilor
care au cota cea mai mare în total, în 2010 de 84,40 % şi respectiv în 2011 de 79,06 %, plăţile
27
băneşti privind creditele înregistrează o majorare de la 9,57 % la 15,80 % în perioada analizată,
aceasta se poate explica prin faptul că în 2011 au fost contractate noi credite. Cele mai mici cote
revin plăţilor către salariaţi, plata dobînzilor şi respectiv alte plăţi.
6.3 Analiza factorială a fluxului mijloacelor băneşti
Scopul acestei analize constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări
esenţiale în fluxurile mijloacelor băneşti, în acest scop se foloseşte metoda balanţieră.
Tabelul 6.3.1
Calculul influenţei factorilor asupra fluxului net de mijloace băneşti
Fluxurile mijloacelor băneşti Anul Abaterea absolută +/-
Influenţa asupra
fluxului net2010 2011
Activitatea operaţională
Încasări băneşti din vâzări 8.236.043 10.067.513 +1.831.470 +1.831.470
Alte încasări operaţionale 205.337 210.420 +5.083 +5.083
Plăţi băneşti furnizorilor 9.253.711 10.309.537 +1.055.826 -1.055.826
Plăţi băneşti salariaţilor 279.555 301.288 +21.733 -21.733
Plata dobînzilor 208.997 327.143 +118.146 -118.146
Plata impozitului pe venit - - - -
Alte plăţi operaţionale 171.829 42.060 -129.769 +129.769
Flux net din activitatea operaţională
(1.472.712) (702.095) +770.617 +770.617
Activitatea de investiţii
Dividende încasate - - - -
Flux net din activitatea de investiţii
- - - -
Activitatea financiară
Încasări sub formă de credite 2.713.544 2.890.400 +176.856 +176.856
Plăţi băneşti privind creditele 1.049.601 2.059.905 +1.010.304 -1.010.304
Plata dividendelor - - - -
Flux net din activitatea financiară
1.663.943 830.495 -833.448 -833.448
Flux net total 191.231 128.400 -62.831 -
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din calculele efectuate se poate observa că întreprinderea în perioada analizată generează flux
28
pozitiv de mijloace băneşti, însă în comparaţie dintre ani, acesta s-a micşorat cu 62.831 lei faţă de
anul 2010. Această scădere a fost influenţată de scăderea fluxului din activitatea financiară cu
833.448 lei faţă de anul 2010 şi anume din cauza majorării plăţilor băneşti privind creditele cu
1.010.304 lei. Analizând fluxul net din activitatea operaţională observăm o majorare a acestuia faţă
de anul precedent cu 770.617 lei , acestă majorare a fost influenţată în mare parte de majorarea
încasărilor din vânzări cu 1.831.470 lei faţă de anul 2010, majorarea altor încasări operaţionale cu
5.083 lei şi scăderea altor plăţi operaţionale care a dus la majorarea fluxului cu 129.769 lei. Negativ
au influenţat asupra fluxului din activitatea operaţională majorarea plăţilor către furnizori, salariaţi
şi plata dobînzilor, care în ansamblu au redus acest flux cu 1.195.705 lei faţă de anul precedent. Cu
toate că activitatea operaţională aduce întreprinderii un flux negativ, totuşi acesta este compensat cu
fluxul din activitatea financiară, spre final ca să se înregistreze un flux net pozitv. Tendinţa negativă
a fluxului total poate fi corectată prin evitarea de a contracta noi împrumuturi pentru a evita plăţile
privin creditele, la fel o majorare a încasărilor din activitatea operaţională va duce la generarea unui
flux pozitiv, şi va restabili tendinţa pozitivă pe viitor.
6.4 Analiza concordanţei dintre rezultatele financiare şi fluxul mijloacelor băneşti (de
trezorerie)
Examinarea conexiunii dintre rezulatele financiare obţinute şi fluxurile mijloacelor băneşti
generate în cadrul activităţii economice a întreprinderii permite depistarea cauzelor de modificre a
soldului total de mijloace băneşti disponibile în condiţiile de creştere sau scădere a profitului.
Tabelul 6.4.1
Analiza corelaţiei dintre rezultatele financiare şi fluxul mijloacelor băneşti
Tipuri de activităţi
Anul Abaterea fluxului net faţă de rezultatul financiar, +/-
2010 2011
Rez.fin. Flux net Rez.fin. Flux net 2010 2011
Sold din act. operaţională
582.770 (1.472.712) 1.561.970 (702.095) -2.055.482 -2.264.065
Sold din act. de investiţii
- - - - - -
Sold din act. financiară
(93.982) 1.663.943 (42.392) 830.495 +1.757.925 +872.887
Total 488.788 191.231 1.519.578 128.400 -297.557 -1.391.178
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi Forma nr.2 2010-2011 a întreprinderii
„Langera” SRL
Din datele analizate putem observa că în anul 2011 întreprinderea înregistrează un rezultat
29
financiar de 1.519.578 lei şi un flux net pozitiv de 128.400 lei, însă analizînd corelaţia acestora
putem menţiona că atît în anul 2010 cît şi 2011 se observă un decalaj dintre fluxul net şi rezultatul
finanicar de 297.557 lei şi respectiv 1.319.178 lei. Acest decalaj fiind cauzat de fluxul net negativ
din activitatea operaţională, şi rezultatul financiar negativ din activitatea financiară în perioada
analizată.
7. Analiza activităţii operaţionale
Ţinând cont de specificul activităţii întreprinderii, la compartimentul dat nu poate fi efectuată o
analiză amplă, ci doar asupra unor indicatori ce reflectă activitatea operaţională a întreprinderii.
7.1 Analiza în dinamică a veniturilor din vânzări din activitatea operaţională
Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări are menirea de a examina
dimensiunea lor absolută şi relativă, iar evaluarea în dinamică permite examinarea volumului
activităţii operaţionale şi studierea modificărilor survenite în acest volum în perioada analizată.
Tabelul 7.1.1
Aprecierea evoluţiei veniturilor din vânzări în dinamică
Indicatori Anul Abaterea absolută
Ritmul de creştere, %2010 2011
Venituri din vânzări, lei 7.030.754 9.744.828 +2.714.254 138,60Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza veniturilor din vânzări putem observa majorarea acestora cu 2.714.254 lei în
perioada analizată, înregistrând un ritm de creştere de 138,60 %, ceea ce caracterizează o situaţie
favorabilă pentru entitate.
7.2 Analiza marjei comerciale
Marja comercială reprezintă adaosul comercial la preţul de achiziţie a mărfii, menite pentru a
acoperi cheltuielile de circulaţie, obţinerea profitului şi achitarea altor impozite.
Tabelul 7.2.1
Date iniţiale pentru analiza marjei comerciale
Indicatori Anul Abaterea absolută2010 2011
1. Venituri din vânzări, lei 7.030.754 9.744.828 +2.714.2542. Costul vânzărilor, lei 5.400.716 6.805.072 +1.404.356Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Calculu marjei comerciale şi a ratei acesteia poate fi efectuat cu ajutorul formulelelor:
MC = VV – CV , lei (7.2.1)30
Rmc = MC/VV*100, % (7.2.2)
Tabelul 7.2.2
Analiza marjei comerciale în dinamică
Indicatori Anul Abaterea absolută
Ritmul de creştere, %2010 2011
1. Marja comercială, lei 1.630.038 2.939.756 +1.309.718 180,352. Rata marjei comerciale, % 23,18 30,17 +6,99 130,16
În perioada analizată marja comercială a crescut atât în mărime absolută cât şi în mărime
relativă, adică cu 1.309.718 lei sau cu 80,35 %. Acestă majorare a fost influenţată de creşterea
veniturilor din vânzări în preţuri cu amănuntul faţă de anul precedent cu 2.714.254 lei, iar rata
marjei comerciale înregistrează un ritm de creştere de 30,16 %, ceea ce în general reprezintă
orientarea corectă a entităţii în direcţia dată.
7.3 Analiza factorială a veniturilor din vânzări
Un rol important revine analizei veniturilor din vânzări prin prisma stabilirii cauzelor ce au
condiţionat modificarea vânzărilor. La efectuarea acestei analize este foarte important să se ia în
consideraţie tipul activităţii operaţionale în urma căreia au fost generate veniturile corespunzătoare.
Venitul din vânzări se modifică sub influenţa a trei grupe de factori:
1. Factorii legaţi de stocare, intrări şi vânzări de mărfuri;
2. Factorii asigurării cu forţă de muncă şi eficienţa utilizării acesteia;
3. Factorii dezvoltării şi eficienţei utilizării bazei tehnico-materiale a comerţului.
Dependenţa factorială pentru prima grupă de factori:
VV= Si.+I+Sf. (7.3.1.)
Tabelul 7.3.1
Calculul influenţei factorilor fondurilor de mărfuri asupra venitului din vânzări
Indicatori Anul Abaterea
Absolută
Mărimea inf. Factorilor
2010 2011
1. Stoc iniţial, lei 6.036.000 6.641.200 +605.200 -605.200
2. Intrări, lei 605.200 680.500 +75.300 -75.300
3. Stoc final, lei 6.641.200 7.321.700 +680.500 -680.500
4. VV, lei 1.643.100 4.289.400 +2.646.300 -
31
Sursa: Raport statistic Nr.3 Comerţ 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza factorilă putem observa o tendinţă pozitivă a stocului final în perioada analizată,
acesta în anul 2011 depăşeşte anul precedent cu 680.500 lei, rezultă că cererea la mărfurile
întreprinderii este în scădere, acest rezultat nefavorabil poate fi cauzat de neritmicitatea intrărilor,
creşterea stocurilor finale din anii precedenţi, majorarea preţurilor sau existenţa unui ritm mai lent a
vânzărilor de cât a aprovizionărilor. Situaţia pe viitor poate fi ameliorată prin reducerea intrărilor în
perioada apropiată şi să se impună măsuri pe linia asigurării unei concordanţe mai înalte între intrări
şi vânzări.
Venitul din vânzări deasemenea se modifică sub influenţa factorilor generali şi detaliaţi ai forţei de
muncă.
Dependenţa factorială ce exprimă influenţa factorilor generali ai forţei de muncă:
(7.3.2)
Dependenţa factorială ce exprimă influenţa factorilor detaliaţi ai forţei de muncă:
(7.3.3)
(7.3.4)
Din cauza lipsei de informaţie, analiza influenţei factorilor detaliaţi nu poate fi efectuată.
Cea de a treia grupă de factori care influenţează venitul din vânzări sunt factorii dezvoltării şi
eficienţei utilizării bazei tehnico-materiale a comerţului. Mărimea şi structura bazei tehnico-
materiale a comerţului cu amănuntul răspund cerinţelor acestei forme de comerţ şi anume de
difuzarea largă a mărfurilor, ceea ce se asigură prin varietatea de tipuri de unităţi ca profil şi mărime
care compun reţeaua comercială şi printr-o dotare specifică proceselor operative cerute de vânzarea
mărfurilor. În continuare vom analiza influenţa acestor factori.
Dependeţa factorială:
(7.3.5)
1) 60*1.643.100 /60 = 1.643.100 lei
2) 280,8*4.289.400 /280,8= 4.289.400 lei
- mod.suprafeţei comerciale: (280,8-60)* 1.643.100 /60 = +6.046.608
- mod.VV/1m: 280,8*(15.275,64-27.385)= - 3.400.308,29
BVF: +2.646.300 = +6.046.608 +(-3.400.308,29)
Din calculele efectuate putem observa că la majorarea venitului din vânzări cu 2.646.300 lei a
32
influenţat doar majorarea suprafeţei comercilale de la 60 m până la 280,8 m în anul 2011, spre
deosebire de acest factor, negativ a influenţat micşorarea venitului pe un metru pătrat, de la 27.385
lei la 15.275,64 lei, astfel putem concluziona că obţinerea unui rezultat pozitiv caracterizează
poziţia satisfăcătoare a întreprinderii, şi pe viitor este necesar de a stabili o ritmicitate de majorarea
suprafeţei comerciale şi venitului din vânzări.
8. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman
8.1 Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman
Analiza asigurării întreprinderii cu resurse umane începe cu compararea datelor efective cu
celea din perioada precedentă în total şi pe categorii de personal, o deosebită importanţă o are cota
personalului operativ în totalul de salariaţi.
Tabelul 8.1.1
Analiza structurii şi asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică
Categorii de personal pe tipuri de activităţi
Anul Abaterea absolută +/-
2010 2011
persoane cota,% persoane cota,% persoane cota,%
1 Total pe întreprindere:- salariaţi
16 100,00 17 100,00 +1 -
- vânzători 4 25,00 6 35,29 +2 +10,29Sursa: Extras din informaţia secţiei resurse umane 2010-2011 a întreprinderii „Langera” SRL
Conform analizei efectuate întreprinderea în anul 2011 deţine 17 salariaţi ceea ce este cu unul
mai mult de cît în anul precedent, din analiza structurii putem observa că în anul 2010, o cotă de 25
% o constituiau vânzătorii, iar spre anul 2011 acesta s-a majorat până la 35,29 % deoarece au fost
angajaţi încă doi vânzători.
8.2 Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman
În afară de aprecierea cantitativă a întreprinderii cu resurse umane în procesul analizei se
studiază şi eficienţa utilizării acesteia. Numărul lucrătorilor operativi, productivitatea unui lucrător,
durata zilei de lucru şi multe alte aspecte influenţează asupra eficienţei activităţii operaţionale a
întregii întreprinderi.
Tabelul 8.2.1
Analiza generală a productivităţii muncii
Categorii de personal pe
tipuri de activităţi
Anul Abaterea
absolută,
+/-
Ritmul de creştere
faţă de anul 2010,
%2010 2011
33
1 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254 138,61
2 Nr. salariaţi, pers. 16 17 +1 106,25
3 Nr. vânzători, pers. 4 6 +2 150,00
4 Ponderea vânzătorilor în
totalul salariaţilor, %
25,00 35,29 +10,29 141,16
5 W sal, lei 439.410,88 573.225,18 +133.814,30 130,45
6 W vânzători, lei 1.757.643,50 1.624.138,00 -133.505,5 92,40
Sursa: Forma nr.2 şi Extras din informaţia secţiei resurse umane 2010-2011 a întreprinderii
„Langera” SRL
Conform analizei generale a productivităţii muncii, productivitatea unui salariat în anul 2011 s-a
majorat cu 133.814 lei având un ritm de creştere de 130,45 %, iar cea a vânzătorilor s-a micşorat cu
133.505 lei faţă de anul 2010 şi înregistrează un ritm de creştere scăzut, doar de 92,40 %. În baza
rezultatelor obţinute putem menţiona că pentru obţinerea unor rezultate pozitive, întreprinderea ar
trebui să fie preocupată de îmbunătăţirea în continuare a organizării muncii, vânzărilor şi raportului
dintre personalul operativ şi cel administrativ.
9. Analiza eficienţei utilizării potenţialului tehnic
9.1 Analiza volumului, structurii şi calităţii potenţialului tehnic
Analiza potenţialului tehnic începe cu analiza în dinamică, care permite aprecierea structurii
mijloacelor fixe, în acest proces o atenţie deosebită se acordă ponderii părţii active ale mijloacelor
fixe, ceea ce în mod direct influenţează asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
Tabelul 9.1.1
Aprecierea în dinamică a structurii mijloacelor fixe
Tipuri de mijloace fixe
Anul Abaterea, +/-2010 2011
Suma % Suma % Suma %1. Mijloace fixe – total
78.266 100 105.279 100 +27.013 -
Din care:2. Mijloace de transport
- - 44.438 57,79 +44.438 +57,79
3. Alte mijloace fixe
78.266 100 60.841 42,21 -17.425 -57,79
Sursa: Anexa la Bilanţul Contabil 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
34
Din analiza structurii mijloacelor fixe putem observa că în anul 2010 întreprinderea deţinea doar
o singură categorie de mijloace fixe şi anume cea a altor mijloace fixe în mărime de 78.266 lei, iar
în anul 2011 situaţia s-a modificat deoarece în componenţa structurii cota majoră de 57,79 % o deţin
mijloacele de transport iar categoria altor mijloace fixe spre deosebire de anul 2010 s-a redus cu
până la 42,21 %, astfel în total mijloacele fixe au o valoare de 105.279 lei.
Tabelul 9.1.2
Analiza indicatorilor mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe
Indicatori Anul
2010 2011
1. Coef. reînoire 0,28 0,422. Coef.ieşire 0,00 0,173. Coef. amortizării acum. MF 0,53 0,334. Coef. utilitate 0,47 0,675. Norma medie anuală de acumulare a amortizării,%
8,83 10,44
Sursa: Anexa la Bilanţul Contabil 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Conform analizei indicatorilor mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe putem menţiona că
în perioada analizată coeficientul de reînoire s-a majorat de la 0,28 la 0,42 în anul 2011, iar
coeficientul de ieşire care în anul 2010 lipsea, în anul 2011 a înregistrat o valoare de 0,17, uşor
putem observa că coeficientul de reînoire este mai mare de cît cel al ieşirelor astfel putem
caracteriza situaţia ca una bună pentru întreprindere. Analizînd coeficientul de amortizare şi cel de
utilitate, observăm că în anul 2010 acestea se află aproape la egalitate, o ameliorare urmează în anul
2011 atunci când coeficientul de utilitate prevalează amortizarea acumulată a mijloacelor fixe. Cît
despre norma medie anuală de acumulare a amortizării, nivelul optim al acesteia este de 8-10 %,
deci în anul 2010 întreprinderea se încadrează în limitele permise, iar în anul 2011 s-a înregistrat o
majorare a acesteia de la 8,83 % la 10,44 %.
9.2 Analiza eficienţei utilizării potenţialului tehnic
Eficienţa utilizării potenţialului tehnic prevede analiza randamentului mijloacelor fixe şi
capacitatea mijloacelor fixe, cu scopul de a obţine informaţie ce permite aprecierea utilităţii
acestora.
35
Tabelul 9.2.1
Aprecierea în dinamică a indicatorilor eficienţei utilizării mijloacelor fixe
Indicatori Anul Abaterea absolută
2010 2011
1 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 MF , lei 78.266 105.279 +27.0133 Rand. MF, lei (rd.1/rd.2)
89,83 92,56 +2,73
4 Capacitatea MF, bani (rd.2/rd.1)
0,01 0,01 -
Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2011 s-au majorat atât veniturile din vânzări cât şi
mijloacele fixe, cu 2.714.254 lei şi respectiv 27.013 lei, această majorare a influenţat şi majorarea
randamentului mijloacelor fixe, care în anul 2010 înregistrează 89,83 lei venituri din vînzări la un
leu mijloace fixe, iar în 2011 92,56 lei venituri din vînzări la un leu mijloace fixe. Din analiza
capacităţii mijloacelor fixe observăm că acest indicator nu s-a modificat în perioada analizată şi
arată că folosirea mijloacele fixe de către întreprinderea practic nu influenţează la modificarea
veniturilor.
10. Analiza stocurilor medii de mărfuri
Fiecare unitate comercială îşi stabileşte necesarul de stocuri, care trebuie constant să corespundă
venitului din vânzări, în acestă analiză se urmăreşte în principal mărimea stocurilor efective în
comparaţie cu mărimele necesare, factorii şi influenţa acestora asupra stocurilor de mărfuri.
Tabelul 10.1
Informaţia iniţială privind analiza stocurilor
Indicatori Anul
2010 2011
1.VV, lei 7.030.574 9.744.828
2. SM, lei 6.036.000 6.641.200
3. Vit.rot., zile 309,07 245,34
Sursa: Raport statistic Nr.3 Comerţ 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL
Dependeţa factorială:
SM = (VV*V)/T (10.1)
36
Calculul influenţei factorilor asupra stocurilor de mărfuriNr.
calc.Nr.
subs.Factorii de influenţă SM Metoda de calcul Influenţa
fact.Denumire
a fact.VV V1 0 7.030.574 309,07 6.036.000 - - -2 1 9.744.828 309,07 8.366.205 8.366.205-6.036.000 +2.330.205 ∆VV3 2 9.744.828 245,34 6.641.200 6.641.200-8.366.205 -1.725.005 ∆V
BVF: 6.641.200-6.036.000 = 2.330.205-1.725.005 605.200 = 605.200
Creşterea stocurilor de mărfuri în perioada analizată cu 605.200 lei a fost condiţionată de sporirea
vânzărilor, influenţa acestui factor a dus la majorarea stocurilor cu 2.330.205 lei, deoarece la
întreprindere a fost respectată cerinţa dependeţei stocurilor de mărfuri de volumul vânzărilor, ceea
ce constituie un moment pozitiv în activitatea întreprinderii. În perioada analizată a avut loc o
accelerare a vitezei de rotaţie a mărfurilor cu 64 zile, care a influenţat majorarea stocurilor cu
1.725.005 lei, acesta poate fi rezultatul optimizării vânzărilor de mărfuri, modificarea activităţii de
marketing şi comercializare, astfel situaţia la întreprindere poate fi caracterizată ca fiind
satisfăcătoare.
37
ÎNCHEIERE Analiza efectuată în cadrul prezentului raport asupra întreprinderii „Langera” S.R.L. a permis
cunoaşterea activităţii desfăşurate de societate şi problemele cu care aceasta se confruntă din punct
de vedere economic şi financiar.
Efectuând analiza rapoartelor financiare şi a altor documente contabile putem menţiona faptul
că situaţia întreprinderii este satisfăcătoare, cu punctele sale tari şi slabe, însă unele aspecte ale
activităţii desfăşurate necesită o gestiune mai eficientă, deoarece pe viitor pot genera situaţii
nefavorabilile pentru întreprindere cu consecinţe costisitoare, şi anume în ceea ce priveşte
poziţionarea companiei pe piaţă, competitivitatea mărfurilor sale şi eşantioanele de clienţi. Pentru a
aprecierea la justa valoare a eficienţei utilizării resurselor materiale, tehnice, financiare, umane şi
riscurile care le afectează, în cadrul întreprinderii „Langera” SRL, am realizat o analiză a
patrimoniului, a veniturilor şi cheltuielilor şi am apreciat situaţia financiară a întreprinderii prin
intermediul indicatorilor de efecienţă economică. În baza acestui raport putem vorbi despre situaţia
prezentă creată la întreprindere, cât şi despre careva obiective urmărite pe viitor, pentru dezvoltarea
şi continuarea activităţii eficiente a întreprinderii. Din însuşi conţinutul eficienţei economice rezultă
că sporirea acesteia constă fie din maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic, fie din
minimizarea eforturilor, a cheltuielelor de resurse, pentru obţinerea unui rezultat. Conţinutul
complex al activităţii comerciale şi aspectele variate pe care le ia eficienţa economică determină
opţiuni ale conducerii pentru ambele posibilităţi din relaţia efort-rezultate. O primă cale de sporire a
eficienţei o constituie creşterea volumului vânzărilor (a activităţii economice), care conduce direct
la mărirea profitului. Pentru a obţine însă o rată a rentabilităţii superioară trebuie ca ritmul de
sporire a profitului să devanseze pe cel al vânzărilor. Creşterea volumului vânzărilor întîlneşte
restricţii, determinate de capacitatea pieţei şi de concurenţă, astfel că înfăptuirea ei depinde de
adaptarea la cerinţele pieţei. Pe de altă parte, la un anumit nivel al vânzărilor apare costul marginal
sporit, ceea ce înseamnă că o unitate suplimentară de vânzări se realizează cu cheltuieli mai mari şi,
ca atare, aduce un profit mai mic. Depăşirea acestui prag impune un efort de investiţii care
38
influenţează profitul obţinut. Rezultă deci că sporirea vânzărilor în scopul creşterii eficienţei trebuie
însoţită de o schimbare calitativă continuă a activităţii economice, care condiţionează însăşi
posibilitatea creşterii ei cantitative. Cea de-a doua cale de sporire a eficienţei o constituie
minimizarea consumului de resurse la un anumit rezultat, raţionalizarea diferitelor categorii de
cheltuieli. Termenul de raţionalizare semnifică situaţii în care şi o creştere a unei cheltuieli poate să
aducă un efect superior, ceea ce-i conferă caracterul de eficacitate. Principale căi de raţionalizare a
cheltuielilor sunt următoarele: accelerarea vitezei de circulaţie a mărfurilor, creşterea productivităţii
(numărului de personal, suprafeţei comerciale, capitalului bănesc), sporirea randamentului factorilor
de comercializare prin modernizarea bazei tehnico-materiale şi folosirea ei intensivă, creşterea
eficienţei economice ca rezultat al perfecţionării sistemului de conducere economică, respective al
procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor şi la organizarea activităţii
economice, totodată se presupune folosirea largă a mijloacelor electronice de înregistrare şi
prelucrare a informaţiilor ca o condiţie a analizei eficacităţii deciziilor ce se iau. Toate aceste măsuri
vor asigura întreprinderii o dezvoltare rapidă şi maximizarea profitului.
39
BIBLIOGRAFIA
I. Acte legislative şi normative
I.1 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 1163 – XIII din 24.04.97,
Monitorul Oficial al RM nr.2 din 28.02.1994
II. Manuale , monografii şi lucrări didactice
II.1Nadejda Botnari , Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare
a strategiei financiare a întreprinderilor industriale : autoref. tz. dr. în şt. econ.
Chişinău : Editura A.S.E.M., 2000.
II.2 Lilia Grigoroi; Liliana Lazari , Bazele teoretice ale contabilităţii , Chişinău :
Cartier, 2009.
II.3 Nadejda Botnari, Finanţele întreprinderii , Academia de Studii Economice din
Moldova , Chişinău : Editera Prim, 2008.
II.4 Valentina Paladi, Analiza rapoartelor financiare, Academia de Studii
Economice din Moldova, Chişinău: Editura A.S.E.M., 2000.
II.5 Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Analiza economico –
financiară, Bucureşti, 2000.
40