7/25/2019 Lab1-Telem

1/6

Telematica Rutiera-Laborator 1

1. Controlul accesului traficului privat in zona statiilor destinate mijioacelor de

transport in comunAceste actiuni limiteaza pentru diferitele alte vehicule accesul in statiile mijloacelor detransport in comun. Controlul accesului in statie se poate realiza cu panouri cu mesajevariabile, semafoare, bariere etc. Poarta se deschide atunci cand un vehicul ce are accesulpermis, echipat cu un transponder, trece pe langa cititorul aflat la intrarea rampei demasurare corespunzatoare statiei. Unele sisteme mai performante nu necesitaechipamente imbarcate, detectia vehiculelor cu prioritate efectuandu-se cu ajutorulcamerelor video instalate in apropierea acestor puncte si a unor algoritmi de detectiesoftware, prin prelucrarea imaginilor captate.

2, Detecia automat a poziiei ve!iculelor pe traseu

Poziionarea corect a unui vehicul de transport pe rut asist conductorii de vehiculesau operatorii de flote la optimizarea deplasrii acestora ctre destinaie. !e e"emplu,este posibil poziionarea automat a unui autobuz sau asistarea unui conductor deautobuz la poziionarea acestuia #ntr-o staie pe durata opririi. $istemul indic undetrebuie s opreasc autobuzul de-a lungul platformei staiei.

". #ptimizarea mana$ementului traficuluiPrioritatea la semnalizarea de trafic permite meninerea culorii permisive la semafor sauschimbarea #n verde mai repede dec%t este programat, pentru a furniza unda de trecerevehiculelor ce dob%ndesc prioritate special &mijloace de transport #n comun, vehicule deintervenie etc'. Prioritatea la semafor reprezint (i un mijloc de reglare a deplasrii

vehiculelor #n raport cu graficul de circulaie.)umrul de pasageri care se afl la bordul unui vehicul #n deplasare poate fi utilizat deasemenea drept criteriu pentru acordarea sau neacordarea prioritii vehiculelor #ndeplasare. Acest sistem poate fi conectat cu sistemul de urmrire a vehiculelor #ndeplasare pentru a determina dac vehiculul respect graficul.

%ituaia &T% 'n domeniul rutier 'n Rom(nia*n ara noastr, #n ultimii ani au #nceput s fie introduse noi sisteme pentru #mbuntirea,fluentizarea (i cre(terea siguranei traficului rutier, #ntruc%t aceste aspecte se refer #nprimul r%nd la funcii de reglare, organizare (i supraveghere, aceste sisteme sunt orientatepe astfel de prioriti. +le reprezint de fapt subsisteme ale *$ #n ceea ce prive(te

subsistemele A$Automatic raffic anagement $/stems', pentru reglareatraficului rutier s-au introdus mai multe echipamente de management al interseciilor,prin montarea unor automate de semnalizare din seriile CC)' 0111, 21111, 23111,capabile de a realiza un control al intervalelor de semnalizare #n mod sincronizat princablu, radio, 4$ sau cu semnal 4P$'. !in nefericire, tehnologiile utilizate de uneledintre acestea sunt destul de #nvechite procesoare pe opt bii'. Alturi de acestea, o seriede intersecii din centrul ora(ului 5ucure(ti au fost echipate cu semafoare rutiereperformante, care asigur o bun vizibilitate pentru toi participanii la trafic, (i care au

7/25/2019 Lab1-Telem

2/6

sisteme optice realizate cu 6+!-uri, iar soflware-ul aferent permite afi(area duratei dea(teptare la stop #n mod dinamic, reduc%nd astfel stresul at%t pentru conductorii auto, c%t(i pentru pietoni. !e asemenea, astfel de instalaii contribuie la sigurana traficuluirutier, #ntruc%t permit o mai buna corelare a vitezei conductorilor auto cu unda verde,funcie de durata culorii afi(at de semafor. ot #n domeniul semnalizrii rutiere s-au

montat, at%t #n mod e"perimental, c%t (i cu caracter permanent, o serie de panouri deavertizare cu mesaje variabile, unele dintre acestea afi(%nd informaii legate de traficviteza de rulare real, alturi de cea recomandat', informaii de interes local sauinformaii despre condiiile de mediu. *n cazul din urm s-au montat dou instalaii demonitorizare pentru no"e #n dou intersecii din capital 7zoare (i Piaa +roilor', careafi(az data, ora, temperatura #n aer la 2 m deasupra solului, coninutul de $89, C89, )8etc. !e asemenea, aceste instalaii vor face parte dintr-un ansamblu mai mare de sistempentru reglarea dinamic a traficului rutier #ntre cartierul !rumul aberii (i centrulora(ului 5ucure(ti. #n ceea ce prive(te sistemele automate pentru prioritatea mijloacelorde transport #n comun, pe linia de metrou u(or :2 e"ist montai senzori #n cale ce vorpermite #ntr-un viitor apropiat funcionarea semaforizrii din interseciile asociate #n

dependen cu circulaia acestor mijloace de transport #n comun..7elativ la sistemele de urmrire a mijloacelor de transport, #n afar de vehiculeledestinate unor activiti speciale salvare, pompieri, poliie, vehicule pentru interveniirapide etc', o serie de firme de transport comercial internaional au demarat instalarea deechipamente pentru monitorizarea mijloacelor de transport #n comun. 6a ora actuale"ist trei categorii de astfel de echipamente; cele achiziionate din import, cele realizatede firme particulare de la noi din ar (i cele rezultate #n urma unor programe decercetare. 8ricare ar fi proveniena acestor echipamente, ele #n general utilizeaz unreceptor 4P$ pentru determinarea poziiei (i vitezei unui vehicul, o unitate centralpentru prelucrarea informaiilor de la acest receptor (i a altor informaii de la senzorimontai la bord (i un echipament de comunicaii mobile modem 4$, radio sau

C!A'. odalitatea de transmitere a informaiilor este diferit de la caz la caz (i cuavantajele (i dezavantajele de rigoare. )umeroase firme de transport marfa din ar auimplementat deja astfel de echipamente. !e asemenea, tot mai multe vehicule pentrutransport intern (i internaional sunt echipate cu tahografe moderne pentru monitorizareacondiiilor de lucru ale conductorilor vehiculelor (i pentru impunerea restriciilor devitez.*n privina sistemelor de informare la bord, majoritatea vehiculelor destinate transportului#n comun au fost dotate cu sisteme de informare audio (i cu panouri cu mesaje variabile.$-au realizat deja echipamente A

7/25/2019 Lab1-Telem

3/6

8 societate economic dezvoltat (i competitiv necesit un sistem eficient de transport,#n continu dezvoltare (i supraveghere, #nsa cu impact c%t mai mic asupra mediului. Unadintre problemele cele mai spinoase #n prezent este dezvoltarea durabil a unor ci detransport eficient, a a(a-numitelor >Coridoare +uropene?, prin integrarea infrastructurilordeja e"istente ale rilor membre U+ sau ale rilor candidate pentru diferite moduri de

transport, cu o stricta monitorizare a impactului asupra mediului. Uniunea +uropean ademarat (i continu derularea unei serii de proiecte internaionale #n acest scop. Un astfelde e"emplu #l constituie pentru sectorul de transporturi proiectul intitulat AP-elematics Applications Programme - ransporls', ce prefigureaz viitorul #n domeniulstandardizrii pentru telematic. 8rganismele abilitate, precum *$8 *nternational$tandards 8rganisation', *+C *nternational +lectrotechnical Commission', C+)+uropean $tandards Committee', C+)+6+C +uropean +lectrotechnical $tandardsCommittee' sau +$* +uropean elecom mu nications $tandards *nstitute' (i altele, princomitetele lor tehnice, lucreaz la organizarea, perfecionarea (i realizarea de standardeunificate #n acest domeniu. Printre proiectele sprijinite de U+ #n domeniul transporturilorse afl (i cele grupate #n >Programul de Aplicaii elematice?, desf(urat #n perioada

2@@: -2@@0, pentru dezvoltarea a(a-numitelor *$ *nformation $ociet/ echnologies'.Una din direciile de dezvoltare prioritare pentru acest domeniu o reprezint liberalizareaechipamentelor de telecomunicaii, serviciilor (i pieelor pentru infrastructur. Aceastaciune are o importan deosebit pentru domeniul transporturilor, deoareceinfrastructura cunoa(te noi trepte de dezvoltare, put%ndu-se discuta de fapt de o nougeneraie, aceea a internet-ului mobil cu aplicaii #n sigurana (i fluena traficului. +steinteresant, de asemenea, c la ora actual, transporturile nu mai sunt tratate independent,pe moduri, ci integrat, urmrindu-se dezvoltarea >coridoarelor? (i a flu"urilor de mrfuri(i cltori, ce reprezint conlucrarea mai multor moduri de transport.

%istemele de transport inteli$ent - beneficii

$istemele *nteligente de ransport sunt un ansamblu de tehnologii telematice menite s%conlucreze pentru cre(terea siguranei (i fluenei traficului, #mbuntirea metodelor deinformare a participanilor la trafic, a deintorilor de mijloace de transport (i de sistemede transport, a operatorilor de transport #n general. !e(i av%nd la #nceput doar scopuldeclarat de a reduce numrul accidentelor rutiere (i aprute fiind relativ de cur%nd, *$ auptruns treptat (i #n celelalte moduri de transport, au fost supuse standardizrii (i audevenit un fapt cotidian. +le pot fi #nt%lnite din ce #n ce mai des #n transportul publicurban, #n cel de cltori interurban sau internaional, #n staiile intermodale, sau pur (isimplu #n deplasarea noastr cu autoturismul pe autostrad. ai mult, sistemeletelematice care compun *$ #nglobeaz din ce #n ce mai mult pentru transportul rutiertehnologii >#mprumutate? de la alte moduri de transport, mai organizate (i cu o mai maree"perien #n domeniul siguranei (i securitii transportului. !e(i aprute de doar c%tevadecenii, *$ s-au remarcat printr-o serie de beneficii palpabile;- Cre(terea siguranei (i eficienei transportului, odat cu acceptarea in punct de vedereecologic pe plan european; duratele de transport #n medie au sczut cu 91 pentruautovehiculele personale (i cu 2@ pentru cele destinate transportului public urban (iinterurbanB- *mbuntirea sistemelor de informare a participanilor la trafic (i a organismelorinteresate a condus la reducerea congestiilor, economii de combustibil, timp (i uzur a

7/25/2019 Lab1-Telem

4/6

vehiculelor, la reducerea polurii cre(terea cu 21 a preciziei previziunilor de traficpentru @: din totalul previziunilor, cre(terea cu 3 a capacitii de transport aautostrzilor datorit preciziei previziunilor de trafic'B- Cre(terea eficienei transportului public urban prin implementarea unor sistemetelematice de acordare a prioritii pentru mijloacele de transport public proiectele

europene >uartet Plus?, >+uroscope?, >abasco? (i >Ausias? estimeaz pe ansamblu oreducere cu cea. : a costurilor e"ploatrii transportului public urban'B- +ficientizarea urmririi (i managementului cererilor de transport prin >e-tehnologii?,adic implementarea pe scar din ce #n ce mai larg a tehnologiilor de informaii pentruacest domeniuB practic, internet-ul (i comerul electronic, ajunse la maturitate, sunt acumsupuse pe scar larg unor transformri de acordare a mobilitii, esenial pentrutransporturi.

+emple de sisteme &T%Parte integrant a *$, sistemele A$Advanced raffic anagement $/stems',AP$Advanced Public ransportation $/stems' (i A*$Advanced raveller

*nformation $/stems' contribuie esenial la optimizarea transportului, at%t pubtic urban,c%t (i intern sau internaional de marf.Aceste sisteme #nglobeaz cele trei mari tehnologii amintite la #nceput; comunicaiilemobile, a informaiilor (i de poziionare.$istemele A$ sunt #n general destinate #mbuntirii condiiilor de trafic (i cre(teriisiguranei, #n timp ce sistemele A*$ se adreseaz participanilor la trafic, contribuind la#mbuntirea proceselor de planificare a cltorilor.*at c%teva e"emple de sisteme A$; D $istem telematic de management al semnalizrii #n intersecii poate face partedintr-un comple" de semaforizare sincronizat a mai multor intersecii - cu und verde (itransmisie de informaii de la un semafor la cellalt'. !e obicei, sistemele actuale de acest

gen nu mai utilizeaz transmisia sincronizrii prin cablu, ci prin radio sau preiausemnalul de sincronizare de la sateliii 4P$4lobal Positionning $/stem )A

7/25/2019 Lab1-Telem

5/6

traficul pe traseu, vehiculele de intervenie cele mai apropiate pot fi dirijate ctre loculproducerii unui eveniment etc.!intre sistemele AP$, s-ar putea aminti cele de management al traficului #n staiilemultimodale, cele de ta"are automat a cltorilor, de contorizare automat (i de urmrirea aglomerrilor.

6a grania dintre cele dou tipuri de sisteme de mai sus, pentru informarea cltorilor seafl sistemele A*$, care sunt, la r%ndul lor, din ce #n ce mai rsp%ndite. *nformareaparticipanilor la trafic se poate face;D pentru utilizatori individuali conductori de autovehicule, tramvaie, metrourisau trenuri, pentru cltori'BD pentru grupuri de utilizatori #n general aceste intervenii se adreseaz conductorilorauto, pe autostrzi, sau cltorilor din mijloacele de transport #n comun'Bijloacele de informare sunt diversificate; posturi de radio dedicate #n special peautostrzi', internet, chio(curi de informare, informaii personale primite pe pager, telefonmobil sau P!APersonal Pigital Assistant' etc. . ot #n aceast categorie se pot includenoile sisteme pentru dispeceratul vehiculelor, prevzute cu echipamente performante

pentru comunicaii, teleconferin, fa" sau transmitere de date. +le pot fi alctuite pebaza;- sistemelor integrate de comunicaii

7/25/2019 Lab1-Telem

6/6

D aprovizionarea (i implantarea indicatoarelor de circulaieBD controlul semafoarelorBD folosirea benzilor reversibileBD restricii de circulaieBD interziceri (i restricii ale accesului pe categorii de vehicule #n anumite ore, zile sau

definitiv pe unele artere de circulaie.Principalele mijloace folosite #n organizarea desf(urrii traficului sunt; semafoarele,indicatoarele permanente sau temporare', panourile cu mesaje variabile si marcajele.