JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALIasistenta-sociala.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/01/...Jurnalul...
Transcript of JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALIasistenta-sociala.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/01/...Jurnalul...
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Cuvânt introductiv
Spațiul academic național oferă cel puțin trei reviste
de specialitate care
publică articole din
domeniul asistenței
sociale, intrate în fluxul
științific și în baze de
date internaționale.
Amintim aici: Revista
Copiii de azi sunt părinții
de mâine din Timișoara,
Revista de Cercetare și
Intervenție Socială din
Iași și Revista de Asistență Socială din București.
Jurnalul Asistenților Sociali vine în completarea
prezentării rezultatelor muncii științifice din domeniu
și are la bază nevoia specialiștilor de a împărtăși
experiențe profesionale, de a promova profesia, de a
cunoaște instituțiile, acțiunile și proiectele sociale.
Publicația este adresată tuturor actorilor implicați în
domeniul social și este realizată la inițiativa
Departamentului de Asistență Socială din
Universitatea de Vest din Timișoara, a Colegiului
Național al Asistenților Sociali și a Asociației
Asistenților Sociali din Banat.
Acest prim număr din luna martie este lansat cu
ocazia Zilelor Asistenței Sociale 2013 și își propune
să devină o publicație lunară constantă, care va fi
distribuită în format electronic de pe site-ul
Departamentului de Asistență Socială: http://
www.socio.uvt.ro/as/
Avem convingerea că Jurnalul Asistenților Sociali va
fi un instrument de coeziune al tuturor celor implicați
în domeniu și vă invităm să ne trimiteți pentru
publicare materialele dumneavoastră pe adresa:
Conf. univ. dr. Cosmin Goian
Directorul Departamentului de Asistență Socială
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Universitatea de Vest din Timișoara
Mesajul
președintelui
C.N.A.S.R.
Stimați colegi,
Sunt onorat să vă transmit
câteva gânduri și încurajări
pr i l e j u i te de Zi l e le
Asistenței Sociale 2013, moment în care întreaga
comunitate internațională a asistenților sociali
c e l e b r e a z ă p r o f e s i a .
Întrucât tema din acest an este Responsabilitate și
Participare Socială vă invit să mobilizăm actorii
instituționali ai comunităților locale la un moment de
reflecție, de analiză și proiecții de viitor astfel încât
emoțiile și dificultățile pe care le întâmpinăm cu toții
să fie mai ușor și mai simplu de depășit.
Probabil v-ati gândit și vă gândiți în continuare la
viitorul vostru profesional și la alternativele pe care
societatea vi le oferă. Îmi dau seama, rememorând
experiența mea profesională că nu vă este ușor.
Trăim cu toții în viața reală, experimentăm proiecte și
oportunități diferite în plan profesional și familial, dar
ne leagă un simbol și o experiență comună: profesia
de asistent social.
Vreau să vă încurajez pe toți să priviți cu speranță
spre viitor, să aveți încredere în voi înșivă, să aveți
încredere în destinul vostru, în viață și să nu vă dați
î n v i n ș i .
Vă doresc să fiți puternici și să celebrăm împreună
Zilele Asistenței Sociale 2013!
C u
ÎN ACEST NUMĂR:
Cuvânt introductiv (Directorul
Departamentului de Asistență Socială din
Universitatea de Vest )
Mesajul președintelui Colegiului Național
al Asistenților Sociali din România
(C.N.A.S.R. România)
Interviu cu Lucian Polexe, președintele
Asociației Asistenților Sociali din Banat
(AASBanat)
IN MEMORIAM - LADISLAU TÁCSI
Consemnări din Asistența Socială
Reșițeană
Un proiect îndrăzneț al asistenței sociale
arădene — Centrul pilot pentru Demența
Alzheimer
Serviciile guvernamentale de Asistență
Socială din Lugoj
Fundația Bethany prin proiectul “Progres
Rur@l”
CLAP-CONVICTS LIBERTY AID PRO-
JECT - UN NOU PROIECT EUROPEAN
CARE SE IMPLEMENTEAZĂ LA PENI-
TENCIARUL TIMIȘOARA
Asociația Centrul Regional de Integrare
Socială și Dezvoltare Umană Areopagus
Oportunități de a publica în străinătate
prin colecția Asistența Socială Aplicată
A patra conferinta SPECTO - Perspective
psiho-sociale în tratamentul quasi-
coercitiv al infractorilor
Centrul de cercetare a interacțiunii Copil-
Părinte (CICOP)
Viața asistenților sociali români dincolo
de granițele țării (interviuri cu absolvenții
departamentului de asistență socială
care activează în servicii sociale din
Canada, Marea Britanie și Germania) 123
Adelina Fathi
Laurențiu Săsărean
Ramona Cherecheș
Gabriela Ivan
Dan Brătuianu
Monica Hertz
Florin Popescu
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 1
Doru Buzducea
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Cosmin Goian
Interviu cu Lucian Polexe, președintele Asociației
Asistenților Sociali din Banat (AASBanat)
De unde a pornit ideea înfiinţării Asociaţiei Asistenţilor Sociali din
Banat?
În perioada 1995-1996, între studenţii din primele două generaţii ale
Catedrei de Asistenţă Socială a apărut prima idee pentru constituirea
unei asociații profesionale a asistenților sociali, idee care în anul 2000
s-a concretizat, de către 23 practicieni consacraţi, în Asociaţia
Asistenţilor Sociali din Banat. În perioada menţionată, motivul creării
asociaţiei profesionale era necesitatea legiferării statutului asistentului
social şi în special delimitarea dreptului de practică DOAR pentru
absolvenţii cu studii superioare.
Care sunt activităţile/proiectele principale ale asociaţiei?
Activităţile principale ale AASBanat sunt acţiuni de lobby pentru
îmbunătăţirea legislaţiei în asistenţă socială (ex. Legea Asistenţei
Sociale - 292/2011, Legea privind subvenţionarea serviciilor sociale),
promovarea profesiei de asistent social (ex. Organizarea anuală a Zilei
Internaţionale a Asistenţei Sociale), menţinerea şi dezvoltarea reţelei
asistenţilor sociali (ex. grupurile de discuţii online), reprezentare la
nivel internaţional şi informarea asistenţilor sociali cu privire la
evenimente pentru dezvoltarea profesională.
Cine sunt membrii AASBanat şi cine se poate înscrie?
Membrii AASBanat sunt asistenţi sociali practicieni sau în formare, cu
studii superioare. Condiţia principală pentru înscriere este absolvirea
unui program de studii superioare în asistenţă socială. O altă condiţie
este plata cotizaţiei pe 12 luni, ceea ce reprezintă 24 lei.
Se evidenţiază diferenţe între ceea ce a fost la început şi ceea ce
este azi AASBanat?
Primii ani de existenţă ai asociaţiei s-au concentrat pe adoptarea legislaţiei cu privire la statutul asistentului social şi legea asistenței sociale. Pentru aceste deziderate am colaborat cu alte asociaţii profesionale ale asistenţilor sociali din ţară (ex. ASSOC Baia Mare, As. As. Soc. Profesionişti - ProSocial Cluj etc.). Un sprijin consistent am primit în acea perioadă de la World Learning şi UNICEF. Rezultatele muncii de atunci sunt Legea privind Statutul Asistentului Social, respectiv Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali. Ulterior, AASBanat s-a concentrat pe dezvoltarea serviciilor sociale, îmbunătăţirea practicilor în domeniu, promovarea activităţii asistenţilor sociali. Din rezultatele asociaţiei menţionez: organizarea a 12-14 cursuri pentru asistenţii sociali şi lucrătorii sociali din mediul rural, organizarea a șapte ediţii ale Conferinţei „Asistenţa socială în judeţul Timiş”, realizarea a patru numere ale buletinului informativ „Asistenţa socială în judeţul Timiş” (care în viitorul apropiat va fi continuat de către Structura judeţeană a CNASR din judeţ), realizarea Centrului de Resurse în Asistenţă Socială (www.cereas.ro), idee preluată şi continuată de CNASR (www.cereas.info), facilitarea accesului la evenimente pentru dezvoltare profesională (ex. acordare de burse pentru studenţi), organizarea a două conferinţe naţionale şi
organizarea unei şcoli internaţionale de vară pentru asistenţii sociali din România, Germania, Austria.
Ce schimbări pozitive a adus AASBanat în viaţa profesională a
asistenţilor sociali?
Din punctul nostru de vedere, AASBanat a adus schimbări pozitive în
cariera unor asistenţi sociali. Însă cei mai în măsură să răspundă sunt
colegii noștri, care au participat la evenimentele şi acţiunile asociaţiei.
Ce proiecte gândiţi în viitorul apropiat pentru AASBanat?
În prezent lucrăm la mai multe proiecte, care se vor materializa în
viitorul apropiat. Căutăm colaboratori şi susţinere pentru realizarea lor.
Știu că aţi creat un spaţiu de comunicare între membrii asociaţiei.
Cum funcţionează și cât de eficient s-a dovedit până în prezent?
Mijlocul principal de comunicare între membrii asociaţiei şi nu numai,
este grupul virtual de discuții - aasbanat, care are peste 200 de
membrii din ţară şi străinătate. Orice asistent social se poate înscrie
prin transmiterea unui e-mail la adresa aasbanat-
Unde se pot afla mai multe informaţii despre AASBanat ?
Pe site-ul www.aasbanat.ro se pot afla mai multe informaţii despre
activităţile şi istoria asociaţiei.
Puteţi transmite un mesaj asistenţilor sociali din Banat cu ocazia
Zilei Mondiale a Asistenţilor Sociali ?
Fiecare din noi, asistenţii sociali, avem o viaţă profesională care ne
consumă. Fiecare dintre noi a avut perioade de „burn-out” (epuizare
profesională). Evenimentul ZMAS este o ocazie pentru celebrarea
alături de alți colegi a rezultatelor pozitive ale eforturilor noastre şi
pentru a ne reaminti că avem în jurul nostru colegi cărora le pasă de
noi. Suportul lor este important pentru viitorul nostru profesional
indiferent de angajator, oraşul sau ţara în care lucrăm. Participaţi la
evenimente profesionale în ţară şi mai ales străinătate! De ce?
Investiția în tine, în asistența socială este o investiție în bunăstarea
actuală și viitoare a societății noastre!
A consemnat Loredana Marcela Trancă
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 2
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Lucian Polexe
Facultatea de Sociologie și Psihologie
IN MEMORIAM - LADISLAU TÁCSI
11.11.1935 - 28.09.2005
Profesorul Ladislau Tácsi este unul dintre oamenii care au adus un
aport inestimabil pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială din
Timişoara, implicându-se cu devotament şi deschidere în întreaga
paletă a problemelor sociale
existente la nivel local.
În 1995 a semnat, în calitate
de inspector şef în cadrul
Inspectoratului Judeţean
pentru Persoane cu Handicap
Timiş convenţia prin care s-a
înfiinţat primul centru de zi
pentru adulţi cu dizabilităţi
intelectuale la Timişoara –
„Centrul de recuperare şi integrare socio-profesională a persoanelor
cu handicap”. Apoi a susţinut demersurile Fundaţiei „Pentru Voi” pe
lângă Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap şi Primăria
Timişoara, pentru obţinerea finanţării acestui serviciu unic în ţară. A
fost un consultant şi un prieten de nădejde în dezvoltarea tuturor
serviciilor Fundaţiei „Pentru Voi” din următorii ani.
Citez din necrologul domnului Prof. univ. dr. Viorel Prelici.
―A fost un cadru didactic cu o valoare deosebită. Experienţa
profesională pe care a avut-o, formaţia ştiinţifică şi calităţile
umane le-a pus în slujba dezvoltării Catedrei de Asistenţă Socială
- in calitate de cadru asociat – cu o generozitate care nu va fi
uitată de fiecare dintre cei care s-au format sub îndrumarea sa ori
i-au fost colegi şi colaboratori. Prin tot ce s-a străduit şi reuşit să
facă şi-a afirmat personalitatea şi nobleţea sufletească, militând
neobosit împotriva marginalizării sociale şi pentru drepturile
categoriilor dezavantajate, în special a celor cu dizabilităţi. Bun
coleg, cu mult tact, delicat şi plin de bunăvoinţă, va rămâne
neuitat in sufletele noastre.‖
Domnul Ladislau Tácsi a absolvit Facultatea de Istorie-Filologie din
cadrul Universităţii Babeş–Bolyai din Cluj-Napoca, apoi Secţia
Pedagogie-Psihologie în 1957, cu diplomă de merit.
Pe plan profesional, în anii 1957-1963 a fost profesor şi director de
Şcoală la Jimbolia şi inspector de raion Timişoara, în anii 1963–1970 a
fost cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Pedagogice Bucureşti,
Filiala Timişoara, în anii 1970-1990 inspector şcolar, director la Casa
Corpului Didactic a judeţului Timiş. În 1991-1998 a fost inspector şef la
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru persoane cu Handicap, Timiş.
După pensionarea din 1998 a devenit profesor asociat la Catedra de
Asistenţă Socială a Universităţii de Vest din Timişoara desfăşurându-şi
activitatea de ghidare în viaţă de asistent social a studenţilor, până în
anul 2005.
A avut o foarte bogată activitate ştiinţifică, fiind coautor la trei lucrări de
pedagogie, a publicat peste 300 de
articole de specialitate scrise în limba
română, germană, maghiară, apărute
în traducere şi în franceză şi daneză.
A publicat un volum privind „Istoria
şcolilor pedagogice în limba
maghiară din ţară”.
În ce priveşte activitatea socială a
fost preşedinte a Asociaţiei de
prietenie România-Danemarca,
conducător de proiecte, pe urmă
preşedinte al Asociaţiei „Hilfe für
Kinder”, membru al Consiliului
Director din cadrul Societăţii Române
„Speranţa”, a fost membru al Consiliului Director al Fundaţiei „Pentru
Voi“.
A primit un număr mare de diplome şi discincţii, dintre care cele mai
importante ar fi premiul I pentru Creativitate şi eficienţă în instrucţie
oferit de Ministerul Educaţiei şi Invăţământului (1989), Diplomă de
onoare pentru întreaga activitate desfăşurată oferit de “Hilfe für
Kinder“ (2001), “Diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate
didactică şi rezultatele deosebite obţinute de a lungul carierei” oferit de
Inspectoratul Şcolar Judeţean (2002).
Centrul de zi „Ladislau Tácsi‖ pentru adulţi cu dizabilităţi
intelectuale şi comportament provocator
În anul 2007 Fundaţia „Pentru Voi” inaugurează primul centru de zi din
România pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale severe şi
comportament provocator. Acest centru poartă numele domnului prof.
„Ladislau Tácsi”, în semn de mulţumire şi respect faţă de aportul adus
la dezvoltarea serviciilor sociale ale Fundaţiei „Pentru Voi”.
Centrul de zi „Ladislau Tácsi” este frecventat în prezent de 45 de
persoane cu dizabilităţi intelectuale severe şi asociate. Are 4 grupe de
activităţi, diferentiate pe culori: galbena, verde, portocalie si albastra.
Activităţile desfăşurate în cadrul centrului sunt menite sa dezvolte
autonomia personala a beneficiarilor pâna la nivelul maxim posibil, sa
sprijine participarea acestora la viata comunitatii si totodata sa le ofere
ocazia de a se recrea si de a îsi petrece timpul în compania altor tineri.
Activităţile lucrative - gradinarit, menaj, sortarea pungilor de plastic le
ofera oportunitatea de a fi utili. Faptul ca prin aceste activităţi li se redă
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 3
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Ladislau Tácsi
Ladislau Tácsi
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Consemnări din Asistența Socială Reșițeană
Noi, asistenţii sociali membri CNASR, Sucursala CARAŞ- SEVERIN,
profesorii şi studenţii Specializării Asistenţă Socială din
Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reşiţa suntem onoraţi să vă
transmitem gândurile noastre de bine şi vă prezentăm succint
principalele proiecte şi evenimente derulate de universitatea noastră în
parteneriat cu instituţiile publice locale, ONG-uri, sponsori şi alţi actori
sociali.
În perioada 2012-2013, la Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reşiţa
s-au continuat activităţile curente, precum şi activităţile de orientare în
carieră a studenţilor şi absolvenţilor AS, de consiliere educaţională şi
profesională, ş i s-au
organizat şi o serie de alte
activităţi.
19.02.2013 - Susţinerea
workshopului ,,CAFENEA
DE JOBURI”. Tema întâlnirii:
Importanţa voluntariatului la
angajare. Unde mă pot
angaja acum?
02.02.2013 - Organizarea evenimentului anual din asistenţa
socială reşiţeană ,,JOB OPPORTUNITIES IN EUROPE”.
24.11.2012 Organizarea evenimentului ,,PROMOVARE SI
RECRUTARE VOLUNTARI SUFLET PENTRU SUFLET”
Organizarea ses iun i lor de
teambuilding pentru Studenţii
de la Managementul Serviciilor
de Asistenţă Socială la Văliug
(20.10.2012) şi a traininguri-urilor de dezvoltare personală şi scriere
de proiecte în contextul Tineret în Acţiune în 08.05.2012.
A consemnat Lavinia Popp
Un proiect îndrăzneț al asistenței sociale arădene
— Centrul pilot pentru Demența Alzheimer
Peisajul “asistenţei sociale” arădene se prezintă promiţător prin prisma
paletei serviciilor sociale existente. Aradul se poate astfel mândri cu
centrele de zi, existente la nivelul fiecărui cartier (în număr de 8),
destinate copiilor şi persoanelor vârstnice, care aduc un plus de
calitate vieţii beneficiarilor acestora.
Pe lângă acestea, politica de externalizare/concesionare a unor ser-
vicii către/de către organismele private acreditate (OPA), a permis
creşterea calităţii serviciilor oferite. Acest lucru s-a datorat resurselor
financiare, umane şi de logistică, mai mari din partea partenerului pri-
vat. Segmentul ONG-urilor arădene, autorizate şi licenţiate ca furnizori
de servicii sociale, se remarcă în mod fundamental într-o monografiere
a “hărţii” serviciilor sociale din judeţul şi municipiul Arad.
Dacă anii 90, au însemnat începutul instituţional (de stat) pentru ma-
joritatea serviciilor/direcţiilor de protecţie socială, acum segmentul pri-
vat a atins un nivel de specializare atât de înalt astfel încât, el reprez-
intă un veritabil partener, un furnizor de servicii sociale pentru institu-
ţiile statului.
Motivaţi puternic pentru schimbare, progres şi reformă în ceea ce este
îngreunat puternic de rigori legislative nefuncţionale, Ong-urile arăd-
ene acreditate, care activează ca furnizori de servicii sociale, într-un
procent reprezentativ (peste 50% membrii constituenţi) au pus bazele
a două FEDERAŢII la nivel naţional. “Federaţia PLUS” şi “România
fără orfani”, reprezintă dovada vie că se doreşte şi se poate reforma
un sistem tradiţional, datorat în cea mai mare măsură unei legislaţii
încă neadaptate “interesului superior al beneficiarilor, copii sau adulţi,
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 4
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Workshop
Training-uri de dezvoltare personală
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Acest centru şi-a propus pe lângă componenta de cercetare şi
tratament, menţinerea legăturii cu familia, agrenarea centrului în
comunitatea locală, activităţi specifice centrelor de zi şi rezidenţiale,
aşadar activităţi specifice de asistenţă socială.
Scopul prezentării acestei idei de proiect, rezidă din dorinţa de a pune
bazele unei intervenţii mai bine conturate în cazul asistenţei sociale în
domeniul psihiatric. Mobilul unui asemenea deziderat derivă din carac-
terul instituţional, limitativ, al pacientului din spitalele de psihiatrie, care
să nu uităm, înainte de a deveni pacient „instituţionalizat/ spitalizat”
avea, o viaţă socială, o proprie percepţie a realităţii înconjurătoare, pe
care acum şi-o „imaginează” prin perspectiva realităţii medicale. Im-
portanţa acestei probleme ar trebui să fie subliniată şi de faptul că,
spre deosebire de marea majoritate a bolilor somatice, prezenţa unei
boli psihice la individ reprezintă o sursă de alterare a stării de echilibru
a microgrupului social, prin care întelegem: familia, vecinătate, sfera
profesională. Asistentul social trebuie să intervină în acest proces de
ajutorare a persoanelor cu demenţă Alzheimer, oferind servicii de spe-
cialitate, dar nu în ultimul rând trebuie să fie promotorul unor schimbări
în planul mentalităţi cetăţenilor.
Pornind de la această idee de proiect a luat naştere o cercetare, la
nivelul judeţelor Arad, Timiş şi Hunedoara, care s-a materializat printr-
o lucrare a unui asistent social arădean, Morcan Oana, “ALZHEIMER:
bolnav, familie, societate - intervenţie asistenţială”, Editura Prouniver-
sitaria, Bucureşti, 2012. Orice ar spune autoarea nu ar putea să vă
stârnească interes în a o parcurge, precum rezultă din aprecierile
făcute de doi profesori universitari din domeniul asistenţei sociale:
fragment..[ Fără îndoială, ne aflăm în faţa primei lucrări de amploare
din România referitor la asistenţa socială în cazul demenţei Alzheimer.
Este o contribuţie meritorie, cu rol de avanpost care, în acelaşi timp
umple deja un gol în literatura consacrată asitenţei sociale gerontologi-
ce Prof.univ.dr.Prelici Viorel ] [Tema identificată, asumată și preluată
în studiu, este nu numai nouă, în câmpul studiilor și cercetărilor
psihosociale și asistențiale din România, ci, mai ales, necesară pentru
fundamentarea teoretică și metodologică a politicilor și serviciilor
sociale destinate unei categorii sociale vulnerabile, în creștere.. Mi-ar
plăcea să cred că lucrarea de față ar putea deveni piatră de temelie a
dezvoltării unui nou domeniu al educației și practicii asistenței sociale.
Conf.univ.dr.Gal Denizia]. (ALZHEIMER: bolnav, familie, societate -
intervenţie asistenţială”(2012) Editura Prouniversitaria, Bucureşti
(prefaţă, pp.6-11)
Cartea vine ca răspuns la faptul că, in Romania nu s-au efectuat studii
privind persoanele cu dementă Alzheimer, familia şi apărtinatorii
acestora, decat din punct de vedere al interventiei de tip medical si
psihiatric, astfel ca asistenţa socială trebuie să se impună într-un
sector relativ nou, însă care va cunoaste o ascensiune foarte rapidă.
Problematica investigată se doreste a fi de largă deschidere si
interdisciplinaritate, însă ideea de bază vizează oportunitatea
fundamentării teoretice a practicilor asistențiale gerontologice pe teorii
moderne, optând pentru modelele holistic, ecosistemic și ecologic.
Cartea oferă totodată oportunitatea cunoasterii unor modele europene
și americane de bune practici precum și a unor rețele europene de
studiu și susținere a cauzei persoanelor cu demență. Pe langă
valoarea documentară, aceasta ilustrează și nevoia inserării Romaniei
in contextul mai larg, european și internațional, al preocuparilor legate
de problematica persoanelor vârstnice cu demență. Pornind de la
premisa unui nivel mai mare al solicitărilor, duse până în depresie la
aparținători, includerea persoanelor cu demență de tip Alzheimer în
programe specializate: de la îngrijire la domiciliu, până la centre de zi,
sau centre respite, va permite degrevarea familiilor de o serie de
sarcini de îngrijire, și o creștere a calității vieții și pentru aceștia.
Impactul cercetării se va releva în dezvoltarea și implementarea unui
program intensiv de mentorat în cadrul „Centrului de cercetare şi
tratament al demenței Alzheimer, Socodor”, din județul Arad, pentru
personalul existent, care are expertiză în înţelegerea
comportamentului rezidenţilor pentru a dezvolta abordări eficiente în
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 5
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Serviciile guvernamentale de asistență socială din
Lugoj
Asistenţa socială, componentă a sistemului naţional de protecţie
socială, reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul,
comunitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea,
limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor
situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a
persoanei, familiei, grupurilor sau
comunităţilor.
Asistenţa socială cuprinde
prestaţiile şi serviciile sociale
acordate în vederea dezvoltării
capacităţilor individuale sau
colective pentru asigurarea
nevoilor sociale, creşterea calităţii
vieţii şi promovarea unei societăţii
incluzive şi coezive.
Din anul 2000 s-a trecut la
elaborarea unei legi-cadru a
asistenţei sociale, act normativ ce a fost definitivat prin adoptarea Legii
nr. 705/2001 privind Sistemul Naţional de Asistenţă Socială. Astfel, s-
au constituit la nivelul consiliilor judeţene şi locale servicii publice de
asistenţă socială integrate care să acopere toate tipurile de nevoi
sociale, conform H.G. nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului
cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă
socială.
Serviciile de asistenţă socială la nivel de Lugoj nu sunt destinate
numai celor săraci şi cei care au un standard satisfăcător de viaţă, pot
avea de înfruntat situaţii de dificultate pe care nu le pot soluţiona cu
mijloacele şi capacităţile disponibile.
Nevoile sociale existente au dus la promovarea unor servicii sociale
diversificate de interes local adresându-se persoanelor care, datorită
unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au
posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile
capacități și competențe pentru integrare socială.
Scopul acestor servicii îl reprezintă îmbunătățirea calității persoanelor
și prevenirea instituționalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor
alternative.
Prioritățiile Direcției de Asistență Socială Comunitară din Lugoj:
Identificarea și înregistrarea segmentului de populație care face
obiectul activitățiilor de asistență socială.
Diagnoza clară a problemelor psihosociale cu care persoanele
vulnerabile sau grupurile se pot confrunta la un moment dat.
Identificarea surselor de finanțare a programelor de asistență
socială.
Stabilirea drepturilor și modalităților concrete de acces la serviciile
specializate de asistență socială a potențialilor beneficiari.
Dezvoltarea de parteneriate în vederea mobilizării mai eficiente a
resurselor.
Stabilirea și respectarea drepturilor din perspctiva benficiarilor:
asistența socială focalizată pe tipuri/ categorii de beneficiari;
respectarea demnității și integrității personale a beneficiarului;
păstrarea confidențialității.
Scopul serviciilor pentru persoane vârstnice la nivel de Municipiul
Lugoj îl reprezintă îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice și
prevenirea instituționalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor
alternative.
Combaterea riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice și
creșterea calității vieții acestora se realizează prin facilitarea accesului
persoanelor vârstnice la ajutoare financiare, materiale și medicale
acordate pentru situații punctuale conform legislației de acordare a
prestațiilor sociale ( căldură, gaz, etc) și conform regulamentelor
O.N.G.urilor care răspund anumitor nevoi specifice.
Serviciile sociale la nivel de comunitate sunt prestate de profesioniști
în asistență socială și instituțiile subordonate Consiliului Local Lugoj
sunt modele de bună practică pentru alte comunități.
Diversificarea serviciilor sociale sunt dezvoltate prin întărirea
colaborării asistentului social cu medicul de familie al beneficiarului
aflat în evidență, atunci când starea de sănătate este precară, prin
facilitarea accesului persoanelor vârstnice din Lugoj la serviciile
sociale și medicale.
Personalul specializat al Direcției de Asistență Socială și Comunitară
Lugoj din subordinea Consiliului Local Lugoj, urmăreşte promovarea
calităţii vieţii persoanelor vârstnice, prin servicii sociale de îngrijire la
domiciliu, existând în acest sens parteneriate de colaborare cu
Direcţia de Sănătate Publică, cu Spitalul Municipal Lugoj, cu Poliţia de
proximitate a municipiului Lugoj, urmărind identificarea cazurilor
sociale, monitorizarea serviciilor şi acordarea acestora.
Programul de măsuri privind asistența socială a vârstnicilor este un
produs alcătuit din patru etape care se desfășoară în același timp,
complementar și integrat: prevenirea instituționalizării, restructurarea
instituțională, dezvoltarea sistemului alternativ de asistență socială și
dezinstituționalizarea.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 6
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Fundația Bethany prin proiectul
“Progres Rur@l”
În prezent Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany împreună cu Unitatea
Administrativ Teritorială Săcălaz implementeaza Proiectul Progres
Rur@l – Acţiuni de promovare a sustenabilităţii în mediul rural prin
dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă, proiect
cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5 -
„Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul Major de
Intervenţie 5.2. – “Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a
zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi
ocuparea forţei de muncă”. Valoarea totală a proiectului este de
2.094.652,00 lei, din care valoarea contribuţiei FSE este de
1.634.492,86 lei, valoarea contribuţiei de la bugetul naţional este de
267.407,14 lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului de grant este de
44.000,00 lei.
Acest proiect se desfăşoară în zonele rurale din judeţul Timiş, în
special în comuna Săcălaz şi satele aparţinătoare. Perioada de
implementare a proiectului este de 2 ani, începand cu1 Decembrie
2011 până la 30 Noiembrie 2013.
Beneficiarii proiectului sunt persoane ocupate în agricultura de sub-
zistenţă, în special din comuna Săcălaz şi satele aparţinătoare, pre-
cum şi manageri din mediul rural.
Prin serviciile gratuite oferite, proiectul răspunde atât nevoilor
comunităţilor rurale cât şi locuitorilor acestora. Încă de la înregistrarea
în cadrul proiectului beneficiarul este sprijinit în demersul său de a-şi
identifica un loc de muncă, şi ce este mai important beneficiarii sunt
ajutaţi în a-şi menţine locul de muncă identificat.
Pe lângă identificarea unui loc de muncă şi sprijin în menţinerea
acestuia, în cadrul proiectului beneficiarilor li se mai oferă servicii ca:
identificarea nevoilor prin evaluarea psihologică, cursuri de formare
profesională, cursuri de formare competente informatice, sesiuni de
job-club unde sunt sprijiniţi în conceperea unui CV, a unei scrisori de
intenţie, sunt ajutaţi în căutarea unui loc de munca pe site-urile de
profil, etc.
Uneori legătura dintre locuitor şi comunitatea din care face parte este
foarte strânsă în dezvoltarea independenţei faţă de sistemul social de
stat. De aceea, proiectul încearcă să abordeze nevoile comunităţii şi la
nivel macroeconomic, prin asistenţa acordată managerilor, precum şi
prin cursurile de antreprenoriat oferite. Daca ajuţi comunitatea să se
dezvolte, să creeze locuri de muncă, ajuţi şi beneficiarul să-şi identifice
un loc de muncă şi astfel acesta devine independent faţă de sistemul
social de stat (şomaj, ajutor social, etc).
Deşi, drumul este anevoios în ceea ce priveşte implementarea
proiectului datorită neîncrederii oamenilor şi suspiciunii lor faţă de
ceea ce li se oferă, conştientizând cu mare greutate că aceste servicii
acordate prin proiect reprezintă un pas important în formarea lor
profesională, am reuşit până în prezent să obţinem următoarele
rezultate: 397 de persoane sunt înregistrate în baza de date a
proiectului, 84 de persoane au participat la sesiunile de job-club, 21 de
beneficiari au fost asistaţi în acesarea de microcredite, 31 de
beneficiari au participat la cursurile de antreprenoriat,110 persoane au
fost consiliate şi mediate în identificarea unui loc de muncă, 13
persoane au accesat un loc de muncă, 6 beneficiari au făcut
demersuri pentru deschiderea unei afaceri,etc.
Pentru a veni in sprijinul potentialilor beneficiari, proiectul a desfăşurat
şi campanii de informare şi conştientizare, campanii în şcoli privind
oportunităţile de angajare, campanii de mediu, campanii de
promovarea a unui mod de viata sanatos si crestere a constientizarii
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 7
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
CLAP-CONVICTS LIBERTY AID PROJECT - UN NOU
PROIECT EUROPEAN CARE SE IMPLEMENTEAZĂ
LA PENITENCIARUL TIMIȘOARA
În Penitenciarul Timișoara se implementează proiectul european
Convicts Liberty Aid Project, proiect finanțat de Comisia Europeană
prin Lifelong Learning Programme-Grundtvig-GMP.
În prezent parteneriatul dezvoltat în cadrul proiectului este compus
din: Centrul pentru Promovarea Învățării permanente Timișoara-
România care este și coordonatorul parteneriatului, Eurosuccess
Consulting LTD-Cipru, Penitenciarul Timișoara-România, Action
Synergy S.A.-Grecia, Asociația europeană a educatorilor din
penitenciare-sucursala Malta-Malta, Centrul de Reeducare Buziaș-
România, Arid Lacjum-Polonia și Penitenciarul din Sopronkohida-
Ungaria.
Scopul proiectului este îmbunătățirea activităților de reintegrare
socială a deținuților prin munca desfășurată de asistenții sociali și
educatorii din penitenciare.
Îmbunătățirea se va produce prin implicarea directă a asistenților
sociali și educatorilor din penitenciar în dezvoltarea unor instrumente
destinate propriilor nevoi și aplicarea instrumentelor dezvoltate în
cadrul proiectului pentru a-i ajuta pe deținuți.
Obiectivele proiectului sunt:
Dezvoltarea unor soluții privind reintegrarea socială a deținuților
pornind de la identificarea nevoilor angajaților și a deținuților din
această arie;
Aplicarea acestor soluții identificate în cel puțin 10 penitenciare din
cele 6 țări partenere; prin implicarea a cel puțin 50 lucrători din
penitenciare în dezvoltarea unei metode noi și a unui pachet de
instrumente de lucru;
Utilizarea noii metode și a instrumentelor în minim 10 penitenciare
la cel puțin 1000 de deținuți și dezvoltarea cu sprijinul lor a unui
ghid pentru reintegrare socială;
Punerea la dispoziție a noii metode și a instrumentelor de lucru în
format tipărit și electronic, pe website și în cadrul comunității
virtuale de practică;
Dezvoltarea de alternative de învățare pentru reintegrare socială.
Până în prezent în cadrul proiectului s-a realizat o cercetare care a
scos la iveală nevoile asistenților sociali și ale educatorilor care
lucrează în sistemul penitenciar din cele șase țări partenere, studiu
care reliefează pe de o parte asemănările, dar și deosebirile ce survin
în munca de reintegrare socială din diverse penitenciare.
Pornind de la nevoile comune identificate în cadrul parteneriatului a
fost alcătuit un manual TOOLKIT care oferă o metodă nouă și
instrumente de lucru utile asistenților sociali și educatorilor din
penitenciare.
În etapa următoare, utilizând acest manual de instrumente, asistenții
sociali și educatorii din penitenciarele din țările partenere împreună cu
deținuții vor construi un ghid de reintegrare socială a deținuților -
MyComPASS.
Prin acest proiect considerăm că se va face un pas înainte în
dezvoltarea profesională pe de o parte a asistenților sociali și
educatorilor care lucrează în penitenciare iar pe de altă parte se oferă
sprijin deținuților care se pregătesc de liberare.
Pentru informații suplimentare vă recomandăm să vizitați site-ul http://
clap-project.eu/ro/.
Au consemnat Delia Borza și Cristina Busuioc
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 8
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Asociația Centrul Regional de Integrare Socială și
Dezvoltare Umană Areopagus
În cadrul Asociaţiei CRIS-DU Areopagus sunt acreditate două servicii
sociale: Centru de zi pentru copii din familii în dificultate şi Centru de
informare şi consiliere pentru persoane seropozitive în situaţii de
dificultate.
Centru de zi pentru copii din familii în dificultate
Prin intermediul centrului de zi Asociaţia CRIS-DU Areopagus doreşte
să vină în întâmpinarea copiiilor care provin din medii defavorizate
social, copiii cu dizabilităţi, copii cu risc de abandon şcolar şi copii din
familii în dificultate. În momentul de faţă sunt în derulare două
proiecte: Proiectul Speranţă pentru lumea mea – proiect finanţat de
DB Schenker Romania şi Proiectul Împreună pentru semeni – proiect
susţinut din donaţii de bunuri alimentare şi materiale din partea unor
firme, organizaţii sau persoane fizice.
Speranţă pentru lumea mea
Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii din familiile în dificultate prin
încurajarea dezvoltării personale a beneficiarilor, prin
responsabilizarea faţă de mediu şi prin dobândirea abilităţilor de
comunicare şi socializare cu familia şi comunitatea locală.
Obiective specifice:
- Contribuirea la ridicarea nivelului de trai al beneficiarilor prin oferirea
unui sprijin material.
- Responsabilizarea beneficiarilor (prin instruire şi activităţi practice)
faţă de problemele de mediu pe care le ridică societatea
contemporană. Însuşirea abilităţilor de comunicare şi relaţionare prin
expunerea beneficiarilor la diversitatea activităţilor oferite în cadrul
proiectului.
- Oferirea unui mediu ambiant sigur în care beneficiarii să înveţe să se
exprime liber şi să se formeze ca persoane sub supravegherea atentă
a consilierului şi a altor actori din comunitatea locală meniţi să ofere
încredere şi protecţie.
- Prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi
a mediului înconjurător în care învaţă beneficiarii prin oferirea de
bunuri alimentare şi rechizite
Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului:
Distribuirea lunară de bunuri (rechizite si alimente), în perioada
octombrie 2012 – iulie 2013, către beneficiari prin vizite la domiciliu.
Există şi posibilitatea ca beneficiarul însoţit de reprezentantul legal/
familie să se deplaseze la sediul asociaţiei, unde pe lângă ridicarea
bunurilor poate beneficia şi de consiliere individuală şi/sau familială.
Întâlniri lunare de educaţie ecologică şi civică, având ca teme
principale: „Prietenia cu natura” şi respectiv „Cum să călătoresc în
siguranţă” (dezbateri în grup). Alături de întâlnirile lunare se vor realiza
cu beneficiarii activităţi practice cu caracter ecologic, în apropierea
unităţilor de învăţământ.
Tematica întâlnirilor „Cum să călătoresc în siguranţă” vizează călătoria
cu mijloacele de transport şi ce fac când mă pierd pe stradă, iar
discuţiile din cadrul temei „Prietenia cu natura” sunt despre poluare şi
despre reciclare.
Iniţiativa „Un drum curat spre şcoală‖ vizează implicarea
beneficiarilor şi a familiilor acestora în acţiuni de strângere a deşeurilor
din jurul unităţilor şcolare în care beneficiarii studiază. Participanţii la
acţiune sunt: beneficiari, membri din familiile acestora, angajaţi ai
Asociaţiei CRIS-DU Areopagus, voluntari, studenţi UVT, alţi
reprezentanţi ai unor organizaţii a căror activitate vizează protejarea
mediului. La încheierea anului şcolar beneficiarii şi toţi participanţii la
acţiunea „Un drum curat spre şcoală” vor primi diplome de participare
care vor menţiona sponsorul şi partenerii proiectului.
Cursul de iniţiere în utilizarea calculatorului se desfăşoară cu
beneficiarii, săptămânal, la sediul Asociaţiei CRIS-DU Areopagus pe
parcursul anului şcolar 2012 – 2013. Diploma de absolvire a cursului
va specifica partenerii şi sponsorul proiectului.
Campanie de strângere de fonduri pentru susţinerea proiectelor
sociale
În cadrul proiectului Împreună pentru semeni s-a desfăşurat campania
de strângere de fonduri pentru proiecte sociale. Beneficiarii din proiect,
copiii şi părinţii acestora au participat la confecţionarea de ornamente
de iarnă (suport pentru lumânări, coroniţe de advent, farfurii, globuri,
etc. ), iar produsele confecţionate au fost expuse la târgul de Crăciun
care a avut loc în data de 6 Decembrie 2012. Banii donaţi sunt folosiţi
pentru a sprijini persoanele seropozitive care se află în situaţii de
dificultate.
Centru de informare şi consiliere pentru persoanele infectate cu
HIV/SIDA
Centru de informare şi consiliere pentru persoanele seropozitive aflate
in situaţii de dificultate doreşte să vină în sprijinul nevoilor actuale ale
persoanelor efectate de HIV/SIDA şi a familiilor acestora prin:
consiliere
individuală şi de grup, grup de suport pentru persoanele seropozitive;
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 9
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Grup de
suport
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Oportunități de a publica în străinătate prin
colecția Asistența Socială Aplicată
Universitatea de Vest din Timișoara, prin Departamentul de
Asistență Socială al Facultății de Sociologie și Psihologie, în
parteneriat cu Asociația WorldTeach, lansează Colecția de volume
ASA: Asistență Socială Aplicată coordonată de lector univ. dr.
Patricia-Luciana RUNCAN. Colecția ASA are un caracter
multidisciplinar reunind profesioniști, teoreticieni și practicieni din
domeniile științelor sociale, conexe și multidisciplinare Asistenței
Sociale, cu aplicabilitate în practica socio-economică. Scopul concret
este de a propune atât modele pragmatice și teoretice, cât și bune
practici în domeniul Asistenței Sociale Aplicate în SOCIETATEA
CONTEMPORANĂ. Colecția ASA 2013 va publica lucrări științifice
din următoarele 12 DOMENII:
1. BUNĂSTAREA COPILULUI ȘI FAMILIEI
2. ECONOMIE SOCIALĂ ȘI ANTREPRENORIAT
3. PSIHOLOGIE SOCIALĂ
4. TEOLOGIE SOCIALĂ
5. EDUCAȚIE ȘI FORMARE CONTINUĂ
6. MEDICINĂ SOCIALĂ
7. TRAFICUL DE PERSOANE
8. MIGRAȚIE, EMIGRAŢIE ȘI IMIGRAȚIE
9. IDENTITATE VIRTUALĂ ȘI RELAȚII SOCIALE
10. MANAGEMENTUL SERVICIILOR ȘI RESURSELOR UMANE
11. INTELIGENȚE MULTIPLE
12. COMUNICARE INTERPERSONALĂ
Toate lucrările vor fi evaluate și selectate de Comitetul Științific al
Colecției ASA, în vederea publicării volumelor de către editura
Cambridge Scholars Publishing, Marea Britanie sau de o altă
editură din străinătate, dacă lucrările se vor ridica la nivelul cerințelor
de calitate ale editurii. După câteva luni de la publicare, toate volumele
internaționale din Colecția ASA vor fi disponibile în cel puțin 12
biblioteci ale unor instituții de învățământ superior din Statele membre
ale Uniunii Europene sau din Statele membre ale Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică indexate în catalogul mondial
Karlsruher Virtueller Katalog (KVK).
Detalii despre taxă, termene limită și condiții de publicare sunt
disponibile pe site-ul www.asa.uvt.ro.
Preluat de pe site-ul departamentului de Asistenta Sociala
www.socio.uvt.ro/as/
A patra conferință SPECTO - Perspective
psiho-sociale în tratamentul quasi-coercitiv al
infractorilor
Departamentul de Asistenţă Socială al Facultății de Sociologie și
Psihologie din cadrul Universitășii de Vest din Timișoara, are
deosebita onoare de a vă invita la A PATRA CONFERINŢĂ
INTERNAŢIONALĂ: PERSPECTIVE PSIHO-SOCIALE ÎN
TRATAMENTUL QUASI-COERCITIV AL INFRACTORILOR
Controlul social și grupurile vulnerabile
SPECTO 2013
TIMIŞOARA, 24-25 aprilie 2013
Obiectivul conferinţei:
În cadrul acestei manifestări științifice ne propunem să oferim
cercetătorilor şi practicienilor din domeniu, oportunitatea de a-şi
prezenta munca şi de a-şi face cunoscute ultimele cercetări, de a
realiza un schimb intens de informaţii în beneficiul tuturor
participanţilor şi asistenţei sociale în ansamblul său.
Conferinţa este dedicată aspectelor de ordin practic, aplicativ și
metodologic în cadrul ştiinţelor socio-umane şi al practicii judiciare, din
perspectivă etică, socială şi culturală.
În acest an, una dintre secţiunile conferinţei, Lege, ordine şi grupurile
dezavantajate socio-economic, este organizată în parteneriat cu
Inspectoratul General al Poliției Române în cadrul proiectului
Promovarea conceptului de poliţie de proximitate în zonele rurale,
îndeosebi în comunităţile de romi sau alte comunităţi dezavantajate
din punct de vedere socio-economic, finanţat prin programul de
cooperare Elveţia-România.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 10
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Ștefan Popa Popas la Conferința SPECTO 2011
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Centrul de cercetare a interacțiunii Copil-Părinte
(CICOP)
Director : Ana Muntean, Profesor
Status : certificat de către CNCSIS, în anul 2005
Echipa de cercetare în prezent : Există un colectiv permanent de
cercetare al CICOP şi există echipe pe termen limitat, angajate în
proiecte specifice.
CICOP editează revista Copiii de azi sunt părinţii de mâine, indexată
în două baze de date internaţionale (poate fi accesată
pe: www.tctp.cicop.ro)
CICOP face parte din două reţele internaţionale de centre de
cercetare în domeniul copilăriei şi a adolescenţei:
1. International Childhood and Youth Research Network (ICYRNet)
(http://www.icyrnet.net/).
2. Attachment Adoption Adolescence Research Network
(AAARNetwork) (http://sites.google.com/site/aaarnetwork/).
CICOP este o bază metodologică pentru studenţii masteranzi în
programul de „Prevenirea violenţei împotriva copilului, în familie
şi societate‖. Programul face parte din reţeaua europeană de
masterate în protecţia copilului (European Network of Masters on
Children’s Rights) (http://www.enmcr.net).
Colectivul permanent de cercetare:
Coordonator: Prof. Dr. Ana Muntean
Asistent proiecte cercetare: Roxana Ungureanu
Echipe pe termen limitat (în cadrul proiectelor în desfăşurare):
a) În proiectul „ Reconstrucţia Statutului femeii: de la discriminare la
dezvoltare profesională şi egalitate de şanse” (proiect promovat de
UAIC)
Responsabil proiect: Prof.dr. Ana Muntean
Experţi pe termen lung:
Prof. Dr. Anca Munteanu
Conf.dr. Venera Bucur
Conf.dr. Mihaela Tomiţă
Experţi pe termen scurt:
Roxana Ungureanu
Lector dr. Patricia Runcan
Expert burse sociale:
Corina Leşeanu
Expert financiar:
Codruța Crăculeac
b) În proiectul „Punţi intergeneraţionale în Nădrag”/PIN (proiect
promovat de către Hochschule in Munchen/Germany)
Coordonator : Prof. Dr. Juliane Sagebiel/ Germania
Responsabil: Prof. Dr. Ana Muntean
Asistent proiect: Roxana Ungureanu
Responsabil media: Agneta Nica
Responsabili locali: Prof. Monica Mărcuţ
Partener extern: Dl. Grun, director Fundaţia Caritas în Timişoara
Este implicată o grupă de 12 studenţi de la AS, nivel licenţă, an II.
c) În proiectul: Evidenţierea aspectelor culturale în
ataşamentul adolescenţilor (cercetare trans-culturală desfăşurată în:
Italia, România, Bulgaria, Iran, Coreea, Franţa, Canada)
Coordonator: Prof. Dr. Diego Sarracino, Univ. Bicocca, Milan, Italia
Responsabil în România: Prof. Dr. Ana Muntean
Asistent proiect: Roxana Ungureanu
Partener: Maria Dascălu, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj
Sunt implicaţi în cercetare toţi studenţii masteranzi ai anului I, şi
o parte dintre studenţii anului II, de la programul: „Prevenirea
violenţei împortiva copilului în familie şi societate”.
În discuţie: iniţierea progresivă a unui program masteral comun, în
prevenirea violenţei împotriva copilului, între UVT / Dep. Asistenţă
Socială/ CICOP şi Universitatea Lausitz, din Cottbus, Germania.
Colaborarea va avea de la bun început o componentă de cercetare,
urmărită în ambele tări.
Preluat de pe site-ul departamentului de Asistenta Sociala
www.socio.uvt.ro/as/
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 11
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Voluntarii din proiectul “Punți intergeneraționale în Nădrag”
Viaţa asistenţilor sociali români dincolo de
graniţele ţării (interviuri cu absolvenții
departamentului de asistență socială care
activează în servicii sociale din Canada, Maria
Britanie și Germania)
Aceste interviuri au fost realizate în lunile Ianuarie, Februarie și Martie
de către Elena Bădescu. Răspunsurile au fost trimise prin poșta
electronică sau consemnate prin instrumente de comunicare video
(skype sau yahoo video messenger).
Repondenții sunt absolvenți din diferite promoții a secției de Asistență
Socială din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie de la
Universitatea de Vest din Timișoara.
Adelina Fathi
Job: Child Protection Worker - Children's
Services la Catholic Children's Aid
Society of Toronto, Canada
1. Din unghiul dumneavoastră de
vedere, cât de importantă şi de
necesară cântăriţi că este existenţa
sistemului de asistenţă socială pe
teritoriul unui stat?
Nu doar existenţa, cât eficienţa sistemului
de asistenţă socială este ceea ce este
important.
2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Canada, care este în opinia
dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?
- o bună înţelegere teoretică a modului de "funcţionare" la nivel
individual (personal), de grup (familie, etc.) şi comunitar; înţelegerea în
particular a grupurilor ţintă cu care lucrează asistentul social;
- caracteristici personale (ex. compasiune, răbdare, respect,
înţelegere, fermitate, claritate, viziune);
- deprinderi profesionale (capacitate de evaluare, planificare,
intervenţie, documentare; rezolvare de conflicte, bun organizator, etc.)
- experienţă
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel canadian, în care lucraţi actualmente?
Cred că există în special deosebiri - greu de identificat vreo
asemănare:
- vechime/experienţă
- resurse
- educaţia viitorilor asistenţi sociali (sistem teoretic şi practica)
- standarde şi proceduri
- modul în care sunt finanţate şi organizate diferitele servicii de
asistență socială
- perspectiva celor care lucrează în domeniu - este pregnantă grija
faţă de om în Canada şi seriozitatea cu care se adresează problemele
sociale
- se fac cercetări neîntrerupte pentru îmbunătăţirea serviciilor şi
practicilor în diferitele domenii ale asistenţei sociale, iar recomandările
se implementeaza la nivel sistemic; este un progres constant, real,
palpabil
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea canadiană , în registrul căreia
activaţi în momentul de faţă?
Cred că sunt similarităţi între motivaţia şi caracteristicile personale ale
celor care aleg această profesie, în România, Canada, sau oriunde
altundeva în lume. Similarităţi între categoriile de servicii adresate
diferitelor grupuri ţintă, dar nicidecum în modul în care aceste servicii
funcţionează (mă refer la calitatea şi eficienţa acestor servicii).
5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
Sincer vorbind, nu ştiu în ce stadiu se află asistenţa socială în
România în 2013, motiv pentru care nu sunt în măsura să fac vreo
sugestie pertinentă.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială din canadian?
Românii sunt bine primiţi în Canada şi au o reputaţie foarte bună în
general. Emigranţii români în Canada sunt valoroşi (şi valorizaţi)
pentru seriozitatea cu care muncesc. Românii sunt văzuţi ca
dependable, reliable and hard workers, nu doar în asistenţa socială ci
în toate domeniile profesionale.
7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din
punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?
Nu există termen de comparaţie, din păcate, între sistemul de protecţie
a copilului în care lucrez în Toronto, şi cel pe care l-am lăsat în urma
în Timisoara în 2004. Nu cred că m-ar satisface vreodată vreo ofertă
românească, după ce m-am integrat ca asistent social în Canada şi
am devenit parte din sistemul de protecţie a copilului din această ţară.
8. De pe meleagurile canadiene pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 12
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Adelina Fathi
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Laurențiu Săsărean
Job: Asistent social într-o agenţie de protecţia copiluilui din Toronto
Part time: Asistent social într-o agenţie pentru probleme individuale şi
familiale.
1.Din unghiul dumneavoastră de
vedere, cât de importantă şi de
necesară cântăriţi că este existenţa
sistemului de asistenţă socială pe
teritoriul unui stat?
Dezvoltarea unui sistem de asistenţă
socială, care este capabil să adreseze
multitudinea nevoilor sociale de pe
teritoriul unui stat este esenţial. O națiune
care investeşte în dezvoltarea unui sistem
de asistenţă socială solid poate reduce
ulterior costuri la alte nivele, cum ar fi în
sănătate, psihiatrie, sistem judiciar etc.
2.Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Canada, care este în opinia
dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?
Motivaţie şi dorința de a ajuta, calităţi de comunicare, curiozitate în a
asculta şi a înțelege alte puncte de vedere, capacitate de a rezolva
probleme, energie şi, nu în ultimul rând, grija de sine. Îmi amintesc
astfel de sfatul unui coleg canadian, pe care l-am primit în primii ani de
muncă pe când lucram într-o agenție din suburbiile Toronteze. Sfatul
suna cam așa: "meseria pe care o faci este asemenea unei curse de
maraton, nu sprinta ca pentru 100 de metri".
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel canadian, în care lucraţi actualmente?
Deși, nu mai sunt la curent cu sistemul actual în care se desfăşoară
activitatea de asistenţă socială în România, cred că în mare parte a
țărilor occidentale, inclusiv Canada, meseria de asistenţă socială este
mai cunoscută de către publicul larg şi totodata recunoscută de către
oficialităţi decât este în România. Aici valoarea serviciilor de asistenţă
socială, atât la nivel macro social cât şi la nivelul individului şi al
familiei este mult mai clar conştientizată de către guvern şi partidele
politice esenţiale.
Ceea ce m-a impresionat în Canada, este diversitatea punctelor de
vedere şi de studiu al asistenţei sociale în diferite universități din
Ontario, provincia în care locuiesc. Această diversitate a orientărilor
teoretice nu este predată în universități doar de dragul argumentării
teoretice, dar vine să serveasca nevoilor esenţiale a diverselor
comunități care convieţuiesc în Canada.
În unele domenii ale asistenţei sociale canadiene, cum ar fi protecția
copilului, asistentul social nu numai că are o mare putere de decizie şi
influența la nivelul familiei, dar îi este cerut, să ia decizii importante de
protecția copilului în cazul în care părinții sau familia nu este capabilă
să facă acest lucru. Această putere de decizie aduce la rândul ei o
mare responsabilitate care stă pe umerii asistentului social, dar şi o
expunere la critici aduse de către alte organisme sociale.
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea canadiană , în registrul căreia
activaţi în momentul de faţă?
Principiile de bază ale asistenţei sociale, cum sunt dorinţa de a ajuta,
grija pentru om rămân universale. Asistentul social este şi aici un
agent al schimbării.
5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
La ora actuală văd trei elemente esenţiale de care ar trebui să se ţină
cont. În primul rând, consider că asistenţii sociali au nevoie de anumite
cunoştinţe economice de bază, astfel încât să poată prezenta
argumente solide, care să convingă guvernul român că investiţia în
serviciile de asistenţă socială este o investiție profitabilă pe termen
lung.
De asemenea, cred că încurajarea gândirii critice în asistenţa socială
este un element important, care ajută la evaluarea informaţiei primite
din diversele surse de cercetare socială şi psihologică dar şi la modul
în care această informație este prezentată publicului larg.
Nu în ultimul rând, în România statutul asistentului social şi dreptul de
practică ar trebui să se diversifice. Mă refer, mai ales la serviciile de
consiliere, care din câte ştiu, la ora actuală sunt restrictive psihologiei.
În Canada sunt nenumărate agenţii de consiliere şi psihoterapie în
care lucrează atât psihologi cât şi asistenţi sociali cu studii post
universitare. Aceştia din urmă oferă acelaşi tip de servicii de consiliere
individuală, de cuplu sau de familie precum consilieri care au absolvit
programe masterale în psihologie. Aceast tip de abordare oferă nu
numai o diversificare a serviciilor de consiliere dar aceste servicii devin
mult mai acesibile unor categorii largi de populaţie.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială din canadian?
În general majoritatea imigranţilor români din Canada sunt apreciaţi.
Toți asistenţii sociali români pe care îi cunosc au locuri de muncă
destul de bune, inclusiv posturi de conducere, în agenții de servicii
sociale serioase şi cu tradiție.
7. De pe meleagurile canadiene pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
Vreau în primul rând să vă mulţumesc vouă, celor care aţi avut idea de
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 13
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Laurențiu Săsărean
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Ramona Cherecheș
Job: Child Protection Supervisor la
Toronto Children's Aid Society
1. Din unghiul dumneavoastră de vedere, cât de importantă şi de
necesară cântăriţi că este existenţa sistemului de asistenţă
socială pe teritoriul unui stat?
Asistența socială este esențială - a fost,
este și va rămâne unul din sistemele de
bază care ajută la construirea unei societați
sănătoase. Atâta timp cât există sărăcie,
vulnerabilitate și nevoie va exista și
asistența socială, care încearcă să aducă
echilibru într-o societate ce se confruntă cu
probleme sociale. Asistența socială a fost
dintotdeauna importanța și necesară, chiar
dacă problemele sociale au fost diferite de
cele din ziua de azi - există foarte multă evidență că asistenții sociali
(deși posibil să se fi numit altfel) au intervenit, ajutat, asistat și sprijinit
foarte mulți oameni care s-au confruntat cu diverse probleme sociale
de-a lungul timpului. Din păcate trăim într-o societate în care probleme
sociale, sărăcie, nevoie, rasism și lipsa de resurse există și probabil
vor continua să existe sub o anumită formă sau alta, făcând astfel
asistența socială o necesitate.
2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Canada, care este în opinia
dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?
Din experiența proprie pot spune că baza este o bună formare
educațională - prin școală dar și prin proprie inițiativa de a citi și învăța
din carți de specialitate. Se adaugă pasiune, motivație și dedicație
pentru domeniu - pentru că indiferent de specializarea aleasă
(protecția copilului, servicii în scoală, persoane cu nevoi speciale, etc)
ca asistent social te confrunți în fiecare zi cu persoane care întâmpină
anumite nevoi și probleme; în plus, te confrunți cu diferite sisteme care
la rândul lor adaugă greutăți (sisteme la nivel de agentie, politici
sociale locale sau naționale, etc). Toate acestea fac munca de
asistent social dificilă, iar un bun echilibru îl poți menține dacă esți
motivat și dedicat profesiei alese.
În același timp cred că importante sunt trăsăturile personale și
sistemul personal de valori care nu pot decât să te facă un asistent
social și mai bun: atitudine pozitivă, empatie, comunicare bună,
respect, înțelegerea poziției sociale pe care o ai în relație cu alții și o
atitudine care te face să rămâi deschis să înveți mereu de la alții și din
propriile greșeli.
Nu în ultimul rând, pentru a fi un asistent social de succes ai nevoie de
sprijin și ajutor în agenția în care lucrezi - sprijin personal sub formă de
supervizare clinică care te ajută să progresezi continuu, și sprijin sub
formă de resurse (sub forma de politici, reguli și legislație clară,
programe clar definite și/sau resurse materiale) care sunt necesare
pentru a defașura o muncă de calitate.
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel canadian, în care lucraţi actualmente?
În primul rând cred că cele două societăți se confruntă cu probleme
sociale diferite (deși cu siguranță împărtășesc și probleme sociale
similare). Ca atare, sistemele de asistență socială sunt construite ca
să răspundă acestor probleme sociale (de exemplu în România copiii
în case de copii a fost o problema socială esențiala și programele
sociale care s-au dezvoltat au încercat să răspundă acestor probleme;
Canada nu are această problemă, însă se confruntă cu rasism,
inegalități sociale și disparitate în accessul la resurse, încercând astfel
să dezvolte programe sociale care să răspundă acestor nevoi). O altă
diferență este probabil în cât de dezvoltate și clare sunt sistemele și
programele sociale, împreună cu legislația care le este asociată -
asistența socială existând de mult timp în Canada, agențiile sociale
care răspund nevoilor sociale au avut timp să se dezvolte, să devină
specializate, să se focuseze pe nevoi specifice și astfel să fie mai
eficiente; la fel, legislația este clară, specifică și bine coordonată cu
serviciile oferite. Pe de altă parte, în România asistența socială fiind o
profesie re-introdusă în ultimii 20 de ani, programele și serviciile
sociale sunt încă în dezvoltare, nu sunt foarte specifice și probabil
legislația încă se dezvoltă ca să răspundă și să ajute programele și
serviciile existente.
Ca rezultat, problemele sociale acute și cele mai evidente sunt cele pe
care serviciile sociale se focusează la momentul actual, spre
deosebire de sistemul dezvoltat deja din Canada care răspunde unor
multitudini de probleme sociale prin programe tot mai specializate și
creative, multi și interdisciplinare, având avantajul unui sistem bine
dezvoltat și existent de foarte mult timp.
Resursele existente - materiale, profesionale și de politici sociale -
este cred o altă deosebire între Canada și România.
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea canadiană , în registrul căreia
activaţi în momentul de faţă?
Cu siguranță! În primul rând pregatirea educațională a asistentului
social în România este foarte similară cu cea din Canada - astfel
oferindu-mi avantajul de a începe munca în domeniu imediat după
echivalarea diplomei. Apoi, modul de intervenție, teoriile și practica
asistenței sociale sunt asemanatoare, diferențele fiind vizibile la nivelul
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 14
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Ramona Cherecheș
Facultatea de Sociologie și Psihologie
de politici sociale și legislatura în care îmi desfașor activitatea. Am
lucrat în domeniul protecției copilului în România, în Canada urmând
aceeași traiectorie profesională.
Deși problemele sociale în acest domeniu sunt câteodată diferite,
există și foarte multe asemănări: familiile sunt sărace, nu au acces la
resurse și sunt dezavantajate din multe puncte de vedere (multe
similare între cele doua țări, dar și multe diferite). În plus, abuzul
copilului este la modul general similar, ambele sisteme punând un
accent mare pe prevenirea abuzului și luând măsuri în momentul când
abuzul este verificat (aceste măsuri fiind probabil diferite în funcție de
legislația existentă în cele două țări).
Dacă ar fi să mă refer la funcționarea agenției în care lucrez acum în
Canada, există similarități cu modul în care funcționa agenția în care
am lucrat în Romania - asistenții sociali sunt supervizați direct de un
supervizor care faciliteaza dezvoltarea lor profesională și în același
timp monitorizează munca de zi cu zi prin supervizare regulată și
discuții pe caz.
5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
Sunt plecată din țară de 10 ani și nu știu extrem de sigur care este
situația asistenței sociale în România ca să mă pot exprima în
exemple concrete - luând în considerare sistemul așa cum îl cunosc
de acum 10 ani și informatiile pe care le mai primesc de la foști colegi
care profesează în țară, pot spune că esențiale sunt: politici sociale
clare, o legislație detaliată și concretă care să răspundă nevoilor
sociale și care să fie implementată corect, parteneriate cu profesioniști
și agenții din țară și străinătate care să dezvolte proiecte creative
pentru a motiva și menține nivelul de profesionalism al asistenților
sociali, și nu în ultimul rând accesarea și alocarea de resurse
materiale din țară și străinătate care să permită dezvoltarea acestor
proiecte. O altă idee importantă ar fi implicarea populației academice
în cercetare care să se focuseze pe serviciile și proiectele existente cu
scopul de a le analiza activitatea, modul de implementare și rezultatele
obținute - oferind sugestii care să reducă/elimine ceea ce nu e pozitiv
și nu răspunde nevoilor și propunând noi idei și modalităti de a
răspunde mai eficient nevoilor sociale existente.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială din canadian?
La fel cum am spus mai sus, pregătirea educațională și profesională
din România poziționează asistenții sociali care ajung în Canada într-o
lumină foarte avantajoasă. Singura dificultate este limba engleza, pe
care dacă o stăpânești foarte bine nu ai nici un fel de probleme să
practici în domeniul asistenței sociale cu succes. Profesioniștii din
Canada (cel putin în domeniul și în agenția unde lucrez) primesc cu
mare entuziasm profesioniști din alte țări, și oferă o multitudine de
posibilități de dezvoltare profesională. Din câte știu prin discuții pe
care le am cu foști colegi de facultate care sunt în Canada, asistenții
sociali români sunt văzuți extrem de bine, lucrează cu succes în
domeniu și chiar avansează în agențiile în care lucrează.
Pot spune foarte deschis că nu am simțit nici un dezavantaj din cauza
faptului că nu am învătțat și lucrat de la bun inceput în Canada -
cunoștințele pe care le aveam, experiența din domeniu acumulată în
România și dorința de a învăța sistemul de aici sunt indicatori siguri de
succes.
7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din
punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?
Este o întrebare dificilă pentru ca nu îmi pot separa viața profesională
de cea personală - cel puțin pentru mine e nevoie de echilibru în
ambele, iar eu cred că pentru familia mea perspectivele pe care la
momentul actual le oferă Canada pe toate planurile sunt pozitive și
mai avantajoase și decât cele pe care le-aș fi putut avea în România.
Profesional am fost foarte mulțumită de traiectoria profesională pe
care am avut-o în România, și sunt recunoscătoare pentru acest lucru
- în plus, sunt tare mândră de ceea ce am facut în România și vorbesc
des și pozitiv de munca desfașurată acolo.
Pot spune că educația și activitatea profesională din România mi-au
creat baza și fundația unei cariere de succes în Canada - și îmi voi
aduce aminte de acest lucru mereu. E greu de crezut, însă acasă
acum pentru mine este aici unde este familia mea și unde mă simt
împlinită din punct de vedere profesional. Cu toate acestea mi-ar
plăcea să există vreodată posibilitatea de a mă întoarce la prima mea
casă - România - și să împărtășesc din experiență și cunoștințele
dobândite în Canada. Cine știe, poate acea zi va veni!
8. De pe meleagurile canadiene pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
Pot spune că sunt norocoasă că am avut oportunitatea de a obține o
educație valoroasă care mi-a permis să mă dezvolt profesional atât în
România, cât și în Canada unde profesez de 10 ani - domeniul de
asistență socială nu e unul usor, însa e plin de satisfacții profesionale
și îti oferă o multitudine de experiențe care te impactează atât ca
profesionist, cat și ca om. Le urez succes să își îndeplineasca visul de
a ajunge asistenți sociali valoroși și mult curaj în a înfrunta dificultățile
inerente profesiei și sistemului în care lucrăm (indiferent de țara unde
ne aflăm) - oricât de mari ar fi aceste dificultăți, nimic nu se compară
cu satisfacția pe care o ai când obții rezultate pozitive în muncă și
astfel îmbunătățești situația unor persone dezavantajate.
Celor aflați în fruntea sistemului de asistență socială le pot spune că
cel mai important lucru este să colaboreze strâns cu profesioniștii de
pe teren care se confruntă cu aplicarea în practică a politicilor și
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 15
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Gabriela Ivan
Job: Catholic Children's Aid Society of Toronto, Canada
1. Din unghiul dumneavoastră de vedere, cât de importantă şi de
necesară cântăriţi că este existenţa sistemului de asistenţă
socială pe teritoriul unui stat?Este crucială, reflectă modul în care
guvernul acordă considerație cetățenilor țării respective. Este o datorie
a guvernului, o responsabilitate. Asistența socială a tuturor
persoanelor dezavantajate ( copii, bătrâni, șomeri etc) este esențială
pentru reducerea inechităților sociale. În ceea ce privește protecția
copiilor ei sunt „pilonii societății viitoare”.
2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Canada, care este în opinia
dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?
Personal nu cred că există o „rețetă”. Clinical skills împreună cu
experiența sunt un punct tare. De asemenea, este important a fi
infomat la zi, a urma traininguri de pregătire care să te facă un mai
bun profesionist, a fi mereu receptiv la feedback și la a accepta că nu
ești perfect și tot timpul există loc de perfecționare.
Aș mai adăuga, oportunități pentru training, un bun supervisor cu
clinical skills, o echipă în care opinia fiecăruia este ascultată și
respectată în ciuda diferențelor.
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel canadian, în care lucraţi actualmente?
În ceea ce privește sistemul de protecție al copilului (singurul pe care îl
cunosc în profunzime) există aspecte pozitive și negative. Dacă
considerăm istoricul celor doua sisteme , România a făcut progrese
majore într-o scurtă perioadă de timp. Modul în care funcționează un
sistem este legat de resursele financiare în primul rînd pentru că în
funcție de ele se investește în servicii.
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea canadiană , în registrul căreia
activaţi în momentul de faţă?
Sistemele de protecție a copilului în Canada și România sunt
asemănătoare după principul care funcționează, abordarea e diferită
în ceea ce privește obiectul intervenție. În România este centrată pe
familie în timp ce în Canada este centrată pe copil.
5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
Resursele și schimarea mentalității, ascultarea tuturor punctelor de
vedere, lucrul în echipă.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială din Canada?
Este bine primită și apreciată.
7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din
punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?
Oportunități similare.
8. De pe meleagurile canadiene pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
Colegilor de breasla, le transmitem că suntem aici dacă au nevoie de
informație. Celor ce conduc sistemul - nu uitați că munca de asistent
social este o muncă grea care cere dedicație și sacrificiu prin urmare
trebuie recompensată financiar în mod corespunzator. Priviți în jur și
învățați de la alții, luați ceea ce e mai bun.
Dan Brătuianu
Job: Social Worker CAMHS (Children and Adolescent Mental Health
Service) , Marea Britanie
1. Din unghiul dumneavoastră de ve-
dere, cât de importantă şi de necesară
cântăriţi că este existenţa sistemului de
asistenţă socială pe teritoriul unui stat?
Ca profesionist consider că politicile orică-
rui stat trebuie să aibă la bază un sistem
coerent și solid de asistență socială care
să aibă un impact major în promovarea
bunăstării fizice, sociale și educaționale în
rândul diverselor categorii sociale care sunt în nevoie de servicii care
să se adreseze nevoilor.
Ca om de rand mă gândesc că fără un sistem de asistență socială nu
ar exista servicii sociale care să adreseze nevoile identificate la nivel
național și comunitar.
2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Anglia, care este în opinia
dumneavoastră “reţeta” pentru a fi un bun asistent social?
- cunostiințe despre teoriile utilizate în asistența socială cu diverse
categorii de persoane, în special ultimele cercetări în domeniu.
- abilități de a le critica (pe cercetări/teorii), în sensul de a înțelege
punctele tari dar și slăbiciunile.
- abilităti de comunicare atât la nivel personal cât și la nivel de grup
- un sistem de valori care să fie în rând cu cel al asistentului social
- o bună cunoaștere a sa ca persoană în special valorile și experiența
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 16
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Dan Brătuianu
Facultatea de Sociologie și Psihologie
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel englezesc, în care lucraţi actualmente?
În momentul de față activez în domeniul lucrului cu copii cu probleme
emoționale și mentale. În trecut am lucrat și în cadrul serviciilor sociale
de protecție a copilul, inlcuzând intervenția în cazul copiilor aflați în
plasament familial. Deci când o să mă refer la deosebirile dintre cele
două sisteme de asistență socială o să mă refer doar la cel care oferă
servicii sociale copiilor în nevoie (incluzând copii abuzați, aflați în pla-
sament) și familiilor lor. Principalele deosebiri ar fi:
- sistemul din Anglia oferă o mai clară și coerentă baza legislativă și
politici guvernamentale în domeniul protecției copilului
- sistemul din Anglia are la bază prevenția, iar serviciile sunt împărțite
pe nivele de prevenție (Tier 1, 2, 3, 4)
- în Anglia asistentul social este manager de caz - evaluează nevoile
și împreună cu alte servicii (guvernamentale sau private) stabilește ce
servicii sunt necesare pentru a răspunde nevoilor identificate. După
aceea el coordoneaza și monitorizeaza implementarea acțiunilor.
Cu alte cuvinte în Anglia s-a trecut de la asistentul social ca actor în
comunitate (cel care furnizează serviciul - ca de exemplu lucra cu
părinții să le dezvolte abilitățile) la cel care este factor decizional și
coordonator al procesului de schimbare. De aceea asistenții sociali în
Anglia sunt percepuți în comunitate mai degrabă ca cei care iau copii
din familie decât cei care ajută familiile.
- în Anglia asistența socială implica multă birocrație (surprinzator mai
multă decât în România). Sigur că se pornește de la ideea că nu poți
să evidențiezi ceva dacă nu ai descrieri clare ale faptelor, înregistrate
în scris. Din păcate managementul de caz implică un număr mare de
activități birocratice (unele care presupun redactarea în scris a
conținutului întâlnirilor multi disciplinare, ceea ce toți văd ca este parte
a rolului asistentului social).
- paradoxal, asistența socială și implicit asistentul social în Anglia nu
au o identitate clară, ceea ce o face mai vulnerabilă la atacurile din
mass media. De abia în ultimii doi ani a început să se vorbească
același limbaj cu cel de la nivelul internațional al asistenței sociale. Aici
mă refer la profesie și nu la politici sociale și legislative care stau la
baza asistenței sociale.
- în România se merge foarte mult pe „bun simț‟ și mai puțin pe legă-
tura dintre teorie și practică atunci când asistentul social furnizează un
serviciu. În Anglia teoriile și ultimele cercetări în domeniu sunt impor-
tante, chiar dacă nu se folosesc întotdeauna.
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea englezească, în registrul
căreia activaţi în momentul de faţă?
- poate singurul punct comun ar fi - asistența socială în România de
acum se apropie de cea care se făcea în Anglia în urmă cu 10 ani,
până când s-a trecut la asistentul social ca manager de caz.
politicile la nivel local sunt într-o continuă schimbare și cu toate că
toți spun că au la bază nevoile copilului/familiei/comunității in fapt
schimbarea pornește de la nevoile sistemului (aici mă refer la banii
alocați pentru diverse servicii)
- birocrație - chiar dacă aș putea spune că este mai multă în Anglia
5. Ce “ingrediente” cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
“revigorării” sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
- o bază legislativă clară care să aibă la bază copilul și familia
- politici bazate pe nevoi identificate
- un sistem clar de evaluare a serviciilor sociale (atât private cât și
guvernamentale).
- o mai bună politică la nivel național care să promoveze și protejeze
profesia de asistent social dar care să și sancționeze nerespectarea
codului de deontologie profesională (asa cum a fost stabilit de către
Colegiul Asistenților Sociali).
- mai multe cercetări calitative care să sprijine dezvoltarea de teorii,
metode de interventie dar și care să ajute la dezvoltarea de servicii.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială din englezesc?
- aș putea să spun că în decursul anilor am fost apreciat nu numai din
punct de vedere al cunoștintelor în domeniul asistenței sociale și a
teoriilor/metodelor utilizate dar și din punctul de vedere al profesionis-
tului care muncește din greu și care are o reziliență ridicată la stres.
- în general asistentul social care vine din România este apreciat în
Anglia, atât de profesioniști cât și de utilizatorii de servicii.
7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din
punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?
- nu cred că ar putea să-mi ofere ceva la nivel profesional care să mă
determine să mă întorc în România. Însă cunosc situații de asistenți
sociali care nu s-au putut adapta la viața în UK și care au decis să se
întoarcă. Alții au avut schimbări în situația personală care i-a determi-
nat să se intoarca.
- eu cred că asistența socială în România ar trebui să se focalizeze pe
ce ar trebui să facă ca să sprijine asistentul social din România și să-l
motiveze suficient din punct de vedere profesional și financiar încât
acesta să nu trebuiască să se gândească la alternative.
8. De pe meleagurile britanice pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
- să nu se împotmolească în a gandi că „nimic nu se poate face fără
bani„ și să lupte pentru afirmarea profesiei în rândul factorilor decizion-
ali la nivel de politici sociale și legislație.
- să pornească de la ideea că învățarea este un continuum care nu se
sfârșește odată cu obținerea diplomei - ceea ce înseamnă continua
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 17
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Monica Hertz
Job: Deputy Area Manager, Nexus Fostering, Marea Britanie
1. Din unghiul dumneavoastră de vedere, cât de importantă şi de
necesară cântăriţi că este existenţa
sistemului de asistenţă socială pe
teritoriul unui stat?
Este unul dintre sistemele de bază ale
unui stat care diferențiază un stat
autoritar de un stat democratic. Valorile
sistemului includ oferirea de servicii
categoriilor/grupurilor vulnerabile dintr-o
societate, justiție socială căci se
bazează pe respectarea drepturilor
omului precum și pe credința că fiecare individ este unic și valoros.
2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Anglia, care este în opinia
dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?
O bază teoretică și legislativă substanțială care să echipeze asistentul
social cu cunostințele necesare pentru a practica asistența socială
precum și practica (work placement) propriu zisa în timpul facultății.
În Anglia, spre examplu studenții fac practică în diferite domenii ale
asistenței sociale, în organizații neguvenamentale și guvenamentale
unde sunt evaluați de către practicieni. Plasamentul durează câteva
luni iar daca evaluarea este negativă atunci studentul trebuie să
repete anul. Acest sistem pregătește studentul pentru practica de zi cu
zi după absolvire.
De aseamenea, în experiența mea accesul la cursuri (training) de
pregătire și dezvoltare profesională oferite la locul de muncă ajută
asistentul social să mențina un standard ridicat de practică și
îmbunătațește serviciile oferite clientului.
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel englezesc, în care lucraţi actualmente?
Din nefericire, nu am mai practicat asistența socială în România din
anul 2002 și nu mai sunt la curent cu schimbările legislative și de
practică de aceea nu cred că opinia mea ar avea multă valoare/
credibilitate. Cred însă ca de multe ori, românii din afara țării se
grăbesc să comenteze despre beneficiile sistemelor din afara
României pornind de la premiza că în România sistemele nu se
dezvoltă, sunt corupte sau fundamental greșite. Bineînteles că e usor
să speculezi care sistem de asistență socială este mai bun, dar
evaluarea lor este mult mai profundă și dependentă de anumiți factori
cum are fi: diferența de dezvoltarea economică a celor două țări,
Anglia și respectiv România, aceasta având un impact direct asupra
alocării resurselor, istoria asistenței sociale precum și educarea
socială și civică din cele două țări, sistemele judiciare din fiecare țară,
problemele sociale diferite din cele două țări care la rândul lor cer o
abordare diferită din punct de vedere a serviciilor, procedurilor etc.
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea englezească, în registrul
căreia activaţi în momentul de faţă?
Din nou, nu știu prea multe despre cum s-a dezvoltat sistemul de
asistență socială în România în ultimii 10 ani. Dar, știu că foarte mulți
asistenți sociali, pregatiți în Universitățile de asistență socială din
România lucrează în sistemul englez cu foarte mult succes.
Deci cred că punctul de pornire și comun este pregătirea teoretică
care este similară, dacă nu mai bună decât în colegiile și universitățile
din Anglia.
5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
Nu cred că pot să răspund la această întrebare deoarce nu știu cât de
„stagnant” este sistemul la ora actuală.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială din englezesc?
Din nou, nu aș putea să comentez în general ci doar subiectiv din
experiența personală. Nu cred însă că Anglia recrutează în mod
special asistenți sociali români din Romania. Din punctul meu de
vedere nu m-am confruntat cu probleme majore și m-am integrat ușor
în sistem. În general, sistemul englezesc se bazează pe principii non –
discriminative și de incluziune și oportunităti egale și colegii români și
de alte naționalități pe care îi cunosc și lucreaza în sistem o fac cu
succes. Tot odata cunosc și cazuri de asistenți sociali români care nu
s-au integrat și au decis să se întoarcă în România.
7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din
punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?
Nu aș putea să comentez. Întrebarea indica și implică, că sistemul
românesc nu funcționează la fel de bine ca și sistemul englezesc.
După cum am mai raspuns la alte întrebări nu aș dori să speculez și
nu am informații suficiente pentru a avea o opinie pertinentă despre
sistemul de asistență socială din România. Sunt multe cercetări la
nivel de asistență socială internațională despre compararea și
pericolul comparării sistemelor de asistență socială din emisfera
nordică și cea sudică. În principiu, țările din emisfera nordică sunt țări
care au o istorie lungă de asistența socială și democrație și din punct
de vedere economic pot să aloce resurse pentru servicii. În țările din
emisfera sudică cum ar fi țări din Africa sau fostele țări din blocul
comunist nu se poate discuta de aceleași resurse economice și
problemele sociale sunt diferite. Spre exemplu cum se definește o
persoană săracă în România sau Anglia este diferit. Dar cred că este
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 18
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Monica Hertz
Facultatea de Sociologie și Psihologie
important de consemnat că sistemul de asistență socială din Anglia nu
este fără greșeală sau extraordinar. Poate părea așa deoarece are o
istorie lungă și atunci când se compară cu sistemele din țări care au
probleme din punct de vedere social, economic și politic, este de
așteptat să fie considerat foarte bun.
Din nou dacă se compară cu sistemul de asistență socială din Noua
Zeelandă, Australia, Canada sau Germania sistemul englezesc nu
pare infailibil ci deschis la foarte multe îmbunătățiri. Tocmai pentru că,
sistemul englezesc este considerat destul de slab și birocratic, ușor de
fraudat de anumite grupuri în prezent o nouă legislație va intra în
vigoare cu privire la suportul financiar și evaluarea persoanelor cu
dizabilități și a persoanelor în nevoie de locuințe.
8. De pe meleagurile englezeşti pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
Colegilor le-aș spune să continue să studieze și să participe la cursuri
de pregătire și după absolvire. Colegilor care sunt în poziția de a
decide practica și resursele este să dezvolte un sistem de asistență
socială care se bazează și răspunde grupurilor vulnerabile și este croit
pe nevoile acestora. Este important să nu se copieze un sistem sau
altul. Cred că pentru ca un sistem de asistență socială să funcționeze
acesta trebuie să fie bazat pe problemele sociale și nevoile sociale din
țară respectivă și trebuie să fie realist din punct de vedere al serviciilor
care pot fi dezvoltate.
Florin Popescu
Job: Integrationsfachberater la Lan-
desarbeitsgemeinschaft für Men-
schen mit Behinderungen e.V., Ber-
lin, Germania
1. Din unghiul dumneavoastră de
vedere, cât de importantă şi de
necesară cântăriţi că este existenţa sistemului de asistenţă
socială pe teritoriul unui stat?
Sistemul de asistență socială e o caracteristică principală a unui stat
modern. Pe de o parte are de a face sau este nevoie de o anumită
putere/bunăstare economică, având astfel resurse de redistribuire
pentru a reechilibra cât de cât inegalitățile sociale.
Pe de altă parte are de a face cu fenomenul de secularizare prin care
rolul bisericii este mult mai restrâns și nu mai are monopolul asupra
rețelelor instituționale de asistență socială. Din punct de vedere
normativ, procesul de secularizare a însemnat și o „deschidere” a
sistemului de valori (de ex: servicii de consiliere pentru homosexuali
sau pentru femeile gravide care vor să întrerupă o sarcină nu ar fi fost
posibil să existe sub tutela bisericii catolice).
2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în Germania, care este în opinia
dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?
Atunci când găsești compromisul cel mai bun.
3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că
sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă
social românesc şi cel german, în care lucraţi actualmente?
Am terminat facultatea în 1997, am lucrat în UK 1998-1999, iar în
2000 am plecat în Germania. Ceea ce vreau să spun, este că nu am
prea avut posibilitatea de a cunoaște concret sistemul român de
asistență socială.
4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera
asistenţei sociale autohtone de cea germană, în registrul căreia
activaţi în momentul de faţă?
Vezi intrebarea 3
5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea
―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?
Nu știu, pentru că nu cunosc sistemul actual de asistență socială din
România.
6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă
românească pentru sistemul de asistenţă socială german?
Din punct de vedere formal, studiul de 4 ani din România este
recunosc/echivalat ca un studiu de 3 ani în Germania (așa-numita
Fachhochschule). Cel puțin în Berlin. Germania fiind un stat federal,
sistemul de învățământ se află în domeniul de decizie al Land-urilor.
Asta înseamnă, că dacă eu vreau să lucrez ca asistent social într-un
alt Land (de ex.:Brandenburg), trebuie să-mi echivalez studiile în
Brandenburg și să sper ca mi le recunosc.
Aici nu contează de unde vii (din ce țară), important e sa faci treabă
bună. Să înțelegi ce trebuie să faci și să lucrezi eficient.
7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din
punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?
Un sistem clar de asistență socială cu resursele financiare și de
personal necesare de a implementa sau menține o rețea de servicii
sociale prin care se poate schimba ceva în viața oamenilor.
8. De pe meleagurile germane pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune
viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în
fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
În general: e greu să faci asistența socială cu resurse financiare
restrânse...potențialul de a schimba ceva este minimal. Mai bine să ai
scopuri care pot fi atinse, prin care poti să arăți că se poate face/
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 19
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Florin Popescu
Facultatea de Sociologie și Psihologie