ISTORIA CHIRURGIEI
4
ISTORIA CHIRURGIEI Istoria medicinei se oc upă a tât de evolu ia ț medicinei ca tiin ă ș ț , cât i de contrib u iile dive rselor person alită i î n a cest domeniu. ș ț ț Medici na nu a apă rut ca ti in ă a a cum o cun oa tem ast ăzi. De la ș ț ș ș art a vracilor i ș amanilor ș care pr etindeau c ă al ungă duhu rile rel e, la medici na sacerdo ilor care practic au în umbra templelor, până la medicin a ț mod ern ă est e o cal e lun gă. Dac ă med icu l med ieval i ren ascentist era un ș erudit, bu n cu nosc ă tor at ât al tex te lo r cl as ice, cât i al ș astrologiei i ș alchimiei, medic ul mo dern t rebui e să fie atât s avan t, cât i cetă ean, care să ș ț apl ice tii n a actual ă în sc opu l modifică rii po zitive a co ndi iil or de med iu ș ț ț natural i social. ș Se pot puncta cateva mari perioade ale istoriei medicinii: 1. Pre istor ie 2. An tichitate 3. Ev ul medi u 4. Ren aşterea şi ilu min ismul 5. Me di ci na mo dernă 6. Me di ci na ac tu al ă 7. Me di ci na vi it or ul ui Înca din NEOLITIC se deschideau, prin operatii, furunculii si carbunculii, se indepartau corpurile straine prin incizii si pensare, se rădeau falsele me mbra ne, sfacclurile si chistele cu diferite chiure te. IN INDIA se faceau frecvent rezectii. trepanatii. operatii pentru colecistite litiazice. Ultimele operatii se efectuau, de altfel, si in Mesopotamia, Urartii, si DACIA. Tara dintre Tigru si Eufrat s-a impus, de altfel, si prin autopsii, venesectii. op eratii pe ficat, tr ah eoto rnii si lapa ratomi i. GRECII, de asemenea, au efectuat laparatomii, amputatii, traheotomii, ligatura vaselor, to ate su b pr ot ec ti e de anes te zice si an al ge zi ce . inca din ti mp ul lui HI POCRATE s-au folosi t incizi ile renale si pu nc tiile pl eurale. In Dacia, in afara de trepanatii, se efectuau frecvent elongatit, repuneri ale fracturilor prin atele de lemn, precum si diferite amputatii. Cercetarile stomatologice au fost foarte avansate in Etruria, unde se puneau clinti artificiali si poduri dentare de aur..
-
Upload
corina-guranda -
Category
Documents
-
view
6 -
download
0
description
chirurgie
Transcript of ISTORIA CHIRURGIEI
-
ISTORIA CHIRURGIEI
Istoria medicinei se ocup att de evolu ia medicinei ca tiin , ct i de contribu iile diverselor personalit i n acest domeniu.
Medicina nu a aprut ca tiin a a cum o cunoa tem astzi. De la arta vracilor i amanilor care pretindeau c alung duhurile rele, la medicina sacerdo ilor care practicau n umbra templelor, pn la medicina modern este o cale lung. Dac medicul medieval i renascentist era un erudit, bun cunosctor att al textelor clasice, ct i al astrologiei i alchimiei, medicul modern trebuie s fie att savant, ct i cet ean, care s aplice tiin a actual n scopul modificrii pozitive a condi iilor de mediu natural i social.
Se pot puncta cateva mari perioade ale istoriei medicinii:1. Preistorie2. Antichitate3. Evul mediu4. Renaterea i iluminismul5. Medicina modern6. Medicina actual7. Medicina viitorului
nca din NEOLITIC se deschideau, prin operatii, furunculii si carbunculii, se indepartau corpurile straine prin incizii si pensare, se rdeau falsele membrane, sfacclurile si chistele cu diferite chiurete.IN INDIA se faceau frecvent rezectii. trepanatii. operatii pentru colecistite litiazice. Ultimele operatii se efectuau, de altfel, si in Mesopotamia, Urartii, si DACIA. Tara dintre Tigru si Eufrat s-a impus, de altfel, si prin autopsii, venesectii. operatii pe ficat, traheotornii si laparatomii. GRECII, de asemenea, au efectuat laparatomii, amputatii, traheotomii, ligatura vaselor, toate sub protectie de anestezice si analgezice. inca din timpul lui HIPOCRATE s-au folosit inciziile renale si punctiile pleurale.In Dacia, in afara de trepanatii, se efectuau frecvent elongatit, repuneri ale fracturilor prin atele de lemn, precum si diferite amputatii.Cercetarile stomatologice au fost foarte avansate in Etruria, unde se puneau clinti artificiali si poduri dentare de aur..
-
Putem vorbi despre o practic chirurgical in tratarea unor boli inc din evul mediu, cand medici islamici ndeprtau chirurgical cataracta cu un mileniu nainte ca medicii europeni medievali s ncerce acest lucru. Unul din marii reprezentn i n acest domeniu este Abulcasis, considerat printele chirurgiei moderne. Acesta a inventat o serie de unelte i dispozitive chirurgicale. n lucrarea sa, Kitab al-Tasrif, (o enciclopedia vast de 30 de volume), nsumeaz toate cuno tin ele timpului su, adunate dup o carier de 50 de ani.
ns perioada n care chirurgia se transform dintr-o art minor lsat pe seama me te ugarilor i considerat njositoare pentru savan ii medici ntr-o disciplin de sine-stttoare, este perioada renaterii. Numero i chirurgi au dobndit o bun reputa ie:
Giovanni da Vigo (1450 - 1525), medic i chirurg italian, propune legtura arterelor pentru oprirea hemoragiilor i construie te noi instrumente chirurgicale.
Mariano Santo (1488 - 1577), chirurg italian, unul din precursorii urologiei, propune o nou metod pentru extragerea pietrei din vezica urinar.
Michelangelo Biondo (1497 - 1565), chirurg vene ian, trata rnile i contuziile cu ap rece, ncercnd o apropiere de natur;
H. von Pfolspeundt, chirurg militar bavarez, poseda o vast experien n tratarea rnilor produse de sge i. ntr-o lucrare din 1460 vorbe te pentru prima dat despre extragerea proiectilelor provenite din armele de foc.
Hieronymus Brundschwig (1450 - c. 1512), medic i chirurg neam , elimina presupusa "otrav" din rnile produse de armele de foc prin supura ie, provocat cu ajutorul unui mnunchi de fibre vegetale introduse sub piele.
Hans von Gersdorff (c. 1455 - 1529), chirurg german, trata rnile cu ulei clocotit pentru a mpiedica hemoragia i infectarea. La amputa ii, se strduia s opreasc sngele, dup care introducea ntr-o b ic de vit bontul membrului sec ionat, nchizndu-l bine.
Georg Bartisch (1535 - 1607), medic german, a publicat o lucrare ilustrat, n care figureaz i o masc pentru corectarea strabismului
Dar rolul cel mai important l-a jucat contribu ia lui Ambroise Par, printele chirurgiei moderne. Acesta a inventat, n 1552, procedeul de ligatur a arterelor, care a salvat de la moarte mul i pacien i care au suferit amputri.
-
De asemenea este considerat unul dintre deschiztorii de drum ai chirgiei moderne.Primele EXPLORARI INTRAVENOASE au fost intreprinse de LEONARDO DA VINCI in anul 1500, care a efectuat chiar injectii intravenoase. Notm ca inainte de LIGATURAREA VASELOR de catre Ambroise Parre (1514-l590), primele asemenea I igaturi s-au efectuat in iuml anului 200 i.e.n. in scoala medicala din ALEXANDRIA.In domeniul obstetricii, versiunea podalica a copilului, initiata in ultimul secol, isi are paternitatea in MEDICINA ANTICA ROMANA, fiind intreprinsa pentru prima data de catre medicul SORANIIS. Momente de o deosebita importanta au fost inaugurate prin descoperirea \"MICII SI MARII CIRCULATII SANGVINE\" de catre W. Harwey (1578 - 1657) si a VALVULELOR VENELOR de catre F. D\'Aquapendenie (Ad scoala medicala de la Padova), cat si a \"VASELOR CAPILARE\" in 1661 decatre Malpighi si a \"OVULULUI\" de catre Reignee de Graaf (1641 -l673) care a enuntat maxima: \"originea omului este un ou\" vizibil prin MICROSCOPUL descoperit de Galiieo Calilei in 1614, care a fost perfectionat ulterior de catre Leewenhoect (1632 - 1723).
n perioada ILUMINISMULUI se remarc de asemenea personaliti importante in domeniul chirurgical:
Guy de Chauliac - considerat unul din precursorii chirurgiei moderne, dup chirurgul islamic Al-Zahrawi;
Realdo Colombo - anatomist i chirurg care a contribuit la explicarea circula iei mici;
Ambroise Par - a sugerat utilizarea ligaturii n locul cauterizr John Hunter chirurg Amato Lusitano - a descris valvele ventriculare i func ionarea
acestora Thomas Sydenham - supranumit Hippocrate al englezilor
Istoria medicinei moderne este acea parte a istoriei medicinei care ncepe n secolul al XVII-lea, cnd Rena terea i Iluminismul elibereaz medicina de toate dogmele i elementele pseudo tiin ifice , pn n epoca modern, mai exact pn n 1945 cnd se consider nceputul medicinei contemporane.
-
n acest secol se consolideaz i se adncesc epocalele cuceriri ale Rena terii. n special, se afirm cu trie acele principii metodologice care vor conduce la constituirea tiin ei medicale moderne. Newton, Leibniz i Galilei au promovat i au consfin it pentru totdeauna metoda tiin ific . De aici nainte, la baza cercetrii medicale observa ia , experimentul i ra ionamentul .La dezvoltarea chirurgiei moderne se fac remarcate personaliti ca:
William Morton (1819-1868) descoperitorul anesteziei generale Louis Pasteur (1822-1895) descoperitorul asepsiei Joseph Lister (1872-1912) descoperitorul antisepsiei TheodorBillroth (1829-1894) prima rezecie gastric cu anastomoz
gastro-jejunal.William Halsted (1852-1922) pionier n chirurgia tiroidei i oncologic.
Alexis Carel (1873-1944) chirurg experimental interesat n culture de esuturi i transplant de esuturi i organe
John H. Gibbon (1903-1973) pionierul chirurgiei toracice
n chirurgia romneasc nume ca : N. Kretzulescu, Carol Davila, Ludovic Russ, Nicolae Turnescu, C-tin Dimitrescu-Severeanu, Thoma Ionescu, Gheoerghe Assaky, Dimitrie Gerota, Iacob Iacobovici, Theodor Burghele, Vladimir Buureanu, Gheorghe Chipail au facut de asemenea istorie.
