sint fäcute cunoscute, ,,penalitä1ile dumneavoasträ constituie urrabuz de putere; statutul dumneavoashäjuridic, o uzurpare flagran,i;poligia, proc^esele gi execufiile dumneavoasträ, tbt atitä actcabrrzrve"tz,.In astfel de condilii, angajamentul meu ar semäna cuo veritabilä semnäturä in arb. Iar proüdhon il uport or"ura urii.1peRousseau:

Dumneavoasträ, care afi contestat atit de energic proprie_tatea, care a{i condamnat cu atita elocvenfä inegatiiateacondifiilor sociale, ce conditii, ce mogtenire'mi_af Usat inRepublica dumneavoasträ, ca sä vä credeli indrept;ft st;;judecali, sä mä aruncafi in inchisoare, sä_mi luali'via1a qionoarea? Declamator perfid ce sintefi, afi tunat gi'a1i trtge_rat atita impotriva exploatatorilor 9i tiranilor doär

"ä sa äa

läsafi apoi lipsit de apärare in fala lorr23?

Rousseau definegte raliunea de a fi a pactului social in termeniiurmätori: ,,Gäsirea unei forme de asociere care sä apere gi säprotejeze, cu toatä fo4a comunä, persoana gi bunurile Recaruiasociat gi prin care fiecare, unindu-se cu to.ti ceiLlf, ,e nu ., ,rrp*ade fapt decit lui insugi gi sä räminä la fel dä liber ca mai in ahte..t24.

Proudhon e de acord. Acestea sintcondiliile contactului sociar,lEfe nu au valoare de.cit pentru protLclia persoanelor gi a

bunurilor. Protecfionistprin eienla, päctul astfel definit lasä ia oparte tot ceea ce line de oblinerea gi transmiterea bunurilor. Eltrece sub täcere toate relafiile interumane concrete. El faceabstracfie de muncä" de schiÄburi, de educaSe etc., lnn_un cuvint,ignorä tot ceea ce constituie viafä socialä autenticä.

hroudhon considerä cä marea gregealä a lui Rousseau a fost aceeade a crede cä doar individul este bun gi cä societat.u il p"*"rtrgi..Pomind de la aceastä,,supozifle mincinoasä" spoliatoare, ucrg.S.i-;in-aputut ajunge decit lao formäde guvr--i r*,ptmelegiamaipresw de oameni, gi asta cupropriullor consimpmint. Altäl spus,

t22 Jbid.t23 lbid.I2a Rousseau, Du controt social,I,6.

184t85

social este subordonat unei noi tanscendenfe . in loc ca legea

frcutä pentu onr, dimpotivä" omul este ficut pentu lege.

Proudhon merge pinä la a considera teoria lui Rousseau ca o

a claselor avute: ,,...contractul social, in conceplia luinu este altceva decit alianla ofensivä gi defensivä a

care posedä impotriva celor care nu posedä

,,Pact al urii", ,,rnonument de incurabilä mizantropie", ,,coalifleilor proprietäfii, ai comergului 9i ai industriei impotriva

if lor proletariatului",,propoväduire a räzboiului social"invectivele lui Proudhon se abat ca grindina asupra Contrac-social al,,vitlttosului Jean-Jacques", oaia sa neagrä. Profitind

o anumitä obscuritate a acestui text dificil, lui Proudhon nu iigreu sä descopere ambiguitä1i gi contradicfii. De exemplu,ce ne prezintäpoporul dreptturicul suveran, afirmind cä legea

ie sä exprime voinla tuturor, Rousseau abandoneazä pe furigprincipiu, punind" in locul voinlei generale, voinla majoritätii.i, sub pretextul cä o nafiune nu are räganil necesar de a se

in mod constant de chestiunile publice, autorul Contractuluiial ,,rev'rnepe cale electoralä la ideea numirii reprezentanlilora mandatarilor care legifereazä in numele poporului gi ale cäror

vor aveaputere de l€ge"rzo. Astfel, in locul unei trartzaclägi personale, conformä cu interesele sale, cetäleanului ii

ine doarposibilitateade a-gi alege arbitii cupluralitate devoturi,ce ii permite lui Rousseau sä redeschidä poarta tiraniei, asta

ce ii crease acesteia o aurä de respectabilitate, stabilindu-iinpoporulsuveftm:

Este oricind posibil, spune Proudhon, sä ne folosim de ideea

colectivitätii abstacte a poporului in folosul parazitismului mino-ritätii gi al opresiunii celor mulli. Este vorba, intr-un cuvint, de

legalizarea haosului social, printr-un qiretlic infelept, de consa-

crarea oficialä a säräciei pebaza suveranitäfii poporuluir27.

tzs ldöe gönörale de la rövolution au XIX" siäcle. Ibid.126 lbid.t27 lbid.

Pe scurt, contractul, a$a cum gi-l imagineazä Rousseau, llunumai cä e departe de a face sä disparä raporturile de subordo-nare, dar riscä sä le agtaveze chiar, ascunzindu-le in spatclcparavanului democrafiei.

Väzutä in mod eronat de Rousseau, gindirea socialä a fost, dinfericire, repusä in drepturile ei de cäffe Saint-Simon, care a presimlitsfirgitul guvemärii oamenilor, care unneazä sä fie inlocuitä cuadministrarea lucrurilor. Este necesar ca instituliile politice sä scpiardä in interioml ,,organismului indusfial". in mod evidenq inzorüerei industriale, Proudhon, ca gi adeplii lui Saint-Simon sauAugustcComte, nu putea sä prevadä instaurarea puterii tehnocratice gi ir

totalitarismului birocratic, pe cit de insidios, pe atit de implacabil,aceastä cämagä a luiNessus a societälilor industriale dezvoltate alcsecohrlui al )O(-le4 ftr care despotismul politic ingenuu al cezarismuluiinflexibil de altÄdatä a ficut loc la tot felul de forme anonime qi

dulcege ale unei puteri omniprezente, dar de negäsit.Din saint-simonism, Proudhon reline mai ales intuifa cä,,epocit

actualä este o epocä de tranzilie" gi cä societatea se indreaptircätre negarea guvemärii. in ceea ce il privegte, el crede cä, daci-r

secolul al XV[I-lea,,nu fusese derutatde republicanismul clasic,retrospectiv gi declamator al lui Rousseau", s-ar fi putut ajungc,,,pe cale juridicä", adicä dezvoltind ideea contractului, la aceastirnegare a guvernärii. ,,Aceastä negalie, ne spune Proudhon, a fostdedusä de Saint-Simon din observarea istoricä gi din educafiaumanitä1ii. Am ajuns gi eu la aceeaqi concluzie. [...] Nici o autori-tate, nici o guvernare nici mäcarpopularä: iatä Revolufia".r28

Cu toate acestea, critica proudhonianä a Statului a migcat multmai pulin opinia epocii sale decit critica exercitatä de el la adresaregimului proprietä!ü, iar importanla acordatä de Proudhon, in operasa, problemelor economice a fäcut ca, in vremea sa, ginditorulpolitic sä fie intrucitva uitat. Astäzi, dimpotrivä, ceea ce ncintereseazä in primul rind este critica sa anarhistä impofiva tuhnorformelor de autoritate.

t28 Jbid.

187

iei istorice, ea reprezintä ,,gindirea secolelor, judecata neamului12e. Pornind de la absolutismul originilor, puterea a

it sä dea neincetat inapoi, fäcind concesii la presiunea

; care reclamau tot mai multä libertate. Proudhon trage

aici concluzia optimistä cä fntä finala fatidicä 9i deja perceptibilä

ireversibilului proces istoric va fi anarhia ,,inleleasä in toate

ile ei..130.

Proudhon ne previne: critica autoritäfii pe care ne-o prezintä

ii aparline lui. Este critica popoarelor insegi. inscrisä in cadrul

Pinä acum, s-a dat mereu intiietate unei pretinse necesitä1i a

rtului, ca unicä garanfie a ordinii sociale. intre noliunea de

Pästori ai popoarelor, cine vä indreptäleqte sä considerafi cä

problema contadicliei dinne interese gi inegalitatea inzestärilornu poate frrezolvatä? Cä impärlirea in clase decurge in modnecesar din aceasta? $i cä, pentru menlinerea acestei distincfiinaturale gi providenliale, este forlanecesarä qi legitimä? Afirm,dimpotrivä, qi o datä cu mine tofi cei pe care lumea ii numeqte

utopigti pentru cä resping tirania voasträ, cä aceastä soluliepoate fi gäsitäl3t.

Unii au crezut cä au descoperit aceastä solulie fie in comunitate,

in asociere sau chiar in,,seria industrialä'. Proudhon o aflä in

Critic al autoritö1ü

tze ldöe gönärale de la rövolution au XIX siäcle, studiul al 4-lea, cap. II.t3o lbid.t3t lbid.

gi cea de ordine ar exista o legäturdcauzaläireversibilänecesarä, in cadrul cäreia guvernarea ar fr ca-tza, iar ordinea

l. Iatä eternul refren. Mai mult chiar, pentru a se justificaentia Statului, existä obiceiul de a se scoate in prim-planitatea naturalä a oamenilor gi pretinsa imposibilitate de a

ia interesele, ideile gi sentimenkle acestora. Iar asta inseamnä

transformi o problemä de rezolvat in pretext pentru tiranie.in mutualismul säu, Proudhon exclamä:

organizarea contractualä a forlelor economice. Reapare aiciprirnaurl ploudhonian al economiei. in resg el ese primul carc reolroagtccä toate aceste solugii nu sint incä decit simple ipoteze, insä consideriicä nimic nu dovedegte cä wewra dinre ele ar fi falsä. Din clipa incare un contractbilateral ajunge sä fie stabilit, in deplinä libertate Ei

echitate, intre doi semnatari, de ce nu s-ar infmpla la fel qi in cazulunui contact incheiat inne milioane de indivizi?

Bineinleles, guvemul emite legi menite sä-i limiteze autoritatea,reglementind totodatä, raporturile dinne cetäfeni. El incearcä astfclsä se defineascä precum prim slujitor al unei rafiuni, divine saupopulare, care ä transcende pe indivizi, neaparfinind nimänui dcfapt, ceea ce il fäcea pe Rousseau sä spunä cä, intr-un sistemdemocratic, cetäfeanul, supunindu-se legii, nu se supune decit luiinsugi. Din päcate, de cele mai multe ori, legea se face färä asenti-mentul meu, in orice caz färä nici un acord explicit din partea mcagi in ciuda prejudiciului pe care mi-l putea aduce. De fapt, ,,Statulnu trateazä deloc cu mine, el nu inträ in nici un schimb reciproc;clmäjefuiegte. Unde este, deci, legätrr4 legähra de congtün!4 de rafiurc,de pasiune sau de interes care sämä obligef"trz.

De asemenea, Proudhon contestä energic validitatea legilorguvemamentale, ,pinze de päianj en pentru bogafi gi potentaf;, lanfuripentru cei säräci gi lipsili de putere pe care nici un ofel n-ar puteasä le rupä, adevärate nävoade in miinile guvernului'(r33. Ni sc

vorbegte delegisimple gi puline la numär. Imposibil! Statul simtcchemarea irezistibilä de a se ocupä de absolut tot, de alegifera intoate, in condiliile in care o singurä lege ar fi suficientä, lege carcs-ar putea formula in modul cel mai simplu gi mai natural: Nn

face[i altora ce nu vreli ca allii sä väfacö: faceli altora ceeace-ali dori ca ullti sö väfacä vouö. Or, in mod cu totul evident,un astfel de principiu nu mai constituie o lege. ,,Este formulaelementarä a justiliei, regula oricär ei trarzacgii,*t3a

132 ldöe gönörale de la rövolution au XIX siäcle, studiul al 4-lea, cap. Il,2t33 lbid.t34 lbid.

in consecinlä, simplificarea exffemä a legisla,tiei trimite din nou

ideea de contract,care este insägi negafia ideii de autoritate.

i o singurä lege este cu adevärat necesarä: respectul fa!ä de

i de sine, condi,tie suficientäaintemeierü confiactului social.

acestei legi ar duce la disparilia guvernelor. . . ,,Cineimpiedicä, intreabä Proudhon, sä facefi numaidecit aceastä

rplificare? " I 3s Intrebarea persistä.

Trebuie amintit din nou cä ideea d e contract,pe care Proudhon

opune celei de instaurare autoritarä avielii de societate, rämine

de indepärtatä de contractualismul clasic. La Rousseau,

exemplu, contractul social nu exprimä decit punctul de vedere

unui intelectual citadin. Felul de a gindi al lui Proudhon este mai

,,täränesc". El are grijä sä evite o explicalie abstractä 9ia societäf,i. Nici pacürl social nu este, in viziunea lui, rezultatul

i calcul egoist. Ceea ce ne impinge sä träim aläturi de semenii

i este pur gi simplu un curent de de simpatie pe care il putem

funclionind qi la animaler36. Proudhon inlelege socialitatea

pe o manifestare primitivä a viegii. Un fapt de naturö maidecitunul deculturö.

in concepgia sa politicä, se pare cä Proudhon a considerat

rhia. inainte de orice, ca fiind firuIconducätor al revoMei. inpentru el, perspectiva revolufionarä reprezintä ceva ce evocä

umRepublica scopurilor a lui Kant, färä sä lase niciodatä

cä ar fi un sistem pe deplin comparabil cu man<ismul, de

care, la rindul säu, se wea a fi, in acelaqi timp, conceplie

lume, metodä de interpretare a rela,tiilor sociale, teorie a

t35 lbid.136 Acest instinct preexistä la om, ca gi la animale. Proudhon il descrie frcind apel

sa gi la cunoagterea lumii animale: ,,Unele specii se adunä ca sä t'rneze,

cautä" se cheamä, poetul ar spune chiar cä se invitä sä impart?i prada;in caz de

le vedem ajutindu-se, apärindu-se, dindu-gi de veste [. . .] . Ce sä mai spunem

cäsätoriile lor, despre tandre{ea masculilor pentru femele 9i despre fideliatea

Citat de Harmel, Histoire de I'anarchie,p- l4l.

189

realitäfii gi practicä revolufionarä. Nimic surprinzätor, cäci inviziunea lui Proudhon anarhia cuprinde ,,toate faptele care linexclusiv de inifiativa individualä"r37.

Principiulfederativ

Ideea proudhonianä a unei federafii constituie o aplicare a

mutualitäqä Si a solidaritäyü sociale. Bineinfeles, inifiativa indivi-dualä nu poate gi nu trebuie sä disparä. insä caracteristicile epociiin care träim fac in aga fel incit activitatea individualä are nevoie,pentru a se dezvolta, de un sprijin din partea colectivitä1ii.

Este, deci, necesar ca mäcar o parte a for{elor individuale säfie grupatä, sä formeze, prin uniunea lor, organisme puter-nice, coordonate intre ele. Avem de-a face aici cu un prin-cipiu inleles de toatä lumea, de popor ca gi de burghezie, de

!äran gi muncitor ca qi de capitalistr38.

FILOSOFIA

Ideea de dreptate

Aceastä idee reprezintä cu siguranlä cheia de boltä a filosofieilui Proudhon. O descoperim, intr-adevär, la rädäcina inspiralieisale celei mai profunde, gi mai intime. El insugi spune cä se simteminat in mod irezistibil de pasiunea pentru dreptate. Ea esteDumnezeul säu. El märturisegte, de altfel, cä este absolut incapabilsä ofere ojustificare coerentä a ceea ce considerä a fi pentru el oadeväratä religier3e. in continuare, dinff-o perspectivä mai pulinsubiectivä, mai generalä, el vede in ide{ul dreptäfii principala forfäcare pune in migcare lumea modernä. in orice caz, el nu idmite cä

137 Duprincipefödöratif,partea a 3-a, cap. III.t38 Des röformes ä opörer dans les chemins defer.r3e Cf. Emmanuel Mounier, Communisme, anarchisme et personnalisme,

Paris, Seuil, 1966,p. I 16, nota 35.

190

ar avea ceva de invätat in legäturä cu dreptatea, cäci o

dininstinct.ilie supremä a vielii sociale, dreptatea s-ar defini ca

la insägi a societäfii"ro. Färä ea, cetatea se corupe in mod

il 9i curind, se präbuqegte. Justifia stä la baza religiei, a

i, chiar gi a artei, care nu subzistä decit datoritä acesteia.

,iAceastä nofiune-cheie poate fi conceputä in douä modalitäfifie cao obliga$e impusä eului din exterior, fie cao facultate

exprimind demnitatea individualä a omului in societate'

astfel de-a face cu o justilie calificatä de Proudhon fie ca

endentä, fie ca imanentä. Läsind deoparte justiliacare ii apare ca linind de credinla religioasä 9i de

mul Revelafiei, Proudhon nu reline decit sistemul justifiei

, adicä acela pe care Revolulia incearcä sä il impunä.

hform acestei teorii, fiinla umanä, pornind de la o stare primitivä

icie, este capabilä sä genereze societateaprin dezvoltarea

a naturii sale. Doar printr-un proces de abstractizare ne

imagina omul in stare de izolare, supus in mod exclusivilor egoismului säu. Cum am mai spus deja, sociabilitatea

ituie starea naturalä a umanitätii. Altruismul 9i simpatia sint

ile esenfiale ale fondului primitiv al naturii umane. Omulpredestinat existentei colective, aläturi semenü sä. Este motivul

u care resimte, in el insugi gi in ceilalfi totodatä, ceea ce

ituie demnitatea sa ca om. El experimenteazä atunci in mod

im,,principiul unei moralitä1i care il depäge;te ca simplu

ivid"141. Acest principiu, subliniazä Proudhon, este descoperit

om in el insugi. ii este consubstanlial gi imanent. Exprimindomului gi a societäfii, el constituie,,formaproprie a sufletului

, formä ce se precizeazäSise perfecfioneazäcontinuuprinrmediul relagiilor pe care le produce zi de zivialasocialä"r42.

poate spune cä, in viziunea lui Proudhon, care face aluzie la

' t4o De la capacitö politique des classes ouvriöres,parteaa?-a, cap.Y.' rtr p" tajustice däns la-Rövolution et dans t'Egtße, studiul l, cap. IV

t4z Jbid.

l9l

Ra,tiunea practicä a lui Kant, dreptatea rcprezintÄ o adeväratä

formä a prion a congtiinlei politice.Bineinfeles cä Proudhon concepe justilia dincolo de oricc

acceplie religioasä: ,,Justifia este umanä, cu totul umanä, nimicaltceva decitumanä; amnedreptäfi-o dacä amraporta-o, mai tlo

aproape sau mai de departe, direct sau indirect, la un principiuanterior sau superior umanitä1ii"l43. Accentul pus pe spiritul tlcjustilie dateazd dela Revolulia francezä,afirmä Proudhon. Odalll

cu epoca revolufionarä ideea de justifie, pe care fiecare o poarttl

in sine, a fost insuflatä viefii sociale, unde a gi rämas apoi, in mod

definitiv.Sä adäugäm cä, in ciuda animozitäfli cultivaüe de autorul lucrärii

Justilia in cadrul Revoluliei Si Bisericii fafä de doctrinele lui

Rousseaq Proudhoncrede cä, justili4 fiindunprodus al congtiinpi,

fiecare se gäseqte, intr-o oarecare mäsurä, in postura de judecätor

ultim al binelui gi al räului gi se constituie in autoritate fafä de cl

insugi gi de ceila[i"ra, ceea ce pare a fi o reminis centäaProfessiott

de Foi du hcaire Savoyard [Profesiunea de credin!ä a vicaruluidin Savoia]tas, epuratä, bineinfeles, de religiozitatea difuzä inseratil

de Rousseau in acest text celebru: ,,Congtiinla! Conqtiinfa! Instinct

divin [. . . ] judecätor infailibil al binelui gi al räului. . . "in consecinlä, in filosofia lui Proudhon, conceptul de justifie sc

situeazä in punctul de interseclie dinfe subiectivitate, exprimatilprin legea moralä care este in noi, pe de o parte, qi obiectivitate, pc

de altä parte, manifestatä in cadrul dreptului social, conform unui

raport de reciprocitate qi complementaritate. Acest raport reciproc

introduce sau cel pulin ingäduie speranla instaurärii unui echilibruarmonios in cadrul societäfii, intre individ qi colectivitate. Pentnt

asta, revolufia, al cärei scop primordial este implinirea Justiliei inistorie, va trebui sä evite o dublä primejdie: depersonalizarca

comunistä gi iznlu ea caructeristicä individualismului monadic.

t43 Jbid-t44 lbid.ra5 Rousseau, Emile, cafiea alY -a.

t92193

Manifestare a absolutului in noi, ideea de justilie reprezintä

de intilnire dinfre sensibil 9i inteligibil, dinffe real 9i ideal,

formele pure ale gindirii 9i experienfä. ,,Formula sa guver-

lumea intreagä." Mai mult decit o noliune pur abstractä,

;ea este vnfapt gi mai ales ofor!ä activä, prin conqtiinla

ilor care pot, äatoritä ei, sä infeleagä raporturi, echivalente

ecuafii. in acelaqi fel in care in naturä totul concureazäla

mtinereaunui echilibru, in societate, relaliile dintre oameni sint

mentate cu ajutorul justitiei, al cärei simf este innäscut la

ii din popor, aga cum afirmä Proudhon.

Proudhon si Hegel

Concepf,aproudhonianä asupra lumii traduce un sens profund

liversiiitiioamenilor gi lucrurilor. Filosofia lui Proudhon se

pe o viziune pluralistä 9i antinomicä a realitä1ii'

imul nu este un accident. Este legea universalä' in naturä

iir societate actjoneazä forle opuse gi aflate in continuä

ursiune. o pluralitate de elemente ireductibile 9i antagonice

hmea hzicä gi moralä. Legea, de mai multe ori formulatä"

estui antagonism universal l-a condus pe Proudhon la ideea

i idanpiri dialectice. Totugi, dupä ce a suferit in mod indirect

a lui Hegel, el a refuzat dialectica 9i monismul filosofului

gi a elaborat o teorie originalä, care derivä dinpluralismul

ne ä este propriu.Dialecticii temare hegeliano-mamiste, Proudhon ä opune ideea

i dialectici binare sau mai degrabäplwivalente. El respinge in

od categoric sinteza,cel de-al treilea termen al dialecticii hege-

une- mÄent al reconcilierii contrariilor, care ä pare a fi inutilä 9i:periculoasä. Sinteza este de naturä,,guvernamentalä", dupä

se exprimä el. tn concepfia sa, menlineteacaatate acontra-

lör este indispensabilä viefü, altfel totalitatea dialecticä ar dispärea

neant. in fap, termenii antitetici,,se echilibreazä". Echilibrul lor

provine din intervenfia unui al treilea termen' El rezultä pur qi

pimplu din acfiunea gi reacfiunea lor reciprocä. proudhon ia cuexemplupila elechicä" ai cärei poli, pozitiv gi negativ, se opun frröa se distruge. Tot aga, in naturä gi,in societate nu existä nici o,,rezolvare" a contrariilor. proudhon insistä asupra acestui aspect:

Antinomia este o lege a naturii gi a inteligenfei, un fenomen alin{elegerii; ca gi toate nofiunile p"

"*ä le afecteazä, ea nu

este ceva care sä se rezolve; ea rämine pentru eternitate ceeace este, cauza primä a oricärei migcäri, principiu al viefii gi alevolufiei, prin contradiclia tennenilor säi; ea poate fi doarbalansatä, fie prin echilibrarea conhariilor, fie piin punerea eiin opozifie cu alte antinomiira6.

Acolo unde Hegel enumerä trei termeni, proudhön consideräcä, de fapt, nu existä decit doi. in opozilie cu autorul Fez omeno_logiei spiritului, proudhon nu gindegte istoric. in tocut uneidezvoltäri istorice ternare indreptate cätre o finalitate, venireaimpäräyuiSpiritului absolut, .f ,än."p. ,"atut mai OegraUa ca pcun conglomerat de fo4e antagonice. insugi acest antagonism estceel care le instituie ca realitfili autonome, ca serii, conformterminologiei lui proudhon, asigurind totodatä coeziunea ansam-blului. Acest du-te-vino este cer ce determinä insägi existenfauniversului. De aceea, la proudhon mai degrabä intilnim o reteade relaf ii cu decito derurare inspre.De fap1, in metafrzicu rui.sociolog, mai degrabä, decit de isnnc,fiiilaeste preeminentä inraport cudevenirea.

- Se cuvine sä precizäm cä proudhon cunogtea din filosofiahegelianä ceea ce se putea cunoagte in Franta mijlocului de secolal XIX-lea. cu siguranlä, el a discutat muft despre hegerianism cuMam, la Paris, insä negtiind limba gr.-unä, bagajul säu decunogtinfe hegeliene era superficial gi de minu u 6ouui+2.

ta6 Thöorie de la propriötö, cap. VII.ra7 Scrisoare cätre Bergmann, din l9 ianuarie 1g45, citatä de Maximilien

Rubel,KarlMarx'(EuvresI:Economie,pans,Galrimard,Bibl.derapl6iade, 1963,p. 1726.

t94

'Proudhon qi Marx

ln cursul diferitelor cälätorii intreprinse la Paris, din februariein aprilie 1844 gi mai apoi din septembrie, acela5i an, gi pinä in

ie 1845, Proudhon a avut ocazia sä frecventeze,printrei sträini, pe Bakunin gi Mam. Herzen relateazdin

sale cälui Proudhon gi Bakunin li se intimpla säpoarteii pasionante cite o noapte intreagär48.

, Evocind aceastä perioadä dupä douäzeci de ani, Marx a pretins

l-a iniliat pe Proudhon in filosofia lui Hegel, cu ocazia intilnirii,,in 1844, in timpul gederii mele la Paris, am intrat in rela,tie

cu Proudhon [...] Am avut lungi discufii, care se

adeseape parcursul intregii nop,ti gi il infectam, spre

lui, cuun hegelianismpe carenuilputea studia, cäci nulimba germanä"rae. Relaliile dinne cei doi auincetatdupä

lui Man<, in I 845, gi in urma publicärü in 1847 a Mizertei,.150

Karl Marx incercase la inceput un sentiment de consideratiede Proudhon, mai mare ca el cu nouä ani. Dupä ruptura lor,

emite frrä incetare judecäli severe gi lipsite de nuanfä la adresa

Autorul lucrärii Ce este prcpietateq? vafitatatdrept apärätorlorclasei de mijloc, !ärani gi megtegugari, de apologie al

ü proprietäfi, drept mic-burghez incapabil sä depäqeascä dilemaitalism-socialism din cauza prejudecälilor de clasä etc. Marxinea chiar cä, incä la primul säu manifest asupra proprietä!ü, in

unui titlu zgomotos, pozigialui Proudhon se dovedea dejardictorie infucit, pe de o parte, fäcea procesul unei societäti

punctul de vedere al unui täran gi apoi al unui mic-burghez

ra8 Herzen, (Euvres,vol.,l,p.52. Cf. Comt, Karl Marx et Friedrich Engels,P.U.F., 1962, vol. III: Marx d Paris, p.50, nota l.

f ae Marx, scrisoare cätre J.B. Schweitzer, din24 ianuarie I 865, ca apendice(Euvres lui Marx, de M. Rubel, op. cit., p. 1454.

r50 Titlul lucrärii pe care Marx a redactat-o direct in francezä: Misäre de laie - Röponse d la < La philosophie de la misöre > de M. Proudhon de

Marx, Paris, A. Franck,69, rue Richelieu.

195

francez, iar, pe de altä parte, incerca sä aplice etalonul transmis dccätre socialigtirsr.

In viziunea aceluiagi Man<, proudhon, avind o inclinatie natu-ralä cätre dialecticä, n-ar fi inleles absolut nimic din diälecticlgtiinfificä. El s-ar fi dovedit incapabil sä-$i invingä atitpropriilccontadic,tii, cit gipe cele ale clasei din careprovene4 micul burghczfiind ,,insägi contradicfia personifi cattsts2 .Iatä-l pe proudho'etichetat, o datäpentru totdeauna!

Färä sä incercäm sä ne pronunfäm asuprajustigiei 9i legitimitali ipunctului de vedere al lui Marx, care citeodatä folosegte un tondintre cele mai injurioase in privinfa lui proudhonr53 (acesta nurämine nici el dator, numindu-l pe Mam,,tenie a socialismului"),este sigur cä pe cei doi ii despär,tea o lume intreagä. Marx a vrutsä elaboreze o metodä p/i infficä, gtiinfa obiectivä fiind pentru clsingurul mijloc deintelegere arealitä1ii materiale gi de ainterpretaistoria. Acordind o importan!ä esenfialä economiei, a$a cum anlsubliniat mai sus, Proudhon nu a renun{at niciodatä la un punct dcvedere moral in cadrul criticii inhepri;e h adresa instituliilor 9i ininterpretärile sale istorice.

Proudhon, mic-burghe z Si rcprezentant autentic al ideologiciclasei de mijloc? in lumina unei intregi experienfe istorice, se pJatcräspunde astäzi cäman<ismul-cel al lui Mam gi al succesorilorsäi - a minimalizat prea mult rolul politic efectiv al clasei de mij locgi mai ales al1äränimii de-a lungul istoriei. Egecurile regimurilorcomwriste in privinfa agriculturii sint incä in memoria tuhror. Dacäputem recunoagte firä dificulüate cä lupta de clasä gi conhadicliilcsistemului capitalisq care au constituit cauza acesteia, au fos! timpde mai bine de o jumätate de secol, motorul istoriei, nu putem,

rstCf. Marx, scrisoare cätre J.B. Schwitzer, in Rubel, op. cit.,p. 1453.ts2 Op. cit., p. 1459.

\3 Op. cit., p. 1458: ,,Existä la proudhon douä scrieri care nu sint doar rele, cipot fi calificate chiar drept necinstite (necinste ce reflectä perfect concepliu rni.-bwghezä): Le coup d'Etat,in care flirteazä cu Ludovic Bonaparte si r. rt eaolrii.sä-l facä pe accesta acceptat de muncitorii francezi, 9i ultimul säu p"irn.t mfo*'""Poloniei, in care, in onoarea farului, face pe cinicul perfect idiot..;

t96

pierde din vedere faptul cä infruntarea dintre burghezie gi

iat nu a fost niciodatä o luptä solitarä, in spaliu inchis gi

patru ochi. Lupta de clasä se situeazä, de fapt, intr-unlu dat, care ii servegte de suport gi de ,,masä". Diverse

intermediare, alte grupuri sociale mai mult sau mai pufinile in definilii, considerate in mod gregit drept simple

isme marginale sau sortite dispariliei, ponivit schemei mandste

ice, intervin intr-un mod uneori decisiv in evolutia societätilor.aceste elemente sociologice nedepägite - gi, poate, de

it - (mica-burghezie, clasa micilor proprietari) sau in(de pildä, clasain expansiune a sectorului te4iar, ,,gulerele

) gi-au pästrat o mare greutate istoricä. Aceste grupuri nuinerte gi nici neufe din punct de vedere sociologic, iar rolul lor,

mai adesea pasiv gi negativ, a deviat, intirziat sau falsificatunajocul dialectic al contrariilor. Pe scurt, lupta de clasä

a fost niciodatä w duel. Clasele antagoniste nu formeazä,

, intreaga substanfä a istoriei. Astfel incit Proudhon, inin care admitem cä a fost purtätorul de cuvint al clasei de

ijloc, este, in egalä mäsurä, reprezentantul unei clase sociale reale

in aceastä calitate, in loc sä-l opunem autorului Capitalului,spune cä el completeazäpunctul de vedere prea exclusiv al

i Man<, conferindu-i o dimensiune suplimentarä, cäreia ii putem

astäzi inft eaga importan!ä.

PROI]DHON $r CiXnrnnADE DREAPTA

Anumite concep$i ale celui considerat,pärintele anarhismului"sint acceptate in mod unanim in mediile anarhiste. Mentinerea

ietätii private, menitä, potrivit lui Proudhon, sä contrabalan-puterea Statului, refuzul säu de a accepta comtrnismul, critica

adresa democra{iei gi a Revoluliei franceze, cultul familiei gi

femeii, toate acestea nu puteau sä nu nascä unele relineririndul libertarilor. in plus, simpatia pe care unii reprezentanfi ai

'dreptei franceze au manifestat-o fa!ä de ideile sale a putut trece

t97

drept compromi!ätoare. Din cauza acestui fapt, stinga revoru.fionarä a adoptat citeodatä, fafä de proudhon, oltitudirrccomparabilä cu aceea a suprarealigtilor, care,,gi_au luat adio.. dcla Rimbaud, incepind cu lg2g. .

MauriceBatös

Scriitor al morlilor gi ar pämintului Lorenei, Barrös a fost irrmod cu totul special sensibii la multe häsäturi de caracter ale luiProudhon, pe care il considerä reprezentati" p."tu prit;G;;;virtufile francezilor, cärora autorul cariti tei Oaroiiri,[Dezrädäcinafii] le-a devenit bard, dupä ce a depägit p..iouJu J.cultal eului.

Socialismul lui proudhon, scria el la lg94,pentru cä imbinäsensibilitatea noasträ nafionarä cu hegelianismur, satisfacesau intereseazä profund pe francez-ii care nu vor reuqiniciodatä sä se plieze pe coläctivismul german sau terorismulrus, cäci aceste douä ultime conceptii sint revelatoare pentrurasele sträinerss.

Acliuneafrancezä

Trebuie sä recunoagtem faptul cä Acfiune a francezä l_arevendicat dintotdeauna pe proudhon drept unul dintre,,.nu.qoiiisäi' Dupä charles Maurras, ,,er a avut insiinctur politiciispecincefranceze"ts6. De aceea, el figureazä la loc de cinste, utitrriä.Maistre, Bonald, Rivarol, Balzac,Courier, Sainte_Beuv", fui*,

* Ne amintim de sentinfa pronunfatä de Breton impotriva rui Rimbaud: ,,infafa noasträ, el se face vinovai de a fi permir, J" " ""

ria.* .ur"iriiÄpäritir.unele interpreräri dezonorante ale gindirü rif., g"" Cf""d.l..,tl;-;ö'54 Andrö Breton, Second man-ifest" a" ,"iZäii.e, 1930.t55 Maurice Barrö s, laföd€ratio" a",r,"i üourine partie,tn Oe Hegel aux**,iXT!:.!:!!. prefafä5i note de E. Nolent, paris, Sansot, tgO+.'.- unafles Maurr:rs, ,,Besangon,, (Cahiers du Cercle proudhoz

; ianuarie_februarie 1912).

r98

Fustel de Coulanges, Le Play, frafii Goncourt gi Veuillot,Les Maitres de la Contre-Rövolution au XIXe siäcle

ii Contrarevoluliei in secolul-al XIX-leal de Louists7 , care crede cä in opera lui Proudhon se pot descoperi

uimitoare, magnifice sclipiri de bun-sim!, rafiuniprofund instinct social", care ar constitui, la el, o expresie

ufiei. Istoricul regalist concluzioneazä:

Departe de avea legäturä cu autenticitatea lor sau cu inten-

{iile autorului care le-a notat, aceste fragmente alcätuiesc,dimpotrivä, ceea ce Proudhon a gindit cu cea mai mareconvingere gi a exprimat cu cea mai mare elocvenfä, in toatäopera sa. Dacä a existat un loc in care Proudhon sä fi fost celmai mult el insugi, trebuie sä märturisim cä asta s-a intimplattocmai in asemenea fragmenter58.

Dintre tezele proudhoniene, cea privitoare la apärarealui la mogtenire, corolar al dreptului de proprietate,

in mod evident adeziunea tadilionaligtilor. Louis Dimierin aceastä privin!ä un pasaj din La thöorie de I'impöt

ia impozitului] a lui Proudhon, care amintea in lucrarea sa

este unul dintre cei care au reflectat indelung asupraprietäfii, familiei gi sucesiunii,frrä a ignora citugi de pulin

ile generate de ele. Totugi, dupä o analizäminufioasä a

iunii, rämäsese ,,convins in primul rind de faptul cäipiul transmiterii ereditare, acordat de naturä sau instincul

constituie, in acelagi timp, una dintre cele mai bune legieconomiei, administrafiei gi polifiei intr-o societate". Adäuga

,,noi, ceilalli, oamenii muncii, care träim de pe o zi pe alta gi

avem nici o mogtenire de transmis sau de primit, in altätrebuie sä cäutäm reformele". Dimpotrivä, ,,fie cä facem

tt louis Dimier, lzs Mattres de la Contre-Rövolution au XIX siäcle. Cursurirusfinute la Institutul de Acliune Francezä, catedra Rivarol, in februarie-iunie1906, Librairie des Saints-Pöres-Nouvelle Librairie National e, 1907 .

r5E Dmier, op. cit., p.295.

t99

parte dintre dezrnogtenifi sau dintre privilegiafii civilizafiei, sintcnrin egalä mäsurä interesa,ti de intärirea inviolabilitäfii principiuluifamilial gi ereditar"l5e.

L6on Daudet, la rtndul säu, cu toatä cäldura de care era animatatunci cind vorbea despre cei pe care ü iubea, igi proclama admi-raliapentruProudhon:

Un suflet tare, scufundat in mizerie gi adversitate, de care aavut parte din plin pe acest pämint, o inimä mare gi in acelagitimp discretä, afectuoasä qi gravä, cu o palpitalie gi o sonoritatemagnificä. Acest prinf al revolufionarilor [. . . ] este in acelagitimp un mare tradilionalist in materie de moralä [...]. El aconstituit un stimulent qi incä mai este, prin impetuozitatea,prin prospetimea limbii sale gi prin limpezimea bunului säusimf plin de indräznealä. Citindu-i unele scrieri gi mai alesanumite pasaje din corespondenfä, aiserualiacäbei unul dintreacele vinuri puternice qi dätätoare de cäldurä care ii pläceauatit de mult gi care, aga cum se spune, aprind gi imbärbäteazäinimal6o...

Trebuie spus cä, in lupta lor impotriva democrafiei burgheze,teoreticienii Acpiunii francezese alätwauuneori genului de criticälibertarä ce fusese deja formulat de cätre un Stirner sau proudhon

impotriva unei societägi pretins ,,liberale", societate , ,atomizatÄ" incadrul cäreia indivizii, smulgi din mediul lor natural, familial giregional gi inserali intr-o societate artificialä, nu mai constituiaudecit entitäfl absftacte, depersonalizate gi desocial izate,läsate frräapärare la dispozif,a unei birocralii etatiste indepärtate gi indiferente,in numele unei libertäfi verbale pur teorgtice.

Pe de altäparte, regaligtii, sindicaligtü gi anarhigtii, adeseareuniliin lupta lor comunä impotriva Statului burghez gi capitalist (9idevenind astfel obiectul aceleiagi represiuri) se intilneau citeodatä

tse Op. cit., p. 292.160 L6on Daude! Flammes. Polömiques et polömistes,Paris, B. Grasset, 1930

200

la Seconde Guerre mondiale, ianuarie I 966)'

201

lnchisorile Republicii. Aga cum a remarcat pe bunä dreptate

iculEugenWeber:

ln inchisori Ei comisariate, regaligtii arestali simpatizaserä cu

sindicaligtii gi anarhiqtii, care qi ei, la rindul lor, erau arestafi

pentru convingerile lor. Camaraderia de celulä, datoritä cäreia

membri ai tuturor partidelor se adunau in jurul unui joc de

cä4i Si igi invälau unii altora cintecele de luptä, se menlinea

qi dupä iegirea din inchisoare. Apropierea fo(atä le permitea

n, däut sä aprecieze soliditatea adversarului, ci punea inI eviden!ä gi o surprinzätoare comunitate de opinii, chiar dacä

Acelagi Eugen Weber noteazä cä mulgi reprezentanli-ai

:tremei ttingi, i" special anarhistul Miguel Vigo-Almereyda,

la per tti" cu rägaHgtii. Cu ocazia premierei unei piese de

ve T6ry, om de stinga, fondator alL'CEuvre' regaligtii au

st gi ei inviiali. in antract, au putut fi väzuli AlmereV{a, M311-1

victor M6ric (autor alLa Guerre sociale [Räzboiul social])

rrsind in mod jovial cu Maurice Pujo 9i o jumätate de

de regaligti. Daudet era qi el acolo, 9i mu[i revolulionari

ea nu era decit superficialär6r

trezit stind aläturi de monarhigti"toz.

re maurassianä. Cu toate acestea, conducätorii ei, Pierre

in timpul guvemului de la Vichy, $coala de cadre de la Uriage,

iinpta in iutie 1940 9i patronatä de Henri Massis, nu era de

unoyer de Segonzac ai P' H. Chombart de Lauwe erau foqti

ilitanfi ai Acliunii franceze-in programa $colii figwau P6guy,

gi Proudhon, consideraf ,,rnaeqri ai politicii fi?nceze"r63

16r Eugen Weber, L'Action Franqaise, traducere din englezä de Michel

ien, Paris, Stock, 1962, P. 104..152 Op. cit., p. 105.161 Op. cit.,p.488. pentru $coala de cadre, cf' Janine Bourdin' L'Ecole

oi" d", "oirn

d'(Jriage(Revue frangaise de science politique, decembrie

vol. IX, nr. 4) qi R. Iosse, Z 'Ecole des cadres d'(Iriage (Revne d'Histoire

Cercul Proudhonr&

Fondat in luna decembrie a anului 1911, Cercul a numäratprintre fondatorii gi animatorii säi doi fogti sindicaligtirevolulionari, Edouard Berth (care va deveni comunist in 192b)gi Marius Riquier, inspirafi de Georges Sorel, aläturi de gasemaurassieni, Georges Valois, Henri Lagrange, Gilbert Maire,Ren6 de Maran, Andr6 Pascalon gi Albert Vincent. Acest grupde cercetare va reuni sub semnul autorului lucrärii Ce-esteproprietatea? sindicaligti 9i nafionaligti. Membrii cerculuiProudhon erau de acord asupra faptului cä democrafia constituia,,cea mai mare gre$ealä a secolului trecut.,, cel mai räu regimde exploatare gi instrument al capitalismului, distrugerea aceituisistem detestabil constituind imperativul numäruI unu.

Femeia

Concepfia lui Proudhon despre natllra femeii gi rolul acesteiain societate este färä indoialä unul dintre acele puncte de vederesusceptibile sä meargä total impotriva ideilor moderne ale lumiinoastre occidentale. Proudhon, care a läsat o lucrare asupra acestuisubiect: La Pornocratie ou les Femmes dans- le t"mp,modernest65 [Pornocrafia sau Femeile in epoca modemä], incepecu manifestarea admiraliei: ,,Femeia este frumoasä.., Ea este

cea pe care universul o adorä, pe care copiläria nu o poate privifrrä a cädea in extaz, iar bätrinetea, färä a sospinu. 1...1Frumusefea constituie adeväratul destin al acestui sex. Esticondifia, starea ei natwalä. Din principiu, nu existä femeie uritä;toate se bucurä, mai mult sau mai pufin, de aceastä frumusefe

ts G. Navet, re cercle Prcudhon (I9I t-1914) entrc le syndicalisme rövolutio-nnahe et l'Action Frangaise (Llucfüle atelierului proudhon, I 9g7, caietul nr. 6).

t6s Cf. Du principe de l'art et sa destination sociale? Judith. La pornocratieou lefemmes dans les temps modernes,introducere gi note de J.-L. puech, paris,Marcel Riviöre.

202

indicibilä pe care poporul o numegtey'zmuselea diavolului, qi

nu depinde decit de noi ca acelea mai pulin favoizate de soartä

sä fie compensate totugi prinff-un oarecare $arm.

Pinä aici, nimic Aocantpentru incruntatele feministe, in afarä

de aceastä propensiune spre cantonarea femeii in sfera

i, ficind din ea un obiect de adorafie, probabil, dar tott4i un

iecf '. Lucrurile se stricä sigur atunci cind Proudhon, lipsit fünd

lectura cä\Ii Al doilea rer, spune direct cä egalitatea dintre.e este un ,,sofism" care ,,se propagä in anumite epoci lipsite de

Vlagä, epuizate, in special din cauza opresiunü 9i exploatärü;unde masa masculilor a fost transformatä in vite de povarä;

unde lipsa de echitate face munca ineficientä, viala dificilä,ia periculoasä, generafia oneroasä qi familia imposibilä'. Elcä,,femeia care se indepärteazäde condigia sexului säu,

nu doar cä pierde farmecul cu care a inzestrat-o natura' frrd abigtiganimic din calitälile specific masculine, dardecade in stadiul

de femelä. . . Nietzsche va spune mai fiziu cä,,virilidndu-se", femeia

.$gi pierde toatä puterea asupra bärbatului.i Punctul de vedere tradifionalist al lui Proudhonasupra femeilor

ie explicä in mare parte prin cultul familiei intepinut de el, tn cadrul

oäruia femeia constituia, in viziunea lui, centrul vielii vocalia ei

fiin4 in cele din urmä, cäsätoria gi maternitatea, ceea ce,

temem cä in zilele noastre, nu face decit sä-i agraveze

considerabil situa,tia. . .

Antisemitism

Proudhon era antisemit. Notele gi caietele sale läsa sä aparä

cu claritate intreaga urä fa!ä de evreir96. Riscul demarärii unei

;reflectii asupra antisemitismului unui om,de sfinga" franc ez, delamijlocul secolului al XIX-lea, determinäinmodinevitabil o lungä

166 Pentu a avea o idee despre antisemitismul lui Proudhon veÄZeev Stemhell'

ItaDroiterövolutionnaire, 1885-19jt4. Les originesfrangaßes dufascisme,Paris,

Seuil, 1978, p. 187, mai ales cap. \l: Antisemitismul de stinga, pp.117-214.

203

divagatie. Dupä Auschwitz, fenomenul rasist nu mai po ats fi gtndit.Pinä la al doilea räzboi mondial, antisemitismul pute4 la rigoare, sä

teacä drept o docffinä,de luptä", drept o opinie polemicä exprimindo atitudine politicä fa1äde societate gi de istorie, clasabilä9i definibiläagadar, ca gi xenofobia, nafionalismul, ura de clasä etc.Antisemitismul era, in consecinfä, susceptib il de analizä,criticäobiectivä. Chiar dacä se constituia in motivalie a unor acte deviolenfä, el ficea parte din arsenalul ideologic al politicii, ca gi

socialismul sau fascismul, degi era moralmente condamnabil. Ordela 1945 incoace, lucrurile nu mai stau aga. Antisemitismul numai este o ideologie. Pentru occidentali, el a devenit o nevrozä.Traumatizat de cätre holocaustul poporului evreu, psihiculeuropean poartä de acum incolo un stigmat de negters. ,,Päcatulcu adevärat capital",despre care a vorbit Etiemble, a fost sävirqit.De la monstruosul genocid al eweilor, rasismul a cäpätat un sensnou. El apare ca fiind Räul in sine. Asta inseamnä cä gindireanu-l mai poate controla. Räul poate fi oare gfndit? Räul esteirafionalul in stare purä, deci nu se poate spune nimic despre el. Avorbi despre el, ar insemna a crede dej a irn el, deci a-l face sä existe,a-l accepta, a-l perpetua gi a-l räspindi. Chiar gi aceia care, inzilele noastre, profeseazäantirasismul, evolueazä larindul lor, inmod necesar, orice ar face, in,,universul morbid al gregelii"167 pecare pretind cä-l denun!ä. Ei ingiqi sint poseda,ti de delirul antisemitcare le gavemeazä comportamentul, ii obsedeazä, ii bintuie giimpotriva cäruia se zbat,incercind sä-l exorcizeze.Raf,unea ajungeastfel sä-gi atingä propriile limite. in faga Räulu i absolut,nu mai enimic de infeles, nimic de explicatr68. Aici, mai mult ca oricind,incongtientul rämine impenetrabil in fafa congtiinlei inveninate.

16? Am imprumutat expresia din titlul lucrärii dr. A. Hesnard, L'(Jniversmorbide de lafaute, Paris, P.U.F., 1949.

168 Pentru o retlexie Jilosoficd astpra rasismului, este indispensabil sä se

facä referire la inegalabila lucrare a lui Gilbert Yuet, Racisme et philosophie.Essai sur une limite de la pensäe. Paris, DenoöI, 197 3. Ase vedea p. 3 l, din cap.Ill: Le nögatif et le non-pensl ,,Rasismul este räul, in pozitivitatea sa cea maimasivä, in sensul precis cä este ceea ce omul alb refuleazd in mod esenfial.

204

Cu toate acestea, atunci cind vine vorba despre Proudhon 9i

epoca sa, degi nu avem cituqi de pulin de-a face cu weo inocentä

äenicä, ne .'ituarn io"ä itt peioadade dinainte de culpä. in secolul

üecut, antisemitismul era monedä curentä, la dreapta ca 9i la stinga

i politic Ai in toate paturile populaflei. Linia de demarcaj in

privinla chestiunü eweie$ti, infe o dreaptä nafionalistä" antieweiascä

din spirit patriotard, gi o stingä regrupatä sub stindardul Drephfilor

Omului, nu va apärea cu limpezime in Franfa decit in momentul

afacerii Dreyfus. Probabil cä ,,Afacerea" a provocat apari,tia unei

doctrine de dreapta coerente, elaboratä in jurul Ac,tiunii franceze

suscitind ca reacfie, in tabära adversä, riposta sensibilitä1ii tipic

Acest clivaj, cu contururi bine definite, intre dreapta 9i

istinga, provenit din opozilia dinre dreyfugigti qi antidreyfugigti, v1

domina lnteaga via!ä politicä francezä interbelicä. De aici pornind,

Rezistenla va provoca o redistribuire a comportamentelor 9i a

rolurilorpolitice, fatä de ocupantul nazist'

, La urma urmei, trebuie subliniat faptul cä valul de antisemitism

care a traversat secolul al XIX-lea a atins intreaga societatetfrancezä.

Burghezii au fost contaminali de acest virus ca 9i

'proletarii. Trebuie amintit totuqi cä, in acea epocä, problema

ävreiascä se prezenta nu ca o chestiune de rasä ori de religie, ci

ca una esenlialmente economicä 9i socialä, perceputä din

perspectiva luptei de clasä. in ochii proletarilor 9i, in general, a

oamenilor märun{i, imaginea evreului se confundä u$or cu cea a

lcapitalistului. Evreul, in mintea claselor populare exploatate,I ieprezentamarile bänci, insemna Fould, Rothschild etc. In atare

C."Str-t" * ttr"*A absolutä. A9 indräzni sä spun: intunecimea absolutö a

suflerulu;i söu, atitde neagrä incit in skäfundul abisului infernal ea nu se mai

poate vedea!"- Ag adäuga cä, dupä mine, aqa cum newoza corespunde, la individ,

irnui eveniment traumatizant pehecut in kecutul säu, tot aga, aceastä refulare

rcnlirtä astdzi ,in Incongtientul colectiv al Occidentului, dintr-un traumatism

istoric datat cu precizie: acfiunea de aneantizare sistematicä 9i premeditatä a

unui intreg popor, poporul eweu. Pinä atunci, nici un genocid (cel din Vandeea'

cel al amerindienilor, armenilor sau figanilor) nu avusese acest caracter monsffuos,

,,qtiinfific".

205

conditii, nu e de mirare cä saint-simonienii, Fourier, proudhon,Blanqui, ca sä nu-i citäm decit pe aceqtia, au cäzttpradä unuiantisemitism mai mult social gi politic decit propriu-zis rasial. Färäca asta sä constituie citugi de pu{in o scuzä, forme declarate dcantisemitism s-au putut descoperi chiar gi la Karl Marxr 6e.

r6e Cf. Robert Misrahi, Marx et la question juive. paris, Gallimard, 1972,p.33: ,,...acuza[ia de antisemitism pe care i-o aducem lui Marx constituie maimult decit o prezumfie, este deja o certitudine... (Citat de Sternhell, op: cit.,p.188, nota l.).

Putem sä releväm anumite pasaje din Luttes des classes en France careconfirmä aceastä afirmafie: pp. 75-76 din edifia J.-J. Pauvert (collection Libert6s,no l4): ,,Sumele depuse la casele de economii au fost confiscate gi convertite,prin decret, in datorie de Stat nerambursabilä. Micut burghez, deja ajuns inmizerie, a devenit iritat impotriva Republicii. Primind in locul liwetului casei deeconomii bonuri de Tezaur, el a fost constrins sä meargä sä le vindä la Bursä,lästndu-se astfel pe mina eweilor de la Bursä, impotriva cärora el fücuse revolufiadin februarie."

A se vedea E. Silberner, Sozla lßten zur Judenfrage. Ein Beitrag zur Geschichteder Sozialismus vonAnfang des 19. Jahrhunderts bß I9l4.Berlin, ColloquiumYerlag,1962.

In definitiv, Z. Stemhell afirmä cä: ,,In ciuda faptului cä Marx vede in eweupersonificarea capitalului pi a cämätäriei, socialismul zis francez a fost acela care atransmis proletariatului antisemitismul asociat cu dispreful pentru democragie...

in Franfa, printre lucrärile care au incercat sä asimileze,eweii gi capitaiismul,putem cita in primul rind lucrarea lui Alphonse de Toussenel (l 803-l gg5), IesJuifs, rois de l'öpoque. Histoire de laföodalitöfinanciöre. paris, Marpon etFlammarion, 1886 (3"6d.). Prima edilie dateazä din 1845.

206

VItr

Anarhismul revolufionar:Mihail Bakunin (1814-1876)

ANrr DE FORMARE (1814-1861)

'tarä. pintru a duce acolo existenta linigtitä a unui mogier erudit

paternalist frrä refineri. Astfel, preocupat de imbunätäfirea

mujicilor, el a redactat, pentru uzul supu$ilor säi, un soi de

tuti;". in precocitatea sa, se pare cä micul Mihail a resimtit

I faptul cä fericirea lui de copil bogat se baza pe o nedreptate

, dacä e sä ne luäm dupä ce avea sä scrie mai tirziu:

Ntiiie strigätoare la cer, pe imoralitatea absolutä l-..)Tatälavea con;tänla deplind a acestei imoralitäli, dar, spirit

| 170

Copiläria Si tinerelea

Mihail Aleksandrovici Bakunin s-a näscutin 1 8 14 la Premukino,

de Tver (mai tirziu lklinin), la nord-vest de Moscov4

t'amilie de nobili. Tatäl säu, Alexandr Mihailovici Bakunin,

dinPremukino 9i stäpinpeste 1200 de suflete de iobagi, era

om cultivat. Dupä ce $i-a desävirqit studiile in ltalia, la

iversitatea din Padova, a indeplinit funcfü diplomatice la Napoli

Paris. Spirit curios gi temperament liberal, ä citise cu pläcere pe

losofii francezi ai secolului al XV[Ilea. lnsä, cel mai probabil,

präbuqirü monarhiei fanceze l-a ficut sä respingä ideile

i epoci. La t'nstapensionärü, Alexandr Mihailovici s-a refras

mea materialä, intelectualä 9i moralä era intemeiatä pe

fiind, nu ne vorbea niciodatä despre asta((r?(.

r7o Citat de H6löne Iswolslsy,Ia W de Bakowine, Paris, Gatlimard" 1930' p' l8'

207

Aceastä primä experien!ä a raporturilor umane permite o ma i

bunäinfelegere a atitudinii lui Bakunin la vtrsta copiläriei gi a adolcs-cenfei, atitudine pe care ne-o descrie el insuqi: ,,Iubeam binele Eipe cei buni gi ü uram pe cei rä. Mä indignam qi mä revoltam impo-triva oricärei cruzimi sau nedreptäfi. Cred chiar cä indignarOa gi

revolta au fost primele sentimente care s-au dezvoltat in mine,, r 7 r ...

Mama lui Mihail, Varvara Alexandrovna Muraviev, adusese pclume unsprezece copä, aga cä Alexandru Mihailovici se sträduiasä-gi educe mullimea de copii. De educalia lui Mihail gi a frafilor qi

strorilor sale s-au ocupat pärin,tii, precum qi o seamä de preceptori9i institutori. Bakunin a awt astfel posibilitatea de a invä1a limbilcsftäine, care ocupau un loc important in cadrul acestui invälämintde familie'72. Astfel, copiläria i-a oferit lui Bakunin liniqte gi belqug,in sinul unei familii unite gi radi,tionaliste. cu toate aste4 fericirealui Mihail, subminatä deja de experienla cotidianä a nedreptäliisociale, a fost gi mai mult perturbatä de o adeväratä pasiune inces-tuoasä de adolescent pentru sora sa, Tatiana. Aceastä inclinalicincestuoasä a fostprivitä ca fiind cheia destinului revorulionar arlui Bakunin, dupä cum remarca Henri Arvon: ,,Au fost numerogicei care au vrut sä vadä in acest sentiment fulburätor motivaliasubteranä a revoltei totale a lui Bakunin impotriva a tot ceea ccconsfringe fo4ele instinctive gi spontane ale vielii'.r73.

t?t Op. cit., p.22.r72 Frangois Mufloz, in prefa{a la Choix de Textes de Bakunin, paris, J.J.

Pluvert, 1965, (Collection Libertds, ru.22) amintegte cä ,,revolulionarui rusMihail Bakunin este un mare scriitor francez" 9i cä,,majoritata lucririlor sale afost scrisä direct in francezä". Este adevärat cä studierea limbilor sträine a fosttotdeauna la mare cinste in Rusia. cunoagterea limbilor sträine, in special alimbii franceze, altädatä obignuitä in familiile aristocrate, iqi pästreazä aceeagiimportanfä culturalä in Rusia modernä (numai cä astäzi, ca päste tot, engleza-adetronat franceza).lmi amintesc o conversafie pe

"a.e u. avut-o, in timpil unei

gederi la Moscova, cu redactorul-gef al unei reviste de filosofie care vorbeaperfect gapte sau opt limbi. cum eram uimit de ugurin{a cu care ruqii vorbesclimbi sträine, interlocutorul meu mi-a spus: ,,Vai, dar sä $titi cä pentru noi, ru9ii,cunoagterea limbilor sträine a fost intotdeauna singura posibilitate de a cälätori!..

t73 H. Arvon, Michel Balaunine ou la vie confie la science,prezanhe, ailegere detexte, bibliografie, Paris, Seghers, 1966, @hilosophes de tous les temps, nr. 2S) p. t+.

208

Bakunin nu era decit un copil (avea unsprezece ani) ira momentul

ii unui eveniment politic care a influenfat in mod decisiv

sa ulterioarä, ca gi pe cea a innegii intelectualitä1i ruse:

revoltei Decembrigtilor. Aceastä conspirafie a luat sfirqit la

decembrie 1825, prin mäcelul din Piala Senatului din Sankt-

iar initiatorii migcärii au fost executali sau deportafi.

inte cei exilaf, figurau patu rude pe linie matemä ale lui Bakuni4milia Muravi evt7

a . Zdrobirea Decembrigtilor, militanti cu veleitä$

nstitulionaliste care se opuneau absolutismului larist, a marcat

Rusia sfiqitul influenlei ideilorpolitice franceze. Mult mai tirziu,

1870, Bakunin va reveni asupra acestui eveniment, scriind, in

Science et I'Action rävolutionnaire l$t1in1a 9i acliunea

ionaräl:

Dupä momentul Decembriqtilor, liberalismul eroic al nobilimiicultivate s-a tansformat int-un liberalism liwesc, intr-un doctri-

narism mai mult sau mai pulin savant qi, in mod firesc, cu atit

mai neputincios... De pe culmile suficienfei metafizice, toate

veleitä{ile revolufionare, toate incercärile curajoase de a orga-

niza un protest public au inceput sä fie considerate ca nefiindaltceva decit nigte teribilisme de copii. Vorbesc in cunoqtin,tä

de catzä, cäci fiind in acea perioada profund contaminat de

hegelianism, cädeam eu insumi in acest päcatr75.

Din acest moment, in Rusia, gindirea francezda cedat, pas cu

locul filosofiei clasice germane. Aceastä reorientare a intelec-

itä,tii ruse cätre Germania a fost exprimatä, sub formä de

ditiramb, de cätre Bielinski, in scrierea saAdieux aux FranEais

francezilorl,in 1837:

Germania, iatä Ierusalimul umanitä1ii moderne, iatä locul

inspre care se intorc privirile pline de speran!ä, iatä de unde

ne va veni un nou Hristos care, de aceastä datä, nu va mai fihäituit, plin de räni gi incununat cu spini, ci strälucirid de

r7a H. Iswolsky, op. cit., p.21.r75 Cf. Arvon, op. cit., pp. l5-16.

209

slavä. Cregtinismul a fost pinä acum un adevär contemplat,intr-un cuvint, religie. De acum incolo, el trebuie sä repre-zinte un adevär cunoscut, adicä filosofiet76.

La 14 ari, Bakunin pleacä de acasä pentru a intra la gcoala deartilerie de la SankrPebrsburgrTT.

finärul ofi{er de artilerie se plictisegte. incearcä sä-gi umpleviala de garnizoanäcu lecturi. Are astfel ocaziade a se inilia infilosofie, citind un opuscul al lui Venevitinov, intitulat, dupä modasecolului al XV[I-lea , Lettre ö la Comtesse N. N., sur la philoso-phielScisoare cätre contesaN. N., despre filosofie]. Trimis inmisiune la Tver, aproape de casa pärinteascä, Bakunin a profitatpentru a reveni la Premukino. Uitind de serviciul militar, nici nu se

mai gindegte sä-gi reia postul gi pretinde cä e bolnav. Tatäl säuacceptä, in cele din urmä" sä solicite autoritäfilor trecere ainrcz.eruäa fiului säu. Astfel, in I 835, Bakunin abandoneazä definitiv carieramilitarä. Ia agadar decizia de a pleca la Moscova, pentru a urmacursurile universitä1ii. Aventura incepea.

In cartea sa despre Bakunin, Benoit-P.Hepnerr78 crede cä sepot distinge patru perioade in biografia intelectualä a lui Bakunin.O perioadä rusä, in jurul cercului intelectual animat de Stankevici,pe parcursul cäreia fostul ofi1er suferä o puternicä influenfä dinpartea idealismului german. Aceastä primä perioadä, interuptä deplecarea lui Bakunin la Berlin, in 1840, se prelungegte pinä in 1 842,data ruphrii sale definitive cu filosofia speculativä. O a doua perioa-dä, care se intinde din I 842 pinä in 1849, este marcatä de frecven-tarea radicalilor germani de agitafia revolufionarä, cu participareaactivä a lui Bakunin la revoluf;i: la Paris, in februarie 1848, la Prag4in iunie 1848, la Dresda, in mai 1849. Aceastä perioadä se incheiecu arestarea gi exträdarea sa. A treia perioadä dureazädin I 850

176 Ibid, p. l6 - Bielins$r urma, de altfel, sä-gi schimbe apoi pärerea.r77 Bakunin, Confession, I 85 l, traducere francezä de P. Brupbacher, Paris,

P.U.F., 1974, p. 54.r7t Benoit-P. Hepner, Bakounine et le panslavisme rövolutionnaire, cinci

eseuri despre istoria ideilor in Rusia gi in Europa, Paris, M. Riviöre, (Bibliothöquedes sciences politiques et sociales), 1950.

210

in 1 86 f . in timpul detenliei sale, a redactat, la comanda laruluiI, o Confesiune, text care a rämas necunoscutpinä la Revolut'a

xicä. Deportat in Siberia, a reugit sä evadeze in I 861 9i sä fugä

Japonia gi Statele Unite. in fine, pe parcursul celei de-a pafra

gi pinä la moart€, in 1876, Bakunin a luat parte la insurecf,a

in septernbrie 1 870, gi s-a consaozrt propagandei revolufonare

Italia gi Spania, in vreme ce luptaimpofriva lui Man<, in interioruliaf,ei Intemalionale a Muncitorilor, l-a determinat sä elaboreze o

a anartrismului revoMonm.

Cercurile moscovite

Dupä ,,era francezä", tinerimea intelectualä rusä frcuse o

iaordinarä pasiture pentru filosofia germanä. inn-unul din aceste

:i cenacluri, Grupul Tinerilor de la Arhive, format in anii 1820 la

cceptabilä pentnr noi, filosöfii. il respectam foarte mult pe Spinoza: opereleni se päreau de departe superioare Evangheliei gi altor scrieri sfinte." Citat de

andre Koir6, I a philosophie et le problöme national en Russie au döbut dusiöcle,P ais, Champion, I 929, Biblioteca Institutului francez din Leningrad'

.oscova gi alcätuitmai ales din tineri fi.rncgionari ai Ministeruluifacerilor Externe, gindirea germanä fäcea obiectul unor studii

Dupä afacerea Decembrigtilor, aceste reuniuni s-au sfirgit.

fie brogurii lui Venevitinov, care participase la gedinfele Tine-de la Arhive, Bakunin a fost entuziasmat la inceput de Schelling.

avea sä cunoascä la Moscova un om care va exercita o mareasupra evolugiei ideilor sale filosofice: Nikolai Stankevici.

Stankevici, care avea sä mo aÄ1a27 de an, ginditor influengimprietenit cu Bakunin gi i-a dat sä citeascä Critica raliunii

alui Kant. Totu$i, Bakunin s-adedicat gimai multstudierii lui

t7e Sä-l ascultäm pe Kogelev, unul din membrii acestui cerc: ,,Filosofia germanä,

Fichte, Kant, Schelling, Oken, Görres etc, era stäpinä in cercul nostru.ne citeam gi propriile scrieri filosofice, dar, cel mai adesea, dezbäteam

le filosofilor pe care tocmai ii citisem... Subiectul principal al discufiilorera constituit de principiile pe care trebuia sä se bazeze orice cunoa$tereDoctrina cregtinä ne päreq a fi bunä pentru masele populare dar era

,X, pp. 37-38, edi{ie nouä: Gallimard, 1976 (Id6es, nr. 349).

2tt

Fichte, din care chiar a tradus citeva mici lucräri. insä cea maiprofundä influenfä filosoficä asupra lui Bakunin a avut-o, frräindoialä, Hegel. Dupä plecarea prietenului säu Stankevici la Berlin,Bakunin, care, dupä o crizä moralä, considerä cä gi-a descoperit onouä viafä, gralie lui Hegel, trece drept hegelian in cadrul miculuisäu cenaclu. Noteazä, laaceaepocä, injurnalul säu:

A träi inseamnä a infelege. Räul nu existä, binele este totul,doar limitarea este un räu. Totul este via{ä a spiritului, totuleste pätruns de spirit, nu existä nimic in afara spiritului. Spirituleste cunoagterea absolutä, libertatea absolutä, dragosteaabsolutä gi, in consecin{ä, beatitudinea absolutä. Tot Je esteaccidental nu este adevärat, ci inqelätor gi intimplätor. princonqtiinfa sa, omul se elibereazä de tot ceea ce estelntimplätorgi gratuit, iar ea il readuce de la finitudine la substanlu suinfinitä... Cu cit este omul mai viu, cu atit mai vie este realiiateapentru el. Ceea ce este real este rafional. Spiritul este putereaabsolutä, sursa atotputemiciei. Realitateaiste viafa ia, deciea este atotputernicä... Realitatea este voinfa lui Dumnezeu.In poezie, in religie gi, in sfirgit, in filosofie se implinegtemarele act al reconcilierii omului cu Dumnezeurso.

in plinä febrä hegelianä, Bakunin a hadus Discursurile acade-mice ale lui Hegel, redactind gi o introducere, in care face dovadaunui frumos optimism idealist, din care textul citat mai sus nureprezintä decit un egantion. Bakunin gäsegte acum la Hegelreconcilierea dintre gindire gi realitate gi, in aceastä primä scriere,opune filosofia nouhj :äy

i9!!, care este legatä de iealitatea vie,,,iluzionismului" secolului al XVII-lea francez.in aceastä cäutarea realitä,tii, el se intilneqte de altfel, cu al,ti intelectuali, ca Bielinski,care gi el celebra, in epocä, acelagi cult al realitä1ii: ,,privescrealitatea pe cilre am disprefuit-o odinioarä atit de mult gi mä.yfrgy cäci am inleles caracterul ei ralional, pentru cä infelegcä nimic nu trebuie indepärtat din ea sau blamif.tsr. Este iit sä

Ito Cf. Hepner, op. cit., pp. 89-90.18' Bielinsky, Correspondance, vol. l, pp. 22g 9i urm., citat de Arvon, op.

cit., p.24.

212

poate de clar cä aceastä interpretare a hegelianismului incurajaconservatorismul gi divinizareafaptului implinit, ceea ce il fäceape Herzen sä remarce: ,,Judecind in felul acesta, se ajunge la a se

dovedi cä despotismul monstruos sub care träim este cit se poaterafional gi trebuie sä existe"r8z . La care de altfel, Bielinski

räspunde cä exact aga stäteau lucrurile.

Berlin

in t 840, Bakunin merge la Berlin, unde va urma cursurile Uni-venitälii. in capitala prusacä, la acea vreme, discipolii lui Hegel se

süäduiau sä continue opera maestrului. Puterea politicä incepea,de altfel, sä considere primejdioasä filosofia autoruluiFenomeno-logiei spiritului pinäintr-acolo incit, pe la sfirgitul anului 1841,Friedrich Wilhelm IV va face apel la Schelling, bäfün gi trecut departeareacfiunii, penfu a conftabalansaprin inväfätura sa influenfa;filosofiei hegeliene, apreciatä in mod categoric drept periculoasä.

lnrc t g+O gi 1842, a inceput sä se afirme predispozilia lui Bakuninpenfru spiritul de revoltä. Lainceput s-a dedicatcupasiune studiilor;filosofice, aga dupä cum ne märturisesteinConfesiuni:

i in timpul primului an gi la inceputul celui de-al doilea al gederii' mele in sträinätate, m-am finut departe, ca odinioarä, in Rusia,' de toate treburile politice, pe care chiar le dispreluiam, privin-

du-le din perspectiva filosofiei abstracte; indiferenla mea fa1ä' de aceste chestiuni mergea atit de departe, incit nu mai aveam

niciodatä chef sä citesc o gazetä. Insä studiam qtiinlele, inspecial metafrzica germanä, in care mä cufundasem in modexclusiv, pinä la nebunie aproape; zi qi noapte nu vedeamaltceva decit categoriile lui Hegelt83.

Epoca berlinezä i-a provocat lui Bakunin o schimbare radicaläde perspectivä. Dupä abandonarea filosofiei teoretice, iatä-l frecindin curind la concepliile revolufionare. lnstalat la Berlin, Bakunin

r82 Citat de Hepner, op. cit., p.95.It3 Bakunin, Confession, p. 55.

2t3

anun!ä, intr-o scrisoare din 3 septembrie I 841 : ,,Anul acesta amsä urmez logica la Werder, revolulia filosoficä la Schelling gi istoriamodernä la Ranke"r8a. Karl Werder, reprezentant al drepteihegeliene, igi indrepta interesul in special asupra problemelor estetice

gi literare. Influenfat la inceput de acest profesor, Bakunin s-aindepärtat in cele din urmä, de el. Pentru Bakunin, Werderreprezenta prea mult gindirea pur speculativä, a cärei ,,conversie"nu era departe:

De altfel, spune el inConfesium, Germania insäqi m-a vinde-cat de boala filosoficä generalizatä la acea datä; dupä ce amstudiat mai indeaproape problemele metafizice, m-am convinscurind de nulitatea gi degertäcitrnea oricärei metafizici; cäutamin ea viafa, insä ea nu contine decit moarte gi plictis; cäutamin ea acfiunea, in vreme ce ea nu e decit inerfie absolutä.Aceastä descoperire mi-a fost in bunä mäsurä facilitatä derelafiile mele personale cu profesorii germani, cäci nu existänimic mai märginit, mai demn de dispre!, mai ridicol decitprofesorul german sau decit germanul in general! OricinecunoaSte mai indeaproape viafa germanä nu mai poate iubigtiinta germanä; cäci gtiinta germanä nu este decit produsulpur al vielii germane gi ocupä, printre gtiinlele reale, acelaqiloc ca gi germanii ingiqi printre celelalte popoare. In cele dinurmä, nu mi-a mai pläcut gi am abandonat-o. Astfel, vindecatfiind de metafizicä, nu mä vindecasem totugi de setea de nougi nici de dorinfa gi speranla de a-mi gäsi, in Europa Occiden-talä, un obiect de studiu favorabil gi un cimp larg de activitater8s.

intilnirea cu Arnold Ruge a fost probabil evenimentul care l-aajutat pe Bakunin sä facä pasul decisiv, prin care trecea de ladreapta la stinga hegelianä, de la specul a[ie la praxrs. in I 876,Ruge vapovesti vizitaintreprinsä de Bakunin laDresda:

Bakunin s-a implicat cu toatä fiinla sa in migcarea intelec-tualä germanä a anilor treizeci gi patruzeci, dupä ce la Berlin

t84 Citat de Arvon, op. cit., p.28.t85 Confession, p. 55.

2t4

It6 Cf. Arvon, oP. cit.,P'31'

215

cunoscuse nu doar filosofia hegelianä' ciigi insuqise 9i dialec-

tica vie, acest suflet creator al uiversului' M-a vizitat la Dresda'

;;öifu Anatete sermane ei s-a pus * ^1::1:i::1:in ptiti"ft nansformärii in practicä a teoriei abstracte 9l asupra

iminentei revolufieit 86'

Bakunin a publicat un artic olinAnalele gerrnane'sub pseudo-

nimul Jules Elysardt ,,n"u"ti*ta in Germania"' in acest text' el

runarcä, inprimuf rtnä, c iÄ'e"itoutAlumea admite cäproblema

instaurärii liberrälii rrirä*i. *" dintre chestiunile esenfiale_ale

n**,t;**#r'm*t$tr#txffi fitri*barticulare care delin pottoti importante' oameni in virstä 9i cu

ääö Ä;äl ä-in'A"iri u" aät dovadä in tinere.te de un libera-

Iism teoretic a"r*ri o.ätutiu' insä astäzi' o Oatastins -e.t31l tT*:

l;;;#;tse baricadeze in spatele "experienfei" lor' care nu

ste decit un pretext p""* "*utcalipsa

loi de ::t:q ,sl l":T::-ffi ää äö;;"]j'"ü; nu crede de cuviinf ä sä-i ia in_s erios'

;i;;;;dmai mult interes decit arisjo:ratii *l fP::-:13*liulasei de mijto",

"ar" ä iat sottili r-stin"ärü' prin totala lor neputinp

de a se ridica A"*.tptu pi"3"O"tä'51ot turr u Pttt::tlo, 1 !lT*lf;''-J--- arii adevärali meritä

Printre conüarevolufionari, doar reac|gn

,t"iti.. "o"tiderä

Bakunin. El ii plaseazä in ace.a$ä.cate,g"T l:3.",lJi.ill"iilläf"ä,pe jurietiideecoaaisto.i.eeipgdislinolii

f;ffiä;ä iläii+i öp*a iilosona Rev-ePs:X-T3:,:*

;ffiffi'-", nt.J#"t ilt H;eg! :of id"T6 a fi "negativä"'

Pentru Bakunin, existenla pJidttLti ttut,tionar' prepoid",ttl

il;;;Ä;;;. ae uiitepartidului democratic' care ffebuie

infrunte realitatea aga cum este ea' penffu a ajlnge la o fansfor-

ä;;"-ri-irr.,ririrrrrea sa, fo4a blo_culu.i reacfionar conshture o

il;r;; irari"a. gu ""

pro"in" ai" släbiciunea principiului

democratic, gi incä e incapabile sä se ridice pi"ä Ju

t*lLti:tl;äöt"L;i'sau. Partidul demöcratic nu existä'

deocamdatä, decit ca negafie a realitäpii prezente, ceea ce omenfine, momentan, in afara Totalitätii Viefii. Altfel spus, demo_crafii, pretinzind cä asimileazä gi imbraligeazä totul, nu formeadrnimic altceva decit un partid. in calitate de partid, ei reprezintädoar ceva particular, negativ, prin opozilie cu celälalt pol comple_mentar, pozitiv. Bakunin considerä cä inüeaga semnifica,tie gi fo4äa negativului rezidä in distugerea pozitivului. insä negativul tebuicsä disparä impreunä cu ceea ce este pozitiv in formisa de negalicpträ, pentru a renagte apoi in plenitudinea vie.

Aceastä regenerare a partidului democratic nu se va manifestaca o simplä schimbare cantitativä, ca o lärgire a existenfei sale,astÄzidefectuoasä, ceea ce at aveaca efect o aplatizarcgeneraläa viefii, ci dimpotrivä, ca o schimbare calitativä, ,,o revelaf;e vie giinviorätoare, un cer nou gi o for!ä nouä, o lume tinärä gi frumoasä,in care toate disonanlele actuale se vor contopi pentru a face locunei unitäli armonioase", scrie, patetic, Bakunin. Aceasd opoziliea contrariilor, a partidului democratic ai a partidului reacfionar, apozitivului gi negatiwlui, trebuie sä conducä la confruntarea lor giBakunin considerä cä ,,zadarnicä incercarea de a remediaimperfecliunea partidului democratic prinft-o aparentä reconcilierecu pozitiwl. Negativul 9i pozitivul constituie elemente incompatibilegi contradictorii. Negativul nu existä decit in mäsura in iare seopunepozitiwlui gi e sortitsä-l distrugä.,t82. Aici, Bakuninä atacäpe cei pe care ä numegte,,pozitivigtii concilianfi.,. in opinia lui, incadrul opoziliei contrariilor, se manifestä un primat al negatiwlui,moment dialectic esenf; al:

Pozitivul este negat de cätre negativ gi invers. Ce le este agadarguperior celor douä? Acliunea negatoare in sine, precipiiareainspre präbugire, distrugerea pasiönatä a pozitiwiui, oricit arincerca el sä se ascundä sub masca nögativului. Doar inaceastä formä a distrugerii totale iqi gäsegte negativul raliuneade a fi, dobindind o justificare absolutä...

t87 Articolul lui Bakunin este rezumat in lucrärile lui Arvon (pp. 34 9i urm.)gi de Hepner (pp. 186 9i urm.).

216

Se inlelege astfel de ce partidul mediatorilor, atitudinea de cenüu

loc poate-fi consideratäpericuloasä de cätre Bakunin. int-adwar,rolul sau antidialectic, el frineazä migcarea istoriei, care nu

progresa in afara unei opozigii accentuate a contrariilor.

Ce fac mediatorii?... Ca gi noi, väd cum epoca actualä este o

epocä a opoziliei, sint de acord cu noi cä aceastä sfigiereinternä este rea, insä, in loc sä accentueze aceastä opozifie,pentru ca din ea sä se nascä o realitate nouä, pozitivä qi

brganicä, ei se sträduiesc sä o perpetueze sub forma ei actualä,precarä 9i mediocrä t...1 Ei deposedeazä aceastä opozilie a

contrariilor de spiritul activ care o animä, pentru a putea sä o

utilizeze dupä bunul lor plac. Marea contadiclie a timpurilornoaste nu le apare drept forfä determinantä, cäreia trebuie sä ise supunä orice om, farärezewe,pentru a participa la vialä, ci o

tateazäca pe un simplu joc al spirituluits8.

Bakunin duce negagia la absolut, läsindu-se purtat de un veritabil

escatologic:

exercitiul practic al drepturilor ce-i sint recunoscute de toatälumea... Oh! Aerul din jur e greu, cäci poartä in pintece

i ln Franla qi in Anglia se constituie societäli socialiste qi reli-gioase, cu totul sträine gi opuse lumii politice actuale, care igi

.organizeazä viafa pe baze incä necunoscute. Poporul, clasa' dezmoqtenililor, care cuprinde cea mai mare parte a umanitä1ii,ip peste tot o atitudine amenin!äto are; ea incepe sä revendice

furtuna! [...] impärälia lui Dumnezeu e aproape! [sic] Lespunem pbzilivigtitor: deschideli ochii, läsafi-i pe morli sä-gi

ingroape mo4ii 9i inlelegefi o datä cä spiritul cel tinär nutrebuie cäutat printre ruinele trecutului. $i facem apel laconciliatori, sä se elibereze de särmana, oarba lor infelepciune,sä renunle la pretenliile lor teoretice gi la spaima lor de sclaviecare le usucä sufletul qi le paralizeazä migcärile. Sä ne läsämin miinile spiritului etern care nu distruge gi nu suprimä decitpentru cä öl este izvorul creator al oricärei vieti. Patimadistrugerii este totodatä patimä a crealieir8e.

rE8 Citat de A. Cornu, K. Marx et F. Engel^r, Paris, P.U.F., 1955-1970 (4 vol.), vol. II, pp. 40-41.

r8e Cf. Hepner, op. cit., p. 189-190.

2t7

,,Vocafia revoltei" incepea astfel sä se precizeze la Bakunin.Ea a continuat sä se afirme färä incetare. in Amintirile salc,Richard Wagner, care ä fusese tovaräg de räzrnerifä la Dresda, in1849, il descrie astfel:

Nu avea in vedere decit distrugerea qi numai distmgerea [...].Aceastä nimicire a oricärei civilizafii ä sporea entuziasmul... Nutebuia sä ne preocupe decit un singur lucru: de unde va veniforfa regeneratoare? [...] ln chip de consolare, revolu{ionarulspunea cä lumea cea nouä se va reconstitui prin ea insäqireo.

Trebuie spus cä toamna anului I 848 la Berlin a reprezentat unuldintre cele mai negre momente ale existenfei lui Bakunin, ceea ce acontibuit gi mai mult la accentuarea urii sale impotiva lumü integi.Rämas firä bani, firä prieteni, bänuit de a fi agent provocator, hätuitde polilie, Bakunin a ftecut printr-o perioadä extrem de dificilä. Varememora aceastä epocä nefastä inConfesiunea sa:,JVI-am ficuträu, mizanftop, fanatic, gata sä mä bag in orice üeabä primejdioasä,cu condigia ca ea sä nu fie infamä; infreaga mea fiintä nu era decitobsesie revolulionarä gi pasiune distructivä"rer. Bakunin refuzä, dealtfel, sä priveascä dincolo de disüugerea revolufionarä: ,J,e-am spusadesea polonezilor gi germanilor, atunci cind se discuta in prezenlamea despre viitoarele forme ale guvemärii: Mls iunea noasträ estesä distrugem Si nu sd consfiaim; alfii mai buni ca noi, maiinteligenli Si mai proaspeli, vorfi cei carevor constraf'rez.

Primelebätälii

Dupä aparilia articolului säu, ar fi fost dificil pentnr tsakunin säräminä in Germania. lmpreunä cu Amold Ruge gi cu poetul GeorgHerweg, s-a mutat in Elvefia, la Zürich, unde a frecventat cercurilecomuniste gi mazzftiqe.Croitorul Wilhetn Weitling (1 808-1 87 1),refugiat in Elvefia incä din 1842,vaavea o puternicä influenfä

tn lbid-tet Confession, p. 138.tez Op. cit., p. 126.

218 219

:a lui. in februarie 1844, Bakunin a mers la Bruxelles, iar inmai a aceluiagi an a ajuns la Paris. in capitala francezä, a

is, Michelet, E. Quinet gi George Sand. S-a acomodat

de bine cunoul context, incit i-a fostmentor 9i indrumätor luils, cu ocazia venirii acestuia la Paris. insä dinte to!i, rusul se

ra cel mai legat de Proudhon. inConfesiunea sa,el va vorbi

,,utopistul Proudhon, care este, totodatä9i färänici oindoialä,

re3 Max Nettlau, in a sa biografie a lui Bakunin, pune in legäturä acest text

dactat de ginditorul rus in I 871 cu primul contact al acestuia cu Marx: ,,Marxcurnine sintem cunogtinle vechi. L-am intälnit prima oarä la Paris in I 844. Pe

aceea eram emigrant. Am avut relafii destul de amicale. Atunci era multi avansat decit mine, cum a rämas qi astäzi, nu numai mai avansat, dar 9i

I mai savant decit mine. Pe vremea aceea eu nu aveam habar de

posibilitatea de a se imprieteni cu numerogi proscrigi: refugia,tin ! rY

grupali in jurul Analelorfranco-geftrutne, efemera revistä

Ruge. Mai erau acolo Herweg, marele Heinrich Heine (1797-

) gi Karl Mam . La acea datÄ, relaliile dintre Bakunin 9i Mammai degrabä cordialele3.

Bineinfeles, gederea la Paris a lui Bakunin i-a permis sä

roasca mUE intelectrrali fancezi: Emile de Girardin, trdru-Rollir1

mie politicä, nu mä rupsesem incä de abstrac{iile mele metafizice, iarismul meu nu erabazal decit pe instinct. El, deqi mai tinär, era deja ateu,

materialist qi socialist de reflec1ie. El gi-a elaborat fundamentele actualului

sistem exact in acea perioadä. Ne vedeam destul de des 9i il respectam multgtiinfa sa gi pentru devotamentul pasionat 9i serios, chiar dacä intotdeauna

cu vanitate personalä, falä de cartza proletariatului gi ii cäutam cu

iditate conversafia, intotdeauna instructivä 9i spiritualä, atunci cind nu era

rpiratä de urä meschinä, ceea ce se intimpla, din päcate, prea adesea. Totugi,

tot acest timp, nu a existat o intimitate deschisä intre noi... El mä numea

list sentimental gi avea dreptate, eu il numeam vanitos perflrd 9i viclean qi

gi eu dreptate.> Max Nettlau, The Life of Michael Bakunin,p. 71, citat de

nu, op. cit., t. ilI, p. 46.In tElZ, in Message aux Fröres de l'Alliance en Espagne, Bakunin igi

aceleapi sentimente in legäturä cu Marx: ,,Marx nu este un om de rind.o inteligen!ä superioarä, un om cu cunoqtinte gtiinfifice extrem de vaste' inial in prbblbmele economice qi, in plus, un om care, din cite ;tiu, incepind

1844, din epoca primei mele intilniri cu el la Paris, s-a dedicat cu totul 9i cu

mai mare sinceritate cauzei emancipärii proletariatului, cauza cäreia i-a adus

ricii incontestabile, dar pe care astäzi o compromite in sens invers prin

. nemaipomenita sa vanitate, prin firea sa räzbunätoare 9i resentimentarä 9i prini tendila sa cätre dictaturä chiar in sinul partidului revolulionarilor socialigti."

unul dintre cei mai remarcabili francezi ai timpului nostu"re4. Darca urmare a discursului linut la banchetul polonezilor, la29 decem-brie 1847, Bakunin este expulzat din Franfa. Cu aceastä ocazie,reprezentantul farului la Paris a incercat, de altfel, sä-l prezintcdrept un agent provocator in slujba guvernului rus. M. Kisileflreprezentant al Rusiei la Paris, trebuia sä räspundä guvemului rus,care solicitase informafii asupra lui Bakunin: ,,Este un om nu lipsitde talent gi pe care l-am mai folosit. Numai cä, de data aceasta, amers prea departe gi nu mai putem tolera prezenla lui la Paris."Mai mult chiar, acelagi Kisileffa incercat sä räspindeascä printrcemigrantii p olonezi n onul cä Baku rin er a vn agentres .

Bakunin se aflain Belgia inmomentul izbucnirii revoluliei inFranfa, in februarie 1848. S-a gräbit cätre frontierä. Cum caleaferatä era distrusä, s-a intors la Paris pe jos, dupä trei zile de mers.Ne-a läsat o remarcabilä relatare privind'atmosfera ce domnea laParis in aceastäprimä fazä arevoluliei dela'48,lunä de,,amelealäa sufletului" in timpul cäreia doarme pufin, frecventeazä adunäri,reuniuni, cluburi, cortegii, promurade gi demonstaf;i. ,,Era o särbä-toare färä inceput gi färä sfirgit [...] Aceastä febrä generalä nuera intrelinutä gi intäritä doar superficial gi mediocru prin vegtilecare soseau din alte colguri ale Europei... Pärea cä trniversul infegfusese rästumat; incredibilul devenise obipuinla imposibilul posibil,iar posibilul gi obignuinla, nebunegti."re6

Aläturi de mase, adinc inserat in mijlocul poporului, Bakunin aträitzile de neuitat. in aceastä bucurie revoiulionarä, el a avut insfirgit ocazia sä dea curs liber populismului säu:

Am avut astfel ocazia sä ii väd pe muncitori gi sä ii studiezde diminea{ä pinä seara [...] Nicäieri qi niciodatä, in nici oaltä clasä socialä n-am intilnit atita nobilä abnegafie gi atitaintegritate cu adevärat migcätoare, atita delicatele in maniereqi atita veselie binevoitoare aläturi de un asemenea eroism, la

tea Confession, p. 69.ret V. Dave, Marx et Bakounine, Amsterdam, 1900, p. I l, citat de Comu,

op. cit., vol. III, p.49,nota2.te6 Confession, pp. 80-81.

220

acegti oameni simpli, firä culturä, care au valorat gi vor valoraintotdeauna de o mie de ori mai mult decit conducätorii lorteT!

in exaltarea s4 el vede räsärindlaorizontinstaurareaunei societäfi

La 13 martie 1848, scriein LaRöforme [Reforma]:

Oamenii practici ai vechiului regim au devenit astäzi utopigti,iar utopia de ieri constituie astäzi singurul lucru posibil,rezonabil, practicabil. Aceastä utopie este democrafia purä,absolutä, in Franla ca qi in toatä Europa [...] Miqcarearevolufionarä nu va inceta decit atunci cind Europa intreagä,incluzind pinä gi Rusia, va deveni o republicä democraticäconfederatä. E imposibil! se va spune. Dar sä luäm aminte!Acest cuvint nu apar,tine zilei de azi, cizllei de ierite8...

Bakunin aträi! in febnrarie I 848,pele mai frumoase zile dinviala

, drpä cum afirmä Herzen, insa, odatä cu domolirea avintrrlui revolu-

; el nu s-a mai simflt chiar aft de in largul säu. Dupä cum spunea

idi&e, Bakunin ficeaminud inprimazi auneirevolut'i, insä" dindimineala celei de-a doua zile, if venea sä-l impugti. Astfel, fünd

abil gräbifi säscape deunaliatexftemde sfnjenitor, tovarägü säi

facilitatplecarea. Guvemul provizoriu i-a dat 2000 de fianci gi l-ais in misiune in Germania, aflatä atunci in plinä efervescenfä

La

dupä ridicarea la luptä a Berlinului gi a Vienei, in martie848. La incepuhrl lunü iunie a anului I 848, Bakunin a participat la)ongresul sliv de la Praga. insä nu a reu$it sä facä in a$a fel incit

ismul säu revoluf;onat'' sä fie aprobat de cäte participanfi laCu toate acestea, pe 12 iunie, Bakunin ia parte activä lapregätitä de studenf;i cehi. Dupä egecul acestei tentative,in grabä oragul. in acel moment incep sä circule din nou

i calomnioase pe seama sa Compromisprinprieteniace-l lega

contele Jacques Tolstoi, pe care il frecventase asiduu in timpulsale la Paris gi care tocmai fusese datin vileag ca informator al

i rus, Balnrnin se vede din nou suspectat de Engels, care i-ait indoielile sale lui Man<, cate nu era in Franla la acea datä.

6 iulie 1848, Neue Rheinis che kinng publicdnota urmätoare:

te? Op. cit., p. 80.re8 Pasaj citat de Hepner, op. cit., p.214.

22t

Cu privire la propaganda slavä, am fost informa{i ieri cäGeorge Sand se aflä in posesia unor informafii extrem decompromilätoare despre proscrisul rus Mihail Bakunin, infor-mafii ce-l prezintä pe acesta ca fiind un instrument sau unagent al Rusiei, de curind racolat gi principalul responsabil derecenta arestare a nefericililorpolonezi. George Sand a arätataceste documente citorva dintre amicii säiree.

Bakunin reacfioneazä instantaneu, trimi,tind o dezrninlire unuijumal din Breslau qi ä scrie lui George Sandpentm a-i cere expli-cafii. Romanciera protesteazä energic, la 20 iulie, adresindu-scziarului lui Karl Mam, care ä publicä scrisoarea: ,,Nu am fost nicio-datä in posesia weunei dovezi privind insinuärile pe care incercafisä le acredilali pe seama lui Mihail Bakunin. Aga sfrrd lucrurile, nuam fostniciodatä autorizatäsäannc nici ceamai micäumbrä dcindoialä asupra loialitälii caracüerului säu gi a sinceritä1ii opiniilorsale. Fac apel la onoarea gi congtiinfa dumneavoasträ, pentruinserarea imediatä a acestei scrisori in ziaruldumneavoarltS20o*.Aceastä afacere tenebroasä avea sä apese greu asupra relaliilordinte Bakunin gi Marx, care oricum nu erau ficu,ti sä se lnteleagä.

La I mai I 849, la Dresda, se produc tulburäri. Bakunin ia partela revolte, alähri de Richard Wagner. in urma inüeruenfei promptea trupelor prusace, mi$carea egueazä. Wagner reu$e$te sä ajungäla Weimar gi mai apoi in Elvefia. Bakunin, insä, este arestat,incarceratin fortäreata din Königstein, in Saxonia, gi condamnatla moarte, apoi sentinla ii este comutatä in inchisoare pe vialä. inluna iulie a anului 1850, Bakunin este fiansferat la Praga. Austriaii cerea exträdarea. Dupä un an de inchisoare la Praga,este din

tee Citat de H. Iswolsky, op. cit., p. 125.2o0 lbid.* Publicarea protestului lui George Sand era insofitä de un comentariu al lui

Man<: ,,Prin asta, nu ne-am fücut decit datoria de ziarigti, aceea de a exercita ostrictä supraveghere asupra persoanelor publice gi, in acelagi timp, i-am oferitdomnului Mihail Bakunin ocazia de a risipi o bänuialä care circulase cu adeväratin anumite cercuri pariziene2ot." (nota autorului\

201 Jbid.

222

transferat, de aceastä daIäla Olmütz, unde incearcä sä se

idä inghitind chibrituri. in mai 185 1 , este din nou condamnat

de data aceasta de justifia austriacä. Pedeapsa i-a fostnou comutatä in detenlie pe vialä. in fine, in speranfa de a

de la Bakunin informa{ii asupra migcärii revolufionare

iloneze, tarul Nicolae I va cere extädarea fostului ofifer rus. Lal,mai 1851, Bakunin este inchis in sinistra temnitä Alexis a

i Petu gi Pavel din Petersburg. Prin decizia abilä a farului,abandonatacolo timp de douä luni.

,Confesiunea

Drpädouä llxd de izolarc, Bakuninprimegle intobunäzi, incelulavizitaprinfului Orlov, colonel dejandarmerie, venit sä-l ailmfe cä

sfu, tarul, il invitäpe revolulionar sä-i scrie,,aga cumun fiuscrie tatälui säu spiritual". Bakunin aaccrytat sä redacteze o

. Acest document va rämine necunoscutpinä in momenfrlguvernul sovietic va präda arhivele fariste. Va fi publicat in

1202. Textul Confesiunü se prezintä sub forma unui caiet de o

de pagini scrise de mina lui Bakunin. Existä gi un al doileacare reproduce manuscrisul olograf, document destinat

ului personal al lui Nicolae I gi a&rotat de mina acesflria.

L ln aceastä scriere surprinzäüoare, Bakunin igi povestegte tinerefea

i4 incercindsäse explice gi sä sejustifice. Relatareasaesteie gi o autocriticä üotodatä, definutul trecind adesea de la

la umilinfa. Uneori, se aratä ingrijorat de onoarea sa de

fionar:,pin naufagiul pe care l-am suferit n-am salvat decit unluc,nr: onoareamea" gi convingerea cänicäieri, niciin Saxonia gi

iinAustia" n-am frädatniciodatä" ca sämäsalvez sauca sä-mi

ses1sre203. in alte fragmente, este exaltat gi persuasiv, de

@ Documente pentm biognfia lui M. Bakunin. Exfiase din Arhivele Secliuniigi ale ministerului Marinei, inclusiv Confession.Intoducer€ de V. Polonski (in

Traducerea francezäde P. Brupbacher avea sä aparä ln 1932, la ed. Rieder'

noua editie, publicatä in 1974, cu un cuvint inainte de B. Souvarine, la P.U.F.2o3 Confesslons, p. 53.

exemplu atunci cind schifeazä penhu farun tablou colorat al parisuluibaricadeloq din februarie 1848 (vezi supra).

Din celula sa, igi asumä chiar riscul de a critica fälig despo.tismul rus:,, in Rusia, toate bolile ajung in interior ii-macinnfiinla insägi a organismului social. Motorul esenliaiin Rusi.este frica, iar frica distruge orice via!ä, orice inteligen!ä, oriccimpuls nobil al sufletului. pentru oricine iubegte ade-väÄl via1.in Rusia este grea gi dureroasä"2oa. Asta nu il impieoica pcBakunin sä dea, in alte locuri, dovadä de mare umilin!ä: ,,SiiclSint un mare criminal gi nu sint demn de mila uourtret.,Semneazä,,criminalul care se cäiegte.. gi ,,un criminal cerginrlindurare". Se poate spune cä toate contradicfiile caracteÄluilui Mihail Bakunin se reflectä in acest document, asupra cäruiao judecatä definitivä ar fi dificil de emis205.

Deportarea

in 1854, Bakunin este transferat de la Sankt-petersburg lafortärea1ade la Schlüsselbourg, pemalurile lacurui L,adoga. De1ilu-tul incepe sä se teamä cä anii de recluziune ii macinä energia

2oa Op. cit., pp. 122-113.D5 spontaneistul, cel care va deveni apostorul revolufiei dejos in sus, ajungc

chiar sä ia in considerare, in conpssroz, eventualitatea unei eliberäri u popä-tiirus venitä ,de sus": ,,Cred cä in Rusia, mai mult decit in altä parte, o puterestrict dictatorialä va fi necesarä, o putere care sä fie preocupatä in mod exclusivde educarea gi instruirea maselor; o putere liberä in iendinlä gi in spirit, dar färäforme parlamentare; care va tipäri cärfi cu un conlinut liber, dar drä libertateupresei; o putere inconjuratä de partizani,indrumatä de sfaturile lor, intäritä prinlibera lor colaborare, dar care sä nu fie limitatä prin nimic ai ae-nimeni.imispuneam cä orice diferenlä intre aceastä dictaturä 9i puterea monarhicä va consistanumai in faptul cä prima, potrivit spiritului gi principiilor sale, trebuie sä tindäsä-gi facä propria existenfä superfluä, cäci nu are alt scop decit libertatea,independenfa gi maturizarea progresivä a poporului, in timp ce iuterea monarhicä,dimpotrivä, sträduindu-se permanent sä-9i facä propria eiistenfä indispensabilä,este obligatä, in consecin{ä sä-gi mentinäsubiectii intr-o perpetua stare aecopilärie." (Op. cit.,p. 123)

224

gi moralä. Ajunsese obez gi, din pricina scorbutului, igi pioduse

i dintii. Se temea in special cä igi va pierde puterea de a uri qi cä

släbi capacitä,tile de revoltä, gubrezite de detenlia abrutizantä

indelungatä.in 1885, Alexandru al ll-lea ii succedä tatälui säu, Nicolae I.

il ä adeseazä noului 1ar o cerere de grafiere, iar acesta decide

deporteze in Siberia. Dupä o scurtä infrevedere cu familia, laino (tatäl ii murise, iar mama sa oblinuse deja autorizalia

a-9i vizita fiul la Schlüsselbourg), Bakunin ajunge la Tomsk (23

rtie 1857). Stabilit in acest orag, revolulionarul se cäsätoreqte

o tinärä polonezä, Antonia Kviatkowska, fiica unui angajat lade aur, care l-a primit pe proscris in casa sa. James Guillaume

ine cä aceastäuniune nu a fostdecito cäsätorie fictivä. Grafieiei unei rude, väru1 säu, contele Muraviev, guvernator al

, Bakunin igi ob,tine transferul la lrkufk.

Evadarea

Angaj at mai intä la o companie de navigalie, apoi la societatea de

a minelor de cärbune, Mihail avea dreptul sä circulenestingherit prin larä 9i, pentu cälätoriile sale de afaceri,

ob,Lne destul de ugor o autorizalie de liberä tecere. Profiftrd de

deplasare laNikolaievsh il fagepe sfoaräpe geful säude delegaf;e

i se imbarcä pe un vas care pleca in Japonia. in luna octombrie,debarcä la San Francisco. ,,Bakunin este libe,f ', anun!ä Kolokol,Äanilui Herzen. Dupäo escapadärocambolescäde 5 luni, Mihail ajunge la

Inndra, la 14 decembrie 1 86 l, gata de noi lupüe.

ACTI]NEA POLITICA (1862-1S70

Sprijinit financiar de Herzen gi inconjurat de proscrigi slavi,Bakunin urmärea cu atenfie, de la Londra, derularea evenimentelordin fara sa. Evadatul din Siberia incä mai spera in continuareareformelor in Rusia lui Alexandru al ll-lea care, prin actul de la 19

225

februarie 1861, tocmai abolise iobägia, eliberind dintr-un focaproape 23 de milioane de sufleüe. insä speranple refugiatului aufost repede spulberaüe.

Incercind inzadar sä intre in conüact cu migcarea pämint giLibertate, societatea secretä revolutionarä inhinpta h Sanki-Petersburg de cätre cernigevskito6, bakunin se lanseazä, dupäevenimentele din Polonia anului 1g63, in unele acgiuni extavagan;-Penb' a provoca o revoltä in Finlanda, merge la Stocktrorrn,"undcse imbarcä, aläturi de cifivapolonezidecigi säincerce o debarcarcpe coastele baltice, in scopul luärii prin s*rprindere a t'pelorrusegtipomite impotiva insurge'4ilor din polonia. Aceastä bizarä aventurase incheie... la copenhaga. inteaga afacere a avut ca efect dete-riorarearelafilordinte Bakunin gi revoluf;onarü slavi, care il acuzäde egecul tentativei lor- Totu$i, fnäm sa sofie, Anüonia, i s-a aläh'at,Mihail stabilindu-se impreunä cu ea in Italia, datoritä putemiceiatracfii exercitate de !ärile latine asupra lui Bakunin.

In 1864, Bakunin a intreprins o nouä cälätorie la Stockholm giapoi la Londra. in capitala britanicä, a reluat contactul cu Man< iii s-a propus sä intre in Asociafia intemafionarä a muncitorilor,fondatä acol ola28 septembrie I g64.

Alianla

Dupä o incercare de a prelua conducerea societäfilor secreteitaliene, apoi de a se impune laptimul Congres al päcii'$i Libe;fii,care se deschide la Geneva, la 9 septembrie 1S67, (Si la caregalticinau Vic-tor Hugo, Edgar euinet, Louis Blanc, pienl feroux,lulgs simou frafii Reclus, John stuartMil gi Giuseppe cariuara),Bahudn infünt eazÄ,in l 868, aläturi de minoritarii celui de-al doitea

206Nikolai Gavrilovici cerniqevski (lg2g-lsg9) ,,se manifestä in anii ,60,mai mult decit orice, drept precursor ai comunismului. plehanov, r"ra"tÄimarxtsmulur rus, recunoa$te.aceasta in cartea pe care i-a consacrat_o. $i nudegeaba Marx insugi a invä1at limba rusa, tocmai äa ,a_t po"ta

"iti;. 6f S;ii..;Les souttes et le sens du communisme russe, traducere fran"."a aJ,cr Na*ili.,Paris* Gallimard, 1938 (Les Essais, VIII, p. 69).

226

al Päcii pi Libertä1ii, linut la Berna, Alianla internafionalälemocrafiei socialiste, solicitind in acelagi timp afilierea acesteia

AIT, solicitare care i-a fost in cele din urmä acceptatä. insäin este suspectat numaidecit de activitäfi disidente in cadrulionalei. La27 iulie 1867, Marx ii scrie lui Engels: ,,Acest

mi-e limpede de-acum, vrea sä devinä dictatorul migcäriiSä aibä grijä. Dacä nu, va fi excomunicat,rncrrcre$u europene. öa alDa gnJa. rjaca nu, va n excomunlcar

mod oficial"207. Räspunsul lui Engels: ,,Dacä acest nemernic de

weaint-adevär sä ia puterea, ar fi timpul sä-l neufralizärn"a08 .

pregätea confruntarea.

Federalism sau centralism?

Spirit metodic Ai organizat, Karl Man< incerca sä ofere migcäriitare o doctrinä gtiingificä riguroasä gi o organizare muncito-

leascä.bine coordonatä. Respinsese orice alianfä cu mazzinieniicu grupärile democratice burgheze precum Liga pentnr Pace

gi Libertate. Infarea lui Bakunin gi a adep,tilor säi in AIT constituiael o nouä ameninlare la adresa unitälii migcärii muncitoregti.

Adversarii,,centralismului" lui Mam s-au regrupat in jurul luiBakunin. Acesta preconiza un ,,federalism" al organiza,tiilor locale,;care urmau sä se bucure de o largä autonomie. in plus, revolulionanrlnrs, adept al,,excelentei gi bineficätoarei dezordini", isca6 din acliuneaqpontanä" promova in interionrl Internagionalei o activitate gi o propa-gandä anticenfralistä pe care Mam nu o putea tolera. Acesta era

tnnvins cä federalismul bakunian n-ar fi ficut decit sä inmult€ascä in, mod periculos divergenlele gi sä conducä migcarea proletarä cäfre

, terealismul gi ineficienla unui,gventurism" lipsit de spemnfe. Pentuel, for,ta muncitorilor rezidä in uritatea lor. Egecurile de la 1848 se

datorau inprimul dnd lipsei de coordonare practicä gi teoreticä aclaseimuncitoare europene, care aclionase in mod dispersat färä pregätire

207 Citat de E. Doll6ans, Histoire du mouvement ouvrieri Paris, A. Collin,1936, vol. I, p. 359.

208 Jbid.

227

{ $rä directie. in aceste cg.rdirii se inlelege cit de periculos ä päreaBakwrin lui Mam per.rtnr vütoml AIT

Pretinzind cä-gi menline propria organizalie, Alianfa, ca pc,,complementul necesar al Interna$onal"i.: gak;inh .r*;;;;ö;pe aceia care credeau in org arizarea ,desus" a clasei muncitoaie,adicä pe Marx. El proclamä cä ,poporul nu poate fi liber gi fericitdecit dacä este organizat de la buia,pnnintermediul p;;riil_sale asociafii, autonome gi intru tohrliib".", el fiind capabil ;_;;creeze via!ä proprie färä sä fie supervizat de vreun t rt-"-- Oouäconcepfii ireconciliabile asupra lumii intrau in coliziune. Antitezädoctrinarä care nu fäcea deiit sä agraveze antagonismul naturaral celor douä temperamente.

ca biograf al lui Man<, Isaiah Berlin a subriniat tot ce avea säprovoace in mod fatal excruderea rui Bakunin din cadrul Intematio-naleil: --'--

Pentru Marx, bakuninismul avea ca efect evaporarea elanuluir.evglutignar gi intoarcerea la vechiul eroism romanqios, nobil giinutil, abundind in sfinti gi martiri, insä repede droUit de undug-man mai realist; mr putea duce decit la o perioadä de slaUiciunegi dezih'zie, sus_ceptibilä sä producä un regres al miWarii cu maimulte decenii' Man< nu su-bestima

"n.rg'iu revolufionara a lui

B.akunin gi puterea sa $9 a stimula imagäa1ia

"d"ri6r;"hi;din acest motiv il considerä a fi o fo4a äpt.iri"ip"ti""r'iÄei3gabi.lä sä räspindeascä haosul p..i. tot in druäul fri. O"äBakunin gipartizanü sä ar fi fostläsa1i sä anmce säminfa dezordinü! fnaurite apärätorilor proletarilor, cauza acestora din urmä ar{ajuns -s1se

sprijine pe un vulcan. bupa "ryuu

ani de incäieräriräzlele, Mam s-a hotärit sä üeacä h ofensiva deschisä. Aceastaa avut drept rezultat exgl]lderea lui Bakunin 9i a adepliloi;;il;fndurile Internalionalei2oe.

Nurelaliile comprolufätoarepe care Bakunin le_a intrefinut laacea vreme cu tinärur Serghei Neceaev, care ir vizitase in douadnduri in Elvefia, ar fi putut consolidapozi,tia gi creditul rnorat ai

20e Isaiah Berlin, Karl Marx, sa vie, son oeuvre, traducere francezä de AnneCu6rin gi Paolo Tilche, paris, Gallimard, 1962, p.310.

228

lui rus pe lingä tovarägii säi de luptä. lnr-adevär, impre-de personalitatea fascinantä a celui pe care il putem consi-

inginerul terorismului gi care rämine figura cea mai ciudatä aii revolufionare, se pare cä Bakunin a colaborat cu Neceaev la

celebrului Catehism al revolu1ionarului, a cäruitate rämine incertä2ro.

, I se mai reproga lui Bakunin gi cä s-a pretat la manevreleinstite ale tinärului säu tovaräg, hotärit sä punä stäpinire pe

iajurnalului luiHerzen, Kolokol, dupä moartea acestuia. inscop, Neceaev nu a ezitat sä foloseascä metode ce lineau

intimidare qi de abuzul de incredere.in gfirgit, in timp ce Bakunin se sträduia sä termine o traducere

nsä a Capitalulqi, care äfvsese comandatä de editorul Poliakovpentru care luase deja un avans de mai multe sute de ruble,

il indemna insistent sä nu-gi piardä timpul cuasemeneale" fsiqlf, in timp ce ,,Cavza" avea nevoie mai ales de

i hotärifl sä acfonezdt'. Atunci cind Bakunin i-a atras atenlialuase deja un acont penffu ffaducere de la editorul säu, Neceaevräspuns cä se insärcineazäpersonal sä-l reducä la täcere pe

, 2r0 Un exemplar din Catehism, olograf al lui Bakunin, a fost gäsit. Cf. H.Iswolsky, Op. cit., p. 234. in timpul procesului lui Neceaev, Bakunin a fostdesemnat ca adeväratul autor al acestui document excepfional. Hepner afirmä cä,,poate fi considerat in prezent drept lucru stabilit cä faimosul Catehismrevoluloinar,gäsit asupra lui N[eceaev], a fost alcätuit de B[akunin]" (Op. cit.,p. 196) qi cä B ,,a elaborat pentru N, tinärul fanatic venit din Rusia... Reguliledin care trebuie sä se inspire Revolufionarul" (id., p. 30a). Arthur Lehning, dinconträ, emite ipoteza cä N, venind din Rusia, a putut foarte bine sä vinä inElvefia cu ciorna Catehßmului, pe care i l-ar fi inspirat, de fapt, Tkacev,Catehismulreproducind aproape textual uneori un articol al lui P. Tkacev,,(esHommes de l'avenir et les höros de la bourgeoisie. Cf . Michel Bakounine et ses

relations avec S. Netchaev, introducere gi adnotäride A. Lehning, CEuvrescomplötes de Bakounine,6d. Champ Libre, vol. V p. LX. Este adevärat cä IaNeceaev, la fel ca la Tkacev, gäsim aceeagi negare a idealului democratic. $i unulgi celälalt au considerat revolufia ca o luare a puterii de o minoritate activä,poporul nefiind pentru ei decit un mijloc, niciodatä o finalitate a revoluliei, a cäreivictorie va rezulta mai degrabä din folosirea terorii decit din aplicarea unei teoriisau din educarea maselor. Pentnr Tkacev, vezi Berdiaev, op. cit.,pp. 94 gi urm.

2rt Cf. H. Iswolsky, op. cit.,p.234.

229

Poliakov. I-a trimis, prin urmare, unui anume Liubavin, care jucascrolul de intermediarintre Bakunin gi Poliakov, o scrisoare plinä dcinjurii gi amenin!äri, firä insä sä-l previnä pe Bakunin in privinlamijloacelor alese pentu a se debarasa de editor. Asemenea metodcnu puteau sä nu däuneze reputaliei lui Bakunin, chiar dacä nu eraresponsabil de ele decit in mod indirect.

Ultimelebätälii

in 1870, Bakunin ia parte la tentativa de revoltä de la Lyon. Afost ultima lui mare aventurä. Conflictul cu Marx capäta amploare.Wilhelm Liebknecht2r2 il acuzase deja pe Bakunin, la congresulAIT din 1869, cä se aflä in solda polifiei. La Congresul de la Haga(septembrie 1872),care amarcat sciziunea dintre ,,autoritari" gi

,,antiautoritari", Mam a oblinut excluderea lui Bakunin din cadrulInternafionalei,cu27 de voturi la 7.

Este dovedit printr-un proiect de statut, ca gi printr-o seamäde scrisori semnate Bakunin, cä acest cetälean a incercat gipoate a gi reugit sä infiinleze in Europa o societate numitäAlianla, cu un statut complet diferit de al Asociafiei Interna-{ionale a Muncitorilor; cä cetäleanul Bakunin a folosit meto-de frauduloase in scopul de a-gi insugi, integral sau parfial,averea altuia, ceea ce reprezintä infracliunea de escrocherie;cä in afarä de asta, pentru a nu fi nevoit sä igi indeplineascäangajamentele, el sau oamenii lui au recurs la intimidäri2t3.

Aga cum se observä, partea de final a actului de excomunicarefrceaahtzie la delictele comise de Neceaev, acestea fiindpuse peseama lui Bakunin.

Dupä ,,decretele nefastului Congres de la Haga, incarnarecomplezentä gi fidelä a teoriilor gi practicii marxiste", conformpropriei sale exprimäri, Bakunin a putut in sfirgit sä ig i atace frontal

2t2 Op. cit., p. 268. Wilhelm Liebknecht (1826-1900) era ratäl lui KarlLiebknecht ( I 87 I - I 9 I 9), insolitorul Rosei Luxemburg la Sp artakus bund, fündmasacrat impreunä cu ea in timpul insurec{iei berlineze.

2t3 H. Iswolsky, op. cit., p. 216.

230

l, lucru de la care nu s-a ablinut citugi de p-u{in'Vom cita'

;ildä, nn text din I872,in care Bakunin, dupä ce denuntase^-"1 'lo-nnrqfi ei

t.rrr"i ,,di"o*i universale..' in clanul democrafiei

,reproduclnd ,,sub forme noi" visul celor mai mari despoli

istoriei, atacä violent cenfialismul lui Mam:

Bakuninremarcäin continuare cäun astfel de autoritarism ar

"u n mrif"it fa acei despofi care au visat hegemoni,a r4rversalä'

"* u, putea fi presupusä o astfel de pretentie din partea

ui.uärui ,"uolulionar, ä unui apärätor al proletariatului: "*"ferrt u

"-arr"ipur"u *ur.lori Este intr-adevär posibil' aga

i* fufuo, sä ie pretinzi,,gef 9i arbitru supr:1n.ul toto,ro1

ü;ärtil ;ild;J."* pot übucni ln diferite 1äri" ei, in acelaqi

;d;;;";eqti aservirearnuncitorilor din aceste !äri "fa!ä de o

äire unicä, iegitä din creierul propriu?"

Fätä ; ;g. spirit rt revotulionar ul ti*l"Lti "e"

gryP,B't11i1

;grt"rtu[1"ä nri1npfege cum unadwäratrevolulionar (deqi exprimä

' oiteva rezerv. *.rp* ,i*eritä1ii lui Man<) n-a putut vedea

I A pretinde cä un grup de indivizi, fie ei 9i cei mai inteligenli si

*äiUi"" intenlio'*na1i, vor fi capabili sä reprezinte gindirea'

;;n*1, voinla conäucätoare giunificatoare a migcärii revo-

i"F""ä si a ärganizärii economice a proletariatului din toate

I pätr, constituiä o atit de mare erezie la adresa bunului-simf

il u "*p".i""1ei

istorice incit te intrebi cu mirare cum a putut

ii "u

,äo""putä de un om atit de inteligent ca Marx2ra?

cä instaurarea unei dictaturi universale, colectivä sau indivi

dualä, dictatura care ar constitui intr-o oarecare mäsurä

-irirrrr.u unui inginer sau a unui conducätor al revoluliei

mondiale, "u." ,ä punä la punct Si sä dirijeze mi.lca19a

il;;ec1i";"Iä a masälor din töate {ärile a$acum se dirijeazä o

-"ii"a, cä, aqadar, instaurarea unei astfel de dictaturi ar fr ea

insägi suficientä pentru a ucide revolufia' pentru a paraliza qi

a denatura toate migcärile populare'

2r4 Bakunin, CEuvres, vol. IV, p' 343'

231

Am putea oare sä ne imaginänq continua Bakunin" cä un individsau un grup de indivizi, oricit de mare le-ar fi geniul, ar putcaajunge sä,,cuprindä gi sä infeleagä multitudinea infinitä de interesc,tendinle gi acfuni atit de diverse in fiecare !arä, provincie, localitatcgi ?n cadrul fiecärei categorii profesionale"?

in astfel de condigii, nu pofi admite faptul cä un congres inter-nafional poate impune proletariatului o conducere investitä cu puteridictatoriale, ,,arfind dreptul inchizitorial gi pontifical de a suspendafederaliile regionale, de ainterzice accesul unor naliuni intregi innumele unui principiu aqa-zis oficial gi care nu este altceva decitgindirea proprie a domnului IMam, ridicatä prin votul unei majoritä1iipocrite la rangul de adevär abrolnltc2rabis.

Puterile bätrinului luptätor erau insä pe sfirqite. Uzat, MihailBakunin a anunfat prietenilor din Federafia jurasianä disidentä, la12 octombrie I875.,decizia sa de a abandona lupta aläturi de ei gi

de a se concentra asupra afacerilor politice italiene. Primit laLocarno de cätre Carlo Cafiero, a ajuns in curind sä se certe cuanarhismul italian gi, drept urmare, a plecat la Lugano. Extrem debolnav, Bakunin a ajuns cu greu la Bema, la prietenul säu, doctorulVogt gi a murit chiar in acest orag, la I iulie 1876.

Am insistatatitasupraviefii tumultuoase gi agitate a lui MihailBakunin, pentru cä existenla anarhistului rus ne ajutä sä inlelegemmai bine sensul operei sale teoretice, aft de abundentä gi de variatä,pe care o vom examina in continuare.

clxnnnA LUI BAKTININ

Supozifiifiloso/ice

Dialectica. Bakunin a läsat o operä compusä de-a lungul eveni-mentelor istorice gi politice. Scrierile sale teoretice, adesea impro-vizatein grabä in decursul unei existenle dezlänfuite gi pasionale,reflectä cu exactitate personalitatea autorului lor. Pentru acest

232

214bis Op. cit., pp.349-351. tate dialecticä. Fiind de acord asupra acestui punct cu

de emolii gi instincte violente, trärea imediatä este cea

direct teoria. Cäci spontaneitatea, care igi are

säu bine cunoscut printre tezele sale politice, nu constituie

la el un simplu concept operator. De unde caracterul in

necesar disparat al unei doctrine ce exprimä fluctualiile unui

capabil de o intensä vibra,tie la toate solicitärile vieliide o reac$e fermä la contingentele lumü exterioare'

l lucrää Etatisme et anarchie lBtatismqi anarhie] gi-a

concepfiile in cadrul multor lucräri, broquri, opuscule,

, pamflete, articole etc. De cele mai multe ori, este vorba

i de circumstanfä, redactate in febra mpmentului, uneori

inate. insä ceea ce gindirea sa pierde in ceea ce privegte

gi rigoarea logicä, va cigtiga, färä indoialä, in autenticitate

persuasrva.teoreticä a anarhistului rus a putut fi mult qi bine eclip-

de cea a lui Marx, rivalul säu: nu inseamnä insä cä Bakunin a

doar un boem agitat, dublat de un ginditor mediocru 9i super-

Cu siguranla doctrina bakunianä conpine släbiciuni qi naivitäti

ile, ceea ce face difrcilä orice compara{ie cu rigoarea

ificä a rationalismului marxist. Dar este bine sä amintim cä

lui Man<, ca gi cea a lui Bakunin au origini comune: filosofia

Cäci in pofida separärü lui Bakunin de filosofia germanä,

itä de timpuriupentru tinärul avid de acliune revolufionarä,

bakunianä, ca gi cea a lui Mam, va rämine prof,urd marcatä

oonceplia dialecticä a realitäfii, läsatä moqtenire teoreticienilor

iei de cätre autorul Fenomenologiei spiritului. Friedrich

gels spunea despre revolufionarul rus: ,,[...] trebuie sä-l

cäci l-a inleles pe Hegel".articolul säu din 1 842, publicatin Analele germane,Bakunin

deja viafa politicä in cheie hegelianä. El prezintä realitatea

dreptuninteg dialectic ce se dezvoltä dupäprincipiul luptei

iilor, sub efectul puterii negativitäfi. Lupta pe via!ä 9i pe

dintre partida reacliunii gi cea a democraliei constituie o

majoritatea hegelienilor de stinga, in special cu Edgar Baucr,Bakunin a väzut in exacerbarea conüadicliilor dinte douä extremccare se condilioneazä reciproc in cadrul luptei lor drumul cel maiscurt cäffe libertate. Cäci principalul obstacol in calea declangäriirevoluliei nu este reacfiuneabrutalä gi declaratä, cea care acfio.neazä deschis, ca atare, gi nu face decit sä accentueze combativi-tatea propriei sale negatii, ci partida ,de centu exacf ', care denatu-reazäjocul antitetic al fo4elor care se confruntä, atenuind opozilialor dinamicä, gi a cärei prezen!Ä,pe scena politicä, face posibilöpseudosinteza ce perpetueazä ordinea existentä gi ftineazä rästur-narea calitativä care este menitä sä transforme societatea.

Se vede, deci, cä puterea negativitä1ii constituie unul dintrcconceptele-cheie ale gindirü bakuniene. Anarhistul rus nu va admitcniciodatä nuanfe in aceastä privin!ä. Pentru el, vectorul esenlial al

vie{ii politice gi al istoriei este negarea. impingind pinä la ultimelcei consecinte aceastä nofiune hegelianä, el ajunge sä proclamccaracterul creator al distrugerii. Totugi, spre deosebire de Marx,care prevede o depägire istoricä a contradicfiilor gi alienärilorsocietälii capitaliste, Bakunin pare sä menfinä ideea de mobilitatcinfinitä a realului, universul nereprezenfnd penüu el decit,p istoricfirä limite, firä inceput gi färä sfir$it". Acestheracliteism se explicä,de altfel, printr-o tendinfä, naturalä la Bakunin de a asimila oriccformä de unitate cu forgele mo4ii 9i de a defini viafa ca multiplicitatcesenSalä" negarea identificindu-se in gindirea sa cu migcarea insägia vielii, fire nu cunoaqte decit procese de diferentiere.

Primatul viefii. Filosofia lui Bakunin reprezintÄ o exaltarecontinuä a viefii, avind drept complement firesc o mare neincrederefala de ,,gtiin1ä"2r5. Spontaneitatea exuberantä gi cunoagtereastructurantä sint tratate ca termeni antitetici. Antinomia nu poatefi rezolvatä decit printr-o alegere exclusivä. O astfel de atitudinenu putea decit sä se accentueze prin conflictul personal dintreBakunin gi Man<, acesta din urmä personificind, intr-o mäsurä

2r5 H. Arvon lgi intituleazä lucrarea Bakaunine- ou la vie contre la science,Paris, Seghers, 1966.

234

tpe provocatoare pentru teoreticianul antiautoritar, toate caliint"i""t rft "-"

lipseau cel mai mult naü5ü sale proprü: spiritrl

izare sistematicä, intärit de rigoarea docffinarä oarecum

rgantä a savantului sigur de el insuqi.

ideea unei guvernäri -gtiinf,fice" a oamenilor ä repugna profund

Bakunin. Mai intii, este limpede cä doar o gtiin!ä desävirgitä ar

ibilä sä aibä capacitatea de aorganizasocietatea' Mai

urgrup social care s-ar conforma unor legi stabilite de cätre

urtii, ärä a fi pe deplin apt sä infeleagä insugi caracterul

rnai alunei astfei de legislalii venite de sus, ar cädea curind in

mai ridicolä idolatrie: superstifia cunoagterii. cäci trebuie

iniat cä, in opinia lui Bakunin, cunoaSterea gtiinlificä nu permite

,rinderea a öeea ce el numeqte ,,fiin!a intimä" a lucrurilor' Nu

vorba de vreo intoarcere deghizatäa gindirii lui Bakunin la

ii metafizice tradifionale, cum ar fi dihotomia dintre feno-

r gi iucru in sine, dinffe aparen!ä 9i esen!ä etc. Filosoful libertar

gri3ä tä n" uu efüzezeasupra acestui fapt. Cind vorbeqte despre

itatea intimä aunui lucru, el infelege prin asta:

[...] partea cea mai pulin esenfialä, cea mai pu{in interioarä'

cea *ui exterioarä 9i, totodatä, cea mai realä 9i cea mai

pasagerä, ceea ce este cel mai trecätor in lucruri gi fiinfe:

,rnateiialitatea lor imediatä, individualitatea lor realä, aqa cum

se infäliqeazä doar simlurilor noastre qi pe care nici un act al

gindirii n-ar putea sä o surprindä, 9i nici un cuvint n-ar putea

sä o exprime2r6.

text, scris in 1870, Bakunin schileazä o criticä

rialistä'- fragmentul citatmai sus constituie o dovadä eloc-

in acest sens - a cunoagterii 9i a limbajului, criticä ce va fi

216 Bakunin, Considörations philosophiques sur le,fantöme divin' sur le

,a"iit et iur l'homme, in {huvres,'vol. uI, p' 399, citat in Bakunin' IafOiie, ""t"g"re

de texte, piezentare 9i note de^Fr' Murioz, Paris' J'J' Pauvert'

iSiS, p. 7l . iom cita aceaitä culegere de texte folosind sigla FM' (Euvres este

ia apärutä la edifia Stock, in 6 volume.

235

reinnoitä ciliva ani mai tirziu de cätre Bergson, cu räsunetul po

care il cunoagtem, insä de data aceastain folosul spiritualismului,Bakunin reia qi dezvolta o observa{ie a lui Hegel, cire remarcü

faptul cä vorbirea umanä poate exprima doar generalitäpi gi nu

existenta imediatä a lucrurilor, care nu este datä decit prin simluri I c

noashe. Bakunin insistä:

Tot ce se poate spune despre un lucru pentru a-l determina,toate proprietälile care i se atribuie sau sint descoperite in elnu sint decit determinäri generale, aplicabile, in grade diferitegi infr-un numär infinit de combinalii diverse, unei multitudinide alte lucruri. Determinärile sau descrierile cele mai detaliate,cele mai intime, cele mai materiale care se pot face nu vorrämine, totuqi, decit determinäri generale gi nicidecumindividuale. Individualitatea unui lucru este de neexprimat2rT.

Cu toate acestea, punctul de vedere al lui Bakunin nu poate fiadus pur qi simplu la statuhrl de consideralü obignuite ale unei banalccritici antiscientiste. De fapt,,procesul" cunoaqterii gtiinlifice tindccel mai adesea, pentru cei care gi l-au insugit temeinic, sä

demonsfteze cä gtiinla nu este singura formä posibilä de cunoagtercgi cä existä, la grani,tele a ceea ce line efectiv gi exclusiv dcinvestigafa propriu-zis gtiinlificä, obiecte de alt ordin gi metode dcun tip diferit, ce lin de o modalitate aparte a cunoa$terii. in acestmod, critica bergsonianä va incerca sä gäseascä un mijloc dccunoagtere adaptatpentru fenomenele viefii gi ale congtiinfei. inopinia lui Bergson, doar cunoaqterea intuitivä ne poate da certitudiniimediate, la fel de,,pozitive", in domeniul spiritului, ca gi certitudinilcimediate pe care ni le oferä cunoagterea conceptualä, in domeniulmateriei. Or, critica lui Bakunin, mult mai radicalä, pare sä aibä unsens cu totul diferit. Pentru Bakunin, nu e vorba doar de valorizareaunui tip de cunoagtere diferit de inteligenla conceptualä articulatä.Cu atit mai mult, cu cit gäsim multe pasaje ale acestor scrieri incare Bakunin, ca mai toli anarhigtii revolufionari, subliniazä

236

2t7 CEuvres, vol. III. Cf. FM, pp.7l-72. Free Press, 1953, FM, P' 43.

237

fa cunoagterü qi a gtünpi, ca factor esenlial al emancipärii

atului. Ceea ce incearcä el sä arate este distanfa care

gindirea de frinlä: ,,$tiin!a intelegegindirea realitä1ii, nu

äa insäqi, gindirea vietii 9i nu via!a218..." Asta nu inseamnä

ce in disculie exclusiv cunoagterea gtiinfificä' Critica sa se

la gindire in general, cäci, in opinia lui, in mäsura in care

Äte in moa ne cesar altcevadecit realitatea, esenfa realului

re sräinä spirinrlui. La Bakunin, Absolutul este Viala creatoarc:

naturalä, viala socialä, pe care spiritul rämine incapabil sä le

in mod total, cäci el nu e decit o func{ie a vie,tii, printre

Viala ,,precedä intotdeauna gindirea", scria el, in 1873, in

)rtsm Si anarhiezre.

iljibertatea. Pentnr Bakunin, libertatea 9i viafa socialä constituie

noliuni inseparabile. Libertatea umanä iqi poate gäsi un sens

conginut doar in cadrul societä1ii. insä, inainte de a se gtndi la

,r*"u ru, omul este, inainte de toate, un produs al mediului

Bakunin insistä enorm asupra influenlei mediului social' De

ideea de solidaritate joacä un rol capital in doctrina sa

ialä. El considerä cä legea solidaritä1ii este ,,prima lege

gneascä", a doua lege fiind libertatea. ,,Aceste douä legi se

rd gi, fiind inieparabile, constituie e sen{a umanitäf ii'nu reprezintänegarea solidaritäfii; dimpotrivä, ea este

lvoltarea u""rt"iu gi, ca iä spunem asa, umanizateael"220'

Anarhismul bakunian este, agadar, un socialism' Bakunin res-

intr-adevär individualismul clasic. Mai exact, el refuzä sä

individul in mod abstract, sä-l ia in considerare in mod

i säJ susragä ansamblului colectiv. Dimpotrivä, el insistä

interdependentei reciproce care exis6intre masä 9i indivizi,

: indiviä fiind pentru el creatorul, dar 9i produsul voinlei 9i

ii colective totödate. Nu uitä, de altfel, sä aminteascä faptul

,suprimarea acestei acliuni reciproce, exercitatä dinspre masä

zte FM, p. 78.zzo 6.p. 14ryipov, The Political Philosophy of Balatnin, Glencoe Illinois'

ztt ldem, FM, p. 74.

inspre individ gi dinspre individ cäfre masä, arechivalacumoartcirsocietä,tii. Penfru el, a revendica libertatea maselornu implicä nicio limitare a ,,influenlelor nahrale" pe care indivizii le pot exercitaasupra societälii. Ceea ce are in vedere Bakunin este doar abolirca,,influenfelor artificiale, privilegiate, legale, oficiale"22t .

Bakunin nu numai cä nu se lasä prins in ingelätoarea alternativirindivid-societate, dar susline in plus cä libertatea mea depinde dclibertatea tuturor. Trebuie ca libertatea mea sä fie recunoscutä dccätre toti ceilalgi, ceea ce nu este posibil decit dacä oeilalfi sint pi

ei, la rindul lor, oameni liberi. Aga cum se poate vedea, in privin{aconcephrlui de libertaüe exisä o opozifie ireductibilä inte anarhismulrevolu,tionar gi colectivist al lui Bakunin gi punctul de vedere al luiStirner. in aceastä privin!ä, se pot cita citeva pasaje extrem dcsemnificative:,,Nici un popor nu va fi in mod total gi solidar liber, insensul omenesc al acestui cuvint, dacä omenirea intreagä nu va fihber*22 [...] Nu sint cu adevärat liber decit ahrnci cind toate fiinlelcumane care mä inconjoarä, bärbali gi femei, sint gi ele libere22r.

[...] Libertateaindivizilornu este deloc o chestiune individualä, ciun fapt gi un produs colectiv. Nici un om nu e liber in afara gi färäconcursul innegii societäf, umane. Individualiqtü, acegti frali ipocrifipe care i-am combätut la toate congresele muncitoregti, au pretins,impreunäcumoraligtii gi economigtii burghezi, cäomul arputea filiber, cä omul arputea fi om in afara societäfi, spunind cä societateaa fost intemeiatä pe un contract liber intre oameni care, anterior,fuseserä liberi4224.

Evident, asta nu il impiedicä pe Bakunin sä acorde libertä1ii, incadrul programului säu politic, un primat absolut asupra organi-zärii. Nici o consfüngere centralistä exterioarä nu trebuie sä inter-vinäin cadruljocului presupus ca fiindinmodnatural armonios, alspontaneitäfii creatoare a oamenilor ce träiesc in colectivitate.Anarhismul intilnegte, iatä, uneori, liberalismul clasic.

221 CEuvres, vol. VI, FM, p.44.

_._ 22 Bakunir\ La Theologie potitiqtte de Mazzini a I'Intematianale, prima parte:

L hternationale et Mazzini, Neuchätel, Imprimerie G. Guillaume, lg7t,.fV, p. .ie.221 CEuvres, vol. I, p. 281.224 CEuvres, vol. V, FM, pp. 49-50.

238

ReligieSimoralä

Religia. Ateismul lui Bakunin se prezintä sub dublul aspect alionalismului gi umanismului. Se pot remarca la el douä argu-

principale privind nonexistenla lui Dumnezeu, formulate sub

de dilemä. ,,Dumnezeu existä, deci nu existä legi natuale,lumea este un haos. Lumea nu este un haos, ea este structuratä

ea insäqi, deci Dumnezeu nu existä"22s. Cel de-al doilea argu-este acela care a servit drept punct de plecare unei intregi

ifii a umanismului ateu. Este vorba despre dilema dintreicia divinä gi libertateaumanä: ,,Dumnezeu existä, deci

este sclav. Omul e liber, aga cä Dumnezeu nu existä. Desfidoricine ar vrea sä iasä din acest cerc, iar acum, sä alegem"226.

Degi aüer1 Bakunin considerä toürgi religia drept o eroare istoricächiar beneficä pentru umanitate, cäci, in viziunea lui,

primodialä a contibuit in mod esen$al la iegirea oamsniloranimalitate. Religia a vä2t inh-adevär primaftezke a ratiunii

afirmä el, chiar dacä,,sub forma ira,tionalului divin" gi o,subjug umilitor 9i penibil al divinitätä ' pe care ftebuie sä-l zdrobim

*n, $i-a putut incepe umanitatea ucenicia intru libertate.In privinfa originilor religiei, se poate constata cä analizele lui

in privind procesul alienärii religioase sint calchiate dupäale lui Feuerbach. Religia, fiicä a spaimei, se dezvoltä grafieItä1ii umane de abstractizare. Omul este un animal capabil sä

zupunä propriilor creafii mentale. Inteligenfa sa posedä o aseme-putere de abstrac{ie, incit ii permite sä reuneascä intr-unul gi

lagi concept reprezentärile empirice cele mai diverse. Astfel,umanä reugegte sä postuleze unitatea Universului,-unitate

care o proiecteazä apoi in afara lumii, in Dumnezeu, punctinant al facultä1ii noastre de abstractizare. Dumnezeu este

absolut, spune Bakunin. Aceastä creatie fantasticäspiritului nostru se va imbogäli cu toate realitä1ile terestre, a

225 (Euvres, vol. I, p. 80.225 Bakunin, Catächisme de la franc-magonnerie moderne, citat de Max!lau, in Tuvres, vol. I, Introducere, p. XXV.

cäror fantomä abstractä este, pentru a-ireapäreaapoi congtiinfeireligioase ca Stäpin qi Creator al tuturor celor reale. ,,De undcrezlultÄcä Dumnezeu este spoliatorul absolut qi cä antropomor-fismul, fiind esenfa insäqi a oricärei religii - cerul, läcag al zeilornemuritori, nu constituie altceva decit o oglindä infidelä, care iiredä omului credincios propria sa imagine rästumatä gi ingrogatd."zz1

Totugi, in viziunea lui Bakunin, alienarea religioasä are gi altcconsecinle, mult mai importante:

Cäci acliunea religiei nu constä doar in aceea cä ea depose-deazä pämintul de bogäliile gi forlele lui naturale, iar pe om,de facultä1ile 9i virtulile sale, pe mäsurä ce el le descoperä indezvoltarea sa istoricä, ca sä le transforme apoi, in cer, in totatitea atribute sau fiinfe divine. Efectuind acest transfer, eamodificä in mod radical natura acestor for,te gi calitäti, ledenatureazä gi le corupe, dindu-le o direclie diametral opusäsensului lor originar. Astfel, raliunea umanä, singurul organde care dispunem pentru a recunoagte adeväruI, transfor-mindu-se in raliune divinä, devine de neinfeles pentru noi gise impune credincioqilor ca revelalie a absurdului. Astfel,respectul pentru cer se traduce in dispre! pentru pämint, iaradora{ia divinitälii in denigrare a umanitä1ii...

insä mai ales justilia este cea care este denaturatä prinpreschimbarea ei injustilie divinä care, coborinddincerpe pämint,ia fornia teologicä a clemenfei, räspindite in mod inevitabil asupracelor mai puternici. Astfel ea nu face decit sä semene printreoameni privilegiile gi violenta. Toate inegalitäfile ,,consacrate decätre dreptul istoric" decurg in mod fatal de aici228.

Insfirgi! continuinduJpe Hegel gi lafel caFeuerbach, Bakunincrede cä religia creqtinä a dus esenfa religiei la perfecfiune.

Morala. Esüe de la sine inleles cä Bakunin neagä validitatea idea-lismului moral, care se intemeiazäintotdeaunape principü abstactetanscendente. Nu se pune problema reconstiü.rirü vreurei naü:ri umaneideale. Pentru el, toate sistemele vielii practice elaborate a priori de

227 (Euvres, vol. I, pp. l3l-132.228 lbid.

240 241

teoreticienü moxalei sau ai politicü evolueazä int-un vid idmlogic,de lumea realä. Anarhistul rus ii ia in räspär pe toli acegti

i ai gindirii care pretind cu un aer doct cä,,ridicä" poporulpe culmile propriului lor ideal moral, care, de altfel, sebazeazÄ

mai adesea pe exploatarea realä a maselor, atunci cind nuie direct la ea. Bakunin considerä cä atit punctul de plecare,

gi consecinla ultimä a tuturor acestor ,,splendide absfactiuni" ade lainceputrl timpului, exploatareamuncü maselor.

opinia sa,,,tßatß splendorile civllizayei cregtine, Biserica, Statul,prosperitatea materialä a nafuniloa gtiinla arta pezia,toateacesteaü-au avut oare drept cariatidä sclavia, aservirea, mizeria a milioane

muncitori, care alcätuiesc cu adevärat poporul?"22e. intilnim aici,la Bakunin, un sentiment profirnd qi dureros pentu intelectualitatea

- de la populiqti la Tolstoi -bazatpe congtiinla faptului cälnteaga culturä ce le aparfine este un privilegiu nedrept, datorat in

litate exploatärii gi säräciei poporului, a tuturor celor care sintivali de ea. De unde ideea culpabllizantäcäaceastä culturä, fiindpermanenlä intinatä de nedreptate, constituie un päcat ce hebuie

in realitate, masele populare, singurele care il intereseazä pein, nu au de primit leclii de la nimeni in ceea ce privegte

inüeresele lor autentice, intrucit ele reprezintä infieaga substanfä aviefü sociale, politice gi morale. In aceste condilü, rolul koreticienilor,

ei gi revolufionari, nupoate decit sä se limiteze laformulareariraliilor difuze ale maselor, gi nicidecum sä pretindä cä le

. Masele de muncitori, poponrl, mullimea dau via!ä societäfü,i[rindu-i potenfalul. lvlai mult chiar, in interionrl maselor ftebuie

tate toate elementele gindirii moderne. Bakunin pretinde cä o

$ndire care nu igi are rädäcinile in popor, care nu este ,,expresiafidelä a instinctelor populare" este o gindire ,,näscutä moartä".Bakunin rämine extrem de departe de conceplia marxistä a unuipartid conceput ca indrumätor de avangardä al proletariatului.Pentru el, rolul teoreticienilor gi al intelectualilor revolu,tionari,,nu

22e Bakunin, Scrisoare cätre Celso Cenetti, 14-17 mafüe 1872 (Bruxelles,La Sociötö nouvelle, februarie 1896), FM, p. 120.

este acela de profeti, instructori sau doctori gi nici acela de creatori,ci doar de moa$e ale gindirii näscute din insägi viafa poporului".Singurul lucru de care poporul are nevoie este ca aspira,tiile salc,

,pe cit de incongtiente, pe aft de putemice", pe care le poartä in clin mod confuz, sä fie exprimate cu claritate. Iatä sensul acestcimaieuticiooliticd3o.

in -oä vizibil, aspirafiile poporului sint de naturä materialä.Bakunin considerä cä dorinla cea mai profundä a maselor modemceste ,,emanciparea materialä gi economicä". Acest materialismpopulis! aft de blamat de ideali$tü care, ,,in numele demnitä$i umane"

$i proclamä sforäitor credinfa in liberul-aöitu, intemeindu5i totodatä

autoritatea,,pe ruinele oricärei libertäf,", precum gi de tof cei surpriryi

,,rnereu in flagrant delict de materialism practic"23r, merge direct laesen!ä gi demascä violent injustifia gi exploatarea. Cäci, intreabäBakunirl,,ce face de fapt poporul ridicind aceastä teribilä problemäeconomicä? El atacä intreagacivlliza[ie, cäreia i-a fost prea multtimp aservit, in fundamentul ei real. El obligä idealismul etern sä

coboare din cerul teologic saupolitic, pe pämirtul viefii reale, gi sä se

fansforme in realitäf, vü gi fecunde pentru popol'232. Tiebuie, deci,reabilitate predispozifilenaürale ale omului, iarveritabilul idealmoraltebuie sä-gi caute bazele reale in nahra animalä a umanitä,1i, naüüaei socialä nefiind decit o emanafie.

in domeniul moralei private, gakunin preconueaälipera orga-nizarc de cätre fiecare individ a viefii sale personale. In ceea ceprivegte raporturile dintre bärbat gi femeie, el reclamä egalitateadinne sexe, inlocuirea cäsätoriei legale @azatÄpe dreptul civil gi

pe proprietate) cu,,uniunea liberä" gi instaurarea libertäfii sexualedrept,,condi[ie sine qua non a moralitä1ii sincere"233.

Cit despre copü, ,,ei nu apar,tin decit vütoarei lor libertäfi", nefiindproprietatea nici a pärin{ilor 9i nici a societä1ii. In agteptareamaturizärii lor, Balaurin considerä totugi cä societate4 al cärei viitordepinde de educafa gi insnuclia copiilor, are dreptul gi datoria de a

veghea asupra lof3a.

230. Aceeagi scrisoare, cf. FM, pp. ll8-119.231. (Euvres, vol. III, p. 121.232. Bakunin, Scrisoare cäffe Celso Cerretti, FM, p. 120.233. Max Nettlau, The Life of Michael Balanin,FM, pp.265-266-234. Maximov, op. cit., FM, p. 266.

242 243

Statul Si anarhia

Stat gi societate. impotriva individualismului abstract al seco-

al XMII-lea qi a liberalismului idealis! colectivismul anarhist

lui Bakunin afirmä,,socialitatea" esentialä a omului. S-a värutpentu un revolu,tionar ca el, condifla omului se defineqte prinffotdantate defacto cu mediul säu social, solidaritatea gi libertatea

rrezenfnd, in conceplia sa, douä nofiuni inseparabile. insä dacä

in societate rämine o necesitate naturalä de nedepäpit pentru

i, Statul, spune Bakunin, in pofida a ceea ce se crede inl, nu este decit o institulie istoricä gi tranzitorie, care nu

acelagi caracter de necesitate pentru om.

$tim cä obiec,tia principalä adusä anarhiei constä in preten{ia

via{a socialä nu ar fi posibilä in absenla otganizää ca Stat. Inicä la acest argument, Bakunin räspunde cä, dacä interesele

ilor ne par incompatibile - ceea ce ne conduce, logic, laia cäin afara Statului, r'azboiul tuturorimpotiva tuturor ar

i, avind ca motivalii posesia bunurilor gi proteclia personalä

nu facem decit sä inversäm datele problemei. Eroareanoasträ

in a vedea in stat exclusiv un arbitru, a cärui raliune de a fifi sä vegheze la corecta aplicare a legii 9i sä corecteze imperfec-

unei naturi umane care este funciarmente rea. Or, considerä,' 1 L ,--1,--L=l-

existenfa statului nu a fostcitugi de pu,tin determinatä de

antagonism nafiral sau social, care sä-i fi ridicatpe oameni

i antagonism, considerat in mod eronat a fi originar. Cäci

oamenii s-au luptat dintotdeauna intre ei, a fost pentru cä

a sacrificat in mod constant interesele majoritä1ii in folosuli minoritä1i privilegiate. Ca insfument de clasä, el aprovocat

ßeastä luptä de clasä, consacrind gi organizind injusti{ia.

'' ' in consecin!ä, pretinsa necesitate a existenlei statului ca gararfi

libertälii tuturor, nu este decit o capcanä, o minciunä politicätru totul consolidatä de minciuna teologicä, atunci cind a fost

l'imaginatä doctrina cregtinä a päcatului originar. Cit despre

argumentul interesului comun, Bakunin refuzä sä-l ia in considerarc.Celor care ar räspunde cä statul, care reprezintä interesul tuturor,nu suprimä o parte din libertatea fiecäruia decit pentru a-i asigurarestul de libertate, Bakunin le räspunde cä acest ,,rest", carc,eventual, poate insemna securitate, nu este in nici un cazllbertatea.

,,Libertateaeste indivizibilä spune el, nuputem suprimao parte dinea frrä sä o ucidem cu totul. Aceastä micä parte pe care mi-oluafi constituie esenfa insägi a libertälii mele, este totul." El adaugäcä,printr-o miqcare naturalä, necesarä gi irezistibilä, intreaga mealibertate se concentre azätocmaiin acea parte, oricit de micä ar fiea, pe care wefi sä mi-o suprimafi. Amintifi-vä de povestea sofieilui Barbä-Albasträ23s..." Aici se ridicä o intrebare. Putem spunecäun Stat,,democratic" mai este o negare a libertäfii?

$i de ce nu? Asta va depinde in totalitate de misiunea gi deputerea pe care cetäfenii o vor läsa in seama statului. Un statrepublican, intemeiat pe sufragiul universal, va putea fidespotic, chiar mai despotic decit Statul monarhic, atuncicind, sub pretextul cä reprezintä voinfa tuturor, va aduceatingere voinlei 9i migcärii libere a fiecäruia dintre membriisäi, cu toatä greutatea puterii sale colective236.

De altfel, iacobinismul a putut sä proclame autoritatea absolutaa statului-naliune pornind üocmai de la aceastä periculoasä ficfiunea suveranitälii colective. in opinia lui Bakunin,principalul respon-sabil de etatismul modern a fost nimeni altul decit Rousseau, carepentru el reprezintÄ ,,adeväratatipologie a ingustimii gi meschinärieiintunecate, a exaltärii färä alt obiect in afara propriei persoane, aenüniasmului rece gi a ipocriziei sentimentale gi implacabile totodatä,a minciunii fo4ate a idealismului modern". Bakunin nu ezitä sä-lconsidere pe Jean-Jacques drept,,adeväratul creator al reacliuniimoderne. El a fost profetul statului doctrinar, aga cum Robespierre,demnul gi fidelul säu discipol, a incercat sä devinä marele preot al

23s CEuvres, vol. I, pp. 143-144.236 Op. cit.,p. 145.

244245

i$at'237 .Astfel incit, pentru Bakunin, teoria contractului

ial, in ciuda aparenfelor ei liberale, conduce orice orgaruzare

drept cäfre ,,domina,tia absolutä a statului".

Critica doctrinei contractului social. Bakunin este de pärere

teoria contractualistä pierde din vedere realitatea socialä in

osul statului. intrucit viila in societate constituie,,rnodul natural

existen!ä al colectivitä1ii umane", ea nu leclamä nici un conffact

nlabil. Moravurile gi obignuinlele tradilionale sint cele care

viala socialä gi nu legislalia. Societatea evolueazä lent sub

I unei multitudini de iniliative individuale 9i nuprin glndirea

voinla tegislatorului. in mäsura in care e posibil sä se vorbeascä

legi'carJreglementeazä rapornrile lociale, acestea :tltlt*|"".

g[rrr.^.uzä societatea, ,,frrä gtirea acesteia"' Ele

Blnt,,inerente corpului social, a$a cum legile fizice sint inerente

botpnrilot-ateriäIe". Nu cunoagtem decito micäparte din aceste

legi, degi ele au guvernat dintotdeauna societatea umanä, ,,inde-

pblnäentde gindirea qi de voinfaoamenilor" cate au "ttäT.tjTi::

societatelDe aici rezultä cä trebuie sä distingem cu grijä aceste

legi naturale de legile politice sau juridice. or, ideea contractului

foiiut sebazeazätocmai pe aceastä confundare a lor. Acolo unde

nu existä decit o simbiozä naturalä a oamenilor, se presupune cä

ar fi vorba de rezultatul unui contract originar imaginar, pe care

oamenii l-ar fi semnat in mod conqtient 9i voluntaf38'

, Contrar societäfii, statul nu este ,,un produs imediat al naturii"'

A fost necesat, agadar, sä se dea seamä de intemeierea sa' Pentru

unii, statul este oirealie divinä. Pentru al,tii, el ar fi rezultatul unei

conven,tii libere intre'oameni. Cu toate acestea,spune Bakunin,

;' atit intr-un caz cit gi in celälalt, statul dominä 9i absoarbe in intre-

liste, care ajunge, totugi, la acelaqi rezlultat.

, gime societatea. in perspectivä absolutistä, aceastä absorblie este

I i.rn. de inleles, cäc1 ,,o institulie divilä trebuie in mod necesar sä

i drrror.r. ori"" org*i zare naturalä". in schimb, ea va pärea mult

mai biz-arä din partea apärätorilor tezei individualiste 9i conftacfira-

217 CEuvres, vol. III, P.238 CEuvres, vol. I, PP.

121.t4t-142.

Bakunin semnaleazä cä, in teoria contractualistä, realitatcasocialä ca atare dispare cu totul. intr-adevär, suslinätorii acestcidoctrine neagä existenla,,oricärei societäfi anterioare contactului".inplus, ,,conform acestui sistem, societateaumanä nu incepe decito datä cu incheierea acestui conffacf'. in aceste condi!ü, societatea,definitä sumar ca fiind realizarea efectivä a pactului, este in modimplicit confundatä cu Statul, confuzie gravä,pe care Bakuninincearcä sä o evite cu orice prE. A6a cum vedem, intreaga filosoficpoliticä a autorului lucrärii Etatism Si anarhie se bazeazä pe dis-tinc$a fi.urdarhentalä dintre comunitatea socialä naturalä gi necesarägi stat, unitate artificialä care nu se explicä decit prin sacrificiullibertäfilor. Este, de altfel, un punct de vedere caracteristic anarhis-mului gi pe care, cum am constatat deja, Proudhon gi-l insugegte.

Socialismul. in cadrul migcärii care evolueazä de la Babeuf laProudhon, Bakunin distinge douä gcoli socialiste. Tendinla,,revolu-

fionarä", reprezentatÄde Etienne Cabet gi Louis Blanc Ai tendinga

,doctrinarä", care ä are ca exponenli pe Saint-Simon gi pe Fourier.Tofi acegti precursori au avut marele merit de a pune bazele uneicritici gtiinlifice gi sistematice aorganizÄü sociale. Li se datoreazäin egalä mäsurä faptul cä au dat lovituri decisive cregtinismului,,,innumele reabilitärii materiei qi a pasiunilor umane". Din päcate,spiritul autoritar gi dogmatic a constituitprincipalul lor defect.

Lucrurile aveau sä se schimbe o datä cu Proudhon. Bakunin igimärturisegte intreaga admirale fafä de fiul Besangon-ului:

Fiu de färan, de o sutä de ori mai revolulionar din instinctdecit tofi socialigtii doctrinari gi burghezi, el s-a inarmat cu ocriticä pe cit de profundä gi pätrunzätoare, pe atit de nemi-loasä, pentru a le distruge intreg sistemul. Opunind libertateaautoritä}ii, impotriva acestor socialiqti de gtat, el s-a proclamatcu indräznealä anarhist qi, in ciuda deismului saupanteismuluilor, a avut curajul sä se declare pur gi simplu ateu, sau maide gr abä p o zitiv is t, precum Auguste Comte. Socialismul säu,bazat in egalä mäsurä pe libertatea individualä qi pe ceacolectivä, precum gi pe actiunea spontanä a asocialiilor libere

246

i ce nu se supun altor legi decit legilor generale ale economieiI ilä;;";"ü"i" a"t"öperite de;tiinlä,in afara o.ricärgi yqfi-l,';;;;iil;Äum"ntaie ei a oricäiei proteclii.a statului'

| ffioä;Jl"d, ä" urtr"r, politica intereseloreconomice' ffil_::;l;;1" ;i;"tale ale ,oii"tä1ii, acest socialism.va ajunge mai

ift"i", pti"o-o consecin!ä necesarä, la federalism23e'

Bakunin va resimli intotdeauna o mare admirafie pentru

,uAfton, i.pattagindura acestuia fa!äde Rousseau gi de,iacobi-

of ."rrt uii-tot, deqirämineaperfect conqtient de erorile conli-

inCe este proprietatea? Atiftl, "l

apututrecunoaqte legiti-

uo,r*itor..itici severe adresate de Marx "idealistului,il''cate a fost ProudhorL potivit cuvintelor folosite de rus

-

öitigrrr*f" cä federalisÄul hi Bakunin datoreazä mult

,n uf irä,loi p.o"Ofto"i*. in programul ttu I:d."Si* **-T:Tlnar prevede o asociere liberä a indivizilor in comune

.""tü*i"a "ehla

de bazä a vietii politice), a comunelor

,"ü, u prouirr"ülor in natiuni, a na'funilor in Statele U. nite ale

9i, mai apoi, ale lumü innegi. Bakunin preco"t- ""!-TTj

Recunoagtem [libertatea] ca fiind singurul fundament 9i unicul

;;;;; ü;tt'ü al oricärei organizäri, atit. economice cit qi

oolitice siuo- protesta intotdeauna impotriva a tot ceea ce

;;';J;; mai äult sau mai pulin, cu comunismul sau cu

socialismul de stat2ao.

Indivizii, ca 9i asocialiile, oricare ar fi obiectul lor' vor trebui sä

bucure intodäauna de o libertate absolutä2ar'

et p""" pat a surprinätor faptul cä Balnrrin face loc 'pafiunii",irÄU ria,., federalist. iroa el s" e*plicä limpede 9i neechivoc in

ä#;d"rtlä acestei federagi, in sinul cäreia libertatea primeazä

ce priveqte chestiunea nafionalismului 9i a patiotismului' Penftn

2s CEuvres, vol. l, FM, P. 140'2& CEuvres, vol. I, P. 56.21r Nettlau, op. cit., P.224'

247

el, patia este o realitate de necontestat Selrtimenfirl patiotic al masekreste o atitudine naturalä. Departe de a se baza pe o simplä abstrac-

!ie, el decurge, dimpofivä, din ataqamentul fizic Ai biologic pe carcpopoarele gi indivizü leaufa!ädemediul geografic ai umanincarcs-au format. Ceea ce il face sä spunä cä adeväratul patriotism nupoate imbräliga decit un spafiu redus la dimesiunile empirice alcmediului in care häim. Este inainte de toate o experienlä concretä,träitä. Asta inseamnä cä patria gi statul sint douä lucruri care nutebuie confrurdate. Dacä,,nationalitatea" constituie, ca gi individua-litatea, un fapt natural, deci legitim gi pe deplin respectabil, statul,dimpotrivä, nu e altceva decit ,,o ficfune metafizict'.Bineinfeles,s-a dorit tansformarea acestui,,fapt nahral" in,principiu" universalabsftact, ,derivativ opus de cätre reacfune spiritului revolufiei gi carcnu exprimä decit pretinsele drepturi istorice qi ambifa statelot''2a .

Cit privegte chestiunea nafionalä, se poate remarca, la denä-däcinatul Bakunin, unmare interespentrutotceea ce il leagäpe omde $minü.rl säu. Este important sä constatäm cä tendinfele sale slavofi lcl-au ajutat sä inleleagä necesitatea unei acliuni comune a muncitorilorgi 1äranilor in lupta revolugionarä. El deplinge faptul cä muncitorulurban, ,,rnai luminat decit täranul", are tendinta de a-l privi de sus pcacest4 ceea ce ä provoacä lucrätorului pämintului, ca reaclie la acestdispref furie gi urä, inprejudiciul revoluf,ei. Poponrl este astfel divizat,degi nu existä intre muncitori gi !ärani nici un interes conhadictoriu.Ceea ce ä separä nu e decit,,o imensä gi funestä neinfeleggre, caretrebuie eliminatä cu orice pre,f '2a3.

Bakunin insistä mult asupra acestui aspect:

Nu este vorba, deci, de a-i detesta pe färani gi nici de a-i deni-gra, este vorba de stabilirea unei linii de conduitä revolulionaräcare sä sumronteze aceastä dificultate qi care nu numai cä arimpiedica individualismul !äranilor sä-l impingä de parteareacfiunii, dar care, dimpotrivä, s-ar servi de el pentru triumful

2a2 (Euvres, vol. I, FM, pp.92-93.243 (Euvres, vol. II, FM, p. 151.

248 249

Revolu(ia anarhistä. ln primul rtnd, Bakunin wea sä inlelegem

revolu$a inseamnä in mod inexorabil Äztrii,Äz}rrlicivil. Dupä cum

e el, revoluliile ,pu sint jocuri de copii". Ele disffug, insä nu mai

gi nu altceva decit reacliune4 se gräbeqte el sä adauge.

revoluliei. Aducefi-vä aminte, dragi prieteni, girepetali-o de o

sutä de ori, de o mie de oripe zi, cä de stabilirea acestei liniide conduitä depinde tn mod absolut triumful sau infringerea

.'revoluliei2{.

f,äranii iubesc pämintul pe care il muncesc. Trebuie, deci, ca ei

gtie cä revolu,tia ii va face stäpini ai gliei: ,,[...] pämintul,

ietate a intregului popor, nu trebuie delinut decit de cätre cei

il muncesc cubralele lor"24s.

Bakunin acordä mai multä importan!ä decit Mant rolului !ärä-in lupta revolu,tionarä. dunge chiar sä suslinä cä färänimea

un potenlial revolufionar superior celui de[inut de cätre

iatulindustrial.

,pa, vafi räzboi civil", exclamä Bakunin, care se mirä cä

räzboiului civil provoacä o asemenea spaimä2tr, el care, int-unelan romantic, nu ezitä sä vadä in acest fenomen trezirea

virtu,tilor adormitdaT.

Penftu a-gi realiza obiectivul esenlial, anume distrugerea tuturor

de autoritate (simbolizate de cea mai rea dintre toate,

statului), strategia anarhiqtilor revolulionari va trebui sä se

peste tot gi intotdeauna, pe spontaneitatea maselor, axioma

a filosofiei politice bakuniene.

Revolulionarii trebuie, mai ales, sä se fereascä sä instaureze

[1ia gi egalitatea in detrimentul, chiar 9i provizoriu, al libertäfii'- s e ca un parti zan infläcärat al e galitälii economice 9i

iale, färä de care libertate an-ar teprezenta decit un cuvint gol,

dreptatea, demnitatea umanä, moralitatea, brutästarea 9i prospe-

244 lbid. FM, p. 54.zas (Euvres, vol. I, P. 57.M Op. cit.,pp.242-243'2a7 Op. cit., p. 423.

ritatea, tot atitea minciuni, Bakunin pune cu hotärire libertatea pcprimul loc. De asemenea, el crede cu ingenuitate cä,,egalitatcatrebuie instauratä in lume prin organizarea spontanä a muncii gi a

proprietä!ü colective a asociafiilor de producätori liber constituitc"gi nu prin,,acfiunea supremä gi tutelarä a statului". Aga cum subli-niazä el, aici se situeazä punctul care ii desparte pe socialigtii sau

colectiviqtü revolu$onari de comunigtü autoritari, partizani ai inifativciabsolute a statului. inn-adevär, a;a cum ne reamintegte,,,egalitateafärä libertate inseamnädespotism al statului, iar Statul despotic n-arputea sä existe nici mäcar o zi frrä sä confinä mäcar o clasüexploatatoare gi privilegiatä, gi anume birocra,tia, putere ereditaräprecum in Rusia sau in China, sau factualä, ca in Germania248..."

ln acest caz, este ugor de infeles lipsa de incredere a lui Bakuninfafa de ideea unei eventuale exercitäri a puterii de cätre partidulsau clasa revolufionarä. De unde aceste remarci ale anarhistuluirus, care capätäastäziun sens premonitoriu:

tn cadrul Statului popular al domnului Mam, ni se spune cänu va exista nici o clasä privilegiatä. Tofi vor fi egali, nu numaidin punct de vederejuridic ai politic, ci gi din punct de vedereeconomic. Cel putin, aga ni se promite [...].Nu va mai exista,deci, o clasä privilegiatä, ci un guvern, dar atentie, un guvemexcesiv de complicat, care nu se va mulgumi sä guverneze gi

sä administreze politic masele, a$a cum fac toate guvernelede astäzi, ci le va administra economic, concentrind in miinilesale producfia qijusta repartilie a bunurilofae.

Bakunin neagä in mod categoric pretinsanecesitate caproleta-riatul, dupä ce a pus mina pe aparatul de stat, sä-l utilizeze infolosul säu, ca instrument revolulionar de lichidare a claseiburgheze. Pentru el, statul, institufie antirevolulionarä represiväprin definilie, nu va mai trebui men{inut nici mäcar o clipä gi subnici un pretext, o datä ce revolufia a fost sävirgitä. Iatä punctulesenfial de rupturä dintre anarhismul revolulionar gi mamism. in

2tt Nettlau, op. cit., p.248.zae CEuvres, vol. IV pp.476-477.

2s02sl

evident, polemica Marx-Bakunin a avut.meritul de a.fi

itcubrutalitatemareadilemästrategicäarevolulieiirä e""u.tA opozi,tie depä5ea cu mult simpla disputä ideolo-

ilriv;ril;uaouai"ai"iguameg^tncpinpcut2!,7'-?:?:Y;;;ii"ä,;*spusä dramatic in planul practicii reale'.va

in tinJrnii. proietariatului internalional o serie {e cltze

ni-*i n" p"täa sä le prevadä dezrodämintul 9i nici mäcar

ia. Iar astäzi, mai pulin decit oricind! ' "

Mihail Bakunin ii datoreazä mult lui Hegel' Ca 9i Max Stirne.l

.;F""; dit fiGofia hegelianä mai ales ideeaf* ":*11*1:iistä, cu toate acestea, ä diferenp esenfialä intre anarhistul rus

a"to*f Unicului-La Stirner, a$a cum am avut deja ocazia sä

ortuÄ, ".ga!ia

rämine conlinutä in I ini!.e\ Stltatrli dialectice'

fro".dä.t spe'culativ 9i criticä a eliberärii dtttS:,t::i::p-t:tft""irirö*dividualä este cea care apare ca origine autenticä

negu1i.i, intrucit ea qi numai ea este c{:1atä.sä ":9,".-::":^::eazt eut. Nimic asemänätor la Bakunin' pentru

-carei.riot u, devenitä fo{ä impersonalä de dimensiuni T"tuf'lt:

i;;ö;;u ina.pertu dä planul dialectic al subiectului ei

ir"t"fti, ä. *fEi" dinne conqtiinlä 9i rgafitaq, penffu a seArtemeiac[lllul og rerallaullrrs r/url)uurs 9r rvsuswt rväi..tiäa

"Ui"dtirä activä 9i Lfici'ente in interiorut oricärei realitäfi'

aceastä datä, contradiclia nu mai rezultä' ca in cadrul

irt""iti stiÄerian, dinir-o confruntare, dintr-o antitezä

orruie irr".ttatä de gindirea um and aflatÄ,ea singurä' in fala

;il"ft ti;1;;r*ii"ir.i"ii-Eaincetnazäsäaparäcaoconqtiin!är"rit'äoi"ii", preschimbindu-se- in contradicli: it ttll-;|,1

i", "u

qi fu p-"dhon, universul este constituit de jocul infiiittiutiiiot. De acum incolo, putem spune cä respectivacontrarrllor. lJe acum lllsuru, Puleur DPr

itrAqi., opozilia dialecticä" dwenind constitutivä penffu oncare

;il;ö'l; acelaSi timp, proiecratä inabsolut. De unde aceastä

otirilt;;"iatii aittto.tiui p. care o intilnim la Bakunin'""Tr,"t ;;il"g""t to *od constant contradiclia la nivelul dialec-

ti.iiginditii 9i röahtä1ii, a eului 9i a lucrurilor' pentru cä n-a vrut

'ni.ioOuta sä se indepi iere depianul existenfial, de sfera träirii'

De remarcat cä Sarfe va ajunge gi el, la rindul säu, probabil dinaceleagi motive ca qi Stirner, in situalia de a respinge conceptiilolui Engels privitoare la dialectica naturii, contestind validitaturnofiunii de contradicyie obiectivä,contradicfie inscrisä in lumcnmaterialä exterioarä, Neantul neputind, in concepfia lui, sä-gigäseascä un statut ontologic in afara realitäfi umane, cäci considcnrel, tocmai prin ea vine pe lume negarea2so.

Odatä cu Stimer gi Bakunin, lupta tinerilor hegelieni impofrivutanscendenfei se desät'nqegte. Max Stirner incerca sä se eliberezcde esenla Omului in beneficiul eului solitar gi de neinlocuit. Omul-Dumnezeu al lui Feuerbach trebuie sä disparä, aqa cum a dispärutgi Dumnezzul-Om al cregtinismului. O datärisipite aceste fanüomc,Stirner crede cä subiectul va putea in sfugit sä recupereze in clAbsolutul gi sä devinä Unicul. Cit despre Bakunin, el nu este intere-satde eul individual caatare,ci de colectivitateaumanä, care nuse va putea salva decit reinstalindu-se in spontaneitatea creatoarca viefii. Totugi, in viziunea ambilor autori, in ciuda persistenleialternativei intre libertaüea egoistä (Stimer) gi libertateapentru toli(Bakunin), de acumincolo omul este consideratcafiinla supremä.

250 Un motiv in plus pentru a accepta teza lui Arvon, care-l prezintä peStimer ca un autentic precusror al existenfialismului. Sintem, de altfel, indreptäfi{isä ne intrebäm dacä, in pasajul din Fiinla Si Neantul in care trateazä existenfaceluilalt, fragment intitulatCapcana solipsismului, Sartre nu cautä sä-i räspundäcumva lui Stirner, deqi nu-l numegte...

252

D(

,ir. -"i demult, insä nu se putuse cäsätori cu ea' din pricinä cä

,rn urr"u uurre), a fost cea care le-a linut loc 9t -3tu::piilo,r'i*ä"",

"" q italligi surorile sale, a primit educalia tradilionalä

inerilor Loieri. $i-a petrecut copiläria 9i adolescenfa inconjwat

ffi;ö.,.*itori. Lu.inci ani, copilul avea dejapropriul säu

r*rot g.t an, iar la nouä ani, un preceptor francez' fe ao1;-

i ä*ifiuf 9i in sat träia o colectivitate pesti!ä' cu rol imprects'

f" p""t-tiilrul orb care venea seara sä :st9ris,:asc*?:T:::

Evanghelismul libertar al lui Tolstoi(1S2S-1910)

,,Dacä aq putea mäcar sä sufär pentru

id"il" -"i", imPresia Pe care ele ar

produce-o ar fi cu totul altat"u Tolstoi

VIATA

Poliana

rLev Nikolaevici Tolstoi s-a näscut in 1828251' pe domeniul

füiuf A.lalasnaiaPoliana. Nu aveadecitdoi ani cindmama sa

rit, aducind pe lume o fatä' Tatäl säu, Nikolai Ilici Tolstoi'

-e tr".e t*it h 1 837. Tatiana Alexeevna Ergolskaia' "tanteinette'' , verigoara indepärtatä a lui Nikolai llici (pe-care ?t:tP :

bunicii din partea tatei, pentru o farfirie de supä' la Anna

;L" ,g ",rg*q

dupä calendarul iulian. cf. Frangois PorchÖ, Portrait

zhologiaue de Tolstoi,puri,, rtummurion, 1935, p. 5, nota 2. Datoräm mult

f,t?ial p."t o informaliile asupra biografiei lui Tolstoi'

253

Ivanovna, femeia centenarä care igi amintea de Pugaciov252 gi

pinä la Mitenka micul bastard frate vineg al copülor familiei Tolstoi,pe care contele,tatällor, il awsese cu o servitoare cu care pärinliisäi, il ,,imperecheaserä', potivit obiceiului in scopuri ,,igienice", la

virsta de gaisprezece ani253.

in 1836, venise momentul ca Nikolai gi Serghei, frapii mai mariai lui Lev, sä-gi inceapä studiile. in acest scop, familia Tolstoi sc

mutä de lalarä, stabilindu-se la Moscova. Apoi, in 1 841 , se mutildin nou, de data aceasta laKazan,pe Volga. O mätugä a copiilor,care locuia in acest orag, fusese insärcinatä cu tutela orfanilor.

Kazan

Spre deosebire de frafii säi, Lev Tolstoi a fost un studentmediocru. La Universitatea din Kazan, dupäce igi incepuse stu-diile la seclia de limbi orientale, s-a inscris la Facultatea de drept.Igi terminä studiile färä a-gi lua diploma de licenfä. Nu reugea sä

se concentreze doar asupra materiilor din programä, materii pccare, de altfel, nu se sfia sä le punä in discu{ie, proclamind maiales, in mod provocator, inutilitatea studiilor istorice. in 1847, scintoarce in linutul natal.

Ofileral yarului

TinäruI mogier a intreprins cälätorii la Moscova gi la Petersburg.Jurnalül säu consemneazä escapadele sale in mediul liganilor,cätre care il impinge in mod irezistibil propria-i serzualitate, precumgi sumele ingrijorätoare pierdute lajocuri. Nikolai, fratele säumaimare, locotenent de artilerie, venit in permisie de Cräciun, in 1850,reugegte säJ convingä pe Lev sä-l insofeascä in gamizoana sa din

2s2 Cazactl I.I. Pugatcev, conducätorul unei räscoale (1773-1774), slbdomnia Ecaterinei a II-a, dupä ce a linut in gah armatele regulate, a fost capturat,in urma unei trädäri, 9i executat la Moscova, in 1775.

253 Cf. Porchö, op. cit., p. 13.

2s4

gi, la inceputul anului 1854, dupä o lungä gedere in aceastä

, care ii pläcea mult, Tolstoi, trecind examenul de ofifer,

fümis pe malurile Dunfuü. incepeapentnr el experienla räzbo-

i. Dupa Romänia, a fost detaqat la cerere in Crimeea, unde

u uoglo-fioo"eä instalase aseditrl asupra oraqului Sevastopol'

sä fiä profund impresionat de curajul 9i abnegalia soldatului

a mujicului hpAtoa sacrificat 9i neglijat de comandan$i säi254'

Sevastopolului l-a frcut sä verse lacrimiz55.

Cälätorü

Lev Tolstoi renunfä la uniforma de ofiter in 1857 9i incepe sä

in sträinätate. La Paris, a locuit pe rue de Rivoli,

. apartament mobilat, fiind vecin cu Turgheniev.Yrnteazd

le, frecventeazäteatrele, sälile de concert, merge la circ,

p capitale i-a stimitunprofund dezgust.

DupäParis, urmeazäElvefia. Arämas acolotimp de trei luni 9i

cursuri la Sorbona gi la Collöge de France. Hoinäreqte

süiazi, se intilneqte cu alli rugi. spectacolul executärii unei sen-

Apoi a mers la Baden, unde-gi pierde banü la ruletä, 9i in

la Darmstadt, Frankfurt, Dresda, Berlin 9i Stettin. S-a

la Petersburg pe calea apei. Doi ani mai tirzitr" a cälätorit din

in Germania. La Berlfu\ Tolsüoi, care intemeiase o gcoaläpentnr

iici la Iasnaia, se intereseazä de invä1ämintul popular. A editat,

alttel, in 1 86 I , pe cheltuialä proprie, o revistä pedagogicä intitulatä

Poliana.Aparifia acestei reviste a avut ca efect denuntul

ca posesor al unei imprimerii clandestine. Era epoca in care

broguri gi manifeste revolufionare. Polilia a efectuat o

heziliela el acasä, ceea ce l-a infuriatpeste mäsurä.

zsa Op. cit.,p. 96: ,,Din aceastä epocä dateazä la el entuziasmul religios pe

rl va nutri mult timp pentru soldat, pentru simplul soldat rus, ln special

infanterie".255 Scrisoare cäte Toinette,4 septembrie 1855, vezi Porch€, Op' cit',p' 106'

255

Sonia

In 1862, Lev Tolstoi, in virstä de treizeci gi patru de ani, sccäsätoregte cu o tinärä de nouäsprezece ani, Sofia AndreevnaBers (Sonia). Cäsätorie pe cit de fecundä (contesa a adus pclume treisprezece copii), pe atit de furtunoasä, cäci Sonia a awtambilia de a-gi proteja solul impotriva lui insugi gi de a conservapatrimoniul familial, ameninlat de conceplüle idealiste ale lui Tolstoi.Cei doi sofi au finut, fiecare, cite unjurnal. Sonia avea sarcina särecopieze manuscrisele sofului säu. Asupra ei avea sä apese incurind responsabilitatea gestionärii mogiei. Ea va trebui sä luptedin räsputeri impotriva discipolilor abuzivi care, incetul cu incetul,urmau sä capete un ascendent asupra lui Tolstoi.

Convertirea

in ciuda confortului existenlei de mogier, Tolstoi incearcä unsentiment de neimplinire gi se abandoneazä unei cäutäri misticecare lainceputilorienteazä, timp de doi ani, cätre opracticäreligioa-sä asiduä. Asistä la slujbe la biserica din sa! se spovedegte, postegte,se impärtäqegte, se inchinä la icoane, se prosteme azä etc.,incercindsä regäseascä acea credinlä a oamenilor simpli gi religia mujicilor.insä la 30 septembrie lSTg,notainJurnal; ,,lncepiid cu secolulal III-lea, Biserica nu mai inseamnä decit minciunä, cruzime giimpostur["2s6. Se lanseazäprinurmare, in studii biblice 9i teologice.Ceea ce a insemnat ruptura de Biserica Ortodoxä. Tolstoi va fiexcomunicat. in 1882, participä la recensämintul populafiei dinMoscova. Aceastä incursiune in lumeacelorsäraci, inazilele cartie-relor mizere, a intärit elanul umanitarismului säu.

Secta

in t 883, avea sä infre in viala lui Tolstoi un personaj care urmasä exercite o influenfä determinantä asupra scriiüorului. Este vorba

256

66 Citat de Porchö, op. cit., p.299.

257

Vladimir Grigorievici Certkov. Provenind dintr-o familie

itocratä, fostmilitar, absolvent al $colii de Cadefi, acest spirit

r gi dominator avea sä se impunä in faga mogierului de la

iaPoliana. Cu acest discipol, Tolstoi ainfünlatin 1 885 o edit'rä:

ednik (Intermediarul). La acea weme' asupra mogiei sufla un

de ausieritate. Propaganda antitabac. Järanii sint indemnali

r mai bea. Lev trecä lä un regim vegetarian. $i el, bärbatul cu- 1: ^ ^ ^^^tL^L^^ ^^-l^*-ä-,{nahrale putemice, ajunge sä predice castitatea, condamnind

nile amoroase, inclusiv pe cele dinffe so!i. Casa se umple in

de o gleahtä de pretinqi discipoli. Pe la Iasnaia Poliana se

i o sumedenie de indivizi decäzufi. Unii dintre aceqtia se

o face pe Sonia sä spunä: ,,Ce ciudat! Toli aceia care n-au

sit sä facä nimic in viala toli rätäcifi 9i toli imbecilü se näpustesc

chiar in casa lui Tolstoi gi träiesc pe cheltuiala lui, ceea

doctrinele lui Levl"257

Acliunea socialä

incursul iemü 1 891-1 892, Rusiaa cunoscuto foametenaprasnicä

-"r". in flbruarie l}gz,au fost infiinfate o sutä de cantine'

blstoi a scris in revista Probleme defi'losofie Si psihologie tn

i, Sonia gi familia lor au participat in mod activ la acfiunile de

,iorur. gi la stingerea de fonduri, organizind cantine 9i säli

rticol intitulat,,Despre ajutorul acordat celor infometafl", in care

rfiera deläsareu aOmittifuugei ruse in fala flagelului. Anicolul a

st reprodus in presa sträinä, iar Tolstoi a fost acuzat de calomnie

adresa 1ärü salö, ba chiar de pomiri revolufioftIre. Puterea politicä

privea cu ochi buni o prciertareatitde intimäamizeriei celor

rl,ti. Guvernatorul provinciei Riazan a mers pinä la a scrie despre

: ,,Acegti ou-.tti care se pun in slujba poporului, aträgindu-gi

:lsimpatiapublicä, fac sä aparä un curent de idei deloc dezirabil.

insugi Hristos ar reveni pe pämint, l-aq trimite chiar eu, sub

sfrictä, in exil, int-o faräindePärtatil'zss

251 Op. cit., p. 340.2sE Op. cit., p. 360, nota l.

Excomunicat

La22februaie 1901, Sfintul Sinodal Bisericii Ortodoxe pro-nun!ä excomunicarea lui Tolstoi. Aceastä sancfiune a provocat un

val de proteste in toatä fara. La Moscova, studenlii au organizatdemonstralii pe care politia s-a väzut nevoitä sä le dispersezc.Telegramele gi scrisorile au curs la lasnaia. In acelaqi an, scriitonrls-a imbolnävit grav gi lumea s-a temut pentru viala lui. O datrlrestabilit, gi-a petrecut convalescenfa in Crimeea, apoi s-a imbol-nävit din nou. In 1903, din nou sänätos, Tolstoi, excelent cäläref,putea sä facä lungi plimbäri cälare. Räzboiul ruso-japonez, revoltirde la Petersburg, urmatä de masacrul popular instigat de preotulGapon in fala Palatului de larnä, infringerea Rusiei, tulburärile dcla Moscova, toate aceste evenimente l-au innegurat pe bätrinulLev, profund bulversat de represiunea inauguratä de Stolipin.

SfirSitul

Exilat in Angli4 insisüentul Certkov a oblinut in 1907 autaizaliade a se intoarce in Rusia. Din Anglia acolo unde dusese manuscri-sele maesffului, condusese propaganda,,üolstoismului", jucind rolulde imputernicit al acestuia, tratind cu editurile gi ocupindu-se dctraducerile in limbi sträine ale lucrärilor lui Tolstoi. La intoarcereasa, a avutpinä gi tupeul de apretinde sä supervizeze scrierile luiTolstoi, pinä cind suspectat de Ohrana, polifla,tarista a fost expulzatde guvernul de la Tula, ceea ce l-a obligat sä se retragä lingäMoscova. La 28 august 1908 s-a särbätorit la Iasnaia Poliana ceade-a optzecea aniversare a profetului. lnvitat la Congresul Mondialal Päcii, care trebuia sä aibä loc la Stockholm in 1909, Tolstoi,obosit, renunlä la cälätorie.

In Jurnalul säu, Tolstoi gi-a consemnat de mai mulüe ori intenliade,,a se duce". intr-o noapte, insolitde doctorul Makovici, pleacäin secret de acasä, sub pretextul turei vizite la mänästirea Samardino,acolo unde sora sa Maga era cälugäri1ä. De acolo, Tolstoi gi

Makovici, insolili deAlexandra, fiica scriitorului gi de o prietenäaacesteia, iau trenul pinä la Rostov, pe Don. Pe parcursul drumului,

258

oi, la capätul puterilor, tremurind din cauza febrei, coboarä,

it de tovarägiisäi de cälätorie, in stalia Astapovo. in aceastä

garä pierdutä moare, la 7 noiembrie 19 1 02se.

TOLSTOISMT]LProfetul

Renö Le Sennd@ il include pe Tolstoi in familia caracteriologicä

,pasionafilor chinuili gi profetici", aläturi de Sfintul Augustin,I sau Nietzsche. Träsätura comunä a acestora este aceea

a fi cunoscut, in general, in viaja lor douä perioade distincte.o tinerefe in care s-au dedicatpläcerilorunei vieli mondene

unui desfriu uneori dezgustätor, la un moment dat al existenleirr survine o crizäa conqtiinlei gi punere sub semnul intrebärii a

iefii lor, pinä la totala ei golire de sens gi de unitate avind ca

Itat o convertire gi descoperirea unui ideal pe care, de acumse vor strädui säJ promoveze cutoatä energia sufletului lor

La aceste temperamente excepfionale, eul sfirqeqte

ind prin a se contopi cu vocalia. Aga cum rematcäLe Senne,| 1L ----,---:pasionali sint preocupa,ti int-o modalitate mai mult sau mai

in congtientä de formularea gi propunerea unei semnificafiia vie{ii pe care, in maniera profelilor, o predicä oame-

ilor ca regulä imprescriptibilä a unei viefi superioare"26r. Este

lui Nietzsche, de exemplu, care, dupä ce a asimilat pesimis-

tnut tui Schopenhauer, s-a hansformat infr-un profet al regenerärii

omului, anunlind venirea Supraomului. Cit despre Tolstoi, el nu s-a

multumit sä fie doar un om de litere gi a incercat sä träiascä - firätsä igi ducä, de altfel, idealul pinä la capät - conform Evangheliei,propoväduind nonviolenfa, iar cätre sfnqitul vielii, nemaivrtnd sä

scrie decit pentru mujici262.

2se Sonia, fiind prevenitä de un ziarist prink-o scrisoare, vine in grabä de laIsnaia Poliana, dar sinistrul Certkov o fine in mod infam la distanfä de Tolstoi,care agorriza gi pe care Certkov il acaparase, dupä ce venise la Astapovo, la

1 cäpätiiul scriitorului, la chemarea Alexandrei.' ' 260 Ren6 Le Senne, Traitö de caractörologie. Paris, P.U.F., 1946'

26r Le Senne, op. cit.,p.39l.262 lbid.

259

Faima profetului de ra Iasnaia poliana, devenit o glorie a parieisale, a fost imensä. primea zllnic,din lumea intreagä, -uiti d.scrisori, care necesitau munca a trei oficii pogtare. ii"l o. ai.i-nea!ä,Iasnaia Poliana era plinä de vizitanii, de solicitan,ti sau desimpli curiogi, atragi de reputafia maestrului care imbäntnea qi pccare, citeodatä, aceastä notorietate zgomotoasä263 il obosea.

O religie nouä

- Dupä convertire, Tolstoi a propoväduit religia lui Hristos,despuiatä insä de misterele gi dogmire ei, ceea ce l-a determinat,chiar, sä redacteze, incepind cu r 879, o criticä a teorogiei dogmaticegi sä traducä evangheliile, urmärind concordanfu to..

-rotugi,

preocupat in primul rind de morala practicä, el a adoptat ointerpretare a cregtinismului care läsa deoparte in mod deriberatcunoa$terea naturii divine gi speranla in viafa vegnicä. ,,Dumnezeueste Dumnezeu tocmai pentru cä eu nu sint capabil sä-mi reprezintfiinfa Lui intreagä. De altfel, Dumnezeu nu este o fiinfä. Dumnezeueste lege gi putere", scria el26a. Un anumit fond päiin il frcea secreadä in posibilitatea unui bine exclus iv pämritJsc. pentru el,religia se confundä cu morala, iarprincipii ei esenfial se reduceala iubirea de Dumnezeu, adicä a Binelui, a Viegii gia aproapelui,iubire indrumatä de ragiune, aceasta din urmä fiindindispensabilioricärei conduite morale. Religia sa, simplificate ta maxim, serezumä la cinci comandamente:

l. - Sä nu te infurii (principiu pe care cu siguranfä i_a fost_ foarte greu lui Tolstoi sä-l respecte!);2. - Sä nu comili adulter;3. - Sä nu juri;

1 - !ä nu te opui räului prin violentä;5. - Sä nu fii dugmanul nimänui (ceea ce constituia o con_

damnare a räzboiului).

26r Porch6, op. cit., p.383.26aTolstoi, Journal, I februarie 1g60.

260 261

Aceste precepte extrem de simple, nu trebuie sä ne interzicäicum sä cunoagtem fericirea. in viziunea lui Tolstoi, pentru a fi

it este suficient, in primul rind, sä träiegti in comuniune cu

, deci la tarä, in mäsura posibilitägilor. Pentu boierul bogatfusese Tolstoi, confortul nu apärea ca o condigie a fericirii.

rgea chiar pinä la a pretinde cä doar säräcia permite atingereai fericiri autentice. in vederea mentinerii echilibrului personal,

unei munci fizice este bine venitä. Punind in practicäprincipiu, Tolstoi a vrut sä invele sä facä cizme din piele.

Desigur, o via!ä de familie (tot la !arä, de preferin!ä) 9i relaliin,conviviale", cumam spune astäzi, cu oamenii, constituie formeleelementare ale unei existurfe fericite. in fine, o stare bunä a sänätälii

$i o moarte lipsitä de suferinte sint indispensabile. in ceea ce

privegte acest din urmä punct, Tolstoi considerä cä !äranul simplupste favorizat.

El pune in mod constant in opozi,tie doctrina cregtinä, aga cum

,ib inlelege el, cu ceea ce tot el numegte doctrina lumii. insä trebuie3ä recunoagtem cä in cäutarea asceticä a perfecfiunii morale gi

'religioase se intrevede multä nostalgie gi mult regret, consecinfe

' ale multor tentative nereugite de a atinge un ideal visat. inn-adever,profetul de la Iasnaia s-a arätat de multe ori veleitar gi contradic-'!oriu. Multe din egecurile pe care le-a inregistrat in punerea inpracticä a ideilor sale se explicäprinr-o anumitä incapacitate de a

'hanspune in realitate un ideal atit de exigent precum al säu.

Proprietatea

Tolstoi este de acord cu Proudhon in privinfa conceperiiproprietä,tii ca furt. O considerä a fi incompatibilä cu cregtinismul.Din invä!äturile lui Iisus a refinut in special ebionismul,doctrinaevanghelicä potrivit cäreia doar säracii (ebionim in ebraicä) gi

dezrnogtenigii vor fi mintuit'. Cäci este scis: Fericifivoi cei säraci,cä a voasträ este impörö1ia Cerurilor. $i: Vai vouö, bogayilor,cd vö luali pe pdmtnt mtngiierea voastrd265. Conform VechiuluiTestament, cel care are milä de sdrman imprumutä Domnului

slej ttya ldsprätifopta rui cea bunä266-camurfi arfi interectuari,Tolstoi a fost toat-

niciodatä,ä;;iiJ::?,i1äff 3,"j,T"hflä'Jtrjlareusiroricum ar fi, er credecäpämintul; e-üent naturar ca gi soarerc,riurile sau marea, n: *gl* ,a n. pl"prieratea nimänui. Tolstoi,degi proprietar al unui vast dom"r,,,äJpu vechiul proverb nßesc:,,Pämintul nu esteal nimänui,

"ari.räf lui Dumnezeu,,. BoierfrÄ gnja o.leide mäne, rr nu *ita J rooiiao. p-prietatea firnciarädrept un päcat.

Banü

Banul reprezintäpentru el cheia violenfei gi a puterii. EI perpe_qgge nriv'egiile. corupe fraternitatea umana. Judecätorur esteplätit pentru a-l condamna p" h;;;"" pe prostituatä, ale cäror,,infrac1iuni" rezultä in.m"o rätur cnträolguoirur" socialä injustä,dupä opinia murtora. Birocrahrr "r"

piariönfru a percepe impoziteasupra m'ncii, iar ace_gti bani vor särvi rä rntregrnerea indeshrläriicelormari sau vor fi folosili p.nt* iuliicarea armelornecesareräzboiurui. preorur este ititit p;;il'" re predica säracilorresemnarea etc.

Guvernarea

Oamenii au crezut dintotdeauna cä puterea statului a fostinstituirä inspre binele ror 9i n..*" Jiiiä äi.."*oagte cä anarhiaesteräul cel mai mare dintre toate. inäir"rr, ""rä.ri;ä;;;universal räspinditä nu_ esre sufi cientä pen*

"ä"r.ä"il ;#ä.frrä srat nu este viabirä- TorTgi tdöe9te in aceastä privintäpun*ul de vedere ar rui proudh"r. rir "r

Ji;ar.e,"*r .Ärri*iäo necesitate gi cä er va fi intotdeauna indisp"nruuil o**irü. Aceastäconvingere este comunä tuturor anartriiiitor.Revoltat de despotismul turirti;il;;imte o urä aprigä fapde puterea de stat gi de toaie ror,orr. J" guvernämint. Nu era

=L"-, \4, r0, $, Luca,yl,24-25..oo Proverbes, XIX, 17.

262

de a considera cä responsabilii politici sint o bandä de

varä sau de räufäcätori. Säräcia gi ignoranla poporului rusinspirat intotdeauna mila cea mai profundä. De asemenea,

cum am subliniat deja, el a incercat sä-i educe pe mujicii de pegia sa, prin infiinfarea de gcoli. Pasionat de problemele

i, editor al unei reviste pedagogice, el este autorulmanuale scrise special pentru färani gi pentru copiii acestora.

chiar säl consideräm drept un precursor al invä!ämintuluiEra ferm convins cä ignoranla poporului era intre{inutä

clasele conducätoare, cu complicitatea Bisericii. De altfel, inziunea s4 organizarea socialä se bazeazä in integime pe violen!ärepresiune. Se spune mereu cäin absenfa coercifiei, viala socialäcädea inevitabil intr-un haos care ar avea carezultat domnia

mai puternici. insä, 9i avem de-a face aici cu räspunsul datlibertari acestui tip de argumentare, nu e oare mai degrabä

de stat cea care genereazäurä gi provoacä aceastä dezor-ine pe care artrebui sä o impiedice? Nu autoritatea gi despotismul

cele care creeazd o situagie conflictualä, explozivä gi

generatoare de revolufii, menfinind cu forla inegalitälile gi

nedreptä,tile, in folosul exclusiv al celor avufi?I in plus, Tolstoi crede cä poate constataun soi de impärlire a

puterii inüe instigatorii gi responsabilii violenlei de stat 9i cei care

nu sint decit simpli executangi. De fapt nujudecätorul care pronuntä

condamnarea la moarte este cel care il executä pe condamnat cumina sa. Generalul care conduce räzboiul nu va trebui niciodatäsä-i masacreze personal pe dugmani. Autoritatea care comandä qi

Antimilitarismul

Fost ofiter, Tolstoi a avut in tinerele experien{a dtectäaÄz-boiului, in Caucaz gi in Crimeea, ceea ce il ficuse deja sä igi punäintrebäri. il frapa faptul cä nigte cre$tini se pot omori intre ei färänici o remuq car€67 .insä Tolstoi va deveni antimilitarist convins in

i67 Pierre Bayle (1647-1706) se intrebase deja, malilios, de ce armatelepopoarelor cregtine stäpinesc lumea, atita timp clt adevärafii discipoli ai luiHristos nu ar putea fi, in mod logic, decit nigte soldafi präpädifi.

cea de-a doua parte avielii sale. in primul rind, in opinia sa, unadevärat cre$tin ftebuie sä refuze sä poarte arme. El se mai intreabäde ce nigte oameni care se pretind a fi liberi, in toate !ärile ce-gispun civilizate, acceptÄ serviciul militar, adicä datoria de a ucidcsau de a se läsa ucigi. El nu ?ntelege cum nigte oameni onorabili igipot trimite in mod intenlionat copiii la gcoli militare. Oroarea safa!ä de violenfä gi de räzboi il face chiar sä afirme cä toate relelcgi crimele comise pe durata unui secol de cätre indivizi impingi dcpasiune sint departe de a egala, in numär gi intensitate, toatedistrugerile gi masacrele unui singur an de räzboi.

Unul dintre fiii lui Tolstoi relateazä astfel concep!üle antimilita-riste ale prorocului de la Iasnaia Poliana:

Tofi tinerii crescufi dupä doctrina Bisericii supranumite creg-tine, se duc an de an, la termen fix, la birourile de recrutare gi,sub indrumarea preofilor, renun!ä la Iisus. Iisus a spus: Ia-!icrucea gi urmeazä-mä. Nimeni nu migcä. insä iatä cä un om

, cu galoane are fantezia de a spune: Ia-fi pugca gi du-te la omoarte sigurä, insolitä de multe suferinle, gi toatä luurea aleargä.In locul urii nationale ce ne inspirä sub drapelul patriotismului,copiilor ar trebui sä li se predea oroarea gi dispreful pentrucariera militarä, politicä gi diplomaticä, tocmai acelea care-idespart pe oameni; copiii trebuie invälali sä vadä ca pe un setnnde sälbäticie faptul cä oamenii sint impärfili in state politice, cäei sint separali de frontiere qi legi diferite; cä masacrul sträinilornecunosculi, färä nici cel mai mic pretext, este lucrul cel maioribil de care este capabil omul transformat in frarä268.

Argumentalia pacifismului anarhist se regäsegte in intregime inaceste fraze, iar aceastä conceplie este perfect congruentä cufilosofia istoriei denroltatä de Tolstoi in Räzboi Si pace26e. incapodopera sa, Tolstoi incearcä sä arate cä, in derularea marilor

268 Contele Leon Tolstoi-fiul, Iöon Tolstoi'vu par sonfils,Pat'rs, Editions dela Nouvelle Revue Critique, 1931,nr.27,p.60.

26e Prima parte a acestui roman a fost intitulatä la inceput L'Anöe 1g05.Tolstoi a ales un titlu definitiv imprumutat din lucrarea lui Proudhon, publicatäin 186 1, in colecfia Hetzel pi tradusä in rusä in 1864.

264

nel$e istorice, avem tendinla de a acordapreamultä importan!ä

i marilor personaje, comandan$ miliari sau conducätori politici'

,a rn aa-^t"ama;ä adeväratui subiect al istoriei este poporul'

abnegalia gi eroismul säu mul Astfel, Na.P.oleon i t:J1t :1uäatie a destinului, o marionetä a {rei importan!ä a fost

peste mästrä. De fapt, dacä n-ar fi existat el, aLn paruiiuinrLot t"i. pentruTolstoi, maselepopulare, cei simpli, obscuri,

gi, mai exactin mintea s4 uriaqul poqor rus, este cel care

ä"to*t ittotic esenfial9i decisiv. Cei care cunosc Rusia

inlelege cu u$urinfä acest se;timent. in prezenla p?p"""T -T-"1fl

carelntelecrual nu s-ar simti cuprins de un soi de ,populism"'rus este cineva.

mod natural, pacifismul l-a fäcut pe Tolstoi sä admire secta

, ai cäräi membri, dupä modelul anabapigtilot: ttry-yi*apaptt-t obligaf,a sewiciJlui mititar. Astfel, in 1 898, a decis

le dönäze cigtigul realizatdin drepturile sale de autor asupra

o,p*ttoä iutticipa astfel la ctreltuielile nec-esare emigrärii

inAmerica, guvernul canadian fiind dispus sä concestoneze

t in zona- Saskatchewan acestei secte persecutate de

itätile ruse. Mai mult decit mullumit de a se debarasa de

i näsupugi, guvernul rus nu a incercat citugi de pufin sä se

plecärii lor27o.

Tolstoi Si anarhia

Dacä anarhismul de inspirafie creqtinä a jucat adesea un rol

loc de neglijatinunele 1äri 9i in special in Rusia, se poate spune

el nu qi-igäsit niciodatä audien!ä in Fran1a271'

- fit-lll;,dz khobor:lttptätor al Duhului, al Spiritului; secta ca-re i$i,-:Lt^ ^- ^.,r..1 D,,-iö; .i i- rlcruina la sfirsitul secolului al XV[Ilea.t*. "p"tiii"i"

suäul n*i"i 9i in Ucraina,.!r :*il^iTl secolului al XV[Ilea'n.,r.^L^-i:o,rrncrrtcnnrtetti"ä"rl"r i"fd+Z-tS+f.Deacolo,opartedineiauDutotiorliau fost deportali in Caucaz, in 1842- I

'imigrat in Canada, incepind cu 1898' (n' trad')'emierat in Canada, incepind cu 1898' (n' trad')'"""tö;'r'r;ä;i7t:;;.'388. ör.1u a"eJuei paginä nota l : "chiar

djn 2 n:9TPi:,f SSS, iJir.i'öiläilr"pr"^"tu"liioidukoborilor o sumä de l2 000 de

r, i- -:--.1 lti..^ ^r' ^..o eatace T.a lRä#, öää;;'-i;;-;; ;;u"' a. ri ziarul r{rv2,-;y"'T,L"i1ll.*,11ä"""äü.i" I 899. lucrarea era gata, pufin rasolitä la sfirqit. Serghet Levovlcl l-aäääfi.-iäös, r'.,.;äiä" .i" !uta, p,rltn .u.olitä ta sfirqit. Serghei Levovici i-a

tn*tit,a"pe"qmetim,q.-.-'c'ol1i,p_il_1-i:^,.:::*;^-^- rrnr TT nn rR?_rR4.HVäililtält"'uii""ä"ni änarch*te en France,vol' II, pp' 183-184'

265

- -etye nechs, intr-o scrisoare din 1g9g, incä din timpul vietii ruiTolstoi, i'i exprimase anumite rerr*" foi.latora ;;;di ;,la Iasnaia gi cu doctrina sa:

E ceva acolo care nu. mi_e prea clar [...J am o atit de mareadmira{ie pentru geniul.descriptiv al'aclstui ."." ;;i;;,p€ntru amploarea gi noblelea id-eilor sale, pentru claritatea sirigoarea logicii argumenteior rur. irpoäil;äil;: i;tu ia$ vrea cu nici *.pr"!..l;.-i exprim jena moralä p" ,ar" oincerc constatind situajia blamabira in äure circumstantele defamilie gi de mediu sociat l_auplurutp"ioirioi. ;ä;;ä;;ä;direct, cu vehemenfä, tuturor cititorifur rei ,e."R r" ili"iJmilitar qi toate celeialte mij loace de "p;"ri;: i;;; ;äöifäran fiind, el räminc in aäela;i timp

"oot"; a"gi piotest"aia'

:fpg:nl:ql-g1ri ii sfätuieetl pe "l,1.rji

ü illi;r"ü;;er rnsu;r Il-se supune sau, dacä nu plätegte impozite, äe""iacceptä sä le incaseze... ceea ce ToLtoi nu ru"ä,-toto;ffittdintre adeptii säi au fäcut aga: ,"i toÄu1i in tä."iö qi

".jiucigi sä se supunä2?2!

Jean Maitron amintegte, de altfel, cä delicata chestiune aanarhis-mului lui Tolstoi a. fäcutin t qö0, cu ocazia Congr.r;luimuncitoresc revolutiona' obiectul unui rtudiu rp..iul,;;;;;;ä;cätre studentii sociat4ti itevor"fi"r"ri i"ä"tionalisti (ESRD273concluzia acesüei cercetäri nu tasa nc nici il;;h#; iffiäl*;in care tolstoism'l se. dovedegt. u n utilprin critica la adresaortodoxiei religioase yi a1to11.iiii politice, Jl .rt" t"t rqi prffi;;:,in qri]infa mijtoacelor de eübbrare p. .ä.. r. prrroiiä*;;i;idealuluipropus".LaoanarizÄatentä,ä"t"*rr"Ä;;i*-Ää"b;;;p:c:--e-stg, poate, un excelent cregtin al Bisericii p.i.iii*, ,.i.fträ indoialä un mare. scriitor.gi d ;;r;lrrAitor, Aa.

"u ;;i";i"nici un caz, un anarhist comuniit *.*r.fÄar'27a. probabil. Desi

a1 { brpe sä recunoasrem ceprofetul de r"ränä nu ir-;;tt totttniciodatä aceastä calitate.

,o If";;"#Za lui.Ehsee Reclus cätre Marguerite Gerfault, citatä de porch6,

273 Le Tbrsoisme et |anarchie,paris, Editions de l,Humanitö Nouveile, 1900.27a Maitron, op. cit., p. lg3.

266

X

Comunismul anarhist al lui Kropotkin(1842-te2t)

PRINTTJL ANARHIST

Copiläria

Pringul Piotr Alexeevici Kropotkin s-a näscut la Moscova inApar,tinind uneia dintre cele mai vechi familii aristocratice

Rusiei, el gi-a pefrecut copiläria in vechiul canier al Scutierilor,idenla moscovitä a numeroase familii nobile, al cäror loc va fi

de-a lungul anilor, de burghezü imbogäfif. Mogierinstärit, tatäldefinea pe päminturile sale o mie douä sute de suflete. in

sa, Kropotkin a descris extrem de viu conditiailor 9i relaliile ce au existat in Rusia intre stäpinii qi gerbiiiindepärtate epoci paternaliste, cu amestecul ei paradoxal

familiaritate gi neinduplecatä duritate. Povestea plecärii,a inüegii case la Nikolskoe, proprietatea familiei, spre

bucurie a copiilor Kropotkin, este plinä de prospelime gi nude pitoresc.

in 18+6, cei doi frafi, Alexei gi Piot, igi pierd mama, räpusä de

21s Autour d'une vie. Mömoires, traducere francezä de F. Leray gi A. Martin,s, Stock, l90l (titlul original Memoirs of a Revolutionist, 1899).276 Kropotkin poveste$te: ,,o camerä in care ne-au dus pe mine gi pe fratele meu,

inte chipul ei slab, palid, cu ochi cäprui intunecafi. Ne privea cu dragoste gi neita sä mincäm, sä ne agezäm pe pat, lingä ea... apoi, brusc, izbucni in lacrimi gi

o orä ciudatä. Mama se stingea de ftizie - n-avea decit treizeci gi cinc^i de ani.ainte de a ne despärli pentru totdeauna, voise sä ne mai vadä o datä [...] Imi aduc

sä tugeascä - ni s-a spus sä iegim."( Op. cit., pp. 5-6)

267

gcoala de paji

Pioh gi fratele yäy 1i__au

inceput educafia cu preceptori, dupäcutuma aristocraticä. Un rus gi un france z. pÄnceÄr, OomnulPoulain, le-a vorbitint-o zi despre .r"oturr" gi micur pion a rämasqlofund marcat, el, care va scrie maitirziu Marea Revolutie.Alexei, fratele

""t Tul", apäräsit casr pari"-"#l'Ä\ä"i,".rlÄr,Ia $coala de cadeti, situatä ra ciliva kirimetri de Moscova. Apoi,in JSS.Z,

piotr a piecat Si el. A inr.ui-fu $"oala de paji,laSankt_Petersburg. Farse greu de suportat,

^,iuf2*i*.Ä"i"Uiio äö,tradilia marilor gcori. cei ooi rru/ ittt .lineau o corespondenfäregulatä, iar Alexei, pasionat de e.tno-iu poriticä, ü ceru frateruisäu mai mic sä intreprindä o anchetä s,urirrire urup* i"r.*."i"rde la Nikolskoe, experienlä

"a. ia orerii r"i pioo öopJä oäär,de a avea primul contact cu poporul, in Äa ceruia a fost surprinsde bunul-simf 9i de jud"."iu ,anatlu.a u p.anutui rus. Ceea ccl-a determinat sä spunä cä:

Dacä ä vorbili far*:l"i rus cu simplirate gi plecind de la fapteconcrete _ lucru valabil pentru laranii de peste tot _ gtiu dinexperien{ä cä nu existä teorie gtiin1ificä, socialä ruu nu*ufa,l"care sä nu puteli sä i_o expunefi acestui om de inteligeitr _;d;;dacä voi ingivä inferegeli respectiva ,""i. r" moar concret2T?.

Aceastä anchetä de sociologie ruralä i_a fäcut, de asemenea,cunoscut lui Kropotkin^spiritut egatitar at faranif"r. ü,oif li *p-räfap stäpinului säu sau ate a. *"r.p[r"ät ar autoritäfii, acerasi!äran va conversa cu,aceleagi p";;;j. d. h d;il;ä;iffi;icind e vorba de chestiuni priuitour" iu-,oin.u agricorä sau viatarrl' in orice caz, la prani nu indJ$li

"i.i"datä nimic din servili-tatea micilor functionari citadini Ap a",rp"ri"riil;;;i, fü;lucrurilor, !äranul rL rup*. uutoriAlii, Oarinrucruncaz nuoadorä.Aceasüa este invä!ätura pe care Kropotkin a tras-o din studiur säustati stic efectuat in mij loiul,täranitor.

277 Op. cit.,p. l0g.

268

La $coala de paji, Kropotkin s-a interesat mult de istorie gi a

sä profite de invätämintul gtiinlific predat deseori de cätreiexcelenfi: chimie, fizicä gi matematici superioare, materii

conveneau gusturilor gi aptitudinilor sale. Bineinleles,gcolii implicau 9i shrdiul dreptului 9i al qtiinlelormilitare

ie, fortificalii, artilerie, istoria marilor campanii etc.). Unatit de incärcat ii lasä totugi lui Kropotkin loc de distracf,i,

frecventind in mod asiduu muzeul de la Ermitaj 9i bogatelegalerii de picturä. La capitolul amuzamente, el igi amintea de

de ambarcaliuni aläturi de pescarii de pe Neva sau dinful Finlandei, firä a uita opera, de care era indrägostit $i care a

un rol important in formafia sa culturalä, ca gi in cea a infregüibune din Petersburg-ul acelei epoci.

Siberia

La absolvirea gcolii, in ciuda opoziliei tatälui säu, care visa la oierä mai sftälucitoare penüu fiul säq Kropotkin, in loc sä aleagä sä

inüe in Garda imperialä sau in alt corp militar prestigios, a cerut sä fiefümis in Siberia, in cadrul unei unitäf de cazaci. El credea cä va gäsi

ln acel finut indepärtat, anexat recent, un vast cimp de cercetäri gi

studü gtiinfifice. Nu avea sä fie dezamägit in aceastä privinfä.Cei cinci ani petreculi in Siberia i-au permis, inainte de orice,

sä ajungä la o cunoagtere profundä a viefii umane. Rätäcind prinacest imens finut, cu träsura, pe vapor gi cel mai adesea cälare,sänätatea i-a fost astfel consolidatä. Acest tip de viafä in mijloculhaturii, scria el, te inva!ä,,cä de fapt omul are nevoie de foartepuline lucruri, de indatä ce iese din cercul vräjit al civilizalieiconvenf ionale". intr-adevär,

cu citeva liwe de piine qi citevauncii de ceai int-o desagä, cu ocratifä gi o secure atirnate la oblincul qeii gi cu o pätwä sub qa,

pe care s-o intindä pe un pat de crengi de brad proaspät täiate,omul se poate sim,ti uimitor de independent, chiar qi in creierulmunlilor negtiuJi, incoronafi de päduri 9i acoperili de zäpezi278.

z1E Op. cit., p. 174.

269

intr-adevär, nimic asemänätor cu viala cäreia ii era destinat, irrmijlocul fastului Cu4ü imperiale.

in sfirgit, viafa la mii de kilometri de capitalä l-a fäcut pc

Kropotkin sä inleleagä,,imposibilitatea absolutä" de a face ccvautil pentru popor prin intermediul,,maginäriei administrativc",Elavdntcä adeväratul resort al vielii sociale este intotdeaunamunca in comun a oamenilor. Aceasta este concluzia experien[cisale siberiene, iar doctrina anarhistä datorcazä cu siguran{Imult acestei ultime constatäri. Afirmä, de asemenea, cä datoritilobservafiilor directe pe care le-a fäcut in acele linuturiindepärtate a simlit,,importanla rolului jucat de masele anonimcin toate evenimentele istorice, chiar gi in timpul räzboiului". El

va ajunge sä impärtäqeascä, in privinla rolului istoric alconducätorilor gi al maselor anonime conceplia exprimatä dcTolstoi in Räzboi si pacez1e.

in acelagi timp, Kropotkin aintreprins acolo importante lucrärigeografice (traversarea Manciuriei, schila cartograficä a riuluiSungari, afluental fluviului Amur, descoperireaunei trecätori infcminele de aurdinprovincia Iakulk qi Tiansbaikalia).

int o arc ere I a S ankt-P eters burg

Reprimarea insurecfiei poloneze de la 1863 le-a reamintit luiKropotkin gi fratelui säu rolul pe care puterea politicä il acordäuneori armatei. Atitunul cit gi celälaltar frrefuzat, de altfel, sä

meargä sä lupte impotriva polonezilor. De asemene4 Piofr gi Alexei,care se gäsea gi el in Siberia, au decis sä päräseascä viala militarä,spre marea nemulgumire a tatälui lor gi s-au intors amindoi in Rusia.

La intoarcere, Piotr s-a inscris la Universitatea din Petersburg.Urma sä aibä in sfirgit posibilitatea de a se consacra studiilor. Aoptat pentru seclia de matematicä a Facultägii de $tiin1e,continuindu-gi totodatä cercetärile geografice, in principal princontribufii originale asupra structurilor orografice ale Asiei

270

21e Op. cit.,p.222..

27r

corectind in acest domeniu teoriile lui Alexander von

e Äri qi itt *r secliei de geografie fizi:ä a lo:::ll,, n rr.. A refuzat totuqi postul de secretar al acester

care ä fusese propus' ntt t*ittut Si proiecte.privitoare la

iätur"ti"a, äqu'ut" ittta, aqa cä a fost trimis in misiune

inFinlanda.

Prima cälätorie in ströinätate

Printre studenfii de la Zärich, Kropotkin a intilnit mulli rugi

a aderat la una Oint "-t""tiife

foäfe "J"..ftl]1?,tli:,1"::;äää;äil;ä" al miecärii internafionaliste'

dus mai apoi la Nt"'äÄitr' unde a p:o::"1"-:-?1311:

; il *i";il.u*"tni"*ior din Federalia jurasianä' care

sä recunoascä autorrtatea Consiliului general 3]3I:il#J.:#;ilä;iE;;;is' in ntvelia' s-a imprietenit cu

es Guillaume ei a mcJ cinoetinlä * tn?i.*"It t:T*111i

*rTu"r"Jü;;i;;;"i;"s."tt*1,in'tituli.polilieneascälonrnipotentä pe atr:nAi Äst tnÄerat la fortäreala Pefiopavlovsk,

acolo unde t r..rraintrtigi atilia scriitori 9i revolutionari:

ö-*ait".fA, Bakunin, Cernigevski' Pisarev' Neceaev etc'

äffi;;äinmunlii l*u, i<topotkin afost definitiv

de catzaanarhiei'

Activitatea clandestinö Si arestarea

Reintors la Petersburg, a reuqit sä rntrgauce 5 *"d:lT*,.*

ffiJil. "äi il;;ff ;;"ruoy'1 tq'"":f":l*. :1"5:lllltäää"4'r;'"r*cealcoys5i,t-:l=H:l*ffi;;äö;; P'an, int';o -ld"i' ".

*ub11:Tla"iä .*ierele populare aie capitalei' discutind cu

1111"j5:il'.:ä^#ü Jt#;

-ta"i"a" de as emene a' prop a gandä

revo$onarälaPrä',r Arestat in 1874, dupä ce a fost inttt".g"l11 ::d*1.,*::1t^Y?

Dupä doi ani, Kropotkin a fost transferat la inchisoarea tribu.nalului, in vederea insfumentärii cazului säu. A fost insä spitalizar,intrucit starea lui de sänätate se deteriorase ca urmare a detenlici.odatä refäcul a reugit sä fugä din spitalul militar. cu un pagaportfals, a fraversatFinlanda, s-aimbarcatpe un vaporpentru Suedi.,apoi din Norvegia, cätre Hull.

Exilatul

Debarcat sub numele de Levaciov, Kropotkin a evitat sä intrcin Londra, unde migunau agenli ai guvernului rus, s_a instalat llEdinburgh, cu intenlia de a se stabili in Europa occidentalä.

M-am väzut curind angrenat, ne spune el, in virtejul miqcäriianarhiste, care se propaga atunci in Europa OcciAentate giam simlit cä voi fi mai util aici decit in Rusia, pentru a aiuiamigcarea sä-gi gäseascä expresia autenticä28o.

- in Marea Britanie, gi-a cigtigat pünea scriind articole pentruc?teva reviste. Pästrind legätura cu James Guillaume, a aj'uns irrElvelia gi s-a stabilit in La chaux-de-Fonds, devenind unui dintrcanimatorii Federafiei jurasiene, aläturi de elvelieni (JamesGuillaume) gi de ceasornicarii Schwitzgu6ber gi Spichigei. Aveasä-i intilneascä, de asemenea, pe Eris6e Reclus, gi pe colunarziiexilali ca gi pe italienii cafiero gi Malatesta. i$i descrie astfelacgiunea politicä:

A inceput.utT".i p1ltru mine o viafa plinä de acliune, aqacum mi-o dorisem. lineam nu-".ous"."uniuni, aht iUuiriJ1TtnS1" anunlurile in cafenele gi ateliere. O Oäte p" slpta-mlna,.aveam gedinfele noastre de sec{ie, unde aveau'locdisculiile cele mai insufletite gi unde, dä asemenea, promo_vam anarhismul in cadrul adunärilor convocate a" pärtia"iepolitice. Cälätoream mult, vizitind gi susfinind alte sec1ii28r.

28o Op. cit., p. 390.28t Op. cit., p. 408.

272273

Delegat la congresul socialist de la Gant, a trebuit sä pärä-in grabä Belgia, pentru a scäpa de urmärire. A trecut ingi s-a oprit la Londra, inainte de a pleca la Paris, acolo

dupä zdrobirea Comunei, migcarea socialistä incepuse sä

din propria-i cenuqä. La Paris, l-a cunoscut pe Turgheniev,cärui scrieri le admira sincer.ln acea epocä, responsabilitatea multor atentate comise

iva unor capete incoronate a fost pusä de guvernelepe seama anarhigtilor din Federalia jurasianä, guvernul

ian fiind acuzat cä acordä azilagStatoilor gi revolufionarilor.unnare, membrii Federafiei au fostpugi indatä sub urmärireläsa{i frrä loc de muncä. Dispunind de suma de23 de franci,

in a lansat atunci la Geneva, in februarie 1879, un nou: Revoltatul,menit sä inlo cl.lirascä Avangardalui Paul Brousse,icafie interzisä de guvernul federal. Revoltatul aavut succes.

i apoi, la Paris, ziarul a primit numele de Timpuri noi.Miculde libertari a reugit chiar sä punä pe picioare propria sa

Tipografiajurasianä.Rusia, dupä asasinarea lui Alexandru al IIJe4 in 1881, fusese

o ligä secretä destinatä a-l apära pe lar impotrivai. Aceastä organizafie s-a transformat in Ohrana. O

asocialie secretä, Sfinta Ligä, a fost creatä de cätre fratelelui, Marele Duce Vladimir, in scopul de a-i executa pe exilafii

i considerali la SankrPetersburg drept instigatorii atentatelorufionare. Kropotkin figura pe lista condamnalilor la moarte.

n ,,foarte inalt personaj al Rusiei" l-a prevenit de aceastä

dindu-i chiar gi numele femeii trimise de la Sankt-la Geneva pentru a organizaacest asasinat.

La intoarcerea sa de la Londra, unde asistase la un congresrist, linut in iulie 1 881, Kropotkin a fost expulzat din Confe-ia elvefianä. S-amutat atunci cu sofia sa la Thonon.

La sfirgitul anului 1882, industria lyonezä a mätäsii traversa oextrem de gravä, care a provocat o mare agitagie in rindurile

cu bombä. citeva zeci de anarhigti au fost arestafi, iar presa ircerut arestarea lui Kropotkin, considerat a fi liderui agitaiorilor,Arestat, rusul a fost_judecat, impreunä cu ceilalli aiarhigti, gicondamnat la mai mu[i ani de inchisoare, sub acuzagiu .e uf*1i"",AII asocialie care fusese interzisä. inchis mai'intii üi;;;,Kropotkin a fost apoi transferat la centrala din clairvaux. Aici,intr-o veche mänästire cistercianä, intemeiatä in secolul al XII-rcade cätre Sfintul Bemard, a beneficiat de un regim relativ liberar2s2.A avutposibilitatea sä scrie, sä primeascä vizite gi chi*,a5i.uitiu.o micä gr^ädinä. La Clairvaux, Kropotkin a orgi-t .*r,oi p.n,*delinuli. in fine, lajumätatea lui ianuarie r gg6, a fost amnistiat gi s-astabilit nn Anglia, colaborind ra revistaila tura,ra rimes sirucrindla creafia lui, Freedom.

In 1897, Kropotkin a plecat in Statele Unite pentru a sus{ine oserie de conferinfe. S-a mai intors acolo in rboz. nupe c"i9imanifestase, in I 999, ostilitatea fatfi de räzboiul purtat d'. tvtareuBritanie impohiva burilo r, a adopta\in momentul räzboiului din1914-1918, o atitudine ce i-a ätrus o criticä severä din partealibertarilor care refuzau sä facä o aregere infre statere

"upit rirt.

beligerante gi mai ares din partea vechi;hi säu prieüen Malatesdrr.Inspirator al Manifesturui ceror $aisprezece,Kropotkin luase cuenergie partea Alialilor impotriva Germaniei28a.

intoarcerea

in ]lIT,Kropotkin s-a intors in Rusia. A refuzat cu indignareportofoliul ministerial propus de Kerenski. Dupä venirea la p:uterea bolgevicilor, Lenin, care admira opera lui Kropotkin, in special

,282 Mai multe personalitä1i au intervenit in favoarea sa: savanti englezi, maimurtri coraboratoriraEncvcripedia Brttanntci,precr* * sp""."i] sri;i,iu-"ääiiVicto_r Hugo. Cf. op. cit., p. 47 5.8r Cf Malatesta- Anarcißtes de gowernemezt, paris, Genev4 Iß Rfueil,1916.

, - tlt-in privinla acestei controvärse vezi J. Iriaitron, pierre Kropotkine et reManifestldes seize (Actele cerui oe-al 7o-lea öonlres na;ional al societä1iror

savante, Rennes, 195 l).

274

Revolulie, ar fi vrut sä-l vadä raliat noului regim. insäI anarhist refuzä. Asta nu l-a impiedicat, de altfel, sä apereia gi sä condamne ajutorul sträin acordat contrarevolutio-

ilor din Rusia. S-a stins la 8 februarie 1921,la Dimitrov, iniere de Moscova. Cu ocazia funeraliilor sale, la 13 februarie,

a, Kamenev a ordonat in mod excepfional eliberareaanarhigti definu{i qi, in imensul cortegiu care il insofeapein pe ultimul säu drum, la cimitirul Novo-Device, drapelul

a fluturat pentru ultima oarä.

O pia,tä, unul dintre cheiurile Moscovei, o stafie de mefrou gi odin vechea Moscova poartä numele lui Kropotkin. Este

cä gi Bakunin insuqi are, la rindul lui, o stradä a sa, inierul de nord-est al oragului, in apropiere de riul lauza. Umor

üar? Strada Bakunin se situeazä in prelungirea stäzii Karl-

DOCTRINA

$tiin1ä Si anarhie

Om de gtiin!ä, Kropotkin considera cä este necesar caanablui sä i se confere obazägtiinfificä. Departe de a fi utopicä,unei societäli anarhiste reprezintÄ ceea ce el numegte ,,un

de societaüe", rolul acestuia fiind comparabil cu cel alipotezeilucru in demersul unui savant. Pentru el, evolulia omenirii cäfre

ie transpare deja din mersul istoriei, asupra acestui punctin impärtägindoptimismul lui Proudhon, care afirmase cä

ietätile lumii moderne tind din ce in cemaimultspre libertate.

I Kropotkin igi definegte doctrina drept,,anarhism comunisf '. Este

vorba de un comunism liber, extrem de indepärtat deismul colectivist vulgar. inn-adever, anarhistul rus nu crede

loc in,,colectivitä1i" care träiesc la marginea societä,tii, repliateasupra lor insegi, colectivitä1i care sä se prezinte sub forma unor

;contrasocietäfi. Pentru el, toate aceste colectivitä,ti artificiale nudecit sä se epuuezeiniz-olarea lor, intind curind in degenerare.

275

De asemene4 el evita utilizareatermenului mult prea demonc-tizatde,,socialism". intr-o epocä in care togi au pretenlia cä sint,,socialigti", e mai bine, gindegte el, sä ne reamintim ceea ce distingesocialismul adevärat de socialismul de contrabandä, adicä idecaabolirii statului ca imperativ politic primordial gi, in materie dceconomie, suprimarea muncii salariate, gi asta imediat, nu in 2000de ani!

Produclie Si consum

Vrind sä redefineascä economia, Kropotkin respinge noliuncade valoare-muncä, aga cum fusese ea definitä de Ricardo, Marxgi Proudhon. Conform propriei conceptii, nu munca este problemacentralä a vielii sociale gi a economiei, ci consumul. El considera,intr-adevär, cä nevoile sint primordiale in raport cu produc{ia,Aceastä manierä de a privi lucrurile i-a atras numeroase critici, pccare Malatesta le rezumä astfel:

[Kropotkin] spunea mereu cä problema cea mai urgentä esteaceea a consumului gi cä, pentru a face sä triumfe revolulia,nevoile tuturor tebuiau satisfäcute imediat gi pe deplin, iar pro-duc$a ar urm4 int-un astfel de caz, ritnul consumului. De aici,aceastä idee a rechiziliilor, pe care a ficut-o sä fie la modä gicare constituie modalitatea cea mai simplä de a concepe comu-nismul, gi cea mai susceptibilä de a pläcea mu$imii, dar, in acelagitimp, cea mai primitivä gi cu adevärat cea mai utopicä28s.

De fapt, inceeaceprivegte raportul dinteproduqie gi consum,se pare cä aceste critici au scäpat din vedere tocmai ceea ccconstituie originalitatea gi profrrnzimea concepliei lui Kropotkin.El preconizeazä pur gi simplu intemeierea, prin revolufie, a unei,,societäfi de consum", in sensul propriu al expresiei. Ceea ce estcinteresant in punctul säu de vedere este infelegerea faptului cä, dc

2t5 Citat de Martin Zemliak, in Piotr Kropotkin, CEuvres, texte culese giprezentate de Martin Zemliak, Paris, Maspero, 1976, p. l0l. Citatele dinKropotkin sint extrase din aceastä edi{ie.

276

oamenii au produs pentru a conillma. Ei fabricau obiec-

de care aveau nevoie. Or, capitalismul a pervertit aceastä

naturalä. intr-adevär, in sistemul capitalist, nu nevoile

ale tuturor, ci profitul unei minoritäli constituie factorul deter-

al producfiei. De asemenea, revolulia va ftebui sä readap-

produclia laritmul qi caracteristicile consumului. Dacä, o datä

rgitä revolulia, munca va continua sä prunezeasupra nevoilor,

alismul nu va fi decitprelungirea caricaturalä a capitalismului.

leqpre principiul rechizilüloa Kropotkinil enunläin felulurmätor:

va rechiziliona ceea ce se posedä din abunden!ä! Se va ralio-

ceea ce trebuie mäsurat, impärtit"286. $i dä exemplul pädu-

gi pägunilor comunale lalarä 9i pe acela al apelor la orag.

te bunuri nu sint proprietatea nimänui in special gi, totugi,

le poate folosi in mod liber.renii cautä fericirea. Iatä o idee adesea ignoratä de doctri-

politice. Kropotkin reaminteqte cä scopul suprem al viegii inJtate este acela de a oferi tuturor, pe lingä piine, timp liber.

istul rus se gindea deja, pe lingä societatea de consum, la

de,,divertisment". ,,Muncindintre 5 9i 4 ore pe zi,pinä50 de ani, scria el, omul ar ajunge cu uqurin!ä sä producä tot

ce este necesar pentru bunästarea societä,tii."287

Kropotkin va reveni asupra acestei chestiuni o datä cu subiec-

remunerärii muncitorilor. Abolirea muncii salariate fiind unulobiectivele esenliale ale revo$ei, va trebui inventatä o nouä

de remunerare. El considerä cä, in perspectiva lorionarä", socialigtii autoritari rämin extrem de departe de

suprimärii muncii salariate. Proprietatea colectivä asupra

iloacelor de produclie (pämintul, intreprinderile industriale,

lbilele etc.) preconizatädeei nu va schimba dinpäcate nimiccondilia muncitorilor. Statul va lua pur gi simplu locul patonului,

muncitorii vor continua sä fi e pläti,ti conform muncii prestate.

x6 Pioh Kropotkin, La Conqulte du pain- Cf. P. Kropotkin, (Euvres' Texte

rite gi prezenüte de Martin Zernliak. Paris, Masp€ro, 1976, p. l0l. Citatele din

sunt extrase din aceastil editie comodä.287 La Conqu€te du pain, op. cit.,p. ll3.

277

O evaluare justä a cantitälii gi mai ales a calitä1ii muncii cuiva estc,

insä, absolut imposibilä. De fapg remmca Iftopotkirl nu se poate openr

nici o distincfie exactä inffe presta$ile fiecärui participant la actul dc

produclie. ,,,4. le mäsura dupä rezultat ne-ar conduce la absurd. A lcfracfiona gi a le mäsura dupä orele de nnrncä efechrate ne-ar conducc,

de asemene4 la absurd." Cum ar tebui procedat? Trebuie ca ,,nevoilcsä fie mai presus decit munca. Trebuie recunoscut mai intä dreptul la

viata apor drephrl la bunästare, pentutoli cei carejoacäun anumit rol

in cadrul produc1iei"288. Kropotkin gtie cä omul nu träiegte numai cu

päne. Munca nu constituie un scop in sine.

P ericol el e diviz iunii muncii

Kropotkin este departe de a impärtägi entuziasmul economig-tilorburghezi inprivinJadiviziunü muncü.,,Träiascä diviziuneamuncii !

latäadevärataminä de aur destinatä imbogälirii nafiunii!", spunea

Adam Smith28e. Sismondi 9i J.-B. Say ar fi trebuit sä infeleagä,prin urmare, cä diviziunea muncü ä imbogäJegte mai ales pe cei bogafi.

Muncitorii se väd limiaf laun rol abrutizant, in weme ce societatea

ar avea nevoie de muncitori inteligenfi gi inventivi. Este adeväratcä muncitorul necalificat, al cärui rol se reduce la indeplinireamaginalä a unei sarcini strict circumscrise, e mai ugor de inlocuit,patronul putind astfel sä-i impunä mai uqor condigiile sale.

Ceeace este celmai grav este cäinqigi socialigtü acceptä diviziuneamuncii. Atunci cind vine vorba despre organizarea societälii post-

revo$onare, ei se pronun!ä tr favoarea menlinerii specializärii gi

diviziunü muncü: ,, Ali fabricat fleacuri inainte de revolufle? Ei bine,

fleacuri vefi continua sä fabricafl^$ dunä revolulie. Bineinfeles, velimunci doar cinci ore pe zi - fie! lnsä nu veli produce decit fleacuri,toatä viafa! Sintef näscut penfru aceastä munc4 tot aga cum Pasteur

este näscut sä-i vaccineze pe oameni impotiva turbärii. Revolufla vä

va läsa gi pe voi qi pe el la locul de muncäalfrecäruia."ze0

z8t Id., p. 145.28e Id., p. ll5.2eo Id., p. 116.

Mecanizarea universalä, ,,taylorismul" genetalizat, nu sint oare

ar idealul capitalismului? ,,inseamnä copilul care servegte o

;inä pe care nu poate gi nu trebuie sä o inleleagä 9i supraveghe-

i care it amendeazä dacä e neatent fie 9i o singurä secundä ["']-^:l^t ^^ -.i^+X .1291

muncii inseamnä omul etichetat, gtampilat pe viatfl'uzel

merge, de altfel, pinä acolo incit se preconizeazä o diviziune 9i

pecializare a muncü pe naliuni (gful ucrainearl draperüle belgiene

) saupe regiuni (mätasealyonezddantela de Auvergne etc')'

P er sp e ctiv e rev o lu lionare

,' Bineinleles, Kropotkin igi dä perfect seama de caracterul

ünoritar al anarhismului. insa numärul conteazä prea pufin pentru

Este vorba inainte de toate de a qti dacä ideile libertare merg in

rsul evoluliei spiritului uman. Ca 9i Proudhon, el este convins cä

otia mergi in direcfia sporirii qi intäririi libertäfii. Acest lucru

confirmat in privinfa,,individului, a grupului producätor qi

umator, a comunei, a asocia$ei, a feOeratiei tiUere"'e. in opini:

aceastä evoMe cäffe libertate arfi inmodparticular sensibilä

förile latine.iAnurhir-.rl gi comunismul, care päreau sä traducä aspirafiile

i, iipäreau aexprima spiritulpoporului, pentru cänu sint, t v- - r,-L^1-^L-^1: --.-^a-^^i a6stracte, concepute de cätre intelectuali pursinge'

rpotrivä, sint idei simple, ,,näscute din chiar märuntaiele popo-

i. Ele constituie enunlul aceeace gindesc ai spunmuncitorul gi

l, atunci cind, iegind intr-o zi oarecare din rutina cotidianä,

apucä sä viseze la un viitor mai bun"2e3.

Evident, va fi greu ca o revolufie anarhistä sä reuqeascä 9i sä

mentinä intr-o singurä farä, din carrzaamenin!ärii externe a

e nafuni, care vor incerca sä sugrume focarul revolufonar'

gi din cauza pericolului interior, reprezentat de cätre bur-

contrarevolufionarä. De asemenea, Kropotkin crede cä

zet Id.,p. ll7.2e2 Paroles d'un rövoltö, op. cit', pp- 78-79.2e3 Id., p.79.

278 279

revolulia socialä nu va putea sä triumfe decit cu condilia de a so

räsptndi tn toatä Eurcpa [...J Solidaritatea internalionalä a tutunrmuncitorilor, iatä una dintre condiliile sine qua non ale reuSital

revoluyiei2ea.

Acest postulat al internafionalismului, formulat de cätrcKropotkin intr-un articol din Rövoltö (3 I martie 1 888), poatc li,bineinfeles, asociat tezei pe care Tiolki o va repeta pinä la safietatc,

De indatä ce o mi$care revolutionarä izbucnegte undeva, hebuicca anarhigtii sä se sträduiascä in mod activ sä provoace migcäriasemänätoare gi in alte pär!i, incercind sä räspindeascä gi maimult migcarea insurecfionalä.

Din aceastä perspectivä, este neindoielnic cä revolulia socialäse prezintä ca,,o lungä suitä de migcäri care se succed una alteia,frrä a fr legate prin nimic altceva decit prin scopul lor comun"2e5.

Kropotkin se menfine, a$adar, la o distan!ä substanlialä de schemamamistä a unei dezvoltäri istorice logic determinate, care apare inmod ralional intr-un anume moment gi este susceptibilä de a fidescifratä. Declangarea revoluliei, aga cum este ea imaginatä dccätre anarhistul rus, duce mai degrabä cu gindul la migcarcabrownianä, aceastä agitalie lipsitä aparent de ordine, ce anteneazämicroparticulele materiale scufundate inü-un lichid:

Exemplul este contagios, spune el. ln rest, nu se trece lafapte decit atunci cind ideile plutesc in aer, fiind räspinditepeste tot. O migcare reprimatä intr-o localitate este urmatä adoua zi de alte zece. Unele dintre ele vor fi invinse cu totul,altele vor obline concesii, altele vor ajunge sä se impunä gi,din infringeri in victorii, ideea igi va continua drumul, pinäva reugi sä se impunä total. Nu poate exista o perioadä detranzi{ie. Revolulia socialä reprezintä un drum de parcurs, iara te opri ?n loc ar echivala cu un regres. Ea nu se va puteaopri decit atunci cind igi va fi epuizat traseul, atingindu-giscopul: individul liber intr-o umanitate liberä2e6.

zea Le Rövoltö,30 mars 1888, op. cit., pp. 86-87.2e5 Id., p. 87.2e6 Id., p. 88.

ln orice caz,invizitxtea lui Kropotkin' revolulia are un sens

:ntialmente constructiv. Din acäst punct de v.edere, el esfl'lmentg uurrDlruvrrv' L '

'crgatoarg'inrde aimpärtä9i ideeabakunianä a distrugenl

üi""ii;;'olulionare, ar i119mna ;? Ti:iT1 :li1ltli;;ffi ;;;;;;;';;;;;eetI'Anarchie[gtiinfam"q"T1-lJi

"ilÄr"o: ,,Sä disffugem mai lnqi

c3;l,talsn]]1llt?:Ti:

ääJffiü ;;;;;; uä'n p*9 P 19"

-te7' cu spiritur $t'Pt'n:

re ä e caracteristi", fropo*itt äonsiderä cä practica revolffTiä'";Jtp*ru Ot oUit"tiue precise 9i de o congtiin!ä clarä a

Precum majoritatea intelectualilor rugi revolulionari ai epocii

; Krop;rl<in anibuie popoarelor un rol istoric cvasiexclusiv:

deutilizatDs'

Populismul

2e7 La Science moderne et I'Anarchie' op' cit'' p' 163' nota 8'

zst Id.,pp.162-163, aceeagi notä.

'"t po'r6iss d'un rövoltö,op' cit',p' 68'

Nu societälile secrete 9i nici mäcar organizaliile revolulionare nu

sint cele care dau lovitura de gralie guv,ernelor, scrie el' Funcfia'

misiunealoristoricä este de up:."gati t"fl"t"le 9i minlile oamenilor

in vederea revoluliei. ta. ut mci cind spiritele sint pregätite -

"ir"t*r*t"l" "*teriour" dovedindu-se'la rindul lor' favorabile

-;;fttil üpuls nu vine din partea grupului iniliator' ci din partea

' maselor, rämase pinä atunci?n afara ramificaliilor sociale2ee'

Istoria 9i studiul ltün1ific al dezvoltärü soci9tafrl9r.9i in:titt!."-]l

r. i;lää m-ua""a.,!"ttt*"fe.{.oUiwynFte stabilite de oameru

lnvedereainffuj"tot#i d apatarii lor aufoit elaborateprin acliu-

nea colectivä difuzä ti änonima a popoarelor' Cutuma precedä

legea. Pe de altä putt",ioutt-tittt*"1ä läglslative' vechi sau actuale'

""""""fit", ittatd."**ä""a elemente: unelement cuhrmiar' näscut

din viala colecti.'a, ,eJunoscut drept util de cätre toli 9i un element

de autoritate, derti.,at "o"tolidärii

puterii' Civilizalia noasträ.se

bazeazdpeuntagorri,*;f a douä tendinle' in cadrul societälilor

281280

-

noasfre, sepoat€ constata acfiunea unei hadifü,,romane.., autoritarcsi centalisüe, in confradi:Jii

"i ;üiilpopurara.., de orienrarcfederalistä 9i tiu"rtua. e.ari, "r,ta

r. "ä#i,

in opinia lui Kropotkin,,,in zorü revorqiei sociare", ;nfli"tol-di";^aceste douä tad{ü vechide cind lumea devine din cä m .--Jäora Kropotkin considerrcä anarhismul nu face dectl ,1 *ra n" ."riiropriu decLia ,,care i_aimpins pe oameni, in secorur aixil;^ä seorganizezepebaz.aliberei irnplegeri, a libaei inifative

" i"ÄtJairi $* fitürffi;'öa intereselor. in weme .-" {i ä fasilpe üu sa se cramponeze dctadiJia imperialä, romanä gi canonicalotl

*''Kropotkin considerä ca fiind esengialä constitulia comunelor.Cele din Evul Mediui s_aupärut dintotdeauna a fi exemplare. Lainceputul Revorufiei france;., p;;;i;; semnalur unei migcäricomunaliste, care a cucerit o prrt. uprovirrciei. I*opotkin;dil;

caracterur spontan, popurar gi antiuirocratic al instituirii acestor111:_ppulare, räspindite in toatä Franä. EI vede in aceastämrgcare comunalä o dezvoltare nreasce a institu6ib.;;;;il;;cind acestea nu sint produsul autorialii.ä*f".

i:;Tl.::*ll-l?:",1*l:,,o11"._yil" orage, ne spune er; eiff

,ff : j:,:::,.1T'j::]"fer.Aici,"rr""u.^'"iffiä;ffi ii

*:t:rj "::_^"^X 1 t pyo i-p"*"i"rl;,äilffi1'#;:*i"* :,:::: ce de_abia.,.

-il;;;,';;;ä'#ä; äXl;*:f *.TK1:1.^"T:urui.rateeuoia,;;;iiiü:ä#:care poate fi intilnitä in Natura liberä301

posibilä, in interiorul acestei unitäti sociologice situate incä laumanä, instaurarea de relalii democratice, permigind cetä-

sä se organizeze eiingigi in mod liber, in cadrul singureisocio-politice fondate pe autonomie.

',,Marxism si anarhism

: Kropotkin ii reprogeazä lui Marx cä, in mäsura in care statul ait, inigial, la acumularea capitalului, dem oltareacapitalistä

aravea loc sub efectul exclusiv al legilor economice, careformele statului. De fapt,,,in nici una dinhe epocile

Trebuie spus cä Kropotkin respinge in acelagi timp liberalismulic. Pretinsullaisserfaire al economigtilor liberali, atacat deial-democrali, nu a existat niciodatä,pentru cä stä in natura

i sä controleze, sä sprijine gi sä menlinä viala economicä incapitalului. Neutralitatea Statului este cea mai rea iluzie

toate. Anarhishrl rus acuzädogmatismul economiei mamistestagneazä,spre deosebire de economia burghezä, care a progre-in plus, el le reprogeazä marxigtilor cä promoveazä un tip deializareamljloacelorde produclie inmänile statului, in timp ce,

vizinnea lui, orgainzueasocialismului nu ar trebui sä recurgä in;i un fel la intervenfia structurilor de stat, cäci asta ar conduce in

necesar la un nou despotism. Dupä revolufie, masele de munci-bri vor trebui sä organizezenoi forme de liberüate. A utiliza inibest scop maginäria statului constituie o gregealä capitalä. in acest

conceplia libertarä se opune inmod absolut ideilor social-rafiei gi man<ismului. Prin esenfa sa, orice stat este contra-ionar. To,ti anarhigtii sint de acord in aceastä privinlä.

Bineinfeles, comuna, a$a cum o concepe el, nu are nimic de a3:: -"" T* cipatitä1i I e mod";;. ildämunele au ca originesrsüunul repre zentativ,rn timp ce comuna Äugonaa constituieo emanafie directä a voinlei populare. aÄsta este diferenfa.Potivit autenticului spirit it.*r, r-po*i" considerä comunaca fiind celula de bazäa socieräf'or. b;;;

"*. apargin acereiagicomung fiind apropiaf; unü de aigü, s" r*orc ino. ",

lip..iJää"_3oo La Science moderne,,,Loc,;;d"';;;;;;::,':;'Jii'i;T;[!;äl'.tto.

Marxistul va spune cä acfiunea spontanä a maselor are nevoieorg4nizare. Astfel justificä el menlinerea unui stat popular

r02 Conferin{ä tinutä la Londra, in 1894.

283

rezultat din revo$e. Invariabil, anarhistul ii va räspunde cä accststat mincinos nu este popular decit cu numele, cä el este autori-tatea, mormint al libertälii poporului. Cum s-arputea oare na$telibertatea prin intermediul acestui organ blestemat de control gi

coercifie? Cadialecticieni,masigtii sint convingi cä Binele poatcproveni din Räu gi cä libertatea poate rezulta din contrariul ei. Odatä devenit popular, statul iqi schimbä semnul. Negativul ar deven i

pozitiv. Caabsolutisrl, anarhigtii contestä sofismul acestui du{c-vino dialectic. Pentru ei, statul reprezintä Räul. Orice am face, nunumai cä nu va produce niciodatä cevapozitiv,insä ä va qi corupcpe revolufionari. Chiar gi Bakunin, obignuit totugi cu dialecticahegelianä, vaimpärtägi acest mod de avedea lucrurile.

E tatis m S i s o ci al-dem o cralie

Revolu,tia trebuie sä räminä o chestiune care privegte masele.Kropotkininsistä:

Cit despre noile forme de viafä care, in urma unei revolulii,vor incepe sä räsarä pe ruinele formelor precedente, nici unguvern nu va putea vreodatä sä le afle expresia valabilä, atitatimp cit ele nu se vor determina prin ele insele in opera dereconstruclie intreprinsä de mase. [...] Tot ceea ce se poateface este sä le ghicim tendinlele esenfiale gi sä le pregätimterenul. Iatä ceea ce incercäm sä facem303.

Revolufia nu trebuie sä se limiteze la cucerirea puterii. Tot ceare legäturä cu puterea este periculos, iar Kropotkin considerä cäinffarea socialigtilor intr-un guvern burghez nu poate fi decit fataläsocialismului. La intoarcerea sa in Rusia, dupä revolulia dinfebruarie, gtim cä el a refuzatofertalui Kerenski, care ä propusesesä facä parte din guvern.

Socialiqtii etatigti igi imagine azä cäpotrezolva problema socialäacfionind in interiorul sistemului capitalist, pe cale electoralä gi

rntarä. in realitate, participarea lor nu face decit sä inles-

i;";;"" monopolului de stat' Kropotkin remarcä:

f"iif. J"p"9tä saucäile ferate trecuteinmänile statului actual'

rs de cätre minigtri numili de Camerä, nu acesta este idealul

[. Nu avem aici decit o noua formä de salarizare 9i de exploa-

ld Sr r.furä, agadar, principiul,palionalizärilor"'

e"*liqrii "ebuie

sä incerce sä reali zezeutttansfer direct' 9i

r incepind din acest momen! al mijloacelor de produ4ie in mänile

tebuie sä ne ferim sä transferäm aceste mijloace de subzisten!ä

iiJ. pt"J""fie in miinile Sra tului burghez actual' In vreme ce

ä;i"i;;;iitice socialiste reclamä peste tot in Europa luarea in'po.".i"

u "alor

ferate, a pärrintului, a minelor de fier 9i de cärbune

iilh er"aia, de pildä) a bäncilor 9i a monopolului asupra

alcäotut ri, äe cati Stanl butghez asa cum este el astäzi'vederrt

tn aceastä luare in posesie a.- bogäliei comune de cäfie statul

iltn", unul dintre cele mai mari obstacote in fafa trecerii'

io,nlo U*e a, a bogäliei sociale in mänile muncitorilor' ale produ-

ä.ii"iir .o*"Äuiotilor' Vedem in asta un mijloc de intärte a

capitalismului, de consolidare a puterii sale in lupta impotriva

muncitorului revoltat3os.

Revolulia Si läränimea

itorilor. Mai ales, recomandä Kropotkin,

3oa 1d., p. 158.3os Id., P' 159.

in l793,ne spune Kropotkin, marile ora$e din Franla- a3

roscut o foamete ""

u f*t fataläRevoluliei' Täryn1i'.g {t1rati für oosesia dome*ilor senioriale, au refuzat sä-gi vindä gduf-ftTtiirnon"Oelipsitedevaloare'L-austocat'il1?t"pffi tu,un'"1

gt"ri u pregurilor sau a unei eventuale reveniri la moneda de

:ilffi ü"aimpoüivaacanagto.ri]o1*"t"1$-l:?t-111ti.?::;ä;:';;;;;;ilöa.i ""

trimifind comisari ai poporului

i;*;;" !äranilor, care sä le smulgä bunurile' aga cum a fäcut

285284

r03 La Science moderne et l'Anarchie, op. cit., p.74.

Convenfia, sau punind agenfii Ceka sä-i otligepe färani sä aprovi-zioneze oraqele, se poate evita foametea. in loo sä i se dea färanuluihirtie-monedä färä valoare sau,,bonuri de muncä.., ar irebui caindustria citadinä sä-i famizeze,in schimbul griului, produsele giuneltele de care el are nevoie, darpe care nu le poate cumpära dincauza prelului lor prea mare. Aceastä intoarcere la ffoCtr implicä,in mod evident, o transformare profundä a producfiei industriarc.Kropotkin nu neagä acest lucru, dar obstacölul nul se pare insur-montabil, cu condifla ca bunurile de consum de imediatä necesitatcsä aibä prioritatdoT. Este adevärat cä Kropotkin estimeazä cäagricultura are nevoie deproximitatea uzineiorpentru a prospera,cäci munca agricolä modemä nu se poate lipsi de maqinilg utifajelcSi mrjloacele de ffansport pe care industria i le pune la dispozilie.Anarhistul rus vede in asta o dovadä suplimentarä de interdependenpatuturorcelorcare muncesc. sä nuuitäm importanla pe care nofuneade inüajuüorare o are in moralä gi in sociologia sa.

intrajutorarea

in pofida ideü sale privind perpetua diviziune istoricä intre taditiaautoritarä $i tendinla libertari, Kropotkin nu a vnrt sä se limftßz;bconceplia darwinianä a luptei pentru supraviefuire qi, cu atit maipuf;n, la nofiunea marxistä de luptä de clasä. inf-adevär, pentru el,antagonismul nu reprezintä singurul moüor al evolufiei. Dimpotivä,acordä oimportan!ä esenfl alä cooperärü, devotamenhrlui, in=najuto-rärii. In fond gi la urma urmei, acestea constituie factori biologici,sociologici asemänätori cu egoismul sau agresivitatea. chiar dacänu sint singurii factori ai evolufiei, ei nujoacä un rol mai pulincapital in cadrul existenfei. Uitarea, cel pulinmomentanä, aegois-mului säu fundamental este ceea ce ä permite omului sä accäadäla forme superioare de via!ä. Nu existä societate, umanä sauanimalä, firä inftajutorare. Ea se aflä la originea tututor institufiilor.Kropotkin noteazä cä istori4

,äSa cum a fost ea scrisä pinä in prezent, n-u este, ca sä spunem

iaia, decit o descriere a cäilor qi mijloacelor. prin care teocra-

,tia.'outerea militarä gi, mai tirziu, plutocra{ia au fost inteme-

iuil, t,uUifire gi menl-inute. Luptele dintre aceste for{e diferite

,fit-"u"e esenga i*asi u istoriei' ln schimb, nofiunea de

iii"tuj"tot*e a iost läsätä deoparte' Este necesar :ä t: t*-t1;

::Ii.rä. i" "tr.ul

rind, rolul imens pe care acest factor l-a jucat: ' m

"notuliu lumii animale 9i in cea a societä{ilor umane3oE'

rDoar dupä aceea se vaputea evalua importanla lor- inorice

burghäa, prin solidaritatea ce o caracterizeazä"ainleles de

importanta intajutorärii.

Kropotkin Si rözboiul

in timpul Marelui Räzboi, Kropotkin a ales in mod deliberat

etu uffuifot impotriva Germaniei. Bakunin, sincer slavofil 9i

g"..uuq ptoclamase deja, in tim-qrl^cgnflictului franco-prusac

igZUt i37 t, cä victoria Prusiei giinftingerea Franfei va infrzia

o j"*etut" At secol progresul in Europa' in privinla atitu$ni. t lui'oiotkirr, opiniile sint impartite: govinism? trädare a idealului

nhist? Sä incercäm sä ii precizäm pozilia'

Cuzeceani inainte de räzboi, el se pronuntase deja in favoarea

rnlei: ,pace franla ar fi invadatä de anumite puteri militare' soria

ääiotiu t"uolutrionarilor nu ar fi sä-gi incnrciggze lra{ele 9i gJT"

: liberä invadalodui. Dimpotiva ar fi aceea de a incepe rerolulia

ialä gi de a apäxa teritoriul revoluliei, pelrtu a o continud@'

:;' Autarul Marü Ranlulü continuä:

Nu mä las cuprins de nici un sentimentalisminpriv-intaFranfei'

am fost conäamnat acolo la inchisoare 9i mä aflu incä sub

efectul unui decret de expulzare. t.'.1 Ei bine, dacä Franfa ar

fi invadatä de Germania, aq regreta un singur lucru' Anume

;;il;, la cei gaizeci de anircöu1i ai mei, nu aq avea probabil

306 La Conqudte du pain, op. cit., p. 107.3o7 Id., p. 107.

tot L'Entraidle, unfacteur de l'övolution, op' cit', pp' 209-210'

30e Kropotkin, Lei Temps nouveaux,2S octombrie 1905' op' cit'' p' 298'

286 287

forla de a lua in minä o armä, pentru a o apära. [...] Nu casoldat al burgheziei, bineinleles, ci ca soldat al revoluliei, inregimentele libere ale revolufionarilor, la fel ca acelea alegaribaldienilor qi franctirorilor de la 18713t0.

De ce aceastä preferinta? Franfa inseamnä 1789 9i I 797, 1 84tl

$i 1871, ,,in vreme ce Germania nu gi-a incheiat incäprocesul dc

abolire a regimului feudaf '3 I r.

in plus, Kropotkin a dat intotdeauna dovadä de ostilitate la adresa

socialigtilor germani, opunind preocupärilor lor electorale gi

afinitäf;lor lor pentu oenbalismul birocratic, spiritul federalist carc,

in viziunea lui, ii anima pe muncitorii din tarile latine. Ceea ce ilficea sä scrieinMemorü:

Atunci cind räzboiul de la 1870 se incheiase cu infringereatotalä a Franfei, cind insurecfia Comunei din Paris fusesezdrobitä qi legi draconice emise impotriva Asociatiei leinterziceau muncitorilor francezi sä adere la ea [...] germaniis-au sträduit sä modifice metoda gi scopul intregii migcärisocialiste. ,,Cucerirea puterii politice in cadrul Statelorexistente" a devenit cuvintul de ordine al grupului care gi-aluat numele de,,social-democrafie". Primele succese electoraleale acestui partid la alegerile pentru Reichstag au ficut sä se

nascä mari speranle [...] Idealul socialist al acestui partid 9i-apierdut treptat caracterul de migcare ce trebuia sä fiedeterminatä de masele organizate de muncitori; el avea invedere exploatarea industriei de cätre stat. Era vorba, de fapt,de un socialism de stat, adicä de capitalismul de stat3r2.

in cele din urmä, intreaga activitate a social-democrafieigermane a fost dominatä de consideralii electorale gi s-a ajunschiar la dispreluirea migcärii sindicale, la dezaprobarea grevelor

,,cu mai multä animozitate chiar decit presa capitalistä". Kropotkinmai noteazä cäorganizafia centralä a AIT era condusä de cätre

,doi germani, Engels gi Manr", asfel incit,,consiliul a devenit citadela

3to Id., 4 noiembrie 1905, op. cit., pp. 298-299.3" 1d., p. 300.3r2 Kropotkin, Autour d'une vie. Mömoires, p. 396.

tendinfe a social-democrafilor, in timp c9 -fgaeratiitg

latine se

itu" Ai".o".epfia lui Bakunin 9i a tovarägilor säi"313'

Pentru toate aceste motive, Kropotkin a devenit' in 1916'

ieatorul Manifestului celor $aisprezece (numit astfel dintr-o

infucit a; existat cincisp r"i"""semnäturi)' in acest text'

arii igi afirmau ata$amentul fata de cauza aliafilor' privifi ca

al rezistentei, in fala agresiunii imperialismului german'

, eliberare3ra...

...Noi, anarhi$tii; noi, antimilitarigtii; noi, du;manii räzboiului ;

noi, purti"uniinflacarali ai päcii qi fraternitä1ii intre popoare'

;.-am raliat rezistentei 9i nu am crezut cä trebuie sä ne sepa-

räm soarta de cea u ,".toL,i populafiei' ["] probabil gä'.in

;;d";r;.;"lor, nuuitäm cä siniem internationaligti' cä dorim

;it*;ü"*elor qi disparilia frontierelor' $i intrucit dorim

,""orr.iliär"a intre popbu.", inclusiv cu poporul german'

cred"m cä trebuie iä rezistäm in fa{a unui agresor care

i"pi"rirrta distrugerea tuturor speranfelor noastre de

Aceastä declaralie privitoare la conduita de adoptat in fala

o*i .arUoi ulrru ,ä ducä la declangarea migcärii anarhiste

ionale.Cuatitmaimult,cucit,cuunaninainte(la12,*#t 19 1 5), un alt manifest, 'Ilr ternalionala gi räzboiul' semnat

ieizecigi patru de anarhigti, printre care Emma Goldman 9i

ico Malatesta, marcase, di-fottiuä, un refuz categoric de a

r vreo difereqa moralä intre Statele aflate in räzboi li sulliniase

itatea preteniiilor de a determina responsabi.litalea uryi?.:11 i,iu ainr. nug*if. beligerante, negind in mod +solutposibilitat€a; air,itg. ftto. räzboale ofensive 9i räzboaie defensivdrs' Tutrror

care vorbeau despre apärarea civilizafiei, li se räspundea:

288289

Civil:zalia? Cine o reprezintä, agadar, in acest moment? Oare

stahrl german, cu fomridabilul säu militarism sau, atit de puter-

nic incit a sugrumat orice tendinfä de revolt2i? Sau statul rus,

pentu care cnutul, spinzurätoarea gi Siberia constituie singu-

rele mijloace de convingere? Ori statul francez, cu Biribi, cu

singeroasele cuceriri ale Tonkinului, Madagascarului 9iMarocului, cu recrutarea forfatä a tupelor de negri? Sau Fran{a,

care ä tine in inchisoare, de ani de zile, pe acei tovarägi ai noqtri

caxe nu au avut altä vinä decit aceea de a fi vorbit qi de a fi scris

impoüiva räzboiului? Sau poate Angli4 care exploateazä, desparte,

infometeazä pi oprimäpopulafiile de pe cuprinsul imensului säu

imperiu colonial? Nu. Nici unul dinte beligeranti nu are dreptul

de a se declara in stare de legitimä apärare3r6.

inräzboi, opinüle anumitoranarhigti au fos! de altfel, fluctuante,

ca de exemplu cele ale lui Jean Grave, semnatar al Manifestuluicelor $aßprezece, care scrisese, totu gi,in La Bataille syndicaliste

[Lupta sindicalä] din 16 decembrie 1914: ,,Gregealamultortovaräqiai nogtri, in ceea ce privegüe justificarea participärii lor la räzboi, a

fost aceea de a intrece mäsura gi de a veni sä ne vorbeascä despre

apärarea drepturilor noastre, despre libertatea noasträ, de acompara situatia actualä cu cea dela1792 gi de avorbi despre

suflul de libertate care a ridicat Europa impotriva Germaniei"3rT.

$i alli anarhigti aveau sä devinä patizani indirjiti ai Uniunü sfinte

franceze.,,La luptä, pentru libertatea universalä!", scria Charles

Malato, in acelaqi ziar, glorificindu-i pe soldalü armatelor aliate, insperanfa cä acegtia vor aduce libertatea ,Bopoarelor tteze... invirful baionetei lot''. La 8 august 1 9 I 4, Charles Albert ü indemnape muncitori säplece ,,färä amäräciune" gi,,färäreE.etß" laräzboi,cäci erau chemali sä lupte pentru apärarea pämintului francez 9i

pentru revolufie3l8. Greu sä rämii antimilitarist gi pacifist pe timpderäzboi!

3t6 lbid.3r? Citat de Maitron, op. cit., p. 10.3rt Cf. Maitron, op. cil., p. 12, nota 12.

290291

Kropotkin Si bolsevismul

inton in Rusia dupä prima revolulie din februarie I 9 1 7, Kropotkin

.rzä sä inte in guvämul ferenski, care il invitase la conferinla de la

r. $i-a dezvoltat atunci ideile in presa anarhistä 9i gi-a publicat

. in fierberea ideologicä a wemii, a creat o ligä fideralistä 9i

inflnit cu Makno. in acel moment, in 1arä se desfigurau mai multe

infe gi congrese anarhiste. Foarte curtnd, insä, activitatea

fiarilor a inceput sä nelinigteascä partidul bolgevic'

Dupä octombrie, Lenin ar fi vnrt säil vadäpe Kropotkin adefud la

iticä sa. Cei doi s-auinflnit, insä färärezulat. Kropotkin i-a timisisori critice lui Vladimir Ilici. Relalüle anarhigtilor cu nouaputere

:au sä se degradeze(atentat anarhist la Moscova in septembrie

19, lichidarä maknovigtilor de cäffe Armata Roqie in noiembrie

20j. Kropotkin, bolnav, se indepärteazä de viala activä, nu inainte

a scrie cä ,,Cevaimportant s-a petrecut in Rusia, ceva care v€

emna lncepuurt unor lucnri 9i mai importante, agoape pe{e 161t e3 le'

sä nu ne facem iluzii, totugi. El a fost unul dintre primii care au

, dovadä de neincredere fa!ä de noua putere 9i un fragment din

ima sa scrisoare cätre Lenin capätä astdzi un sens profetic:

situalia actualä va continua, insuqi cuvintul <<socialism> va

i un blestem, aga cum s-a intimplat in Franfa cu cel de

itate>, dupä40 de ani de iacobinism"32o.

definitiv, asa cumpare sä o demonstteze o lucrare apärutä

, Kropotkin a murit cu imensul regret de a fi väzut cum

ismul säu, comunismul anarhist,pentru care luptase toatä

se degradeazä in lara sa, devenind un comunism materialist

ae ilaepartat de idealul revolulionar 9i de gureroasele ut'opü

ce. Textul in care iqi exprimä punctul de vedere asupra

iei ruse gi asupra ffiumfului mamismului, comparind-o pe

curevoluliile din trecut, meritä sä fie citat:

. 3Ie Scrisoare din 2 I mai 19 17, op. cit, o, 32j. tu-el giBemei, Krop?tFlfaaea,

. ntt", in Cäiff oBemeri,Euits"ir'oit, pu.it, BO. duMonde libertairy,lltt'V'Jl,.Z'-----i;-ftrisoare publicatä in 1930 de Bontch Bruevici, inZvegda (Steaua) din

Leningrad. Vezi nota 27 , p. 339 de Zemliak, in Kropotkin, CEuvres'

in ciuda minunatelor acte de sacrificiu ale revolufionarilorrugi, indeplinite in perioada pregätitoare, in ciuda inaltului ideal

social ce i-a animat, vedem impunindu-se o doctrinä care, indecursul ultimilor ani, a intrat putin cite pufin in intreaga noastäviafä: doctrina materialismului economic. Aceastä doctrinä nueste inleleasä in sensul pe care i-l däduserä in Franla organiza-

tiile blanquiste, cind igi luau numele de organizalii,,comuniste-materialiste ". Prin comunism, nu se inlelegea modul de

organizare al comunitätilor monastice, cel al iezuililor para-guayeni sau al coloniilor de sclavi, ci un comunism de facto,care sä le ofere tuturor nu doar bunästarea, ci gi independen{amoralä... Acest lucru a fost considerat utopic Ai inlocuit cuideea revoluliei sociale, in,teleasä ca dezlänfuire a pasiunilorindividuale ale supraoamenilor, adepfi ai lui Stirner sauNietzsche. Diferenfa dintre revolulia rusä gi cele care auprecedat-o constä tocmai in aceastä absenfä a unui ideal maielevat gi mai entuziast. Rämine un singur lucru, o singuräsperan{ä de viafä, aceea cä revolufia sä fi luat acest caracterdoar ca unnare a influenfei nefaste a ultimilor ani de absolu-tism gi cä mentalitatea sänätoasä a poporului rus sä igi reintrein drepturi, eliberindu-se astfel de räul ce amenintä sä lase

färä puteri revolulia insägi, sterilizind-o32r.

Dupä trei sferturi de secol de centralism birocratic, recentelcevenimente survenite in Est gi präbugirea fostei Uniuni Sovieticcvor fi dat in cele din urmä dreptate (pentru cit timp?) bätrinuluianarhist, care scria in1920, in a sa Scrisoare cätre muncitoriioccidentali: ,,Viitorul a ceea ce a fost Imperiul rus va evolua indirecliaunei federatü de unitäli independslls'(3zz. Sä fie oare BorisEllin un cititor al lui Kropotkin?

32' P. Kropotkin, Idöal et rövolution. Text scris in l9l 8 9i publicat dupämoartea sa in Byloe (1922, fascicolul XVII). Citat in F. Venturi, ZesIntellectuels, le peuple et la rävolution. Histoire du populisme russe au XIXsiäcle, ttadtcere francezä de Viviana Päques, Paris, Gallimard, 1972 (2 vol.),vol. II, p.791, nota l.

322 Aw ouvriers occidentaux. Groupe de propagande par l'6crit,1920,nr.1, Kropotkin, CEuvres, p.3M.

292

X

Propagandä anarhistä 9i revolufieErrico Malatesta (1853-L932)

TTNARA ITALIE

,Unitatea

Errico Malatesta s-a näscut la 14 decembrie 1853, la Santa

ia Capua Vetere, in apropiere de Napoli, int-o familie aparginind

i miilocii. in acea epocä, Napoli era capitalaregatuluimuOoua Sicitii, sub domnia suveranului Ferdinand al ll-lea' In

de lupte pentru unitatea Italiei, Garibaldi a purtat bätälia

iva armatelor Bourbonilorirn apropiere de Santa Maria' Dupä

itulareadelaGaete(13februarie1861)gifugaluiFranciscal,a^ care ä succeda tatälui säu Ferdinand primul parlament ialian'

it la Torino, la 14 martie 1861, urma sä voteze constitulia

rtului Italiei. Victor Emmanuel al Il-lea, regele Sardiniei, a

iäi, ,orounu Italiei. Venelia a rämas in mänile Austriei pinä in

, iar Roma pontificalä nu avea sä fie integratä in noul stat

ftin 1870.

in timp ce trupele garibaldiene jucau un important rol militar'

rl dintre principalii artizani politici ai unitä1ii italiene fusese

zzini (1 8b5 -I87 z),fondatorul migcärii patriotice La Giovane

lia liinara Italie], mi$care cate a exercitat o puternicä

nuenp asupra tineiilor. Totuqi programul social al marelui

rtriot se rcztsmäla formula: ,,Dumnezeu 9i poporul"' in plus'

trucit condamnase formal comuna din Paris, Mazzini s-a

293

indepärtat in curind de noua generalie revolufion arä323. in 1868,Mazzini se opusese inträrii lui Malatesta,incä adolescent gi

suspect de socialism, in Alianfa universalä republicanä32a.

inc eputu I anar his mu lui ita li an

O datäreafizatäuniate4 aspirafü noi incepeau sä se manifeste inItalia. Spre deosebire deMazzrni,pentru care chestiunile politicedegineau intäetatea in raport cu solu,tiile sociale, un anume CarloPisacang influenlatde ideile proudhoniene, üasase dejajaloanele unuisocialism de nuan!ä libertarä, cu mul,ti ani inainte de declarareaindependenfei peninsulei. El avea in vedere o organizare soc ialälrnzzrIäpe libera asociere, pe care o considera drept,yütorul apropiat al Italieigi poate al Europei"325. Din päcate, Pisacane a murit in 1 857, in cursulunei tentative de instrecf;e pentru eliberarea zudului Italiei.

incepind cu anul I 865, data stabilirii lui Bakunin la Napoli, ci,tivadintre cei care luaserä parte la luptele pentru unitate s-au regrupat.Asociafla Dreptate gi Libertate, creatä in I 867, a räspindit in rindwilemuncitorilor ideile libertare gi intemafionaliste, precum gi pe celealeluiBakunin

in 1869, an al infiingärii unei seclii italiene a AIT, Malatestas-a inscris la Facultatea de Medicinä din Napoli. Entuziasmat de

323 Este ceea ce a subliniat Maurice Columbo: ,,Comuna din Paris permitetineretului democratic sä constate pozilia lui Mazzini fa1ä de acest eveniment.El vedea, intr-adevär, in Comunä, o rätäcire a democrapiei, coruptä de federalism,materialism gi socialism: trei idei primejdioase gi funeste, cärora le opuneaconcepfia teologicä in religie, unitarä ln politicä 9i mutualistä in economie. LäsaliFranla Si doctrinele eifolse, declara el inainte de a supralicita prin absurdul,retrogradul Si imoralul - din punct de vedere politic - concept de republicägdsit la Paris. Presa conservatoare a fäcut elogiul luärilor de pozitie ale luiMazzini gi a reprodus pe larg articolele sale. Cu aceastä condamnare a Comunei,Mazzini a väzlttt cum tinerefea radicalä ii intoarce spatele pentru a adoptaanarhismul sub influenla lui Bakunin." Maurice Columbo, La PremiöreInternationale en ltalie (in ltinöraire,w.5/6, iunie 1989, p. l0)

32a ltinöraire, w. 5/6, p.74.32s Op. cit.,p.9.

294

muna din Paris, el a aderat imediat dupä aceea la Intema$onalä'

iiit, err a fost reprimatä de putere. S-a reconstituit apoi in

clÄdestin in Italä, sub numele de Federatia Muncitoreascä

rlitanä. Malatesta a devenit secretarul acestei organizafii 9i'fnsercinat chiar sä-i redacteze programul. inrucit activitatea

nliticäil fäcuse indezirabil launiversitate, 9!a abandonat strdüle

incepindu-gi lunga carierä de militant anarhist aläturi

Mihail Bakunin 9i Carlo Cafiero'

Tbnt ativ e ins ure c{ional e

repartizali mai ales in regiunile agricole'

La conferinla nalionalä de la Rimini (4-6 august 1872)' reuniu-

;.qüf- ioiiene ale AIT s-a bucurat.de particip,area tui !ane13,

il;i;*";i a mi anatea costa (care mai tirziu vatrece la

mentarismj. S-a decis ruptura de consiliul general al Intgma-

i gi separarea de autoritari. Riposta lui Engels nu s-a läsat

,ti. Sut pretextul cä doar sectia din Neapole intrunea

üiii; ;. ud"r-. la lnternalionalä, el a declarat' in numele

,ii.rLri gerreral, cänu existänici ofederalit tPlyl lA l' ,

Cutoate-acestea,lacongresulantiautoritardelaSaint-lmierptembrie t8Zz),Costa, Malatesta 9i Balnrnin vor face parte din

ieatia italianä. Se gtie cä anarhismul a cäpätat contur in urma

ilor acestui congres. Pomind de aici, federalia italianä avea

de aincercarealizarearevolufiei socialepe cale insuresonala

modelul Comurnei din Patis, in pofida terbilului eqec din mai'7 1'

1873 si 1 877, inmaimulte regiuni ale Italiei aveau säizbucneascäIJ $l Iö / /r llllllturlrLrrut lstsrllu qe ^4vr

erwsv

ii. in cursul acestei perioade de activism intens, au apänrt o

oie L puUticalü revolulionard26. in 1873, libedarü italieni au

,tnevoili sä'inne inclandesiinitate, pentru a scäpade represiune'

u"tu auta f.A.@iu italianä a AIT numära peste 26000 de aderenS'

'76ffiogano), 1/ Risveglio (Siena)' Il Miserabile (Parma)' La

,et"t*t (Citi" irli, n'p*"- @alermo;, L'Ayenle sociale (Piacenza)' La

iül"irrät1,fi cüzetino rosa (Roma)' cf' Columbo' op' cit''p' 13'

29s

Pentru noaptea de 8 spre 9 august 1874, fusese preväzutä oridicare la luptä in Romagna, in Toscana, in Campania, ca gi inCalabria gi Sicilia32?. insä poligia fusese ingtiinlatä de pregätireaacestei migcäri, astfel cä le-a luat-o inainte, operind numeroascarestäri. Afacerea a fost sugrumatä in fagä. Dupä egecul acesteitentative de insurecfie, s-a pus problema revenirii la metodele legalcale propagandei gi acliunii sindicale. Totqi, ideea unei ridicäri popr-lare la luptä nu a fost abandonatä. Malatesta considerä, intr-adevärcä Internalionala nu putea sä nu se solidaÄzeze cu cei care s0

revoltau, rolul säu fiind acelade a fi in frunüea acflunilor subversivcpopulare, ba chiar de a le provoca. Atunci a avut loc escapadanebuneascä a ,,Bandei din Matese".

Munlii Matese au fost alegi ca teatru de operaliune al uneiambuscade spectaculoase. Malatesta, Cafiero gi Ceccarelli auparticipat la o expedilie al cärei scop era mai ales acela de a goca

opinia publicä. Puterea, la curent cu proiectul, a trimis inzonäcarabinierii. ,,Insurgenfii" au reugit sä proclame anarhia in citevasate de munte, inffe Campobasso qi Benevento, abolindproprietateaprivatä gi taxele qi incendiind citeva arhive. Nu au putut sä facämai mult. Ceccarelli povestegte:

Fiind partizani ai propagandei gi convingi cä revolutia trebuieprovocatä, am trecut la acte de provocare [...] Obiectivulnostru nu putea fi un orag; trebuia sä incercäm sä mergem la!arä, propoväduind räzboiul, insistind asupra brigandajuluisocial, ocupind micile localitä1i gi sävirgind toate actele revo-lulionare posibile, pentru a merge acolo unde prezenta noasträera cerutä cu cea mai mare insisten!ä [...] Am declanqat migca-rea in grabä, mai pufini cu o treime fa!ä de efectivele preväzute.Färä hartä, sträini de regiune (1äranii nu putuserä sä ni se

aläture), färä sä cunoagtem locurile, vorbind tofi un dialectaproape necunoscut in regiunea Matese gi neinlelegindu-l pecel local, intr-un anotimp in care muntele se aräta ostil, bandanoasträ era condamnatä din capul locului [...] A ne fi impräqtiat

296

327 lbid.

297

nu ne-ar fi scutit de arestare 9i singurii care s-au salvat au fost

Cafiero, Malatesta gi cu mine; eram singurii care vorbeam

Jiuf""t"f napolitan gi, in pl.r.' ".r,toqt"u-

ä*murile' insä asta

ar fi semänät prea mult cu vechiul scenariu al ,'gefilor" care

iqi uUu"öo"" a)äpartizanli la greu. Aqa cäa am rämas' La pulin

timp, t-p"le au sosit 9i ne-au arestat' Astfel, banda din Matese

" iäi i*i".ä, nu de soldafi, ci de foame' ploaie qi zäpadä'

dupä ce rezistase timp de cinci, gase zile328 '

in ciuda ruginosului eqec al expediliei din Matese, afacerea a

rt üotugi un mare räsunet la public (era, de altfel, efectul scontat).

rf inculpalilor din 1878, apära1i cu brio de cätre avocatul

Saverio lrrierlino, s-a incheiat cu achitarea acestora' Lucrul

mai important, progtamul lnternalionalei aputut sä fie expus

larg in timpul audierilor.

Orlicum ar fi, afacerea Matese a incheiatperioada tentativelor

;ionale improvizate, sporadice qi dezordonate' in Italia'

ii u.r"u,r rä udopte in curind o nouä strategie revoMonarä'

NOIPERSPECTTVE

Propagandistul

Malatesta inlelesese acum cä acliunea revolulionarä avea

absolutä nevoie sa patrunda in conqtiinla popularä 9i cä' in aceastä

frirrittp, exemplul individual nu putea avea decit un efect exfrem

ne Umitat. Se impunea, agadar, necesitatea unui demers de propa-

i*Oa ideologic'ä. Dezbärindu-se de ,,romantism", Malatesta a

itraUatot n.obosit Italia gi !ärile sträine, ducind vestea cea bunä in

Iumea ittreagä, participind uneori la revolte 9i lctiuni re-v9l.ufio1ar^e

il;;. il itttifii- u Alexandria, la Beirut 9i la Smima' Mai apoi' in

Romänia. La Geneva, l-a cunoscut pe Kropotkin' Apoi a venit

328 Piero Cesare Ceccarelli, scrisoare din martie 1881 cätre Amilcare C-tPthii'', citat de M. Columbo, op' Ltt., p' 14, dupä Nicolas Terracciano' Il moto

internationalista sul Maise dei ftZZ,Neapote, Centro Studi Libertari' 1978'

rindul Belgiei. A asistat la Londra, in I 88 l, la Congresul socialistintemalional. Anul urmätor, s-a inüors in Egip! unde a luat parte lalupta egiptenilor impotriva Angliei. S-a intors in Italia in 1 883 gi a

infiinlat un ziar la Florenfa: La Question sociale [Problemasocialä]. Grafie competentelor sale medicale de fost student lamedicinä, s-a ingrijit de bolnavi in timpul epidemiei de holerä de laNapoli din I 884, inaint€ de a pleca din nou la Londra. Anul urmäüor,a plecat in Argentina. La Buenos Aires, a pus pe picioare un atelicrde mecanicä, aläturi de Agenore Natta, cel de la care inväfascmeserie la Florenfa, in 1874. Apoi, impreunä cu cifiva insogitori,Malatesta a devenit cäutätor de aur in regiwrea stimtorii Magellan,sperind sä obfinä astfel mijloace financiare in vederea continuäriicu succes a propagandei anarhiste. in I 889, il gäsim din nou laLondra, unde l-a intilnit pe Max Nettlau, care urma sä ä devinäbiognf. Trecindpe laNisa la inüoarcerea sa din Argentina, infüntascin acest orag ziarul L'Associazione [Asocierea], in care igi defineaastfel programul anarhist:

Propaganda scrisä, vorbitä Si prin fapte impotriva proprietä{ii,a guvernelor 9i a religiilor; suscitarea spiritului de revoltä insinul maselor; combaterea parlamentarismului... folosireatuturor ocaziilor, a tuturor evenimentelor economice, politice,judiciare, pentru ca poporul sä intre in posesia bunurilor32e...

in cursul anilor urmätori, Malatesta a cälätoritprin Spani4 undea tinut conferinte. Dezordinea, violurlele gi atentatele se inmu$eauin Italia. Revolte in Sicilia, insurecfie la Lunigiana. Represiunea däreplica. Pregedintele Consiliului de Minigti al guvemului italian,Francesco Crispi, sc[pat teafir dint-o tentativä de asasina! la 16iunie 1 894, scria int-un discurs pronunfat üei luni mai frziu: ,,Dincele mai intunecate colluri ale pämintului a iegit o sectä infamäcare are scris pe drapelul säu deviza Fdrä Dumnezeu Si Järästäpin. Sä ne unim pentru a combate acest monstru, scriind pestindardul nostu: Cu Dumnezeu, cu Regele, pentru pat'ie1"330 La

32e Citat de Michöle Martini, Itinöraire, nr. 5/6, p. 16.330 Op. cit., p.77.

brie 1894, toate asociafiile muncitoregti, socialiste 9i

aveau sä limiteze dreptul de reuniune 9i de asociere, ca

presei. in caz de grevä, serviciile publice puteau fi

r 1899 9i 1900, Malatesta a fost in Statele Unite 9i in Cuba.

acolo mai multe conferinfe. Dupä 1900, timp de fieizeci de

rarhistul ialian iqi intensifi cä activitatea: participä la congrese,

tämina rogie de la Ancona 9i la citeva gleve cu ocupare de

in I920;de asemenea, este directorul cotidianului anarhist

umanitate,al cärui prim numär dateaz ä dn 26-27 februane

. Dupä instaurarea fascismului in Italia, Malatesta igi petrece

ü ani din viafä la Roma, atent supravegheat de polif,e. A murit

iulie I932,1a virsta de 7 9 de ani.

Int ernalionali s mul lui M al at e s t a

'i solid-itut"a färä frontiere a tuturor muncitorilor, in opozilie cu

pnatjomladefacro a capitaligtilor (astäzi s-ar vorbi de ,'rnultina-a constiiurtunul dinte idealurile majore ale proletariatului

ste au fost dizolvate de cätre guvern, decizie care completa

antianarhiste promulgate la l9 iulie. in I 899, trei decrete

iz.at (Proletari din toate !ärile, unili-vö). Malatesta a trgbgit

explice pozigiafa!ä de problema intema,tionalismului 9i a

i. El considerä cä singura modaliate prin care muncitorü

ea ajunge sä se sustagä autoritä1ii 9i partidelor burgheze dinlor ar fi1ceea de a incerca sä stabileascä relafii cu tovarä5ii

din celelalte !äri. Penfu el, Internalionala este cea care le dä

)r care, conform expresiei lui Auguste Comte, ,,igi intind tabära

nafiune", celor färä de patrie trüucit nu li s-a permis niciodatä

iuna, congünta apartenenlei la o clasä" unprogram 9i o politicär. Aceasta este toatä averea muncitorilor.

-o scrisoare cätre Max Nettlau, Malatesta, vorbind despre

lui personalä, recunoapte cä a fostmazzinian in tinerete,

33r Cf. Malatesta, La Premiöre Internationale (Le Röveil, Geneva, nr' 599,

octombrie 1922).

298

deci republican gi patriot. Ne amintim cä el ceruse sä intre inorganizaliamazzinianä(l'AlleanzaRepubblicanaUniversalc[Alianfa Republicanä Universalä]), dar, cum cererea ä fusescrespinsä, s-a indreptat cätre bakunieni. El ii oferä aceluiagi MaxNettlau precizäri importante asupra acestui subiect:

Cred cä vä ingelati, gindind cä noi rämineam, in esenJä, ,,italieniin sensul lui Mazzini" gi cä ruptura preconizatä de Bakunin nedispläcea. Cred cä,,antipatriotismul", sentimentul internalio-nalist a fost intotdeauna o caracteristicä foarte evidentä a

tuturor internafionaligtilor italieni, ca gi a celor spanioli [...]Ceea ce nu ne impiedicä sä recunoagtem meritele gi nobileleintenlii ale martirilor risotgimento-ului italian, ca qi pe cele ale

luptätorilor pentru libertate din orice 1arä332.

Internalionalismul rcprezintä, agadar, färä indoialä, ocaracteristicä esenlialä a atitudinii libertare. De asemenea, anarhigtiiauincercat säintre in lnternaf,onalaa II-a" infüntatä de cäfe social-

{emocrafi gi de cätre socialiqtii parlamentari, la Paris, in 1889,Insä vor fi indepärüali gi chiar exclugi de la congresele urmätoarc(Bruxelles, Zünchgi Londra). Primul congres anarhist a avut locabiainf.e 25 gi 3 1 august 1907, la Amsterdam, la inifiativa Federa-

liei comunigtilor libertari din Olanda. Malatesta, participant lacongres, a relatat acest eveniment intr-o serie de articole dinTimpuri nof33. Printre acestea, gäsim remarci interesante asupraproblemei atit de controversate a organizää anarhiste, in care elwea sä demonstreze nulitatea opoziliei clasice dintre individua-ligti gi societari, nof,uni pe care le considerä cit se poate de relative.El insistä" dimpotrivä, asupra solidaritäfii reale dintre tofi anarhi$tii.De fapt orice orgarizue libertarä vizeazä eliberarea individului; inacelagi timp, nu vom intilni nicäieri un individualist atit de radical,incit sänurecunoascä, inff-un fel sau altul, necesiüateaunei minimeorganizäri. in spatele acestor concepte considerate a fi

332 Malatesta, Scrisoare cätre Max Nettlau, 14 noeimbrie 1928, citat deHeiner Becker Qtinöraire, m. 5 I 6, p. 24)

3r3 Malatesta, Temps nouveaux, anul 13, nr. 2l-23,21septembrie-5 octombrie1907. Cf. H. Becker, op. cit., p. 31, nota 21.

300

ü. Malatestanuvede decito simpla gilceavä de cuvinte'

üeuo"uriasä revenim asupra acestui punct de vedere'

tt t Vf"t"t"sta, cadrul na,tional este prea süfmt pentru lupQ

;;;"""i"ti, .ä"i .l incearcä sentimentul profund al unei

ri itt-i"t u proletariatului, ridicind migcarea muncitoreascä

iunileuniversalului:

+rTotu$i lupta dusä de proletariatul erijatin clasä uriversalä trebuie

illt. O"*e"lrgeascä treptat , zi de zi,pe teren regional 9i national'

O datä cu Intemafionala, spune el, a inceput o erä nouä' Aceasta

a fost infiinlatä ta inigiativä citorva oameni care, la acea vreme'

ü:äA;; ;A;ue1ut'r sens al problemei ::"iil!l,Pi:::T t, ;ä;;iü; ;; u-i t"tttugt pe muncitori direcliei impuse'de

-^:r;^i^ L,,--L--a t,r,,--^iÄtii cnre firseserä intotdeauna o;,buttia.t. burgheze. Muncitorii, care fuseserä intotdeauna o

iiortä materiälä in serviciul altor oameni, bine ;1u r1'l

. iiäifi"""fi, au aparut atuncica factorul principal d tt"-ryiiä;f iüütä-päil propria lor emancipäre, ei gtiau cä luptä

ipä- tin"le ^tuturo?, pentru progr^esul omenirii, pentru

'iote-ei"reu unei civilizatii superioare33a'

imentele de la Ancona gi, mai tirziu, declanqarea grevelor cu

locurilor de muncä din 1920, la care Malatesta a luat

au ilustrat perfect aceastä situalie.

1914: säptämina roSie de la Ancona

rr+ 1v1"1uLr1u, 1a Premüre Intetnationale,citat de H' Becker' op' cit''p'23'335 Vezi Israel Renov, La Semaine rouge (Itinöraire,m' 516'p' 34)'

301

- De la sfirgitul anului l 9 r 3, Ancona incepuse sä fie teatrur unciefervescenle politice intense. uniunea Sindicarä r,"ri"ie iüirl,

fe.tryniragie revolufionarä, igi linuse aici congresul, in luna decem-

Dne. m tuna mai a anului I 9 I 4, tot la Anconu ä*res" Ioc congresu IPartidului Sociarist Italian, congres la care un anume Benit.Mussolini luase cwintur cu vehemä4ä. un alt congrer, ."i uip*r-dului Republican, lacare Maratesta ii ciliva dinäe ;pi"pi"rr*l rfuseseräinvitali,sedesfäguraseinacelaiiorag. r r -''-- -r

^ Punctul de plecare al migcärii revolulionare de la Ancona afost campania dusä pentru eiiberar"a a Ooi *urfriiti "näääi*rani in inchisoare. inr-o,cazarmä rtin Bologn4 unul dinte ei, Ä"g"ru,Masetti, tinär soldat, Ia auzul strigätuI;;e,,Träiascä unu.fr-iuf ;

träsese un foc de armä, ränind un äoroner care tocmai igi incuraj,trupele gata de precare in Libia. pentru a evita un pro."r, rur*.i,ifusese inüernat int-un spital psihiatric. t u z iuoi", porrri" i.r"rriJ.,fucul asupra manifestanp'or, omorind trei persoane; incidentur adeclangat o veritabilä insurecfie in oraq, iar ln tvtarctr"; ii;;;;au izbucnit greve. La 9 iunie, s_a däcis A..f**"u u;;ä;;generale in toatä Italia. Mai murte orage mari au u.;rrnr io-ünii.populaliei, iar guvernul a fost luat prin surprindere de valulinsurec{ional care se generarizase in pra. iö^ü*ilffiä:::':l*l"jli!*ltl simoderali, miw*"" st--u pi;;öili;;pupn cun amproare gi, la 14 iunie, totul reintase in normar. D'päunultimarticol apärut in Volontä,la 20 iunie, in care i$i 6;i;increderea in viitorul revoruliei, Malatesta reuqegte sä päräseascäItalia, intorcindu-se in exilul säu londonez.

I 920 : Revolulia ratatä336

. tn I 9 14, lupta dusä de anarhi$ti impotiva räzboiului gi voinlalor räspicatä de a transforma conflict'r Äilitar in luptä revorutionaräde.eliberare a popoarelor ü menise repreriliir;Gi, r;;üd;exilafi, refractari sau dezertori, anaÄigtii italieni

", i'"rrZ."r"di,

336 Titlul lucrärii lui Armando Borghi, La rivoluzione mancata,Milano,Edizioni Azione Comune, 1964.

302

mai mulli ani, de pe scenapoliticä. O datärestabilitäpaceamigcarea libertarä gi-a revenit putin cite putin. in euforia

icä, anarhigtii au beneficiat chiar, pentru un timp, de orelativä, atit din partea autoritä1ii, cit $i din partea celor-

formafiuni de stinga. intre 12 qi 14 aprilie I 9 I 9, a awt loc laprimul congres anarhist de dupä räzboi. El a permis

ituirea Uniunii Anarhiste Italiene (UAI), fiind luatä gi deciziaa se infiinfa cit mai curind un organ de presä al acesteia. in

scop, s-a deschis o subscriplie publicä. Zece luni mai tirziu,Novaera,in sfirgit, pe tarabe.

Aflat la Londra Malatesta a reugitcu mari dificultä1i sä-gi ob.tinägi s-a intors in Itali4 gata sä reia lupta. La 66 de ani, nu igi

deloc combativitatea gi ä musta adesea pe prietenü säi cäil ridicäin slävi, amintindu-i cam des de vfista sainaintatä.

Umanitä Nova a ajuns in curind sä facä legea in presa dedacä ne putem exprima astfel. Filippo Turati, un socialist

frcea urmätoarea remarcä in privinta cotidianului anarhist:

Clasa muncitoare trece acum prin ,,Eei ceasuri rele " de conta-giune anarhistä. Acum, cindAvanti lziarul Partidului Socialist]este cvasiboicotat, muncitorii numai citesc decit UmanitäNova,care a depäqit tirajul de 100.000 de exemplare. Obiqnui{ii bwseifo4elor de muncä gi pasagerii matinali ai tramvaielor constituiedovada acestui fapt, cäci aproape cä nu mai poli intilni un muncitorcare sä nu aibä h mäni Umanitä Nova.337

Ia 29 februmie l92},Malatesta organizr.azä.un miting la Milano,ocazia cänria o confiruntare cu carabinierii duce la moartea unui

de räzboi gi a unui vaünan de üamvai. in semn de protes! s-a

is declangarea unei greve generale pentru data de I manie. inzi a fost lansatä ideea ocupärii uzinelor, considerindu-se cägrevä generalä nu ar fi fost eficientä. Malatesta gi anarhigtii,

Armando Boghi gi sindicaliqtii revolulionari ai USI devin in curindpartizanii cei mai infläcärali ai acestei metode. inn-un articol din

337 F. Turati, Scrisoare cätre A. Kuliscoff, datatä Milano, 16 august 1920.

303

Unanitä Nova, Malatesta subliniazä cä grevele de protest deveniscrilpe termen lung arme mai degrabä inofensive, care nu mai impresionaupe nimeni, nici pe autorü lor, nici pe cei vizafl. Pilnä inr-acolo, incit enr

suficient ca polilia sä fie atit de abilä ca sä evite provocärile, penffu ca

greva sä semene mai degrabä cu o serbare cimpeneascä. Dcasemenea, era timpul sä se foloseascä alte mijloace de luptä decitgreva ptr gi simplu, iar luarea in stäpinire a uzinelor ä pärea o meüodti

revolu$onarädevütor,,pentucä eacorespunde scopului final al mi$cfuiimuncitoregti gi constituie un bun exerciliu in vederea exproprieriigenerale gi definitive"338.

La congresul de la Bologna, al doilea congres nafional al UAI(14 iulie 1920), chestiunea ocupärii uzinelor a ficut obiectul unuiraport al anarhistului torinez Maurizio Garino. Acest text estcinteresant pentru cä marcheazä in mod limpede distanfa ce separäconsiliile de uzind, forme de organizare a muncitorilor caproducätori , de soviete, instanfe cu finalitate politicä.

S-a frcut confuzia, se spune in raport, intre consiliul de uzinägi soviet. Este util sä se repete cä, in timp ce primul ii includepe toli producätorii din cadrul unui loc de muncä, in scopuladministrärii in comun a mijloacelor de produclie, al doileaconstituie organul politic prin care comunigtii autoritari infelegsä-gi exercite puterea33e.

Migcarea de ocupare a uzinelor frebuia sä ince apäla3l august1920 gi sä se dezvolte in intreaga Italie la inceputul lunii septem-brie. Malatesta a participat activ la intrunirile finute in infeprinderileocupate. in octombrie, dupäuna dintre aceste intruniri, incheiatäcu o confruntare singeroasä intre manifestanli qi polilie, Malatestagi colaboratorii säi de la Umanitä Nova sint intemnilafi. in martieI 92 I, Malate sta g i B orghi au fo st achitafi. Revo lu lia r atatä av ea

338 Umanitä Nova, 17 martie 1920.33e Raport privitor la consiliile din uzine gi intreprinderi, prezentat de Maurizio

Garino la Congresul Uniunii Anarhiste Italiene de la Bologna (14 iulie 1920),publicatä in Umanitd Nova din I iulie 1920. Reprodus inltinöraire,nr.516.

304

fie urmatä de ascensiunea fascismului. Dupä explozia bombei

la teatrul Diana din Milano , delaz3 martie I92l , atsrfiatanarhist

a fäcut numeroase victime in r{ndurile publicului, act orbesc

terorism pe care Malatesta l-a dezaprobat formal3ao' gnrpuri

ciste au divastat sediul Umanitä Nova- Citevasäptämini mai

ziu, la Pisa, tip ografia L' Awenire Anarchico lYritorulanarhist]avut aceeagi soartä. Dupä marqul asupra Romei, din luna

a anului 1 922, fascismul se instaleazä la putere . Malatesta

arestat. Umanitd Nova disPare.

Sub ochiulfascistilor

in anii tglg-I920, in Italia, dezordinea atinsese apogeul'

-tärile dinte manifestanli gi forlele de ordine din decursul

ei perioade au costat viala a patru sute gaizeci de persoanq4t.

dupä egecul grevelor gi al ocupärü uzinelor, in interiorul forJelor

stinga italieneauinceput sä se manifeste neinfelegeri. Politica

sä de guvernul bolgevic (reprimarea revoltei de la Cronstadt,

gätiräa NEP-ului, deciziile celui de-al treilea Congres al

irnationalei) urma sä semene discordia in rindurile migcäriiterna|onalel) ulma sa semene olscorora ln fuluuluc rlulu4ruuncitoregti, avind ca efect refluxul revoluliei mondiale 9i

stabilizarea capitalismului.Dupä instaurarea dictaturii mussoliniene, Malatestz a tefiszat

päriseascä Italia, unde se väzu condamnat in mod evident la

r gi inactivitate, degi participa la proiec tul Estudios s ocialesr ! : F-1-l-,-:4l ^^-l--^^^ l^

isociale] pe care prietenul säu Luigi Fabbri il conducea la

video, pröc,rm gi lainfiinJareaPensiero e Volontd [Gind 9i

in!ä], ziar clandestin, sau la publicalii din snäinätate precum Le

viii(Desteptareal din G.n&u. inr-o scrisoare cätre S6bastien

aure, igi descria astfel viala de semiprizonier pe care o ducea:

Mi se supravegheazägi cele mai neinsemnate migcäri, infor-

matorii nu mä scapä din ochi nici o clipä, corespondenfa imi

3ao 1n(JmanitdNova din l8 decembrie 1921.tt öuÄirfo sJmei, Le Fascisme, les masses, tes chefs, avanseazä-numärul

320 de mor{i din rindul manifestanfilor, fafä de 140 din forfele de ordine

(Ecrits choisis, p. 89).

este filtratä; dacä primesc o vizitä, dacä pe stradä cineva mäsalutä sau imi vorbegte,urmeazänumaidecit o anchetä qi unraport al poliliei, compromitind uneori persoanele cu care mäaflu in relalii. Este o situalie intolerabilä gi sufär cumplit dincauza asta [...] $i totugi, nu vreau sä päräsesc Roma, Mussolininu e nemuritor; regimul abominabil pe care dictatura fascistäl-a impus Italiei nu se poate prelungi la nesfirqit; va veni - incurind, poate - ziua in care acest odios regim se va präbugi.Ei bine! Atunci vreau sä fiu acolo3a2.

PROBLEME TEORETICE $I PRACTICE

Organizarea

Malatesta, teoretician gi deopotrivä om de acfiune, a reflectatasupra problemei organizärli, aceastä piaträ de incercare a anar-hismului. Recunoscind cä aceia care se dau drept anarhigti sc

irnpart, de obicei, in pmtizailgi adversari ai organizärii gi nu pretimlcitugi de pulin cä aduc o solulie definitivä acestei vechi gi delicatcprobleme, el a rrmt, in primul rind, sä aprofi.urdeze ideea de organi-zare, pentru a inlesni mai buna ei infelegere.

Mai intä, o certitudine: omul este prin natura sa o fiin!ä socialä,incapabilä sä subziste in mod izolat. A träi inseamnä, aqadar, a sc

organiza, fie in mod liber, in deplin acord cu semenii, fie in modpasiv gi sub constringere, suportind o ordine creatä gi impusä dcalgi indivizi sau grupuri de indivizi, constituili in clasa dominantäpentru a exploata masele. Plecind de aici, anarhigtii individualigti,refractari la orice formä de organizare, nu au refinut decit a douaposibilitate: organizarea impusä. int-un cuvtng au confrndat organi-zarea cu autoritatea. Oq in realitate, o colectivitate organizatä,färä autoritatea implicitä gi färä coercigie, este cit se poate dcverosimilä. Se intimpla, probabil, adesea cao organizagie colectiväliberä sä genereze puterea gefilor säi, insä Malatesta consideräcä, atunci cind anarhigtii se dovedesc incapabili sä se grupeze gi sä

306

ra2 S6bastien Fave, L'Adieu d'un compagnon,in ltinöraire, nr. 5/6, p. 8.

307

gä sä se inleleagä intre ei färä intervenfia unei autoritäli

iiour", inseamnä cä ei nu sint incä suficient de"' anarhigti'

e de a avea pretenlia cä instaureazä anarhismul in lume' ar fi

potrivit ca ei inqigi sä se arate capabilisä träii::ä ti:l*tlitriia. eOica, pentru-a qti sä se organizeze in mod liber' ei tebuie

i insuqeascä neapärat un inalt grad de congtiinlä libertarfa3 '

ir f""ä qi la urma urmei, departe de a conduce in mod inexo-

ii"pt. plt"r. sau de a genera autoritatea, o organizafie anar-

rlfida apare mai degrabä ca o formä naturalä de proteclie

ri* J.tpotismului. öelor care arobiecta cä oblieatia dea-!i

"onJ"io a"pä a celorlal,ti 9i de a-!i coordona activitatea cu ei

,a udrrta o grava atingere liberei iniliative individuale'

irtututrrtu t. räspr.ride cä, dimlotrivä, numai cooperind cuceilalgi'

individul poate da mäsura adeväratei sale capacitäli de iniliativä,

altfel spus, i gi demonsft eazä llbefi atea'"- io;;;;.pgia sa privind organizarea unei societäli anarhiste,

d;;;,.ia schema lui Bakunin: grupäri autonome 9i indepen-

dente, federalii de grupäri, federalii ale iederagiilor' in orice caz' el

consiieracanici o foÄä de emancipare amuncitorilornupoate fi

conceputä inainte ca aceqtia sä poatä mai intii sä se organizeze

pentu a lupta impreunä impoffiva opresorilor 9i exploatatorilol 9ar.3

,ä" qr*mädeauna sä fie öfidari. Evident, anarhistul italianiqi dä

, foutt. bine seama cit de greu este sä-i convingi pe anarhigtii

individualig ti cä organ\zaäa este condilia necesarä a eficienlei

iupt"i, gi gtie cä va fi nevoie de un demers räbdätor 9i perseverent

d. ea.r.uii. 9i propagandä qi cä doar obignuinla de a acfiona in

.o,n,rn uu prrL i ra "rä"reindispensabilele

legät*ri de solidaritate.

' Partide Si sindicate

Fiindcongtientcänicianarhigtiisingwiginicicelelaltepartidedestinga luate izolat nu pot spera sä facä revolulia' Malatesta s9 fcflpariira' al unui froniunic. Este necesar ca anarhigtü gi socialigtii sä

;E "l"t.t,"j"

rits choisis l,Annecy, Grupul I mai' 1981' pp' 39 9i urm'

ajungä la o intelegere. Totodatä, dacä lupta comunä a anarhigtilor gi n

altor partide poate gi hebuie sä dureze afta timp cit existä un dugmarr

comurl in cazul incareunpartidpolitic araccede la guvemare, anarhi;tii

il considerä din acel moment dreptun dugman declarat. int-un articol

dn Umanitd Nova, Malatesta pre cizeazä:

Am cäutat intotdeauna sä ne aliem cu cei care vor sä facärevolufia, pentru a putea sä invingem forla materialä a dug-manului comun. Dar, am proclamat intotdeauna in mod räs-picat cä aceastä alian!ä nu trebuie sä dureze decit in timpulactului insurecfional. $i cä, imediat dupä aceea, sau chiar,dacä acest lucru este necesar gi posibil, in timpul insurecliei,trebuie sä incercäm sä ne traducem ideile in fapte, opunindu-ne constituirii oricärui guvern, oricärui centru de

Malatesta s-a pronunlat, de asemenea, asupra unui alt subiectimportan! cel al rela$lor dinte anarhism qi sindicalisnr" ca räspuns la

raportul pe care Pierre Monatte il prezentase, in 1907, la congresulanarhist de la Amsterdam. Ceea ce ä reprogeazä Malatesta lui Monattceste cä a ajuns sä creadä cä migcarea sindicalä gi-ar fi suficientä siegi,

ca mijloc de impunere a revolufiei gi de intemeiere a unei societäfilibertare. De fapt, in viziunea lui Malatesta, un sindicat degeaba sc

declarärevoluf;ornr, pentrrcä oricum face parle din sistemul economicgi politic capitalist, caorganiza[ie circumscrisä limitelor legii gi, inconsecin!ä, obligatä sä igi ducä lupta in cadrul Statului burghez.lndispensabil, cu siguran!ä, penfu ameliorarea condiliei materiale gi

sociale a muncitorilor, ca gi penffu cucerirea ,,anumitor libertä1i",sindicalismul, luat in sine, nu va putea niciodad sä ajungä la solugiileradicale ultime vizate de anarhism. Este de la sine inleles cä Malatestanu a pretins niciodatä cä anarhigtü ar trebui sä ducä o luptä solitarä,

finindu-se la distanlä de migcarea muncitoreascä. Fur Si simplu, elconsiderä cä participarea lor nu frebuie sä-i facä niciodatä sä piardädin vedere propaganda gi acfiturea libertarä.

25 noiembrie 1922,in Malatesta, Ecrits choisis III,t982.

3aa Umanitä Nova,Annecy, Grupul I mai,

308

Cel mai mare pericol care ameninlä sindicatele este instituirea

funclii remunerate 9i birocrati zarea ac\iunilor militante'

rhistul care acceptä un post de salariat ,permanent'' in cadrul

i-rinOi.at este äefinitiv pierdut pentru carza anartrie-i3as,

"L*p*a po"ilia anmhistului care devine angajat sindical

,t cu cea a socialistului ales deputat' Pe de altä parte' el

.a i"tfi"i." e cd organizarea muncitoreascä, greva localä sau

rJä, boicotul, acliunea directä 9i sabotajul, chiar insurecfia'

*"t itit "iciodatl

altceva decit mijloace' Scopul este anarhia'

;;;;;ä cä scopul vizat depägeqte cu mult intereset: Y-":^i

cum unii anarhigti au avut pretenfia de a o face' gradul de

ronsabilitate gi de moralitate al uneia sau al celeilalte' incepind

intrucit adev#atul obiect al anarhismului nu este altul decit

Räzboiul

PrimulRäzboiMondiali-adatocazialuiMalatestasädeadovadäun pacifism intransigent. El nu a incercat niciodatä sä mäsoare'

ä. *ir."i gi gase de militanli anarhigti de diferite nalionalitä1i,

pti"o..-.ii'noi"oMalatesta.A:":tt*,i""\l^'1"':T:!:::!1lAr*iira i räzboiul,condamnä färä drept de apel singerosul

conflict care fäcea ravagii in Europa, punindu-i pe germani 9i pe

' Aliu,ti sub anatema aceluiaqi rechizitoriu moral'I Ämvzut deja cä, in 19i6, Manfesrul celor $aisprczece'insp*at

jumätatea lunii februarie a anului 19 1 5, la Londra a apärut un

rifrst attti-ilitarist 9i antiräzboinic, publicat in francezä' semnat

345 Citat de H. Becker, Itinäraire, m'346 lbid.

de Kropotkin, se pronunlase in favoarea cauzei Alialilor' in replicä'

Malatesta lanrur" * pu*flet in care ii ataca cu violenlä pe aceqti

tovaräoi de drunu .o*id.,t rd .a atitudinea lor era absolut de neinples

gi neezitind sä-i numeas cä anarhiSti de Stat' Cu regretul de a se

vedeanevoitsä-idezavuezepeuniidintrevechiisäiprietenigi

516,p.32.

309

cafitarazi,el considera cä alegerea lor era incompatibilä cu idealulanarhist. Faptul cärepublicanü, socialigtü qi al,Li ca ei fac compromisulde a impärtägi cauza statului capitalist, nu e deloc de mirare. insilcum poate fi acceptatä o astfel de conduitä din partea libertarilor dcbunä+redin!ä? De altfel, a luaparteaFranlei sau aAngliei imporivaGermaniei nu putea decit sä contribuie la intärirea statului in acestc

1äri. Mai mult, pentru a rezistainfa\aarmatei germane, se ajungcala a se dori intärirea armatei franco-engleze. $i iatä cum, din aproapcin aproape, se ajungea la o atitudine militaristä. Pe de altä partc,puteau oare anarhigtii sä accepte consolidarea autoritälii Statului gi

suspendarea libertä,tilor democratice ffadiflonale pe care räzboiul lcimpunea? Ar fi insemnat sä insalezi in propria farä regimul autoritaral adversarului, pe care il sngmalnen Pe scurt, lupta dusä de Frantagi Anglia, la fel ca gi militarismul german, nu puteau fi susfinutcmoral de cätre anarhigtii demni de acest nume färäun compromisdezonorant.

Malates ta S i bols evismul

Anarhigtii au salutat evenimentele din octombrie L9l7 ca pe opromisiune de eliberare a clasei muncitoare. Prin urmare, instau-rarea politicii patidului unic, in Rusia dictatura instalatä in numeleproletariatului gi represiunea anarhigtilorrugi i-a condus la revizuireapunctului lor de vedere. Malatesta, director la Umanitd Nova, a

privit la inceput cu o anumitä circumspecfie vegtile alarmante ceajungeau la el in legäturä cu ceea ce se intimpla la Moscova. Pede altä parte, anarhistul italian fnea sä se distanfezefatä,dereactjo-nari, evitind sä-gi amestece vocea in corul wlgar al defümätorilorRusiei. In fine, pe parcursul perioadei revolulionare din I 9 19-1920, anarhismul italian, angajat in lupta anticapitalistä aläturi dealte formafiuni de sfmga, era tentat sä facä front comtur cu socialigtiigi sindicaliqtii, sedupi de evenimentele din Rusia.

inmai l92l,aapänülaAncona o carle a lui Luigi Fabbri, Dictatweet Revolution [Dictaturä qi revolu,tie]347, care adoptä o pozilie netä in

310

*t I-ucrare reeArtatä in 1986, Paris, Ed. du Monde libertaire.

3r 1

äturä cu atitudinea pe care anarhigtii trebuiau sä o aibä fa!ä de

inism. Urmindu-l pe Fabbri, Malatesta a publicat o serie de

icole in umanitd Novc, punind la rindul säu lucrurile la punct.

amintea cä adevärata revo$e este in primul frnd socialö, cd

nutrebuie sä se limiteze lao simplä schimbarepoliticä 9i cä,in

tce caz,libertatea este singura cale revolulionarä de urmat' In

muare, el insistä asupra faptului cä pericolele care amenin!ä o

lufie 1in in egalä mäiurä de riscurile interne.de denaturare qi

acfiunea manifestä a tututor tipurilor de reactionan'

Aiunci cind s-a pus problema recunoa$terii de cätre Italia a

ernului sovietic, Malatesta a considerat cä nu se cade ca anar-

ii sä suslinä o solicitare in totalä contradicfie cu programullor

ist3aä. De altfel, guvernul bolgevic a adoptat numaidecit o

antianarhistä fiSga. Aceqtia au fosthäituifl, acuzali de ac'funi

äontrarevolugionare gi asimilali infractorilor de drept comun. UAI

a cerutin Tadarsocotealä Moscovei, prin intermediul Intemalionalei

l;;;i51gh legäturä cu ce se intirnpb in Rusia. in cele din urmä,

I proclamindu-gilotugi solidaritatea- cu poporul rus,.Malatesta s-a

3at Malatesta, La question del riconoscimento fficiale del governo russo'

Rivoluzione e diplomazia ((Jmanitd Nova, 2 septembre I 920)'34s Ilmanitä Nova, 8 noiembrie l92l '35oMalatesta,Anarchiciebolscevichi(UmanitäNova'16mai1922)'

äechrat ferm impofivaregimului bolgevic. Denunfndcuvehemenlä

politicä,,centralistä 9i autoritarä" a Partidului Comunist Rus' nu

iutea in acelagi timp sä nu exalte importanla istoricä a revoluliei

äe h 19 1 7, pe care noul regim era pe cale sä o confiqte poporului3ae'

in I92i, Malatesta l-a intilnit in La Spezia pe Herman

sandomirsky, anarhist rus aliat al bolgevicilor, venit in Italia ca

membru al delegapiei ruse la Conferinla de la Genova gi care-i

,h.-up, *arhifti sa se ali'tezesub drapelul partidului lui Lenin.

Räspunzindu-i acestui tansfug al anarhiei, Malatesta s-a pronunlat

pubii. ur.tp* raporturilor migcärii anarhiste cu Revolufia rusä. I-a

Lprogat tui Sanäomirsky cä a renegat idealul anarhist, frcind cauzä

comunäcu,;,rn grrrr"* öare i-aimpu$catpe anumili tovarägi de-ai

noqtri, in weme ce pe al$i ä 1ine in inchisoare"3so. in cele din urmä,

Malatesta a ajuns sä asimileze pur gi simplu dictatura bolgevicil,,,ce^l pulin su.b anumite aspecte", cu fascismul3sl.

ln 1924,la moartea lui Lenin, Malatesta scria, redactindnecrologul conducätonrlui revolufionar:

Lenin a murit. Putem avea pentru el acel tip de admiraliefo(atä pe care oamenii puternici o smulg mullimilor [...] Lenina fost un tiran, chiar dacä avea cele mai bune intenlii; el estecel care a sugrumat Revolu{ia.rusä, iarnoi, care nu-l puteamiubi cit timp era in via!ä, nu putem sä-l plingem acum, cind e

mort. Lenin a murit. Träiascä libertatea352.

Sp ecifi citate S i univ ers alit atefn conceplia anarhistä a lui Malatesta

Miqcarea anarhistä ä datoreazä enorm lui Errico Malatesta.Acest luptätor neobosit, deopotrivä teoretician gi om de acfiune,care a gtiut sä evite dogmatismul ce urtfeqte adesea tezele multorginditori libertari, a gtiut sä exprime limpede naturaprofundä aanarhiei gi ceea ce constituia particularitatea acesteia in raport cualte migcäripopulare, punindin acelagi timp in eviden!ä legätwa,uneori realä gi funcfionalä, dintre anarhism gi partide democratice.Este limpede cä, pentru el, anarhismul nu este o simplä ideologiepoliticä, consideratä a fi mai bine adaptatä decit celelalte in vedereacäutärii libertä1ii. Dimpotrivä, acesta reprezintÄ,in viziunea sa,

manifestareaaceeace rämine din libertatea fiecäruia dintre noi,cäutind sä se räspindeascä in afarä gi sä se materializeze subimpulsul vointei umane. De asemenea, revoluf,a inseamnä in modfundamental eliberare gi astfel este valabilä pentru toli oamenii.

351 Malatesta,ln regime di dittatura < proletaria > (UmanitdNoua, 12 august1922).

3s2 Pensiero et Volontä, nr. 3, I februarie 1924, citat de Clara Germani(Itinöraire, nr. 5i6, p. 49).

312

PARTEAAW.A

iN pnoxrMrTATEAANARIIIEI

XI

Pacifism qi antimilitarism

Lot]Is LECOTN (1888-197r)

in regiunea Cher, provenit dintr-o familie extrem dedin pärinfi analfabe{i, fiind, pe rind, grädinar, lucrätor in

ii, corector de tipografie gi, bineinleles, ziarist, Louisin a reprezentat,fträindoialä, figura cea mai luminoasä a

iei gi a pacifismului in epoca noasträ. Acest om, pe cit dentiv, pe atit de generos, gi-a petrecut douäzeci de ani dinin inchisorile franceze. A fost delinut la D6pöt, la Sant6, la

la Cherche-Midi, la Poissy, la Bic€tre, la Albertville 9i inri multe lagäre de concentrare. in cel de la Monge, din Auvergne,

itinn-o carierä de piaträ, in 1918. A compärutin fa(atuturordejurisdicfie: corect'onalä" cujuri, militarä" färä ca weodatä

sa de om liber gi refractar sä cedeze in fala puterii. Pe

rata integii sale existenfe, el nu a incetat nici o clipä sä luptepotiva räzboiului 9i a spiritului militar.in octombrie I 9 10, ca tinär recrut, regimentul säu este trimis

o grevä a lucrätorilor feroviari. Lecoin refuzä sä meargäiva grevigtilor, ceea ce-i aduce prima condamnare. $ase

i de inchisoare. Demobilizat in lgIz,ajunge la Paris, unde inträcontact cu mediile libertare. Devine secretar al Federafieimuniste anarhiste, fäcind dovadaunui activism intens. Acluratpregätirea sabotajului acfiunü de mobilizare in vederea räzboiului,instigare la furt, la omor, lajaf, precum gi de asociere in vederea

iterii de infracfiuni (acest ultim cap de acl.tzare a fost, in celeurmä, abandonat), Lecoin este din nou arestat gi condamnat la

linci ani. La iegirea din inchisoare, räzboiul nu se terminase incä.

315

Lecoinrefuzäin douärtnduri sä se supunä ordinului de incorporarc,A fost din nou condamnat. El urma sä aibä, agadar, posibilitatea tlca da intreaga mäsurä a curajului gi hotäririi sale in douä rinduri, irrcanti care s-au bucurat de un mare räsunet in Franla gi in lumcninteagä.

Treianarhiqti spanioli, militanflai CNT,Ascaso, Durutti gi Jovcr,päräsiserä Spania pentru a se refugia in Argentina. De aici, au venit llParis, in scopul de a organizaunatentatimpotriva regelui Spanici.Alphonse al XIII-lea, care igi anuntase vizitaoficialä in Franla.Pringi qi inculpali pentru port ilegal de armä, cei care in Spanilerau numili ,,cei trei muschetari" s-au väzut curind pugi in situalinde a fi exträdafi, statul argentinian solicitindu-i pentru a-i judccapentru un asasinat de care fuseserä acuzali,petrecut la BuenosAires. Louis Gardou, pästrätorul Sigiliiloa eragatasä-i predea pccei trei. Lecoin a infiinlat pentru apärarea lor un Comitet pentrudreptul de azil. A fost alertatä Ligapentru drepturile omului. EdouarclHerriot, incunogtinfat, afrcuttotul pentru a amina exträdarea.,,Justi,tia francezä, pusä in dificultate de o bandä de derbedei", titrapresa argentinianä. Penffu a evita o interpelare in Camerä, guvemulPoincar6 a preferat sä-i elibereze pe cei trei anarhigti spanioli.

Cealaltä luptä importantä purtatä de Lecoin, migcarea in favoa-rea lui Sacco gi Vanzetti, nu a avut din päcate aceiaqi sorli dcizbindä: deqi aproape cä au mutat munlii din loc, cei doi italieni aufost executalilaZ3 august 1927 .Lecoin nu putea sä nu gäseascäo modalitate absolut personalä de a-gi manifesta reprobarea.

La cincisprezece zlledupä execuli e, American Legion [Legiu-nea Americanä], organizalie care ii reunea pe fogtii combatanliamericani dinPrimul Räzboi Mondial gi-afnutprimul congres laparis,la Tiocadero. Lecoin a decis sä incerce ceva cu aceastä ocazie, ca sägocheze opiniapublicä. Iatä-l povestindu-gi chiar el intervenfia:

Vreau sä tulbur acest acord mincinos, sä rup aceastä armonieartificialä, sä le reamintesc participanflor la congres cä la ei inlarä s-au petrecut asasinate gi asta nu i-a miqcat cih4i de pulin.Va trebui sä ingel vigilenfa polifigtilor care mä supravegheazäindeaproape de ceva timp, pindindu-mä noaptea la intrarea in

316

grädinä. Voi pleca de acasä inainte de räsäritul soarelui' särind pe

E"u- Si apoi peste gard, ca sä ajung pe o sfadä paralelä' Iatä-mä

in sdaa" "ott'g"..

Ä t.boit tä inqel ca sä pot ajunge aici' Mi-am

taiut tn".t4ulMi-am pus o pereche de ochelari, sint plin de

J.."t"tii 9i'am ta mine o invitalie oficialä' Polilia, ocupatä pinä

peste cäp, "erceteazä

cu atentje figurile celor care vin la congres'

biliuu päipqti cu grade inalte m-au salutat militäreqte cind am

tecut pe lingä ei.

Iatä-ma" färä-sä vreau" plasat printe delega$ din Massachussetts'

provincia in care au suferit qi au pierit -Sacco

gi Vanzetti'

ö;pi*i"; in fala gindului cä, foarte curind, aceqti vläjgani iqi

uoi irr""t"u pe mine vigoarea muqchilor lor'

Congresul sta sä inceapä. Preqedintele Leg.iunii Americane

descf,ide gura... tJtmeaiäsä vorbeascä"' Liniqtea este totalä"'

ln acel Äoment, mä ridic Ai strig, de trei ori' cu voce

pätrunzätoare: Träiascä Sacco Si Vanzetti!'S*pout. la tribuna oficialä. in salä, doar curiozitate' Vecinii

mei nici nu clipesc. Iatä-mä arestatr'

Prefectul poli,tiei, Jean Chiappe, se aflä intr-o mare incurcäturä'

m ar trebui tratat un astfel de ins recalcitrant? In agteptarea

fjecizil, Lecoin a fost trimis la Sant6, unde i-a reintilnit pe

iot, Vf-ty qi Duclos. Judecätorul insärcinat cu insftuctii "a1tt,-ueirrdit'-aiintiisä-lacuzedeportilegaldeuniformä9i,rutii i"

""t" din urmä, Lecoin a fost inculpat pentru. .. apologie

,Äiif insä in falapresiunii opiniei publice 9i a enormitäliiuei

rtf"f a. acuza[ä,ieioin a fostiliberat o säptäminä maißrziu'f"" i";;;"dl .onnirort"i spaniol, Lecoinä organizat Comitetul

p.nto o Spanie liberä, devenind curinlql" 159foe, Solidarfiatea

irü-*ti"ir"fä Antifascistä (SIA). in 1939, cind s-a declarat räz-

boi"L i""oi" nu mai putea fi mobilizat, 1a cei 5 1 de ani ai säi. Aqa

cä a hotärit impreunäiu prietenii säi sä dea o loviturä räsunä,_oT.:

n" *ä""t", un manifestiau oblinut semnäturi qi apoi l-au tipärit 9i

*spmAt cfandestrq in t tiOOOO de exemplare' Mai mult de teizeci de

pÄo-. uu acceptat sä semneze manifestul Palx immödiatelPace

t42-143.

3t7

I Louis Lecoin, Le Cours d'une vie, Paris, I'Auteur' 1965' pp'

imediatä], printe care Alain, Marcel Döat Henri Poulaille, MarccnqPive( Henri Jeanson, Jean Giono. lllteriormulf; semnatari aveau slse desolidarizeze de I ecoin, int-un mod adesea nedemn.

Arestat gi incarcerat, Lecoin a fost cit pe ce sä fie impuqcat,a$a cum ar fi vrut Edouard Daladier. Dupä retragerea din 1940,prizonierü au fostevacua$ in diferite lagäre, iarlecoinafostdepor.tat in Algeria, la Bossuet. Graliat in cele din urmä, s-a intors lnParis pe 3 septembrie 1941.

In 1948 a apärut primul numär din D öfense de I'Homme lApil.rarea omului], revista lunarä creatä de Lecoin. Acesta a publicllacolo un articol intitulat ,/,mnistie pentru ai nogffi, amnistie pentrrrai lor, amnistie pentru to!i". Condamnind epurärile sälbaticcincepute o datä cu Eliberarea, precum gi persecutiile care nuconteneau, bättnul anarhist solicitä eliberarea tuturorprizonierilor,inclusiv a celor autohtoni acl.4afide colabora,tionism.,,Niciodatrl,spunea el, nu voi putea sä mä indi{esc impotriva unui om ränit, u

unui om cämt la pämint, chiar de-ar fi fost cel mai demn de uröatunci cind se putea line in picioard". Respectul säu pentru viafägi libertatea oamenilor nu era unidirecfional.

Totugi, demersul cel mai extraordinar pe care acest tip bizarl-a dus la bun sfirgit, printr-un efort eroic, a fost färä indoialäoblinerea elaborärii 9i promulgärii decretului privind statutulobiectorilor de congtün!ä.

Lovit in plin de moartea subitä a tovarägei sale de via!ä, a

cunoscut ispita disperärii. Astfel, probabil ,,pentru a se salva pcsine insugi", dupä cum avea sä märturiseascä, a luat hotärirea de ase lansa intr-o campanie pentru oprirea incarcerärii pe termennelimitat a obiectorilor de congtün!ä. Acfiunea de apärare a acestoraa inceput in primele luni ale anului 1957 .Legeanu avea sä ficpromulgatä decitla23 decembrie 1 963, dupä peripefii dramatice.

Inmomentul declangärii afacerii, nouäzeci de obiectori erauincarcerafi. Cei mai mulli dinhe acegtia erau Martori ai lui Iehova.Mai eraudoi atei, doi catolici gi doiprotestanf. AlsacianulEdmondSchagu6n6, cel mai vechi dintre definu{i, acumulase dejanouäanide inchisoare!

Lecoin gi-a lichidat toate bunurile pentru a stinge banii

ittitirptii *"i ziar. A primit ajutor financil qif^T:iffiffi;;ia mai mult de gaptezeci de pictori (prinüe care

minck Bemard Buffet Van po"g.'\ Atlan, Lorjou, Grau Sala,

u'jiutt i-au fäcut cadou cite un tablou' pinze pe care

;r!;öitr j*iuiot"ti".SäptäminalulLib:.111L,:*Y:1irtääeäri*a r" i i i;;"*it I e5 8' Comitetul de paft onaj

,iutiti at sprijin pentru obiectorü de coptiinla {a ::1!Tffiäüä;ö.tto*fiaf : AndrÖ Breton' Ch' Aug' Bontemps'

ilia i"r.r, itU.tt cu-,", Jean Cocteau' Jean Giono 'LanzaVati;, H;; vroni.t, uüuiöle Pierre,-Paul Rassinier' Pastorul

- nÄUtttft"no. Secretar general: Louis Lecoin' Secretar-

]r';ä ü;. roti atpit"tü primeau gratuit L'Yö u::2

lrr4 la Camerä ainceput sä se contureze o majoritate favorabilä

,tOitii at statut legal öbiectorilor de conqtiinfä'

Ia 1 5 septerrbrie 1958,;i;ä d#rii' antLiünao 1en1E1

ä'"äffiilffi ü;ißh"rä'lrse-ieiibereiepeobiecloriiIt."t"..te deja ci-nci ani de recluz-iune e{t:t1qT1;;;;;;;atl n rechemali sub drapel' NorS obiectori' printe

s"ft"g"tie, gi-au regäsit iibtttuttu' insä afacerea era departe

rafiincheiatä.Louis Lecoin, Alexandre croix 9i Albert camus s-au apucat de

",t-;;;u.t " elabora rm proiect de statut care urma sä fie inaintat

I;;ffi"t" proiectul tor?ta un text din I 7g3, in care comitetul

;*'ü;publicä- äeEi este dificil sä-i lla Pe Conven!9nali

,1,.ät Jt p"Jin*t-rro rätä'ärec'noascä drepnrl lanonviolentä

äääif äää"" conjuncturii politice-(räzboi in Algeria' moral

sut al tupelor) qi a opozitiei äit" u tnto*l Tt1ltlt1'lXn11};;;;#" h

""tr"qit. Sätul de aminäri 9i de speranle in van'

,"it;;;;in vtrste de 78 de ani, a inceput o gr*ä {"q{' 13

i*üö;2;ilpä ce fi adresase o scrisoare pregedintelui Republicü'

,"*tägt tä ä foamei avea sä dureze 22 de zile'

t Qp. cit.,P.237.4 Op. cit.,p.250.

318

z Op. cit.,p.227.

319

Timp de 22 de zLle,bätrinul libertar a refuzat sä se

ci6 weme nu avea garanfa depunerii de cätre guvem auruide lege privind statutul obiectorilor. Starea de sänätate i s-adat, prietenii säi erau din ce in ce mai nelinigtiti gi insugi de Gaulhii va märlurisi anturajului säu: ,,Nu weau ca Lecoin sä moarä."

In fine, la 23 iunie, pacifistul, aflat in pragul comei, a fost antullttcä guvernul urma sä depunä proiectul de lege agteptat de cinolani. Omul simplu triumfase in fala puterii gi a militarismului. Istorinurma sä refinä ca un statut legal al obiectorilor de congtiinfä a fostadoptat in Franta, in timpul guvemärü generalului de Gaulle. ,,Existügenerali cu totul speciali", ar fi putut sä cinte amicul Brassens.

Bineinfeles, acest statut al obiectorilor, trecut prin sitöparlamentarä, nu a fost chiar acela dorit de Lecoin gi de pacifigti,Numeroasele amendamente menite sä irnblinzeascä tonul texhrlui i.au diminuat considerabil fo4a gi esenla. Cu toate acestea, degi era ovictorie ä Ia Pirus de-acum incolo era statuat principiul confonncäruia obiectorii de congtiintaincetau sä fie fratali ca delincvenii.

in Ig&,s-a constituit uncomitet care a cerut ca Premiul Nobclpentru pace sä ä fie atibuit lui Louis Lecoin, insä bätinul anarhistgi-a dovedit incä o datä märinimia, reüägindu-gi candidatura penffua nu diminua gansele de reugitä ale pastorului Martin Luther King.Lecoin a luptat pinä in ultima clipä. Cu un an inainte de moartcilsa, din func1ia de secretar al Comitetului pentru abolirea räzboaielor,i-a adresat o scrisoare de protest generalului Franco, cuocaziaprocesului de la Burgos.

JEAI\ croNo (1 89s-1970)

Spre deosebire depacifismul lui Lecoin,ura fa1äderäzboi a luiGiono nu decurge din nici o ideologie subiacentä Giono nu apar,tineanici unui partid. Nu era anarhist. Pacifismul säu este de origineafectivä, traumaticä, in sensul freudian al termenului. Estebazatin totalitate pe o experienfä individualä traitä.

Finalul romanului säu autobiografic Jean le Bleu fJean celAlbastru] lasä de inleles cä gi el acedat, ca mulli alfii, exaltärii

320

r dominante in epocä. Tinerii de la 1914, neqtiindincä ce-

J"""*i"ta"Uoi,,cufl orilaleavapuqtit"'51t11:1-t:l,ä*:.t"",

" r"i.rl* gloriosus numai era decit o.1mrntir9

I ,,Mla foit ugor sä plec laräzboi farä mari :-"!tt' !y::ioä"*

"a.ram tinär 9i tofi tinerii din generaliamea aveau

do* pou"qti cu pira,ti, 9i corä! i i" st ec easfjd!!: c:,ry:i::,a?ia

"i"i * scrupul de inclinalia naturalä a tinerilor cätre

ii "r""trri belicoase, cätre

.a :: tY ptin$t 11 "3T::

-itit,,'"ui"'adeseairnscrisulluiGiono'caresesnäduie;;ä;;";t"ilor räzboinici plini de attap

"11j; lll:il;ä;", ,,dr** toate aciivitä1ile umane' räzboiul

r*tl-pii.e cei'mai pulin virilitatea", ftrtrucit se b *:*ienta pasiva, absoluti 9i nelimitatä fap de ordinele 9i

-ri" J"p.ti"tilor'6. De ältfel,,'räzboiul :ttt Tt"S11Tl, ptäati irfuan$at de cäüe rnoq*g| fin*ggti 9i politicieni'

;;aä;;;t"ia caie igi regretä virilitatea pierdutä"7'

ä;;;;; tia!ä de "*pätitttl'

tteita pe front' Giono n-a putut

niciodatä ce a värut 9i simlit timp de patru ani:

l.Iu'oot uita räzboiul, scrie el' Aq vrea sä pot' Trec uneori

läfi;';;"i ;tl; ä;t; m1 si1o3s9 1" :* :i',*.:1i1' ^,'läir:i tr ""ä,

rr il;. $t *i" rtita' [,,,] Au trecut douäzeci de

;"t"$id;d;ieie"id"'u'ii,,,ou"",a'ji'i3ti1i--3-'11'"1"-T*,lffiil;;;ü; ;; ;-am eliberat' ingä de räzboi' oroarea

ö.,"sä;d;;äi este;;" in line' ii port stigmatul' roli

,supravieluirorii ii poartä stigmatuls'

in scrierile sale pacifiste, Giono preferä sä ne vorbeascä despre

toi,uqu r.r- l-a trait, adresindu-se imagrryti3t :11:lt|1:T3läe"it ra,tiunii lor, in care nu mai crede defel' $i din texte

t"uta p"t"."a lui de evocare' Ceea ce ut"?: :ttt,t?.1:sä,,sim!im duhoarea morfilor"' Ne aratä'piepturile terciuite"'

t G"t"r,J*" I" Bleu,Pais,Grasset, 1932' P'-313' "6 Giono, Re ch er" n" a

" u pi]ä ö n iiii päänt t".s, Paris, Gallimard, I 93 9

1 Op. cit.,P.300.t ntr1"t alioe*sance,Pais,Gallimard' 1937' p' l1'

32r

cadawele mutilate, ,,spectrele pline de mocirlä, cu ochii ciuguliflde päsäri", frupurile camarazilor ucigi, in plinäpufefacfie pestilcn'

{ialä. Vrea sä auzim gemetele ränililor plini de singe. Toate accst€

imagini atroce trebuie sä ni se intipäreascä in minte, pentru cä ln

carne nu ni se pot implina. Mai convingätor decit orice ralionamcnt

logic, ele demonstreazä cä räzboiul modern e nu doar departe dc Ifi ,proaspät, gi inviorätor", ci, in cel maiprozaic mod este hidon,

murdar, dezgustätor, degradant gi absurd. Gionovrea sä exorcizczo

imaginile de la Epinal. Mai multe fanfare gi stindarde fluturind in

vint. Gata cu ,,finefi-vä dupä panaqul meu alb" sau ,,Tiagclidumneavosträ primii, domnilor en glezi" ,replicile arhetipale alo

räzboiului in dantelä. Tiebuie sä se infeleagä cäräzboiul inseamnü

mocirlä" päduchi, gobolani, viermi, scimävie gi nu are alt dezrodämint

decit o moarte obscurä gi solitara lipsitä de semnificafie gi de panas,

in mocirla lipicioasä a trangeelor. Din päcate, oamenii sint orbi.

Nu sint capabili sä vadä cä nu mai existä eroi, cä mo4ii sint

uitafi de indatä, cä solda{ii sint ingelafi, cä dupä räzboi nu

rämin decit ciungi, qchiopi, ologi gi chipuri schimonosite la

care femeile iqi intorc fa!a; dupä räzboi, träiesc doar cei care

n-au fost la räzboi; dupä räzboi, toatä lumea uitä räzboiul 9i

pe cei care au fost la räzboie.

Ca toatä generatia rämasä definitiv marcatä in urma acestui

räzboi inuman, de la Louis-Ferdinand C6line la suprarealigti, Giono

aväz.;trt, intre 1914 9i 1918, egecul unei civilizafii. In ciuda

apolitismului säu, gi el considerä cä principalul responsabil dc

declangarea räzboaielor este capitalismul. in consecinlä, a raut sä

opunä civilizafei,,antinaturale" gi tehnice (cuvintul,,tehnocrafie"

nu se folosea incä), generatoare a goanei dupä profit 9i a cultuluibanilor, civilizaliafääneascä, veche de cind lumea, singura care,

in viziunea lui, se intemeiazä pe demnitatea $i libertat€a individualä.

El considerä cämarea gregealäa lumii modeme este aceeade a fi

s Giono,Lettre auxpaysans sur lapauwetö et lapaix,lnEcrits pacifutes,p'

224.

322

;t:;;;;;;.i i'ooo,'t."a mijloacelor tehnice va diminua

lt *iiot,,tlurtna"Je existenla' Färä sä zus!inä:1.:r,t11,T:i

*iititoi. n-* putea fi, int-o oarecare mäsurä' util muncü

Ciono afirmä, insä, cä tehnica, aqa cum este ea inpleasä

öatr.',,"i"iti za[ia antinaixalä", nu reptezintÄ doar un aJutor

ä;ü;-taascundealtceva.inorice"-f l5t^?1,^jlX;auzaäätil;Äpr-tt*r de,,o disperare cu gust de fier"l]' . ^

,,:fiil; ;urirrt at apologie u uitlii pte*uti ti tiit]tlil}s I reY^-'' - -- -

iul dintre principalele capete de ac.uzateornentul Eliberärii, unul dintre princrpalele

nit. iä "at"t"

t ri c'iotto de cätre duqmanii lui' Va fraatzatcäa

spirat ideologia guvemului de la Vichv:1"^Ttt" t:f:]lrtul nu minte". I se va mai reproqa 9i faptul cä a pubtigl

i1Ocupagiei ceeace' de altfel, niP"ft"] dt:o:tt"","ilT1l

fää"äil;;"i ;ublicat de Giolo rn La Gerbe [Jerba]

iui Äiprt""te de Chateaubriant a191 sä;1 **e1T1?, definitiv'

fi furcarcerat din august 1 944 pinä in februarie I 945 t t'

Tä*"idt" scrierilJhi Giono este-omul :MfTl=tT*3|vliunea lui, ,,a fi !äran inseamnä a fi croit intocmai dupä mästra

,ruloi"". färanul ieprezintä inlelepciunea' Vt]*" "g":-"-1^1 itjl

g*" t""""a adevaratä: "a

piodt'"e uiala Sinu are nevoie de

i un intermediar. f,äranul este prin excelen{ä omul pä"it: Tti:31:il;;;;, darucide oamenii' f,äranul' dimpotrivä'ii fa93

träiascä, hränindu-i. Din acest motiv Giono ? :Tt3'":",#.:

ratii stäoini ai viefii, ar putea opri orice räzboi' $i' in 1938' in

i"i"" "!r"i

de-ai poiiea Räzboi Mondial' \n Lettre aux

;;;Ä;;;i" pauvretö et lapaix [Scrisoare cätre !ärani despre

I . cilr"; Poids du ciel,Pais,c{limarll' 1949' p' 216'

; ; ;;öi#"'.ffi ; ? "rä;.,ä. ; ue'ite' cionp nendant la guerre

11' L' Ar9'

nr. 100, 1989, pp. lt-+o'"pi"ää-Ä;;;;litt' L'Epiration des intettectuets'

Bruxelles, Complexe, tllo, p'ä+' tt atttaptätea acestei penibile afaceri' l-am

;il;;.; p;Trisian Tzara aliindu-se cu.claude Morgan pentru a suna

sfirsitul. Giono este "uun#äö,luinzetot at uiefi omeneqti" (?)' acuzat cä a

trecut ,,Ce la lagitate la trädare"'t2 Lettre aux paysans, op. cit', p' 217 '

säräcie gi pacel, Giono scrie cä ultima speranfä a umanitäfii ar ri ,grwä a pranilor, greva care sä boico teÄ aprovizionu..u orug.iu,.Adresindu-se 1äränc'or, er re inoeamna sä nu preia gtafeta a;rrcum ficuserä in primul Räzboi Mondial.

färänci din lumea inheagä, privifi mai cu luare_aminte la acestterib.il abator, in.."1r." Uarüa1ii'"oiiri,iot ucigi. De ce aticontinua sä livrafi piine mäcetaril- i;;-Är;ü;;ä.":declansa foameteä: infb.;;tü;;ääärr" qi statete_majore,astfel incir sä le obligafi .a uä iri.itelaruugii inapoi la cimp,aga cum i-au trimis pe muncitori i""p"i in uzine. l_...1 putet;chiarsä-i faceti sä.nu se mai gina"ur"ilä;ä';ilt;,ä;;iiqti{i sä s cri e!i, a ve gi puterea ;"";ö;;ä za c ea mai puternicägi mai nobilä din toatetimp,ytl",- fr,; yirancfle subsemnate,ne angajäm cä in caz de rdzboi sd diitigem n""siiä-i)griu aflat tn posesia noasträ si ,a n"-ih curtiväm päminturdecft pentru propria-ne subriit"rySri.

''

Cit despre muncitori,Giono este de pärere cä nu se poate contape ei pentru a pune capät räzboiului. fvfai ales väzin-d,;;;;:pyl"?..91, ,,imaginea pe care partidul comunist o ."uliruäun.i_torilor"ra. o astfer de iazä aväu ra .inta."uscä greu in momenturräfuielilor 9i reglärilor de conturi A. ffi .iiU".*..

In perioada interbelic4 Franla mai parä l*e uopo.urrt" üäsätuide farä nualä. Järanul nu era, aga cum e in zilele noätää,;ä;jtator agricol" ultamecanizat, indatorat gi asistat, an ncag neputincios,int-o eco-nomie de pialä care il OrpaSqt" tiä. .*.

"u n';ö;;;

elibera- Täranur lui Giono este ac"t ffi peäÄ "r

r-" "*"r.iir..,,1äranul muntean din regirr1r91ry nätufa'Uuut"_p.vince, säac, darliber gi avind orgoliul au:tarhi.i.

"', oopi. präi.tariut, ciono are preapuFn: cu:l:$t!fe in nrivinfa 1e9i1ia.

gittir,ä p.*"1 rin4 faprul camuncitorü au fost tinuti sau trimigi in *itir,i*t , a satisface nevoileindustiei de räzboi si ie apararii nafonale,ätinp ce färanü, timigi pefront, urmau sä pläteascä tributuf "Lf

rn"i grr*

Spre deosebire de revolufionarii care considerä cä, pentru a

: capät räzboaielor, nebuie eliberat mai intä proletariatul, Gionoconvins cä, dimpotrivä, proletariatul nu se va putea eliberavreme cit räzboiul va fi posibil. in opinia sa, ,posibilitateariului constituie nucleulpoten$al al tuhroraservirilor, al tuturor

de sclavagism. Nu trebuie sä separäm problemarletariatului de ideea päcii. Aceasta este marea idee eliberatoare:existä vreo alta"ts.in orice caz, nuexistä nici o corelafie intre

nfilor Lure. Aceastä asociafie publicä, in anul 1936, de Pagteista Cahiers du Contadour lCiietele Contadourl . in preajma

i qi libertate. Cum sä-!i aperi libertatea prin intermediul räzbo-de vreme ce orice räzboiincepe printr-o suprimare totalä a

ii? ,,Ceea ce wefi voi sä protejafi, exclama Giono, afi pierdutde fapt din capul locului; vefi merge la räzboi pentru nimic.räzboaiele au fost fäcute pentru nimic"r6. Celor care arspunindcä aceastäpierdere a libertä1ii nu e decitprovizorie

cä ea va fi restabilitä imediat dupä victorie, el le räspunde in: ,,Nu vä increde{i in cuvinte: a cui victorie?"r7

in 1935 a fost infiinlatä comunitatea Contadour, la poalele

iului, Giono gi-a continuat lupta pacifistä, prin mesaje adresate

tinerilor, pe care ä indemna sä-gi protejezelibertateaapärind pacea,

precum gi prin telegrame adresate guvernului. A luat cunogtinlä cugr-r sentiment de ugurare de acordurile de la München. In iunie

t3 Op. cit., pp. 227_22g.t4 Op. cit., p.254.

1939, scrie Recherche de la puretö [Cäutarea puritäfii], prefalala Carnets de moleskine fCarnetele de atlas] de Lucien Jacques,

publicate in Caietele Contadour.in momentul declarärii räzboiului,Giono redacteazäun manifest pacifist. Louis Lecoin se duce laContadour penffu a-gi prezenta propriul manifest, Pa ix immädiate

[Pace imediatä]. Giono nu era acolo in acel moment, aga cäsemnatura sa va figura pe acest document frrä ca el sä fi fostprevenit. in momentul mobilizärii, Giono se va läsa incorporat laDigne. La 16 septembrie, este arestat in aceastä localitate gi condusla Marsilia, la fortul Saint-Nicolas.

ts Op. cit.,p.260.'t Giono, Rbcherche de la puretö,in Ecrits pacifistes,p.303.t1 Op. cit., p.301.

/

324325

Adeväratele motive care l-au deüerminat pe pacifistur Giono silaccepte apelul de mobilizare, ca gi motiveie arestärii ,ur" nu u,,fost niciodatä cunoscute in totalitater8.

A^ITIPATRIOTISM gr A]\TTMILTTARISM

fpä infringerea de la lg7 l, in Franfa s_a declangat un curc' Igovinist frrä precedent. Spiritul.ruung*d ..u p..räi$l lü;;,toate päturile populafier, dupä u,nput rru teriüorialä rur.riti o"l*nt1 prin pierderea Alsaciei qi ior"n.i. in;;;r,rd ;ä;;,,fr.agedä ylrrrä, copiii de gcoalä o* pi"ge,i1i pentru rolul lor dcviitori solda$, aga cum depun -Arn"i. rnun'uaälä gcof* Aio, ;;;un exemplu in acest seni'constituie o * o" recturäextrem dcräspinditäprintre elwi: Zzs eras soldatpe, n *fO"rf, .",rpl;i.povesriri gi recfii pahioticS

!e inlrucgie 9i educati",ü'i*li,"n.;c1sä

d9 Emile Lavisse, cäpitan in cadruibatarionurui g infanteric.In intoducere, autonrl se exprimä ustfet ,,facind "*;J;;;;il*chinurile indurate de soldalii trancezi',|rizonieiai Germaniei,vorbindu-le despre suferinläle patriei, räfetind pe fiecare;;;;;;cit de mult ne-a costat iiu*iu_g...;;e, am wut sä Ie atingsensibilitatea gi sä intäresc ineidiagos,tei de larö,,. Adversarul

'este' deci, desemnat in mod clar. uäuarur confine o descriere aorganizäni armatei franceze,iar autorul rpun. cä a vnrt,,sä lcarate elevilor cä armata !^:reeste puterni"a, tirr" orgääita,frcind astfel sä se nascä in sufletur rori.nii-"n tur de incredere,, .Färä indoialä, armata fran cezÄzdrobitäJ""ao" o ur_"Ap*r".ima1!in9 organizatägi coordonatä, resimfea nevoia vitalä de arecigtiga increderea francezilo4 dupä ce fuseÄe zdrobitä de o armatäpy:""r." mai b ine or ganizatä g i Co ordonatä, intreaga O"*-r rf *cäutind responsabilii acestei ruginoase infitngeri. cäpitanul Lavissecontinuä: ,'Explicind nobila misirure a armatei ooveaincu-i utilitateagi necesitate4 prezenfnd exemprr o" cr"ipri,ä pi devotament oferite

gi soldaf, am vnrt sä-i invät pe copii sä iubeascä armata gi

penlrn indeplinirea datoriei lor sacrä" serviciul militat''te .

i se poate reproga nimic acestui ofiter-pedagog, care igifäräinflorituri retorice gi cu loialitate idealul gi intenflile,in

,termeni, de altfel, destul de moderafi. Nu acelagi lucru se

spune despre anumili publicigti bintui,ti de un nalionalismgi obsesiv. La I mai 189 I , a avut loc la Berlin o expozifie

ionalä de artä.Lainvita,tia confrafilor lor germani, cifivafrancezi urmau sä meargä acolo penfru a-gi expune pinzele.

lui Paul de Cassagnac, directorul publicafiei L'Autoritöitatea], ne oferä o frumoasä mostä de atitudine revangardä

epocü:

in noi o ranä singerindä, scria acest polemist de dreapta,o ranä care nu se va vindeca niciodatä gi pe care nu ne tememsä o expunem deschis in fata lumii, cu speranla sälbaticä de a

trece intr-o zi la sfinte represalii legitime. Cum pot oare

f pictorii francezi sä-gi atirne tablourile pe perelii Berlinului,''färä sä se gindeascä la Alsacia gi Lorena, care gem sub un jugde fier? [...] Aceqti pictori francezi care persistä in regretabilalor decizie de a merge sä fraternizeze cu acegti prusaci necioplili

iteare, in ceea ce priveqte arta, nu sint cunoscu{i decit prinfurtul pendulelor noastre [sic], ar face poate mai bine sä se

,r,'fereascä de reaclia opiniei publice2o.

Astfel de atitudini au sfirgit in cele din urmä prin a provocaite riposte, in special in mediile literare. Astfel, R6my de

t (1858-1915), eruditmoderat, firä convingeri politicecoplegitde toate aceste poncife patriotarde, apublicat

martie lS9l,inMercure de France,unparnflet care il va costade consilier la Biblioteca na{ionalä, pamflet intitulat,Jucäriapatriotism"2l

te Tu seras soldaf, Paris, A. Collin.tt YeziI'.Heller-Goldenb erg, Jean Gioto et le Contadour I 93 5_ I 939,paris,Les Belles Lettres, 1972, pp. lg2_lgi,cu diferite marmrii.

326

, 20 Citat de Jean-Pierre Rioux, in introducerea laJoujou patriotisme.2r Vezi reeditarea acestui text: Remy de Gourmont, Ze Joujou patriotisme,

urmat de laFäte nationale, introducere 9i note de J.-P. Rioux, Paris, J.J. Pauvert,

1967 (Coll. Libert6s, nr. 53).

327

in acest scurt articol, Gourmont ä interpeleazä pe revangarzi,Dacä e absolut necesar, aga cum acegtia proclamä cu infläcärarc,ca cele douä provincii pierdute (dupä ce, anterior, fuseserä la rindullor,,qterpelite" de francezi) sä fie recuperate, nu rämine nimicaltceva de fäcut decit sä ne precipitäm incä de astäzila frontierc,Iar dacä nu, sä täcem din gurä. Franla sä facä bine sä inceteze sil

se smiorcäie, aga cum o face de douäzeci de ani incoace, precunr

,,o fetifä cäreiai-acdntpräjitura cu frigcä pe jos". Altädatä, cintlFranfa eraincä,,o nafiune spiritualä gi de mare !inutä", gtia sä-r;i

asume inftingerile firä sä-gi regurgiteze la nesfirgit resentimentelc.Gourmont atacä acest microb nou, numit patriotism, aceastil

,,supremä imbecilitaüe" care ä impinge pe francezi sä cadä in ridicol,spunind cä germanii sint un popor barbar, uitind cam prea ugor cä

un poet precum Jules Laforgue sau un artist de valoarea lui OdilonRedon, necunoscufi in Franfa, au fost apreciafi gi susfnuli dincolode Rin. Patriotismul autentic, inleles qi practicat aga cum se cuvinc,ar frebui sä inceapä prin achizi,tionarea operelor oamenilor de talentcare apar,tin Franfei, gi nu sä-i lase sä moarä de foame.

Pe de altä parte, färä sä se aducä vorba mäcar de muzicä sau dc

filosofie, in Germania se inflnesc mari profesori de filologie clasicä gi

de francezä veche, care ar puüea da lec,tü chiar gi specialigtilor nogfi.Erudif,a este, prin natura ei, germanä. Remy de Gourmont päsfeazäconvingerea conform cäreia cultua Franlei gi cea a Germaniei sc

completeazä admirabil. De asemene4 el se simte incapabil sä resimtäurä fa!ä de poporul german gi incheie:,,Ca säpunem lucnrile la punctin puline cuvinte, ei bine: - Noi nu sintem pafiofi".

La drept vorbind, in acest articol care a stirnit atita rumoare,Gourmont ä avea in vedere exclusiv pe revangarzii de profesie, pepropagandigtü nafionaligti infieöintaS. Un literat ca el, pe care prostiagi läudärogenia il scoteau din särite, era perfect convins cä RepublicaLiterelor nu avea nimic de impärgit cu frontierele gi paniile.

Un Georges Darien (1 862-192I) s-a arätat mult mai virulent inLa Belle France [Frumoasa Fran{ä], apärut in 190122. Darien, pcnumele säu adevärat Adrien, cunoscut in special penfru carteasaLe

r [Hogul] (1897), compäruse in fafaConsiliului de Räzboi' in

ö"ii'är"'a""r*t$nt**':tyTlT.lffffi;;ääffi;;Ä;air"iprio*. e*ro earin nrarerial urnar fertil

ntu cartea sa Birtbi, aXApti"" ^ilitatrc

lBnbi' discidina.nnlitlla]t

u'o*i ".nu

*äare in momentul apari$ei

;;;;" ;ohborat la diverse publicalü anartiste' "Y T fi 1:

i^4tt*"t}- il in ort o,ttoin urual z' Ennemi du Peuple

rl"ipäpo"irq . A creat chiar 9i un hebdomadar' cu existenlä

Ärrz,tntiormouchefWar,tuialal'in La Belle France,butiL" denunia' p€ un t91"Iltt*,9-'

,,i"taitt, n""tezilor de a-gi exploäta qi specula inftingerile'

ütä;;Ftgä sä-gi poatä sä-gi atribuie calitateamoraläa

victime. Gloria victfs i ,paca weli sä cä$tiga1i respectul tuturor

rt*","*"ramael,incepttipry;.tT""!i"it--9:^"-ilt"f*;rqr* v^Y^-. gi äi" putis' Aceqtia n-au inspirat decit

l: combatantiiComunt

;iG;;t"l tunilor cetäfeni' ,Nu erau pro-T1?l]:if'-T:t:-fä, f"i"ätä doar pentru o idee." De aceea au Ei fost impugcalt

masä ,de eroü care toÄai se intorceau din cygani? d"^d-,::l:

ilä::ääöitffi;.*" ,. acoperä de glorie este,,invinsul

vegmint rogu, cu pana$ qi cu galoane -d9

aur E mindru cä e

-;^^*^ *^ti'rple "ä

fie mindru".il;ii;" tp*. "i ut ioät" motivele sä fie mindru"'

Cit despre revangarzn civili, jurnatigti' n"btt:lul, :11^T:Tlti^ilil;dffi; ö*ia ii *" 'izd cape isteridicoli inchipuili' cu

ä*" ii itt"pabili de acfiune, care exploatery" t::19:1*rcrului francez in scopuri'pomi"t qi pentu folosul lor personal'

ii näG c""'t"t, omiendeplinse *T,1TT" Y:?lTr\e'rr uv vv* ^""-' - -i;fünj"t"ä,,plingäcioqi' solemni 9iau devenit, o datä cu

ö;i.;i;*.*wL spone e-1, d"pä:t luaubätaie' francezii

"-ip"Uif itatedonezeräfr enespirituale"$iti9:,"-tfgi:i

;:ä* ;itffi;;'ä b ä;;;it usta"i, uce.i uei fr anc ezi p salmo di azä

turn"nalii tu.ti*ogr* int*"at-e de oldic"tä !:-"lig:.'* oro nrr I^ääää;lä".;; adevärate fapte eroice' precum atacul

"uuuf"ti.iae la Reichshoffen-Morsbronn' au fäcut in prea mare

mäsuräuitatäcatastrofaglobaläaräzboiuluifranco-prusacaires-p*."Uifior.a militarilor in ceea ce privegte infringerea'

328

22 Georges Darial La Belle France, Paris, J.J. Pauvert 1965 (Coll. Libertös, m. l8).

329

lnpresionat de victoriile parfiale care ii erau prezentate caadevärate apoteoze, poporul nici nu s-a gindit mäcar sä cearäautorilor catastofei socotealä pentu faptele lor, scrie Darien.Acegtia au putut sä revinä din Germania cu fruntea sus, cu panäla pälärie qi cu galoanele pe umär. Au provoca! prin insolenfa lor,izbucnirea Comrurei din Paris, iar ca reacfie la aceasta, s-au dedatla represiuni sälbatice, impuse de conservarea prestigiului propriu,gi-au ascuns ruginea infamä a capitulärilor de laMetz,stasbourg,Sedan qi Paris sub ignominia aga-ziselor victorii de la Pöre-Lachaise qi Buttes-Chaumont; au devenit cei mai cruzi qi mailipsili de inteligentä despo1i8.

Darien se considera a fi un apatrid, insä nu-gi revendicä aceastäcondilie, ci considerä cä i-a fost impusä. Cäci el considerä cätuturor celor care, ca $i el, nu posedä nimic, patria le-a fost furatä.Paralel cu criticile eseigtilor gi cu frescele realiste ale vietii militareinfätigate de romancieri precum Abel HermantinLe CavalierMiserqt [Cavalerul Miserey] (1 887), Lucien Descaves in Sozs-O/s [Subofrferii] (1889) sau Zola in La Döbäcle [Dezastrul], inFranta acelei epoci s-au manifestat putemice tendinle antimilitaregi antipahiotice. Legea recrutärii din 16 iulie 1889 suprimasevoluntariatul, care permisese pinä atunci tinerilor licentia,ti sänuefectueze decit un an de serviciu militar, cu condifia achitärü sumeide 1500 de franci. Tinerü intelecürali erau acum zupugi vicisitudinilordreptului comun, ceea ce risca sä augmenteze gi mai multnemutumirea fa!ä de institulia militad. Tinerii poeli 9i anarhigtiiimpärtägeau adesea ideea cä statele ar trebui sä disparä. LaurentTäilhade se mira cä stahrl, ,,acest stävechi idol antropofag'!, continuäsäexiste.L'Egalitö[Egalitatea],LePörepeinardfOmullinigtitl,La R&olte [Revolta] a lui Gustave Herv6 (care semna adesea: ,,unapatrid") incercau sä propage ideea cä statul, ca formä de organi-zare, trebuie combätut. Soldafii erau instigati la rebeliune, int-unmomentin care, inFranfa" incepea sä se manifestepropagandaprinfapte. in anul 1886 s-a infiinlat pinä 9i o Ligä a antipänioflor. Lainceputul anului 189 1, s-au produs numeroase incidente antimilitare

rsilia, Grenoble, Saint-f,tienne 9i Saint-Denis' cu ocazia reparti-

pä"ä-.r."t"*taserviciuluiT".tq'Nt*:allf T:lX1;::**iLior"i a. revizuire süigind:,Jos cupatria!" gi profanind

iü;;b; f" ;telaqi an, un soldat din marinä' care igi ucisese

fitanul in ffiele anarhismului, a fost condamnat la moarte'

Mai aproape de wemurile noasfie, suprarealigtii gi-au asumat

;ä#i."rä, *.ori utitoaitti "e

aminteäu de antipatriotislul d3

B;ä;Ep;que. Scrisoarea cätre Paul Claudel' redactatä

lrf,cegtia, constituie un bun exemplu in acest sens:i.

tit l Ne folosim de aceastä ocaziepentru a ne desolidarizain

i,,l'iäp"äi"äü """1 "" este fräncez, i":f* :lä t::il;

|il;#ä;ä;ää;;;tot ""u "", intr-unfel sau altul' poate

i ;ü;;;iü;r" rigor;i"i statului,'este Tllt-P?' :?$::*'l:ä;;il"d".it ui",ut"u de ,,märi cantitä1i de släninä" in

folÄsd unei naliuni de porci qi de ciini2a'

I

j pacifi smul gi antimiliarismul sint mult mai relaxate gi drnbitoare -

'{mate tocmai de aceea mai eficiente - tn publicalii precum 'Le

Lrfiili"tt"i"f.l a lui Jean-Galtier Boissiöre satLe Canard

i. ""ä,i"*tare

ale bunei fiadi1ü voltairiene' Sat$ adresaf

i;;";,nd $;-;lt.ttsrnului a atins culmi de urnor 9i irweren!ä

ü" po"* a" lui Jacques Pr6vert('Popoarele tT|Y: y;

"ä f"Äa*ile sacre ale masacrului'), cum ar fi BätäIia de Ia

i;;;r'7:i;;;ä'iia"rrrt"r"auneirecepfütavtrf IaPari'*6'

qi mai ales Vremm simtburilor:

330

23 Darien, Op. cit., pp. 75-76.

331

Atunci cind cu un suris amabil in metrou/mä intrebali politicos,/douä puncte deschideli ghilimelele,/cobori la prima,tinere? Ie vorba de räzboi de fapt,/insä nu, n-o sä-mi mai jucali festatäticului fr ancez,l ntt cäpitane,/nu domnule,/nu tatä,/ nu marrÄ,ln-o sä cobor la prima/o sä vä dau eu jos pe voi mai intii2?...

inFranlazilelornoaste, antimilitarismul gi-a gäsitunnou sprijin irr

rindul desenatorilor. inmomenUrl inceperü räzboiului dinAlgeria" Sinö

ü desenase deja pe paraEutigti ca pe nigte capete de turci. Cabu aparlirro

noii generafii. Printre cintecele pacifiste de calitate, se pot cita Le

Desertatr fDezertorul] al lui Boris Vi anSi Quand un soldat lAnncicind un soldat] de Francis Lemarque. Acestea se adäuga celor carc

aparlin folcl orului (Gircflö, Gircfla, J' avions regu commandeme n t,

Je me suis t'engagö, Le Soldat möcontent etc,),

Vremurile s-au schimb at, iar armatas-a modernizat, american i-

zindu-se. Färä indoialä, cazarmanua dispärut insä tinerii recruliau in ziua de azi o alurä mai... civilä. Caporalul Flick este astäzipiesä de muzeu. Te poli declara,,obiector de congtiin!ä" (mul1u-mim, Lecoin!) gi poli chiar sä evili armata destul de ugor, färä sä fiiarätatcu degetul in cartier. in Cosmopolisul european, in carcnimeni nu mai crede serios in räzboi, statele se dezintegreazä.Elcsint inlocuite de cätre patriotismul local gi regional. Nu se maistrigä Vive la France!, ci Viure au Pails! Mult mai pulininspäimintätor, dat fiind cä regiunile nu infrelin armaüe!

De asemenea, antimilitarismul de altädatänu-i mai are in falape vechii säi adversari. Purtätorii de sabie s-au reprofilat inmanipulatorii de rachete. Pericolul este mult mai indepärtat qi, dinacest motiv, mult mai grav. Nu mai e vorba de lupta impofiva unorbätr{ni despo,ti cazoni. Arma nuclearä constituie o amenin(are laadresa vielii insegi. Pinä intr-acolo, incit militarisrhul domestic dealtÄdatÄ, al bunicilor, pare acum mai degrabä un hobby nevinovat incompa:afie cu thanatocratia universalä ce se instaleazä pe planetä.

27 Le Temps des noyaux, in Parcles.*. ,,Träiascä !ara, finutul natal", in dialect provensal (n.trad).

)(III

O sfinga excentricä

SITUATIONISMUL

332333

treacä la infrptuirea ei, ar frebui sä producä ,,situatii" noi, frrir rlt'care ea s-ar dovedi a fi in mod banal repetitivä gi lipsitä de raliurrurde a fi. S-au dedat unei critici sistematice a vielii cotidicnr.,dezväluind multiplele forme de alienare ale acesteia, faptul t:rl

existenlaumanä se limita din ce in ce mai mulq in viziunea lor, la osimpläsupravieluire.Ceea ce spunea Mam in legäturä cu condiliilcde viafä ale proletariatului tindea, de fapt, sä se aplice din ce in ccmai mult ansamblului populafiei,,societäfllornoasfe crepuscularc".Preocupali inainte de toate de relaliile concrete dintre indivizi,sitrnfonigtii au vnrt sä reabiliteze subiectivitatea sugrumatä de jugulfo4elor sociale, economice, politice gi ideologice inerfiale, ceea 0cle-a afas oprobriul mancigtilor de üoate orientärile, care considcraucä aceastädesconsiderare a socialului este specificäatitudinii mic-burgheze. Influenfafi de neo-psihanalizägi de tezele lui WilhclrnReich (de care se considerau influenlali numerogi oameni de stinglai anilor '60), ei au chemat la dezlänfuirea neingräditä a tuturordoringelor refulate sau estompate gi la eliberare sexualä. Iconoclaqt iprin excelen!ä, s-au fäcut remarcafi prin acte provocatoare dcinspiralie suprarealistä, cultivind in mod voit ireverenfa gi blasfemil(il numeau pe Hristos,,scursura din Nazaret") injurindu-i copiospe cei care aveau ne$ansa de a le deveni cai de bätaie.

Principalul teoretician al programului a fost Guy Debord. incartea sa, Societatea spectacolului, scrisä pe un ton de marcsenior gi inf-un stil abscons, dezvoltatä inff-o succesiune de para-grafe numerotate de o mare densitate, acest autor a preluatgtafeta criticii pe care Ludwig Feuerbach o adresase alienäriireligioase, extinzind-o la ansamblul arhetipurilor psihologice gi

sociale. De altfel, Debord citeazä ca motto al lucrärii sale unpasaj semnificativ din prefafa lui Feuerbach la edilia a II-a a

Esenlei creStinismului,in care filosoful german afirma cä,,epocanoasträ... preferä imaginea in locul obiectului, copia in loculoriginalului, reprezentarea in locul realitä[ä, aparen[ain loculfiinfei"28. in timp ce Feuerbach considera cä ,,falsa aparen!ä

28 Ludwig Feuerbach, L'Essence du christianisme,ttadrtcercdin germanä deJ.-P. Osier, cu colaborarea lui J.-P. Grossein, Paris, Maspero, 1968, p. 108.

334

mstituie esenta wemii noasüe"2e, pentru Debord, ,,intreaga vialä

societälilor in care se manifestä dbminafia condt*t i:1"3:pt"J"-.ff. te prezintä ca o imensä acumulare de spectaco.le'

;;;;;; .o*iitriu uiala träitä concret s-a indepqo': d:u:"-9i"orr"rn*e"30. Peste tot, reprezentarea se substituie lumii

. Äri*ai".u naturalä face loc unor con drlii. hipnotice 'Ltxnea

in.ltut sä fie ,,direct experimentabilä", in consecinlä'u.iala'

ir*n1u concretä se d'egrade azä, devenind un "univers;;"t". Imediatul dirpit- S. inttu*taza domnia meai"njb:

iti naii""i"nre. Filosofia insägi n-a reuqit niciodatä sä

eascä conqtiinfa,,teologicä", iar lluzia religioasä, .se

titti. i" -odul'cel mäi material prin intermediul

är"iri, irr*cit vechea alienare religioasä, care i-a impins

rl'e oam"rri sä-gi proiecteze propriile virtuli intr-un dincolo

ä;;il; transforma in scindaria imanentä a omului de lumear -1: a-!^ 1,,*^- oo^.ä ci hrtneeääää-i"t. a;"*" care existä intre lumea sacrä 9i lumea

L;i;;;" ; i'iteazäde acum inainte in interiorul lumii umane' a

,5#ilil;:;;;td",,,A.stfel, viala päminteascä devine opacä

gi irespirabilä."3l'- in äc.i urri, in care certitudinile paradisiace nrivind exgansiun3a

economicä 9i speranta intr-o dezvoltare cantitativä nelimitatä a

pioJ"gi"i dorninun i.tcä, färä nici o rezewä'mentalul colectiv''nrUora ptt t dea deja eqecul sistemului, decelind cu luciditate nota

ll;r;ü; *ei cregieri economice care 'nna

sä elibereze, poate,

I ;üAtl. industriale ,de presiunea naturalä imputid" t:.t?-lih.AiuA p.nfr,t supravieluire", insä färä-a le permite

'5ä se elibereze

.l' ;;;;;;; loi". De'fapt, independenla comerfului s-a.extinslr 09 gllutil4Lul Lll lur . vv Lst'e, t '

, ;ü;" ansamblului econtmiei pe care acesta o determinä' In

, aararru in care e adevärat cä economia transformä lumea' ea "otransformä exclusiv in lume a economiei"32. in societatea specta-

2e Op. cit.,P.98.,, öü öJ",k, La sociötö du spectacle,pafis,Errrchet{hastel, 1967, cap. I, $ l,

o. S. CuvGUo.a, 'nar.ut i" t S: t , era directorul In temationale situationniste'

' " cip.cit.,caP. I, $ 20, P. 17'32 Op. cit', caP. II, $ a0, P' 30'

335

colului, comerful a invadat cu totul viala socialä, intrinscc ;lextrinsec deopotrivä. ,,in rocurile cet, mui pulin inäustriuriruro,supremafia sa este deja vizibilä prin citeva märfuri comercialo.vedetä gi, ca dominl{e'np".iumä pnn int rmediur zoneror situ'roin fruntea dezvoltärii producti"itagiri- "

Producfia capitaristä, care a t ansto.mut fimpur rear,,,timnrrrciclic" al socretä1'or arhaice, rn ti-t;;;udo-cicric.,, timp abstr:rcr,rafionalizat gi dectrpat artincial nÄsäÄat in marfü , a unifi car t rc

1r1."n:u qi.spaliul. Nemaifiind limitatä Oe soci#gi ;;;;;;;,,.

ffiffir lumii capitrarisüe esüe un uni i* boootä,Järär,r'

Acumularea de märfuri produse in seriegi destinate spaliuluiabstract ar piefei, pe. lingä apr"i .al^ärstrus toate barierereregionale si lesare $i toate r"rt i.1iit" *rporative ale EvuluiY:11::

.*: -enlineau calita"" p-r"A"qi" i artizanale,a dizolvatgl autonomia gi specificitatea regiunilelr+.

Urbanismul rnoq"T, dezvoltare logicä a dominafiei absolutc aputerii, pune astäzi stäpinire "rupräät ceea ce a rämas di'spaliul natural, pentru a-i r"ptoi..äin Äotorr, astfer incit acestirsä devinä,,propriul säu decbr... Am;ü;r" teritoriului conduccconcomitent la lichidarea oragului gi la dis'tugerea satelor: ,,Urbanis_mul care distruee oragele i".onrtiori.ä ,oi de zonäpseudo_ruralä"35. in ziuä de azi,ioeea oe a-re .är..i !äranilor rolur dc

, j andarmi ai narurii.. se inscri e ;;rl; ;eagi direcf ie.Sä precizäm, in concluzjr,

"a rp..iu.olul nu constituie doar,,abuzul unei lumi a riT{4ri pr"ärrrii.f"ricilor de difuzare inmasä a imaginilor,,. Fä1ä inaäLfa, ,J.ira.if. permanente aleaudiovizuarurui gi agresiunile prtii.;"..l"stiruie un imperiu arimaginii' Imaginalia olur"i -"i"m priniit" ain r*t"rior mai murteimagini decit reugegte sä creeze. 'a;;;;",

acesta nu mai estestäpin asupra universurui sau oniric- ö"tt*p*r de prat-ä -porter----

i)o^n ci.t., cap. rr, g 42,p.3t.äo^n "t1,,

cap. -VrI, $ t65, p. 137.

'" up. cit., cap. VII, E fil,p.l+1.

336

gi firncf;oneazä chiar gi pentru fantasmele sale. Se imagineazäel. insä spectacolul reprezintä ceva incä gi mai profund.

este mai degrabä un Weltanschauung devenit efectiv, transpusial. O viziune a lumii care a ajuns la obiectivare."36

MAI'68

1968. Atrecutdejaun sfertde secol. Cummai trece timpul./ntempore... Marea spaimä. Tinerefea dezlänguitä se amuzä

igi fabricä amintiri de neuitat jucindu-se de-a revolufia.sfräzi sint ridicate baricade din pietre de pavaj. Oameni seriogi

bili, care nu sejoacä, iqi indeasä lingourile de aur gi

forte in portbagajele frumoaselor lor magini, scäpate cucuratädin focul aprins pe rue Guy-Lussac, inainte de ademara

gose4 spre Elvefia. Ca prin minune (?), exact inainte de ,,zaver'ä.',transferurilorde fonduri fusese desfiintat. C.R.S..: S.S.!

ile au cuvintul. Lirismul rupestru elazenit. Dionysos peSainte-Geneviöve. Zi gi noapüe, fiecare igi incearcä puterile

dialectician, luind cuvintul. Man<, Lenin, Trofki, Mao gi,,Che"au douäzeci de ani. Defiläri. incäieräri. Spitalul Beaujon.

prim-ministru dezavteazÄ acgiunile poligiei aflate in subordinea... insä numai post-factum. Greve. Neinlelegerea Renault-

Un Partid Comunist cuminte ca o fotografie. La Nanterre,ii ireverenfioqi, färä respect penffu hermeneuticä, igi incoro-

decanul cu o pubelä. Baden-Baden. Doi generali se inflnesc.mai intä dat dispärut riscä o reapari$e. Grenelle. Reaprovi-

zionare cu benzinä. . . $i, cum totul se terminä cu alegeri in aceastä

neguvernabilä gi, totodatä, indrägostitä de ordine gi autoritate,

'6 Op. cit., cap. I, $ 5, p. 3.' C..lt.S. (Compagnie Röpublicaine de Söcuritö): abreviere pentru Compania

Republicanä de Securitate, unitate de elitä a Ministerului de Interne francez,destinatä menfinerii ordinii qi linigtii publice gi avind inclusiv atribuliuni derepresiune a manifestärilor violente de protest, extrem de activä in momentulrevoltei din mai I 968 din Franla, de unde asocierea peiorativä pi reprobatoare cuunitälile S.S. ale regimului nazist german; ii desemneazä, de asemenea, pe membriiacestor unitäfi. (c/ Larousse) (n.tr./

337

puterea, instalatä prinff-o enormä majoritate la plebiscit, iegind crr

fo4e intärite din aceastä incercare, reincepe, cu discrelie, o pru-

dentä migcare de tirtre cätre insorita zide azi.Explozia din Franfa, din mai 1968, migcare a cärei amploarc

pare sä-i fi surprins enonn, inclusiv pe actorii säi, se inscrie intr-urrval de agresivitate revendicativä a tinerilor din lumea intreagi\,impulsionatä de fiecare datä de tineretul studios, de la Berkeley llDjakarta, trecindprin Praga gi Vargovia. in Olanda, dupä agitalitdeclan$ata de migcärile ,,Provo" din Amsterdam impotriva ,,cMliz:r-

fiei de consum", in vara anului 1966, numeroase manifestafii impt>triva räzboiului din Viehram ale studenfilor gi profesorilor au avut

locin1967 gi 1968. in Germania, studenfii de stinga au provociltincidente la congresul social-democrat de la Nürnberg . La 2(l

martie 1968, 10.000 de studenfl aumanifestatimpoffiva imperialis-mului american in Berlinul occidental. in aprilie, dupä atentatulimpoftiva lui Rudi Dutschke, au avut loc violente manifesta!ü impo-tiva concernului de presa Ringer. incäieräri la Berlin gi la Frankfi.rt.Un student a fost ucis. Agitalia universitarä s-a generalizat in Spania

franchistä, in ianuarie 1968, ceea ce l-a fäcutpe Cadillo sä spunä,

cu ocazia primelor manifestafii ale studentilor: ,,Nu-i nimic, frebuicsä fii minz inainte de a fi cal". Condamnarea sociologului AlfonsoComin. Shrdenfli au demonsffat la Madrid, Barcelona, Salamanca,

Sevill4 Pamplon4 Granada Univesitafea San-JoaquindinCompostella

a fost ocupatä. in aprilie, universitä,tile din Sevilla gi Salamanca au

fostinchise. in Italia, numeroasele ciocniri intre studenli gi polilies-au incheiat cu aproape ffei sute de ränifi. in larite Ain estul Ewopei,manifestafli gi confruntäri cupoliliaau avutloc inCehoslovacia, inoctombrie 1 967 gi in Polonia, in martie I 968. in Japonia, confrun-tärile extrem de violente intre polilie gi studenli s-au soldat cunumerogi ränifi, in luna martie. lncidente la Tel-Aviv.

Nici lumea a ffeia nu a rämas mai prejos. in lndonezia" amlnarea

alegerilor a provocat manifesta,Li strrdenlegti, la 18 martie, la Djakarta.

America Latinä a cunoscut o perioadä de fierbere in intervalul martie-aprilie. La29 martie, studenlii au manifestat la Rio de Janeiro, iar

338

rile s-au soldat cu trei morli' in Africa' violelte marufestaf;i

iä" "* i* f" 4 aprilie, la Addis-Abeba Incr-dente :ingqf- :fo" in S.rr"gal, in timpi protestelor 9i grevelonrniversitare'

iatif" aio.q,rg*u" umoc ii runisia au cunoscut o mare eferrres-

rtä a tußurarilor in februarie 9i martie'

[;ä;d;;;; r*J'a se vadä cu claritate caracterul

ational al tuturor acestor revolte, aproape simultane, a cäror

;*ffi ;t;ä'i., ä'a r"o"tal erod:si:-"Y::::": ::X:ff#ääi r"-ilo." g" rume' Toate !äril e' bo gate sau särace'

fost atinse de acest uäf'ot"ttutar' in Ve;t' a f"" d:yi1ti,"* a" consum, bazatäperisipä 9i nedreptate' creatoare a

iri-""ttr"*lui material ii int"it"toul' in Est' se t:Y:9"^1

l de expresie 9i se contesta totalitarismul ideologic al

i Jui iu prr,.r". latitt din Sud se revoltau ittp"*1$::;rilil;;ui "'i.p.ti"rismului

american' Peste tot' se observä

blasi conflictiot. g.tetu, ' O solidaritate "de facto" t-":fb-tl1'

xffi ;'.;ää,.fd"i;il;or,peplanna.tionateiinternalional,ädedominaliug"tru1i.-if recta"t19'1tn"q".1,'lTg1-5*u',ä'f,riiä;;;i"l''ts*ranatiyiiauinterpretataceastä

iscare ca avin4 lo -oO "tt4iuf, la bazi revolta imnotrla rn1ry1

l"i.;""1.'altfel curios faprul cälucrurile se petrec adesea

iä".üui -"0.1 ca qi in mediul familial' in care ""t"1gf:,t-t^:l

ilöäffi;;];p'ä; din parteabunicilor: in' 68' tinerii

enfi, aflali in conflict cu autoritateaparental: tt"l*Ti 1-::;##;;;;;;;; ä;t revorä' räcind rererire ra "mati

r"J' tpiti*"fi, upffiä cu aproximalie generaliei bunicilor

Marx siFreud (mariiUarUoqi;, ienin 9i rrof tY::|:*::lfJ#ffilfäJär'i, iu' öü" G-uev.ara' ie rrate mai mare)

ftnpodobeau "r, po*"ittt iot po"1ii Sorbonei qi toate locurile de

unde,,ta[ii" fuseserä evacuaP'

La originea tuturor acestor evenimente se afla o generalie tinärä'

*i;;äo p-n "Oa

Ooti"p de schimbare' intr-o lume inchisä'

ingustä, nein"apatou'1, in tutt **atnp bunurilor materiale (in

occident!) era itt"ftä ä ;;J ,,spirituaf (dificil de gäsit alt cuvtnt)

339

vertiginos, int-o epocä in care vechile re,tete religioase gi ideologiconu mai dädeau rezultatele scontate.

in ceea ce privegte situa,tia din Franfa, s-a dorit punerea lupunct a unui invä!ämint superior de masä" insä cu mijloace materialcderizorii, infr-un cadruinvechit, preväzut laoriginepentru o micllelitä intelectualä, de unde o scädere inevitabilä a calitälii acestuiugi o degradare dramaticä a condiliei universitare devalorizatc,scoasä in eviden!ä cu mare luciditate de manifestul D espre mizeriudin mediul studenlesc:,,Distribuitoare de <<culturä generalö> infolosul claselor conducätoare, diversele facultäf qi gcoli, incärcatcincä de prestigii anacronice, sint transformate in uzine de producficrapidä de cadre inferioare gi medii"37. Obnubila,ti de cauzelcsecundare ale acestei situalii, studenfii ftancezi i-au tratat pc

,,rnandarini" drept lapi ispä$itori, inf-un context a cärui complexitatcü depägea cu mult atit pe unii, cit gi pe ceilalli.

S-a spus totul despre originile migcärii din mai-iunie '68 dinFranfa. S-a avansat inclusiv ipoteza,,complotului". Unii au väzutin aceastä revoltä mina CIA, care incerca sä ,,destabilizeze" o

[ardalcärei gef de stat era difrcil de manipulat. Sä nu uitäm cäguvernul francez era singurul din Europa care condamna in modoficial räzboiul din Vietnam. Dupä spusele lui Serge Hutin, cuocazia arestärii unui student contestatar, asupra acesfuia s-ar figäsit o sumä atit de mare, incit s-a emis teoria conform cäreiabanii respectivi ar fi fost destinafi finantärii revoluliei3Tbi'...

in cursul acestei perioade de anarhie generalizatä,, este dificilde reperat amprentamigcärii anarhiste propriu-zise. Cu siguranlä,drapelul negru a fluturat cu vigoare in mai-iunie, insä se poatepune inftebarea dacänu cumva eravorba de o prezentä mai degrabäsimbolicä, destinatä sä se aläture complementar steagului rogu.intr-adevär, in mäsura in care este neindoielnic cä anarhigtii au

37bis Hutin (5.), Gouvernements invisibles et societes secretes, Paris, J'AiLu, 1971, p.303.

37 [Mustafa l(hayatt], De la misöre en milieu ötudiant, considöröe sous ses

aspects öconomique, politique, psychologique, sexuel et notamment intellectuelet de quelques moyens pour y remödier, de membä Internationale situationnistegi studenlii din Shasbourg, Paris, Champ Libre, p. 7.

340

: la evenimente irr mod individual, anarhismul' diseminat

;il;fi ;pärutofi cial,caotganualte'dacäexceptäm

ai U zzmartie, a lui Cohn-Bendit'

ECOLOGT$Ttr

ru-veniti pe scena politico-socialä, militanlü ecologiqti regäsesc

ilfe*a ,a qtit, traiilia spiritului lib*1T' B1ttlTtt::,1::1t1

n, "ri",rufuti6

däcit in privinla apärätorilor intansigenlr ai

ui- cei care refuzä in moä categoric sä infie in relelele jocului

ic, intr-o lume in care partidele ecologiste constituite cunosc

sciziuni, lupte ilrfie tendin{e, conflicte inüe nerso,ane,trlll$;ü;;ö"erilor altor partide politice' care le pun in fa1ä

gicompromrsun.stä mai multe elemente care ingäduie ipoteza gxistentei ynol

.ti intre ecologie 9i anarhism' in primul rtnd' la cei mai buni

;;il;ü;i-o-i'p o""t*atä de a se m'it*' ?1"1,'.y';,Y11

i"r-liua""u"ttonainafararegahlorpoliticestabilite'direct.r'r f*a u *ui trece prin medierea instanlelor parlamentare'

ä;;;;-it""ernämentale,consideratt?.ftjt:o":ttl11',ä;;";;"""hiar ostile' Ceea ce nu impiedicä' bineinples'

unde este cazul, declanqareaunorproceduri legale si apeturi

impotiva abuzrxilor puterü' Se poate' de asemenea remarca

,.iä,"u, nonprofesionalismul 9i volunlariatul anaratoritll

[ ;;"41" rareori castei politice (din ce in ce mai rar in-ÄL

*tl.rr"t.ri., de asemenea' relevatä ptt::lfi:.i:P:ffiJä;ö;;t;ä ei caracterul concret al acfiunilor

i*Ja" "i,

a.cianqate intotdeauna asupraunui subie"lp:t"l:

ää;ö, pt"*t"-trt nucleare - 9i direct la fala locului - la

Av.^c.La Serre-de-1"-F; ;; toara' in valea Claröe tT .I"

f:lt:

;öä;r"j ii " ti.iä, a$a cum este ea inleleasä de cätre

logiqti, presupune p""t1t-u Ju p.untl I :Tl,*::::1:

;;il;;;a^icätuitä din simpli cetäleni grupali in

341

asocia,tii autonome (societä{i de apärare a naturii, colectivitäfi do

opozanti la proiectele autorutiere, asocialii de cartier, asocialilcomunale gi culturale etc.), care sä facä front comunin vedercn

indeplinirii unor obiective precise, incercind sä impunä autoritä1ilor

alternativele lor. Este vorba, agadar, de interven{ii populare libcrc,sub formä de curent critic de acfiune gi ca opinie organizatä irr

mod autonom in gestiunea sociopoliticä, altädatä apanajul celoralegi. Iatä suficiente particularitäti, care conferä in mod efectivmigcärilor ecologiste o alurä libertarä.

in Europa, refuzul de a accepta organismele modificate genetic

(OGM) ilusteazä perfect ftesäririle instictului libertar in fafa puterii .

in timp ce responsabilü politici, mereu supuqi puterilor economicc ;iindusfriale, acceptau gi cäutau chiar sä impunä cultura organismelormodificate genetic, intoducerea lorpe pralä- färä mäsuri de precau[ic

prealabile - a fost fünatä doar de voinla consumatorilor.Aceastä reaclie neagteptatä se explicä prin congtientizarcir

colectivä a primejdiilor pe care o atare practicä tehnoagricolä le-arputea reprezentain domeniile alimentar gi sanitar. Deci, ,,färäOGM-uri, nici in cimpurile noasfte nici in farfiriile voasfte", dupir

cum afirma, cu hotärire, Josö Bore, iniliatorul rezistentei. El gi

tovarägii säi nu au goväit sä treacä la actiune in cea mai purätradilie anarhistä, distrugind seminlele gi orezul transgenetic,därimind un local McDonald's, in Millan, sacrilegii care le-au adus

autorilor lor, se pare, condamnäri penale consistente.Probabil cä neincrederea in inovalia suspectä a permis sä sc

evite pericolele pe care OGM-urile le-ar pute a reprezenta- pinäla proba contrarie - pentru viata gi sänätatea consumatorilor. Maimult, hotärirea maselor, care a ficut putearea politicä sä dea inapoi,a dus la indepärtare4 cel pu$n in mod provizoriu, unei alte primejdiipe care publicul nu o observa. Era vorba, nici mai mult nici maipu1in, de dreptul pe care gi-l puteau aroga marile firme ale industrieiagrochimice internafionale (Monsanto, Novartis etc.) de a oblinebrevete pentu seminlele OGM qi de a deveni,astfel,prcprietariilumii vegetale vü!

342

toat€ acestea, prin forfa lucruritor' toaT Pllt1:::::::"rctzä,inzilele noastre' in puncte critice {ärä intoarcere'

ajungesä-iingrijor*'p"i'"rq jl:"^::T1?l:::"n*:lunge s.-r urtsrrrvrvzv ;;;;*l"r catastrofe ecologice

tä responsabilitatea tu e atit pentru

;;;,;"" " e face ca astÄzi s1 nu se

11 y.*,. oene,ral.

äfffifftä;;;;;t"i";; ;" cary ry

bq*ra in general'

t*aää.t"ttr" t p tr"*;;ä o c cidental e

: * *i: i:li.:"tä#;äpJräupunidelor'cares-easeamänäintremai mult gi al

"aro"oiJt'*JeinesL u u rt inrtnqaeri 0;

mulL vr ar v4rvr rv! sY'

-ul t*it aceeaqi' E mai gravä': electoralä- Miza nu

Nu atributele occidentale ale cond$ti t".:Tl"^t:1til""

läiä;#ä:il"h;;;'orinsäeilxisllntaumanitarä'ei biologicä in

"e"u "e uie mui Aemetgf,t:::nt:1"?ii:

äl'::"*ää:;äö;t*lalplanetei'aerulderespira!lffi ;ä'""-4#;;;;*'d*"':tr51T:::::T':Tffifröäöääö;"d,'",[:fl ä$]l5i:;fiivitägii gi a complicitä1i ^ a , _: -, ^^^ ^rrn s-a intirnolat

l?ä:'.ä;iä';;;;;;;Äsocial'aeacums-aintimplat

AI\TIGLOBALIZAREA

Dezechilibrutpolitic provocatde dezintegrareaimperiutui sovietic

isat minä lib"ra ,tuttto' Jupiofitt" i" " "P"ü-:i::t$li*"":iatmrnallDcf a"-'"'"***5ä,"*lo,unitea^leRmencü'Dialectica

i mondiale sub ,,baglret

Vestincefnd sä tunc$oleze' neocapitafismutlg::t:t"H"3lT:ffiäffi äffiö;-ä ;"i':T''s"le exterioarä' sä

presiuniinvedereauäif!:Y::::?::11:H:";"f::;illälHLä;i'ffii;;iä*'",'+r.''säintreirnacestäöffi*"r ;"a"ä !;e"-T "'.'. * 1';LTl#l ffiT#j"'ffi:ääliää;;fi *'i suprastat mondi ar' ci mai

etä cu crearea,rn.' ötuni"1t u t"t"*tl"t:l::"^1:t-t1"":

ff"-j;:rlä::äffi #ffi;-nrnclioneazämaibineeiintr-o-maniera

mai Pu,tin sesizabilä !

343

Fa!ä in fatä cu perspectiva unei lumi unidimensionale totalmercantilizate in numele ,,progresului", nu este de mirare cä, incele mai diverse puncte ale globului, s-au manifestat reaclii a cärorviolen!ä este pe mäsura a ceea ce ne agteaptä. Este demn dcremarcat cä migcärile sociale de anvergurä (mari greve in Franfa,in Statele Unite gi in Coreea de Sud, lupte ale !äranilor pentrupämint in Brazilia, acüe contestatare ale ecologigtilor radicali) incepsä se manifeste exact in momentul in care se pune la punct opoliticä mondialä de ansarnbhr, sub impulsul instiflrfilor capialisrnuluifinanciar internafional (Banca Mondialä, FMI etc.). Pe lingäcaracterul revendicativ propriu luptelor sociale 9i sindicale, acestc

vaste migcäri au luat adesea un caracter activist asumind wrspiritofensiv neobignuit. Rämase tn afard,la distan!ä de instanfelcpolitice gi birocratice oficiale, aceste manifestäri populare ar fistirnit firä indoialä mirarea unui Bakunin, prin natwa lor radicalägi prin alura lor libertarä. Manifestafiile antiglobaliste din Seattle,Nisa sau Genova gi-au extras forfa din sentimentul premonitoriuca o globalizare a economiei, in loc sä ugureze gi sä multipliccrelafiile umane internafionale, aga cum sus]in unele voci ale unuipretins libeialism cu vocafie totalitar4 risc4 dimpotivä" sä ne inchidäintr-o lume frrä porli qi ferestre cätre exterior (ar exista incä,oare, in aceste condilii, unexterior?). in unitatea ei monolitic-carceralä, aceastä lume n-ar fi nimic altceva decit lumea economiei.De unde gi sloganul migcärii de antiglobalizare:,,Lumea nu e omarfä!".

Ca replicä la tendinlele de globalizare ale capitalismului, ftebuiespus, in concltzie, cä existä astäzi o conhagreutate,,rnultinafionalä"la mondialism. Prin prisma migcärilor pagnice sau violente care se

succed in lumea intreagä, se inüevede o revenire a fo4elor vii ale

anarhismului.

344345

)0v

Anarho-caPitalismul

PIJNCTEDE PLECARE

Aceastä denominafie, oarecum surprinzätoare' desemn"$*'

rent de gindire .*. u t""o:cut^- 9i cunoaqte i::;1,::::ä. irnp"o*ra in Statele Unite' Anarho-capitali$tü sint cunos-

i si sub numele de ,Jiueriarieni" t1Y,"ltb:ryfl:l^:l3l;*rilltl

",ut#ä;Ltffi-;asociere a /ü eralistrrului economic clasic

individualismul etic$t p;ii'it' Altfel spus' ele igi au rädäcinile

tul de adinc infiPte in trecut'

il tö; 1,', ä cout ur iv m -r'i' f,"i: :1il'11?:: :*t#:äöääi;;dt';;;i" in

"a'" t"u"ie sä ai incredere' evirnd

isubstituiproiectede'tt"'"ttout'uttiltti"t"-t::t:,T.-L?i:lät:#"jr#ffi ;*""oaie'citdespreeconomietüliberalioezi, aceqtia s-au detimiäide teoriile pesrmiste

-a,!ly:y::*:ftTffi;ää;ö;tpropriu ideea armoniei prestabi-

de a lui Leibnitz g*tiui i$i ;titor äuu a" uttt"l, una dintre hlTli

Armonies e"ono*iqu"i [Armoniile economice] (1849)'

#ö;;d*ir*.,ri"io'i"ql"1:"*"Tl*t'lb^":t::m1*""i;;äi;;;"la-.iii"rt' Ei considerä cä oamenii sint

" Princtp"lt teprezentanli: doctorul Quesnay (1694'1174)' doctorul

rmneidePompadour,""'"äi'i"'iä;44,t*13i':1ig::).Tr-T:i1lffi:ff ötlltlit'äi"m;:i"r"'"i"8ranivicre{;;;;t"f ):ää;lucrarea saPlrys iocratie ou Coistitution essentielle dt

Äi"i.s"* ou g""" humain (1761)' . -re cf. Frederic n"'t'"' ii'äö i - iiiatr a**',l2YYi :2:T:' f"i##'i;j3ecr'Fredenc""'"*;läti;;ö;ö;;1iis6-rsozl'Detatibertödui:'I855, a 2-a editie 1862'

itt ttt i ̂ .", d"illaumin, I 845' prima eddie' 1 8 3 0'

sint incapabili sä modifice legile naturale, ca pe cele carogxemeazäviala societäfilor. $i chiar presupunind cä ar putca sä

le schimbe, ei ar avea tot interesul sä le menlinä gi sä le conservo,infucit acestea sint bune prin ele insele sau, uneori, sint cele nuri

bune cuputinfä.Un alt punct de plecare al ideilor libertarilor este individm-

lismul,in special cel de tradigie anglo-saxonä, in spiritul lui Johrr

Locke ( I 632-17 M),care vedea in proprietatea privatä unul dintrcdrepfurile naturale fundamentale, conserv area proprietäy i k raparind-i ca fiind adeväratafinalitate a societälii civile. in fapt,fiecare incearcä sä-gi menlinä drepturile naturale, adicä ceea ccposedä la propriu: viafa, bunurile, libertatea. Instaurarea rapor-turilor de societate nu are altä origine. in aceste condilii, cum sc

poate accepta faptul cä guvemäminhrl, care a fost instituit de oameni,prin conbact voluntar, in scopul protejärii drepturilor lor naturale lu

via[ä,,laproprietate gi la libertate, igi poate folosi puterea pentru a

viola aceste drepturi naturale? Dacä lucrurile ar sta aga, ar insemnacä el aölioneazäincontradicfie cu rafiunea sa de a fi gi cä, prinasta, aflindu-se in conflict deschis cu societatea, provoacä prinaceeagi migcare intoarcerea oamenilor la starea din naturä, aceea

acärei disparilie constituie misiunea gi scopul instaurärii sale. inviziunea lui Locke, drepturile individului sint absolute. Cit desprcguvernämint, existenla sa nu se bazeazä decitpe un consens. Elnu reprezintä decit un mijloc de conservare a drepturilor impres-criptibile ale indivizilor. in ultimä instanfä, rämine la latitudineapoporului, adicä a ansamblului indivizilor semnatari ai pacürlui social,sä judece dacä gi in ce mäsurä suveranul igi depägegte limitele dcputere gi igi extinde abuziv atribufiile, iar poporul rämine liber sä

tragä de aici toate concluziile care se impun; revoltindu-se, chiardacä o considerä ca fiind necesar.

in utopiile lor, anarho-capitaligtii reiau opozif;a pe care contac-tualismul clasic o stabilise infte statutul natural presocial gi statutul

,,civil". insä, spre deosebire de ideile lui Hobbäs, pentru ei, stareanahralä nu e o stare conflictualä prin definilie - räzboiul tuturor

346

rtiva tuturor, ci mai degrabä domnia adeväratei libertäti' cäci

vorbu de o stare in.*ä fr.r*" se descoperä a fi incredinlat

,roqi, p.n * a-gi apära toate drepturile pe care le posedä in

iunouf , .u ni4e in&viaula' De fap! in starea naturalä" dr.eptul

inOeäecit dL übera initia,tivä 9i de spontaneitatea nativä a

ri subiect, färä intervenlia nici unui arbiraj 9xt9n9r 9a1 sa

;;;;ifuepturile naturale ale tuturor, substituindule o

comunä obligatorie. in optica libertarilor' ul Ttfel d: üan:fer,:

r----!--:t ^- ooonfial e inerente natUnlile suveranului, al drepturilor esenliale inerente natunl

ie a individului ca subiäct, innumele unui interes general

ä"noit, ,"pr"zintäin cele dinumrä o simplä qi vulgarä confis-

Lu o ptiuit. mai atentä, dezordinea 9i insecuritatea' cate'

tui Uobbes, sint in mod necesar caracteristice stärii

* p"ttu n -ui degrabä täsäturile organizärü,p"ttllll'^"1

imurile sale autoritare irenaouiet", revolu;iile, nedreptäfile 9i

,oio.iriL "ur.

irsolesc in mod fatal civilizaSa' Se pare cä oamerul

iäü"if" paradis,-rl libertä,tii naturale' primind in schimb un

bm, e drePt, organizatinmod savant'

,,Ctirturr"'a. Irloünari (1819-1912), care a fost director al

'nrnal des öconomßtes [Jurnalul economigtilor], este considerat

ipri-"i **fto-capital'ist' Pentru el, individul trebuie sä poatä

ä"pr"e intotdeauna in modlibeldl neloall *:,b-11n1:ä_il*u"g.r._*r"rr*incadrulproduclieif ündinevitabil

;. i" ttil.a sa, nu existä nimic care sä nu poatä fi pnvaizat

,cf.rsiu pofiEa 9i justiSa- cäci el considerä cä oamenü sint capabili

;;;";i"u"..u ji-et*äcaeistatulin::!::L:Tt]*:,T:;ffi;tJ ;,.,.rpr"," regile naturale, inläturindu-se obstaco-

[e naturale ce apar in calea-acliunü lor 9i, mai atgs' evilnn9]]l

i"g*.u a" obsLcole artificia'le, pentru ca. situalia omului sä se

L,ffiaf*t"a, ajungind sä fie'proporlionalä cu progresul

ii 9i ul ittdortriei sale0.

;Zrt"t d" Cl,utLr Gide, Cour s d' e c ono mi e p oli tique, P ais,Sirey, I 92 I' p'

,28, nota l.

347

sPooNER $r STATUL-GAIIGSTER4I

Lysander Spooner ( 1 808-1 887) este, firä indoialä, cel care so

apropie cel mai mult de ideile gi atitudinea anarhigtilor. Jurist dc

formalie gi de meserie, el a vnrt sä demonsfteze, prinü-un ra,tiona.ment riguros intr-trn plan strictjuridic, caracterul ilegal gi criminalal statului, demonstra{ie efectuatä intotdeauna ,,conform generoa-

selorprincipii ale dreptului gi rafiunii", expresie care revine constantin demersul säu12.

Spooner incepe prin a-gi pune intebäri asupra valorii Constitu.

,tiei StatelorUnite, despre a cärei legitimitate se crede, de obicci,cä poate fi justificatä prin caracterul ei contractual. Din päcatc,remarcä Spooner, confactul social nu are nici un fel de validitatcjuridicä. in fapt, pentru a fi valabil, un conhact trebuie sä fie libcrconsim,tit de pa4ile contractante in persoanä, desemnate in modnominal, sau de cäte cei numit' prin procurä, in mod legal gi explicit,sä le reprezinte pe acestea. Contractul trebuie scris 9i semnat,Proudhon insistase deja asupra acestui aspect: ,,Contractul socialtrebuie supus dezbaterii libere, trebuie acceptat in mod individualgi semnat, manupropria, de cätre tofi cei care participä la el"ar.

ar lnainte de a ne räzwäti, nu ar fi inutil sä recitim... Sf. Augustin. Iatä ccscria, in secolul al V-lea, episcopul d'Hippone: ,,Färä dreptate, intr-adevär, ccsint oare regatele alüceva decit mari bande de hofi? $i ce este o bandä de hofi, dactr

nu un mic regat? Un grup de oameni, comandat de un gef, cu un pact socialrecunoscut, cu conventii care guverneazä impä\ealapräzü. Dacä aceastä bandäfunestä igi recruteazä räufäcätori gi se inmulfegte pinä cind ocupä o tarä, scinstaleazä in posturi importante, cucere$te orage, subjugä popoare, atunci i;iarogä fäfi$ titlul de regat, titlu pe care iJ asigurä nu renunfarea la cupiditate, cicucerirea impunitälii.'Za Citö de Dieu, I\,/,4, traducere nouä de L. Moreau,edilia a 3-a cu text latin, Paris, Lecoffre, I 854.

a2 Lysander Spooner, Outrage ä chefs d'htut, urmat de Le Droit naturel,traducere din englezä de Jeannie Cartier, prefajä de Michel Desgranges, Paris,Les Belles Lettres, l99l ; titlul original: No treason - The Constitution of NoAuthority,Boston, I 870.

a3 Proudhon, L'Idöe de la rövolution au XIX siöcle, studiul al IV-lea: ,,Duprincipe de l'autorit6".

348

ales, el nu poate functiona decit pentru cei care l-au incheiat

od efectiv. Se constatä cä, in acest caz' Constitulia tlr *9tpl:nici una dintre aceste condi,tii' Ea se pretinde a fi valabilä

'I"tän"p"rulim911n,-,":"dili1-1ff 1"":,:::*:#li" *äi äinoriali infime' intrucit cei care au elaborat-o

üä;;J;ii,',ip,ira.l'salenupotav'ip"t":.*:Y'^t:i'ä;ää;:ä;;;;;" aceasta;u a fost consultatä' La ori-

öttp"q" i""o""*U nu aveau drephrl sä-i oblige pe descen-

ii"t ia taiasca sub aceastä lege constitulionali' Unii v,or

oat .at tp*,i* Constitulie apostulat ca.subiect al impunerilor

;""rt"*i"f" poporul Statelär Unite din toate timpurile' ca

;i;;;.;t;*ä moralä' La acest argument' Spooner

cä un grup oarecare de oameni, träind ho,T-"1111

r" *" fi"i * drept de a crea o persoanä morfäperpetuä"

,ilä sä-i includäpentru totdeauna pe milioanele de indivizi

iifoi rrii o*", ottgindn-i pe ace$tia sä se supunä unei legi

boratede a$ii, frräconsimtärnintull"t: . ^

lloate ;t ilsieritatea s-a inclus ea insäei' in t"* 111T:"I:p.t**a moralä, recunoscindu-se in ea' Se poate face

;';;;;"'",inff ucitvedem:ap:pdlli5l:'-lt:3tflprgsupurglli, llllruwrL Yvsv!^r-v* rvr -- -'

iä. in ,u^f acesta, nu avem de-u fu"t ttt t'n acord tacit? In

ä-**,o, scrutinurilor care au avut loc conform.Colt"T.

;äö#;;;;;ra .a u""t"a nu au putere de obligalie nici

ütip"p"-r"i ei nici asupra indivizilor lult tlTtii;'T|j".1filäiläaä;;il;;t"""ele care voteazä ei exclusiv in

entul in care acestea voteazä'Or, in comparalie cu numäruI

är f"*itoti ai unei !äri' cei care voteazäin mod efectiv nu

:zintä decit o foarte rlabä mino'itate' in plus' scrutinul frind

ääö;;ililrr* care dintre indivizii care voteazä sint

i.ä"t""tit'a.faptConstitu,tia,astfelincit"l"g:"tlli::i::.ä.eä."ista weun individ care sä o suslinä in mod voluntar'

ä*pt" pf "" impozitelor, nici asta P Tptt"iln: t::*:1

ff,rä ffiä*t*';ä ar fi suslinut in mod liber. Pomind

la aceastä premisä, Spooner intreprinde o criticä a fiscalitä'tii

349

a$a cum pu,Lni revolufionari au ficut-o. Teoretic, toate impozitelcse plätesc in mod voluntar, prin consimlamint liber. in realitatc,Spooner considerä cä guvemul aclioneazä ca un bandit la drumu I

mare care ar spune: ,,Banii sau via{a!" . E adevärat cä guvernulnu mä pindegte in pädure, ascuns dupä copaci. Nu imi golegtcbuzunarele sub ameninlarea unui pistol. Asta nu inseamnä insä cä

el nu se comportä caunho!gi incätntr-o manierä multmai lagä 9imai ruginoasä decit flharul. Cäci unbandit la drumul mare igi asumäpersonal responsabilitatea gi pericolul pe care il implicä infiacliuneasa. El nu pretinde cä ar avea dreptul legitim de a imi lua portofelul,spunindu-mi cä banii pe care mi-i sustrage vor fi utilizafi de el ininteresul meu propriu. El nu incearcä sä parä a fi altceva, decit unhof gi nu se prezintä ca fiind ,,protectorul" oamenilor pe care iidevalizeazÄprin for,tä. $i apoi, dupä ce mi-a luatbanü, nu continuäsä se fnä de capul meu, pretinzind cäimi este ,,suveran" legitim gi,

din aceastä posturä, dindu-mi ordine qi tratindu-mä drept rebel gi

dugman al patriei, dacä refuz sä mä supun lui. Or,

procedeele tilharilor gi asasinilor care igi spxn guvern, spuneSpooner, constituie exact opusul celor utilizate de banditulizolat [...] Spre deosebire de bandili, acegti oameni din guvernnu se dezväluie ca persoane individuale, gi, in consecintä, nuigi asumä personal responsabilitatea actelor lofa.

Guvemul nu e decit o abshacfiune. Ca urmare, nu se poateincheia nici un confract cu o astfel de,,instanlä incorporalä". Nuse pot angaja obliga,tii fafä de o entitate imaterialä. intrucit nu arehabar cine sau ce se ascunde in spatele aceeace poartä numelede,,guvem", contibuabilul nu gtie, in definitiv, cui ä plätegte impozite.Totugi, acestpresupus contract, a cärui legitimitate gi valabilitaten-ar fi acceptatä de nici o jurisdicfie, aga cum este el aplicat decätre guvern, servegte drept pretext pentru spolierea a milioanede oameni gi pentru a dispune in mod arbirar de libertatea 9i viafalor, prin intermediul unor indivizi ,,care sint scuti,ti in mod explicit de

350

a Outrage ä chefs d'Etat,pp.54-55.

351

ce responsabilitate in ceea ce privegte felul in care se folosesc

persoänele gi bunurile incredinlate lor"4s. De fapt, nu prevede^: -^--^-^ +^-+;

nstitugia cä membrii Congesului - senatori 9i reprezentanfi -au obiigalia de a da socotäalä de discursurile 9i voturile lor in

- ^1.l. ^-^^-xO ^l+f^l.^"o -rrforpq rle t

tJgiior pe care le elaboreazä? Altfel spus, puterea de a

s"änain mäoileunor indivizi eliberali de orice responsa-

tatefa!Äde modalitatea in care gi-o exercitä'

E adevärat cä aceqti oameni au depus un jurämint, legindu-se

nu facä uz de puterea lor decit intre anumite limite defurite 9i

nvenite. Cu toate acestea, in mäsura in care delin imunitate, de

gi-ar face ei griji cu privire la acest jurämint? Mandatul lor

ctoral nu dureazä decit ciliva ani, insä puterea pe care o defin in

mtä perioadä rämine absolutä 9i la fel va fi 9i aceea pe care o

deline succesorii lor in functie. Se va spune cä aceqti oameni

dätin puterea au fost alegi de popor. Aceastä obiectie este

dehnüturat. in primul rind, numai o parte a populaliei este

rmatä la vot, iar päsibilitatea acordatä poporului de a-qi alege

iodic noi stäpininu poate fi consideratä o dovadä de libertate.

Spooner este indignat: in loc sä recunoascä faptul cä actionea"i

niite sApmi, politicienü au hrpeul de apretinde cäne sint slujitori!

nic maiabsurd. Nimeninuare d,reptul de a se declara servitorul

reprezentantrrl meu 9i apoi sä se susbagä contoluluit? pttl+dnu este responsabil in fala mea pentru actele sale' Faptul cä eu

m ales nu sihimbä cunimic situa,tia: ,,Dacä i-am acordat cuiva

putere absolutä qi lipsitä de responsabilitate asupra proprietäfii

rele. asta inseamnä cä i-am donat proprietatea mea' Dacä i-am

.at cuiva o putere absolutä gi lipsitä de responsabilitate asupra

asta inseamnä cä l-am recunoscut ca stäpin al meu"'"46'

inplus, caracterul obligatoriu secret al modului de desfägurare

scrutinului il face pe Spooner sä afirme cä intrucit alegii nu ä pot

pe cei care i-au ales, nu igi vor cunoagte niciodatä

as Op. cit.,p.73.a6 Op. cit., p.79.

Scrutinul secret produce un guvern secret; un guvern secreteste o asocialie secretä de hoJi qi asasini. Mai bi-ne un despo_tism fä1ig, asumat.ca atare. Deipotul vine de unut sinluiinfala tuturor gi declarä: Statul sfit eu. Voinla mea estä lege.stnt stäpinul vostru. imi asum responsabilitatea acteror melea. .

C.onform g3neroaselor principü ale dreptului Si raliunii, duptrexprimarealui Spooner, orice asociaf,e, orice persoanä moralä, orifcgrup organizat in mod oficial are obligalia, pentru a putea avea oexistenlä leglä" sä fie constituit din indivizi iäätincauiii, capabili srlgfere ,d_o19zi legitime gi rezonabile" privind apartenenlalor la grup.or, subliniazä_ spooner, n'se poate furniza'nicio piouaiurloicnacceptabilä relativ la o colectivitate sau la o persoanä moialä carcse nume$te pe sine ,,Statele Unite..48. Asta inseamnä cä toatcjurämintele prestate fafä de aceastä entitate, ,,Statele {.Jnite,., aufost prestate ,,pe aripile vintului". in consecinlä, ele nu au ni"i *i r.ide putere de obligafie asupra celor ce le-au pronunfat. Toate hatatclcsemnate innumele poponrlui Statelorunite, ca gi datorüle conftactatcde quvem, sint, din acelaqi motiv, nule gi neavenite, deci ilegale.

- rnrezumat, Spooner considerä cä toate guvernele lunrii - cercfe_i9ri, ca gi cele de azi-nu constituie decitalsociafii de räufrcätori,infiinlate in sgopul de a cuc en, devalizapi aservi populaliile griloirespective. El afirmä cä ceea ce a fost convenit ca fiinä legea nuare altÄ finalitate decit menfinerea acestei organizatäcririinale.facilitarea acfiunilorde extorcare are acesteiä. in acäste condilii,legislafia statului-gangster nu poate avea putere a" i-punei. infafa nimänui. Autoritatea guvernelor s ebazeazäercturiv pe ro4agi intimidare. Pretinsul contract social, care incalcä .ät. -äielementare regulijuridice,-este n-ul gi neavenit, astfel incit, dupäcum pactele pe care le incheie tilharii intre ei pentru a-gi putäasävirqi mai eficient crimele nu sint in nici un fel valabile p.nt.oamenii cumsecade, acegtia nefiind cu nimic obligapi dä cätrcacestea, totaga, iqtreg arsenalul legislativ al stafului, .asociafiegec19tä de holi gi asasini", nu ari citugi de pulin puterea';ilegitimitatea de a-i obliga pe indivizi sa se iupuna castei politice.

a1 Op. cit., p.89.at Op. cit.,pp ll6-117.

352

TJNTVERSITARII AMERICAI{I

in Statele Unite, unde universitä1ile constituie virful de lance ali contestafii politice, miqcarea libertarilor este susfinutä de

imu$iprofesori.Filosoful Robert Nozick, profesor la Universitatea Harvard,istä asupra valorii absolute a individului gi asupra faptului cä

ice existen!äeste individualä. El facereferinfälamorala lui Kantla obligafia de a hata orice subiect uman ca pe un scop in sine gi

doar ca pe un mijloc. Lucrarea saAnarhie, Stat Si Utopide,in 197 4, repreirntä o lecturä fundamentalä, indispensabilä

aprofundarea doctrinei libertarilor.Economistul Munay N. Rothbard50 pleacä, la fel ca ceilal,ti

i, de la ideea unui drept natural de proprietate. in viziunea

, proprietatea privatä este un atribut esenfial al naturii umane.fiecärui individ aparline acelui individ. Proprietatea :lsupra

i sale fizice gi morale este determinatä in mod necesar dedrept natural exclusiv gi inalienabil. Fiecare individ de$ne drepturi

asupraviefii sale gi asuprabunurilor sale personale. Nimenipoate sä-l priveze de aceste drepturi färä consimtämintul säu.

unde caracterul funciarmente necinstit al statului, care puneire, prin intermediul fiscalitätü, pe o parte din veniurile legitime

inute de cätre indivizi. Statul, care se mentine exclusiv printermediul,,brigandajului" fiscal, apare 9a o,,vastä organizalieiminalä". Rothbard se alätura aici punctului de vedere al lui

. Caracterul imoral gi criminal al Statului este incä gi maiatunci cind acesta igi instituie monopolul utilizärü legitime

fo4ei 9i autoritä1ii ultime asupra unui intreg teritoriu. Astfel, inviziunea lui Rothbard, nu numai cä nimeni nu este obligat sä se

Statului, dar, de asemenea, orice act indreptat impotrivai Moloch poate fi considerat a priori ca fiind perfect legitim

4e Robert Nozick , Anarchy, State and Utopia, New York, Basic Books, 1974.50 Murray N. Rothbard, The Ethics of Liberty, Atlantic Highlands (New

Jersey), Humanities Press, 1982.

gi moralmente recomandabil, pentru simplul motiv cä totceea cc

este de naturä sä släbeascä puterea etatistä contribuie in motlpozitiv la diminuarea infracf, onalitäfl i.

Un alt profesor universitar libertar, David Friedman, profesorde economie la Universitatea din Chicago, considerä, la rindul lui.cä Statul este ,,un organism de agresiune care se pretinde legitim"sr ,

Cutoate cä s-a doveditcuvirfgiindesat cä Statul este o organiza[icilegitimä gi nedreaptä, oamenii sint üentati säJ vadä ca o fatalitatc,Ceea ce diferen[iazäguvernele de celelalte bande de agresori estc

faptul cä oamenii obignuiesc sä accepte toate agresiunile venitcdin partea agenlilor statului ca pe niqte lucruri normale gi chiarindispensabile. in fapg e curios faptul cä violenfa apare intotdeaunaca fiind ilegalä gi condamnabilä atunci cind vine din partea uncisimple persoane particulare sau a unui grup de astfel de persoanc,

i4 timp ce aceeagi violentä este considerutäafrperfect legitimädacä,,autorul" ei este un,,om al statului".

Friedman dä un exemplu: ,,dacä sint atacat de un räufäcätor,iar acesta fuge cu portofelul meu in weme ce eu urlu,,Hoful!",martorii scenei pot sau nu sä mä ajute sä il prind pe agresor, insä,in orice c.v, vor considera cu siguran!ä cä apelul meu este rezo-nabil. Acum, dacä strig,,Hoful!" dupäceun func,tionar fiscalvincla mine sä mä previnä cä mi-a fost blocat contul din bancä, veciniimei vor crede cä sint nebun. $i totugi, judecind in mod obiectiv,angajatul fiscului gi hoful de buzunare au comis acelagi delict, cäciatitunul cit gi celälalt gi-au insugit,frräa aveapermisiuneamea,un bun care imi aparfine.

Se va spune, poate - este argumentul oficial, de altfel - cäfiscul imi ia banii doar ca sä poatä sä-mi fumizeze anumite serviciiin schimbul cuantumului impozitelor mele. insa aici avem de-aface cu un argument forfat. Nimeni nu mä intreabä dacä dorescsau nu sä beneficiez de acele servicii. Acestea imi sint pur gi simpluimpuse. Furt sau detumare de fonduri?s2

5r David Friedm an, Vers une sociötö sans Etat,tadlcere francezä de FrangoiseLigeois, Paris, Les Belles Lettres, 1992, p. 170.

s2 Op. cit., p. 17l.

354

Libertarii sing deci, individualigti anarhigti, aga cum ffanspare

definilia datä de David Friedman:

Ideea centalä a materialismului anfiopologic este aceea cä oamenii

tt"tui" läsafi sä-gi ducä propria lor via{ä a$a.cum vor 9i inpleg

sä o facä. ü.pittg"- totat ideea cä oamenii ar tebui protejaq

ilffiil;1", ingig'i cu fo4a. o societate libertarä nu va avea legi

id;fri"; dt"groilot, a joturilor de norgc, a pomografiei 9i nici

*'* ft.""Oäa obligativitatea purtärii centurii de siguranfä'

R"sping"m, de asemJnea, ideea öa oamenii ar avea weun drept

asupraielorla[i, in afarä de acela de a fi läsaf in pace53'

Anarhigtilanivelulprincipiilor,tibertariisintinacelagitimpirätori infocali ai siitemului capitalist, in ceea ce privegte

üloacele utilizate pentru instaurarea tipului de societate pe care il,irr.. intt-o socieäte capitalistä, persoanele particulare, asociate

mod voluntar, sint cele care controleazä cea mai mare parte a

pentru realizarea societäfii anarho-capitaliste, ei pteconizeazä

rcuirea ordinä politice, a statlrth;d., culegf,e pi4ei' Astfel, drepturile'

loc sä fie evaluate in termeni etici 9i politici, vor fi privite prin

isma normelor economice. Asta inseamnä cä individul igi va

itjonu at"pt t ile. Libertarii considerä cä, plätind pentru a-gi

ou.rn bun, consumatorul, gralie jocului concurentei, este

rp* ta "rl*p"r,

lucruri dö calitate' Un consumator va fileauna mai tucid gi mai informat in raport cu piafa economicä

ecit ar putea fi un alegätor pus in fala universului politic' Consuma-

i"J fqiaa Uine seania de valoarea unui prodys, insä n-u poate.gti

,. "u

iu.. un candidat pentru carevotsazä gi care este calitatea

orofesionalä si umanä a acestuia.'--Err" roorba, deci, de pivatizatea totalä a invä!ämintului' a

; serviciilor pogtale, a poliliei, a tribunalelor 9i chiar a apärärii na$o-

,',""f..i"raärrf"*t privät repr ezintädeja un sector important al

lSiril-uf"i "ducativ

Pogta aiost 1a inceput o activitate privatä in

s3 Op. cit.,P. l.sa Op. cit.,p. 148.

355

9p,:1. Unite, cel pufin parfial. in deceniul patru al secolului nlXIX-lea, Lysander spooner infiinlase eiinsugi un serviciu pogtat,The American Letter Mail company, coÄuato,a uiorent de mon..n1ll9" stat l.erslo pinu u.oio, incit legea de Ia I iulie 1945 n.t"Iril serviciile private de pogtä.

Polifia de statva fi inlocuitä in mod avantajos cu agenlii privatcde protecfie. Friedman considerä cä instaurarea concurenfei intrcdiferiteleagenfii ar fi de nah*ä reoÄr" r.*i"ii -riir"pää.r.calitativ clienlilor ror, cäci o inneprindere privatä este interesatä irrcel mai inalt grad de afaggnle yfe propni ,irn[nAu_r"

"Ulig"Ääiisatisfacä citmai bine clientetu, "".u "r

nu este cazul afunci cincrvine vorba despre un organismde ,t t. O, asemenea, in loc sä sc{eclangeze

proceduriinterminabil" gi .ostisitoare in fafa tibunarerorde süat, meritä mai degraba ,a se'ala uorf f" ; .Ä;;J ö;.Dreptul, ca gi toate celärarte rucruri, * Jät*i

"rrr"r * piäJrrärpiete-i' Evident, dificultatea ur.onrtr iir

"*r.ururra sentinterorpenale. Agenliile private de polilie ar n ceie r"ä*ii."ra ffi;;aplicare verdictere,pronunl.t"'irpot iuu ira".i"rir"rl ö"p,iFriedman, tribunalele privatl

9e. arUitra.; 9i agenliile ä; ;;;;fi ;prezintÄaceleagi avantaje ca gi rirt..riääomerciare inraport cusistemele de organizare economicä socialistä5s. pero.rräa-ä"

socialismul constituie forma exftemä u "tuiir,outoi.

El este convinscä, in pofida opiniei generale, capitalismuf "" "onau""

ilil;;necesar la oprimarea celormai säräci. oimporive, süatur este cercare poartä responsabilitatea pentru nedreptatea care ü afecteazäpe cei särmani. El crede cä äste uina guJ"rnului dacä oameniiafla1i in lipsuri sint läsa1i in s*o'u .-i lo:uet"o,lot .rdi;"r,rÄ;;polifü neghjente sau venale gi a uneijuJ6ilu"..ribile.. .Bineinfeles, preconiz ataprivatiLariä upararii nafionale nu edeloc lipsirä de dificurtä1i rt"j"*. i"-;;;;ä acesrui subiect, pinä

gi un spiritradicalprecumcel ar lui rriedmä se simteobrigatsä-'imodereze 9i sä-gi nuanfeze putin felul Oe a ginOi. ef *.*i"iäüproblema e dificilä. profunä äti.o**irt iitemindu_se, ca oricebun american, de puterea a ceea ce insemna uRSS in momentul in

3s6

5s Op. cit., p. 199.s6 Op. cit.,p.s7 Op. cit.,p.

357

te de apärare arpute4 eventual, sä tinä loc de armatäimpotrivaposibil agresor. In orice caz, el igi imagineazä cä, in pofida

cifi smului lor, anarhigtü doresc Ai ei, la rfndul lor, sä se punä in gardä

frfa unei invazii sräine. intucit scopul lor este abolirea Stahilui in

eliii scriacartea, elconsideräcäinlume existä state care mnstifriepermanentä. Cu toate acestea, ansarnblul agenfiilor

iafara, Friedman esüe convins cä ei nu au cinryi de pu$n intenflaapermite instalarea la ei, aunui stat süäins6. Oricum ar fi, Friedman

cä, asupra subiecflrlui particular al apärärü naf,onale, este

deocamdatä sä se räminä in expectativä. Cu siguranfä, Statulorganiza$e criminalä" insä el se poate dovedi util incä" penüuunin prevenirea oricärei agresiuni.

Imaginea societä,tii pe care o propune anarho-capitalismul estea tnrui ansamblu de unitäli economice spontan organi zate, farä

i o autoritate centralizatoare susceptibilä de a impune o ordinesä nu fie aleasä in mod voluntar de cäüe cetätenii+onsumatori.vorba de distrugerea celui mai nociv dinfte monopoluri, cel alrlui-Leviathan. ln orice caz, Friedman estimeazä cä, economicind, orice monopol de stat este,,de cel putin douä ori mai

decit acelagi produs rcalizat de cätre orice producätor. El nu uitä sä sublinieze cä aceia suferä in primul rtnd din

acestei risipe de resurse gi a acestui cost exagerat, deciient, de produclie, sint cei mai säraci dintre cetäteni.

David Friedman constatä cä mamigtü au prezis disparilia rcpatäStatului, insä nu au spus nimic precis in legäturä cu situafa careva instaura dupä infäptuirea revolu{iei. Libertarii, pe de altä

s-au sträduit intotdeauna sä descrie ceea ce ar putea repre-2enta o societate färä Stat. Cu siguran!ä, anarho-capitalismulprezintä anumite difi cultäli $i insuficienfe, insä asta datoritä faptului

r cä el e departe de a fi o simplä luare de pozilie moralä, de la carepornind arputea fi dedus, punct cupunct, inftegul comportamentuman. El constituie doar o ebogä, bazatä pe ideea drepturilor indivi-duale de proprietaüe,,,adicä dreptul asupra propriei penoane, asuprapropriei producfii gi asupra a ceea ce ceilalli imi oferä in mod

volunüar"58. Autorul l.ucrärii spre o societateJärä stalnu are invedere insüaurarea societäJii *u,trirtr print-" räuoruri.. ilräi"riuä pare a fi o aventurä care drncpionrazeänto.rn unel smgure logici,cea aputeü, pe care.tebuie cu orice pre! sä se punä m"indü;i.f:,tjl*:iisä se explice oamenilor cäiätur, contrar a ceea ce citgt rmagmeazä' nu reprezintä cirhrgi de pufin o necesitate. Friedmancrede in virtugile eduialiei. r*U"i" äÄääpublicul, pririr.i.äu *o, cär[i, prin dir*tfiT#:LTlä:;de dezbateri, utilizin4,to", *i: i"""J" ä" ro.unirare dispon i _bileo..." Mai concret, rrieaman preconizä sä futreprindä exactceea ce au ftcut dintotdeauna instituliile de stat, insä astfel incit säse dezvolte.instituJii pararele acestoäi"rrittii care vor constituiosatura societäfii libertare de mäne.

Utopia anarho-capitalistä igi gäsegte, de altfel, conform luiFriedman, un "orspondent

istärir loirräo".edievarä; in aceaperioadä, in aceastä mrcä fara dreptur u"*ä rotrgio,, de domeniu rpivat'Friedman nu crede cä exis i^w*i irtiagi a unorcandidatianarho-capitaristi in aregeri - n'* i"Jr" ;öffiff::ä;reprezenta,cel mulg o modalitate interesantä d"

" ä"" fiüii;;;ideilor anarho-capitaliste care, la ret ca aocunete anarhiste, igi croiescsingure drumul cätre publig

"."ril;-il; de pufin nevoie de oreplezentare politicä oficiaA ln .uArr.,t in ti-tu$ifo, stua,tui.DavidFriedmanincheie: -M-am sträduit cit am putut mai bine sä descriu institutiiplauzibire, in cadrul ceöra sä poatä,er;rü"äää;ilide asemänätoare nouä. Va treüui sa treal un anumit timppentru ca aceste institufii sä se dezvolte, aga cum a fost cazulcu instituliile noastre actuale; ele nu p; i;p. instantaneudin visele unui scriitor entuziast. Ofäctivut este indepärtat,insä nu neaparat inaccesibil6r... '

5t Op. cit., pp.219-244." 0p. cit.,p.229.60 Op. cit., pp. Za3-zaa.6t Op. cit., p.226.

358359

XV

Libertari de dreapta

Fapurl cä pot exista anarhigti care sä se situeze la dreapa qpectrului

ig ia6o eventralitate exüem de greude accephr Mlianlä lib€rariqpune chiar cä expresia,Bnartrist de dreapta' contine o contadictie

termeni, anarhismul fünd prin definifie, in viziunea lor, o migcare de. Existäcineva ladreapta care sä se prezinte drept anarhist? Cu

cä specia este exftem de rarä, toh4i existä anumite personajepot fi incluse inaceastä categorie.

La drept vorbind, anarhistul de dreapüa nu prea se sinchisegte degi de filosofi, insä, pentu a indica inr-o modalitate destul deceea ce il diferen[iazLdin capul locului, de anarhistul de

ga, vom remarca, filosofic vorbind, cä cea mai mare parte ailiilor politice de stlnga provin din Hegel via Marx,chiar dacä

adeseaprin itinerarii in zigzag.Anarhistul de dreapta, in acestcaz,nuti mai degrabä din Schopenhauer, spirit reaclionar, ,,cetäfean

lumii" gi rival nefericit al lui Hegel, care a incercat in zadar sä

cäii regale a dialecticii hegeliene, sursä a numeroasetansformäri istorice revolugionare, propria sa concepf,e pesimistäasupra viefii gi a istoriei. Pesimismul istoric pare, intr-adevär, sä

reprezinte una dintre ffisäürile esenfiale ale anarhishrlui de dreapta,

r care nu crede cä evolulia ar putea aduce weun progres, nefiindcitugi de pu,tin dispus sä acorde credit naturii umane.

CAZT]LCfLN\E

Louis-Ferdinand Cöline ( 1 894- I 96 I ) meritä frrä doar gi poate

sä fie considerat un exponent de prim-rang al anarhismului de

dreapta. Primele sale romane i-au creat, de altfel, reputa,tia unui

om de stinga printre cei de aceeaqi culoare politicä, pinä cind, lninüoarcerea sa din URSS, publicarea pamfl en:Jur Mea Culpa (1936\,

in care se dedä unui joc de-a masacrul exfrem de,,c6linian", avintlca subiect regimul sovietic, il rupe definitiv de Partidul Comunist gi

de tovaragü de drum. in continuare, delirul antis emitdtnBagatellc,rp our un mas acre [Bagatele pentru un masacru] ( I 93 8), precu nl

Si L' Ec o I e des c adavres [ $coala cadavrelor] ( I 93 8), agravate q i

de fuga scriitorului la Sigmaringen, au frcut din el, pentru maimulli ani, unpariaal literelor franceze.

tn ceea ce privegte pesimismul gi neincrederea,dacäaexistatcineva care sä räminä pentru totdeauna opac la ideile progresistcgi la credinla intr-un ,,viitor mai bun", acela este frrä doar gi poatc

C6line. inainte de räzboi, invitat sä participe la o manifestaficorganuatädemilitantii de sfnga (probabil mitingul Comitetului dc

vigilenlä al intelectualilor antifascigti, de la 1 8 decembrie 1934), cl

ä räspundea lui Lilika Nakou:

Ceea ce mä separä de voi este faptul cä eu n-am nici o speran!ä!Nu cred cä lumea ar putea deveni mai bunä! Ceea ce spunelivoi, voi to!i, mi se par a fi... nigte prostii! Ce face Stalin inRusia sau ce-a frcut? Crimele cele mai oribile! Ce s-a intimplatcu Revolulia noasträ franc ezä? Alte crime! Nobilii au fugit casä se poatä instaura puterea oribililor burghezi cu pälärii melon!Arghirofili gi cu ceafa groasä! Nu! Lumea gi societatea sint ojunglä gi aga va fi intotdeauna. Nimic nu se va schimbavreodatä!62

Nu avem de-a face cu o dovadä de insensibilitate sau cuasprimea inimii. Dimpotivä. Numai cä, precum mul,ti mizantropi,C6line considerä cä sensibilitatea aparfine exclusiv copiilor,animalelor, fiinplor slabe, malfiatate, nefericite. inVoyage au boutde la nuitlCälätorie la capätul noptii], atunci cind Bardamu, care

ilingrijegtepemicul B6bert, atins de febrätifoidämalignä, se simteincapabil sä impiedice moartea copilului, face urmätoarea refleclie:

360

62 Cahiers Cöline,Yll, Paris, Callimard, 1968, p. 23. iiti"*r*t it"r un massacre' Paris' Denoöl' 1937 ' p' 45 '

361

ne sinchisim niciodatä prea mult cind se präpädegte un adult'

;;;;;";aipulinptpuT'"lllt-t:tl,tt:.1T':.t*T,i.irra .r," .rrorbu de un äpif ei bine' atunci lucrurile nu mai

i; f;i;" sigure. Cäci el este viitorul'.I''!1"::*intim'deo.n"u, u""Jd. neuitat relatare a morfii cä1elei Bessy, adusä

Danemarca in Franfa, din D'un chöteau l'autrf '

in poiiti"a, C6lirie se voia in mod expres "anarhist

pinä in virful

uhiilor". De altfel, Sartre 9i Simone de Beauvoir' care citiserä

i*io...,l-au considerat ca atare inainte de räzboi' descope-

;iar $i ; tt"-itä filialie infie,,aryrhis11l" Pt^d",tittT:1:::al lui C6line. Sartre, care il va insulta mai tirziu in Z es Temps

dernes,ceea ce ii va atrage riposta tui Citin3t "Citr.lsteifl]borcan", alesese ca moÄ al iomanului La Naus öe [Grea!a] o

ä" in i' E it*[Biserica] a lui celine :'tE * t'p.ryl.Try.iq

""iina, prrlqi simplu un individ"' La fel ca anarhigtii' CÖline nu

frcea nici oiluzie in privinfa utilitä,tii alegerilor 9i' ".u :Tt'::

'n.u ta uotut ' Cum ar fi putut un astfel de spirit rebel sä devinäD-- --- ostPlasat'mentaläe partid? in orice caz, nimeni nu era nlal pri

^ ^^6nro

"uräct"rial, decit acest nou Ieremia, pentru a accepta

alitarismul modem, pe care il vedea instaurindu-se peste tot'

;W"C" ""

b"- de la nuit,Paris' Denoöl et-steele' 1932'pp' 350-351'

Q Cf. D'un chateau äl'autre,Paris, Gallimard,1957 'pp' 115--t:9:'18-"::l:

;::;:':f;#;:{:;.i'ä;dr-'l, aici a vrut'i **'ararä ii lineam

il... Am tinut-o in urap pma ra sGit' t'-i e'tu est"' -t.ry*:1i111"-t"Tlll;ili;;fiili"ä, ä;;;ä;;#; nrci a. o u*nti'.ni'i de o persoanä. nici de

r cäne... sint fider f...t *it""rtr" tittinevinovate' ["'] *" .: 1*t33-L1ltj.Tl.. s-a lungit inceti5or... a tnceput sä horcäie"' ira :Til:' d tt spusese dar nu

r säqed... dareraua"lre.ut, "a.e utezaseinsensul dincare4i amintea-t1:"::

^ää:;;äil;;i-l';. botul sp" pädurile pe care le visa de unde

u unde suferise..' Dumnezeu gtie ce!" . , --:^ -: i^ ä-aä65,,Eu nu am votat in viala iea!...Cartea mea de alegätor.trebuie säfie incä

pr#il;;üde-aldoileaarondt:Td:l-^$-tilt.1t"3:*t]::*:::T:äi:ä1ffiili#ffiffi;,;ä,"i "fär"."o "altigai...rentru

ce m-ae deranja

ltunci? Se gtie totul Ai"ui*t"'Nu lä *lt-"1:ciodatä vreun manifest"'"

ALTr cilwL

in mäswa in care anumif, anarhigti au putut fi plasali la dreaptuegichierului politic, nu inseamnä cä ei simpatizeazä cu dreaptupoliticä constituitä gi cu doctrinele promovate de aceasta. Indivi-dualigti pinä in mäduva oaselor, ei se {in la distan!ä de toate ideolo-giile, fie ele de dreapta sau de stinga. Atunci cind adoptä atitudinide dreapta, e pentru cä gi-au luat drept cal de bätaie stingir

,,beningä",,,corect gtnditoare" gi imperativele ei morale gi esteticc.Nonconformigti inainte de toate, ei iau pozilie mai degrabä impo-friva ambianfei culturale a societä,tii, a snobismului, a spiritului dcturmä gi aparizianismului grupurilor literare decitimpotriva Sta-

tului, in privinla cäruia practicä un dezinteres bägcälios. Criticamaginäriei de statpärindu-li-se a fi o capcanäpericuloasä, prefcrtlsä nu se aventureze pe nisipurile migcätoare ale politicii. Nu acokrse aflä domeniul lor de vinätoare.

inainte de räzboi, Henri B6raud il atacase deja pe Gide qi

inüeaga autoritate intelectualä de la Nouvelle Revue FranEais c(NRF), comentind cu sarcasm despre ,,cruciada muftelor lungi" qi

spiritul profund gomos gi mohorit al vedeüelor intelectuale ale epociisale. Anarhigtii de dreapta duc aceeagi luptä impotriva indocninäriigi alinierii spiritelor, armele lorfavorite fiindumorulnegru, ironia,pastig4 deriziunea gi caricatura extremä. in filmele sale, Jean Yanncva ob,tine efecte puternice impingind la absurd ceea ce el consideraafi regulajocului in societateacapitalistä. UnMichel Audiard, unAlphonse Boudard au preluat de la C6line, in afara unui anume stilde scriiturä, batjocurahiperbolicä gi arta sacrilegiului, capabilä sä

dezumfle mituri prinn-o singurä, scurtä frazä, dind in acelagi timpdovadä de mai multä detaqare gi de mai pulinä cruzime rapaccdecit autorul Cälätoriei... C6line ü detesta pe ,,proli" gi deveneauneori moralizatot I se intimpla citeodatä sä vocifereze impotrivatabieturilor debile ale proletarilor francezi: aperitivul, radioul etc.

Anarhiqtii de dreapta, dimpotrivä, gtiu sä exploateze cu mäiestriccoarda populismului, de bunä-credinp cu simpatie gi complicitate.

362

de pretenliile doctrinare gi de etichetärile menite sä ne

ieze, lansate de cätre cei care monopoltzeazälitnratura 9i presa

ta dispoage mass-media gi impotivamanipulärü opiniei publice,

ti ciliva scriitori gi cineagti, cunoscufi ca fiind de dreapta,

sä ne restituie o inreagä lume pitoreascä, plinä de perso-

intens colorate, de vagabonzi 9i de cocote. Pentru dialogurile

din filme, Michel Audiard a gtiut sä-gi gäseascä o sursä bogatä

inspiralie in conversa!üle qi replicile atzite inbistrouri, in jurul

ehelelor sau in stradä, singura sa universitate' De altfel, la

ii de dreapta se poate observa uneori un elitism in räspär'

-adevär in micul lor cenaclu se practicä pe scarä largä paro-

ludicä a morgii rafinate gi a referinfelor de prestigiu, unul

r altul prevalindu-se de calitatea sa de fost elev obscur de liceu

provincie sau de vasta sa culturä dob?nditäin gcoalaprimarä' $icu aceeaqi mindrie cu care un universitar dezväluie amänuntul

a fi frecventat, ca elev, rue de I'Ulm.

care considera, in cele din urmä, capitalismul ca fiind

Lista acestei categorii de libertari ar mai putea fi completatä

impasibilul Marcel Aym6: Travelingue, Le Chemin des

r [Drumul gcolarilor], (Jranus , La TÖte des autres [Capul

91) gi La Traversäe de Paris lsträbätind Parisul], carte

izatideClaude Autant-Lara (intr-un film cu Jean Gabin,

Bourvil qi Louis de Funös) 9i cu Leo Malet, autor al'ouveaux Mystöres de Parls [Noi mistere ale Parisului], care

frecventat asiduu, in tinerefe, mediile anarhiste (de stinga!),

r cea mai propice dezvoltärii individului. El insuqi se

, intr-un mod destul de curios, ca fiind ,,anarhist

. Pentru numerogii admiratori ai lui San-Antonio,

clös du pouvoir sont dans Ia botte d gants [Cheile puterii

in torpedou] este o carte care deschide, nu färä o anumitä

funzime, toate perspectivele ilare proprii acestei faimoase

363

HcFFJz-H>,{t)-

zH'st-lrjits{t!

)ilIl

Terorism gi nihilism in Rusia

DE LA REFORMISMLA TERORISM

cu 1860, in Rusia, luptele politice intrau intr-o nouäNumele lui Herzen gi a lui Neceaev simbolizeazä douä epoci

stiluri de luptä impotiva farismului. Influen{a lui Herzen,lalondra, genul de intelectual liberal giumanisf irnbibat

occidentalä, adversar al violenfei gi pmtizan al unei politiciiste, incepea sä se diminueze in Rusia, acolo unde reformele

al Il-lea se soldaserä cu rm e$ec. in pofida a ceea

spera, abolirea iobägiei nu fusese inso{itä de nici o impärtireitä a pämintului cäffe fäanii eliberati, ceea ce a provocat

i gi räscoale. repede reprimate. Tarul i-a adunat lingä el pe

ii proprietari gi pe nobilii retograzi. Cit despre liberali, ei inSi$

$ in aSteptärile lor, urmau sä-gi piardä orice sprijin popular.

momentul radicalismului revoMonar.'r Tinerü radicali, refuzind orice compromis cu ordinea stabilitä,

cä nu se putea face nimic pozitiv atita weme cit nu

* ln original ln text,jacqueries. Pe lingä numele propriu resp ectiv,JacquesJacques Bonhonrrze) desemneazä o poreclä arhaicä a 1äranuhifrancez. La

a fost revolta pranilor francezi impohiva nobililor, in timpul captivitätiiIoan al IIJea cel Bun. inceputä in Beauvais in mai 1358, ea s-a räspindit in.ärdia, in nordul regiunii ile-de-France 9i in Champagne, dar a fost repede

de cätre Carol cel Räu, in luna iunie. De atunci, orice revoltä 1äianeascänrnitäjacquerie. (cf. Larousse) (n. tr.)

reformele timide propuse dinfi-o parte sau din alta, nu serveau, indefinitiv, decit la prelungirea artificialä qi inutilä a unui sistem intratin agonie, in folosul privilegia$lor.

Totugi, miqcarea revolufionarä extremistä nu avea ca adeplidecit o slabä minoritate de intelectuali 9i studenfi. Radicalismuts-a räspindit in special in mediile universitare. in urma protestelorstudenlegti adresate politicii reacfionare a ministrului Instruclicipublice, proteste urmate de greve gi incäieräri, guvemul a trecut lainchiderea Universitäf,i din Sankt-Petersburg, iar numerogi studenl iau fost arestafi. insä tinerii radicali rämineau incä in izolare. infala escaladärii violenfei, liberalii moderafi aveau tendinla de n

susfine puterea, in timp ce päturile populare nu manifestau decitindiferenlä fa[äde acegti tineri revolufionari care igi asumaserrlmisiunea de a le eliberar. De altfel, aceastä neinfelegere se trans-formä cu uqurinlä ?n ostilitate fif,gä gi, aga cum s-a sublinial poporu I

rus, care pästra o credinlä intactä in persoana farului, consideracä nimeni nu putea fi un dugman al suveranului füräafrin acelagitimp gi un dugman al poporului.2

La Moscova, in octombrie I 861 , poli,tia s-a ,,ocupaf ' de studenliin fala palatului guvernatorului, in aplauzele populatiei. Dupämigcarea nalionalä din 1863 din Polonia, care i-a determinat pcradicalii rugi sä ia pozifle in favoarea insurgenfllor de la Vargovia gi

mai ales dupä atentatul eguat impotriva lui Alexandru al Il-lea,comis la4 api.lie 1866 de cäfre studentul Karakozov3, minoritatearevolufionarä a fost pusä in situalia de a fi complet dezavuatä gi

t Cf. Renö Cannac, Attx sources de la rövolution rwse. Netchaev, du nihilismaau terrorisme, Paris, Payot, 1961, pp.22-23.

2 lbid. Yezi gi Nicolae Berdiaev, Les sources et le sens du communismcr,usse, Paris, Gallimard, 1938 (Les Essais, VII). färanii considerä nibilimeadrept responsabilä pentru condilia gi suferinfele lor. ,,Credinfa in putereasuveranului era atit de putemicä incit ei igi pästrau speran{a cä in ziua in care elva afla adevärul, va pune capät suferinfelor lor" (p.22)

3 Dimitri Vladimorovici Karakozov, näscut in 1840. Arestat qi intemnilat ininchisoarea Alexis, dupä atentat, a fost condamnat la moarte gi spinzurat la 3septembrie 1866.

368

izolalÄde masele populare. Singura ieqire care li se

acestor grupuri de intelectuali 9i studenli revolulionari' con-

ti cu repiesiunea politieneascä 9i cu lipsa de inlelegere a

nepolitizate inc ä'la acea datä' era acgiunea directä

terorismul. incepea o nouä perioadä'

POPULT$TI $r sLAvoFILr

i nu li se pärea a fi problema majorä a

tn vechea Rusie, domnea o adeväratä misticä a poporului' in

na me."ta p.inte credincioqi, precum Dostoievski sau Tolstoi'

ptint ut"i ä Herzen, Bakunin 9i socialigti' Neceaev era singurul

ie considera, cu o cinicä tdceal6, cä poporul nu este altceva

rnut"tiu ptitne arevo$ei. Pentru cei mai mu$ dinfre membrii

lighentiei", poporul rus 9i, mai precis, poporul rural (adicä mai

JägO'/" air'populagie) delinea cheia just$ei sociale; revolufa

r sä izbucneasce intr-o zi din rindtrile maselor färäne$i' Acest

u a provocat disculii, prelungite incä multä weme, menite sä

idä in ce mäsurä Rusia ar fi trebuit sä treacä sau nu in mod

igatoriu printr-o fazä bur ghezä a dezvoltärii sale, in aceleagi

ilii ca giOccidentula. Bineinteles, stavg{ü er-alconvingi cä o

iOe "Lpa

intermediarä putea si trebuil.f fie evitatä' In

iunea lor, un astfel de angajament pe cäile politice ale burgheziei

,i l" p.t-"f rind, sä introäucä in Rusia capitalismul industrial'

lici un sistem menit sä distrugä clasa täräneascä 9i organizarea

"rigi""fa. tn al doilea dnd, favorizindu+e avlntul btr4:'itt,::

r ii acelagi timp poarta deschisä pätrunderii mercantilismului

tip occiäentat, pe care un Herzen, de pildä, i1 Sofda

ciäenalismului* säu, il considera demn de tot disprelul' ln plus,

puligii slavofili (na rcdnicii)anilor '70 erau mult mai interesafi

iluäou_""ilor,'decit de economie. Exact ca in religia cre$tinä,

a Berdiaev, op. cit.,P.58.

369

It

NIHILISMTJL

Ivan Turgheniev a fost cel care a utilizat primul acest cuvint, irr

romanul säuPörinli Si copii(1862). Kropotkin subliniazä faptulcätrebuie evitatäconfuzia dinte nihilism gi terorism.

Terorismul, spune el, a apärut in anumite condilii speciale aleluptei politice, la un anumit moment al istoriei. $i-a träit viafagi s-a sfirgit. El poate incä sä renascä qi sä reaparä. Insä nihilismulgi-a pus amprenta pe intreagavialäaclaselor cultivate din Rusiagi aceastä amprentä va persista incä, timp de mulli ani5.

Nihilismul posedä un fond de religiozitate gi ascetism. Pentnrnihiligti, se punea problema regäsirii sinceritäpii absolute in cadrulrelafülor sociale, prin dezavuarea minciunii gi a tuhror ipocriziilorconvenf,onale ale civilizafiei. Pe planul culturii, ei au refuzat toatcformele, grandioase sau meschine, de travestire a adevärului.Principalii reprezentan[iai nihilismului au fostN. G. Cernigevski(1828-1889), autor al romanului Quefaire? [Ce e de frcut?],Drobroliubov (183G1861), amindoi fii de preo{i 9i D. I. Pisarev(l 840-1 868). Cernigevski a colaboratla Sovremennik fContem-poranul]. Arestat, a cunoscut gi el rigorile temnilei Alexis, apoi afost condamnat la muncä forfatä gi domiciliu obligatoriu in Siberia.Autor al unei teze de doctorat in esteticä asupra relaliilor dintrcartä gi realitate, Cernigevski a fost in egalä mäsurä economist,afirmind cä Rusia ar putea trece direct de la o economie agricoläprimitivä la socialism. Cit despre Pisarev, el a murit de tinär, inecatin golful Riga. Animat la inceput de o credinfä religioasä intensä, a

sftqit prin a profesa un materialism sumar gi provocator, indreptatdeopotiväimpotivaromantismului idealist german gi aumanismuluiliberal al filosofilor fancezi. Dorindu-se a fi un ,,ginditor realisf ' gi

spirit eminamente ,,pozitiv", afiga cel mai mare dispre! pentruvalorile estetice gi intelectuale, neg?nd talentul poetic al lui Pugkingi pretinzind cä intreaga operä a lui Shakespeare nu valora nici cit

370

5 Kropotkin, Autour d'une vie, p. 304.

37t

pereche de cizme". Ca 9i Bakunil.el a3o1da l",t:l p:'l'11

ii: ,,Tot ceea ce se poate zdrobi trebuie zdrobit; ceea ceEFD----.

"--

istiloviturilor, inseamnä cä are valoare' Ceea ce^se sparge rn

iiä. cioU"ri nu e decit o adunäturä de ciurucuri. in orice caz,

in stinga gi in dreapta; astfel, e sigur cänute poli inplai'6'

Ürmindu-ipeBerdiaw, putem färä indoialä descoperi multä

ascunsä in spatele tuttror negat'ilor nihiliste:

Nihilismul rus l-a negat pe Dumnezeu, spiritul, sufletul' ideile'

normele gi valorile sufreme: cu toate acestea, trebuie sä-l

;;t* "u p" un feiromin religios' t"'l i" esenta 9i in temeiul

,äo, ,.gäri- vechea negalie ortodoxä a unei lumi innämolite

in räu, ientimentul päcatului ce roade pe dinäuntru orice formä

o. ui4a uoasä, or:ice tentativä de crealie in domeniul artei 9i

at ginäirii. Ca gi ascetismul [...], el considera cä se fac vinovate

de lux arta, metaftzica,valorile spirituale gi adäuga: religiaT'

in viziunea nihitigtilor, totul trebuie redus la lupta pentru

emanciparea teresträ a poporului rus aflat in suferin!ä. in domeniul

,*ouSä.ü, nihilismul vrea sä se limiteze la studiul gtünfelor naturale

gi al economiei, considerate drept singurele ,gtile" cauzei poponrlui'

,bunoa$tere aprczaicäeste pentu ei singurul domeniu intelectual

TERORISMTJL

in anii '70, revolu,tionarii au inceput sä se organizeze'Dupä

cercul Ceaikovski, frecventat la Petersburg de cätre Kropotkin'

Zemlia i Volia [Pämint 9i libertate] , otganizalie fondatä de

Cernigevskiin|862,insäaproapeimediatdizo|vatädecätre

;pertinent.

6 Citat de N.O. Losski, Illstoi re de la philosophie russe' de origines d 1950'

Paris, Payot, 1954,P- 62.7 Berdiaev, oP. cit.,P.60'

Ji

autoritäfi, a fost cea care i-a regrupat pe revolulionaris. incontinuare, chiar in interiorul c erculur kmlia i Volia, cif;va,,radical i"au creatun grup activistseqet: Libertqte sau Moarte,inainte ca,in urma unei sciziuni, sä aparä Narcdnaia Volia [Voinla poporului],facliune cu program frlig terorist .inMömoires d'une rövolutitt-nnaire [Memoriile unei revolufionare], Vera Figner vorbegte desprccondiliile de adeziune la acest grup, din care a fäcut parte:

Fiecare membru se angaja in mod solemn sä-gi consacrefor{ele Revolu}iei, sä igi uite toate legäturile de singe,simpatiile personale, relaliile de dragoste gi prietenie, sä-gidäruiascä viafa chiar gi sä nu se menajeze in vreun fel, sä

nu aibä nimic al säu gi sä renunle la voin{a sa individualäe.

Aceste condilii ne duc cu gindul la Catehismul revolulio-narului. E adevärat, de altfel, cä Vera Figner l-a cunoscut pc

Neceaev gi a intretinut relalii cu el.La24 ianrane 1878, Vera Zassulici trage asupra prefectului

polifiei din Sankt-Petersburg, generalul Trepov, reu$ind doar sä-l

räneascä. Tribunalul a achitat-o pe tinära teroristä. Alte atentatcau fost comise in continuare, cel mai räsunätor fiind, bineinfeles,asasinarea larului Alexandru al Il-lea, la I martie 1881 . $ase animai tirziu, ciliva studenli din Petersburg au decis sä-l ucidä gi pc

s in legäturä cu Zemlia i Volia existäobogatä bibliografie rusä. Vezi Venturi,Les Intellectuels, le peuple et la rövolution, Paris, Gallimard,1972, vol. II, pp.

913-914, nota l.e Citat de Jocelyne Fenner,Ies Tbrrcristes russes [Rennes], Editions Ouest-

France, 1989, p. 35. Vera Nikolaevna Figner (1852-1942). Studentä fiind, a

participat la pregätirea atentatului impotriva lui Alexandru al ll-lea. Condamnatäla moarte, pedeapsa i-a fost apoi comutatä in muncä silnicä. Va sta douäzeci de

ani in inchisoarea Schlüsselburg, inainte de a fi deportatä in Siberia. A träit apoiin sträinätate pinä in 1915. Dupä Revolulia din 1917, va ajunge curator lamuzeul Kropotkin. Vezi Bakunin, (Euvres complätes, introducere qi adnotäri dcA. Lehning, ed. Appendice VIII, 12 [Vera Figner despre detenfia lui Neceaev], qi

p. 477, nota 238.

372

exei al IIIlea, insä complotul a fost descoperit, iar cinci dintre

prinfte carc Si Alexei Ulianov, fiatele lui Lenin, au fost spirzurafi'

ii-p ".

allidoi au fost trimiqi la Schlüsselburg. incepind cu

roMa din 1905, organizalia de luptä a socialigtilor revolusonari,

ile anarhiste ale Drapelului Negru (Cernoe Znamia) 9i

istii-comunigti au comis numeroase atentate: 136 mai precis'

perioada anilor 1 905-1 906t0

prorR NTKITICI TCACTOV (1S44-L866)

in ,,concertul" revolulionar al anilor 1870, Tcaciov ocupä un

aptarte,ca teoretician al revolufiei' El a foslgel cle l;a,t c,rt orctt pe Marx in Rusia. in anii 1875-1876, aeditat in

i-nätate revista Nabat [Toaca]' Tcaciov era impotriva

iqtilor. Nefiinddemocrat, el conta' ca qi Blanqui'pe acfunea

,italilot activiste in vederea infäptuirii revolufiei, 9i nu pe

r. DL asemenea, principiul anarhist al distrugerii statului

iat dupä revotuEe i se pärea o eroare' Punctul säu de vedere

incidea in aceastä privin!ä cu cel al marxigtilor' Din moment

in societä1ile contemporane 9i, mai ales, in Rusia, puterea

illui concentreazä in miinile sale intreaga for,tä materialä' o

1878, el noteaz|cä revolufionarii trebuie sä abandoneze "oriceutopil federativä,, gi sä revinä la ,yechea or Eanizare centralizatä,

gi-a dovedit nu o datä viabilitatea. in ea reziddforla' in ea

vom aflamintuirea"r2

ro J. Fenner, op. cit.,P.3'l .

rf Cf. Venturi, oP. cit.,P.715.tz Op. cit.,P.727-

I373

lmpreunä cu Neceaev, Tcaciov se pare cä ar fi redactat, incursul iernii 1868-1g69, un programbe acyiuni revolulionarcpentu comitetul din sankt-petersburg. Este autorut p.octamuli.iC!( f.uOtX. A inspirat, poate, Cateiismul revolu;ionarului. Latg$i|l anului I 873, piotr Tcaciov a päräsiiRusia pentru ; ;;;sä träiascä la paris, unde a gi murit, in 1gg6, dupd mai ;rlli ;;tpetrecufi intr-un azil de nebunir3-

XVII

Neceaev (1847-1882)

fr.lcnptmrnn n

Serghei Ghenadevici Neceaev s-a näscut la 20 sepüembrie 1847

mica localitate lvanovo, centru textil situat la nord-est de

Tatäl säu eraun fostzugrav, devenitchelnerde cafenea.

sa, care murise pe cind copilul nu avea decit gase ani, era

unui iobag eliberat. La virsta de nouä ani, micul Serghei a

ca ucenic in uzinä. A fost trimis de acolo acasä, pentu vinaa fi pierdut o scrisoare pe care fusese insärcinat sä o ducä intr-o

itate vecinäla. Eliberat färä voia lui, tinärul Neceaev qi-a

ifestat dorinfa de a-gi continua studiile. Sprijinit la inceput de

invä!ätor, iar mai apoi descurcindu-se singur, a reugit sä-gi

ine studiile. intrucit igi luase examenele, a oblinut un post de

itutor la gcoala parohialä din Sankt-Petersburg. O datä infrat inI studentilor revolufionari, personalitatea sa i-a permis sä-gi

ine de indatä camarazägi sä se impunä ca gef. Pentru a-gi

ida reputafia in ochü tovaräqilor säi, necind drept un personaj

ionar important, a reugit sä ii facä sä creadä in arestarea

sa, grafie unui subterfugiu pe cit de abil, pe atit de complicat, invreme ce, de fapt, nu fäcuse decit sä päräseascä Sankt-Petersburgul pentru a merge la Moscova, inainte de a pleca inElvelia pentnr aJ intilni pe Bakunin.

fa Asupra acestui punct, il urmäm pe Cannac, op. cit., p.42. vom gäsi o

descriere foarte diferitä la Robert Pazre, La Forteresse Pierre-et-Paul, Paris,'Fayard, 1969, pp. 207-210, lucrare in care paginile 206-321 ä sunt consacrate

luiNeceaev.

i

J

374

t3 Op. cit.,p.728.

375

NECEAEV $I BAKUNIN

Neceaev a ajuns la Geneva, Ia Bakunin, int-un moment in carcanarhisful, aflat in co-nflict cu Marx, "-. ü combätea influenta irrinteriorul Asocialiei internaf onale aluncito;iil;;i;;:äil

".in ce mai serios sä se intoarcä in Rusia, pentru a provoca acoro rrmigcare revolufionarä de ampro-", "är"iu

sä-i preia conducerea.In consecin!ä, Bakunin t_a primit cu bucurie pe tinäruI säu_compatriot, in persoana cäruia vedea un discipol. f" irrtig*.J,iNeceaev, Bakunin a redactat un anumit numär de manifestcdestinate revolulionarilor din Rusia. intr-unur din aceste texte dcpropagandä adresate studenfilor, Bakunin ü indemna pe ace;;;; ;;abandoneze universitatea, pentru a se alätura cauzei poporului:

Päräsi1i.c,itmai repede aceastä lume condamnatä, toate acesteuniversitä1i, academii 9i scoli in "ur",irräF *pr"r"gt*ai ijunde ali fost intotdeauna 1inu1i departe J" popor. Mergeli cätrepopor! Acolo vä este-vocalia,uiilagi cunäagterea. Inväla1i inrindurile.poporului, sa ii-stuiiji irtä..lJ"iisä facefi sä triumfecauza lui! Amintiti_vä cä tinerimea cultivatä nu trebuie sä fienici pro fesorul, niti bineft ;Äl ; ;ä äi.tutorot poporului,

ci.doar mijlocitorul.care, asemen"" "r"iäoi.i, if äiria ,äiäelibereze el insuqi, prinprop.iife safe puteJ, uoinöutoÄif"ü;;

gi eforturilor populare r5.

_ Pentru a-gi procura banii necesari campaniei de propagandä inRusia, Neceaev gi Bakunin s-au adresät bätrinului't;;;;prietenului acestuia, poetul Ogarevr6, posesori ai sumei de 20000de franci, suma destinatä cauzäi revorutiei. Ace$ti bani re fuseseräinminafi de cätre un compatriotrT. Herlen,

"ur" urr"u o profundä

l: !jl",.dg Cannac, op. cit., p. 47.ro Nicolai platonovici pgärev (lgl3_1877), poet, publicist Ei filosofmaterialist' Fondator. aräturi di H..ri,", "ipr.*iär.gti ribere din sträinärare.I7 un oarecare paver A. s"h*J*,'ü"*fiiiiäla acest cadou, inainte de apäräsi Europa, ca sä fonde.z. t;;ilffi;;'iri"r,irrr. Marchize. rn ceea ceprivegte chestiunea,,fondurilo. s"h-;;, r.riä. äor,

"are redä cuvintele

'uiHerzen, in Bakunin, (Euvres complätes,uof. V, pp. fe_:Zl.

376

pentru ideile gi persoana lui Neceaev, la inceput refuzäse atingä de fondurile care ii fuseserä incredinfate, daE laistenla lui Ogarev, sfirgeqte prin a-i da 10000 de franci tinäruluiilist, care s-a intors atunci in Rusia, avind o scrisoare de

semnatä de Bakunin, scrisoare care il desemna caacreditat al secfiunii ruse a Alianlei revolulionare

organizalie absolut imaginarä. Pentru Neceaev, era

sä aibäposibilitatea de a se intoarce inRusiaat'rnd sprijinuldinfe marile nume ale revolutiei internationale.

nÄznuNanpa POPORTJLII

Lainüoarcerea sa, Neceaev, care acliona sub numele de Pavlov,

contacürl cu medüle studenfeqti din Moscov4 prezenfndu-se

responsabil al unor organiza,tii revolulionare oculte: Räzbunarea

ui sau Societaka ,,Securea". Folosindu-se de recomandarea

isä de Bakunin, a fäcut o puternicä impresie. A reugit sä adunejurul säu cifiva tineri animali de o admirafie plinä de naivitate

tru persoana sa, care s-au supus cu ugurinfä voinlei salelacabile. in cadrul micului grup de conspiratori, studentul I.

a fost singurul care s-a dovedit refractar la disciplina pe

Neceaev avea pretenlia sä o impunä micii sale asocialiipe care o ameninla in mod constant cu represaliile

i Comitet suprem care nu exista decit in imaginalia lui.

ASASINAREA LUI TVANOV

in urma boicotärii cursurilor unui profesor reacfionar (actiune

care a condus la exmatricularea citorva studenfi), Universitatea,din Moscova a cunoscut o anume agita1ie. Neceaev a fost incä o

datäindezacord cu Ivanov asupra atitudinii care trebuia adoptatägi a aöliunilor care unnau sä fie intreprinse cu aceastä ocazie.Deoarece acesta din urmä igi manifestase intenlia de a päräsiRäzbunmea poporului, penffu a-gi crea propri aorgantzalie Neceaev

t/

377

a decis sä-l suprime. A reugit sä-i convingäpe patu dinte carrrlru,äsäi de necesitratea lichidärii tinärului studen! care a fost aftas intr<rarnbuscadä. Neceaev l-a sugrumat pe Ivanov cu proprüle sale miini,inainte de aJ termina cu un glon! in timplä. O datä sät'ngitä crimn,complicü au ficut sä disparä cadavnrl, anrncindu-l intr-un lacr8.

Insä, in urma unei perchezi,tii efectuate la libräria Cerkesov ;ila domiciliul responsabilului acestei4 Pioh Uspenski, care partici-pase la uciderea lui Ivanov, autoritä1ile au pus mina pe arhivclcRäzbunärü poporului gi pe o seamä de documente compromi!ätoarc.Poli,tia era acum in posesia listei complete a militanfilor migcäri i,prinfre care figura gi lvanov. Cadavnrl tinärului student a fost dcs-coperit in ultimul moment, iar arestarea membrilorrefelei a permis,totodatä, identificarea autorilor crimei, datoritä unui abonament lalibräria Cerkesov care fusese gäsit in buzunarele victimei.

Dupä execulia lui Ivanov, Neceaev päräsise Moscovapentrua merge la Sankt-Petersburg, cu intentia de a crea in acest orag onouä organizafie. Complicii säi au frcutmärturisiri complete, iarafacerea Ivanov avea sä dea nagtere unui proces räsunätorre.Totugi, in ciuda cercetärilor gi a urmärilor, cel care incepea sä ficprivit in Rusia ca un conducätor revolufionar de prim rang gi caagent al lui Bakunin a reugit sä se strecoare printre ochiurilcnävodului. Dejucind planurile tuturor structuilor poligienegti carcerau pe urmele sale, Neceaev a reugit säräzbatÄ, färä dificultägi,pinäla frontierä. Ajuns inElvefi4 a fosttotugi obligat sä se ascundä.Pentru a putea sä obfinä exträdarea fugarului, guvernul farist ildeclarase oficial ca fiindun infractor de drept comun.

RUPTT'RA DE BAKTJNIN

Exftem de ingrijorat din pricina comportamenflrlui finärului säupartener, care incepea sä i se parä din ce in ce mai periculos, dupä

r8 Pentru asasinatul lui Ivanov, cf. Cannac, op. cit.,pp.67-69.te Cronicajudiciarä a acestui proces ca gi verdictul figureazä in M. Bakounine

et ses rclations avec S. Neceaev, op. cit., pp. 278-301 gi pp. 379-386.

378

r intrigi gi acte de imposturä, Bakunin a sfirgitprin ainceta

relalii cu Neceaev. Päräsind Elveli4 acesta a plecat la Londra'

Temindu-se dint-odatä cä primejdiosul säu protejat ar fi putut

abrzeze de increderea sa, diwlgind ceea ce aflase de la el

itä propriei sale imprudenle, dar mai ales cä acesta s-ar f,t

folosi de numele säu pentru a intra in mediile revolufionare

imigrafiei londoneze, compromifndu-l prin prezenla 9i ac$unile

e, Bakunin i-a prevenit pe prietenii säi de la Londra asupra

iästui subiect, sciiindu-le. Una dintre aceste scrisori, datatä24

ie 1870, adresatä francezului Alfred Talandier, socialist indepen-

nt20, cu care Neceaev avusese deja contacte la sosirea sa in

itala britanicä, nu läsa sä peisiste nici o indoialä in privinfa

i totale de atitudine a lui Bakunin fa!ä de fostul säu

ipol. De asemenea, aceastä scrisoare oferä citevaprelioase

rmalii suplimentare despre personajul Neceaev' Iatä citeva

semnificative:

Tocmai am aflat cä Neceaev a venit la voi 9i cä v-afi gräbit

sä-i dezväluili adresa prietenilor noqtri ['..] Probabil cä vi se

pare ciudat cä vä sfätuim sä respingeli uo oT cäruia ilqdajscrisori de recomandare in termenii cei mai cälduro9i' Insä

aceste scrisori dateazä din luna mai, iar de atunci am

descoperit gi ne-am convins de o mullime de lucruri grave

desprä Neceaev, astfel incit am fost nevoifi sä rupem orice

.upättuti cu acesta. Cu riscul de a vä pärea inc-onsecvenfi. gi; superficiali, ne-am gindit cä e de datoria noasträ sä vä prevenim

dJtoate acestea, punindu-vä in gardä fa!ä de acest om ["']Neceaev este omul cel mai crunt persecutat de cätre guvernul

rus, acesta impinzind toatä Europa cu agenfi care au misiunea

de a-l cäuta peste tot. [..'] Neceaev nu ezitä 9i nu se dä in

' teturi de la nimic, arätindü-se nemilos atitfalä de-sine, cit 9i

de ceilalli. Iatä principala träsäturä care m-a atras la el9i m-a

fäcut sä-mi doresc säil am de partea mea. ["'] Este un fanatic

20 Alfred Talandier (l 822-l S90), exilat in I 852, dupä lovitura de stat a lui

tovic Napoleon Boniparte. A fäcut parte, in 1864, din Consiliul general al

i Prieten cu Bakunin.

379

devotat, dar, in acelagi timp, un fanatic extrem de periculos,Alianfa cu el nu poate fi.däcit funestä pentru oricine. [...] Aajuns sä se convingä pulin cite pulin cä pentru a intemeia oorganiza[ie serioasä gi indestructiuiu treuuie adoptatä c.fundamentpolitica lui Machiavelli qi sistemul iezuilifo., uiof.ni,,pentru trup qi minciuna pentru suflet. [...] Ne_a i.rgetut tutu.,,,increderea, ne-a furat scrisorile, n"_u'.o'rnpromis ingrozitor,intr-un cuvint, s-a comportat ca un ticälos. Singura sa scuzileste fanatismul. [...] in mintea sa, revolufia i qrr, ,e ,.identifice total cugreu de er, cäci .'üTJ;':;',::iffi;,j ;l#,,1fr,9""H:i: :lrareori gäsegti o energie ca a lui. insä, dupä ce m_am convinscä asta tebuie sä fa3, g teblit sä mä rup de el 9i,

" 0"","p*ri,

a tebuit, in consecinlä, sä_l combat dÄ räsputeria.

tNcnoplrDE vruCurind, Neceaev a päräsit Anglia pentru a cälätori o wemc irrFranla. S-a dus mai intä ra Lyoi, *or uin."*"t,ä;fl;;;;;

despre Bakunin, apoi la paris, *0" u io.t i.iat o came* din Carticnr ILatin, sub numele de Stefan, student sirb22. t" d";;;$;;;Comunei din Paris, el se afla tot in capitala-fran cezÄ23.

_, In.cele din urmä, päräsind parisul, a preferat sä se intoarcä inElvefia, unde a incercat, firä succ"r, ,a räui"gäturile cu Bakmin,Urmärit gi fädat de un agent dublu2l, u fori *.rtat in apropiere dczixrch.Autoritä1ile elve{iene au acceptat exträdarea sa, soricitatil

larist. Mai mulli exilafi polonezi gi sirbi, membri airevolu$onare, l-au condamnat la moarte pe tumätor

incercat inzadar sä-l elibereze pe Neceaev, in momentulii acestuiain Rusia2s.

Procesul lui Neceaev s-a desfigurat la Moscova, pe 8 ianuarie. in ap UUunaUui, acuzahrl gi-a sfidatjudecätorü, aräfndu-seagresiv gi arogant asumindu-gi cu orgoliu idealul revolulionar

ref,zind" dtrpä caz, sä räspundä inftebärilor magistalilor. inmrcitcu moartea fusese abolitä in Rusia, inculpatul a fostla douäzeci de ani de muncä silnicä gi la deportarepe viafä

iberia27. lnsa prul a decis sä-i comute pedeapsa in inchisoare pe

Neceaev a fost atunci fransferat la Petersburg, la fortärea{agi Pavel, in sinista temnifä Alexis, acolo unde Bakunin il

cu citiva ani inainte. Nu a mai iegit viu de acolo.tn timpul lungilor ani de recluziune, Neceaev a avut parte de

tatamente, dupäbunul plac al adminisuatiei penit€nciarului.

un moment dat, de,tinutul a primit autorizafia de a imprumuta

fi gi i s-apermis sä scrie. Neceaev a avut atunci posibilitateaa redacta, in carcera sa, studii istorice gi politice. A avut chiar gi

incercäri literare, printre care mai multe romane.Conform unui procedeu testat deja in cazul lui Bakunin, polifia

intenlionat sä il incuraj eze sä scrie o confesiune. Autoritä1ileconvinse cä un om, ale cärui reflexe de apärare erau mult

inuat de singurätate gi claustrare, s-ar läsa mai ugor impinse confidente, de care secfia a III-a avea mare nevoie. Insäipul polilienesc a eguat. Neceaev a mers pinä la a-l lovi pe

jandarmeriei, care venise la el in celulä pentru a-l determinaaccepte ceea ce i se cerea sä facä2s. in alte momente, Neceaev

fost tratat cu cea mai mare cruzlme.

25 Cf. Dimitri Richter, L'Arrestation de S. Netchaev (d'aprös mes souvenirswnnels), in Bakunin, op. cit., pp. 386 9i urm.26 Procesul lui S.G. Neceaev. Tribunalul departamental din Moscova, gedin{a

8 ianuarie 1873, op. cit., pp. 399-406.27Cannac, op. cit.,p. ll8.2t Op. cit.,p. 128-129.

2t M. Bakounine et ses yetatiyy; avec,S. Neceaev, scrisori ale lui M. Bakuninprivind ruptura cu S. Neceaev, f O, pp. f SO si uä.'u,,;:t'

A' Ross' souvenirs iur i.ö. N;;i;;;iisto-ßtz), op. cit.,pp. 36323 Cf. Cannac, op. cit.,pp. l0g_109.'" Poronezur Adorf Stempkowski, emigrat in Elvelia unde frecventa maiTlh flplt socialiste qi revolulionare, infärmator at poliliei ruse. Recunoscurvrnovat de trädare de un iuriu deänoare;;Jäp"t;; tentaive de asasinat. Veziverdictul juriurui de onoäre, ." ii i"p"rirü"g"iää"i""i *r 9i a rui stempkowskiin M. Bakounine et ses relations "i, s.' iär"n-ü]ip. rx si urm.

380381

in acelagi timp, acest om extraordinar ajunsese sä aibä urr

adevärat ascendent moral asupra gardienilor säi gi chiar sä-idetermine sä-i impärtäqeascä ideile. Mullumitä lor, a putut sä

comunice cu lumea exterioarä qi sä ia contact cu una dintrcorganizaliile revolulionare, Voinla poporului.A fost pus la punclun plan de evadare. Acest proiect a eguat in cele din urmä gi, cat,unic in analele vietii din penitenciar, intreg corpul garnizoanciinchisorii a fost arestatpenüu complicitate gi incarcerat chiar acolo,pe loc, in temnilä. S-a declangat un proces firä preceden! pentrua-i judeca pe aceqti discipoli cel pufin neobiqnuigi. La rindul säu,Neceaev, supus unui regim inuman, a sucombat relelor hatamentc,foamei gi bolilor la 2l noiembrie I 882.

,,CATEHTSMUL REVOLUTIONARIILT]I"

Este dificil de stabilit cu precizie veritabila paternitate a acestuidocument, afibuit uneori lui Bakunin. Totugi, chiar dacä acesta a

contribuit la redactarea Catehismului (fapt neindoielnic), aceastäscriere exprimäun tip de mentalitate care nu corespunde persona-litäfi lui Bahxdn, in pofida contadicfilor caractenrlui sälr poate tocmaidin cauza acestora. Tensiunea logicä din articolele laconice alcCatehßmului este multprea inumanäpenhu anu läsa impresia cäautorul acestui text nu poate fi decit un singuratic, un om obiqnuitsä-gi rc1inä gi sä-qi ascundäurafatäde o lume ostilä" lumeacelorlalli,inainte de a-gi pune pe hirtie resentimentul, in formule de o uscä-ciune, precizie gi minuliozitate maniacalä. Fanatismul inghetat 9ipesimismul diqpreqritor la adresa maselor gi a individului care se degjädin aceastä scriere s?ntmultprea indepärtate de nanualismul generos,

de vitalitatea debordantä a lui Bakunin. Din toate aceste motivc,preferäm sä-l considerämpe Neceaev ca fiind autorul Catehßmului.

Catehismul revolulionarului seprezintä caun compendiu dcreguli clasificate in paüu rubrici: atitudinea revoluf;onarului fa1ä dcsineinsugi, fa!ä de camarazä säi, fa1ä de societate gi, in finc,atitudinea,,Confr eriei" revolulionarilor fa1ä de popor. Revo lu-

fionarul nu existä decit penfru gi prin revolufie. in rtzUoiut nemilos

382

care il duce impotriva Statului gi a societäfii, el nu se poate

lanici o indurare. Condamnatdinainte, el e gata sä suporte

toate sentimentele, toate valorile vief,i se gterg in fala unei singure,

ice pasiuni: revolulia.

. gi sä-gi dea viala pentru cavzä. Distrugerea este singura sa

gi singura samoralä. El disprefuiegte opiniapublicä, pentru

Raporturile sale cu camarazü de luptä sint in integime det€rmi-

e din punctul de vedere al utilität'i acestora in practica revolufo-

in ceea ce privegte societatea, vointa de distrugere rämine

rcrativul numänrl unu. Revolu$onarului nu ä este permisä nici o

müloace revoluüonare. Trebuie deci extinsä gi accentuatä suferinlapoporului, astfei incit situalia sä devinä intolerabilä, iar insureclia

rlä sä parä singura solu$e. Nu se pune cituqi de pufn problema

irii unui regirn politic cuun altul 9i a instauräriiunui statpretins

astfet lncit, inainte de a ajuta un camarad, tebuie $nut mai intä

de interesul cauzei revoluf;onare gi nu de sentiment€le personale.

: De-altfel, revo$onarul nu trebuie sä se preocupe de

ce va deveni societatea postrevolufionarä. Rolul säu nu este

:acelade aconsürri, ci de a disbuge ordineaexistentä.

' in fine, pe lingä inevitabila apropiere de masele populare,:Cot"hß*ul prevede utilizarea gi punerea la lucru, in folosulrevolufiei, a tilharilor gi a criminalilor, a cäror for!ä distructivä va

constitui un sprijin eficace2e.

Connibut'a lui Bakunin la acest document este vizibilä mai ales

:in secliunea consacratä atitudinii falä de popor a Confreriei, unde

,se regäsesc in mod efectiv propriile sale teme anarhiste, insä inprimut rtna o idee care ä era foarte scumpä: alianlarevolufionarilor

pi a flharilor imponiva puterii politice.

, " C*"*r.f*" *negindimlaceicareviseazäastäzilainlocuireaprol.t tiuJolui

burehez din tärile occidentile cu masele celor marginalilzali de orice fel, de cei läsafi

pe !*tis de'capitalismul industrial, al cäror numär 5i diversitate nu contenesc sä

,creascä gi care reprezintä, efectiv, un imens potenfial de distrugere'

CALEALTINECEAEV

Acest text ne pune in contact cu o atitudine revolufionarä detip ,,nihilisf '. Autorul descrie revo$a ca pe un scop in sine, oriccaltceva trebuind sä se subordoneze acestui deziderat absolut.

Caracterul strict activist al Catehismului este frapant. Deobicei, revolulionarii se shäduiesc sä declangeze o acfiune de masil,scopul lor fiind acela de a-i ajuta pe muncitori sä se organiz eze; aiincearcä sä-i mobrluezegi sä-i alinieze, ideologic Aipractic, pentnra-i ajuta sä capete congtiinfa intereselor loc, ca gi a puterii lor,astfel incit sä devinä capabili sä lupte eficient pentru indeplinircaobiectivelor economice, sociale gi politice. Privit din aceastilperspectivä, revo$onarul este unom care a ficutun angajamentpersonal intrind in rtndurile proletariatului. El alege sä participcdirect lalupta de clasä.

Punctul de vedere al autorului Catehismului este total diferit,Pentru el, rolul esenlial al unui revolu,tionar nu mai este acela de ase angaja intr-o actiune de masä gi nici mäcar de a sprijini, prinmijloacele intelectuale ale doctrinei, informa,tiei sau propagandci,clasele exploatate, pentu ca acestea sä capete congtiinla condilicilor, gi incä mai pu{in acela de a lupta aläturi de muncitori pentrucaurza revolufionarä. ,,Nihilistul" va acliona asupra practiciirevolulionare exclusiv din exterior. Metoda sa va fi aceea de asuscita din exterior Si indirectmigcärile ireversibile utile revoluliei.Va trebui sä invele sä speculeze pasiunea pentru distrugere. Vatrebui sä creeze situalii intolerabile, provocind peste tot represiunea.In viziunea lui, poporul nu mai constituie finalitatea, ci unealtarevolufiei. Nu mai e nevoie de ideologie. Aceasta va fi inlocuitä cusucces de citeva idei elementare. Revolulia este o problemä dcfizicä, iar masele, o sursä inepuizabilä de energie. De unde, disprefulprofund al lui Neceaev pentru doctrinari, pentru revolulionariivorbelor gi, de asemenea, pentru studenli - care proveneau, ingeneral, din rtndul micii nobilimi gi al burgheziei. Era convins cärevolugia rusä nu va izbucni niciodatä din rindurile reprezentanlilor, jntelighentiei".

384

CAIEHISMuL REVOLUIIONARIILTI. (text)

Ä"g"ti din care trebuie sö se inspire revolulionarul

ATITUDINEA REVOLUTIONARULUIFATA DE SINE iNSU$t

l. Revolulionarul este un om condamnat dinainte: eI nu are nici

lrir" p"riorole, nici activitäli, nic.i sentime'*' :.i."i.kgä'"::: !!:-i"kfi si nici möcar nume" Se dedicä in totalitate unui singur

;, ;:"; singur gfnd, unei singure pasiuni - revolulia' ,

). i, *tt"*7 tai, "u

numai ii vorbe' ci si tn fapte' el d rult

," t"iai"ra cu ordinea publicä si cu lumea.civilizatä' :y i::::vv )vö'---' -- - ,innro n""orto.tä. ca si cu orice moralitate'

ie, coivenlie sau condilionare acceptatd' ca si t'i|"o

"" irireste lumea civilizatä, el n:" yn *o*:n'f4::12'.',acesteii si, ti md'sura in care continud sd träiascä in interiorul

nu o fa"L decit pentru a o distruge complet'

i.' Äliot"rcnaiul dispreyuieste irice dictrind' el a renunlat la';;;;;;i, i; "or"

ä hia pe seatna generalii.lor vütoare' El nu

ii'decit'ä srngurä stiinlä- ""a o iitt*g"rü' in acest sc:p.(;i

ir"L""tt' t""pl,Zt tr"aioia mecanica, fizica' eventual medicina''i,

i""r, ,"äi el studiazä, zi si noapte stünla vie a oamenilo.ri a

,ir'"i"i"i oätuo1üto, si a tuiuror modalitälilor de manifestare

ordinii sociale, aga cum se prezintd ele in diferitele-clase ale

enitä!ä. Cit despre scopul säu, acesta este unul singur: distrugerea

iatt )apilö Siiit mai-sigurä 7 1c9.sy!o.rdini abjecte'

l. nl äXpr4uieSte opiäa publicd' El dispreluieste,$"i "':!:?J"t-i +. L, ULJP|creLegte v(r"e

toate motivalüle si maitfestarile ei, moralitatea so.cia.lä :"ty!ö' :",;;;;;;;;";;,'";;;i';"'este decit ceea ce conftibuie ta triumfut

revolufiei: tot ce o tmpiedicä este imoral' t ,-t-^-L:r t^txi. ä"uolustonarul este un om condamnat dinainte' Implacabilfala

Stat Sifilä de tot ceea ce reprczintd' societatea' el nu trebuie sä

l-IR-"p.odu cemcatehismzl dupä versiungl glblicate de H6löne Iswolski in

a sa biografie a lui Bakun'iri"n. ipl "it',-vn'235'241'

Pentru acest text cf' de

'asemenea: Bakunin, c*äiä'f,*ii"siitson catre net* ot ?:::?jl!!?:iää;;;tlüä; p*f"ti;i;ä'ioia'i at Mihail Draeomanov' traducere in

francezä de Marie st o-uäiel'üil il;i;' i-t1o.t- n i-nut' o1' -cit - pp' a!-

51. _ A. Nataf , Revotuln i"T*iü"iaris, A. Balland, 1968, pp. 209-21 l. - R.

Payne, op. cit., pp. 222-228 (Nota autorului)'

385

astepte nici o milä din partea acestei societäyi. inte ei s-a declansat unräzboi nefntrcrupt SiJärä nici o reconciliere posibilä, un räzboi deschilsau seoe| insd un räzboi pe vialä Si pe moarte. El trebuie säfie gata infiecare zi sämoarä. El trcbuie sä se ob$nuiascä sä suporte torturile,

6. RevoluSionarul este severfalä de sine fnsuSi Si trebuie säfie severSifalä de ceilalfi. Orice sentiment tandru, dätätor de släbiciune, can,

lfue de rudenie, de prietenie, de iubire, de recunoStinld Si chiar daonoate trebuie säfie anihilat de unica Si rccea pasiune revolufionarti,Pentnt el, nu aristä decit o singurä voluptate, o singurä consolare,räsplatö sau mullumile - ranSita rcvoluliei. Zi Si noapte, el nu trebuie süaibä decft un singur gind, un singur scop - cea mai implacabilüdßtnrgere. Aclionfnd cu singe rcce Si firä fncetare tn acest scop, eltrcbuie säfie gata sä se sacrificepe sinetnsu.Si Si säinläane cumina luitot ce ar putea tmpiedica aceastä tmplinirc.

7. Caracterul' revolulionarului autentic exclude orice romantis m,sensibilitate, entuziasm sau elan. Exclude ptnä Si ura Si räzbunareapersonalä. Pasiunea revolulionarä devenind a doua sa naturä,revolulionarul trebuie sd se dedice calculului cel mai rece. Peste totgi intotdeauna, el trebuie sd tncarneze nu ceea ce line de tnclinaliilesale personale, ci ceea ce ii prescrie interesul revoluliei.

ATITUDINEA REVOLUTIONARULUI FATADE CAMARAZII SAI

8. RevoluYionarul nu poate prefui Si trata ca prieten decit pe acelacarc aJdcut intr-adevär dovadaunei activitäyi revolulionare egale cu asa. Mösura prieteniei, a devotamentului, prccurn Si celelalte fndatoririfalä de un camard sint determinate tn mod acclusiv de utilitatea acestuiain.ceea ce priveSte efectele practice ale rcvoluSiei distntgätoare.

9. Nu mai trebuie sd insistäm'asupra solidaritdlii revolulio-narilor in aceastö solidaritate rezidä toatäfo4a acliunii revoliyio-nare. Camarazii revolulionari animali in acelasi grad de pasiunearevolulionarä trebuie, pe cft posibil, sä poarte disculii gi sä decidätn unanimitate ln privinla tuturor problemelor importante. insä, tnceea ce priveSte executarea planului conceput, fiecare trebuie säconteze, pe cit posibil, pe fo4ele sale proprii. Fiecare trebuie sälucreze de unul singur la fnfiptuirea acliunii distructive Si sä nurecurgä la sfatul Si sprijinul camarazilor säi, dectt in cazul in careacest lucru s-ar dovedi afi indispensabil pentru reuSita demersului.

386

10. Fiecare camarad hebuie sd aibä sub comanda sa mai mulfi

rirazf de categoria a II-aSi a III-a, adicäinilialinumai p.eiumätate',

ir"iu,i" sä ti"considere pe acestia ca ldcind parte din capitalul'oäfonon

p^ ta drspozilia sa. El va ctt'ettut yl cea,mai ^"y Yi:,:iä i irit it

"oni-oqort alocatö, tncercind tntotdeauna sä oblinä

*ä -tÄ püt posibii din investilüIe sale' Et tebuie sä :" ":^:!:::,pe sine t^uit * pe un capital destinat a fi cheltuit tn benefi'ciul

nnei revolulioncfie, un capiial de care nu va putea sä dßpunäJdrä

simldmintul intregü confrerü a iniliafilot|l.'Atunci ctnd in camarad se aJIä la ananghie' intr-unfel sau

'ghul, iar revolusionarul nebuie sä decidd dacd este necesar sau nu sa u

'"r"ri" tpiii", il nu tebute sä 1tud' cont de.sentimmtele sale personale't :,-z^--^^^l^ ^-"'--: *,rnlnrtinnnro DPli ,a ,ä änieascä exclusiv ia interesele cauzei revolusionare. De

ä;;;;;,-;i ä i"b"i sä punä tn batanlä utititatea reprezentatä de

camaradul cu pricina Si cuantumul-fo4elor ,revoluYionare necesane

ifiunir de saliare a aiestuia; eI va lua o decizie tn consecinlö'

ATITUDINEA REVOLUTIONARULUIFATA DE SOCIETATE

12. Primirea unui nou membru, al cärui zel nu s-a manifestat

decit prin cuvinte Si nu prin acliune, nu va puteafi acceptatä decit

printr-un vot la unanimitate.' - 'ls.

R:"volusiona*l nu pätrunde in sfere\ staatlui, ale elitei si ale

societälä aSa'zß civilizate ii nu activeazä acolo dectt in scopnl dßtrugerü

;;;;;;;;*ai rapide i acestora. Et nu e un adevdrat revoluSinnar'ao"i

i"gr"ta "*oäin

lumea aceasta, dacä situalia si rclayüle unui om

öii"V"a *estei lumi (fn care totul nebuie sä i se parä derynle urä)

tf ii ia ezite. Cu afrt mäi räu pentru el dac! se intimplä säfi Pästrat in

;;* tf.* relayii de ruden{e, de prietenie sau de iubirc; el nu e un

adevörät rcvolulionar; dacd acestea ii potfoce bralul sä trcmurc' -

14. Cu scopil unei distrugeri implacabile' revoluSionarul trebuie

si loate sa träiascä in mijlicul soiie,tä1ü, tncerctnd sä parä afi cu-

totul altceva dectt ceea cL reprezintö ei in realitate' Revolulionarul

va trebui sä dobtndeascä acies peste tot, in toate clasele mijlocii Si

,riirio,or" - in prdvölia comärciantului' fn Bisericä' tn conacul-äunuui,

tn tumea birocraticä, militarä, ca si tn cea a literelor, in

Biroul III si chiar tn Palatul de larnä'

387

15' Toatä aceastä societate abjectä trebuie inpärsitä tn mai murtt,categorii. Prima categorie este condamnatä/drä'inirziere to io*t".Sä se intocmeascä o kstä a acestor perroor", stabilindu_se mäsuroin care-acestea pot Ji nocive penti succ)sul cauzei ;"r;lufi;;rr,,astfel fncit cei care se aflä in primele rinduri

"1" Ä;;;-;;"iirrAinaintea celorlalyi.

16. La stabilirea acestei liste, va trebui sä nu se 1inä seama deticälosiile personale ale unuia satu ale altuia si nici .ä"o,, ii uÄ'p,care acestea le-au provocat in rtndur,e poporului. c" ,itt" pÄ"i"in,1c9ste ticälosii si aceastä uröpot chiar-sifie utilizat",

"aii "t" siia.

folos in trezirea revoltei popilarc. Va ibu,, deci, sö se firiürä,utilitatea morlii unut asfeT de individ, p"ir* cauza revorulionarö.De asemenea, vor trebui s.uprlmasi tn p)imrl ,naini

"iä irr't,mod specialpiedici orga-nizirii Ä,ohyi*oo, casi cei a cärormoarteviolentä si subitä vafi de naturä sä prowace cre$terea sentimenturuide teroare tn rindul guvernanlilor. Lipsina guvernul de oameniaes tglnic! s.i inteligenli, puterea' aces uiä vi I Jrodatä.

1.7. A doua -categorie va trebui sö_i in:cludä in mod precis neaceia cärora li se va crula provizoriu ,trti, i"rirr;'i;;{r"

ttosi.billtatea de a provoca ,*ilto ineluctabilä o popoitrt, iitrr, "serie de acte de o represiuneferoce.

^ I 8..4 leia categorie cuprinde un nwnär considerabil de brute plasate

ty rozili! i7atte si de persoiatitäyi carc, aotoüa rrnosi"t t"i tid"n"täde averi, de relasü importante, de nfluenyisid" puire. A;;$;;l*bri"ayloatafi tn toatefeturite poslbita n ,)äa jrn so",oi, lÄiräli"mtna pe secretele lor persänale cgmpÄmiyätoare. InJluenla, rclaSiite,puterea, bogä1ia sifo4a.lor ro, d*'*t

^6"t ,n tezaar inepuizabil siun syyo( imnortant penfiu organizaliile revolufionarc.

!.?. A rytr.a categorie ii giqrinie pe oamenii de stat ambiliosi sipe liberalii de toate orient(ri1. Estä permis sä se conspire üii,lrtde e,i Si confonn programului lor dinäu-li-se impresia de supunereoarbd, in vreme ce, in realitate, ei sint cei supuSf Si aserlili, prinaflarea secretelor lor Astfel, ei vor /i deJinitiv comprcmisi Si Ii se*.!äio-orice posibilitlte de retragire. ir,f"tut o""iri, ii p;;;ätulburäri tn stat prin intermediul ior

' J -

. 20. A 2incea categorie.ii include pe doctrinari, pe conspiratori

S i pe revo lulionari, p e .to li aceia c are'practi"a paüiragiot; ;r;;;;,tn cercurilepolitice si in scrierire to, iot"iiprovocarijdrä incetare,

388

i sä facä declaralii concrete Si primejdioase, al cärorvafi eSecul definitiv al celor mai mulli dintre ei Si educalia

a cttorva.21. A Sasea categorie, extrem de importantä, este alcätuitä din

care trebuie tmpäryite in trei subcategorü: unele superJiciale,

SiJdrä suflet, de care nevom puteafolosi ca Si de a treia Sipatra dintre categoriile de bärbdfi; celelalte-pasionate, devotate,

i nefiind de-ale noastre, pentru cä nu Si-au elaborat tncä ovöratä conceplie, practicä Si neretoricä, asupra cauzei

. EIe vor trebui utilizate ca Si börbalii din a cinceainfine, femeile care sint cu totul de partea noasträ, adicö

deplin inifiate Si acceptind in totalitate programul nostru. AcesteatovaräSele noastre Si trebuie sä Ie avem fn vedere ca pe comoara

cea mai de prel, cäci nu vom putea sd ne lipsim de ele.

: ATITUDINEA coNFRERIEI FATA DE POPOR

22. Confreria nu are alt scop decft eliberarea sifericirea poporului

- adicä a muncitorilon Insä, convinsä cd aceastä eliberare Si aceastäire nu sint posibile dectt tn urma unei revolulii populare care ar

mötura totul tn calea sa, Confreria va contribui cu toate forlele Siresursele sale Ia dezvoltarea, extinderea Si accentuarea suferinlelortnenite sä epuizeze rdbdarea poporului Si sä-l impingä Ia o revoltägeneralä.

23. Confreria nu inlelege prin ,,revolulie popularä" o miScareconceputä codorm ideilor Occidentului Si care s-ar opri respectuosinfala proprietälii $i a tradiliilor ordinii sociale, infala a ceea cepoartd numele de civilizalie Si moralitate. Acest gen de miscare s-amärginit pinä acum la a rästurna un regim politic pentru aJ tnlocuicu un altul Si de a crea un Stat aSa-zis revolulionar. Pentru popor,nu poatefi salutarö decit o revolulie care va distruge Statul pinö laräddcinö, suprimind toate tradilüle, clasele Si ordinea insdsi existentdtn Rusia.

24. De asemenea, Confreria nu are nici cea mai micä inten-lie de aimpune poporului o organizarc venitä de sw. Witoarca organizare va

fr, Jdrö tndoiald, elaboratä de evoluyia si viala popularö insäqi - tnsäasta e treaba generaliilor viitoare. Tieaba noasträ este sä fnfiptuim odistrugere teribilö, totalö, generalä si implacabilä.

389

25. De asemenea, tncerctnd o apropiere de popori noi trebuie inprimul rtnd sä ne aläturdm acelor elemente populare care, tncd dcIa intemeierea statului moscovit, au protestat firö tncetare Si nudoar prin vorbe, ci Si prinfapte, impotriva a tot ceea ce line direc'lsau indirect de putere: nobilimea, funcfionarii, corporaliilc,comercianlä exploatatori. Sä ne aldturöm bandiyilor tndräzne1i, carastnt singurii revolufionari adevdrali ai Rusiei. o

26. Transformarea acestor bande tntr-o forlä invincibilä careva distruge totul in trecereo sa - aceasta vafi opera organizalieinoastre, acesta vafi scopul nostru.

Citind acest document, oricine se va mira - sau poate chiar se vaindigna - sä-l vadä pe Neceaev figurind in galeria anarhigtilor. Existäaici filialii exüem de ruginoase gi pe care preferäm sä le trecem sub

täcere. Totuqi, in cursul migcärü revolu$onare, in special atunci cindviolenfa a ajuns la apogeq ideea anarhis6 a cunoscutuneori rarnificaf;i,prelungiri qi chiar perversiuni inevitabile. Neceaev reprezrntä, farädoar gipoate, uncaz, insänimic nuneimpiedicä säil siträmin categoria

celorce lupü impotivaputerü Statului. Incatehismulsäu, fu mijloculunui ghiveci haotic de conceplii ,,machiavelice" gi ,,iezuite",descoperim totugi, cä wem sau nu, propozilii autentic anarhiste.De exemplu, atunci cindwea,,säprovoace tulburäri in Stat" (regulanr. 19) gi sä distrugä sferele guvernamentale (regula nr. 13). Lafel ca antiautoritarii, el remarcä, de asemenea, cä, pinä acum,revoluliile din Occident s-au limitat,,sä rästoame un regim politicpenüu aJ inlocui cu un altul gi sä creeze un Stat aga-zis revolufionar"(regulanr. 23).Pe de altäparte, pentru el, nu se pune problema

,,de a se impune poporului o organizare venitä de sus" (regula nr.24). Scopul säu este acela de a combate,,tot ceea ce,tine directsau indirect de putere" (regula nr. 25). in fine, existä prietenia sa

pentru Bakunin, pe care se pare cä il luase drept model.TotafteamotivepentuaJ corsiderapeNeceaev, dacänuunanarhist

olemplar - ceea ce, eviden! nu e cantl-,atunci mäcar un ,,tovaräg de

&um" räücit Rämine, bine.futeleq pncblerna aleguü mijlmceloruflintsde cdt:e neceaevcirn! Dar asta e o altä poveste...

390

)NIII

Atentatele anarhiste din Franfa

,,ii iubesc pe aceia care' incapabili sä

facä räu unei muqte' au' in schimb'

capacitatea de a deveni cruzi 9i sälbatici

innumeleldeü'" JulienBenda

RUPTURA $I MARGINALIZARE :

CONGREST]L DE CENTRU

Comuna din Paris 9i represiunea care i-a urmat däduserä o

it "a "utnpfita

migcärii muncitoregti fianceze' Femand Pelloutier

Secfiunea francezä a krtemafionalei dizolva.! revo.tuttinmni impuS-

*9i, art fu in temni!ä sau condarmafi la exil' cluburile dis-

pä*, t *ti*tif" interäse, teroarea care fi frceape putinü oame'ni

f*" r"uput"rä de masacru sä se ascundä in casele lor: aqa se

pre"eota sitoatia proletariaflrlui imediat dupä Comuna din Paris3o'

Totugi, curind a inceput o regrupare a-for[elor proletare

;imate.'S-au reconstituit grupuri libertare' S-au finut congrese

ln clandestinitate (Saint-Etienne, Lyon)' Evident' vechea opozilie

dintre autoritari 9i antiautoritari nu aittirziat sä inceapä sä se

manifeste in organizafiile muncitoreqti resuscitate' Congresul de

ö**,.*. a aät loc ia paris inte 1 8 9i 25 iulie I 880' a consemnat

izolarea anarh$tilor. in ctnsul aceshri C-ongres, Jean Grave a dezvolat

astfel sihra,tia:

- 'G;ttd P"l"*er, Histoirc des bourses du travail' Paris' A' Costes'

l92l,p.69. citatde Maitron, op' cit', vol' I' p' 86'

391

tezele anarhiste dwe: absenteismul electoral, preluarea cu fo4a amijlmcelordeprodrcfie, apämintului gi aresurselor, abolireaproprietä1iiindividuale in beneficiul societäfii. El insistä asupra folosirii violenpi(,cu focwi de armä) pentru rästumarea guvemului, lichidarlaadministaf;ei, amagistaturü, apoliliei gi a armatei. Ameninlindu-i cuplutonul de execufie pe conharevolufionari gi pe cei care ar wea sä

,,detumeze revoMa in folosul lor personal ,, Grave proclama cärevolufianuaveanevoie decitde o,Jninoritate capabilä gi dispusä säacgioneze"3r. Mai frziq Jean Grave gi-a atenuatpunctul de vederc.cu ocazia noului conges de cenftu, congres regional (p ais,22 mai1881), sciziunea s-a consumat. congresul cerea ca delegalii sä scprezinte in nume personal, in'rrerne ce anarhigtü def;neau un mandatcolectiv, primit din partea grupului lor. Acegtia s-au reüas penüu a-giorgaruzapropriul congres, inte 25 gi 29 mai, corrgrerla care auparticipat intre 150 gi 200 de persoand2. Se näscuse o nouä migcarcanarhistä autonomä. Anarhigtü nu au considerat cä ar fi util sä timitädelegagi lacongresul de laReimss. inizolarealor, anarhigtü auajunsinh-unmodaproapefatalsäutilu:ezn,mijloaceexteme.

PROPAGANDAPRINEAPTE

. ..!{1rryt congresului anarhist intemational de la Londra (14-20iulie 1 8 8 I ), propaganda prin fapte a fost recunoscutä gi asumatä inmod deschis ca metoda de luptä. Louise Michel 9i Emile pougetfrceau parte dintre cei 31 de participan{i la congres. Se reluaseprogramul lui vevey3a. Rezolu{ia adoptatä la iondra sublinianecesitatea,,de a se adäuga propaganda prin fapte,, propagandei

gi verbale. intrucit se considera cä revolufia generalä eravenise momentul promovärii ideii revolulionare ,,prin

. Dat fiind cä actiunea hebuia intreprinsä ,,in ilegalitate",ura cale revolufionarä autenticä, devenea necesarä

la mijloace conforme acestui scop". Astfel, li s-ahrtuorparticipanlilorsä studieze cu atenf;e gi aplica$e

iinfele tehnice gi chimia"35. Era atentatelor se pregätea sä

ACTrurüLE PE CONT PROPRIU

in ilegalitate, diferenfa dinhe delictele comise sub pretextul gi

irea acliunii politice gi actele care lineau pur gi simplu de

itism nu e ugor de ficut. De altfel, puterea avea tendinla de a

face diferenfa intre anarhigti gi delincvenlii de drept comun.btodatä, este limpede cä revolulionarii din toate 1ärile gi nu doar

uhigtii au ajuns adeseori sä aclioneze intr-o manierä situatä lausul legalitätii. in Rusia anilor 1904-1908, Bolsevicii

iatorii) au datnumeroase lovituri in numele revolutiei. insa, la Tbilisi, Stalin insugi reugise sä bage in vistieria

icilor mai multe sute de mii de ruble, jefuind magina care

In Franla seria acliunilor pe cont propriu a debutat la 5 octombrie886. Clöment Duval, afiliat grupului anarhist Pantera, devaliza gi

regedinla particularä a doamnelor Herbelin gi Lemaire,situatä pe rue Monceau la numäruI 31. Identificat gi incarcerat,

val revendicä, intr-o scrisoare adresatä publica[iei Revoltatul,caracterul politic al jafului säu. in cronica sa la acest proces,publicatä in Almanahul anarhist pe 1892, S6bastien Faure luarapärarea,,amicului" Duval, precizind cä acesta furase pentru a

[ine cauza gi nu in folosul säu personal. Cu toate acestea,

Cl6ment Duval a fost condamnat la moarte, pedeapsä care a fost

3r Cf. Maitron, op. cit.,pp. 105-106.32 Maitron, op. iit., p. lll.

. .33,,cea-mai mare parte a grupärilor anarhiste au considerag in privinp netrimiteriide dele_gaJi la aceste conferinp in care.se repncduc exagerindu-Äe9iit"p"'p"t";fi;;;cu artificii socialiste, toate viciile parlamenrarismutuiuurghez...i lreiäiiüi,i. ti,l2 noiembrie l88l), citat de Maitron, op. cit.,p. ll2.-.-3a

Vezi. Maitron, op. 9it,, p. 83 qi, mai sus, partea a doua, cap. I:,,L'Internationale anti-autoritaire',.

392

35 Mitron, op. cit., pp. ll4-115.

393

mai apoi comutatä in muncä fo(atä. Duval a reugit sä evadeze dirrGuyana gi s-a refugiat in Statele Unite.

Italianul Pini, un alt anarhist spärgätor, a fost judecat ra 4noiembrie 1890. A declarat in fafa tribunalului cä nu se consideräa fi un flhar de rind; in vizunea sa, el nu ficuse decit sä recuner"r".in scop social, buntxilefurate de cätreburghezie. in..r"i,lJ,a-,scoatä din culpä pe complicii säi, pini a vnrt sä-gi asume de unurqingur intreaga responsabilitate a furturilor. A fost condamnat ladouäzeci de ani de muncä fo4atä gi deporüat la Cayenne.

- Lainceputul secolului, o asociapie,iunoscutä iub numele dcpgaa-ain eteville, comitea spargeri piovocatoare in vilere, castc-lele qi bisericile din diferite regiuni alä rranlei. razz apntii tio+,$efrrl bandei 9i doidinre colaboratorii säi au fostarestaf,iaeuwilr..Grupul de spärgätori era format din nu mai pulin deiatruzeci dc

i4ivizi. geful organiza[iei se numea tvtariui Jacoü. Näscut raMarsilia in 1879, Jacob se imbarcase ca mus pe un vas la virsta dcdoisprezece ani. Devenise dupä aceea tipograf, meserie care afostde naturä sä il punä in relalie cu anumit" -.oii tiuot-.. cäzindvictimä unei provocäri, s-a ales cu $ase luni de inchiro*. gi .u oam9nd1. Dupä ce gi-a ispägitpedeapsa, nereugind sä_gi gäseasclun loc de muncä, el s-a decis pu, gi simplu sä se facäsiärgätor.Personaj uimitor, din care Maurice Leblanc s-a inspirat in ö*.0unuia din personajele romanelor sale, Arsdne Lupin, lu.oU iiiasumase principiul de a nujefui decit bunurile,BaraÄglor socialii,magistrafi, militari, clerici etc., respectind proprietaüea oamenilorcare ü päreau a fi utili societäfii, medici,-scriitori etc. in *uiuneia dinre operafi'nile sale, o spargere infr-o casä din Rochefort,gi-a dat dinh-odatä seama cä sä afla in casa lui pierre Loti. cuelegan{ä gi din respect pentru literaturä, a plecat imediat, firä sä ianimic. AltÄdatÄdindu-gi seama cä,rupä cale sä operez, irr;;;;unei persoane inglodate in datorii, Jacob apreferat se auunooner.acf,unea36. Jacob gi complicii säi dispuneaudeunmaterial specificde spargere extrem de perfecfionat. printre furturile bandäi, esi"

^ 16 Andr6 Nat af, La he quotidienne des anarchistes en France. t gg0_ I g I 0,Paris, Hachetre, 1986. vezi pp. lg3-194.

394

refinut cel al unei tapiserii din secolul al XVIIJea, luatä dindin Tours, precum qi sustragerea unui important stoc de

la Paris, de la un bijutier din rue Quincampoix, operatiunede trei dinhe membrii grupului, care pätrunseserä in magazin

gaurä practicatä in tavan. Prin farsele gi ripostele sale, el ain atenlia publicului gi a presei. Ca gi Pini, pentru a-i scoate

culpä pe tovarägii säi, el a revendicat intreaga responsabilitatefaptelorbandei. .

in apärarea sa, el a dat citire unei declaratii in fala tribunaluluicare se prezenta ca un revoltat justifiar, comparind furtul cu o:stifuire", cu o ,"reintrare in posesie". A spus cä intenfionase sä

un räzboi impotriva celor boga,ti, atacindu-i in bunurile lor.la mtrncä forfatä pe via!ä, Jacob a petrecut douäzeci

ani in Insulele Mintuirii. Eliberat in 1929, s-a sinucis in I 954.

RAVACHOL (18s9-r892)

C-onfruntate cu represiunea feroce a polif;ei gi cu severitatea deseori

a magisüaf,lor, mediile anarhiste incepeau sä se lase minatesentimente de räzbunare. Afacerea de la Clichy nu a ficut altceva

sä incite spirihrl de revangä al unui Ravachol. I-a I mai 1891, iniziin care, la Fourmies, frupele deschideau focul asupra

imüi6 ucigflnd nouä oameni, gintue care femei gi mpü, o manifesta{ie

izatälaClichy gi la care luaseräparte mai mulgi anarhigti era

unor incidente gnve. in cursul incäierärü, cifva agenf de polifefost ränifi ugor. Trei anarhigti, grav ränif , au fost frif la comisariafirlClichy 9i snopifi in bätaie. Cazul a fostjudecat de Curtrea cujuri a

i. Procurorul general Bulot reprezentantul Ministerului Public, anici mai mult nici mai pufn decit pedeapsa capitalä pentm cei

i! Juriul s-apronunfatpentu cigivaani de inchisoare, iarunul dintei a fost chiar achitat.

Revoltat de atitudinea magistrafilor, Ravachol, pe numele säu

Frangois-Claudius Koqningstein (olandez öryä tatä" Ravachol

indnumele mamei sale) adecis sä-i räzbune pe cei tei camarazi.La 11 martie 1892, o primä bombä a explodat in imobilul de pe

bulevardul Saint-Germain, numäruI 136, acolo unde locuilconsilierul Benoit, pregedintele tribunalului care instrumentilicprocesul Clichy. Douä säptämini mai tirziu, a fost rindul casci ltrlBulot, de pe rue de Clichy, numäruI39. Cinci persoane au lirrlränite, iar pagubele materiale au fost considerabile. intrucllcomisese o seamä de imprudenfe, Ravachol a fost curinddeconspirat ca autor al celor douä atentate, fiind denunfat de cillroun anume Lh6rot, angajat al restaurantului V6ry, de pe bulevarthrlMagenta. In ajunul procesului lui Ravachol, acest stabilimcnt rr

explodat la rindul säu, in semn de represalii. Explozia a frcut tloimorfi, insä Lh6rot a scäpat teafir. Este ugor de imaginat atrnosf'cnrde teroare in care s-a desfägurat procesul lui Ravachol. (lrr

siguran!ä, toatä lumea se temea de un posibil atentat comis chitrin incinta Palatului de Justifie.

Trei dintre cei cinci anarhigti aflali in banca acuzärä au fustachitagi. Ravachol $i tinäruI Simon, poreclit Biscuite, au fost corr-

damnali la muncä silnicä pe viafä. Biscuite a fost ucis in 1894, irrcursul revoltei anarhigtilor din inchisoare. Cit despre Ravachol, clurma sä comparä in fala juralilor din Loara pentru a da socotealilde mai multe crime comise in regitrne, precum qi penftu profanarcrrmormtntului baroanei de Rochetaill6. Condamnat la moarte, a foslghilotinat la Montbrison, la I 1 iulie I 892.

In pofida crimelor sale, Ravachol a läsat o puternicä impresicasupra opiniei publice prin anumite calitä1i umane de care a datdovadä. Astfel, degi särac, igi intrefinuse mama, sora, fratele gi sc

ocupase de un nepot al säu. Intrucit salariul mizer de muncitor nuii permitea sä facä fa1ä cheltuielilor familiei, se ducea sä cinte laacordeon intr-o salä de bal din Saint-Etienne. in fafajustiliei, s-aarätat generos, dezinteresat, sincer gi curajos. De altfel, un om dco perfectä verticalitate moralä, dupä cum spune EHsee Reclus,intervievat asup^ra lui Ravachol de cätre ziarul anarhist italianSempre Avanli flntotdeauna inainte], nu ezitasä räspundä:

ti admir curajul, generozitatea inimii, märinimia cu care gi-aiertat dugmanii. Cunosc pulini oameni mai generogi ca el.Prefer sä trec peste intrebarea in ce mäsurä este de doritsä-!i urmäregti dreptul personal pinä dincolo de orice limitä qi

396

dacä nu cumva alte consideralii dictate de un sentimen! d9

,solidaritate umanä ar trebui sä prevaleze asupra acestuia' Insä

''ffi; mä impiedicä cituqi de pulin sä afirm cä Ravachol a

iost un "roo

G o rarä grandoare sufleteascä37'

AUGUSTE VATLLAI\T (1 861-1894)

La 9 decernbrie 1893, la Camera Deputat'lor a explodat o bombä

satä din tribuna rezervatä publicului. Acest atentat spectaculos

unputemic sens simbolic nu s-a soldatdecitcuränifi, printre

ii äuto*t säu: Auguste Vaillant. Spitalizat, acesta nu gi-a

rturisit fapta decit a doua zr.

Vuittuttt u ptacticatnumeroase meserii' in decembrie 1893' se

intr-o stare de cruntä säräcie, aläturi de iubita sa 9i de fiica 1o1

mie. El acrenJt,cu naivitate, cä, prin gestul säu, contibuie la

ffarea unei erä noi. Acest atentat,mai degrabä profanator

lr.igug,"o-is in templul demo-crafiei pTtT:,"ry,t, u ttiTl:

Astfel de acte sint incalificabile, prin inumanitatea lor- Ne gäsim

ä;i;ä;i"E i" i"gu ultimei diritre cele trei categorii in care iiiffiiit*tu""- aoi ani, pe anarhigti: diletanli, aventurieri

gi descreierali38.

Unul dintre putinii ziarigti care au incercat sä inteleagä gestul

I v"iä*i "

f"si ddouard O-rumont, care a scris in La Libre Parole

üirtää" m t1oO"f poühcienilor de toa6 orientärile. Un socialist

Jules Guesde scriainLe Marin [Dimineafa]:

liberl din l0decembrie 1883:

S-a mai gäsit un scelerat care n-a infelesnimic din invä!ämintele

;"-;;- ioua societate i le-a pus i" fap' I se spusese cä furtul

;;.;ä ";i;

;ui inutt" Ai.tittclii ale Legiunü de onoare in cazul in

"ui" u.".tu atingea sume

'consideiabile. ii fuseserä arätali

;Äü-;; se?otosisere cu cinism de mandatul qi influenta

tt Ctt"t dt Al"*td* Ctoix, Crapouillot,iantaie 1938' nr' special consacrat

p.22.3t Citat de A. Croix, oP. cit.,P.23-

397

lor, infrind füumfal in Palatul Bourbon, penfu a face legi.. Legileacestea, emise astfel, nu i s-au pärut a fi demne de respect acestuiom insuficient de inteligent, aga cä ieri a aruncat o bombä dininalnrltribunei.

Condamnat la moarte, Vaillant a fost executatla 5 februaric1894. ln timp ce era condus spre ghilotinä" el avea sä stige: ,,Moar1c

societälii burgheze ! Tiäiascä anarhia! ".

f ivru,n HENRY (1 s7 2-rs9 4)

Emite Henry nu era un proletar. Acest tinär distins de douäzcci

9i doi de ani primise o educafie ingrijitä. Se näscuse in Spanirt,

acolo unde tatäl säu se refugiase dupä ce fusese condamnat ltt

moarte in contumacie pentru de a fi luat parte la Comuna dirt

Paris. Elev eminental gcolii J. B. Say,lui Emile Henry i s-apermisparticiparea la concursul de admitere la Politehnicä. Ravachol u

devenit terorist pentru a-qi räzbuna tovarägii care cäzuserä victimcbrutalitäfii polifienegti 9i nedreptäf,i tibunalelor, cu ocazia afaccrii

de la Clichy. Vaillant a vnrt sä-l räzbune pe Ravachol. Emile Henry,

la rindul säu, a decis sä se räzbune färä discernämint pe intreagrt

societate francezä, cerindu-i acesteia socotealä pentru execu I i it

lui Vaillant gi penfru vinätoarea de anarhigti la care se deda puterca.

O inlänfuire fatalä de atentate teroriste pärea sä se producä irr

Franfaacelei epoci.La 12 februarie 1894, injurul orei nouä seara, 6mile Henry,

dupä ce ezitase mult timp asupra alegerii unui loc public propiccunui atenta! a aruncat o bombä in cafeneaua Terminus, in apropicrc

de garaSaint-Lazare, fäcind mai multe victime. Dupä o urmärircpalpitantä, in cursul cäreia a ränit mai multe persoane cu focuri dc

revolver, a sfirqit prin a fi aresüat. A märnrisit atunci cä amplasasc

la Societatea Minelor dinCarmaux o maginärie infernalä, pe carc

agenlii de polilie, alertatj,o transporlaserä la comisariatul de pc

* Drumont face probabil aluziela scandalul Wilson gi la afacerea canalului

Panama(l[ a.).

398

des Bonns-Enfants, unde aceasta a explodat, ducindlamoartea

qase poli,tigti.

in fatajura.tilor, nmile Uenry aincercat säexplice din ce motive

ise, Ja grämadä", afecfndu-i pe sinplü clienfi nwinovafi ai cafenelei'

De ce? Päi e simplu, spuse el. Burghezia i-a tratat pe anarhigti

ca pe un bloc compact. Un singur om, Vaillant, a aruncat o

bombä; nouä din zece carnarazi nici mäcar nu-l cunogteau'

Asta n-a contat. S-a dezlänfuit o represiune in masä. Tofi cei

care aveau o cit de micä legäturä cu mediile anarhiste au fost

häituiti. Ei bine! Pentru cä dumneavoasträ considerafiresponsabil un grup intreg pentru faptele unui singur om, lovind

urtbl gä.udä, qi noi, la rindul nostru, lovim la grämadä3e'

Atunci cind täsura care mä indepärüa de aceste scene ruqinoase

a fost ajunsädinurrrä de cäfie furgonulcarefiansportacagonind inspre Ivry, am väzut cummul,timea il saluta pe acela pe

äare il doiise mäi inainte zdrobit pe trotuarul din fatä de la

Terminus. Diminea{a de 21 s-a incheiat in folosul revolufiei 9i indefavoarea societä1ü. Lupta impotriva ideilor se duce cu mijloace

fizice gi nu cu accesoriile domnului Deibley'o.

in momentul in care a fost gtrilotinaq la 2l na11894, Emile Henry

alut puterea rl rF^e.: :,9yral, cagrarlll9t:_r:1ryylli:?li

neni extem de diferifi, Maurice Barrös 9i Georges Clemenceal

asistat la execulia sa. $i unul, qi celälalt au rämas profund

ionaf .BarrösscriainLeJournallhw'mrhilldnZ2nu:

Cit despre Clemenceau, greu de bänuit de efuziuni anot'onale,

a tras urmätoarea concluzie intr-un articol din La Justice

rtea]: ,,Crima lui Henry este cea a unui sälbatic. in schimb,

so"ietelii *i se pare a fi o räzbunare josnicä. Susfinätoriii capitale sämeargä, dacäindrämesc, säadulmece singele

ilotinei gi dupä aceea vom putea sta vorba."ar

" Cittt de Maitron, Ravachol et les anarchisfes, Paris, Julliard, 1964, pp'

ao Maitron, op. cit., p. ll7.ar Citat de Nataf, op. cit.,P.234.

399

LEGILE SCELERATE

I-a24 i;rrue 1 894, pregedintele Republicii Sadi Camot, aflatin vizitÄ

oficialä la Lyon, a fost injunghiat de Santo Jeronimo Caserio, un tirrllr

anarhist italian. Pregedintele primise scrisori de ameninlare dupil co

refuzase graferea lui Vaillant. Trei zile mai frziu, Casimir-Perier ii lus

locul in fruntea Statului. Pregedintele Consiliului, Charles Dupuy, olruse frcuse deja cunoscut in 1893 ca ministru de Interne prirtbrutalitäfile polilienegti din Cartierul Latin gi prin represiuncnimpotriva sindicalismului la Bursa Forlelor de Muncä din Parisar, rr

depus un proiect de lege care ii vizape cei care, chiar fürä urr

acord qi o inlelegere prealabilä,,,fac, printr-o modalitate oarecarc,act de propagandä anarhistä". Dupä mai multe zile de discufii intr<ratrnosferä tensionatä, textul a fost votat de Camerä, cu 269 elc

voturi lal63, gi de Senat cu 205 voturi la 34.Era cea de-a fteia ,,lege sceleratä". Prima fusese adoptatä la douil

zile dupä atentatul lui Vaillant. Ea agrava dispozifile legü din 188 I cu

privire lapresä. Acum, nudoarprovocareadirectä, ci gi cea indircctllputea fi incriminatä. Cea de-a doua lege, adoptatä de cäte deputaf i

cu464 de voturi la 39 (Senatul a acceptat-o in unanimitate), fäccn

referire la asocierea in vederea comiterii de infracfiuni. De acunr,putea fi reprimat simplul acordinvederea comiterü unui delict, chiar Si

in condi,tiile in care nu se ffecea la faptea3. Era o poartä deschistlcäüe o intreagä serie de procese de intenlie.

Acest aparatjudicim, prezentat de cäfte guvem ca fünd un mijhcnecesar de combatare a anarhismului, a provocat indignarea opozilici.Stinga vedea in asta o ameninlare la adresa tuturor celor pe carcputerea constituitä ä considera periculogi sau ptr qi simplu deranjanli.

a2 Pregedinte al Camerei, pronunfase cuvintele istorice adesea repetatc:,,Domnilor, gedinfa continuä", nu imediat dupä explozia bombei lui vaillant, cidupä mai bine de douäzeci de minute.Vezi in aceastä chestiune märturia luiAlexandru Zevaes, redatä de Maitron, Le Mouvement anarchiste, vol. l, pp.230-231, nota 93.

a3 Yezi La Revue blanche. Un jurist, Zes Zois scälörates,vol. XVI, pp. 33tt,E.PougetgiFr.dePressens6,Notreloidessuspects,vol.XVlll,p. ll5.Maitron,op. cit.,p.252,nota2.

400

i de dreapta se temeau cä, sub pretextul inäbuEirü anarhiei, guvemul

na sä pÄfite de aceste legi pentru a suprima presa de opgzi.fi:'

nrös se temea in mod special -de

docilitateamagistrafilor carierigti,

aft mai mult cu cit autonrl Dezrädöcinalilor ä considera pe aceqtia

fiind de o prostie ,,stuPefiantä"!.tceasta Ggislage excep'fonalä apermis mü de perchezifi 9i aresGri

materie de"defiöt de präsa, sub pretextul accelerärii represiunü, nu

runalelor cu juri, ci tibunalelor coreclionale li se acorda prerogativa

a decide daöä condamnafü ffebuiau supugi decäderii din drepn'ile

i, la expirarea condamnärü. Pe de altäparte, legeaprevedea

rea in&vidualä, pentru a-i impiedica pe anarhigti sä facä

agandä in inchisoare (art. 4). Articolul 5, neryrtea judecätorilor sä

ime intotalitate caracterul public al dezbaterilor, in scopul evitärü

pagärü tezelor anarhigtilor'

bÄ"tio a fost judecat de cätre curtea cu juri a Ronului' A vnrt

ii scrie din inchisoare lui Casimir-Perier, pentru a-l cere asß-

r1a, intrucit acesta ii datora intr-o oare.cle päsura tinärului

istaccederealapregedinf,aRepublicii!Pedurataprocesului,:it i se aminteu

"a igi dezväluiie adesea intenfia de a asasina

rpersonalitä1i importante, pe papä 9i poate pe regele Italiei'

iö aräspuns: ,Nuin acetaqi timp. Nuies niciodatäimpreunä'"

inOoiuta, aceastä replicä a provocat hohote de ris in sala de

tribunal. El a relatat cu calm circumstanfele in care comsese

J."tu*f, spunind cä acfionase singur 9i din proprie iniliativä' A

fost executat la 15 august.

PROCESTJL CELOR TREIZßCI

Profitind de aceste atentate, guvemul a incercat sä dea marea

loviflrä. Pentu a induce opiniei publice ideeaunui veritabil complo!

Gizeci de anarhiqti au foit tinrigi injudecatä. Dintre cei treizeci de

in""huf,, douäzeci 9i gase au compärut in faP Cu4ii cujuria Senei'

pu*'airil..i reuSind sa scape de urmärire. Ei ffebuiau säräspundä

äcuzaliei de ,,asociere in vederea comiterii de infract'uni"' in weme

ce, in Äod evident, acegti oameni exgsm de difer16i nu intaseräniciodatä

401

inrelafie unü cu alf,i. Cei mai mulfl dinte einici mäcarnu se cunogtcau,

Cu toate astea, capul de acuzare era formal:

Acuzatii aparfin unei secte ce stabilegte intre membrii säilegäturi de complicitate care au drept scop distrugerea intregiisocietäti, iar ca^mijloace de ac{iune, frrrtul, jaful, incendiereagi asasinatul. In cadrul acestei secte, fiecare igi aducecontribufia la scopul comun potrivit temperamentului gi aptitu-dinilor sale, unul fiind responsabil ou delictele, ceilalli cuinstigarea la delicte gi cu susfinerea acestoraa.

in banca acuzalllor se aflau Jean Grave gi S6bastien Faurc,Charles Chätel, delaRevue anarchßte [Revista anarhistä], Mathu,care fusese responsabil al foii luiZo d'Axa L'En-Dehors lDinafaräl,Philippe Ofü2, fondator, aläturi de Malato, al revistei lrlRövolution cosmopolite [Revolufia cosmopolitä], aläturi de doiitalieni care ä fuseserä complici, Fölix Fen6o4 angajat al Ministeruluide Räzboi, colaborator al publicafie i La Revue blanche [Revistualbä], cäruia i se reprogau articolele apärute in gazeta Din afarü,fiind, de asemenea, urmärit penüu defnere de materiale explozibilc(Mallarrr6 venise sä depunä märturie in favoarea sa).

Procurorul general Bulot (tot el!) a cerut aplicarea articolului 5

al legii din 28 iulie, care permitea suprimarea caracterului public alinterogatoriului lui Jean Grave gi S. Faure. Dind citire citorvaparugrafe ale unei broquri scrise in 1883 de cätre Jean Grave, el uconsiderat cä aceasta confine un plan de actiune teroristä.Conferinfele lui S6bastien Faure i se päreau a fi pline de apeluri laviolen!ä. Avocatul lui Jean Grave a subliniat cä procesul nu vizafapte, ci idei. ,,Un precedent de temut!"

Conffar tuturor aqteptärilor, cu exceplia luiorttz,condamnat lacincisprezece ani de muncä fo4atä $i a tinerilor italieni, acuzalii au

fost achita,ti in bloc, Le kmps [Timpul] aafrmatcä,"niciodatä nuse manifestase cu o for!ä atit de zdrobitoare legätura logicä gi

moralä care aläturä speculalia filosoficä gi literarä abominabilcipropagande prin fapte"as.Iar Echo de Paris [Ecoul Parisului]consemna, sub pana lui Henri Bauer:

e Citat de Ren6 Tmws,Tnla etson temps,Puis, Les Belles Irtfres, 1961, p.349.a5 Citat de Temois, op. cit.,p.350.

Acest proces a demonstrat ce confuzie domneqte in spiritele

diriguiiorilor acestui sfirgit de secol'Incapabili de reforme 9i de

ame-lioräri concrete ale vielii materiale, ei nu gtiu nici mäcar cum

ra up"t lumea veche impotiva-teribililor ei asaltatori"' Ei au

compromrs represmnea, anfienind-o intr-o aventurä al cärei

riüc'ot s-a dovidit a fi incapabil sä-i aüenueze caracterul injust'6'

, incadnrlprocesului, semenfionaseundocumentconformcäruia

,charles Dupuy, pregedintele consiliului in persoanä 9i unul dintr-e

,promotoriii.liiot icelerate ar fi cumpärat jurnalul I-c C.ocar!1

[Cocarda] li iar fr propus bani hi Eduard Drumont, in timpuh{lr*OufufüiC*utui ri Panam4 pentru a-i proteja pe parlamentarii

,eompromi$i in aceastä afacere, mugamaliÄnd canil'Asocierea in

,vedeiea comiterii de infracfiuni se gäsea-poate in altä parte_decit

,acolo unde era cäutatä, aga cum a subliniat polemistul Henri

Rochefort in L' Intransigeanl fintransigentul] :

' Cit d" delicali sint aceqti profesori de.moralä qi aceqti uPät?to{

aiso"iitqä.' Ca incarnare a ticäloqiei guvernamentale, incä

;";-; it";'ginat nimic asemänätor asocieüi in vederea comiterii

de infracliuni la care s-au dedat Dupuy 9i L6pineaT'

' in orice caz, cei care credeau cä escaladarea terorismului

ajunsese inpunctul maxim se ingelau.

BANDALUIBOI\NOT

, in iurul anului 1900, douä capete incoronate au cä^t victime

atentaltelor. impäräteasa Elisabeä de Austria a fost injunghiatäla

Generra de cätre Luigi Luccheni, la 20 septembrie 1898' Regele

itatiei, Umberto I, a Ast ucis in parcul Mo 'o,a,la29

iulie 1900, de

, cäfre öaetano Bresci. La 6 septembrie 1910, pregedintele Statelor

unite, Mac Kinley, cädea zub gloanple lui Leon czolgosz. Inceputul

secolului XX a cunoscut renagterea ilegalismului sub cele mai

46 lbid.a7 Op. cit., p.354.

402 403

tragice forme. Anglia nu a fost nici ea scutitä. La Londra, cilivuspärgätori refugiali intr-un imobil dezafectatreugeau sä finä in gah

poli,tia. Pentru a le infringe rezistenfa, a fost necesarä interven[inarmatei gi utilizarea artileriei. Unul dinte acegtia, Pierrot Zugravul,a reugit, de altfel, sä scape. Decit sä se prede4 ceilalli au prefcratsä incendieze clädirea qi sä piarä in fläcäri. In legäturä cu accstfapt divers tragic, intr-un ziar din Lugano a apärut un articol plirrde inlelegere penfiu cauza anarhigtilor, semnat de Benito Mussolini,

[...] Nu, tragedia nu se poate mäsura cu etalonul moralei curente:cei care au murit carbonizaf in casa de pe Sidney Sfteet erau,deci, criminali? Erau hoti? Nici mäcar; ei nu furau in interesul lorpersonal sau din purä ticäloqie. Purtau haine ponosite, locuiau inmansarde, in cartierele cele mai mizerabile ale metropolei. Erauanarhigti. Da, anarhiqti, insä in sensul clasic al cuvintului. Uraumunca, pentru cä munca fizicä (trebuie avut curajul de a oproclama o datä pentru totdeauna), in loc säJ innobileze pe om,il abrunzpazä; urau proprietaüea penhu cä aceasta face iremediabilantagonismul dintre indivizi48...

La Paris, L'Anarchie [Anarhia] vedea in aceastä dramä ,,unfrumos exemplu de bfubä,tie gi hotärire", adäugind: ,,Se impune <r

constatare. Doi oameni au fost suficient de energici pentru a faccfa[ä o zi intreagä unei adevärate armate. Ei gi-au vindut scumppielea, iar rezistenla lor va avea repercusiuni incalculabile"ae. inFranfa timp de maimult de cinci luni, banda lui Bonnot inmu[indu5iagresiunile gi crimele, a sfidat gi ea forlele de ordine mobilizatcimpotriva sa, instaurind domnia terorii.

Pe la I 905 , un personaj ieqit din comun se stabilise in Montnarte,pe linga Sacre-Coeur: Albert. Acestpersonaj era supranumit Libertad.lnfirm, omul nu se putea deplasa firä cele douä cirje ale sale, carcdeveneau arme de temutin timpul incäerärilor. S-a instalatint-un soi

de falansterde pe rue Chevalier-de-la-Barre, unde aveau loc,,guetcpopulare". Acolo s-a edita! cu ajutorul unei imprimeä, L'Anarchie

[Anarhia], zim care propoväduia ilegalitatea gi,,eliberarea imediatä'.

a8 B. Mussolini,Pagine Libere,citatde A. Croix, op. cit.,p.36.ae L'Anarchie, l2 ianuarie l9l I, cf. Croix, ibid.

intr-o searä a anului 1908, Libertad a fost bätut de poliligti'

e l-au tirit pe scärile din Monfinarüe' lnfirmul nu a supraviefuit

acelor brutafitä1i. Dupä moartea sa, micul grup s-a dispersat'

iÄalul, precum 9i tipbgrafra aferentä acestuia au fost ffansferate

ln Romainville, intr-o-casä cu grädinä' Acest nou refugiu al

individualigtiloi 9i ilegaligtilor l-ä cooptat printrealtii' pe Andr!

to*tot, .ur. pr.luusle direciia Anarhiei' Profitind de aceastä

retrageie lagie,lui Lorulot ii plettu sä se intindä gol puqcä la

,soare-to. Acolo puteau fr intilnili 9i redactorii Anarhiei, Victor

'fiUutt"tri"tte gi prietena sa, Rirette Maifrejean, precumqi cei care

rilmau sa devini celebri sub trista denumire de ,,bandilii tragici"'

Jul.. go*o! pasionat de mecanicä 9i automobile (la Londra fusese

i"f.J i"i tit inttut Conan Doyle), octave Garnier, nesupusul cu

priuitt scinteietoare, Callemin, zis Raymond-Toba-de-Carte' un

ä"fr.i*irt "a1.

visa la lovituri qi atentate dure, impärfindu-gi timpul

6G gädirärit 9i lectura lucrärilor biologului F6lix le Dantec (1869-

iq 17i ""t* al'cäfiä L'Egoisme, base de toute sociötö [Egoismul,

btazä'aoricärei societä1iJ, Valet, un ro$covan cäruia ii pläcea sä

recite poeme de Jehan RiCt's. Acesta din urmä, dezertor, il c'nscuse

p.c'oi.'inBelgia.Printreobignuiliimiciicoloniiliberaredini{omainville, nirette Vtaitelean giKibaltchiche pästrau distanlaiata

J" t*riif. ifrgaliste5 1 . Locuind la Belleville, pe rue Fessart nr. 24 , au

refuzat tot tfuipul sä se amestece in spargeri gi falsificare de bani.

in cursul sinisnelor lor escapade, membrü bandei lui Bonnot au

inaugurat utilizarea automobilului .LaZI decembrie 1 9 1 1 , la bordul

*.i"-uli"i Ot lux furate, Bonnot, Garnirr, Callemin 9i un al patulea

Ä"rpfi"L .are nu a fost niciodatä identificat au atacat in rue Ordener

i ä"iä"g"i"ti ai Societälii Generale, ränindul gravpe contabilul

t I.o*tot, pe numele säu adevärat Andr€ Roulot (1885- 1963)' a qrgmovat'

p.in ut-ut , niopaganda anticlericalä, conütcind L'Idöe libre 9i La Calotte'' tt Virto.'Iäba.öi,

"i, inOetatnicul, care va deveni mai frli'ziu Victor Serge, näscut

laBruxelles(undeittecveniase peCuffemi"),ainpär'mliruqiexil"ti'C.9irytlicinci ani de inchisoare in procesul bandei lui Bonnot' Dupä ce-9t eftY t*ltgl1"intoarceinRusia,undeiapartelaRevoluliadinl9lT.DeoortatlaOrenbrrrglnlyJJ';ü;ü;;fi'erugot rä miä.'ri" r'iin' norg"a, Ä' cio'' A' Malraux ei H'

Barbusse. Autor a mai multe lucräri, moare in I 945'

404405

Ernest Caby. Dupä atac, bandifii au fugit pe $osearn spre Dieppc,unde au abandonat vehiculul, intorcindu-se la Paris cu frenul. Ln27 februarie 19 12, descindnd in vitezä in rue d'Amsterdam, echipirnu a respectat sensul giratoriu din fafa gärii Sainrlazare, acrogintlautobuzul Saint-Germain-Montmartre ; interpelafi de agentu I

Gamier, l-au suprimat cu singe rece, dupä care s-au frcut neväzu{i.Douä zile mai tirziu, au incercat frrä succes sädevalueze cabinetulunui notar din Pontoise. La25 martie, in zona Montgeron, au ucisdoi automobiligti, pentru a-gi procura o maginä. Bonnot, Soudy,Garnier, Callemin, Valet gi Monier, zis Sementoff, au atacatsucursala Societälii Generale din Chantilly. Doi angaja,ti ai bänciiau fost ucigi. Polilia a reuqit sä aresteze trei dinne membrii bandci,Soudy, tuberculos care se tratalaBerck, Carouy qi Callemin. LaIvry, Bonnot, surprins de polilie in casa unui täinuitor, a reugit sirscape dupä ce l-a ucis pe Jouin, adjunctul de la Siguran!ä gi a ränitun inspector. S-a declangat o urmärire generalä, pentru a-i prindcpe Bonnot, Garnier gi Valet morfi sau vii. La 28 aprilie, Bonnot a

fost reperat la Choisy-le-Roy. Se ascundea la Dubois, un anarhistcare linea un garaj. Casa a fost inconjuratä de trei companii alcGärzä Republicane, mai multe batalioane de infanterie, douäregimente ale poliliei franceze, frrä a-i uita pe membrii societälilorde tir gi de rfinätoare. Numeroqi gurä-cascä asistau la scenä. Duboisa fost ucis. Garajul säu a dinamitat. Bonnot, grav ränit, a fosttransportat la vechiul spital, unde a sucombat din cauza ränilor.Garnier gi Valet rämäseserä incä in libertate. La 15 mai, cei doi aufost descoperili la Nogent-sur-Marne gi au pierit sub asaltul uneidesfäquräri de fo4e asemänätoare ca numär gi amploare.

Supravieluitorii au compärutin fafa Cu4ii cujuri, in luna februa-rie a anului 1913. Procesul a durat aproape o lunä. VictorKibaltchiche gi Rirette Maitrejean se gäseau in banca acl,tzalilor,aläturi de bandifi. Amindoi erauinvinuili de asociere in vedereacomiterii de infrac{iuni, narulAnarhta, pe care il adminisfau, fiindconsiderat un exponent al ilegalitä1ü. in apärarea lor, ei au precizatcä, in calitate de anarhigti, ei dezaprobaserä intotdeauna metodeleilegale, irisä nu puteau sä cearä tuturor celor care frecventau ziarul

406

decline identitatea. Rirette Maitrejean a fost achitatä'

tchiche" care refuzase sä-i denunfe pe oamenii dinbandä$i

Jäp"hlt; descoperise douä revolvere, a fost condamnat la

rci ani de inchisoare. Carouy, cme fusese coordonatorul revistei

i Ä*oUA[Revoltatul] din Bruxelles' era responsabil de moartea

doi bätini din Thiais, precum 9i de citeva spargeri' A scäpat de

teapsa capitalä, insi i-a otävit cu cianträ' Dieudonn6 ' acl.;'zat

ö"iv A.'u fi fost al patrulea om i^rqlica1lt "":1111::vddecetre Cillemin' care la audieri a

ener, a fost scos din ca

inut nevinovä.tia acestuia. (inainte de a muri, Bonnot afirmase

iä-"tui"ouA,tia iui Dieudonn6') Condamnat totuqi la moarte'

ästa u fost, in cele dinurmä, griliat'Albert Londres a organizat

campanie'in favoarea tu, "äu'"t i-a permis eliberarea dupä

ruäzeci de ani de temnili. Raymond Tobä-de-Cartg cinic 5i

,f."ii","tptf pro..rolrri, SouOy tizicut 9i Monier-S6mentoff'

trei condamnali la moarte, au fost ghilotinafl la 20 aprilie 1913 '

ERA ATOnncA $r iI'ITOARCEREA TERORT$TTLOR

, Ne putem imagina cu uqurin!ä climatul de teroare pe care

atentatele lui Ravacf,ol Vaillant, Henry gi atacurile bandei lui Bonnot

le-auprovocatinFranfade dinainte de anul 1914' Cutoate acestea'

L"tftt,ii aruncätori ä" bo-be, detip]a Betle Epoque'pT Try:ngori fipsite de anverturä , daci e1a;i comparäm cu terori$tii din

"ii.i"rro*t", flnind co:nt de numärul de atentate comise gi' mai ales'

de modul lor de organizare. Teroristul modern nu mai aclioneazä

solitar. El este integratunor gnrpuri militare, disciplinate $l tq.hi-T'uotoa oui."tirr" präir.. cJgi tot restul, terorismul s eralionalizeaza..

El devine o tehnicä savantä care necesitä o serioasä uuflere' Terori$ü

de astäzi sint adevära1i profesionigti ai agresiunii' special fo1nuti

;**;; ;tä"b"itiUutttiu' srntent' a$fa' denarte le-ana{istuf'ie

altädatä,care iSi me$erea bombele afüzanal,utilizind crati,te gi

""i" Ät6"i ,räzboaieieau devenit c ivile'inceamai mare parte a

"u"*iro,,i*acestadjectivtrebuieirrlelesinsensulluideplin.Elese;;u,,ä ilfuele unär pretexte ideologice, rasiale sau religioase.

Hiperagresivitatea gi combativitatea compactä din timpul celor doullräzboaie mondiale se fiagmenteazä astäzi sub formatnei multitudinide micro-conflicte care se disemineazä in profunzime in texturnsocietä,tilor. Viermele se gäsegte in fruct.

Penffu a ne forma o idee despre amploarea terorismului in lumcade ptä/, citeva cifre vor fi de ajuns. Sä luäm doar cazul Franlei 9iItaliei. lnFranfa, intre 1976 gi sfirgitul lui septembrie 1980, aufosrcomise 2303 atnntate de diverse tipuri. in Italia, 2000 de atentatcau avut loc doar in anul l976,in cursul cärora 40 de persoane aufostucise gi 54 ränite.lnae t9l6 SiIgTg dintr-untotal de 6639 dcacte atribuite terorismului, 1508 au fäcut victime. Printre acestca,au fostucise 108 personalitä1i, incluzindu-l aici pe pregedintelcAldo Moro, iar I4I de persoane au fost ränite52. Precizäm cilaceste cifre se referä exclusiv la cele douä surori latine!

in Franla, un anumit numär de cazuri care au linutrecentprimapagnä a Äarelor au fost considerate abuziv drept acfiuni anarhistc.De la Mesrine la Acfiunea Directä, anii '80 au cunoscut intoarcercaunei violenle sociale gi politice provenind, cel mai adesea, de lamigcärile de extremä stingä de dupä '68. Prezentind o seamä dcsimilitudini cuunele acte, atitudini gi comporüamente anarhistc,aceste afaceri parmai degrabä sä fie rodul unei ideologii apropiatcde stinga proletarä sau sä !inä, pur gi simplu, de banditism. Stuaiultuturor migcärilor autonome, alternative gi revolufionare ale acestorultimi douäzeci de ani ar permite, probabil, oblinerea citorvaräspunstri in aceastä privinlä.

La drept vorbind, aceste migcäri teroriste paramilitare lin dcräzboiul subversiv. Fiind, in general, de inspiralie manrist-leninistä,I rpta dusä de aceste grupuri de goc nu iese din cadrul unei süategiimilitare, färä sä poatä fi decelate - a$a cum a fost cazul cu Maknosau cu Dumrti - o semnificafie antietatistä sau obiective libertare.Cit despre cazul limitä al acelei mini-Hiroshima din New York, dela 11 septembne20}l, este dovada- dacä mai era necesarä - cäadoptind metodele cele mai criminale ale räzboiului modern, penfua le pune in serviciul fanatismului, terorismului internalional dinzilelenoastre numai are nimic in comun cu anarhismul.

XD(

Anarhigtii in vremea räzboiului

ucRArNA. NESTORMAKNO',,c Az ACTJLAI{ARrrrsr"s3

Nestor Ivanovici Makno s-a näscut la27 oclombrie 1889, la

ra douäzeci de membri.

iai-Polie, un orägel cu 20000 de locuitori din sudul ucrainei.

al cincilea fiu al unei familii de !ärani säraci. Tatäl säu, care

: gerb, a murit cind Nesto r avea doat zece luni' Cioban de la

de gapte ani, copilul a fost dat pe mina unor proprietari nobili,

slujitor^la fermaäcestora, dupä aceea a lucrat ca pietrar inna äin oragul säu natal. Activitä'fl e sale politice au debutat imediat

revolulia rataläde la 1905. Dupä citeva luni de formare

icä inr-un cerc clandestin de studii anarhiste, a fost admis in

I grup de anarhigti-comunigti dinGuliai-Polie, care abiadacä

Acele nopli (ne reuneam cel mai adesea noaptea), v-a-pov:sji

el mai tirziu, erau pentru mine pline de bucurie qi luminä'

Noi, !äranii, neavind decitpuline cunogtinle, ne adunam iarna

la locuinla unuia dintre noi, vara la cimp, lingä un lac, pe

iarba verde sau, din cind in cind' in plinä zisa '

Legea stolipin din 9 noiembrie I 906 era destinatä sä-i incuraj eze

pe !ärani sä päräseascä obcina, comunitatea färäneascä, pentru a

äccede la proprietatea asupra pämintului. Se incerca sä se creeze

, t, Expresia apartine lui Alexandru skirda. vezi cartea saNestor Makhno, le

cosaque de l'anarchie (1982).'

'i Citat de Malcom Menzies , Makhno, une öpopöe,Paris, Belfond' 1972'p'24'

52 Cifre imprumutate de la Jean Servier, Ze Terrorisme,Paris, p.U.F., edi{iaa 3-a, 1987 , pp. 79-80.

408

asfel o clasä solidä de tärani proprietari independorf, suscitindu-sc irr

rindurile lor, pe termen lung sau scurt, interese materiale gi un spiritconservator. Paralel cu acliunea sa de propagandä libertarä, miculgrup de anarhigti a inceput sä practice terorismul, incendiinrlproprietät'le gi recoltele cz lacilor, ale frranlor imbogäfi!.

Arestat de mai multe ori, inchis gi supus torturilor, Makno a

fost denunfat in 1908, atunci cind pregäte4 impreunä cu mai mullicamarazi,un atentat impohiva postului de polilie din Guliai-Polic.Judecat de Tribunalul Militar din Ekaterinoslav, a fost condamnatla moarte in martie 1910. Totugi, datoritä virstei sale fragedc,pedeapsa i-a fost comutatä in muncä silnicä pe via(ä. incarceralla Butirki, inchisoarea centalä din Moscova, gi adesea supus unuiregim disciplinar sever sub motivul cä era un,,cap tare", Makno asuferit in acest loc insalubru primele pusee de tuberculozäpulmonarä. Totugi, pe durata captivitälii sale, tinäruIucrainean,care nu avusese pinä atunci niciodatäposibilitatea de a frecventainmod regulat gcoala, urma säprimeascä educalia debazäcareülipsea, invä,tind gramaticä, citindu-i pe marii scriiüori rugi, studiindistoria gi economia. In plus, grafe lui Ar$inov, unul dintre tovarägiisäi de celulä , a avut ocazia sä-gi perfeclione ze forma[iapoliticä.De remarcat faptul cä inchisoarea politicä, ce permitea tinerilorrevolufionari säprofite de experienla gi de cunogtinlele veteranilormigcärii, a jucat adesea penfu acegtia rolul de ,,universitate"55.

PiohArqinov, näscutin 1887, era gi el ucrainean gi fiu de !ärani.Fiind autorul mai multor atentate teroriste, fusese condamnat lamoarte. Reugild sä scape, apetrecut doi ani in Franfa, dupä carcs-a intors in Rusia. Era inchis la Butirki pentru contrabandä cuarme gi difiizare de lucräri subversive. Läcätug de meserie,autodidact, l-a urmat pe Makno gi a devenit istoric al migcäriimaknoviste (malonvicina)56.LaParis, el a fost tovarägul de exilal lui Nestor. in 1930, a cerut sä se intoarcä in Rusia, decizie care

i-a fost fatalä, fiind impugcat in epoca marilor epuräri staliniste.

55 Vezi Menzies, op. cit., p. 35.56 Pierre Archinov, Le Mouvement makhnoviste. Paris, Librairie internationael,

1924 (reeditat la Paris, B6libaste, I 969).

410

Revolulia de la l9t7 i-a permis lui lvlakno sä-9i recigtige

:rtatea. intorcindu-se la Guliai-Polie, a infiinlat la scurtä weme

pJ u".tu o Uniune !äräneascä. in cursul convulsiilor provocate

[*]"U. ti a" razbäid civil, Ucraina urma sä devinä pTfio -11i"f,t, *i bultf unor conflicte singeroase. Lasfirgitul lunii awU-st

ilZ, rtfuf*o a procedat la "*ptoptieteu

marilor domenii agricole^ ^^ -^ ^^-^ ^ ^^-4rnlq "tohilind crrmllne

a uzinelor din regiunea pe cute o controla, stabilind comune

rale autonome, compuse din douäzeci 9i cinci pinä la douä slte

tarani. Fiecare comunä era inzestratä cu o suprafa!ä 9" P*lJärp"_ato*. capacitä1ii de muncä qi cultivare a mernbrilor säi.

,,;;6ti*."" animaiele $ utilajele agicole necesare' Guvemul

toriu, ameninlat de puciul lui Komilov, 9i de bolgevici' l"."tui de pulin in masura sä se opunä instaurärii anarhiei' intr-o

incie cutendinle separatiste-adesea afirmate' De altfel' dupä

Je-u doua revot 4i. äio o.tombrie 9i preluarea puterii de cätre

iivici, Rada(Adunarea) ucraineanä 9i noul guvem central de

Petrograd nu au cä2t de acord.- gio.ft"fo, incä de la I 2 mai, in chestirmea.n$onalitäFlor' !*l^u

iderat necesar sä afirme cä nu vedea nici un inconvenient in

ca o Adunare constituantä,,liber aleasä' sä formeze "un

ea Poloniei, Finlandei sauaUcrainei de Rusia' in acel moment'

i"ii.t* # a" pulini in Ucraina, incit declara,tii d: ac-e* fei

erau de naturä sä le favoriz eze catzainaceastä regiune'-insä dup3

refix4|.i. Rader de a recunoaSte autoritatea noü puteri de la Petrograd

örä prrr* ansanrblul teritoriului Republicü Ucraina", noü stäpini ai

f,*i.i,ä Oug instalaf laputue, ;i-aurevizuit extem {e@3pu"1tu|a" "Jo.

*"p* problemei naflonale, cu aft mai mult cu cit foametea

qip**iu "*ä

ficeau ravagü innatälaraepuizaAde Primul Räzboi

iÄ"Arf * u*- de cel civil]nu b perrniteau sä lase din minamineralele

gigriulucrainean.'- "i' u"rurte stare de confuzie inextricabilä in care era Ucraina in

*.1-".*,, au avut loc lupte permanente timp de ani {e-zile'

lYpp;n

care soafia victoriei a balansat cind de o parte, cind de cealaltä-a

ü-i*a"i' trupele de ocupalie prusace' üre nu s-au retras decitin

"oi"-t i" 19 i8, bandele lui i{erman Skoropalki, vasalul lor, p afüz^n

4tl

al lui simon petliura gi Grigoriev, armatele albe are lui Denikin, nrurfrziu cele ale lui wrangel, toate acestea vor bräzda ucraina" "r?i*rorage, pierdndu-le apoi, sävir$ind numeroase masacre, pogromuri gljafuri. Elementele de intenro4iä are ArmateiRo*i * t

",it rir.pr"o, r i rbrutale pe integ teritoriul färü

- Guvemul bolgevic a instaratin satere ucrainene comitete ale färani krsfuaci (*ombedy), care aveau menirea de a_i denunla gi a_i urmäri ncproprietarii care doseau o parte din recoltä, apr'"ä. . ärJi,,,delaf,unea gi a condus ra räzboi civil fi' mJul rural. ceka a instituit u'asemenearegim de teroare printre faranii ucrainieni in"itguu*u,rsovietic s-a väzut nevoit y mninpze o comisie speciae i,nsarZinate ,,,ang.$tarea gituafiei conflicr'alecreare m ücraina Oe ;;;;ü;r;,,polilienesc, instument sinistu aI terorü rogü.

. Inmartie 1918, sediul guvemului a fosttransferat laMoscovu,iar anarhigtü din petogradi-au instalat la Äaot to.ln r"* .""0t;Penb' ei nu mai existä arüemativä: urmau fie ra r" u-tiniräörrä.ilbolgevicilor (controrur acestora asupra

"o-it"t"lo, d" uzinä si asun.rsovietelor era acum desävirgit), fie sä dispar;. üriltiJää,,

revolufiei, ei incepeau acum sä fie incomozi pent ,rrro'rri.;;;,care era hotärit sä se debaraseze de ei. Foarte curind s-a decransato luptä singeroasä intre acegri frali auw*i. in o;;.]r-";;H;..s-a}

co.nstituit grupuri anarhiste.de acliune terorisd. irr'i;;il;bolgevicäse simfea acum sufici"nt aäp"i.*icä pentru a nu maiavea nevoie sä-i menajeze pe opozanliiiib.rt ri, devenifi ostili ncfafa.organizasiireanarhistäau'rostatuncirt;hü;;.i";äöä;1 I spre 12 apilie,ceka a operat descinderi in douäzeci ;ü;;;;;centre anarhiste din capiralä. cincizeci de anarhigti ; ä;;;,r,sau ränif gi mai mult de cinci sute au fost arestaf;. ,,supravietuito.iirämagi in libertate erau comple t dezorganiz";.:;; fiirr"'tdt. ;ace]$a1i a1, socialiqtii revolupionari au ärt"ti-inupi r,,rräJi"r.-

venind la Moscova pentru a se informa asupra tuturor acestorevenimente gi as'pra atitudinii care trebuia adäp,ra r" pr"ir"i"sa, Makno l-a intilnit pe Kropotkin. A fost primit

"fri. ä.i""il

lnsä firä nici un rezultai mufumitorpenü' "i.

a rcu.rit,a se intoarcä-1üJJJ", op-ir.,p. zs.

412

'Guliai-Polie färä a fi putut sä ob,tinä precizäri concrete asupra

ülor care tebuiau luate. Profi.rnd dezamägit de ceea ce el a numithirtid'(aceeaaanarhiEilorintelecoaliintilnif laMoscola"

i sä-gi üaducä ideile in fapte), s-a hotärit sä-gi punä foi practicä

solulie: räzboiul färänesc. El insugi !äran, Makno nu avea

decit in clasa ruralä. Acest anartrist al ogoarelor nu se simleasigurar{ädecittinmijlocul hcräiorilorpäminului. Ale><ardre Berlnnal

spusele unui bätrin mujic, de naturä a deslugi motivulcare 1äranii ucraineni l-auurmatpe ,Batko" al lor (,,täticul",

il numeau!äranü) gi s-au läsatmasacraf per fu el. Adresindu-i-se

Berhnan, bäüfnul ä sptnea:

Sintem oameni neinsemnafi gi n-am inteles niciodatä discur-surile bolgevicilor. Makno, in schimb, vorbea pe limba noasträ,simplu gi direct: Frafilor, spunea el, am venit sä vä ajutäm.I-am gonit pe mogieri gi pe rnercenarii lor gi acum sintemliberi. Impä4ili päminturile intre voi dupä dreptate gi munciliin tovärägie pentru binele tuturot'8.

L Chiar dacä felul de a se exprima al bätinului a fost,posmetizat''infr-o oarecare mäsuräde Berhnan, cheia ascensiunii gi a imenseipopularitäli a lui,,Batko" transpare limpede din aceste cuvinte. incomunele agricole create de el, Makno muncea cot la cot cu täranü,participind de douä ori pe säptäminä la muncile cimpului5e.lnlelegem, astfel, popularitatea de care se bucura.

Evident, miqcarea maknovistä nu se putea agtepta la nici unajutor din partea facfiunilor etatiste. In schimb, ar fi putut conta,teoretic, pe sprijinul grupärilor anarhiste citadine. Din päcate,prejudecä,tile impotriva organizärii, profrrnd ancorate in mediilelibertare, nu au permis maknovismului sä iasä din izolarea sa. Cumsä ii faci pe intelectualii gi teoreticienii anarhigti sä accepte cä

5t Alexandru Berkman, ly'es/or Mekhno, I'homme qui sauva les bolcheviks,text publicat pentru prima oarä in francezäin La Rue, nr. 32, 1983, pp. 53-69.Reluat de A. Skirda in anexä la edilia sa la lucrarea lui NestorMakJno, La Luttecontre l'Etut et autres öcrits,pp. 105-122.

5e Vezi Menzies, op. cit., p. 62.

4t3

räzboiul, cu organizarea shictä pe care o implicä in mod neccsur,ar fi putut fi un mijloc de acliune compatibil cu finalitälilg anarhici?

lnsä Makno nu se sinchisea de intelectualii de la oraq. in Ucrairur,obignuitä cuinsurecliile, el apracticatunräzboi de guerilä exfem rlceficient. Dotatä parlial cu arme capturate de la inamic, armata sn

avea o excelentä cavalerie, org mntä de tÄrani, gi o infanterie extrct I Ide mobilä, care se deplasa cu ugwin!ä in cäru,te ugoare, täränegti: irrtotaf cevamaimultde 20000 de oameni. Isaac Babel, care i-acombirtrrtpe adepfi lui Makno, a descris tactica de räzboi a acesnria in Cavalcrh troSie. El il prezintä pe acesta gi armata sa de cärule incärcatc dcmitaliere, drept un Makno ,,polimorfprecum nafiira".

Cärufe pline cu fin, aliniate de luptä, iau cu asalt oragele. oparanghelie inceputä in aceste care se opregte in fala primäriciunui canton gi deschide imediat focul asupra ei, iarun popä släbänog.desfrgurind steagul negru al anarhiei, reclama autoritälilor sä-i ficpredafi burghezii, proletarii, sä se aducä vin gi sä cinte muzicam.

Indräzneala, vitezagi elementul-surprizä constituiau atuuri lcprincipale ale adeplilor lui Makno. Dupä cum amintegte Arginov,,,Makno gi partizanii säi, fiind incä din copilärie excelenfi cäläre{i 5igäsind in drumul lor cai de schimb la discrefie, erau de neprins,cäci erau capabili sä parcurgä, in douäzeci gi patru de ore, trasccimposibile pentru trupele regulate de cavalerie"6r.

Makno a contribuit eficient la lupta impotriva armatelor albcale lui Denikin gi Wrangel. in pofida acestui fapt, instaurarea uncisocietäli färänegti libertare in regiunea controlatä de Makno, ca gi

autonomia maknovigtilor, nu conveneau deloc puterü cenhale, carcse simlea din ce in ce mai vexatä de prerogrativele asumate dcMakno gi nu avea de gind sä le mai tolereze muft timp. Un conflictsingeros a izbucnit curtnd inte partizanii lui Makno gi Armata Rogic.Ambele pär,ti au dat dovadä de cruzime. Bolgevicii ii executau pctofi prizonierii maknovigti, ca gi pe toti tfuanii suspecfi. Makno, in

50 Isaac Babel, Cavalerie rouge, tradus din rusä, cu o introducere de MauriccParijanine, Paris, Gallimard, 1959, p. 102.

6'Archinov, op. cit., pp.59-60.

4t4

b, ä impugca pe ofiferi, elibutndu-i pe subofileri 9i pe simplii

i.'insa, in rnoä fatai, maknovigtii au fost cov"rrqif de numäruI

i[;.'"1 duqmanilor lor. Dupä cucerirea localitäfii Guliai-Po-{e d3

[et noqii, lulakno a reugit iä fugä, impreunä cu o minä de cälärcli'

ituit, i#t qi bolnav, a reugit totugi sä scape de urmäritorii säi'

rneind la Dniestr, s-a refugiat in Romänia' Apoi a fost inchis ingeräe qi m*risorile din Polonia 9i de la Danzig' Guvemtrl swietic-condamnase

la moarte in contumacie, a9a cä asupra lui plana

iö*i""r"r exträdärii. La interven! ia or ganiza\iilor anarhiste

iintt-ulionale gi a Ligii Drepturilor Omu$, M:.h: " :Pti* f

,cele din urmä ä viz{catei-a permis sä ajungä la Berlin' acolo

innde l-a intilnit pe Volin. in t925 ,a ajuns in Franta'

ii Exilatul ucrainean s-a stabilit la Vincennes, infr-un imobil de pe

i rue Diderot (cavalerul stepei locuind intr-un bloc, la etajul patru!).

Arginov, care publica in continuare jurnalul Dielo TrudalCatna

-*"i1, fo""iä U "ttlnt

superior impreunä cu familia' Incapabil sä

s" "*pä" in francezä,Makno nu avea posibilitatea de a-gi cigtiga

"*irän1u in mod obiqnuit. A fost angajat o vreme ca muncitor

necalificat la uzinele Renault din Billancourt. Din nefericire, ränile

suferite nu i-au mai permis sä facä fa!ä unor eforhfi fizice intense

ii at A*ute. Un glon! cu fragmentare, primit in picior in timpul

i"pt.tot 9i care Je dovedise a fi imposibil de extras, il fäcea sä

,rf.r" ingrozitor. A träit din expediente qi din puiinele ajutoare

venite dirilumeainfreagä. Sofia l-apäräsit curind, luind cu ea gipe

fiica lor. Decäderea frilcegimoralä a acestui gef räzboinic ai-a

consumat epilogul in paviliontrl tuberculogilor de la spitalul Renon,

acolo unde ämwiq talS iulie 1934, cel care firsese ,,täticuf 'täranilor

ucraineni. A fost incinerat la cimitirul Pöre-Lachaise'

Pe durata tristei sale gederi la Paris, Nestor Makno aredactat

un numär de articole, puüücate de Alexandre Skirdae' in mizeria

exilului säu, a incercat sä continue lupta ideologicä in favoarea

anarhiei, coiaborind I a Dielo Truda.lmpreunä cu Arqinov 9i cu

" N*a, M"klr*, La Lutte contre l,Etut et autres dcrits, tradus 9i prezentat

de A. Skirda, Cruseilles, J.-P' Ducret, 1984'

4t5

Ida Mett, a infi inlat Grupul Anarhigtilor-comunigti rugi din stril i.nätate. In 1926, acest grup a publicat un text critic privind rolulanarhigtilor rugi gi ucraineni in cadrul Revolufiei, P/a tforma daorganizare a Uniunii generale a anarhiStilor. Respingind irr

afara revo$ei individualismul anarhist,,platformigtii" afirmau crl,

bineinleles, libertarii erau cei care trebuiau sä slujeascä de indru-mätori maselor revo$onare, insä, in acelagi timp, penfru succcsulmigcärii anarhiste, era indispensabilä o armatä insurecflonalä disci-plinatä gi ferm organizatä, dupä modelul trupelor lui Makno,Conform Pl,aformei,migcarea anarhistä eguase in 19 17 din cauzirfäclärü neruginate a bolgevicilor gi a represfurnii declangate impofivalibertarilor, dar gi datoritä unei lipse totale de rigoare teoreticä gi.

de asemenea, a unui vid dramatic de organizare practicä. intr-urrarticol din Dielo Truda63, Makno avusese deja ocazia sä scpronunle asupra acestei probleme arzätoarea doctrinei anarhistc.Bazindu-se pe experienfa din Rusia, el afirmase categoric cä,,inabsenla disciplinei organi zatonce,este imposibil de inteprins wcoacfiune revolufionarä serioasä". Eqecul revolutionar al migcäriianarhiste din Rusia, zädämicitede guvernul sovietic, se datora inmod esenlial unei neputinle politice firndamentale, manifestatä prinindecizie gi lipsäde organizare.

Aga cum era de a$teptat, aceastä luare de pozife,,in favoareaorganizärii" a platformigtilor a provocat anumite reacfii in mediilclibertare. Volin gi alfi anarhigti rugi din exil au räspuns anul urmätor,acwirndu-i pe inspiranru Pkfomeide centalism birocratic. in replidGrupul Anarhigtilor-comunigti ruqi din sträinätate i-au numitpe aceqtia

,ponfu zioniqtiaianarhiei",precizindcäorganrzareamllitaizatÄainsurecfiei anarhiste nu era altceva decit o necesitate strategicäprovizorie, menitä sä disparä o datä cu victoria revo$ei anarhiste.Argument fragil, sä recunoagtem, gi care amintegte inft-o manieräderanjantä de teoria bolqevicä a menfinerii unui stat proletaS, ca mijloc,provizorirt'' de desävtrgire gi consolidare a Revolufei.

63. Diölo Trouda, nr. 7-8, decembrie l925-ianuarie 1926.Yezi La Luttccontre I'8tut,6d. Skirda, pp. 75 9i urm.

4t6

Anarhigtii francezi,la rindul lor, au consi derat Platforrna ca o

devia,tie ,,anarho-bol9evicä'@. Cu ocazia acestei polemici provo-

cate de platformigti, Malatesta $i-a exprimat 9i el pärerea, in 1928,'fuiAnarhism

Si organizare. Anarhistul italian a amintit cä diversi-

,tatea de inspiralie gi de alegere a libertarilor era, intr-adevär, mult

prea mare pentru a se putea spera la reunirea tuturor in cadrul

unei organizalii unice centralizate6s. SÖbastien Faure, care

impärtä$ea punctul de vedere al lui Malatesta, distinge4 in rindurile

libertaritor francezi,trei mari tipuri de anarhigti: individualigtii

anarhiqti, anarhiqtii-comuniqti qi anarhigtii-sindicaligti, pe care le

considerä a fi tendinle nu opuse, ci complementare, formind o

sintezäf qi nuunbloc monolitic.in ignoranla lor aproape totalä privind insurecfia maknovigta qi

adesea intoxica,ti de calomniile gi anatemele Moscovei, analhigtii

franceziau manifestat neincredere fatä de ideile lui Makno. De

exemplu, Sirolle, delegat francez la congresul Intemafionalei

sindicale rogii, a declarat sus gi tare cä migcarea anarhistä nu avea

nimic de-a fac ecumalmovicinagicä cele douämigcärinu ffebuia

confundate6?. E greu de stabilit de partea cui se aflä dreptatea, in

acest vacarm in care se amestecä acuzaliile propagandigtilor qi

istoricilor rugi, dezavuärile anarhigtilor francezi 9i tezele suslinute

de Makno. Imaginea anarhistului ucrainean esüe tulbure, lipsitä de

un contur precii, cu atit mai mult cu cit malonvicina, näscutä din

Revolulie gi din räzboiul civil, apar,tine in egalä mäsurä räzboiului

de independen!ä gi migcärii libertare, douä tipuri de acliuni dificilde reconciliat. Ce e sigur e cä Makno, gef räzboinic, a fost in

acelagi timp un anarhist autentic, congtient de importanla primor-

dim a mertxlii sociale. cu siguranfä, in condi,tüle exceplionale ale

-- t V*i YJ"-*, Makhno. La rövolte anarchiste, Bruxelles, Editions

Complexe, 1981, p. iSA. f^ congresul analhi$ francez din 1930, Makhno

insugi prezentase principalele pnnc1" ale gindirii platformiste. cf. Maitron, ze

Mouvement anarchiste, vol. II, p. 82.6s Maitton, ibid.66 Maitron, op. cit., P- 83.67 Yezi,in legäturä cu acest subiect, Maitron, op. cit',p' 51'

Revolufiei nrse, dublate de räzboiul civil, imperativele acfunü armato

au fostcele care l-aupreocupatinprimul rindpe Makno,läsind tot

restul in plan secundar. $i totugi, Makno, la fel cum avea sä so

peffeacä mai tiniu in timpul räzboiului civil din Spani4 a implantnl

in Ucraina un embrion de societate rualä libertarä. A amintit accst

fapt in 1927,fr€ndreferire la cuvintul de ordine bolgevic: ,,Toatilputerea sovietelot''. in opinia lui, acest slogan nu putea avea acclagi

sens pentru tärani gi pentru proletariatul industrial al oragelor:

Pentru tärani, puterea sovietelor locale inseamnä transfor-marea acestor organe in unitäti teritoriale autonome, pebaza

asocierii revolutionare gi a autogestiunii socio-economice a

celor ce muncesc in vederea construirii unei societäti noi68.

N{alno intevedea de alfel,,un anaflism instinctiv... in toaie intenfiilc

,täränimii muncitoare din Ucraina'6e. El considera cä,natura omuluieste anarhistä", cä ea,,se opune la tot ceea ce tinde sä o consftingä",

El vedea in anarhi e o ,,esen,tä naturalä a omului"1o -

Pe lingä condifiile istorice gi raportul de forfe net defavorabilinsurecliei ucrainene, conflictul dintre bolgevism gi maknovism a

ilustrat caracterul absolut ireconciliabil a douä conceptii asupru

revolu{iei. Punctul de vedere mamist, pe de o parte, axat pc

proletariatul industial, conceput ca fiind clasa universalä revolu-

fionarä, iar, de cealaltäparte, anarho-populismul färänesc. Släbi-

ciunea migcärii ini{iate de Markov a constat chiar in aceea cä a

rämas o miqcare ruralä. Se pare cä Trotki a exprimat cu claritatc

limitele inexticabile care au erodat dintotdeauna miqcärile revolu-

lionare !äränegti, pe care el le asociazäräscoalelor:

Niciodatä de-a lungul istoriei, 1äränimea nu s-a ridicat la revoltäin vederea realizärii unor obiective politice revolutionare.Miqcärile färänegti au produs fie un Pugaciov, fie un Stenka

6eDiöloTrotd.a,m.2g,octombrielg2T,inlnhttecontel'Etut,6d.Skirda,p. 19.

6e lbid.70 Articol din Probouzdöniö, 1932, op. cit., p. 79. Sublinierea ne aparfine.

Razin gi nu au fost de amploare au servit drept fundament

luptei altor claseTr.

politica a fost cea care i-a invins pe Makno 9i pe laranii säi

*tri*ti. Gi"tatife agricole libertare urmau sä sucombe la rindul

int-o zi, dinaceleaqimotive 9i sub asalturile aceloraqi adversari'

TJRRUTI. NAZNON{ICUL LIBERTAR (1896-1930

ficutä surorii sale intr-o scrisoare:

- in momentul izbucnirii Primului Räzboi Mondial' Spania

cuno$tea un important avint indusüial' NaSunile beligerante aveau

De la cea mai fragedä virstä, primul lucru pe care l-am väzut

l"üü;;; iosTsoferinla,'nu $9ar cea a familiei noastre' ci

iä " vecinilor noqtri. ln mod intuitiv, eram deja un rebel'

bred cä atunci mi s-a hotärit destinulT2'

Atunci cind a sositmomentul, Buenaventura' care voia sä fie

muncitor,maidegrabädecltsäfacästudiilaValladoti4brlriculsätlnita Atp* ta-t su4inematerial inn-un astfel de demers' gi-a inceput

inlgl0uceniciadefierar.Adevenitdupäaceeatumätordemetale.

tt C*, fä.ä .tf.tt"tä al lui Menzie s, op' cit' ' p' 54'

?2 Citat de Abel paz, tiä)üi.- t* päit, yt äimes, ttaducere din spaniolä,

p".ir, Eä.äJi"'iA; e" Fälä"i'i's72.'p;ät* Dumrti, aceastälucrare neprefuitä

a fost ghidul nostru Permanent'

418419

stringentä nevoie f1 nro{se industiale gi de materübri_.. pcnlü

a face fa!ä acestei ce19ri ascendente, produclia gi exporturilospaniole au crescut vertiginos. Patonatul, care rea,za astfel bencliollfructuoase, räminea surd la revendicäriie muncitoregti. Astfcl, petot teritoriul färii, s-au produs o serie de migcäri ,"u.nai"utluo,extrem de dure u":gi, crrm ar fi deja legendara grevä a mincriklrdin Asturia. in 1917, Dumrti, .il;-* muncitor mecanic lEcompania Feroviarä gi mititant at uniunii reroviare, sindicat cilruä sprijinise pe mineri, a fost concediJ. vrta re r"ape de serviciurmilitar, a tecut in Franfa. intorcindu_se in Spaniu, u fort *.rtuigi1co3närut in fafa consiliului de räzboi, sub acurulia d;;ä;.Dupä ce a fost spitarizat in vederea uneiintervenpii chirurgicarc, nreugit sä evadeze,trecind-din nou frontiera n""t*a. i"-p"rir, uIucrat lauzinere Renaurt. lnrg20,*

"n"'" s--s.i"rri-, "iii,,,grupului libertar Los Justiciercstlustifarül in acest orag, *äiiri ,rdebutant a provocat suspiciuni, intrucit täcmai fusese dejucat unatentat impotriva regelui Alfonso XIII. Ca urrnurr, u pü;,l.Saragoza, orag unde m ai tirziuu..n"la se remarce, in timpulräzboiuluicivil.

^ De acum era angajat trup gi suflet in migcarea revolufionaril.

Cu -sc9n-ul

improspärärii trezärerieiorg""iraiif ".;;;il;;;;;.secätuitä de ajutorulacordat grevigtito, ii -uncitor'o. ""r..ailii,Dumrti gi camarazii säi anarligti uu ae"is sä punä mina pe baniibäncilor' La Eibar, atacur urupru'nugioii responsab''or financiariai unui centru metalurgic u u*t cu r"^it i o pruOe de 300000 dcpesos' care au fost impä4illlntre saragoza ginibuo. M"lil;,grupul lui Dumrti, z os soridartos rsoriäariii

" "uti"", ioooöo o.pesos agresindu-i peangajafii primäriei ain-gu."rlÄ l;-äÄifel, la 1 septembrie tgil, ASOOOO a. p"r", au fost ,,ridicafi,.cuocazia atacului asupra bäncii din Gij;

Pentua da o ripostärepresiunii silratice cäreiaä cädeau victimämuncitorii, in aceastä perioadä in care lupta de clasä capa;;;;;;peninsulä, alura unui conflict armut gi p.oi',, u räspunde atacur'orpistoleros [pistolar'or], g*p*. p*ÄiliÄie porilieneascä afl atä

420

lda reaclionarilor, Los Solidarubs au lovit in mai multe rinduri.Barcelona, au organizat o expedifie de pedepsire la Cerculütorilor, fief al pistoleros. intr-un atentat cu mult mai grav,la 4

I9Z3,Francisco Ascaso gi Torres Escartin l-au ucis pe

Juan Soldevila-Romero, arhiepiscop de S ar:agozry arl'rz:;ta fi incurajat represiunea polilieneascä. Arestat la Madrid,

i a fost transferat la inchisoarea din San-Sebastian, in timpGregorio Suberviela qi ,,El Toto" l-au asasinat pe Regueral,

lguvemator.Luptele sociale $i dezordinile au crescut in amploare, aga cä

lul Miguel Primo de Rivera (1870-1930), cu acordul luiXIII, a instaurat dictatura, suspendind libertäfile democra-

in acest timp, Dumrti, eliberat din lipsä de probe, a päräsitia penfu a pleca in Franla, impreunä cu Ascaso.

La Paris, cei doi tovarä$i s-au stabilit la Belleville, Dumrti lucrindmecanic, iar Ascaso ca muncitor necalificat. La pulin timp dupä

li s-a aläturat gi Gregorio Jover. in acest timp, in Cataloniaia popularä a equat. in loc sä se intoarcä in Spania, cei trei

camarazi au hotärit sä plece in America gi, in decembrie 1924,s-auimbarcat inportul Le Hawe pe un vas care mergeain Antile.

, Acolo, grupul lor gi-a luat numele de Los Errantes [Rätäcitorii].Au trecut prin Cuba, Mexic Ai Argentina, aflate atunci in plinäefervescen!ä, participind la actiunile revolulionare. insä, la 30 aprilie1926, cei trei exila{i s-au intors in Europa gi au debarcat laCherbourg, cu intenlia de a pune la cale un atentat impotriva luiAlfonso al XIII-lea, care urma sä efectueze o vizitä in Franfa. Amrelatat mai sus cum cei trei au fost pringi de poli,tia francezä gi

aanalide delinere de arme de räzboi. La Paris, dupä punerea lorin libertate provizorie, Dumrti gi AscasoT3 l-auvizitatpe NestorMakno, aflatin exil, deprimat dincauzapolemicilor dirijate impotivasa de cätre antiplatformigti. intrucit cei trei glorificau experienfasa din Ucraina, Makno le-a räspuns cä, in Spania, condigiile pentrudeclangarea unei revolufii proletare erau mai propice decit in

73 Jover, cu acte false, se intorsese la Böziers.

421

Ucraina intnrcitproletariatrrl qi färänimea din Spania aveau o tadiliarevolufionarä gi o maturitate politicä superioarä, care lipseau irt

Rudia. Ucraineanul insista in mod special asupra faptului cll

anarhigtii spanioli delineau un siml al organizärü,,capabil sä asigurc

reugita inprofunzime a oricärei revolu1ii"7a. Nestor Makno lc-nreamintit, pe de altä parte, cä experienla ucraineanä demonstrasccä problema !äräneascä putea fi solutionatä 9i altfel decit prinmetodele impuse de bolqevici. Anarho-comunismul agrar, inmäsurain care ar fi fost generalizatin Rusia, ar fi permis cu siguranfilevitarea antagonismului dintre sat gi orag, ca gi anii de penuricalimentarä, care au dat naqtere unor conflicte süerile intre muncitoriqi färani75. Cu un aerprofetic, Batko concluziona:

Trolki, trädind pactul dintre Ucraina gi puterea bolqevicä, a

trimis Armata Roqie pentru a ne nimici. Bolgevismul a repur-tat o victorie militarä asupra Ucrainei gi a Cronstadt-ului, insäistoria revolufionarä ne va recupera intr-o zi, condamnindu-ipe acegti invingätori drept contrarevolulionari, gropari airevolutiei ruse76.

Degi Argentina solicita predarea lor, Dumrti qi Ascaso au scäpat

de exträdare, gtalie demersurilor lui Lecoin (cf. supra), care ilgtiut la ce porfi sä batä. Cu toate acestea, cei doi spanioli au fostexpulzafi din Franfa, fiind condugi la frontiera belgianä. Retrimigiin Franta de cäfre autoritälile belgiene, au träit clandestin la Paris.

Dumrti gi-a reluat munca de mecanic, iar Ascaso gi-a gäsit dclucruca nJgiav.

in acest timp, in Spania aveau loc importante schimbäri poli-tice. Dupä dezastruoasa dictaturä a lui Primo de River4 care stimiscnemultumirea tuturor, inclusiv pe cea a conservatorilor, Alfonso al

XIIIJea l-a demis pe general. Politicienii au fost amnistiafi, insämuncitorü au rämas in inchisori. Totodatä" simfnd cä lucrurile aveau

7a Paz, op. cit, p. I 18.7s Op. cit., p. ll9.76 Op. cit., pp. 119-120.

se schimbe, poate, mul,ti exilali s-au intors in Spania' CN'T' 1

roärut la lumi nazrlei,la fel ca presa sindicalä' S-au produs noi

irn" ittt*."1ionale 9i, in aceste condi,tii, regele s-ahotärit sä

.. O"pe alegerile ie la l2aprilie I 93 1,-Alfonso.al\Uf t91

f"ä;tä ^öl*er* Pe datade 14 a aceleiaqi luni' in Spania

aproclamatRePublica.instaurarea Republicii urma sä producä o schimbare impor-

tantä in activitatea 9i stategia revolulionarilor lui Dumrti' Pinä in

äa"i-o-."t, acesta nu fusise decit un activist care acliona indivi-

räJ ta"lo-ici grupuri anarhiste' De acumincolo' deveneanece-

isJ ae"Urrgarea unäi acliuni revolulionare in rindul maselor. Lupta

ingajatädä el l-a pus fa!ä in fafä cu un guvern burghez care nu

,$rär"ntu"lasa muncitoare 9i care se dovedise cu totul incapabil

sä rezolve probleme sociale presante, care-cereau mäsuri pe cit

äriupia", pe atit de radicale' b'N't', centrala sindicalä dominatä

a" **ftiitü din F.A.I., reclama färä incetare infrptuirea reformei

agrare gi eliberarea imediatä a muncitorilor de,tinu'ti

LaBarcelona,incadrulqedinteiComitetuluiregionalalC.N.T.dinl8-lgaprilielg3l,thrmlti,lulndcuvintul,adeclaratinnumeleanarhigtilor:

Republica nu ne intereseazä deloc, insä o acceptäm ca punct

J" ii""ur" ut *.ri proces de democratizare socialä' Cu condilia'

üiÄir,1"t"r, ca ucäasta nepublicä sä gutTl"?:-l^tT:f3lt:3':"A"

".ä übertatea gi justilia socialä nu sint decit vorbe goate'

ou"a n"p"Uri"u o#i" tä ia in considerare aspiraliile clasei

-urrcitoär", atunci qi bruma de interes pe care. i-o poartä

muncitorii rru fr r"d.rre Lazeto,intrucit s-ar dovedi cä aceastä

institulie ,t, "or"rp*d" speranlelor pe care clasa noasträ qi

le-a pus in ea la 14 aPrilie??'

O astfel de declarafie lasä sä se intrevadä ceea ce urma sä se

intimple.Celmaimicincidenterasusceptibilsäaprindäbutoiulcuprilä. t"l-pJ i.ai# a" u t mai t g j t, de la Barc'elona" Dumrti'

422

77 Solidaridad Obrera, 2l

423

punindu-qi viala in primejdie, a evitat cu dificultate o confruntarcsingeroasä inffe muncitori gi fo4ele de ordine. in momentul in carcgloanlele incepuserä sä guiere injurul lui, s-aurcatpe un felinar 5is-a adresat multimii, reugind sä calmeze spiritele. Grupul lo.rSolidarios a fost atunci rebotezatNos otros fAinogtri]. in accsltimp, frecugurile sindicatelor gi ale anarhigtilor cu noii stäpini ai

!ärii se inmulgeanu, punindu-l pe Dumrti in situalia de a-i denunlirpe cei aflali la putere, acuzindu-i cä nu gi-au linut promisiunilcficute poporului care ü votase. El constata cä totul se continua la fclcir pe vremea monarhiei. Aceiaqi birocraf puneau befe-n roate oricärc i

inifative reformiste. Aceiaqi generali puteau continua nestingherifi sriordone foc asupra !äranilor afla,ti in mizerie gi asupra grevigtilor. Elindemna poporul sä riposteze, sä-gi caute salvarea,,in afara parla-

mentului burghez, mudndu-gi acflunea in stadä"78. Dumrti gi Ascasoaveau o activitate revolu,tionarä pe care burghezia gi politicienii au

sfiiqitprin a o considera ca fiind exfrem de periculoasä.La mitingul de la Leön, Dumrti a afirmat cu multä luciditate cä

Spania baversa un moment prerevolufonm, chemindu-i pe muncitorisä se uneascä, penku a face ,dovada capacidfllor lor, prin punerea invaloare a industriei 9i a agricultwii". Aceastä invitapie filigä laexproprierea inteprinderilor gi a pämintului, penfu a le ftece inautogestiune, a fost ascultatä L^a I 9 ianuarie 1932, s-a produs o revoltäarmatä intr-unul din sectoarele Cataloniei, proclamindu-se anarhia,abolirea proprietäfii private gi a monedei. Guvernul a reaclionat cupromptitrdine. O seamä de anarhigti 9i sindicaligti apa4innnd de C.N.T ,

suspectaf, de a fi la originea acestei migcäri, prinfe care, se numärau,bineinfeles, gi Dumrti qi Ascaso, au fost arestafi. Cei doi camarazi,impreunä cu a$ o sutä de prizonieri, au fost irnbarcaf pe vasul BuenosA irc s an desünalia Africa.

La12 august 1932,s-aprodus puciul generalului Sanjurjo,demers eguat, care a permis totugi repaffierea prizonierilor. BuenosAires Si incärcätura sa de revolulionari s-au bucurat de o primiretriumfalä din partea populafiei, la sosirea lor in portul Barcelona.

atunci, anarhigtii din F.A'I. 9i C.N.T', convinqi de necesitatea

a o lua inaintea fascigtilor 9i fiind de pärere cä revolulia era

rrul mijloc de a solufiona problemele sociale 9i politice ale

iei. si-au intersificat acliuniie insurecfonale' in aceaslä situa$e')L $r-au lntensulcal ac,truruls rlrsureeFuuorw' ur I

Jiingetegea cä trebuiau sä lupte cu orice pre! impotriva

iilor iefoimiste, pentru ,,a impiedica intärirea Statului prin

grarea migcärii sindicale".i t,rnu iÄarie a anului 1933, Barcelona s-a ridicat la luptä.

r.cfiunea revolulionarä a equat 9i de aceastä datä, aqa cum a eguat

i in celelalte regiuni care urmasörä migcarea' in decembrie' acelagi

L, o noua insuieclie reprimatä. Migcarea insureclionalä qoftllaria ieinceput, in octomL tie l93 4, in Catalonia. qi- Lsturia',La i<r.to.Uti., Luis Companys, pregedintele Generalitälii,a proclamat

.orrrtitui.äu,,Statului "itulän

in interiorul Republicii federale a

Soaniei... insä, a doua zi, regimul republican a fost din nou restaurat

il B;;;.l,ttu. in Attutial unde fusese proclamatä republica

socialistä, impotriva muncitorilor s-a declangat o represrune

Jlbatica.'socialigtii reformigti atl incercat sä se delimiteze de

,.""i"ti""*i. Lidlrul socialiit Largo Caballero a afirmatin fala

j*tig.i _ili*. cä nu are nimic de_a face cu migcarea revolulio-"@

äonsideratä de el ca fiind ,,o explozie spontanä a clasei

muncitoare"Te.*äa ri*tia 1ärii se deteriora cu fiecare zi care trecea. in stradä,

agitatia nu mai'contenea. Grevele se inmulleau, iar.Fal":-g:11

uJti"iqtii de stinga comiteau din ce in ce mai frecvent atentate. cer

".. *rti".au iäeea unei lovituri de stat militare nu frecuserä incä

la fapte'numai datoritä faptului cä nu reugiserä sä se punä de

acord usr.tpta desemnärii unui conducätor'

Inacestmarasm,pregedinteleZamoraaluatdeciziadizolväriiCamerelor, hotärindu-se noi alegeri pentru data de 16 februarie

f-qi6. fro"tul Popular s-a organizatinvederea ciqtigärii acestor

;i**t Stinga a iormat un bloc care ii cuprindea pe democralii

btnlhezi alia! cu mamigtii socialigti, comunigti gi fiolkigti din cadrul

P.O.U.M.Ceurmausädecidäanarhigtii?Absenteismul,conform

424

78 Cf. Paz, op. cit., p. 169. 7e Op. cit.,p.248.

425

principiilorlibertare? insä30000 de definufi politici se aflauincä irr

inchisori, iar Frontul Popular promisese o amnistie generalä in urzde victorie. Cu clarviziunea sa obignuitä" Dumrti a exprimat perfcct

dilema acestei perioade cruciale: ,,Blocul de sfingapretinde, sprulcn

el, cä dacä dreapta il va oblig4 va declan$a revoluf4 la care dreaptrr

räspunde cä dacä stinga iese victorioasä, va declanga räzboiulcivil"8o. Principiul absenteismului electoral a fost sus,tinut public,insa" avind in vedere cä amnistierea camarazilor intemnilaf depindca

de succesul stingii, egecul acesteia reprezentind, in acelaqi timp,infifngerea tuturor muncitorilor, sindicaligtii qi libertarii sperau pc

ascuns cä intreg poporul urma sä meargä la urne.Fronhrl Popular a cigtigat alegerile, obfnind4 1761 56 de voturi gi

avind269 de deputaf alegi-. Victoria electoralä a sfngü a reprezentat

semnalul ocupärii päminhrilor de cähe !äranii säraci, declangind operioadädeviolenfe sociale. Din 16febnrarie gipinäla 15 iunie 193(r,

se pot numära 2I5 atmtatp, I45 de aterfiate cu bombä, 1 60 de biseric i

incendiate, 269 de mo4i, 1287 de ränif , 1 1 3 greve generale gi 228 dcgeve pargiale8r. Deoarece ameninlarea unei lovituri de stat devenca

din ce in ce mai evident4 Dumrti gi partizanii säi au elaboratun planinsurecfonal de guerillaurbanä. Trebuiau sä le-o ia inainte fascigtilorsau, cel pufn, sä le facä fa!ä. La Barcelon4 väzind atitudinea laxä a

Gerrcralid$i mrmcitorü aupus stryinire pe puEile dint-ur vapor ancorat

in porf reftdnd sä le restituie. Francisco Ascaso gi-a gäsitmoartea intinpul irncäerärilor. Cwind C.N.T. gi F.A.I. aupreluat contolul asupra

situaliei in Catalonia. Un Comitetcenfral al mililiilorpopulare gi-a

asumat responsabilitatea administärü economice, politice gi militare aCataloniei. Partidele de stinga erau reprezentate in acest comitetpropo$onal cu importanla lor. Ele gi-au stabilit cartierele generale incazärmile reb otnzatn. Anarhigtii ocupau cazarma,,Bakunin". S-au

format coloane de milifleni, alcätuite dinvoluntari. Coloana Dumrti aplecat spre Aragon, avind ca obiectiv cucerirea Saragozei. Celula de

to Op. cit.,p.258.* Blocul de dreaptaoblinea 3.783.000 de voturi,at'nd,202rcprezentanfi(n.a.).trCifre furnizate de Abel Paz,op. cit.,p.263.

aunei coloane eragrupa(formatädinzece oameni qi at'rndun

ucätor ales in mod liber). Zece grupe formau o centurie, condusä

un responsabil. DetaSamentul era format dinzece centurii' La

te niveiurile, gefü erau alegi in mod liber de cäte me, nbrü unitä,tilor.

Opera'funile dio t"r* .*rr coordonate de cäte un comitet de räzboi

al coloanei, asistatde un consiliermilitar'

in Aragon, Durutti a organizat imediat societatea !äräneascä

libertarä. p-aminturile au fosiimpargite intre comunitä1ile de 1ärani,

careusigora,rinmodcolectivbunulmersalproduc,tieigiintrefi-nerea culturilor.

Räzboiulcivilincepuse,incädinlunaiulieaanului1936'Inconfruntarea cu armatafranchistä, miligiile populare duceau lipsä

. de arme gi munifi. Decigi sä nu repete greqeala comunarzilor' care

' nuindräzniserä säpunästäpinire, la Paris, pe Trezoreriapublicä'

iuptätorii de gheril-ä au pus la punct un plan de atac asupra Bäncii

ipattiei din üadrid, penffu a procura banii necesari SoStrnuar.iii ufti*ilor. Dumrti, Garcia olivier gi santillan au pregätit aceastä_

i "p"t"fi*.,

care trebuia indeplinitä de Coloana Tietay Libertad^ L-r--: .7:- t r^Ä-iÄ q^-+illan ci f)rrrnrti

ipr-i"t qiiitertatel a frontului din Madrid' Santillan 9i Dumrti

hrs"s.ra irrrärcinali iu or ganizarealafala locului a acestei acliuni

de comando. Santillan ,-ä drr. in mod oficial la Madrid. Dumrti,

obligat sä se deplaseze pe contproprig agrlns in canitalä cu acelaqi

avion in care cälätorea 9i Andr6 Malrauxs2' lnsa" in ultimul

Santillan, mäcinat de scrupule' a renunfat de fricä la o acfiune

care ar fi säpat o groapä de netrecut intre guvernul republican de

la Madrid gigarcelona tib ertarä.Se gtie cä, mai apoi' a'rul Bäncii

Spaniei a fost incredinfat spre pästrare-Uniunii Sovietice' La

Ir,iadrid, Dumrti l-a intiinit pe Largo Caballero care i-apromis

achizigionarea de material de ta,toi' fotuqi, mililüe populare tebuia

sä se integreze armatei regulate republicane ' Dezarmarea sau

iot gr*"i-i1ifiilor anarhiste ficea parte din cond{üle impuse de

Moscova, in schimbul fumizärii de material militar'

426

i'Amänunt pe care Abel Paz le deline chiar de la Andr6 Malraux'

427

La 14 noiembÄe l936,in timpul inaintärii trupelor franchistccare ameninlau Madridul, Dumrti a primit ordinul de a päräsiimpreunä cu coloana sa frontul aragonezgi de a incerca sä scoattr

capitala de sub impresurare. in frunteatrupei sale libertare, el s-a

remarcat in timpul luptelor aprinse care s-au purtat la Universitatc,unde a fost ränit in stradä de un foc de armä. Tiansportat la spital,a murit färä a-qi recäpäta cunogtin\a,la2O noiembrie 1936.

Circumstanlele mo$i sale nu au fostniciodatä elucidate, iarasupnr

acestui subiect au circulattot felul de versiuni. Abel Paz le-a examinat

cu minuliozitate, una cite un4 nereuqind insä sä se pronunte clar asupm

acestui eveniment care, astfel, igi päsüeazä intactä aura de misteCr.

La funeraliile räzboinicului libertar de la Barcelona, o pancartä

desfäguratä larg pe deasupra imensului cortegiu punea intebarea carc

avea sä räminä penfu totdeauna firä räspurs : ,l Quien ha muetTo a

Durtutt2" [Cine l-a omorit pe Dumrti?]Cine a fost Dumrti? intrebarea este aceeagi ca qi in cazul lui

Makno. Cum poli fi in acela.gi timp räzboinic qi anarhist? Imposibilde räspuns färä a line cont de faptul cä Makno gi Dumrti au fostnevoili sä facä fafä amindoi unui räzboi civil. Anarhismul lor a fostun anarhism de räzboi,la fel cum aexistatinRusiaun,,comunismde räzbo|". Prin forfa lucrurilor, Dumrti a fost nevoit sä poarte oluptä in care obiectivele militare se asociau in mod necesar ideologieipolitice, al cärei triumf, atit in tabära franchistä, cit gi in cearepublicanä, era subordonat unei victorii militare prealabile.

in acea epocä de fier, dificil de imaginat de cei care nu au

cunoscut-o direct, räzboiul incä funcliona ca tribunal al istoriei,dupä expresia lui Hegel, spre deosebire de ziua de azi,in carcspectrul räzboiului incearcä adesea sä se camuflezein spateleunor manifestäri ideologice, economice sau chiar sportive.

Totuqi, in aceastä inclegtare, combatantul Dumrti nu a scäpat

niciodatä din vedere marile principii ale anarhiei, avindsentimentul cä, in Spania,räzboivlpurtat de libertari aläturi de

republicani avea, pentru anarhiqtii iberici, un cu totul alt sens

decit lupta armatä pentru cucerirea puterii politice. Aceqtia

aveau un cu totul alt scop, mult mai inalt"' De altfel, Durruti

considera cä lupta condusä de cätre democraliile burgheze

impotriva fascismului are un caracter indoielnic' ,,Nici un guvem

din lume nu combate fascismul pentru a-l suprima", spunea el

cu amäräciune. El constata starea de solitudine 9i izolare^a

libertarilor spanioli, obligali sä sebazeze doar pe ei inqigi' In

timpul unei intrevederi cu un jurnalist catalan, el spunea cä Stalin

ii abandonase pe anarhigtii Spaniei la fel cum muncitorii chinezi

gi germani fuseserä sacrificali de Moscova'

Sintem instrui1i, adaugä el, vrem sä ne infäptuim revolufia

azi gi nu mai tirziu, dupä urmätorul räzboi european'

Atitudinea noasträ va constitui un exemplu pentru

muncitorii din Germania 9i Italia. Astfel, ei vor vedea cum

trebuie luptat impotriva fascismului' Din aceastä ca:uzä'

nimeni n, n" uu aiuta. Dictatorii, Hitler 9i Mussolini' ca 9i

democratii englezi qi francezi se tem de contagiunea

revolufionarä. Stalin se teme de acelaqi lucru8a'

Atunci cind interlocutorul säu !a atras atenliaclräzboiul urma

sä lase Spania in ruine, Dumrti i-a räspuns cä proletarii träiserä

dintotdeauna in cocioabe 9i vägäuni.

insä noi, räspunse el cu mindrie, sintem capabili sä 9i

construim. Noi am construit palatele 9i vilele din Spania'

din America 9i de peste tot. Noi, muncitorii, putem construi

ora$e care sä le inlocuiascä pe cele distruse de räzboi' $ile vom construi chiar mai bine: de aceea, nu ne temem de

ruine. Vom primi lumea ca moqtenire' Burghezia n-are decit

sä-qi arunce in aer 9i sä-qi demoleze lumea care ii aparline'

inainte de a päräsi scena Istoriei' tn inimile noastre' noi

purtäm o lume nouä.

ttD".*ttär."""tpassen'ziaristlaTbrontoSrar'CitatdeHughThomas'

La Guene d'Espagne. Vezi 9i A. Paz, op' cit', pp' 334-335'

428

t3 YeziPaz, op. cit., pp. 473-523.

429

Dupä vicüoria lui Franco, s-a dat ordin sä se gteargä üoaüe urmclocare ar fi permis identificarea morminüelor anarhigäro, gi nulioia.ligtilor catalani ingropagi in cimitnrr rrao"tjJcrr arr, gr*äi"dii'r,mod special, pe cel al lui Duruti. pincolo Je moarte, amintirea lu iBuenaventura Dumrti continua sä nelinigteascä puterea gi pärcaincäafidetemut.

)o(

Anarho-sindicalism.Sindicalismul revolufionar

FERNAT\D PELLOUTTER (1 867-1 901)

Rezistenfa impofiva abuarilor putaü pare sä fi fosf int-adevar,mod de viafä asumat gi perpetuatin familia Pelloutier. La sftEitul

al XV-lea" sint consemnafi stämogi ai familiei la Jausiers,

Valea Barcelonette. Cavaldezi,ei au fost supugi persecufiei.domnia lui Ludovic XIV, o ramurä hughenotä a familiei, stabi-

tä la Lyon, a fost nevoitä sä se expatrieze in Germania, imediatrevocarea edictului de la Nantes. Un oarecare Simon

lloutier, pastor al Bisericii Protestante franceze din Berlin, a

bibliotecar al Academiei Prusace gi a läsat o Istorie amult apreciatä in epocä. Mai frziu, revenifi in Franfa, cei

in neamul Pelloutier s-au stabilit laNantes. in galeria stämogilor,tilnimtotugi giunlegitimist fervent, innobilatde Carol al X-lea.

Fraüele säu, L6once, a fos! dimpotivä, un republican infläcärat intimpul Monarhiei din Iulie, intrefinindrelalii cu Raspail, Blanqui gi

cu alfi opozanfi85.

Cit despre tatäl lui Fernand Pelloutier, care visase o carierä inliteraturä gi jurnalism, acesta s-a angajat la pogtä. Numit in post laParis in 1863, el 9i familia sa au cunoscut teribilul an al Comunei.in 1 829, s-au intors in Loara. Tinärul Femand gi-a tenninat studüle

t5 Vezi Pelloutier (Maurice), Fernand Pelloutier savie, son oeuvre (1867'/g0f,Paris,Schleicher, l9ll.Foulon(Manice),FemandPelloutieripröcurseurdu syndicalßmefödöraliste, fondateur des Bourses du travail, Paris, La Rucheouvriöre, 1967. Julliard (Jacques), Fernand Pelloutier et les origines dusyndicalßme d'action directe, Paris, Seuil, 1971.

430431

secundare la Saint-Nazaire.incä adolescent, a trimis articolerevistei La Dömocratie de l'Ouest [Democrafia Vestului], undcs-a imprieüenit cu Aristide Briand care incepea ahrnci sä se lansczcin politicä. in 1892, cei doi au redactat unmemoriu pe care l-auintitulat La Rövolution par la gröve gönörale fRevolulia prirrgteva generalä]. Acest text inedit, reprodus gi analizat de JacqucsJulliard, se prezintä sub forma unei cäutäri a ,,armei pagnice capa-bile sä loveascä cel mai repede gi mai sigur feudalitatea capitalistä".in aceastä lucrare, Pelloutier gi Briind au vrut sä depägeascäalternativa dintre legalismul reformist oportunist gi violenlarevolufionarä, propunind muncitorilor o infäptuire a revolufiei pc

cale ,,legalä". Este ceea ce reiese din discursul pronunfat dcA. Briand in fala muncitorilor din Trignac, la I 3 august 1 892 :

Vä revine, deci, vouä, producätorilor, vouä, celor care detineficapitalul real, sä faceli revolulia. Ceea ce n-ati putut obtine prinpersuasiune, obfineti cu fo(a - nu, nu prin foda violentei, cugloanle gi pe baricade, cipinforya legalä, dacä mä pot exprimaastfel, gi anume incruciqindu-vä brafeles6.

Cei doi autori ai memoriului, estimind cä cincisprezece zile dcgrevä totalä ar fi suficiente pentru a duce la dezrnembrarea socic-tä,tii burgheze, aveau in vedere crearea prealabilä, de cäffe munci-tori, aunor depozite aprovizionate de cooperativele de consum,menite a le permite grevigtilor sä subziste intr-un mediu socialparalizat gi dezorganizat.Ei nu scäpau din vedere nici mäsuraelementarä de precaulie pe care trebuia sä gi-o ia muncitorii,constituirea unui fond comun de luptä, alimentat princotizalä.Asupra acestui din urmä punct, calculul lor era de o logicä pe citde minufioasä, pe atit de naivä.

Acest proiect confinea o primä ebogä a filosofiei sociale a luiPelloutier. Pe durata intregii sale viefi (a murit la virsta de freizecigi trei de ani, räpus de tuberculozä), Fernand Pelloutier a suslinutgi apärat ideea a ceea ce el considera a fi cea mai radicalä dintre

u!ü, inäptuitä färä a recurge la violen!ä, firävärsare de singe,

oiulie capabilä sä distrugä din temelii ordinea burghezä 9i

ietatea capitalistä - 9i asta färä a iegi cituqi de pulin de pe

rl legalitäfii. Aceastäidee-fo4äeste cea a grevei generale a

rncitorilor. De notat cä, in gindirea sa, noliunea de grevä generalä

este conceputä ca o atituäin. p* tt"guti.'rä 9i pasivä' inainte de^X ^i --o^Xfaacnä'gi incrucigä bralele", va trebui ca muncitorii sä-gi pregäteascä

gijä incetarea lucrului. Greva generalä implicä un efort suslinut

timp, cu mult inainte de declangarea ei propriu-zisä' Georges

nel, care ii datoreazä mult lui Pelloutier, igi va aminti de aceastär 1 1---i---^L:1'.-^+^-ä-,l^nxr+af

a grevei generale ca obiectiv mobilizator indepärtat'

teoretic redutabilä, care o putea reprezenta in ochii conser-

oriior perspectiva unei incetäri universale 9i simultane a lucrului

cätre iopi muncitorii, a dat nagtere la multe divergenle in inte-

iorul miqcärii muncitoregti. Marx 9i Engels, care se dovedeau a fiensibiliin special lalatura sa aleatorie, negativä 9i dificil de conüolat

itic. s-au arätat ostili acestui tip de acfiune. Nici Jules Guesde nu

in ea. in schimb, un anarhistprecumJosephTortelier, activist

cadrul sindicatului timplarilor, se aräta a fi un suslinätor hotärit

I acestei inigiative. Ideea de a recurge la greva generalä a

nuncitorilor nu era ceva cu totul nou. Färä a fi nevoie sä ne

la Adam gi Eva, Internafionala I o adoptase deja, la

de la Bruxelles, in pofida opiniei lui Marx 9i Engels',en;u numerogi militanli ai muncitorimii, partizani ai unei acliuni

indicale radicale gi concertate, declanqarea grevei generale, chiar

i nu li se pärea a fi arma absolutä, permitea, cel pufn, schilarel

i tablou riguros al forfelor proletariatului contribuind in acelaqi

timp la urgeniarea dezlänluirii nod". in plus, o loviturä de for!ä nu

face nicioäatä altceva, decit sä schimbe personalul politic aflat la

post, in vreme ce o grevä generalä ar fi fost poate de naturä sä

nimiceasca Statul gisä facilite ze trecereaputerii economice in

mänilemr:ncitorilor.o scurtä privire aruncatä asupra situaliei migcärii muncitoregti

din epocä, migcare care, dupä baia de singe in care sfirgise Comuna

432

86. Citat de Julliard, op. cit.,p.63.433

din Paris, igi relua cu greu margul, lasä sä se intrevadä o murg

dispersie a forfelor. Toate eforturile lui Pelloutier au incercat dtraseze liniile de forfä ale unei direc,tiiproletare originale, carc rrl

se menfinä la egalä distanla de douä op,tiuni exüeme opusoi

oportunismul parlamentar gi extremismul ilegalist. Considerind cä

muncitorii nu trebuiau sä se agtepte la nimic bun din aceastä partc,

Pelloutier, in buna kaditie libertarä, a fäcut intotdeauna dovatln

celui mai profund dispre{ pentru democratia reprezentativll,krtenren{ia arbitajului oamenilorpolitici in cadnrl conflictelor socialc

i se pärea a fi o capcanä gi a regretat, de exemplu, cä apelasc lttLoubet in momentul grevelor din Carmaux; de altfel, intervenfiuacestuia nu fusese citugi de pufin de naturä sä calmeze spiritelc,Pe de altä parte, elrefuza orice compromis cu,,fanfaronadclolibertarilorretoricf ', chernind lareprinmrea,,sectei lui Ravachol". Nutrebuie uitat faptul cä ne afläm in epoca ilegalitäfii gi a atentatelor

anarhiste. Solulia sa reprezenta o formä originalä de socialismlibertar. Muncitorü aveau nevoie de r:n insüument de un mijloc de

expresie gi de acliune care sä le apartinä in exclusivitate. Acestmijloc tebuia sä fie sindicatul, care insä avea nevoie de un punct

de sprijin. Stätul democratic igi are sediul in Palatul Bourbon,Capialismul igi are gi el locul privilegiat la Bursa financiarä. Btusu

fo4elor de muncä febuia säpermitämuncitorilor sä aibä firma la

stradä, sä igi vadä recunoscut dreptul de a se asocia in mod liber gi

deschis gi de a avea o existentä materialä sigurä.

in t 884, in timpul guvemului Jules Ferry, Waldeck-Rousseau,ministu de Interne, apropus o lege care recunogtea fi,rncfionarealegalä a sindicatelor, incercind astfel säiqi demonstreze spiritulliberal in fafa opiniei publice (aceastä iniliativä politicä a fostinterpretatäde lainceput, de cäfe sindicaligtü de orientare libertarä,ca un cadou oträvit gi ca o üentativä guvernamentalä de a intregra

clasa muncitoare in societatea burghezä).ln t g8Z, C-msiliulmuricipaldinPmisprnrealaAiryozitiaorgruizafilor

muncitoregti pariziene un imobil din rue Jean-Jacques-Rousseau, iar

cinci ani mai tiziq un al doilea local, situatpe rue Chäteaud'Eau. in

434

mai multe Bune ale fo(elor de muncä s-au constiurit inn-o

ie ia congrezul de la Saint-Etienne (1892)' Pelloutier a indeplinit

aträit funcfiade secretaral acestei federa,tü'

Care este iegätura lui Pelloutier cu spiritul libertar? in mod

el a manifestat intotdeauna, confrar anarhigtilor, un ataqa-

real fa!ä de instituliile republicane, deoarece le considera ca

mai favorabile acliunii clasei muncitoare decit orice aft regrm.

toate acestea, a fostun libertar autentic' inprimul rtnd' pentru

in viziunea lui, cadrul politic, in pofida importanfei sale

ile. hebuia intotdeauna subordonat imperativelor sociale'

doar gi poate, cu marea lec,tie a lui Proudhon'

acTrUl[EADTRECTA

ireasafiindchiarscopulultimalrevolufiei,cagicondiliasizezoz a unei impliniri depline a realitä,tii umane' Apoi, pentru cä

convins de faptul cä muncitorii nu se puteau baza decit pe ei

isi in vedereu Jibr.e.ü. Cu sigUran!ä, el impärtä'ea acest punct

vedere cu majoritatea sindicaligtilor 9i revolut'onarilor' Cega c9

r nou la el era conqtiinfa profundä a caracterului specific al

nditiei nnui proletariat aiuns la,,rnajorat" 9i, mai ales, a capacitö1ä

ia de a acliona cu armele pe care 9i le-a fäurit singur'

tier remarcase existenfa unei veritabile culturi proletare'

tind cä anarhismul erapa r Si simplu arta de a te autoeduca Si

a-ieducatnmäsuräsuficientäpeceilalli,astfeltncttoameniii devinö capabili sä se gttverneze singuri'Avem de-a face aici'

Pätrunderea anarhigtilor in sindicate urma sä confere un elan

r migcärii muncitoregti. Nofiunea de acfiune directä' iltpTutäü. lan. Fernand pelloutier, decurgea logic din temele libertare

frecvent cultivate in articolele sale. Emile Pouget (1860-1931),

iedactor al jumalului pä re peinardlFfuä gnjil gi secretar adunct

al C.G.T. timp de mai mulli ani, decis sä transforme sindicatul

inü-oarmärevolulionaräprinexcelenlä,s-asträduitsäaratefaliaimensä care separä migcarea politicä - a cärei esen!ä o constituie

435

,,exterioritatea" (ca qi obiectivul urmärit de aceasta) - de sindicn.lismul revolufonar, care dispunea de,,rädäcini profi.rnde, care mcqlpinä la nucleul intereselorprimordiale ale muncitorilof'. Pouget a fust

cel care a dat definifla acfwrü directe, reprelucrind-o in mod persona I :

Acfiunea directä se referä la faptul cä muncitorii, ca reaclieimpoftiva mediului actual, nu agteaptä nimic din partea oame-nilor, a centelor de putere gi de influen!ä exterioare, creindu-giin schimb propriile condilii de luptä, gäsindu-gi in ei inqigimijloacele de acfiune. Acest lucru inseamnä cä, impotrivasocietäfii actuale, care nu recunoaqte decit condi[iade cetä1ean,

se ridicä acum, cu fo(e gi deziderate noi, producdtoruF1.

GEORGES SOREL (1847 -1922).N{ITIIL GREVEI GEI\ERALE

La fel ca prietenul säu P6guy, Sorel nu suporta ideea cä revoluliadecade dinmisticdinpoliticö,fie cä e vorba de neo-marxigtii luiBernstein, de oportunigti sau de socialigtii parlamentari francezi.Din acestpunct de vedere, Jaurös era linta favoritä a sarcasmelorsale. in cele din urmä, s-a convins cä adeväratul socialism nu sc

putea in nici un fel,,acomoda" cu democrafia burghezä, in mäsurain care avea realmente inten$a de a menfine ideologia revolulionarä

,,la nivelul pe care aceasta ar trebui sä o aibä pentru ca proletariatulsä poatä sä-gi indeplineascä misiunea istoricä".

in ideea de a contibui la revitalizarea suflului revolufionar, autorul

lucrärii Röflexions sur la violence [Reflec1ii asupra violenfei],gi-a pus toate speranlele in ,,dezvoltarea autonomä a sindicatelor

4..muncitoregti'' . In viziunea sa, doar un s indicat revolulionar, completindependent in raport cu partidele politice, putea fi capabil sä scoatä

muncitorimea de sub dominalia burghezä. in prelungirea doctrineilui Proudhon gi sub influenla directä a concepliilor lui Pelloutier gi

ale anarhigtilor, Sorel relinea ideea unei culturi gi a unei morale

specific proletare, cäreia numai sindicalismul putea sä ii asigure. gi

sä-i garanteze pwitateaii Ji"utit-ul'.dincolo de toate concesiile

;i";;;;;-iswile m""tt to -od,politicianist"' Sorel a descoperit

atunci ceea ce "t

u rru*it * rab)roducätorilor'Muncitor fiind'

;i;"p* morala lui homo fabir, a omului care produce' care

fabricä, acreatorului.*t pä1""' eazämatena' moralei celui care

se mu[umeq tn sä poseile,niecum I [tiei de cuvinte a democralilor

a" ,"f"" qi u ,o"iuligtil'oi etectorati' Doar lupta sindicalä permitea

muncitorilor sä-gi apere interesele de clasä' le permitea' intr-un

ioÄt, ,a n, ei iniigi. rreluindu-l 9i reinterprefndu-l in mod pervers

p" Ji"i r"r"irärrt tui vtussotini a incercat sä facä din el un

teoretician al "orpo,utismului,

uitind insä cam repede nucleul

inspiralieilib.*"uu"t'*ia'Cäci,infapt'sindicatul'inconceplialui Sorel, nu

"on.titoi" Jo* o grup*t A9 ieprezentare profesionalä'

""tpJ lig*i zatoncal unei mesärii' ci o for!ä autonotl' o puttt"

sui generisczre nu are nevoie de nici un cuvint de ordine penffu

a funcliona 9i u"lionu' ftt lupta revolulio1arä' el i;i este suficient

siegi qi nu este dispus sa reäunoascä nici o autoritate impusä din

exterior. Sinaicatismut, in ofi"iu t"i Sorel' reprezintä contrariul

integrärii gi,domesticirii" etatiste'

Preluind ide"u gr.utigtnttufe, afit de dragä lui Pelloutiert.Sorel

a fäcut din ea "t

eia O" üoltä a concepliei sale despre ""1tl1t:,*ot.r1ion*ä. Pelloutier vedea in greva generalä un eveniment

decisiv, de naturä ta ptt-i6 '"ufou'"u

concretä 9i efectivä- a

revolugiei, constituind ul tima elapä aacesteia' Georges Sor9l. a ftun sens nou gr.rr.i hrturot -*"itorilor' Caracterul säu de obiectiv

revolulionar, r.ufi,uüif p" termen lung sau scurt' affecutpe planul

al doilea. Greuu g.oJiäa dwenit un principiu regutaPr al pr-acqcü

Mai mult de.it o ii""t * rzif' Nu eite citugi de pufin vorba de o

utopie, de weun mo;;it*"g* de societate Mitul grevei generale

"oprirrOt o incärcäturä coäplexä de imagini motrice care.au.un

caracter f,rrrOam""tut i'uliottul' Departe de a constitui o

,.pr.".**e intelectualä, acest mare mit proletar aparline

domeniului "f."ti"itaiii qi instinctelor maselor populare' O

436

87 Vezi Julliard, op. cit., p.214.437

reprezentare miticä este irefutabilä. infucit exprimä tn termenidinamici convingerile clasei muncitoare, mifirl grevei generale scapä

oricärei analize rafionale demolatoare. Sorel era de pärere cä" pentua provma o migcare rwolutionarä" cudnul gi ideile nu erau s,uficiente.Iardinte minuile de caremasele aunevoiepentua semobilizagi a

hece la acfune, cel al grevei generale, ,Jnitul marii seri", este cusigrran!ä cel mai mobilizator dinne toate. in viziunea lui Sorel, este

chiar de dorit ca greva generalä sä igi conserve caracterul mitic pinäla @! firä sä iasä niciodatä din t€dtoriul visului. Am0nindu-gi mereuimplinirea, greva generalä qi-ar päsfa astfel cu atit mai nealteratäputerea sa anürenantä in spiritul muncitorilor.

in loc de ePilog.

Afita timp cit vor exista anarhi$ti

Cälätoria noasträ pe tärtmul Anarhiei ia sfirqit' Este wemea

säne infrebäm ce arpuüea sä reprezinte astäzi migcmea libertarä'

in lumina trecutului säu, aqa cum a fost evocat el in acest

r5äaru.auna, poritica se traduce, inevitabil, in termeni de

putere.Putereimpusä,putereconsimfitä.Anarhigtiisirrtsinguriiiarerefiväsä intre in joc. Vocatia,,reuqitei" politice le lipsegte

cu desävirgire. Divizafi, despärfifi de alte forfe revolutionare'

uneori träda{i, cum ax putea ei sä ajungä sä construiascä

societatea pe care o viseazä 9i pe care o poartä in inimile lor?

$i, de altfel, incearcä ei cu adevärat sä o facä? Vor ei intr-

ui.uet sä-gi materializeze visul, ei, care cunosc atit de bine

fatalul protes? cäci acegti ireductibili gtiu foarte bine cä tn

politicä, spontaneitatea ajunge mai deweme sau mai tirziu sä

recurga h o forrrä sau alta de organizare, iar de la organizare

h puäre nu mai e decit un singur pas. Nu au incetat niciodatä

säpolemizezeinüeeiasupraacesteiproblemeinsolubile.Astainseamnäcäluptalibertaräsedovedegteafiinutilä?Nicide-cum. in primul rind, este sigur cä ii vom intilni intotdeauna in

primele rinduri ale marilor bulversäri sociale, cäci au nevoie de

evenimente tragice de dimensiuni istorice pentru a da intreaga

mäsurä a capacitäfli lor. I-am väzut la lucru in Spania 9i Ucraina'

li gfuim in avangarda revolu!ülor, apärindu-qi cu dirzenie idealul

de vialä. Iar mai apoi, atunci cind furtuna se potoleqte' dispar'

439

frcind loc profesionigtilor organizärii ai noii puteri, oricare ar fiaceasta, atunci cind nu ajung sä fie considerali irecuperabili gipericulogi de cätre autoritäpi, fiind, in consecinfä, ticiliaali. Ocneinlocuit cafo4äde demaraj a isüoriei, anarhigtii sint condainnalisä lupte intotdeauna pentru at1ii. Ei seamänä, dar nu culeiniciodatä. Acesta este destinul lor. $i cu toaüe acesteq libertateafabuloasä Ia care ei viseazä gi de dragul cäreia luptä nu vainceüa niciodatä sä blntuie imaginalia oamenilor.

Index

(R.),43,,UAdam,57

in. 318Albert (Ch), 290Alexandru 11,225,273, 367, 368,

372Alexandru III, -l7JAlexandru cel Mare, 16Almereyd420lAlfonso XllI, 3 16, 420, 42 l, 423Althusius (J.),24Amaury deBöne, 19,20

, Antistene, /6Aragon (L.),76,79, 8IA4inov, 98,410, 415Aristotel, 180

Arvon (H.), 125, 126, 137-139, 141,

145, I 52, 208, 209, 2 14-216, 234,

252,275Ascaso (F.), 3 16, 42 1, 422, 424Atlau 319Audiard (M.), 36JAugustin (Sf.), 259Autant-Lara (Cl.), 363Aymd (M.), -163

BBabel (1.),414

Babeü(G.),246Bakunin (A.M.),207Bakunin (M.), /t 19,46,48,50-52,

56, 59, 60, 72, 73, 88-93, 95, 97,

II0, r22, 158, 178, 195,207,209-252, 271, 2u, 287, 289, 294, 29s,

307, 369, 371, 375-383, 390Bakunin (1.),208Ballerstedt, 125Balzac (H. de), 156, 198

Banös (M.), 198, 399,400

Bastiat (F.), 345Batista, 107Bauer(8.), 124, 126, 127, 140, 142

Baner (E.),234Bebel (A.),89Bensi, /01Bdraud (H.),362Berdiaev (N.),371Bergson (H.),235, 236Bergman (A.), 157,413Berlin (I.),228Berneri (C.), 111, Il5,291Tolstoi (s.),256Berth(E.),202Besnard (P.),87Biedermann (F.), 124

Bielinski (V.G.), 209, 2 I 2, 2 I 3Blanc (L.), 226,246Blanche de Castilia,23Blanqui (Ad.), 158,206Bloch(E.),24,25Bodin (J.),24Bonald (L.de), 198Bonnot (J.),405407Bontemps (Ch. Aug.), 48,55, 319Borghi (A.), 302-304Borodin (= Kropotkin), 27lBossuet, 78

Boudard ( .),362Boursier (Ph.), 60Bourvil ( .),363Brandt (w.), 103

Brassens (G.),320Bresci (G.),40JBreton (A.), 5, 59,78-81, 198, 319Brousse (P.),273Broz (J. Tito)Brutus,30Buffet (B.), 319

440MI

Bulot (av. Cen.), 395,402Burke (Ed.),32Butz (A.c.K.), 126cCabet (8.), 179, 180,246Caby (8.), 405,407Cafiero (C.), %, 232, 222, 2g|_2g7Caligula, -t0Callemin (zis Raymond_Tobä-de-Carte), 405_407Calvin,59Camus (A.), 54,81, 3IgCarnot (Sadi), j99Carouy,407Caserio (5.J.), 399, 40 ICasimir-Perier (J.), 3gg, 40 ICassagnac (p.de),327Cas."ius, 30Ceccarelli (p.C.),2%Cdline (L.F.), 322, 360-362Ceaikovski (cercul), 2Z I, 37 ICerkesov (librdnü,328Cernlgevski CN.G.), 226, 270,

27t,37rCertkov (V.c.), 2 57 -2 S gChateaubriant (Al. de ), 323Chatel,402Chaumetre (pG.),34CheGuevar4 337,339Chiappe (1.),317Chombart de Lauwe (pH.),201Claudel (P.),331Clemenceau (G.), J99Cldment (J.), J0Cocteau (J.),319Cohn (N.), 1S, 19Cohn-Bendit (D.),341Colet (L.),77Companys (L.),lZSComin (Al.), J38Comte (Aug.), 52, t6t, 186,246,2ggConan Doyle (sir Arthur), 40J

442

Elisabeta (impäräteasa Austri ei), 403Elfn,292E)uad@.),7e,8rElysard (J.= Bakunin), 2/5enggts {r.), 69-72,87, r23, r27, 140,

!13: 2re, 22r, 227, 233, 2s2,28s,295,433

Entommeures (1. des), 27Erasmus,24Erdmann (J.8.),124

a(T.A.)(mätuga Toinette), 253

.Escartin (T.),421Euemble,204Evervinde Steinfeld,20r'Fabbri (L.), 305, 310, 3IIFallot (G.), 156Faure (S.), 83, 305, 306, 393,

402,417Fayolle (M.), 54, 105Febvre (L.), 15Ferdinand II,293Ferrero (P.), 98Ferry (1.),434Feuerbach (L.), 124, 128-130, 142,

239,240,252. 334. 335Fichte (J.G.), 122, 2 I 1, 212Fieschi (1.), 157Figner (Y.),371Filip cel Frumos, 6,1

Flarbert(G.),76,77Fould (A.),205Fourier (Ch.), 80, 155,206,2,16Franco (F.), 104, 109, 320, ßAFriedrich-Wilh elm lY, 2 I 3Freud (S.), 47, 339Friedman (D.),354-358Funös (L. de),363Fustel de Coulanges (N.), /99GGabin (J.),363Gabler (J. Ph.), 124Gapon (popa), 258Garcia-Oliver (1.), I I 8, 427Garibaldi (G ;), 226, 293Garino (M.), 98,304Garnier (agentul),406Gamier (O.), 159,405Gide (A.),77Giono (J.), 318-326Girardin (E.de),ZtC

Godwin (W.),36-39,60Goethe (J.W.), 136Goncourt (J.qi Ed.), /99Gorter (H.), /0-iGöschl,124Gourmont (R. de), 327-329Gramsci (A.),98,99Grau Sala -?19

Grave (J.), 50-52,290, 391, 392,,$2Grigoiev,412Gudrin (D.), 97,98, 102

Guillaume (1.),52, 90, 91, 95, 225,271,272

Guesde (J.),397, 433HHäring (W.), 126

Harmel (9.),29, 32, 38, 157, 179Hegel (G.W.F.),45, 46, 64, 123, 124,

127, 131,132, 136, 140,149, 193-

tgs, 212, 213,215, 233, 236, 240,251,359,428

Helv€tius,37Henry (E.),398Herbelin (Doamna), 39.1

Heine (H.),2/9Hepner (8.P.),210, 216Hermant (A.),330Herriot (E),316Herv€t (G.), 109, II0, 118, 218, 330Herweg (G.),219Herzen (4.I.), 195 213,221,225,

229, 367, 369, 376Hess (M.), 124

Hitler,429Hobbes (Tb.),346, 347Hoffman (M.),25Holbach (baronul de), 59Hugo (Y.),42,226,274Humboldt (A.vorü,271Hutin (S.),340

Constantin, ,18

Cosma Preotul, 20Costa (A.), 295Croix (A.), J19Czolgosz (L.),403DDähnhardr M.W.), 126Daladier (8.), -?/gDarien (G.), 328-330Daudet (L.),2U, 201DCat (M.), -t18Debord (c.), J34, j|sDe Gaulle (generalul Ch.),320Deibler,399Denikin (general ul A.I.), 4 I 2, 4 I 4Descaves (L.),330Diderot, 166,415Dieadowft,407Dirwer (L.), 199Diogene, 16Doriot (J.), J/ZDostoievski (F.M.), 27 l, 369Droboliubov (N.A.), 370Drumont (8.),397Duclos (J.), J17Dunoyer de Segonzac (p.), 20 IDupuy (Ch.), 399,403Dumrti (8.), 3 16, 408, 4 I 9-430Dumrti (S.), J16, ,ng,419430Dutschke (R.), t0J-104, 335Duval (C.), j9.1E

443

IIarciuk (8.),98Isus Christos, 209, 257, 260,

26r,334Iswolsky (H.),207, 209, 222Ivanov (I.), 377, 378

JJackson (G.), Irclacob (M.),394Jean de l-eyde,25Jean de Meung,22Jeanson (H.),318Joachim de Flore, 19

Jouvenel (B.de),65,67Jover (G.), 316,421Jilnger (E.), 57, 58, 68,69KKamenev,275

Kant (8.), 28, 37, 189, 192,211Karakozov (D.V.), 368Kaulki,70Kerenski, 274,284Kibalcici,

a se vedea Serge (Y.),405, 406Kierkegaard (S.), 152

Kischka, J,l9Kiseleff (M.), 220Keningstein (F.C.Ravachol), 395Koestler (A.), 68Köppen (K.F.), 127Kornilov,4/1Kropotkin (A.),46, 49, 51, 91, 92,

267, 269-289, 29r, 292, 297, 309,370, 371,412

Kropotkin (P.A.),46, 49, 51, 91, 92,

96, 97, 268, 272-292, 297, 309,370, 371, 4t2

Kun (Bela), /00Kwiatkowska (A.),225

444

LLagrange (H-),202Lalande ( .),82Lamennais (F.),219Lmzadel Vasto, 319Largo Caballero (F.), I16, 117,

425,427Lassalle (F.),72Lautr6amont, 28Lavisse (capitanul E), SZO

Leblanc M.),394Lecoin (L.), 109, 315-320, 325,

332,422l,eclerc (nr.),31,34Le Dantec (F.),405Ledru-Rollin (A.),219lpmaire (Doamna), -193

Lemarque (F.),332I*nin,70, 71, 173,274,291, 312,

337, 339,41t,412Le Play (F.), 199Leroux (P.),226Le Senne (R.),259Leval (G.), ll2, 114, II7Libknecht (K.), rcOtiebknecht (W.), 89, 230Lit.ftavin,230l-ocke (J.),346Iondres (A.),407l-opez (J.), Il8l-o4ou,319Lorulot (A.),405Loti (P.),394LudovicXM2TLudovic - Filip, 77, 157Luccheni (L.),403Luther, 24, 130Luxemburg (R.), 1@

MMachravelli,24, 380Mac Kinley (pregedintele), 403

Mure (G.),202

Maistre (J. de), 198

Maitrejean (R.), 405, 406

Maitron (1.), 11, 47, 50, 52,88,91'96,266

Makno (N.), 9S, 291,408-416,418'419,421,422,428

Macovici (dr')' 258

Malatesta (E.),45, 102,272, 276,

289,293-312,415Malato (ch.),290, 402

Malet (L.), .i6JMallarmd (S.),402

Malraux ( .),427Malthus, 39, 345

Manfredonia (G.),6,60Mro,337Maran (R. de),202

Marat, 33

Marcuse (H.),47Marsal (M.), 82

Martin (P.), 3t9

Meslier (1.),29-31

Mesnard e.),24-26Metternich, 122

Meyes 127

Michel (Louise),392

Michelet (t.), 160,219

Michelet (K.L.), 124, 160

Michels (R'),74-76Mill (J.s.),226Mirabeau (O'),49

Mitenku 254

Molinari (G.de),347

Monatte (P.),97, 308

Monier (H.),319Monier (zis S6mentoff),'106, 407

Montesquieu,23, 65

MontsenY (F.)' 1/8

Moro (A.),408Muraviev (contele), 2 2 5

Muraviev (V.A'.),208

Martin Luther Y.ng' 320

Marty (A.), 267, 317

Marx (K.), 56, 59-73,78,87,89,90'94, 123, 127, 134, 137, 140, 15l,

r53, 158, 160, 166, 168, 178, 179,

lg4-197,206, 2lI, 219, 221, 222,

227, 228,230-234, 247, 249,250,

276,283,289, 334, 337, 339, 373'

433Masetti (A.),302Massis (H.), 201

Mathieu (cardinal)' I 59

Matthys, 25

Maupassant (GuY de)' 76

Maurras (Ch.), 137, 198' 201

Mazzini (G.),293, 294, 300

Mercier Vega (L.),45, 102, 106-108

M€nc(Y.),201Merle (8.), 201

Merlino (5.)'297

Mussolini (8.>, 302, 306, 404,

429,437Mtinzer (Tl;^.),24

NNakou (L.),360Napoleon, 27,265Nanaf (A.), 43, 298

Naville (P.),59

Negrin (I'), 116' ll8Neceaev (5.G.), 228-230, 271, 367'

369, 373, 375-382, 384, 390

Nettlau (M.), 37, 95, 2 19, 242, 248'

250,299, 300

Nicolae I,210, 223, 225

Nietzsche (F-), 19,203,259, 292

Nin (A.), /17Noske (G.), /00Nozick (R.),353

oOgarev (N.P),376, 377

M5

Orriz (Ph.),402UUlianov (A.),373Uspenski(P.), 378PPareto (Y.),70Punnekock (A.), 103

Pascal,259Pascalon (A.),299Pavel (Sf.), 19,22Pdguy (Ch.), 201,436Peiro (J.), //8Pelletier CW.),60Pelloutier (F.), 97, 391, 431-435, 437P6rer(8.),79, 8lPeron(1.D.),107Petliura (S.),412Petri (c.), 98Peyraut (Y.), 106Pidgard (E.), 159

Pierre (ab.),319PienotZugravul,404Pru.,393, 394Pisacane (C.),294Pisarev (D.L.), 270, 27 IPivert (Marceau),3/8Plehanov (G.V.),70,87Platon, 16,44Poliakov (N.P.), 229, 2 30Pouget 6), 97, J92,43sPoulaille (H.),318Prdvert (1.),331Bieto(L),116Primo de Rivera (gral. M.),421houdhon, 15, 29, 35, 45, 56, 61, 62,

64, 75, 8I-83, 87, 94, 138, tr5,I 53-178, 182-206, 2 19, 246, 247,

25 1, 26 1, 262, 264, 275, 276, 279,

348Plujo (M.),201

446

oQuinet (E.), 219,226RRabelais,27Ranke (L.),214Rassinier (P.), 319Ravachol, 395, 396, 398, 407Ravaillac, -10

Reclus (Elisde),' 5 t , s2, 96, 226, 265,266,272, 396

Redon (O.),328Reich (W.), -i-14

Renan (E.), 125, tggRenouvier (Ch.),59Ricardo (D.),276, 345Richelieu (cardinal), 181

Rictus (Jehan),405

Rimbaud (A.),78, 198, 333Riquier (M.), 202Rivarol, 198Robespierre, 3i,, 33, 35,244Rochetailld (baro ana), 3 96Rodriguez Sala, 111

Rosenkranz (K.), 124Roser (pastor), -119

Rothbard (M.N.), 35JRotschild,205Rousseau (L-J.),28, 37, 45, 57, 65,

66,69, r70, 180-186, 188, r8g,192,244,247,434

Roux (J.),31-34Ruge (A.), 124, 214, 218, 219Rutebeuf,2lRutenberg (A.), 127sSacco (N.), 53,316Saint-Just,69Saint-Simon (contele de), 186,246Sainte-Beuve (Ch. A.), /98Sand (G.), 219,222Sandominsky (H.),311

Sarlrtillan,427

Sartre (J.-P.), 76,78, 134, 135, 148,

152,251, 361

Say (J.-B.), 127, 163,268

Schagu6nd (8.), 3 18, 3 19

Schelling (F.W J.), 2 I l, 2 I 3 -2 I 5

Schewiugu6bel (A.), 272

Schmidt (J.C.= Stirner)' 125

Schopenhauer (A-), 259, 359

Serge (V.),87

Shakespeare,3TlServet (M.), 24

Shelley,37Simon (J.), 226,3965in6,332Sismondi (S.de),278

Skirda (A.),415SkoroPadskY (hatmanul), 4/1

Snith(A.),278Sorel (G.), 166, 202, 436, 437

SoudY,406, 407

Suvarin (B.), -193

Spichrger (A.),272Spinoza (8.), 59

Spooner Q'), 345, 35 I -353, 3 56

Stalin,393,429Stankevitch (N.), 2 I 0 -2 I 2

stdPhane (= Neceaev)

Stirner (M.), 15, 17,45,46,4E,62,63, 87, 121, 125-1 52, 2N, 238,

251,252Strauss (D.), 124

Suarez(F.),24TTailhade (L.),330Taine (H.), /99Talandier (A.), -i79T€ry (G.),201Thomas Gl.),110Tkatchev - Tcaciov (P.N')' 373

Tocqueville (A. de), 6 1, 67

Tolstoi (conte I.),221, 264

Tolstoi (L.N.), 159, 241, 253,

256-266, 369

Tolstoi (N.I.),253Treno (R.), 319

Trepov (gral),372

Trotki,280, 337, 339' 418

Turati (F.), 303

Turgheniev (l-), 25 5,27 3, 370

vVaillant (A'), 397 -'n0, 407

Yalet,406Valois (G.),202

VanDongen,319Vanzetti (8.),53, 316

Varlet (J.), 31, 34, 35

Yenevitinov,2l0,2IlVergez (A.),59Veuillot (L.), 199

Vian (B.),332Victor - Emmanu elll, 29 3

Vincent (A.),202Vladimir (Mare Drtce), 27 3

Vlaminck (M.),3/9Yogt(dr.),232Voline - Volin, 98,415Voltaire, 28,29,31Vuilleumier (M uio), 92 -94'wWagner (R.), 218,222

Weber (E.),201

Weitling (W.)' 218

Wetdet(K.),214Wrangel (gral. P.N.), 412,414

zZamota(^.),425Zassoulitch (V'),372

zola(f'.),330

447