5

Cuprins

Capitolul I

1. Oameni de valoare ai comunei Dumbrava. Ing.

constructor Ioan Bibu i nepotul lui, Constantin Ionescu, cel

care a scris cartea.

Capitolul II

2. Cele trei izvoare construite aproape total de Ionacu

Constantin i cele existente sunt distruse total pe raza Comunei

Dumbrava.

Capitolul III

3. Fii ai satului Balti: Cioponea care si-a schimbat numele

n Constantin Severeanu, academicienii Barbu i tefan

Ciuculescu, Ciovarnache Constantin medic ef pe Judeul

Mehedini plasa Bacles i alii...

Capitolul IV

4. n ncheiere, Bibu Dumitru, care a absolvit coala de

jandarmi i a satisfacut stagiul militar la Rureni Vlcea, care

a durat 9 ani, Ionacu Marin care a luptat n 1916, a fost

prizonier n Albania, Ionacu Ion care a luptat n al doilea

Rzboi Mondial fcnd parte din Unitatea Artirelie 37 Drobeta

Turnu Severin..

7

9

Cu adnc durere i lacrimi n ochi l-am iubit i preuit pe

Constantin Protopopescu cnd am auzit c n ziua de 26 iunie 2011 s-a

stins din via. Cu cteva zile nainte am discutat cu dumnealui, venise

de la Rmnicu Vlcea de la fiica dnsului, a fost la nunt la fiica lui

mijlocie, Constana, n Strehaia i la mai multe alte petreceri. Cu trei

zile nainte s se sting mi-a zis c o s vin la Dumbrava s discutm

n legtur cu cartea i totodata s facem ceva culegeri de la Primria

Comunei Dumbrava. Cu deosebit stim si respect l-au iubit oamenii

care l-au cunoscut, acum l plng locurile natale.

Dumnezeu s l odihneasc n pace!

Constantin Protopopescu s-a nscut n Oraul Strehaia la

data de 21 Ianuarie 1926; copilria i adolescena i-a petrecut-o n

satul Secu, Comuna Voluiac, Judetul Mehedini, locul de batina al

prinilor. coala primar a fcut-o n satul natal Lacu i n localitatea

Valea Ursului. Studiile secundare le-a urmat n oraul Braov i la

Colegiul Naional Frati Buzeti din Craiova. Constantin

Protopopescu urmeaz cursurile Facultii de Istorie din cadrul

Universitii Bucureti unde putea s rmn , dar iubind locurile

natale s-a rentors n oraul Strehaia; din anul 1957 a predat la liceul

care a fost nfiinat n anul 1955 cu deosebii oameni de valoare pn la

pensionarea dumnealui. n anul 1967 prin munca sa cu Mitropolitul

Olteniei a obinut fonduri pentru renovarea Mnstirii din Strehaia, a

fost ales i reales deputat eparhial reprezentnd Biserica Ortodox

Romn n probele istorice, a scris monografia oraului Strehaia cu

toate obiectivele att ct i bisericile, spitalul, casa de cultur, unde a

lucrat i unchiul meu dupa mam, Inginer Arhitect Bibu Ion.

S le fie rna uoara i Dumnezeu s i odihneasc n

linite.

Amin!

11

12

13

14

15

17

Ionacu Constantin

Am mers pe ideea unui scurt istoric. Am iubit construcia

materialelor fieroase. Unchiul meu, Bibu Ion Jan ct i eu am fotografiat

o fil din rezistena materialelor de construcie unde este i semnatura lui

Bibu Ion pe care o am i n biblioteca mea personal i o mic parantez

despre construciile din trecut n amintirea tiinei inginereti de-a lungul

timpului, numita rezistena materialelor. ntre anii 1854-1925 Ing. Anghel

Saligny a construit podul peste Dunre de la Cernavod cu o lungime de

peste 4 kilometri lungime, cu o deschidere centrala de 190 m, calea ferat

Feteti-Cernavod i multe alte ci ferate, poduri i viaducte. Cu Ing. Ilie

Radu au fost mari profesori la coala Naional de poduri i osele din

Bucureti i alii. n anul 1920 coala Naional de poduri s-a transformat

n coala Politehnic Bucureti precum i coala Politehnic de la

Timioara cu un corp de ingineri de elita, al crui student a fost i Bibu

Ion, absolvent al colii de Construcii.

Ionacu Dumitru Opri era numele venit de la soie. Aveau 25 de

hectare de pmnt din hotarul Bacles; palatul lui Mavrodin se zice c ar fi

fost la hotarul Bacles cu Blti de Jos i de aceea i spune Mavroaia

deoarece se gsesc acolo n salcmi unde a avut padure Bltaeni

proprietate crmizi i pietre, au venit geologi pe acolo s-au uitat, dar nu

au fcut spturi, se vd i locurile unde au fost cele dou bordeie de pe

timpul turcilor.

Strbunicul lui tata spunea i a lsat din tat n fiu, faptul c lumea

era mai credincioas, credea n Dumnezeu, spunea cele ntmplate de la

potopul lui Noe, lumea s se pociasca, s munceasc, s nu fure, femeile

18

de atunci munceau foarte mult, iarna eseau n rzboaie pnza de cnep,

fceau cmi din stof de ln groas, fceau pantaloni i paltoane,

zvelci brodate. Munceau i la cmp cu sapa i la secerat de gru.

Ionacu Dumitru fcea butoaie i butii din lemn, iar cercurile erau

tot din lemn de carpen petrecut unul peste altul crestat i legat cu tei

rsucit, avea vrtelnia de l prelucra pe tei un fel de a tare s nu se rup.

n Mavroaie erau mai muli pomi fructiferi, grul se punea cu sapa, plug

de lemn i raria, grapa era confecionat dintr-un lemn pus pe lung i se

puneau crengi pe el rezistente la rupere(corn) i peste ele se punea un alt

lemn care se lega bine cu tei rsucit care erau trase de animale, iar cei

care aveau animale le trageau cu mna. Gru se treiera cu calul sau cu

mai muli cai, se aeza grul secerat jos n mijloc un par i se rotea calul

prin rotire cu copitele spargea spicu grului i boabele rmneau jos dup

care se nlturau paiele se adunau boabele, se vnturau, se ndeprta

pleava, se spla, se mcina la rnia cu dou pietre manual. Erau i mori

de vnt spunea bunica mea Maria Ionacu c a avut i vecinul nostru

Vtu Andrei cnd btea vntu moara era pus n micare cu ajutorul

unor aripi uriae.

ntr-o noapte cineva rufacator a tiat axul central i nu a mai

funcionat moara. Erau i mori pe ap pe cursul rurilor i prurilor cu

un debit i volum de apa mare. Pine pe vremea aceea nu se mnca dect

la zile de srbtoare, la Pate i Crciun, se obinuia s se fac mai mult

coliv, aceasta n cele din urm fiind dus la biserica sfinit ca mai apoi

s fie mprit la localnici.

Mai tarziu au aparut batozere dar acestea mergeau cu vaporul care

nu putea deplasa batoza dintr-o localitate n alta dect remorcat cu boi

19

iar vaporul ardea toate paiele pentru funcionare alimentul de baza al

animalelor. Cu 40 de ani n urm au aprut combinele ruseti mai

performante, n zilele de azi este gloria c12, nu se mai secer cu mna, nu

se mai leag snopi, nu se mai fac stoguri s se treiere cu batoza. Pinea

este un aliment de baz nu se mai face mlai sau mamalig, avem conditii

mai bune de via pentru om i animale.

Ionacu Dumitru Opri a fost moiier, a avut pmnt din hotarul

Bacles pn n hotaru Greci la Padurea lui Relu. Un om bogat din Greci

n locurile sale avea ap n cinci puuri acum eu le-am adus la via, le-am

curaat i le-am transformat n fntni n numai patru locuri n cel de-al

cincilea nu s-a mai gsit apa. n alt parte Ionescu spunea c dac ai

iperig n capul locului sau n mijlocul locului s sapi c acolo dai de ap

este buna pentru grdin, de but i prennoiete aerul, apa i padurea sau

un pom n mijlocul cmpului pe ari. De soare oamenii erau mai rari ca

densitate aveau bordee pe sub dealuri la adapost mai spunea c cine nu

muncete nici de pomana s nu i dai pentru c la nu tie cum se fac

bucatele i cum se pregatete mncarea. Ionacu Nicolae a avut un copil

care s-a cstorit cu o fat din Blti de Mijloc din Cionani poreclit pe

nume de Ciovrnache neam cu judectorul Ciovarnache de la Strehaia i

cu mama lui Sabin Vtu i Mitru Dumitru din Blti de Jos.

Ionacu Dumitru era cam bolnav, el umbla clare pe un cal alb, l

durea un picior i soia s-a oprit i a zis c primul bit sau fata a lui

Nicolae s ia o nepoat sau un nepot din neamul ei s mpart pleatu care

de 60 de stnjeni n dou, aa a i facut, prima fata a lor Maria s-a

cstorit cu Boboc Andrei i au avut 2 baiei tefan i Costic, ambii

meseriai cismari, Constantin i Fnic s-a cstorit cu fiica lui Bibu Ion

20

din Blti de Mijloc i au avut un baiat i o fat, Fnic a plecat pe front

n Rusia iar la grani a fost mpucat, trupul nensufleit i-a fost adus

acas iar acum ii doarme somnul de veci la Biserica din satul Higiu. Fata

acestuia, Boboc Aurica s-a cstorit la Iablanita Judeul Mehedini cu

Staicu Nicolae la rndul ei avnd i ea copii i nepoi.

Boboc Jean a lucrat n poliie, are 2 fete i 2 biei, unul din biei

este cstorit care este ofier la Poliia de Frontier Curtici, iar cellalt

biat este ofier la Poliia Drobeta Turnu Severin, secia cercetri penale.

Boboc Constantin fiul a avut i el un biat Boboc Ticu i o fat Boboc

Mia, ambii cstorii. Fiul lui Boboc Ticu, Boboc Constantin este ofier

pe alupa Cpitniei Portului Drobeta Turnu Severin cstorit avnd 2

copii unul din biei la Strehaia biatul Boboc Cornica purta numele

mamei sale, iar fata a decedat. Cele trei fete ale lui Ionacu Maria,

Floarea i Leana i un biat Ionacu Marin, Floarea cstorit n sat dupa

Mazilu tefan cu care a avut 3 copi Mazilu Ion, Mazilu Nicolae,

agricultori i Mazilu Constantin care a lucrat la CFR inspector.

Mazilu Ion nu a avut copii. Mazilu Nicolae este cstorit, are 3

fete i 2 biei. Mazilu Mariana cstorit la Timioara inginer

horticultor. Mazilu Marcela redactor la tipografie s-a cstorit cu un

asistent medical din care a rezultat un copil soul acesteia murind mai

apoi. Mazilu Tanta a lucrat ca ef de cadre la Bile Herculane i n cadrul

nvmntului n Strehaia are 2 fete cstorite. Mazilu Constantin inginer

constructor Drobeta Turnu Severin. Mazilu Iulic (Jean) a lucrat la

constructii navale Orsova, fiind actualul director.

Ionescu Elena fiica lui Nicolae se cstoreste tot n sat cu Mitru

Viron are un biat i dou fete una dintre cele dou fete moare la o vrst

21

fraged pe cnd cealalt se cstorete cu Cioponea Ion contabil fiind pe

timpul CAP-ului are un baiat Mitru Constantin care a fost lctu calificat

cu coal, a lucrat n Bucureti la Bazalt a fost pe atunci secretarul

organizatiei de baz i directorul ntreprinderii. Apoi prinii i socrii l-au

adus napoi n sat s practice meserie s bat n nicoval s se aud n 7

sate. Acesta s-a cstorit, a avut 2 biei unul dintre ei a decedat , iar

cellalt este cstorit la Motru care la rndul lui are i el copii.

Ionacu Marin biatul cel mic se ocupa cu apicultura i agricultura,

tatl su l-a dat la coala de grefieri Judecatoria 2 Bacles a lucrat o

perioad scurt de timp, la vrsta de 14 ani se cstorete cu fata Baci

Maria care avea 25 de ani, pentru a putea fi cununai s-au luat ani de la

ea i s-au pus la el aceasta fiind o metod veche care se practica n trecut

n astfel de cazuri, tatl Mariei nu vroia s o cstoreasc pe aceasta

deoarece aceasta se ocupa de animalele din gospodrie avea o herghelie

de vaci pe lng care mai avea i o iap adus de Antonie Geblescu din

primul Rzboi Mondial o chema Sifa cnd Maria i zicea n genunchi

Sifa, iapa ngenunchea i Maria ncleca pe ea. Marin i Maria au stat o

perioad la Bala n casa lui Cioforan ea a mai avut un frate pe care l

chema Ni, era croitor i dascl la biserica pe acesta prini l-au cstorit

forat cu o fat care avea plug cu boi si 2 pogoane de pmnt. A nceput

rzboiul, iar Ni a plecat pe front unde a fost rnit i a fost adus la

spitalul Strehaia unde a fost vizitat de tatl lui vitreg pe care nu l-a

recunoscut de tat i i-a spus c nu are nevoie de el, dup care l-a vizitat

mama lui Bila creia i-a zis c nu o s mai vine acas cci pleac pe front

spre apus. La scurt timp Bila a murit cu inima trist deoarece nu mai tia

dac Ni al ei mai e n via sau s-a prpdit.

22

Ionacu Marin i Maria au avut mpreuna 2 biei i o fat pe

nume Constana care s-a cstorit i a fugit cu Bu Constantin. n

perioada celui de-al doilea Razboi Mondial cnd cei 2 fii erau la rzboi

unul dintre ei Ionacu Ion s-a ntors acas i n acelai timp a plecat pe

front cumnatul lui Bu Constantin unde s-a ntlnit cu cellat fiu Ionacu

Iancu i Nistor Marin, cei 3 camarazi de rzboi au fost luai prizonieri.

Dup civa ani au fost eliberai i s-au ntors acas unde care Bu

Constantin a avut un fiu pe nume Bu Sabin.

Ionacu Marin a participat la primul mondial participnd la luptele

de la Mreti i Oituz sub comanda Generalului Averescu care a fcut

coala militar cu Charles de Gaulle preedintele Franei din acel timp.

Nemii spuneau despre Generalul Averescu c are tactica de lupta

fapt care s-a dovedit la Mrseti n timp ce soldaii fceau baie n lacul

Mreti au fost luai prin surprindere de trupele nemesti, iar ostai

romni aa cum se aflau mbrcai i-au luat armele i au plecat la lupta

pe care au i ctigat-o. O vorba din btrni spune c de cnd au fost

nfrnti la Mreti nu mai fumau igrile cu acelai nume nici n cel de-

al doilea Rzboi Mondial.

Ionacu Marin a locuit o perioad de timp la soacra sa Bila chiar

dupa armata i rzboi, dar a plecat din cauza certurilor ce le avea cu

Antonie tatl vitreg al Mariei i al lui Ni,cu care Bila s-a recstorit i a

fcut 2 copi, Antonie Constantin i Antonie Gheorghe casa lor era din

brne ncheiate din salcm care era cam ubred aproape n prag de

drmare. Primul so al lui Bila a murit la 3 zile dupa naterea lui Maria.

Marin i Maria au plecat i i-au fcut casa pe locul unde s-a nscut

Marin n Comuna Blti de Jos. Ionacu Marin a fost primar n perioada

23

rzboiului cu rniti, preedintele bncii de credit a decedat la 30

Octombrie 1957. Fiul lui cel mare a stat pn la vrsta de 14 ani n

comuna a lucrat n agricultura Mazilu Ion i Constana sora sa, cnd

mplinete 14 ani las oile cu Mazilu Ion i pleaca la Bucureti s nvee

meserie croitorie Marin a tiut de el l-a dat lui Caplescu Ni fiul lui

Uurica. Vduva avea 2 biei i o fat erau oameni sraci n sat nu aveau

dect o capr i 2 pogoane de pmnt pe fat a pierdut-o mama sa i a

gsit-o la Smadovia la familia Trafalei de la acetia i-a rmas numele

Trafela care a lucrat n Bucureti la estorie. Caplescu Ni a fost

director o via ntreag la tipografiile ce tipreau cri bisericeti.

Caplescu Constantin tipograf cstorit n Bucureti cu copii i cas. Pe

Ionacu Constantin l-a dus la un evreu s nvee croitoria la Serafim n

primul an a avut grij de vaci i de copii evreului, al doilea an a fost bogat

n velur cu lucrturi i a nvat croitorie, pn la urm evreul a plecat n

Palestina locul lui de batina cu cele doua fete biatul su rmnnd n

ar, a fost director la protecia munci pe ar, era detept i capabil

ajungea ministru dar nu avea voie c plecase taicsu din ar. Ionacu

Constantin plecat ca lucrator croitor la alt evreu unde a cunoscut-o pe

Murean Florica din Raionul Satu Mare Comuna Pribiceti, Sat Linersig

venit n Bucureti la unchiul ei unde lucra la un doctor care era tot evreu

pe nume Rofenstal cu care s-a i cstorit. Nu au venit n Blti de Jos i

nici la prini ei nu s-au dus ci au dorit s rmn n Bucureti unde a

satisfacut i stagiul militar, a participat la cel de-al doilea Rzboi

Mondial, a luptat n divizia Tudor Vladimirescu mai venea n tara iar n

cele din urm la grani a venit cu un colonel rus tnr s le dea drumul n

ar dar a venit unul mai btrn i a spus nu n lagr n Siberia ci s fac

24

ce a distrus. A fost n divizie cu Serafim Sljan care a fost i ministrul

Forelor Armatei Romne, generalul Tudoreanu, generalul Burca i ali

militari cu studii superioare, Ionacu avea i el funcie a fost rugat s

rmn n armat dar s-a ferit c l trimite n garnizoanele unitilor

militare. Ionacu Constantin se angajeaz la un patron un evreu care avea

atelier cu muncitori la croitorie 10-15 calfe, acesta avea o slbiciune

jocurile de noroc pn n cele din urma a pierdut tot inclusiv casa pana la

urm a decedat n urma sa rmnnd o fata de vrst fraged pe care a

crescut-o Ionacu Constantin, o ducea la scoala a trecut-o ape numele lui

s aiba origine sntoas numele ei evreesc era Iona Seelita a nvat

carte pn la urm a ajuns scriitoare, are multe cri scrise s-a cstorit cu

Munteanu care a lucrat n domeniul tipografilor i redactorilor de cri i

ziare. Pe Ionacu Constantin l ia Pascu Usirici i l duce la ziarul

Scnteia ca redactor care avea sediul la Podul Izvor, a lucrat o perioada

la ziarul Universul, pana la urm ziarul s-a schimbat n Scnteia de aici i

spunea i Casa Scnteii care s-a mutat la marginea Bucuretiului la

Bneasa ntr-o construcie mare care ocupa 4 hectare un combinat

poligrafic, editura i fabrica de hrtie. Ionacu ocupa diferite funcii

administrative lucrnd cel mai mult ca personal funcionar principal i

apoi ef de cadre la Scnteia, avea secie de scrisori unde primea cte

3000 de scrisori n care erau motivate diferite cereri i neajunsuri. Nu era

ora sau sat prin care s nu fi trecut Ionacu n special n perioada

colectivizrii pe ar iar n cele din urm se face la fiecare jude secie de

scrisori i se raporteaza la nivel de jude problemele oamenilor. La vrsta

de 62 de ani Ionacu iese la pensie rmne la Bucureti nemai venind n

comuna natal Dumbrava cum i propusese nc din tineree, n cele din

25

urm se stinge din via la vrsta de 85 de ani i este nmormntat la

cimitirul veteranilor de rzboi la Domneti.

MONOGRAFIA COMUNEI

DUMBRAVA

(FOSTA BLTI)

28

29

COMUNA DUM BRAVA ( FOSTA

BALTI ) MEHEDINI

DATE ORIENTATIVE PENTRU O VIITOARE

LUCRARE

A ISTORIEI COMUNEI SI SATELOR COMPONENTE

La nceputul decadei a aptea ( 61 70 } a secolul ai

XX~lea statul comunist (1945 ~ 1989) a hotarat schimbarea de numirii

unor asezari ( localitati ) vechi , dandu-le denumiri noi fara o motivatie

istorica, rupandu-le de trecutul istoric (al denumirii) de sute de ani.

In aceasta categorie au intrat si satele BALTATU DE JOS

BALTATII DE MIJLOC si BALTATII DE SUS , dandu-le denumirea

de DUMBRAVA DE JOS, DE MI1JLOC, DE SUS

Dupa reforma administrativa din anul 1968, cnd au fost

desfintate raioanele si regiunile s-a revenit la vechea forma de

organizare administrativa, de judee. O urmare a fost si reorganizarea

comunelor, din care unele au fost desfintate. In aceste condiii a fost

desfiintata si comuna ALBULLSTI.

COMUNA DUMBRAVA cuprinde satele:

- DUMBRAVA DE JOS reedina comunei ALBULESTI,

- DUMBRAVA DE MIJLOC,DUMBRAVA DE SUS ,

GOLINEASA, HIGIU, ROCSORENI, VALEA MARCULUI ,

VARODIA.

In indicile dup judee a comunelor orasene si rurale din

Muntenia, Bucureti, 1861 apar mentionate:

30

- ALBULESTI , din care fcea parte si satul Cosovatu cu. 286

de case si 281 familii, plasa DUMBRAVA.

- BALTATII DE JOS cu ctunele; HIGIU - LACENI, 4

BALTATII DE JOS, cu 191 de case si 222 de familii, plasa

DUMBRAVA.

- BALTATII DE SUS, cu ctunele, BALTATII DE MIJLOC si

BALTATII DE SUS, cu 204 case si 218 familii, plasa DUMBRAVA.

- ROCSORENI, cu ctunul VALOLBEA si ROCSORENI, cu

117 case si 112 familii, plasa DUMBRAVA

- VALEA MARCULUI , cu 89 case si 130 familii, plasa

DUMBRAVA.

SATELE IN ANUL 1947

-ALBULESTI, sat in plasa BICLES la 53 KM de jB

-Turnu Severin , pe Valea Biclesului - Albulestilor pe marginea

stng a paraului ce poarta diferite; numiri ca: Bicles, Valea Mare,

Albulesti sau Matca Piriei. Satul e format din 3 mahalale: PADINA

(spre sud) , Dealul Mare ( spre vest ) si Marceni ( spre est ).Are 485

cldiri , cu 452 gospodarii si 1765 locuitori.

Un document din 1647 vorbete despre nite rumani

Din Albulesti ,care la 1607 s-au vandut celor care aveau bani

,intr-atat era de rea starea ranilor de aici.

1. C. PAJURA , Dicionar geografic, istoric si topografic al

judeului Mehedini , Turnu Severin, 1947.

Satul poseda trei unitati cooperative, are un medic de plasa , 19

cazane pentru uica. Un loc se cheam azi LAZU , o poiana ALDEA.

31

BALTATII DE JOS, Sat in plasa BICLES la 49 de KM de Turnu

Severin. Are 145 cldiri, 133 gospodarii si 525 locuitori, iar cu satele

Golineasa , Higiu si Usoaia cu care alctuiete o singura comuna, 1188

locuitori. Numiri: Dealul Streaja, Dealul Miculesti, Pdurea Setulesti,

Valea Mare , Valea Breznitei, Dealul Mare. Satul e amintit de FOTINO la

1819.

BAL TATII DE SUS , Sat in plasa BICLES la 46 KM de Turnu

Severin , are 103 cldiri, 89 gospodarii si 386 locuitori iar impreuna cu

BALTATII DE MIJLOC ( 185 locuitori ), GIURA si VLDICA 941

locuitori. Satul e pomenit de FOTINO la 1819.

GOLINEASA, Sat cu 22 cldiri si gospodarii si cu 87 locuitori.

Face parte din Comuna BALIATII DE JOS".

HIGIU- DRAGHICESTI, Sat pendinte de comuna BALTATII DE

JOS alctuit din mahalalele HIGIU si DRAGHICESTI. m - HIGIU -

URSOAIA , Sat pendinte de comuna BALTATII DE JOS, alcatuit din

mahalalele HIGIU si URSOAIA.

ROCSORENI , Sat la 41 KM de Turnu Severin in partea de sud a

regiunii deluroase. Are 203 cldiri, 180 gospodarii si 725 locuitori.

Formeaza o comuna rurala impreuna cu satul VARODIA( zis si

PUTINEIU ) si VLDIC , avand in total 1139 locuitori. Dealuri: Piscul

Sterpului, Bobului, Dosistra , Cocorului, Vai: Cocorului, Sudoamnelor,

Bobului, Lupului , Scoarei.

Fantani: Cesmeaua Rece, Balti:Balta Mare; Paduri:Cercheza,

Valea Nucului, Gororonisul, Branistea, Margean, Padurea Mare,

Padurea Midus, Podisuri: Campul Sterpului, Campul Nucului, Campul lui

Stamate; Mahalalele: Scoarta, Fata, Dosistea, Nitari, Popesti.

32

In sat s-a gasit un ciocan de piatra din epoca preistorica.Bogatii:

Cereale, vite, pomi fructiferi, stupi(85).Are: 2 scoli cu 5 invatatori, o

gradinita de cpoii.

Satul ROCSORENI A AVUT UN FIU, SAVA

BARBATESCU,Invatator si revizor scolar al Judetului Mehedinti.A fost

un invatator de elita, ca si revizor scolar.A fost un autor de manuale

scolare.Ca invatator a intocmit de inceput in 1938 o scurta monografie a

satului Rocsoreni, iar dupa aceea ca pensionar .Monografia satului

Rocsoreni ramasa in manuscris.

A luat ca coautor pe invatatorul Gheorghe Brasoveanu fostul elev

al sau.Cu speranta ca va putea sa publice lucrarea, ceea ce nu a reusit.A

umblat cu aceasta monografie pe la toate usile: raion, regiune, judet dar in

zadar.Personal (C.A. Protopopescu) am recomandato spre aprobarea

raionului Strehaia cum rezulta din adresa si materialul pe care il posed,

cat si corespondenta cu SAVA BARBATESCU.

In anul 1974 M.I. PASCU si D.BONDOC, au publicat lucrarea PE

URMELE STRAMOSILOR Editura Oplitica.In aceasta lucrare autorii s-

au oprit si in satul Rocsoreni, unde au stat de vorba cu familia

invatatorului Brasoveanu (probabil cu sotia)

Din discutia avuta cu familia invatatorului Brasoveanu, din studiul,

la fata locului, lucrarii MONOGRAFIA ROCSORENILOR (ms) autori

lucrari PE URMELE STRAMOSILOR, au publicat 6 pagini, avand titlul

NON OMNIS MORIAL (Nu oameni nu mor niciodata!).

Autorii in paginile publicate au scos in evidenta numai munca si

meritele invatatorului Ghe. Brasoveanu, lasand totul in urma

marginalizat, pe Sava Barbatescu autorul principal al lucrarii. Trebuie

33

evocat, daca nu mai intai, cel putin in aceeasi masura, S.Barbatescu si

Ghe.Brasoveanu.Daca ideea apartinu lui Brasoveanu, este total de

condamnat.Daca apartine autorilor lucrarii, si acestia sunt de

condamnat.Cadrele didactice ale scoli Rocsoreni sunt in masura sa

aprecieze in mod cinstit munca, contributia, atat a lui S.Barbatesc u cat si

a lui Ghe.Brasoveanu.Reproducem cele 5 randuri, mentionate pe pagina

102:Nu trebuie uitat ca tot Ghe.Brasoveanu este autorul unei vaste

monografi a Rocsorenilor, inceputa in 1938 de un alt invatator,

S.Barbatescu.Acesta i-a transmis, de altfel, dragostea pentru munca de

cercetar.

Merita sa retinem ca lucrarea in manuscris a fost premiata in

cadrul concursului FILE MONOGRAFICE, initiat de Studioul de Radio

Craiova in 1968.

Randurile reproduse mai sus despre autorii lucrarii

MONOGRAFIA ROCSORENILIO, sunt un omagiu adus, in primul rand,

lui S.Barbatescu cat si lui Ghe.Brasoveanu a carui contributie nu poate fi

trecuta sub tacere, cum a fost marginalizata contributia lui S.Barbatescu.

coli erau ridicate de stat, nu de locuitori , ca intre anii 1838-

1864.

Istoria invatamantului, ca si istoria satelor, este inca necunoata,

necercetata, nescrisa . O buna parte din intelectuali satelor si colilor ,

considera inceputul invatamantului primar, mai ales la sate, in anul la

sate, in anul 1864* Intelectualii satelor de ieri (preoii si invatatorii), ca si

cei de azi. t nu au

34

la sate, in anul 1864.Intelectuali satelor de ieri (preotii si

invatatori), ca si cei de azi, nu au ca preocupari cunoasterea istoriei

satelor , cu scolile respective.

Sa reinem. nceputul invat amantului public (de stat ) la sate ,

a luat fiina in anul 1838. Au functionat pana in anul 1848, iar

dupa revoluie care a fost infranta , colile la sate si orae au fost nchise.

Dascalii fiind acuzai de susinere a revolutiei si participare, la

evenimente. Unii din fotii invatatorl au fost arestati si judecai.

colile, inchise dupa infrangerea,,Revoluiei de la 1848 au fost

redeschise, in lumea satelor , in anul 1857, intr-un numr de sate mai

puin. In 1838 , colile au fost infiintate in toate satele care aveau cel

puin 50 de gospodarii ( familii ). In 1857, colile au fost redeschise in

satele care aveau cel puin lOO de famiIii (gospodarii ).

SCOLILE INFIINTATE: LA 1838

-Satul ALBULESTI. coala a inceput cursurile la 15.

XI.1838 cu 14 elevi , invatator Dumitru Paspas.

-BALTA DE SUS. coala a nceput cursurile la 20.XI. 1838, cu 25

de elevi , invatator Constantin Baltateanu.

Baltati de jos si de mijloc-nu au avut conditii de invatatori si de

scoli nu si-au inceput cursurile in anul 1838.Probabil la incepulul anului

1839.-Valea lui Marcu, scoala a inceput cursurile la 17 XI 1838 cu 12

elevi, invatator Dumitru Bita-Rocsoreni.Scoala a inceput cursurile la 15

XI 1838 cu 6 elevi, invatator Radu Daescu. -In tabelul cu datele scolilor

invintate in anu 1838 in plan Dumbrava apare satul Laceni.In jurul anului

1861 pe care la-m mentionat mai sus la Baltati de Jos are mentionat

catunul Higiu-Laceni.In prezent toponimul Laceni mai este cunoscut si

35

mentionat in istorie asa ca in traditia si legendele locului din zona

Baltati de Jos. Codul postal al localitatilor din Romania, Bucuresti, 1974,

nici in Judetul Mehedinti si nici in Judetul Dolj nu este mentionata o

asezare cu numele de Laceni. Higiu apare mentionat fara toponimul

Laceni.

Satul Laceni(ar putea fi higiu-Laceni)mentional la 1861 ,dupa 23

de ani, 1838-1861 este mentionat numai Laceni.Higiul nu apare la 1838

ca sat cu scoala la care am facut statistica si nomonalizarea cu scoli la

1838 am trecut numai Laceni fara Higiu(Higiul-Laceni).Noi admitem

pentru Laceni satul Higiul-Laceni ,problema toponimului raminind de

studiat istoria orala,traditie confirmata cu izvoare scrise.

Higiul-Laceni.Scoala a inceput cursurile la 20.XI.1838,cu 15

elevi,invatator Dimitrie Biltulescu.

SCOLILE REDESCHISE LA 1857

-ALBULULESTI, cu Invatatorul preotul ANGELU IONESCU

-BALTATII DE SUS , cu invatatorul PREDA POPESCU

Scolile mentionate in Anuarul Instruciunii Publice pe anul scolar

1863-1864

-Baltati de Jos, Invatatorul Florea Vtau

-Albulesti, Invatatorul Ion Busa

-ROCSORENI, invatatorul Constantin Ungureanu BALTATII

DE SUS in anul 1902 arE invatator pe GH. E. SOCOLESCU( n.1880).

In anul 1948 are loc reforma invatamantului si infintarea

colilor generale la comune cu clasele V - VII (VIII). A se vedea Arhiva

colilor pe anii 1900 - 2002, la Arhivele Naionale

Mehedini si Arhivele colilor respective.

36

PERSONALITATI ALE CULTURII nscute( cu rdcin -

obarsia ) in satele comunei DUMBRAVA .

GEORGE CALINESCU( 1899 - 1965 ), critic, istoric iiterar,

ziarist si scriitor ( ale carui cursuri le-am audiat cu pests 50 de ani in

urma ) a spus: Cultura e al doilea si cel mai solid teritoriu al patriei , ce

constituie teritoriul spiritual al tarii.

La acest teritoriu spiritual al patriei si-au adus contributia si unii

carturari, personalitati de elita, ale satelor comunei DUMBRAVA,

mentionati in Enciclopedia Romana.

12 C. PAJURA, Istoria Scoale! Primare Meheintene, Turnu

Severin, 1940.

Din prima cstorie (soia i-a murit) a avut un' baiat, tatal

profesor universitar dr.docent ION CHITIMIA. Acesta (tatal

profesorului) a fost crescut de prinii mamei de la varsta de 3 ani.

Bunicul s-a recstorit.

ION C CHITIMIA a fcut coala Primara in Satul

ALBULESTI. Studiile secundare la Liceul TRAIAN " din Turnu

Severin cele universitare la Facultatea de Litere si Filosofie din

Bucurresti secia Filologie Moderna lund licena in anul 1934 cu

MENIUNE.

MAGNA CUM LAUDE ". In anii 1934 - 1938 a fcut studii la

Universitatea din Varovia ( Polonia).

In anii 1938 - 1939 a fcut coala de Ofieri Artilerie Craiova .

In anii 1940 - 1944 - ofier pe front -in caz,terminnd ca invalid de

rzboi

A fost profesor universitar la Facultatea de Filologie a

Universitii din Bucureti si membru cercettor al Institutului de

37

Istorie Literara si de Folclor (actualmente Insttutui de Istorie si Terie

Literara G, CALINESCU). A participat la toate congresele

Internationale si interne ale slavistilor.

6. ALEXANDRU BOBOC: S-a nscut in satul Baltati de Jos

actual Dumbrava in anul 1930, februarie, 20. A fcut studii universitare

de filzofie. Este profesor universitar dr. la Facultea de Filosofie -

Psiihologie si membru al Academiei Romane, ales in anul 1991 .

Comuna DUMBRAVA, cu satele ei , cu cei nscui aici si prin

descendenii acestora , este asezarea cu doi membri ai ACADEMIEI

ROMANE ( SERBAN CIOCULESCU SI ALEXANDRU BOBOC ) si

cu profesorii in invatamantul superior si de cercetare CONSTANTA.

Comuna DUMBRAVA, cu unele din satele ei, are onoarea de se

mndri si cu militari i ofieri superiori, cu gradul de general si

colonei.

GENERAL-MAGISTRAT, CORNEL BADOIU fiul satului al

ALBULESTi, in prezent MAGISTRAT la CURTEA SUPREMA DE

JUSTIT1E Si in CONSILIUL SUPERIOR AL .MAGISTRATURII.

GENERAL CONSTANTIN RADOI, elev al satului

ALBULESTI si al LICEULUI MATEI BASARAB din STREHAIA. In

prezent Comandantul unitati de jandarmi timisoara.

LA UNITATEA DE JANDARMI DIN TIMISOARA a lucrat ca

colonel TEFAN VASILESCU , fiul al satului BALTATI DE JOS s in

prezent pensionar.

Merita sa reinem, pentru sate.! ROCSORSNI pe INGINERUL

NICOLAE MANESCU-constructorul HIDROCEMTHALEI PORTILE

38

DE FIER NR.1 DROBETA TURNU SEVERIN . A fost si MINISTRUL

AL ENERGIEI ELECTRICE .

39

40

41

42

Aceste file sunt desprinse din tezele de doctorat ale lui

Ceovernache Constantin care a fost medic veterinar la Strehaia apoi la

Drobeta Turnu Severin inspector sef la DSV(Directia Sanitar

Veterinara) Mehedinti cumnat cu Iorgulesc preotul acelor timpuri.

Ceovernache Constantin a avut 5 copi dintre care 4 baieti si o fata care a

fost profesoara la Liceul Traian din Drobeta Turnu Severin care mai

apoi a lucrat la Institutul Parhon din Bucuresti unde s-a stabilit si si-a

format o familie. Ceovernache Puiu unul dintre fii lui Ceovernache

Constantin fost judecator la Drobeta Turnu Severin a murit in accident

de masina in drum spre Timisoara intr-o curba i sa deschis portiera

masini si a cazut. Fiul cel mare Ceovernache Georgica a fost inspector

in cadrul Regionalei CFR Deva, cel de-al treilea fiu Ceovernache Adrian

l-a urmat in meserie pe tatal lui ca doctor veterinar prestand servicii pe

aria comunelor: Dumbrava, Valea lui Marcu, Bacles, Breznita de Motru,

Acesta s-a casatorit cu Ceovernache Mia de la Deleni sa-u stabilit in

Drobeta Turnu Severin fata in fata cu spitalul din gradin aproape de

Teatrul National.

Ceovernache Mircea cel de-al cincilea copil este mentionat in

revista de cultura a medicilor veterinari.

43

44

45

46

BUTA FLORIN SI IONASCU CONSTANTIN

Mergand pe la Timisoara am facut aceasta poza la cooperativa

Dunarea unde lucra ca tehnician Buta Florin acesta a absolvit facultatea

de sub ingineri unde a cunoscuto pe Eva cu care s-a casatorit au avut

impreuna 2 copi un baiat si o fata, acestia nu s-au inteles si in cele din

urma au divortat.

Buta Florin fiind inginer in ramura de aparate de uz casnic,

electronica cunoscut in cateva judete cum ar fi:Caras-Severin, Timis

inclusiv Arad, a cunoscut o fata din Orsova cu care s-a recasatorit si cu

care a mai avut inca 2 copii tot un baiat si o fata.

47

Ionascu M.Ion fotografia a fost facuta in bilciul Baclesi(balciul al

mare) care se organizeaza pe 1 Octombrie in aceasta fotografie este

impreuna cu fata lui Vasile Chircu care se numea Catalina Chircu din

satul Galineasa care mai tarziu se casatoreste cu Bibu Eugen din satul

Baltati de Mijloc nepotul lui Mitrica Dumitru Bibu care este frate cu Ion

Bibu din acest sat vara cu Veronica Ionascu

Fiul lui Nita Bibu din Baltati de Mijloc, Bibi Dumitru a absolvit

scoala de jandarmi de la Viccea mai apoi se casatoreste cu fiica lui Danila

Ciovarnache, Elena Ciovarnache.

48

Ionascu I.Constantin cu Muresan Ion muncitori la fabrica cu

caracter militar la Mija judetul Prahova detasat la Oradea de la

transmisiuni.

Fica lui Danila Ciovarnache aceasta avea mult pamant si o

carciuma pe acele timpuri pe la 1904.

Ionascu Marin fost sergent in Albania in primul razboi mondial,

decorat de rege.A fost primar pe timpul celui de-al doilea razboi mondial

a mai fost si presedintele Banci de credit pr raza comunei Baltati de Jos

Judetul Mehedinti plasa Bicles.

49

Ionescu I. Veronica fiica lui Bibu Dumitru(Mitrica) casatorita cu

Ionascu M.Ion din Comuna Dumbrava judetul Mehedinti.

Veronica era al doilea copil al familiei s-a nascut la 7 luni mica la

nastere nu plangea spunea vara ei Ana sotia preotului Buga Gheorghe a

crescut-o aa Constanta mama ei intr-o maneca de cojoc, dar cand a ajuns

la 9 luni plangea si cerea tt. Constanta le spunea la toti ca toti cei ce au

copii sa aiba grija de ei, pana si Boboc Conela a venit la ea si a intrebat-o

de soarta Veronicai ca avea si ea un baiat la fel care a crescut si a ajuns

om de baza a lucrat la Capitania portului la Drobeta Turnu Severin ofiter

pe salupa capitaniei. Veronica fiind mai plapanda si slaba semana cu tatal

ei Mitrica s-au hotarat sa o dea sa invete si ea croitoria sa isi poata castiga

o paine mai usorau dat-o la Strehaia la scoala impreuna cu verisoara ei

fata lui Sterie Ciovarnache fratele mamei lui Veronica, a stat la croitorie

la fratele lui aa Constant. Ciovarnache Danila fratele lui Milos

Ciovarnache au invatat croitoria dar lucrau mult manual, un costum lucrat

manual bagat la piua din nasar sau par de cal statea in picioare asa cum

sta pe om nu era ca acum. Veronica s-a casatorit cu Ionascu tatal meu nu

a mai lucrat croitorie deoarece acesta avea mult pamant si trebuia muncit,

era o rusine daca nu munceai pamantu toata lumea din sat radea de tine

iar cei ce aveau pamant erau considerati oameni bogati. Parul Veronicai avea

parul blond si ondulat dar aceasta a albit devereme la 30 de ani eu o mostenesc

50

pe mama mea la par il am ondulat ca si ea, vanturi si ploi mi-au batut parul si

am suportat, Dumnezeu ma ajutat pe toate le-am indurat si la bine si la rau a

fost in ajutoru meu.

Ionascu Ion a facut acela 5 clase primare cu preotul satului Popescu

Dumitru fiind invatator la scoala si preot la biserica din satul Baltati de Jos pe

atunci actuala Dumbrava.

Tatal meu Ionascu a fost om cu credinta de Dumnezeu in timpul vieti

sale pana in ceasul morti nu i-a placut politica nici lui si nici mamei mele

Veronica au avut pamant,vite si pasari de tot felul in gospodarie lor mostenita

de la parinti lor Marin si Marin Ionascu lor nu le-a placut cearta nici barfa si

invidia chiar daca ai pamant si nu il muncesti esti un om fara credinta in

Dumnezeu. Inainte de anul 1944 multa lume nu avea pamant aveau copii multi

si erau nevoiti sa munceasca la boieri, iar acesta le dadea din productie 1 din 3

sau 5 din 2, cine muncea avea detoate pentru un trai bun.

Dupa revolutie uni sa-u facut boieri peste noapte cu pamant si sucventi

de la stat au trait bine si pe timpul C.A.P-ului, asta este noi suntem jos

Dumnezeu este sus si ne vede pe toti ceea ce facem.

Bine fii cuvantat, in sfinti tai,

Te adoram si te slavim si noi in cor cu ei,

Si voua, sfintilor smerire tuturor,

Fericiti de-acum, mereu, veti domni cu Dumnezeu,

Primeste si asculta rugaciunea noastra,

Binecuvanteaza, Dumnezeu al nostru dar ca esti stiitor a rele si bune pe pamant

Dumnezeul Tuturor,

Vetuitoare de pe acest pamant si cer al doilea pastorit.

51

RUGCIUNE CTRE SFNTUL IOAN

BOTEZTORUL

Sfinte Ioan Botezatorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu inca

inainte de nastere sa-i pregatesti pe oameni pentru venirea Fiului sau, iar

multimile atrase de faima sfinteniei tale si de puterea Spiritului Sfant,

asemanator cu al profetului Ilie, primeau botezul pocaintei in semn de

convertire la Dumnezeu.

Tatal ceresc ti-a destainuit pe Fiul sau Om-Dumnezeu cand a voit

sa fie botezat de tine si tu l-ai facut cunoscut ucenicilor tai zicand 'Iata

Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii.'

Aceasta chemare atat de mare pe care insusi Mantuitorul nostru a

recunoscut-o, cand a spus ca nu s-a nascut un om mai mare decat tine, nu

te-a facut mandru, ci ti-a inspirat cea mai adanca smerenie, pe care ai

exprimat-o cu aceste cuvinte: 'Nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua

incaltamintei.' Si 'El trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez!'

Tu ai voit sa-ti jertfesti viata pentru a apara sfintenia casatoriei,

infruntandu-l pe regele Irod, care traia nelegitim cu sotia fratelui sau.

Te rugam mijloceste-ne de la Dumnezeu o sincera convertire si o

iubire puternica fata de El, ca sa-l urmam tot timpul vietii noastre, iar la

sfarsit sa-l preamarim pentru toata vesnicia. Amin.

52

Primarii pe raza Comunei

Dumbrava

1.Ionacu Marin-rniti

2.Barbu Sandei 3.Coplescu Stefan 4.Colintoi Constantin 5.Remon

Constantin 6.Popescu Ion 7.Mitulescu Alexandru 8.Cioc D.Dumitru

9.Boboc Haralambie 10.Boboc Constantin 11.Valcoi Alexandru 12.Radoi

Cornel 13.Nicolicea Ion 14.Stochita Gheorghe 15.Nitulescu Vasile

16.Potruica Victor 17.Matei Sabin 18.Iacob Stefan 19.Udrea Gheorghe

20.Vatau Stefan 21.Coaca Mircea si Cioana Marian primarul actual.

Ionascu Marin a fost dat la scoala de grefieri la Judecatoria II

Bicles unde l-a cunoscut pe judecatoru Petrescu de la Tamna cu care a

facut si armata a avut si cateva procese judecate de judecatorul Petrescu

cu Vatau Rodica castigate de Ionascu Marin cand se intalnea spunea tatal

meu Ion sa ii spuna Petrescu Marine tu nu mai vi pe la poarta mea, iar

bunicul ii spunea nu am bani de cheltuit lucrurile se rezolva de la sine.

Ionescu Marin a fost presedintele banci de credit de pe atunci toata

perioada cat a fost Cooperativa de Credit, Caplescu Ion contabil si

Caplescu Dumitru casier pe Baltati de Jos si de Sus care a avut localul lor

construit pe acea perioada la Dumbrava de Sus se mai gaseste locul si

acum, carnetele de depunator erau mult mai mari ca cele din prezent

dublu si ca file si ca dimensiuni.Bani la Cooperativa de Credit a avut si

fiul lui Marin Ionascu pe nume Ionascu Constantin care locuia in

Bucuresti in timpul acela.

53

ALIMENTAREA CU AP A

COMUNEI

DUMBRAVA DE JOS

Dupa perioada de colectivizare pe la anul 1962 C.A.P Dumbrava

se confrunta cu o problema, grea lipsa apei pentru animalele din

gospodariile oamenilor sau folosit sa aduca o sonda de-a Scanteiei

organul comitetului central prin domnul Inginer Nita Gheorghe fost

presedinte C.A.P acesta fiind din Bucuresti unde a lucrat si in Ministerul

Agriculturi. A adus o sonda a forat la 200 m adancime si a dat de apa s-au

alocat bani sa faca alimentarea cu apa din satul Golineasa, s-a facut un

bazin de captare cu 2 bazine de captare in dealul Higiu unde era sediul

C.A.P, s-au bagat conducte, s-au instalat pompe de impingerea apei in

cele 2 bazine avand apa suficienta pentru tot C.A.P-ul Dumbrava.

In acea perioada s-a hotarat in consiliul oamenilor munci sa se

extinda apa in comuna Dumbrava de Jos prin domnul Primar Potruica

Victor,sa-u facut sapaturi, sa-u montat tevi de alimentare au fost montate

10 (cismnele) pompe de apa in satul Dumbrava de Jos, dupa o perioada

scurta majoritatea oamenilor s-au racordat la apa potabila.

In anul 1990 sa hotarat ca apa sa se aduca din Valea Mare fantana

mare pe care sta scrisCu voia lui Dumnezeu si buna vointa a mea si

pentru pomenire am construit acest izvor pentru amintirea mea si a celor

scrisi mai jos cu toate cheltuielile mele in anul 1938.Eu donatorul

Gheorghe Cioc din orasul Bucuresti cu a mea buna voie tin a aminti in

acest izvor si pe cumnata mea Sultana Ion Cioc cu sora sa Maria N.

54

Predescu si decedati lor Ion C. Cioc+Nae Predescu si Dumitru C, Cioc

cat si tatalui meu Constantin Cioc cu sotia sa Uta C. Cioc si sora mea

Maria Cioc .Spre amintir s-a cheltuit de mine suma de 70.000lei pentru

constructia acestui izvor.Construit de mine Ion C. Pirvu maistru..Tot

acest donator a mai construit si o fantana in partea de est in Creasta

Higiului tot un asemenea izvor pentru pomenire pentru aducerea apei din

Valea Mare a contribuit primarul comunei de pe atunci Vatau Stefan care

a contribuit cu bani plus munca pentru alimentarea comunei in intregime

a localitati si racordarea tuturor gospodariilor dupa cum sunt si la ora

actuala. In acest an s-a facut verificare controale de apa prin organizare

de catre primarul Cioana Marian un bun gospodar care a facut multe

pentru comuna.

Prin anul 1976 ministerul agriculturi si a apelor a gasit de cuviinta

sa realizeze constructia catorva baraje in rand in numar de patru folosite

pentru irigatul culturilor in timp de seceta, cel de la Scornesti si

Dumbrava de Sus au fost construite in ani 1976-1977 de catre Oficiu de

inbunatatiri funciare Dr.Tr.Severin, construit in albia celor dealuri

Dumbrava de Sus si Comuna Bicles apa a fost captata pe o lungime de 3

km obtinuta din precipitatiile cazute pe coastele satului Gura Rocseni

pana la inclinatia de la satul Plopi. In albia raului s-a construit un rau cu

albia de circa 10 m, legatura intre cele doua sate era facuta printr-un drum

asfaltat cu bani unu satean plecat in America.

Acest dig este prevazut cu 2 guri de evacuare a apei in caz de

inundarea soselei, barajul a fost facut din dale de ciment la partea dinspre

drum acesta a fost dotat cu doua robinete unul in coasta Dumbravei de

Sus si celalalt in apropierea soselei ce leaga comuna de satul Dumbrava

55

de Jos si soseaua Dumbravitei pana la releul de la Balota. Cele doua

bazine au fost dalate cu placi de ciment dotate cu pompe pentru a iriga

comuna Dumbrava de Jos pana la Rocseni. In anul 1978 s-a introdus in

aceasta frumoasa lucrare zis baraj de catre C.A.P Bicles mai multe speci

de pesti se pescuia din saptamana in saptamana, o saptamana pescuiau

localnici din Dumbrava de Jos si o saptamana cei din Bicles. Instalatia a

fost intretinuta pe toata perioada C.A.P-ului pana dupa revolutie , la ora

actuala toata instalatia este deteriorata, lacul de acumulare inca mai

rezista si la ora actuala si este in intrtinerea primariile comulelor

Dumbrava si Bicles.

In comuna Dumbrava de Jos avem un camin cultural construit in

anul 1970 de catre Ing.Cioc Constantin fiu al satului Dumbrava de Jos

stabilit in Craiova, constructia era compusa din, o camera pentru aparatele

de proiectie, biblioteca, sala de vizionare, sala pentru dansuri, o sala de

sedinte, iar in partea de sud era amplasata o sala mai mare pentru a

prezenta formatiile de muzica, spectacole prevazute cu mobilier avand ca

director pe Mazilu Stefan operator Caplescu Spiru bibliotecara fiind

Caplescu Aneta, o lunga perioada de timp caminul cultural a functionat ca

sala de sedinte. Dupa revolutia din 1989 mai precis in anul 1990 caminul

a fost renovat de catre primarul Vatau Stefan si a fost schimbata

conducerea director devenind Bocanel Stefan, bibliotecar Gabi Ortopan.

In 2005 primarul Coaca Mircea a renovat acoperisul si a modernizat cu

aparatura de generatie noua pentru discoteci si baruri.

56

UN SCURT ISTORIC AL SATULUI

BALTI DE JOS

Se afla situat pe veche mosie a boierului Barbu Stirbei si Printul

George Valentin Bibescu care a avut-o ca sotie pe Mrtha care a facut

studii superioare si apoi a plecat in Franta unde a devenit scriitoare.

Martha avea flori din Anglia in locuinta sa, care se gasesc la gradina

botanica din Bucuresti, s-a stint in Franta tara de adoptie pe mormant i-a

fost scris Martha Bibescu de origine romana scriitoare. Au mai fost si

alti boieri, boierul Mavrodin de unde i-a si ramas numele satului

Mavroaia unde se zice ca a avut palatul lui Mavrodin , Popa Radu

Camenita care a vandut mosia a avut pamant mult, moara, casa la Drobeta

Turnu Severin pe Calofirescu Nr:119 si restaurantu Expres s-a casatorit a

avut 2 fete una dintre ele s-a casatorit cu maistru Gigi Costescu

constructor naval de pe acea vreme sectorul 3 Schela, iar cealalta fata s-a

casatorit cu Nicolae C Moldovan a lucrat la sectorul 2 reparati

locomotive, a facut armata, s-a calificat la locul de munca ocupand

functia de inspector principal ajutorul domnului director. Preotul de la

Padina care a vandut pamantul lui Totoneata care a vandut mosia si s-a

retras in Bania Craiovei, mosia a fost vanduta lui Costica Constantin

Popescu care acesta a avut in Baltati de Mijloc o ferma de vite de peste

1000 de capete, pamant 15 h, cand s-a facut nationalizarea pamantu a fost

impartit la tarani vitele au fost duse la Bucuresti, hainele s-au vandut la

magazine de stat cum era pe atunci. Sotia lui Constantin Popescu a fost

deportata in Baragan de unde nu s-a mai intors inapoi, iar Constantin

57

Popescu isi doarme somnul de veci in cimitirul din satul Baltati de

Mijloc. Costica Popescu a avut 2 baieti si 3 fete baiatul cel mare Eugen

Popescu ofiter de cariera, una din fete s-a casatorit cu Trailescu cel mai

mare negustor de pe acele timpuri si la ora actuala i se mai pastreaza

numele magazinului lui Trailesti de pe Strada Mare.

Ce-a dea doua fata Jeni a fost casatorita cu Taloiescu fost ofiter la

Regiunea de Jandarmi Dr.Tr.Severin, iar ce-a dea treia fata s-a casatorit

cu doctorul Burdulea. Fiul cel mic Ionel Popescu ramanand in sat a fost

primar acolo s-a casatorit cu fosta sotie a lui Cheler un neamt din Bicles

care avea moara, fabrica de ulei si gater de taiat lemne unde a si suferit un

accident care i-a curmat viata, fosta sotie a acestuia era din Gropane

Jud:Dolj unde avea 800 de pogoane de pamant, legea de pe atunci nu i-a

lasat sa stea in casa parinteasca si au facut casa in dealul Baltatului pe

linia principala.

Nita Bibu a fost un om sarac iarna mergea la cumnatul lui cocea

boabe de porumb pe plita sa aiba de manacat cumnatul lui i-a zis mai

Nita mi-ai mancat toti porumbi copti pe plita acesta auzind aceste vorbe

a pus porumbi cap la cap si cotor la cotor si a plecat la Bucuresti a lucrat

cativa ani buni vindea parfumuri si gaz la cucoane ba le aducea si acasa

apa s-a intors in sat cu ceva bani a mai cumparat ceva pamant si o turma

de oi in jur de 100 de capete, 10 capre si o vaca care pe parcurs le-a

inmultit ajungand cioban de frunte si tot odata om bogat in sat se

casatoreste dar nu ia o fata din sat, ia o moldoveanca care da nastere la 3

copi 2 baieti si o fata le face case la cei 2 baieti casa de piatra cu 2

camere, ogeac si beci fiind la fel pentru cei doi baieti, mai cumpara si un

al treilea loc de casa, pe copilul cel mare Jean Bibu il da la scoala in sat

58

apoi la scoala de comert la Dr.Tr.Severin dupa un timp vine in Plasa

Bicles ca agent fiscal (perceptor)se casatoreeste si are 3 baieti si o fata.

Fata lui Nita Bibu se casatoreste cu Cretescu Gheorghe din sat

avea pravalie si pamant era socotit om bogat in sat din casatoria cu

Cretescu rezulta o fata, fata lui Nita Bibu la scurt timp se imbolnaveste in

timp ce ducea mancare la oameni la camp a fost prinsa de o ploaie

puternica a racit dupa care a murit.Cretescu Gheorghe se recasatoreste cu

o alta femeie sa poata creste fata din prima casatorie aceasta creste si mai

apoi se casatoreste cu un baiat din Baltati de Sus invatator care vine pe

averea fetei si mai tarziu face seminarul de preot la Craiova indeplineste

functia de preot in Parohia Baltati de Mijloc, Bicles si Raureni.

Biserica din Baltati de Sus a fost facuta din lemn a fost ceruta la

stramutarea Insulei Adakale pe Insula Simian pentru a fi construita acolo

ca monument istoric de cult.

Preotul Buga Gheorghe s-a opus pentru mutarea biserici chiar a

refuzat sa primeasc o suma frumoasa de bani. Biserica din Baltati de Jos

este stramutata din Miosa cu tot cu cimitir da mai era si un satulet mic de

oamneni pe mosia boierilor acest sat a fost mutat in partea de Sud a

comunei care exista si azi si se numeste Galineasa locatari de aici erau

slugi pe mosia lui Popescu Constantin pe perioada razboiului le-a fost

inchis drumul cu gard de maracini. Primarul de pe atunci Matin Ionascu

cu ordinul preturi Judecatoria 2 Plasa Bicles Judentul Mehedinti a dispus

distrugerea gardului, dar nimeni nu a indraznit sa ajute la daramarea lui le

era frica de boier cand a vazut astea primarul insasi la daramat cu

prpopriile maine.

59

Biserica din Baltati de Jos a avut cimitiru la intrarea prin mijlocu

comunei in partea de sud la drum exista un salcam mare de sute de ani

acolo este inmormantat Danila Ciovarnache. Biserica a avut si pamant,

suprafata mare la Vulturoaia preotu a facut casa mare in sat cu etaj avand

8 camere. Din casatoria lui Ana Cretescu cu Buga Gheorghe nu au

rezultata copi, a crescut o fata facuta de fata mare, Gheorghe dupa ce a

terminat scoala de seminar , a fost detasata intr-un sat unde la scurt timp

s-a casatorit apoi a dat nastere unei fete cu sotia sa Ana, fata lor facut 7

clase in satu Baltati de Jos apoi liceul la Dr.Tr.Severin si o scoala tehnica

de laboranta de constructi s-a casatorit cu Constandinis din Dr.Tr.Severin

tehnician de constructii unde au lucrat amandoi la hidrocentrala Portile de

Fier I si apoi la Portile de Fier II la si la alte mari lucrari de constructie

din Romania, actual se afla la Rimnicu Vilcea sunt pensionari au o fiica

care este doctorita si este plecata in S.U.A. Din cand in cand mai vin si pe

la Dumbrava pe la casa parinteasca, pe la biserica si cimitir unde isi dorm

somnul de veci parinti lor.

Geta Buga a fost eleva lui Protopopescu Constantin din Strehaia

alti elevi de-ai domnului profesor C.Protopopescu au mai fost si:

Nitulescu Maria, Nitulescu Marcela si multi alti din Dumbrava de Jos

aproximativ 700.

Din cele mai vechi timpuri se stia ca oameni traiau rau nu se

manca carne de porc asa de mult ca si acum, se tineau posturile

sarbatorileo mari cum ar fi: Postul Pastelui, Postul Craciunului,

Adormirea Maici Domnului,postul il tineau si tineri era un prilej bun

pentru sanatate. Pe atunci oameni care erau bolnavi de diabet se zicea ca

sufera de o boala boiereasca.

60

Bunicul meu Ionascu Marin a avut si el diabet pe atunci cand

gligemia era de 0,80g in corp era declarat bolnav de diabet in zilele

noastre procentul s-a marit la 120g este o boala ereditara pe care a

mostenito si unchiul meu fratele tatalui meu Ionascu Constantin din

Bucuresti care a avut glicemia 160 si tatal meu a avut putin glicemia

marita spre norocul meu eu nu la-m mostenit.

In trecut erau oameni straini de carte Ionascu Maria bunica mea nu

stia carte, mama lui Ciolofan la fel nici ea nu stia carte dar lucrau faceau

broderi, covoare si alte tesaturi si cusaturi, lucru de artizanat cu sute de

ani in urma.

In legatura cu tipografiile nu se scriau carti dar se povestea la claci

in familie de toata istoria satului si razboaielor de pe tot globu pamantesc

cele dintai povesti de la potopul lui Noe in concluzie erau carti scrise si

povestiri ce se transmiteau din tata in fiu

Se povesteste ca un om bogat cum ar fi fost Printul Bibescu a avut

mosie in toata tara dar in special in zona olteniei avea logofeti pe mosie ii

boteza din Bibu in Bibanu sau schimba numele cum ar fi Cioponea la

schimbat in Severeanu Constantin, Cocavelea din Baltati de Mijloc la

schimbat in Craiovanu sau Mojicesti si care au fost oameni de valoare in

sat Cioc in Cioculescu datorita perioadei comuniste pentru a avea origini

sanatoase.

Nita Bibu fiul lui Bibu Dumitru a crescut in casa parinteasca din

Baltati de Jos, face armata si cativa ani mai tarziu merge la Raureni la

Ramnicu Valcea si se inscrie la scoala de jandarmi pe care o termina in

anul 1913 lucreaza o perioada scurta ca jandarm in orasul Ramnicu

61

Valcea apoi vine acasa si se casatoreste cu fiica negustorului Danila

Ciovarnache fiind orfana de ambi parinti.

Tatal acesteia Danila Ciovarnache a avut mult pamant, pravalie cu

15 camere, Sambata seara obisnuiau sa cante acolo lautari avea in

pravalie tot felul de materiale lemnoase si alimente, el mai avea 2 frati

unul dintre ei statea in acelasi sat si celalalt avea si el carciuma in

Craiova.

Danila Ciovarnache era cumnat cu Costel Matasescu de la Valea

lui Marcu care de profesie era invatator, prima masina de pe raza

comunei Plopi a fost a lui mai avea 2 unchi in Valea Marcu erau cei mai

bogati oameni din zona aveau pamant si in Bicles, Radu care a fost

judecator la Curtea Martiala Craiova si Patru Matasescu care nu a fost

casatorit si prin urmare nu a avut nici copi.

Danila Ciovarnache a avut 4 baieti si o fata, baiatul cel mare

Georgica Civarnache casatorit la Smadovicioara de Sacu Judetul Dolj a

avut o singura fata Claudia care a luat si ea pamant la Valea Marcu dupa

revolutie ceilalti 2 frati Sterie si Marin Ciovarnache au fost gemeni mama

lor a murit la 3 zile dupa nasterea lor ei fiind alaptati de o femeie din

Higiu Antonia, ambi s-au casatorit au avut copi si nepoti acestia aveau

obiceiuri neobisnuite erau un fel de circari mergeau pe cal in picioare, se

urcau cu bicicleta pe casa si mergeau pe burlane.

Danila Ciovarnache se casatoreste cu Lucretia Danciulescu din

Giuria face 1 baiat cei doi nu au fost casatoriti legal la starea civila,

Danila moare, iar Lucretia pleaca impreuna cu copilul sau pe care il

chema Danciulescu Ion la parinti ei. Cei doi baieti ai lui Danila Sterie si

62

Marin raman in casa parinteasca avandul ca epitrop pe unchiul lor

Civarnache Ion .

Atunci Bibu Dumitru pleaca de la Jandarmeria Ramnicu Valcea si

se casatoreste cu fiica lui Danila Ciovarnache Elena careia i se mai zicea

si Constanta avea o mosie pamant foarte mult in Baltati cat si in Valea

Marcu care si la ora actuala este impartit intra mostenitori sai: Buta,

Vatau si Ionascu Constantin.

Bibu Elena a dat nastere la 9 copi dar nu ia-u trait toti a dat si pe

gean si de pomana copii acesta este un vechi obicei prin care copii

nenascuti se protejeaza pana la urma au trait 4 fete si un baiat, fata cea

mare s-a casatorit cu Vatau Vasile din Baltati si a dat nastere la 3 baieti si

o fata.

Fata lui Bibu Veronica se casatoreste cu Ionascu Ion din

Dumbrava avand un singur baiat, cea de-a treia fata se casatoreste cu

Tiroi Haralambie din satul Golineasa avand un baiat si o fata.

Maria Bibu se casatoreste cu Buta Stefan la Timisoara a locuit si in

Dumbrava au avut impreuna 2 baieti Buta Petrica care a lucrat la Politia

Timis ocupand mai multe functi printre care a fost si secretarul

Comandantului inspector principal si cel de-al doilea tehnician la

cooperativa Dunarea din Timisoara.

Fiu lui Bibu Dumitru Bibu Ion zis Jan acesta a lucrat in agricultura

alaturi de parinti si frati sai pana la absolvirea celor 4 clase avandul ca

invatator pe Sabin Vatau un invatator foarte bun cei care au facut scoala

cu el toti au devenit oameni de valoare in viata: Cioponea, Bulanescu

Sabin si alti.

63

Bibu Jan a plecat la comert in Dr.Tr.Severin a stat in gazda la

Cintaretu pe langa Piata Mircea dar nu i-a placut si a plecat la scoala de

constructi la Timisoara pe care a terminat-o si a fost numit arhitect.

Bibu Jan incepe cariera lui de meserias prima lui lucrare a fost la

fabrica de spirt de la Baltane Comuna Greci Judetul Mehedinti cu un

inginer batran dupa ce termina acolo ramane in Oltenia, face la Strehaia

casa de cultura, uzina electrica, si cateva constructii mici in piata din

Strhaia apoi lucreaza in Orasul Vinju Mare la sectia de drumuri si poduri

amenajeaza acolo un depozit de vinuri cu domnul Stranghinaru seful de la

Vin Alcool dupa ce termina pleaca si face mici modificari la J.F. Closani

cu inginerul Tica Draghicescu .

64

Pleaca in cadrul santierului de amenajari piscicole Bucuresti

lucrator de gradul 0 in tara la Bicaz, Paunesti, Piatra Neamt si altele fiind

la Paunesti gaseste la Combinatul de industrializarea lemnului in Dr.Tr.

Severin vrea sa plece de la Ministerul Constructiilor in colaborare cu

Ministerul Industriei alimentare la Ministerul Forestier, nu i se aproba

transferul din 08.01.1965 prin telegrama este obligat sa predea lucrarea la

Paunesti ramane in cadrul aceluiasi minister unde este act doveditor

telegrama.

Este numit sef la Sanlienu de la Izvoare Judetul Mehedinti

construieste o crama de vin cu 9 badane de iment, dupa aceia are cateva

lucrari in Dr.Tr.Severin fabrica de paine Aurora ce de la iesire din oras si

cea de langa hala mare din centrul orasului, pleaca la Craiova tot in cadrul

65

aceluias minister face o fabrica de paine se muta cu lucrarea la Bucuresti

in legatura cu arhitectul Tudosie care este si directoe si diriginte de

santier construiesc o sera de legume si zarzavaturi proiect care vine direct

din Olanda pe o suprafata foarte mare la Popesti-Leordeni langa

Bucuresti.

In luna Octombrie mama sa fiind in Dumbrava primeste o

telegrama prin care este anuntata ca fiul ei este grav bolnav la Bucuresti

in spitalul Fundeni in spital aceasta nu a putut sa ajunca in aceea zi

deoarece nu exista mijloc de transport de la Dumbrava la Strehaia a ajuns

acolo abia Luni dar insa era pre tarziu fiul sau Jean era mort. Domnul

Tudosie si Aasanchescu seful de cadre i-au spus mamei sale ca o ajuta cu

tot ce este nevoie dar ea la randul ei sa nu zica de fiul sau Ing.

Constructor Bibu Jan ca este mort, in amintirea si memoria celui disparut,

santierul cu conducerea de la Popesti-Leordeni s-au deplasat cu 2 masini

1 camion mare unde se afla sicriul cu corpul defunctului si lucrurile pe

care acesta le-a avut in apartamentul lui din Militari ce era construit pe

Bulevardul Armata Poporului el a luat legatura cu constructoru si i-a

propus acestuia sa il lase sa isi proiecteze singur apartamentul ceea ce a si

facut avea 2 balcoane, 2 bucatari si multe alte imbunatatiri.

A stat mort 9 zile de la Bucuresti a venit un microbuz cu toti

oameni ce au lucrat cu acesta pe santier au mai venit si colegi lui de la

organizare, casieri si multi alti. I s-a facut cavou cu materialele

santierului, la inmormantare in memoria celui disparut s-a tinut o slujba

la care au participat 3 preoti in special de preotul Buga Gheorghe care era

si unchiul defunctului, colegi de saintier ai acestuia arhitectul Tudosie si

Asanchescu spuneau ca Bibu nu este mort este si va fi printre noi in veci

66

si ca nu il vor uita in veci deoarece a fost om bun si capabil din toate

punctele de vedere in anul morti sale avea doar 39 de ani nu a fost

casatorit, mormantul sau este in Comuna Dumbrava de Mijloc.

67

Fiul lui Marin Ionascu M, Ion nascut in satul Baltati de Jos in

anul 1914 locuieste cu parinti, munceste in agricultura, absolva 4 clase

in Comuna Baltati cu preitul Popescu Dumitru venit de la Rece Judetul

Mehedinti casatorit cu fiica lui Iancu Gaspar din satul Higiu gacand casa

in Baltati de Jos fiind invatator la clasele 1-4 care s-a implicat si in

politica acelor timpuri.

Ionascu Ion zis si Nicu la vremea de catanie este incorporat la

Dr.Tr.Severin UM 37 Artilerie avandul comandant de pluton pe fiul

Generarului Averescu, nu a avut copi si a infiat de la fratele lui pe

Gneblab care l-a vazut ca este bun la trimis la scoala militara, plutonul

lui Gneblat era primul pe baterie dar el fiind baiat punea bani din solda

sa si nu facea toata ziua instructie ca ceilalti soldati,la Jupalnic in

poligonul de manej cu cai la antrnament un cal si-a rupt picioarele

atunci el a dat dispozitie sa fie sacrificat cum s-a si intamplat iar carnea

a fost impartita intre soldati si gatita Gneblat s-a oferit sa cumpere

painea din bani lui povestea tatal meu Ion Nicu.

Tatal meu a fost lasat la vatra dar la scurt timp a inceput razboiul

a fost din nou concentrat ajungand din nou sub comanda lui Gneblat cu

care a plecat pe front in Rusia, cu 2 cai sacu de merinde si armamentu

din dotarea unui soldat echipat de lupta, au stat 2 saptamani in unitatile

de la Arad a mai fost si la manastirea Ranca care era anplasata sub un

deal, tata spunea ca pe acolo erau visini din care manca. La Paunisi sau

dat lupte despre care sa vorbit la Radio Craiova crainica fiind doamna

Crenguta Diaconu aceasta la mentionat si pe tatl meu care a participat la

acele lupte.

68

In una din zile in jurul orelor 12 Generalul Antonescu se odihnea

la umbra unui nuc, a dat ordinOstasi treceti Prutul un moment ce

desparte doua tragedi pierderea Basarabiei si a Bucovinei de Nord.

In timpul unui mars fortat un cal din plutonu lui Ionascu cade si

isi prinde un picior sub el un ostas ramas in urma la ajutat sa ridice calul

observand ca si-a fracturat piciorul l-au abandonat intr-un lan fiindui

mila sa il impuste asa cum le cerea regulamentul.

Cu tunurile se trage numai la comanda lui Gneblat recunoscut de

generali de corpuri de armata cunoscut prin vocea unchiului sau

Maresalul Averescu la un an de zile de activitate este ranit se intoarece

in Romania si este inlocuit de un alt capitan Mason si acesta era bun era

apreciat de soldati si de forurile superioare ale armatei dat totusi nu era

asa bun ca si Gneblat. Frontul avanseaza pana la Marea Rosie

Stramptoarea Kerci aproape de Munti Urali.

Venind iarna acestia raman fara mancare pentru cai si le dau sa

manance lemne trec cu greu de iarna dar nici primavara nu le merge

foarte bine toti cai mor, trec sub comanda nemtilor care ii ajuta si ii

trimit in tara cu vasul de razboi Ardeal acesta avand 3 etaje unul cu

munitie, unul cu carbune si cel de-al treilea cu soldati, vasul a fost in

pericol de explozie avand plantate sub el mine navale dar cu ajutorul

soldatilor genisti au fost dezamorsate, ajuns in portul Constanta timp de

2 saptamani s-a descarcat carbunele dupa care si-a luat drumul inapoi

catre front dar la scurt timp a fost scufundat.

In anul 1947 Ionascu Ion(17 Iulie 1914-3 Octombrie 1995) este

eliberat se intoarce acasa si se casatoreste cu fat lui Bibu Dumitru

Veronica fac un copil la data de 29.08.1948 lucreaza in agricultura avea

69

o suprafata de pamant pare si padure. In anul 1962 cand incepe

colectivizarea pe tara fiind cam bolnav lucreaza in C.A.P atat el cat si

sotia sa Veronica nascuta la data de 28 August 1929 (decedata la data de

27 Aprilie 1998) este pensionat cu pensie de veteran de razboi si C.A.P.

O lacrima pe mormant din partea mea Costel Dumnezeu sa ii

odihneasca in pace si mila lui

Aceasta fotografie este facuta in al doilea razboi mondial unde

este si Ionascu M.Ion cu echipa sa plutonul de executie misiuni militare,

topografie si echipa de telefonisti ce sigura legatura cu organele

superioare ale armatei, agentu de legatura de la Unitatea 37 Artilerie Tr.

Severin.

In satul Higiu se afla mormintele parintilor mei Ionascu Ion si

Veronica. Despre biserica din sat va pot spune ca a fost din lemn unde a

70

slujit ca preot Popa Cioc, oameni din sat ii spuneau Popa Milica,

cimitirul se afla la noed de sat in Coasta Genesei.

Cimitirul a fost stramutat in sat pe ambele parti stanga si dreapta

unde se afla biserica nou construita in anul 1980. Popa Mitica a avut un

baiat caruia lumea ii zice Nicu popi care a avut si casa in satul Higiu

care a fost cumparata mai tarziu de catre Nitulescu Alexandru unul

dintre baieti sai a murit la Bucuresti.Nicu Popi a avut necazuri pe

timpuri a lucrat ca inginer la Dr.Tr. Severin a avut 2 copi academicieni

care au preferat sa isi schimbe numele din Cioc in Cioculescu datorita

perioadei interbelice in anul 1948 perioada de dupa razboi.

In satul Higiu mai sunt oameni de valoare cum ar fi Chima Stefan

care a fost o perioada seful ocolului silvic Strehaia dupa care a plecat ca

si director la J.R.T.R Craiova in partea de nord-vest in diagonala spre

comuna Breznita de Motru se afla satul Ursoaia unde cei mai bogati

oameni ai satului au fost: Doctor Ciovarnache Constantin si Nitulescu

Ion care era casatorit cu o fata din Cerneti de langa Dr.Tr. Severin din

neamul Ghifnestilor si Slatinestilor care aveau pamant si casa mare cu

etaj pe acele timpuri au avut impreuna un baiat si 3 fete.

Biserica din satul Higiu a fost construita cu bani donati de sateni

dar unul dintre ei a donat o suma mai mare decat ceilalti acesta fiind

Coplescu Valentin care impreuna cu Coplescu Constantin au si

participat la construirea acesteia, la fundatie la acoperis mai putin la

pictura pentru ca nu le era cunoscuta aceasta arta.

71

Pisane

CU VEREA TATALUI, CU AJUTORUL FIULUI

SI CU SAURISIREA SFANTULUI DUH.

ZIDITU-SA DIN TEMELI ACEASTA

SFANTA BISERICA CU HRAMUL SFINTILOR APOSTOLI

PETRU SI PAVEL DIN PAROHIA

DUMBRAVA DE JOS JUDETUL

MEHEDINTI, INTRE ANI 1978-1982 CU

SPRIJINUL DAT DE CONSILIU PAROHIAL

SI DE CATRE CREDINCIOSI, SA SFINTEASCA ACASTA

BISERICA IN ZIUA CATRE

DELEGATU AL I.P.S NESTOR ARHIEPISCOL AL

CRAIOVEI SI MITROPOLIT AL OLTENIEI TIND

APOTOEREU AL PROTOERIEI STREHAIA P.C.

PREOT IOAN N TOBA

TOATE LUCRARILE ACESTEI SFINTE BISERICI AU

FOST CONDUSE DE P.C. PREOT PAROH

RODION V. IST VATAU

BINECUVANTAREA DOMNULUI PESTE TOTI

CEI CARE AU CONTRIBUIT LA ZIDIRE SI

INFRUMUSETAREA ACESTUI SFANT LACAS DE

INCHINACIUNE AMIN.

20 AUGUST 1982 PICTOR ZUGRAV GOGON ION ,

SAIU VALEA PERILOR COMUNA

CATUNELE JUDET GORJ

72

In amintierea sau pentru pomenirea oaminilor si a lui bunul

Dumnezeu am donat biserici din satul Higiu un policandru in valoare de

15 milioane pe care este inscriptionat pe o placa de arama urmatoarele

cuvinte: Donat acest policandru de familia Ionascu Ion, Veronica ,

Constantin din comuna Dumbrava judetul Mehedinti la data de 02 Martie

2012 .Am mai donat un policandru si la biserica Maioreasa din Dr.Tr.

Severin in valoare de 10 milioane prin prezenta Domnului Aurel

Gheorgescu Preot Paroh.Parohia Adormirea Maicii Domnului.

Ionascu I Constantin fiu al lui Ionascu M Ion nascut la data de

28.08.1948 in comuna Baltati de Jos Plasa Bicles judetu Mehedinti

copeilaria sia petrecuto in satul natal in anul 1956 merge la scoala din

Baltati avindul ca invatator pe Emanoil Vatau din Baltati de Jos pe

parcursul claselor 1-4 avindui colegi pe urmatorii Nitulescu Stefan (din

satul Tata care locuieste la Timisoara are doua facultati la baza profesor si

facultatea de Drept ambele apsolvite la Timisoara), Deaconu

Marin,Rosculescu Stefan,Gaspar Florica,Gaspar Elena,Boboc

Vironica,Badaluta Varvara,Vatau Vasile,Buta Doru,Buta

Cuta,MaziluMaria,Chincu Gheorgitadin satul Golineasa,in anul 1959

fiind un numar mare de elevii in comuna se infinteaza gimnaziu unde

vine invatator de la Albulesti acolo erau mai multi profesori la gimnaziu

si clasele primare si au fost transferati la noi in comuna.

Se mareste si numarul de elevi veniti in clasa a 5-a veniti din satele

Usuroaia,Drumbrava de Mijloc si Dumbrava de Sus asa ca prin urmare

neau mai venit colegi noi: Iordache Marin,Nitulescu Nicolaie,Nitulescu

Elenasi Vladut Ion din satul Higiu iar din Dumbrava de Mijloc Polecu

73

Milica,Badaluta Vica si Bulanescu Ion, iar din satul Dumbrava de Sus au

venit :Radoi Angela,Stoichita Florentina,Sandulescu Elena si Udrescu

Ioana in anul 1962 cind sa facut colectivizarea pe tara am terminat 7

clase.Ca profesor in clasele primare 5-7 am avut pe:Domnul Vatau

Stefan,Vatau Emanoil,Florescu Constantin,Florescu Ana,Iordache Petre,

Ioedache Aurelia, Vatau Minodora,Manea Ghiorghe cre a stat doar

primul an in cel deal doilea an a plecat muncitor si dupa aceia sa dus

profesor la Strehaia de matematica si la Greci,Simcilescu Tinca

profesoara de romina care si dumneaei a plecat la Turnul Mahurele

casatorinduse cu Vatau Petrica inginer mecanic.Am mers la Bucuresti am

vrut sa dau examel la o scoala din Militari unde se tineau examene din

toata tara.Se dadeau examene pentru contabilitate,tehnicieni,medici

veterinari unde erau 800 de persoane pe 40 de locuri, si multe alte

specialitati.Am mai stat in bucuresti citva ani dar nu am lucrat nicaeri

pentru ca inca nu inplimise 18 ani si nici nu a putut unchiul meu sami

faca buletin de Bucuresti fiind ca depasisem virsta de 11 ani, iar

Bucurestiul era oras inchis.Eu mergeam la casa Politehnici Romino-

Sovietica A.R.L.S din strada Batistei aici erau diferite filme documentare

,conferinte,sipozioane stincifice etc.Am cunoscut diferiti oameni cu

munci de raspundere,unchiul meu se intilnea cu corespondenti ai ziarului

Scinteia unde dumnealui lucrain functia de sef de cadre, corespondenti ai

Regiunii Oltenia erau urmatorii Radu Apostol,Deleanu Constantin cel

care a avut redactia ziarului la Targoviste din Razvat atunci cand eu am

lucrat la Mecanica Mifa am trecut pe la dumnealui pe la redactie am avut

ocazia sa il cunosc pe Generalul Tudoveanu fostul sef al Academiei

74

Militare avea varsta de 84 de ani era un om slab si inalt drept ca o

lumanare dumnealui a fost general in al doilea razboi mondial.

Am plecat din bucuresti am venit la Craiova sa dau examen la

Electro-putere dar fiind cam racit imi pocnea o ureche asa ca am picat

viza medicala nu am fost declarat respins.

In Turnu Severin se construia combinatul de industrializare a

lemnului corespondentu de la Radu Apostol si Deleanu Constantin

corespondenti Scantei au vorbit cu directori Botofei Ion care l-a scurt

timp a luat director Iulica Sandor am lucrat cu un topometrist pe nume

Pica Dumitrescu din Bistrita Judetul Mehedinti am luat cote de nivelment

in zona gari de sud punctul de nivelment Marea Neagra pina la partea de

nord din bulevard centrala termica care are o inaltime de 86 de m in

perioada aceea se construia Combinatu de Aluminiu de la Slatina in

comuna Proroci era cea mai buna balastiera, am mers si acolo la domnul

inginer Birnescu sef de santier am batut puntea temeliei, am venit cu

profile si nivelment pina la virf la Piatra Olt unde se inseria garniturile de

tren in circuit ferosiel pe distanta de 10 km puteam sa ramanem in santier

sa fac scoala de tamplarie, dar am trecut la actuala fabrica C.J.L. unde

totusi am facut scoala de tamplarie-mecanica dar nu am stat prea mult

deoarece unchiul meu fratele mamei mele Bibu Ion Jean m-a luat la el pe

santier, am mers la Uzinile Mecanici Dr.Tr. Severin care pe atunci erau

unificate cele 3 sectoare:uzina din port, fabrica de reparati vagoane si

santierul naval din Schela avandul ca director inginerul Mititelu

Constantin care a suferit un accident la cap s-a pensionat si a placat la

Oltenita orasul natal.

75

Am fost calificat ca si lacatus mecanic constructi navale la

metalurgica pe calea Targu-Jiu langa podul Gruiei, terminand scoala am

lucrat o perioada dupa am fost transferati la sectorul 3 uzina de vagoane

20 meseriasi din care eu am plecat militar in 1969 am fost incorporat la

Oradea la Unitatea Militara de Transmisiuni, perioada de instructie a

durat 3 luni dupa care am depus juramantul militar, am mai stat cateva

luni dupa care am fost detasat la I.M.M. cu caracter militar unde am

lucrat ca lacatus dar am mai lucrat si la Cugir Plopeni, si la fabrica de

tancuri nou infintata de la Moreni, ma-m eliberat in anul 1971, apoi ma-m

angajat la uzina de vagoane Dr.Tr. Severin se despartisera cele 3 sectoare

colegi mei care au fost detasati se reintorsesera la sectorul 2 Schela, eu

am ramas in continuare la uzina de vagoane am mai facut 2 cursuri de

calificare de sudor si macaragiu poduri rulante am lucrat si la litrat

vagoane adica stabilirea volumului total fie prin cantarire fie prin calcule

masuratori calota specifica, fie prin cantarirea cu apa cu 2 etaloane de

masura a 2000l unul se incarca celalalt se descarca si un etalon de 500l

facanduse prima incarcare cu un sesifon cu roti care in descarcare la

beneficiar cu o rigla gradata se introducea in vagon si se masura cati litri

de benzina sunt.

Statia a fost inventata de Modora care a terminat studiile in

Uniunea Sovietica o asemenea statie mai era la piatra olt avandui ca sefi

metrologi pe Bulucea Vasile, Brantorila Sterfan si Clement Haralabie.

In anul 1982 parinti mei sa-u imbolnavit si a trebuit sa plec in satul

meu natal Dumbrava ca agent postal cu diferite grade ale agentiei postale

pichet postal pana in anul 2004 cand ma-m pensionat pe caz de boala.

Acum am 64 de ani nu am fost casatorit niciodata ma ocup cu curatarea

76

fantanilsor si a diferitelor izvoare parasite le aduc la viata lor de odinioara

cu bani propri din munca cinstita.

Nume de Ionascu mai sunt in tara care au functi de raspundere

chiar in Craiova si in Piatra Olt.

Eu le urez de bine tuturor!

Noi oameni ne iubim ca neam lasat de Dumnezeu pe

Pamant!

77

Opis

Nr

Crt.

DENUMIREA ACTULUI

Nr. pagini

1 ADRESA PREFECTURA 1

2 ACT DE IDENTITATE 2

3 ACT NASTERE 3

4 ACT DECES 4

5 CERERE 5

6 TITLU DE PROPIETATE 6

7 COPIE R.A 7

8 ANEXA NR 1 8,9,10,11

9 ANEXA NR 2 12 si 13

10 PLAN PARCELAR TARLAUA 32 14

11 MASURATORI TARLAUA 32 15

12 PLAN PALCERAL TARLAUA 32 16,17

13 MASURATORI TARLAUA 93 18,19,20,21,22

14 PLAN PARCELAR TARLAUA 94 23 si 24

15 MASURATORI TARLAUA NR: 94 25

16 PLAN PARCELAR YARLAUA 30 26

17 MASURATORI TARLAUA 30 27,28

18 PLAN PARCELAR TARLAUA 22 29,30

19 MASURATORI TARLAUA 22 31,32,33,34,35,36,37

78

Primaria comunei dumbrava

Judetul mehedinti

Nr.1724 din 20.08.2010

C T R E,

INSTITUTIA-PREFECTULUI MEHEDINTI

Alaturat v-a inaintam intreaga documentatie pentru cartografierea

titlului de proprietate:

IONASCU M. ION SUPRAFATA DE 66.303 MP.

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

Cntecele lui Ionacu

1.Frunza verde 3 migdale cat e Dumbrava de mare

Trei feluri de drumuri are si o apa curgatoare

Ce trece pe Valea Mare drumul de pe culmea Plopi

Piria este judetean, celde pe Higiu drum comunal

iar cel dupa Valea Mare este drum de pamant se

aude apa de la baraj murmurand trce Ionascu

Costel cintand cu geanta de factor in spinare

umbland pe itinerare cand la deal si cand la

vale impartind efecte postale la toata lumea din sat fie

bogat fie sarac cu toata lumea am discutat dar mai

mult cu omul bun si drag si lui Dumnezeu ii esti pe plac.

2.Frunza verde flori marunte vine Ionascu din munte

cu palaria pe frunte el coboara jos la Greci urca

dealul la Cerchez o ia pe Cerchez la vale pana la paru rotat unde se

facea hora altadata sa faca hora ca in sat coborand pe straja in jos la

schiubeiu lui Oprita sa beau apa cu canuta unde a baut apa cu

canuta maicuta mea Veronica si cu Ion statea la umbra de pom si

munceau a lor ogor.

Pusai pusca la spinare o luai pe matca la vale curatind ale izvoare

am facut am renovat bani la biserici am dat clopote si policandre

am cumparat Ionascu a fost bogat si gospodar in sat si iar verde

mar rotat trece Ionascu prin sat frumos si bine imbracat de natura

mangaiat ca si lui ia fost drag apele padurile si toate vietatile.

116

3.Foaie verde foi tei foi in padure la Radoi canta cuci prin zavoi,

dar nu mai canta cu drag si padurea li sa dat la un om necunoscut

cetateni vor 22 din Dumbrava si am mai avut padure pan la Bicles

pamant arabil de-al sus la poalele paduri este un nuc mare rotat

canta pasarile cu drag una canta una asculta una penele descurca si

pe Costel il privesc la fantana cum munceste ca sa bea si ele apa

rece, iarna la acoperis cu drag se adapostesc lui Ionascu ii

multumesc ca un om ele vorbesc si pe el il pomenesc.

Dumnezeu in cer pasarile pe pamant ca a fost un om placut si

natura a iubit.

115

TABEL NOMINAL

CU MEMBRI COOPERATORI CARE AU ADUS IN EXTRAVILAN SI INTRAVILAN IN COOPERATIVA AGRICOLA DE PRODUCTIE SI

CU PERSOANELE CARORA LI S-A PRELUAT DE COOPERATIVA TEREN IN ORICE MOD.

NR

CRLT

NUMELE SI

PRENUMELE

SUPRAFATA

AGRICOLA ADUSA

SAU PRELUATA

IN CAP HA TOTAL DIN

CARE

DIN CARE

ARABIL VII LIVEZI

PAJISTI TOTAL TEREN

NEAGRICO

L HA

DIN CARE

CURTI

SUPRAFATA TOTALA

EXTRA VILAN

INTRA VILA

N

E I E I E I E I

1 DRAGOI ELENA

1,72 1,72 0,06 1,78

2 DRAGOI D

IOANA 3,96 3,76 0,10 0,10 0,05 4

,

0

1

3 DRAGOI I TUDOR

1,67 1,62 0,05 0,10 1,77

4 POPESCU ST

DUMITRU

3,22 2,87 0,10 0,25 0,10 3,32

5 DRAGOI M STEFAN

5,66 5,25 0,10 0,31 0,10 5,76

6 NITULESCU

M DUMITRU

5,78 5.20 0,08 0,50 0,10 5,88

7 NITULESCU V

DUMITRU

7,81 6,91 0,12 0,78 0,10 7,91

8 NITULESCU C

ALEX

5,99 5,11 0,05 0,83 0,18 6,5

9 BIBU J

ALEXANDRINA

2,14 2,0

0

0,1

4

0,18 2,3

10 NITULESCU N

ELENA

4,79 4,6

9

0,1

0

0,10 4,8

116

11 MARINESCU NICOLAE

3,55 3,25 0,30 0,10 3,6

12 BALTATEAN

U N TUDOR

7,29 6,55 0,05 0,69 0,25 7,5

13 BALTATEANU J

GHEORGHE

2,90 2,50 0,40 0.10 3

14 CAPLESCU C TUDOR

4,37 4,26 0,05 0,10 4,41

15 GASPAR I

ELENA

2,65 2,62 0,03 0,10 4,41

16 RESCULESCU

C DUMITRU

3,89 3,75 0,05 0,09 0,10 3,99

17 IACOB C

ALEXANDRU

6,29 6,02 0,27 0,13 6,42

18 IACOB LAZAR

1,16 1,37 0,08 0,16 0,18 1,79

19 GASPAR N

DUMITRU

3,05 3,00 0,05 0,05 3,10

20 GASPAR I

DUMITRU

5,79 4,85 0,19 0,75 0,10 5,80

21 GASPAR

ELENA

3,30 3,00 0,05 0,25 0,10 3,40

22 GASPAR A ILIE

2,80 2,80 0,05 2,85

23 BACANEL C

MARIA

2,21 1,85 0,06 0,30 0,05 2,25

24 DRAGOI E CONSTANTIN

2,45 2,25 0,06 0,13 0,10 2,54

25 GASPAR N

ION

4,85 4,13 0,10 1,62 0,10 4,95

117

26 ROSCULESCU C ION I

1,60 1,50 0,05 0,05 0,05 1,65

27 ROSCULESCU

CC CONSTANTIN

2,62 2,62 0,10 1,22

28 ROSCULESCU

C

CONSTANTIN

4,80 4,20 0,10 0,50 0,10 4,90

29 VASILESCU

HORDONIE

2,00 1,95 0,05 0,10 2,10

30 VASILESCU A

MARIN

5,91 5,53 0,38 0,15 6,06

31 ROSCULESCU N DUMITRU

3,88 3,20 0,05 0,63 0,10 3,98

32 CUTESCU

GHEORGHE

3,75 2,55 1,20 0,10 3,85

33 MITRU N ION 0,90 0,75 0,05 0,10 0,10 100

34 COPLESCU C

ION

13,68 10,8

6

0,18 2,63 0,15 13,83

35 MIREA HARALAMBI

E

2,80 2,50 0,10 O,20 0,10 2,90

36 MAZILU H

NICOLAE

4,60 4,15 0,10 0,35 0,10 4,70

37 MAZILU H

ION

2,65 2,00 0,05 0,60 0,05 2,70

38 VATAU GH

ARISTITA

1,45 1,45 0,10 1,55

39 VATAU I GH

ION

1,18 1,15 0,03 0,10 1,28

40 BADALUTA

EMANOIL

3,20 3,16 0,04 0,10 3,30

118

41

COPLESCU H

IANCU

4,72

4,52

0,05

0,15

0,10

4,82

42

MIHAI D

ELENA

1,96

1,81

0,03

0,12

0,05

2,01

43 IORGA I STEFAN 3,91 3,31 0.10 0.50 0,10

44 MARIN B ION 3,62 3,25 0,12 0,25 0,10

45 FLORESCU C ION 6,80 6,05 0,25 0,50 0,10

46 DRAGOI I ION 3,47 3,42 0,05 0,10

47 DIACONU VICTOR 3,00 2,86 0,05 0,09 0,10

48 GASPAR CONSTANTIN

0,85 0,75 0,10 0,10

49 CAPLESCU C

ALEXANDRU 2,57 2,40 0,10 0,07 0,10

50 FLORESCU D NICOLAE

3.34 2,99 0,08 0,27 0,10

51 CALUGARU P.I

ELISABETA 0,55 0,40 0,05 0,10 0,05

52 FLORESCU D

CONSTANTIN 6,34 5,74 0,10 0,50 0,10

53 VASILEANU ELENA 2,10 2,5 0,05 0,10

54 POPESCU N ION 1,53 1,50 0,03 0,10

55 AMZOIU I.R CONSTANTIN

2,79 2,63 0,06 0,10 0,05

56 POPESCU A

CONSTANTIN 3,32 3,27 0,05 0,10

57 MIRULESCU NICOLAE

2,81 2,82 0,10

58 CIOVIRNACHE

VICTOR 3,61 3,38 0,08 0,15 0,10

59 IACOB JIANA 6,59 5,12 0,10 1,37 0,05

60 CIOVIRNACHE MARIN

3,60 3,30 0,05 0,25 0,05

61 ROSCULESCU D

STEFAN 3,87 3,81 0,06 0,10

119

62 BONTEA J ION 2,86 2,69 O,O5 0,12 0,05