Ion Druță s

2
Ion Druță s-a nascut la . 3 septembrie 1928, satul Horodiște.este un scriitor moldovean,dramaturg si academician. Druță se vădește un autor profund implicat în viața neamului, scriind despre subminarea limbii române în Basarabia, despre istorie, ecologie, agricultură. Romanul FDD este unul din cele 4 volume publicate la inceputul anilor ’50 si face parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane. Opera cuprinde o perioada scurta din primavara pina in toamna anului 1945 ultimile luni de razboi si primele luni de pace . Satul in care se petrec intilnirile si departirile,Valea Razesilor este un sat drutian tipic, inrudit cu cele care vor veni ulterior in creatia lui. Prezentindune intr-o expresie inconfundabila imaginea satului basarabian pastrind atributele spirituale omului timp concret, iar pe fundalul si in interiolul acestui sat,familie.In cazul dat familia lui badea Zinel Cojocaru , a lui badea Mihalachi si a doinarilor din care sesizam viata satului dupa razboi, dragostea, legamintul cu pamintul legaturile dintre adierile timpului si destinele umane,amprentele razboiului. Odata cu Sfirsitul razboiului oamenii din Valea Razesilor se intorc la munca pasnica, raminid insa cu ranile necicatrizate.Timpurile sint grele dar viata si tineretea triunfa – tinerii de 16-17 ani muncesc in ogoare, traiesc primele iubiri si drame , danseaza la club pentru a se gasi unul pe altul si pentru a se desparti,primindusi destinul cu smerenie. Prin povestea dramatica a lui badea Zinel autorul abordeaza urmarile dramatice ale razboiului in destinele umane, iar prin soarta Rusandei evoca cresterea tinerii intelectualitati basarabene. In roman,Druta prezinta personajele cu o excelenta intelegere a sufletului uman. Viata lor se impleteste cu cea a pamintului,devenind intro oarecare masura robi ai pamintului.Indeosebi Gheorghe a matusii Frasina,care era obsedat de visul gospodariei si pentru care muncea din zi pina in noapte,neglijind grijile tineretii riscind chiar si pierderea Rusandei.Ea fiind una l aparinti,era si mai avuta,terminind cele 7 clase si urmind cursurile de pregatire pedagogica la Soroca a devenit si profesoara, ea mai receptiva la nou, se orienteaza , moral si spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea,insa sub imaginea de doamna invatatoare Rusanda a ramas tot aceeasi fetiscana de 17 ani care se indragostise de Gheorghe si care de mult era a lui.Acesta insa judecind altfel lucrurile,asimilileaza mai anevoe sa se familiarizeze mai greu cu noile conditii sociale, deaceea ramine dincolo de bariera…

description

romana

Transcript of Ion Druță s

Ion Dru s-a nascut la . 3 septembrie 1928, satul Horodite.este un scriitor moldovean,dramaturg si academician.Dru se vdete un autor profund implicat n viaa neamului, scriind despre subminarea limbii romne n Basarabia, despre istorie, ecologie, agricultur. Romanul FDD este unul din cele 4 volume publicate la inceputul anilor 50 si face parte din fondul de aur al literaturii naionale contemporane.Opera cuprinde o perioada scurta din primavara pina in toamna anului 1945 ultimile luni de razboi si primele luni de pace .

Satul in care se petrec intilnirile si departirile,Valea Razesilor este un sat drutian tipic, inrudit cu cele care vor veni ulterior in creatia lui. Prezentindune intr-o expresie inconfundabila imaginea satului basarabian pastrind atributele spirituale omului timp concret, iar pe fundalul si in interiolul acestui sat,familie.In cazul dat familia lui badea Zinel Cojocaru , a lui badea Mihalachi si a doinarilor din care sesizam viata satului dupa razboi, dragostea, legamintul cu pamintul legaturile dintre adierile timpului si destinele umane,amprentele razboiului.Odata cu Sfirsitul razboiului oamenii din Valea Razesilor se intorc la munca pasnica, raminid insa cu ranile necicatrizate.Timpurile sint grele dar viata si tineretea triunfa tinerii de 16-17 ani muncesc in ogoare, traiesc primele iubiri si drame , danseaza la club pentru a se gasi unul pe altul si pentru a se desparti,primindusi destinul cu smerenie. Prin povestea dramatica a lui badea Zinel autorul abordeaza urmarile dramatice ale razboiului in destinele umane, iar prin soarta Rusandei evoca cresterea tinerii intelectualitati basarabene.In roman,Druta prezinta personajele cu o excelenta intelegere a sufletului uman. Viata lor se impleteste cu cea a pamintului,devenind intro oarecare masura robi ai pamintului.Indeosebi Gheorghe a matusii Frasina,care era obsedat de visul gospodariei si pentru care muncea din zi pina in noapte,neglijind grijile tineretii riscind chiar si pierderea Rusandei.Ea fiind una l aparinti,era si mai avuta,terminind cele 7 clase si urmind cursurile de pregatire pedagogica la Soroca a devenit si profesoara, ea mai receptiva la nou, se orienteaza , moral si spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea,insa sub imaginea de doamna invatatoare Rusanda a ramas tot aceeasi fetiscana de 17 ani care se indragostise de Gheorghe si care de mult era a lui.Acesta insa judecind altfel lucrurile,asimilileaza mai anevoe sa se familiarizeze mai greu cu noile conditii sociale, deaceea ramine dincolo de bariera De Gheorghe mai era indragostita si prietena Rusandei,Domnica ambele de aceeasi virsta,din acelasi sat,din aceeasi perioada cit au invatat in aceeasi scoala. Dar ele se deosebesc ca fire si temperamente, ca sructura sufleteasca si sensibilitate,ceea ce se observa cind autorul le pune alaturi.Vazind insa ca Gheorghe este deacum cu Rusanda ea se resemneaza si se axeaza pe Scridon care incepea ai face curte.Scridon era mai feteleu,smecher si avea o lipsa de sensibilitate fata de Gheorghe care avea o fire mai complexa,mai sensibila si mai adinca,lucru observat in scena din padurea taulenilor,care mai tirziu a urmat destinul tinerilor inmormintati in acea padure,de aceea Gheorghe s-a axat mai mult pe pamint,caci Pamintul l-a inzestrat pe om cu intelepciunea tihnei, iar cerul i-a dat harul bucuriilorDruta a cintat cimpia, bastina, leagan al omului , sursa a puterii, vatra primitoare in care durerile isi pierd acutitatea iar bucuriile devin mai mari.Tocmai acest pamint-vatra, statornicit in doina si in istorie, pamint de legenda si de dor, il invoca pe scriitor in Frunze de dor.