Interiorul Corpului Uman 1-12
-
Upload
sauciuc-vasile-cristian -
Category
Documents
-
view
248 -
download
0
Transcript of Interiorul Corpului Uman 1-12
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 1/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 2/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 3/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 4/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 5/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 6/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 7/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 8/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 9/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 10/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 11/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 12/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 13/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 14/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 15/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 16/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 17/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 18/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 19/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 20/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 21/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 22/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 23/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 24/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 25/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 26/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 27/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 28/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 29/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 30/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 31/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 32/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 33/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 34/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 35/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 36/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 37/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 38/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 39/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 40/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 41/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 42/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 43/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 44/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 45/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 46/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 47/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 48/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 49/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 50/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 51/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 52/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 53/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 54/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 55/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 56/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 57/260
:: .
C
IO
Apare in fiecare marti
6,90 LEI/19,90MD
NR.
I)
,I
ISSN 1791-6011
17 cj 111601004
1
.
CHIRURGIA PLASTICA: Asista un lifting, pas eu pas
. APARATULREPRODUcATOR FEMININ: Cum
funetioneaza ~iee probleme pot aparea
~~
.s
~~
~T'
~~~~~,
v0~~
~
,<:-ftj '<rv~
(;O<j
RAZELEX: 0 privire inauntrul toraeelui
. CUM CONTROLAMGLICEMIA:
Urmarirea nivelului glueozeiin sange
II MEDICINAREPRODUCTIVA:
Stadiul preembrionar, sau ineeputul
formarii organelor
03
I e GOSTINI
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 58/260
nterioru
CORP ULUI
UM N
NuMARUL 3
-
CUPRINS
PROCEDURIIN URGENTA:Tehnici de suturare a plagii
Toate t ipurile de plagi sunt tratate Intr-o sectie de
urgente. Aceasta parte arata cum procedeaza echipa
medicala ~iurmare~te pas cu pas douatipuri desuturi.
DeTheo Welch ~i Pippa Keech.
CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:
Informatii generale
'
Un chirurg estetician explica domeniul chirurgiei
plastice, evidentiind 0 parte din operatiile care pot
Imbunatati aspectul corpului. Numerele viitoare vor
aborda mai pelarg unele aspecte mentionate acum.
De Dai Davies.
CHIRURGIE PLASTICA $1REPARATORIE:
Li ftingul facial pas cu pas
Liftingul facial este 0 operatie standard In chirurgia
plastica. Poate fi facut lavarste diferite ~i cu extindere
diferita. Unchirurg celebru din Harley Street descrie 0
operatie standard, pas cu pas.
De Dai Davies.
C
-&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK..
..~
APARATUL REPRODUCATORFEMININ:
Informati i genera Ie. 0 privire asupra sistemului
reproducator feminin ~i a modului cum funqioneaza.
Plus un rezumat al articolelor urmatoare. DeCarole
Gilling-Smith.
Aceasta publicatie contine informati i generale ~i nu
inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie
similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie
consultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic
sau tratament, indiferent de simptome, Daca
prezentati orice fel de simptome, consultati medicul
curant. Autorii ~i editori i nu sunt responsabil i
pentru nici un fel de prejudicii suferi te de orice
persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiile
continute de aceasta publicatie.
lMAGISTIcA
RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toracelui
Radiografia de torace este un instrument
de diagnosticare foarte important, cerut frecvent
demedici; pot examina astfel 0 arie vasta deafectiuni.
DeJonathan Spratt.
-
gin '-111
~
~
CALOTASI BAZA CRANIULUI
Calota cr~niana este partea care protejeaza creierul.
Bazacraniului are un numar mare deorificii
- foramen - pentru vasele desange, nervii cranieni
~i coloana vertebrala. De Barry Berkovitz.
COLABORATORI
~1(tI);l1 'i' lm
I
CUMSE CONTROLEAZA GLICEMIA
Nivelul glucozei In sange este controlat de0 serie de
procese. Daca nivelul este prea ridicat sau prea mic,
poate indica 0 problema medicala, cum ar fi diabetul
zaharat.De Mark Lambert.
r~:~
~;;'~r;f~~I~_lIm.1 f4~~
PRIMA LUNA
Odata cu implantarea blastocistului In uter, embrionul
incepe sa se formeze. Straturile decelule se dezvolta
rapid, formand fundamentul tuturor partilor corpului.
De Ricki Ostrov
.
CATALOGDE MEDICAMENTE -
DEMONIQUEAURORA
EDITOR CONSULTANT
ProfessorPeterAbrahamsMB,BS,
FRCS Ed), FRCR
ProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS
(Ed),FRCR,Profesorulbrahamsste
specialistnanatomielinica,membrun
Kigezinternationalchoolof Medicine,n
cadrulProgramuluinternationaleMedicina
dinCambridge,pecialistnmedicina
generala,Membrual Colegiulu/Girton,
Cambridge,xam/natoraColegiulRegalal
ChirurgiforinEdinburgh.scris0 seriede
lucraridereferintananatomie.
Theodor Welch MB, BS, FRCS
01.Welchpreda de §apteani chirurgia,
In Thailanda.A fost timp de 18ani
consultantal OepartamentuluiUrgente
§i Accidf?ntefaSpitalulNorthwick Park,
Harrow.In prezentpreda anatomie
clinica la Cambridge.
Pippa Keech MBChB, MRCGp,
DRCOG
Dr
Keech este
medi
generalistcu
norma redusa In NewForest.Este,
de asemenea,scriitoare§i a publicat
diverselucrari In BritishMedical
Journal, Medical Mon/tor§i In Pulse.
Dai Davies FRCS
Mr DaviesesteconsultantIn chirurgie
plast/ca la CharingCross
Hospital,Londra. Lucreaza,de
asemenea,la Instituteof Cosmetic
and ReconstructivePlasticSurgerydin
cadrul Spitalului Stanford,
Londra.
Carole Gilling-5mith MA, PhD,
MRCOG
Dr Gilling- mith estespecialist
In fertilitateasociatla Assisted
Conception Unitdin cadrul Spitalului
Chelsea& Westminster.Eaefectueaza
cercetariIn domeniul medi inil
reproductive.
Jonathan D Spratt MB, BChir
Cantab), MA Cantab), FRCS Eng),
FRCS Glasg)
DrSpratteste medic radio/og cu
experientaIndelungatalaSpitalul
NewcastleGeneralHospital,
Newcastle-upon-Tyne.
Barry Berkovitz PhD
Dr Berkovitzesteconferentiarla
Catedra
deAnatomie§i Bialogie
Umanade la
King s College Londra.
EstespecializatIn anatomiefacia/a.
Mark Lambert BSc
MarkLambert este un experimentat
documentarist§i editor In domeniul
medicinli §i al biologiei
umane.
Ricki Ostrov
Ricki Ostrov de origine americana
stabilit In Marea Britanie a publicat
lu cr ar i me dic al e § i d e s ana ta te t im p
de
peste 10ani. A scris 0 s erie de carti §i
a colaborat la numeroase publicatfi.
Paulette Pratt 1
Re put at s cr ii tor §i e di tor p e t em e
medica/e CU 0 experienta de peste
20 de ani lucriirile lui Paulette Pratt
a aparut In numeroase reviste carti
§i en ci cl op ed li d in M ar ea Br it an ie § i
Statele Unite.
Monique Aurora MRCGp,DCH
Originaradin Berna Elvetia Dr.Aurora
practica In prezent
med/cina
la Londra.
Este
interesatade
sanatateafemeli§i
a copilulu/.
i, J
, ,
CORPUlUI
UMAN
Biblioraft
Nu
ratati
bibliorafturife
specialencareputeti
colectionaeriaInteriorul
CorpuluiUman .
Bibliorafturileunt
disponibi feachio§curile
deziareapretulde
9,99LEI/45
MbL.
DeAgostin/aanunta
dateledepubHcare'
bibHorafturiiorineriade
reviste.
f
I ~tlt
I
EDITIESAPTAMANALA
EDITURA,DeAGOSTINIHELLASSRl
EDITOR,Petros Kapnistos
MANAGERECONOMIC,Fotis Fotiou
MANAGEROEREDACTIE~I PROOUCTIE,Virginia Koutroubas
ADRESA,Vuliagmenis44-46, 16673Atena
MARKETINGMANAGER,Michalis Koutsoukos
PRODUCTMANAGER,Nasita Kortesa
COOROONAORDE PRODUCTIE,Carolina Poolidoo
MANAGERDISTRIBUTIE,EviBo,a
MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Dimitris pasakalidis
COOROONATOROGISTICA~I OPERAT 'Antonis Lioumis
NUMARUL3
'-/
ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA,LeVartY Line SRL
TIPARIRE~I LEGARE,Niki Ekdotiki
DIRECTORDEPRODUqIE TlPOGRAFIE,Stelios Kritsotakis
DTP, RAY
IMPORTATOR,MediaService ZawadaS.R.L
Country Manager. Mariana Mihal an
Marketing Manager. AdinaBojica
Redactor.GabrielaMuntean
Consultant despedalitate, Or.Simona Naooveaou
Distribution Manager. Danlordache
ADRESA,str. Louis Pasteurnr. 38,et.1,ap.S,sector 5,
Bumre,ti, Romania
DISTRIBUITOR,Hiparion SA
@2009for OeAgostiniHellas
@ 1998Midsommec Books lid
ISSN 1791-6011
PretuL
numereLor
PretuL primuLui numar: 2 ,90 LE1/9,90 MOL
Pre uL celui
de-al doiLea
numar ~i aLtuturor
ceLorLaLte
numere: 6,9D LE1/19,90 MOL
II
DrepturiLetuturor texteLorseana sub copyright. Este
interzisa reproducerea,stocarea,transmiterea sau
utilizarea comerciaLaamateriaLeLor,suborice forma, fara
acorduLscris aLeditoruLui. Editoruli~i rezervadreptul de a l
schimba ordinea pubLicariisubiectelor sauinLocuireaLor.
Credite Foto:
Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fata sau Spate
3/2/F & S, Thea WeLch; 36121F,PhiLlip
Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,
CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,
BubbLes:41/1/S,
NMSB,
WTMPL, NMSB:56/1/F
& B,SPL:68/2/F&S, John
Watney Photo Library,
NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings. NMSB; 79/3/S
RaLphT. Hutchings; 80/2/F & S,SPL; 81/3/F,
Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;
83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S
BAiSPL; 84/3/F BA.Eye 01Science/SPL. NMSB;
84/3/S, SEM Unit, Royal Free Hospital SchooLof
Medicine/WTMPL, NMSB.
Ilustratii,
41/1. 80/2,Sandie HilL
68/2, Amanda Williams
68/2, 81/3,DianeKinton
83/2, Ann
Pentru 0 mai buna deservi re sol ic itat i
intotdeauna publ iea tia de la aeela~ i
punet de vanzare ~i informati
vanzatoru l asupra inten tiei de
a eumpara ~i apari ti ile urmatoare.
]
Pentru orice informatie, lamurire
sau comenzi de numere aparute
anterior, sunati-nela tel.
(f/J
Romania:
(021) 40 10888
~ Moldova:
(0022)93 07 42
Pe langa pretul revistelor eomandate va trebui sa
aehitati rambnrs~ieontravaloareaaxelorpo~tale;
ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00-18:00
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 59/260
URGENTE:CazuriIn urqenta
ehnicidesutur re pl gii
Diferitele tipuri de cusaturi chirurgicale au roluri diferite d3nd e vorba
de a trata 0 plaga, depinzand de natura ranirii ~i de localizarea ei.
Cand cineva ajunge intr-o unitate
medicala cu 0 plaga adandi, prima grija
a personalului este sa opreasca sanger-
area. Odata facut acest lucru, rana va
fi cercetata pentru a stabili gravitatea
leziunilor. Medicul va decide asupra
conduitei terapeutice. Pentru plagi ce
necesita suturare coasere , pacientului
i se va face anestezie locala, pentru a
amorji zona din jurul plagii. Apoi plaga
va fi cusuta.
/
,
CERCETAREAPLAGII
Candse cerceteaza 0 plaga, medicul are Tn
vedere faptul ca tesutul de dedesubt ar
putea fiafectat. a taietura pe obraz ar putea
afecta canalul salivar al glandei parotide, ce
conduce saliva Tngura. Plagile taiate, de pe
maini, de exemplu din zona Tncheieturii,pot
sectiona frecvent ?itendoanele din zona,
astfel ca, Tnaintede a Tnchideplaga, trebuie
controlata mi ?careamainii ?ia Tncheieturii
ei. Pot fi seqionate ?iterminatiile nervoase
mici din zona, de aceea, Tnaintede adminis-
trarea anestezicului, trebuie testata sensi-
bilitatea zonei.Mediculva controla daca zona
?i-apast rat sensibilitatea ?i va lua 0 hotara-
re rapida privind vasele de sange afectate.
Acestea vor fi ligaturate, daca irigarea pielii
?ia mu ?chilordin zona este buna, iar daca
nu, ele vor trebui refacute.
../
ACULCORESPUNZATOR
Pentru a trata 0 suprafata taiata, se folo-
se ?te un ac curbat, ascutit [triunghiularJ.
Acele cu varf mai putin ascutit [rotund) se
folosesc pe tesuturi delicate, cum ar fi
intestinele.
Materialele folosite la suturi se TmpartTn
resorbabile (care se vor absorbi si vor dis-
parea) ?ineresorbabile. Tngen~ral. cel~
neresorbabile se folosesc pentru piele ?i
ele pot fi scoase dupa ce a trecut timpul
necesar, lasand cicatrici mai putin vizibile.
Zona fetei se vindeca repede a ?aca firele
se scot, de obicei, dupa patru sau cinci zile.
Pentru plagile de la nivelul piciorului,firele
se tin ?itrei saptamani.
/
Taietura lunga, provocata de 0 bucatii de stlcla
sparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturi
intrerupte indlvlduale).
--- 5:JJtyra
Intrerullta
m Pensa tine pielea in timf Ceacul este
L .J inserat cat mai aproape.posibil de
marginea pliigii, dar nu atat de aproape
incat firul sa taie pielea cand este legat.
f21 0 impunsiiturii simetricii se face pe
I: ::.I partea opusii a pl agi i, ca si i rezulte
0 cusiitura cat mai curata, care sa lase
0 cicatrice nedeformatii.
rJ1
Strangerea firului se va face astfel
L J incat marglnile sii nu riimanii neunite .
Dacii,insii, este prea stransii, arputea
sectiona sau necroza tesuturile.
1 41 Nodul este plasat pe 0 parte a plagii,
L.:::J ca sa irite pielea cat mal putin sau deloc.
Odatii ce rana s-a vindecat, f iecare fir
vafi scos.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 60/260
SUTUR R N LOR
Diferitele tipuri de rani au nevoie de diferite tipuri de
suturi [cusaturiJ Rolullor este intotdeauna de a opri
sangerarea de a inchide rana de a minimiza riscul
infectiei ~i de a reduce cicatricele
Inainte dea coase 0 rana, aceas-
ta trebuie sa fie foarte bine
curatata. Cusaturile separate,
cunoscute ca $i cusaturi Intre-
rupte, sunt folosite numai pe 0
rana curata; ele Inchid foarte
eficient rana. Cand marginile
unei rani sunt zdrentuite $i con-
tin murdarie sau materii straine,
ele trebuie Indreptate cu finete
$i rana curatata, Inainte de a 0
coase.
Dad mU$chii sau structurile
de sub rana au suferit leziuni
importante, ele vor putea fi refa-
cute cu fire resorbabile, care se
dizolva In timp.
0 rana poate fi suturata fie cu
mwlte cusaturi separate, fie cu 0
cusatura continua, sub cel mai
superficial strat al pielii. Acest
ultim tip decusatura se nume$te
sutura continua subcuticulara.
SUTURAINTRERUPTA
La Urgenta, metoda obi$nuita de
sutura este cea Intrerupta,
deoarece ranile sunt frecvent
contaminate $i exista risc de
infectie. Dad se Intampla, din
nefericire, acest lucru, una sau
doua dintre cusaturi sunt desfa-
cute pentru ca rana sa se lar-
geasca $i sa se elimine puroiul.
Restul plagii ramane cusuta,
fara niciun risc, $i poate fi lasata
sa se vindece normal. $i pentru
plagile neregulate, cu margini
zimtate, tot suturile Intrerupte
sunt mai bune.
SUTURA SUBCUTICULARA
Sutura subcuticulara continua
este folosita frecvent de chi-
rurgi dupa operatii, care sunt
efectuate In conditii de sterilita-
te absoluta. Este 0 forma rapida
desutura, ideala pentru a Inchi-
de plagile largi.
Alte trei tipuri de suturi pot fi
folosite In situati i part iculare.
Ranile In forma de crapatura,
neregulate, pot fi Inchise cu
sutura In ..X sau sutura In ..U ,
In timp ce perforatiile In struc-
turi de tipul intestinelor, sunt
frecvent Inchise cu un cerc de
cusaturi, care se pot lega
strans. Firele pot fi resorbabile
- de obicei, se folose$te catgu-
tul, facut, In mod obi$nuit, din
intestin de porc - sau neresor-
babile, din matase, nylon,
diver$i polimeri, sau din otel
inoxidabil.
RANA LAsATA DESCHISA
Daca leziunea pielii e mai veche
de $ase ore de la prezentarea la
tratament, sau dad a fost pro-
dusa prin mU$catura sau trau-
matisme prin strivire, este mai
bine sa nu se Incerce alipirea
marginilor plagii In nici un fel, ci
sa se lase rana deschisa.
Ca metoda de precautie, se
Incepe tratamentul cu antibio-
tice, pentru a lupta Impotriva
infeqiilor, dar nimic nu poate
Inlocui curatarea atenta a pla-
gii $i eliminarea restului de
tesut mort [debridarea plagiiJ.
Cu exceptia situatiei In care
rana este prea mare $i necesi-
ta grefa de piele, ea se va vin-
deca In cele din urma, dar mult
mai Incet decat plagile sutura-
te. In plus, daca 0 plaga nu este
suturata, sunt $anse mari ca
ea sa dud la forma rea unei
cicatrici mari, adesea cuIncre-
tituri ale tegumentului.
v
Taieturile cu lama pot f i destul
de adanci ca sa poata ajunge la
mu~chi / de dedesubt. intreaga
zona trebuie verif icata pentru
eventuale leziuni care
nu sunt aparente. Odata
ce rana
a
fost curatata cu grija
cusatura intrerupta ar fi cea mai
indicata caci marginile plagi/
sunt drepte.
'-'
Marginileplagiisuntapropiatelntre
ele, pentru a reducesangerarea,
cicatricea§ir isculdeinfectie,darele
nutrebuiecusuteIn oricesituatie.
DacaranaestesituataIntr-o zona
cenu estesupusaraqiLinilor- nue
0 articulatie,de exemplu- §i este
destul de superficiala,atunci sunt
altemodalitatiprincaresepotapro-
piamarginileplagiicudestulapreci-
zie.AcestemetodesuntfolositeIn
specialIn cazulcopiilor, pentrua
preveni trauma fizica §i psihica
inutila.
Legareamarginilorplagiiscalpu-
luicufiredeparcecrescde0 parte
§ide altaataietur ieste demulteori
0 modalitateef1ci~ntaea rezolva0
.taieturasuperficiala.
Bandeleteleadezive(numite
steri-strip)supt 1t./tila{§i'ele§i nu
traumatizea4iLpielealHnid un fel.
Cicatriceararnasavafi mai mica
decatdacaeleJ i s-arfi aplicat.
. Un lipici special,ubormade
spray, utilizat pentru acoperirea
plagilor cu 0 peliculaprotectoare
transparenta,ste0altasolutiedea
unimarginileuneiplagisuperficiale.
In afara de 0 u§oarausturimela
aplicare,folosirea adezivuluieste
maiputindureroasa§itraumatizanta
decatsuturarea,n specialla copii.
Peliculase dizolvaIn catevazile,
odatacu vindecareaplagii.
Agrafelede metal sunt 0 alta
modalitatede a pastra marginile
plagiiIncontact,de§isuntmaiputin
folositeIn seqiile de urgentaale
spitalelor.
5e porne~te de la un capat al plagi/
acul este infipt sub rana ~i iese
pe partea superficiala
a
tegumentului.
v
II
Acela~i tipde fi reste folosit pe toata
lungimea rani/. Aceasta face ca afectarea
rani/sa fie minima ~icicatrizareaputin
evidenta.
II
Odata suturata plaga in intregime
se aplica benzi de steri sUp
pentru
a
pastra in contact
marginile plagi/.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 61/260
@J
FOAlA1
CHIRURG .,.. : Plastica $Lrer .aratorie
escurtdesprechirurgi pl stic
In fiecare an, din ce In ce mai multe persoane apeleaza la chirurgia estetica. Pornind de
la operatia de reconstructie a sanilor, trecand prin Indepartarea aluni elor inestetice ~i
terminand cu tratamentul chirurgical al cancerului de piele, chirurgia estetica este una
dintre cele maiversatile ramuri ale medicinii.
Chirurgia
plastid\ se refera, In prin-
I
cipal,la
chirurgiapielii.
A fost
de- I
numita a~a, la Inceputul secolului,
de catre un chirurg german, care
vorbea despre schimbarea sau re-
construqia nasuluiunuipacient.Ela
numit-o rinoplastie (modelarea na-
suluil. Dela aeest termen a derivat
denumirea de ..chirurgie plastica ,
de~i,In ultimultimp, exista tendinta
deavorbidespre aceasta specializa-
re cafiindchirurgiereconstructiva.
Mediculplastician este interesat
Inaeeeasi masura de ceea ce se In-
tampla s'ubpiele, ca ~ila suprafata.
Ace~tiasunt chirurgiicei mai spe-
cializati,capabilisa ereeze sani, sa
recompuna oasele ~itendoanele In
cadrul operatiilor mainii,sa refaca
picioarele pacientului,In eazul
u u
accident de ma~ina ~i sa repozitio-
neze mu~chii, nervii ~i pielea. Exista
putine parti din corp pe care chi-
rurgul plastician sa nu poata lucra.
Aceasta supraspecializare a chirur-
giei se dezvolta eel mai rapid In SUA,
avand aproximativ 3 milioane de
pacienti In fiecare an. Oar chirurgia
plastica nu este folosita numai pen-
tru a opri proeesul de Imbatranire;
exista mai multe domenii, dupa cum
urmeaza:
.Tratamentul cancerelor[30 1
.Traumatismele precum loviturile
~iarsurilemainilor
30 ]
.Anomaliile eongenitale cum ar fi
..gura de lup [40%]
.Chirurgia cosmetica (10%]
in.aiote sIduDa
Inainte: devenind excesiv de preocupata de forma
nasului
ei,
aceasta pacienta s-a decis pentru
rinoplastie. Rinoplastia implica schimbarea formei
nasului, prin interiorul nasului, astfe l incat sa
nu
ramana nici un fel
de
cicatrice la exterior. Chirurgii
plastic ieni uti lizeaza programe complexe pe computer,
pentru a arats paclentului cum se va schimba nasullui .
Dupa: Forma nasului a ramas, in esen a, la fel, .dar
nasul este semnif icativ mai mic. Dupa opera ie,
se aplica plasturi sau aparatori de plastic, care sa
imobi li zeze oasele nasulul , posibil fracturate. Dupa
aproximat iv 10 zl le se indepar teaza plasturele, dar
efectul final a~a cum se vede in Imagine nu se va
ob ine mai devreme de ~ase luni de la opera ie.
.1
~
Sani i natural mari pot cauza stres
atat f izic de exemplu, dureri
de
spate cat ~i psihic. Chirurgical,
I ise pot reduce dimensiunile.
Aceasta presupune mutarea
mamelonulul mai sus ~i eliminarea
esutului excedentar.
CYJT1se ajurige La. un ~hiry£g plasticlan
TnRomania a creseut In ultimii
ani numarul cabinetelor de chi-
rurgie plastiea ~i reparatorie.
parte din spi tale au seqii
de chirl .rgie plastid ~i repa-
ratorie. Inaceste seeti i se ope-
reaza pacientii ce au nevoie de
interventi i reparatori i In urma
unor accidente sau malfor-
matii congenitale. Majoritatea
cabinetelor private raspund
Insa solicitarilor personale
ale pacientilor, pastrand con-
fidentialitatea, iar consultatia
~i tratamentul sunt platite de
pacient. Acesta se adreseaza
medicilor fie la reeomanda-
rea altui pacient fie dupa ce a
obtinut informatii pe Internet
privind cabinetul medical re-
Imaginea construita pe
computer poate ajuta
pacientul sa vizualizeze
rezultatul dorit inainte
de
efectuarea interven iei.
Aceasta procedura se
aplica in special in cazul
opera illor
de
san sau
al rinoplastiilor.
spectiv. Costurile ope-
ratiilor estetice sunt
semnificative ~i depind
deamploarea interven-
tiei, dar sunt mai mici
In Romania fata de cele
din tari le occidentale,
cu
rezultate similare.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 62/260
..
-
DezvoLtarea chirurgiei TnuLti-
mii ani a avut un efect spec-
tacuLos asupra chirurgiei
reconstructive. Laparoscopia
a intrat Tn practica chirurgi-
ei estetice pentru a efectua
operatii de s;tergere a riduri-
Lor de pe frunte. Endoscopia,
TnfnteLesuLgeneral, evita in-
ciziiLe largi ale pielii.
Progresele Tnanestezie au
perm is operatii mai Lungi s;i,
astfel, mai Laborioase. Mi-
crochirurgia a permis dez-
voltarea unei noi forme de
chirurgie reconstructiva. Tn
chirurgia maxilofaciaLa, de
exemplu, chirurgii pot mis;ca
~ica ~i reg,a~ratorIe
Siliconul are aceea§li
consistenta ca §Ii
grasimea corpului uman
dar fngrijorarea privind
siguranta utilizarii lui
i a redus din 1992,
folosirea.
din loc gLobii ocuLari, nasul s;i
.
portiuni de tesut. Parti de te-
sut, alaturi de pielea ce LeTn-
veles;te, pot fi revascuLarizate
de 0 artera sau vena noua, in-
trodusa prin microchirurgie
vascuLara.
0 metoda noua, importan-
ta, este tratamentuL cu laser.
Cateodata, liftinguL fetei la fe-
meile cevor sa scape deriduri
nu este necesar, eLputand fi
TnLocuitcu Laserterapie, care
Tndeparteaza ridurile s;i aLte
imperfeqiuni ale pieLii.
Protezarea reprezinta Tnlocuirea
unei parti lipsa,saucu deficientea
corpului, cu un substitut artificial.
Aproape orice parte a corpului
poatefi protezata,existandnume.
roasetipuri de proteza:
. Protezeleesansuntformate
din pungi de silicon, umplute cu
gel, s er fi ziologi c s au uleiuri , §i nu
s unt f olosi te numai pent ru femei;
Chirurgii plasticieni pot apropia
urechile de cap sau Ie pot mic§lora
dar fac §Iioperatii de protezare
a urechii ci ind aceasta a fost
pierduta fntr un accident.
REDUCEREAISCURILOR
Riscul operator scade Tnfie-
care an. Inurma cu cativa ani,
majoritatea pacientiLor avea
nevoie de anestezie generaLa,
0 perioada Lungade spitaliza-
re s;i, deseori, s;edinte lungi
s;i dureroase de recuperare.
CircuLau Tn presa poves;ti Tn-
spaimantatoare despre im-
pLanturile cu siLicon exploda-
te, operatii care au dat gres;s;i
chirurgi nepregatiti.
Astazi Tnsa,datorita foLosi-
rii pe scara Largaa anesteziei
Locale s;idatorita simpLificarii
proceduriLor, care pot fi Tnche-
iateTn cateva ore, tot mai muL-
te persoane sunt tentate sa
-
-
..
..
barbatii oer §i ei, uneori, marirea
de volum a pectoralilor.
. Pungileesiliconsepuntem-
porar §i sub pieleacapului,atunci
cand se urmeaza un tratament
pentru alopecie chelie).
. Sfarcurilertificialeuntpurtate
de pacientii care au fost supu§i
unei interventii de reconstructiea
sanului sau premergator unei
interventii de reconstructie a
mamelonului.
.Implanturile penienesuntfacute
din protezegonflabile, inseratein
corpii caverno§iai penisului.
v
apeleze Lachirurgia estetica.
Totus;i, pentru ca ceLemai
muLte operatii se fac Tn ca-
binete private, costuriLe pot
limita adresabiLitatea.
Cu titlu strict arientativ,
iata cateva casturi medii:
. Lifting facial complet:
3000eura
. RemodeLareaasului:
1000-1700euro
. Marirea sau mics;ararea
saniLar: 2500-4500 eura
. Lipoaspiratiezonaabdo-
menului: 800-1600eura
. Lipoaspiratiezonamem-
brelor inferiaare: pana La
3000euro
v
l ~$lir.e chi~u.rg i~DlastT~a.
Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec
t ie subcut~nata §i tractiunea pieli i. in prezent
anatomia fetei a fost mai atent analizata §ichitur
gii plasticieni nu se uita doar la piele ci §i la
tesuturile de sub ea. Unlifting facial este acum 0
procedura foarte complicata.
'
Aceasta este 0 operatie
nepretentioasa. Un tub de
otel este introdus in tesutul
gras §i celulele sunt ~drobi
te. Grasimea din interior
este aspirata; exista §i
metode mai sofisticate de a
efectua aceasta operatie
precum ultrasunetele lase
rul §i caldura.
Multe femei care au avut
mastectomie doresc
reconstructia sanului §i
tehnicile au devenit tot
mai complexe. Unele
femei nu accepta nici un
fel de material artif icial
pentru implant §i atunci
se folose§te pielea §i
tesutul gras de pe abdo
men. Aceasta procedura
da 0 senzatie mai natura
la dar presupune 0 ope
ratie mai complexa.
v
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 63/260
c:
Liftingul facial pas cu pas
FO I
Soarele, fumatul, 0 dieta restrif=tiva ?i consumul constant de alcool,
toate lasa semne, de-a lungul anilor, pe fata noastra, dar un lifting facial
poate reduce 0 parte din efectele vizibile ale imbatranirii.
,;
0 operatie de lifting facial redu-
ce semnele de pe fata ale pro-
cesului de inaintare in varsta.
Termenul cuprinde proceduri
diverse, de la simple incizii ~i
remodelarea pielii ?ia tesutului
adipos, pana la proceduri com-
plexe cu laser, care pot inde-
parta straturile de piele ridata.
Operatiile de lifting facial au de-
venit frecvente in ultimiiani. Tot
mai multe persoane apeleaza la
operatie din motive pur esteti-
ce, spre deosebire de cei care
vor sa corecteze 0 problema
medicala, de exemplu, paralizia
faciala. Acest fapt se poate da-
tora dorintei tot mai raspindite
de a arata cat mai normal cu
putinta. Totmai multe persoane
resimt presiunea de a arata cat
mai tinere posibil. Unele dintre
ele nu pot face fata acestei pre-
siuni ?iatunci apeleaza la chi-
rurgia estetica.
CEIMPLICAOPERATIA
Tipul de lifting facial depinde de
ce dore ?tepacientulsa corecte-
ze. Operatia poate implica por-
tiunea superioara sau inferioara
a fetei, sprancenele, pleoapele,
nasul, maxilarul inferior ~i ga-
tul. Poate fi operata toata fata
sau numai parti din ea.
Odata cu schimbarea aspec-
tului, operatia poate cre ?te in-
crederea in sine.
Acest chirurg efectueaza unei
femei 0 operat ie de l if ting facial
Chirurgul din dreapta t ine 0
lampa care furnizeaza lumina
concentrata pe zona pe care
lucreaza
AproXimativ90%din pacientisunt
femei,deobiceiIntre40-60de ani,
dar numarul de barbati care se
supun unui l ifting facial este In
cre ?tere.Operatia se poate face
din numeroasemotive:
81ncredere In sine, pentru paci-
entii ce au trecut printr-o criza
existentiala, poate un divort sau
0 alta trauma.
'Pup~o paraliziefaciala,cum ar
fi paralizia faciala .pE:Jr.it~tfQaeeJl,
urmarea afectarii netvUluLperife-
ric sau cea carepoate uf.mau ' ui
atac cerebral.
. Stresul profesiei, cLl.mar Ii la
fotomodele,actritesaucei.careau
nevoiede un aspectfacial nemo',
dificat de trecereatimpului
. Pacientin varstacarevorsa
arate mai tineri, prin Indepartarea
Iabei de gasca din jurul ochilor,
sauprin Intinderea obrajilor.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 64/260
...
CONSULTATIA r
In timpul primei consultatii, medicul L
sUi doar devorba cu pacientul s;i,de
obicei, Ii da pliante, carti ~ialte ma-
teriale informative, pecare acestasa
le ia acasa.Pacientului i seva expli-
ca procedurain esenta s;irezultatele
realiste la care sepoateas;tepta.
Cea mai importanta informatie
care va fi furnizata pacientului este
ca liftingul facial nu opres;teproce-
sul deimbatranire, el doar reduce
unele din efectele vizibile ale aces-
tuia. Multi pacienti pot fi dezamagiti
de rezultate daca nu sunt informati
complet asupra procedurii. Inainte
de a doua consultatie, pacientului i
se fac fotografii. Dupa 0 luna, paci-
entul se prezinta iar la chirurg s;iise
arata pas;iicarevor fi urmati in cazul
lui, la efectuarea interventiei. Pana
in acest moment, pacientul a avut
timp sa citeasca literatura indicata
s;isa ia in considerare toate aspec-
tele pecare le implica operatia.
COMPLICATilLE
Pacientul
va fi informat intotdeauna
asu~ra co'mplicatiilor posibile.Aces-
tea includ:
. Cicatrici s;iumflaturi. Firele sunt
scoasela 5-10zile dela operatie.
Cicatricile sunt urate s;iumflatu-
rile dureroase. i uneles;icelelalte
se estompeazacatevasaptamani
mai tarziu.
. Hematoamele.Sepotforma sub
piele, necesitand drenaj sub
anestezie.
. Afectarea nervilor. Zonaobraji-
lor, cea din jurul urechilor sau
alte zone,vor fi amortite. Foarte
rar pot fi afectati nervii motori
din zona gurii sau a sprance-
nelor.
.......
..
Tehnica
[e.
~ ...
~
j
~~
.
..d
II
Lifting in zona fruntii s;i a
sprancenelor
0
operatie endoscopicain care
pielea este ridicata ~ t rasa in sus,
spre cap. Aceasta face ca sprance-
nele sa fie ridicate ~i sa se reduca
incretiturile, prin slabirea contrac-
tiei mu~chilor.
0 varianta nechirur-
gicala se face prin injectarea de
botox,
0
toxina ce cauzeazaparali-
zia mu~chilor.
'-'
II
Se indeparteaza pielea in
exces
s
depozitele de grasi-
me de pe pleoapa superioara. Tn
pleoapa infer ioara se face 0 inciz ie
~i se indeparteaza grasimea in
exces.
II
Liftingul subperiostal
Mai frecvent folosit la pacien-
tii mai tineri, este 0 procedura
endoscopica de rid icare a regiunii
de mij loc a fetei, prin r idicarea peri-
ostului oaselor fetei din zona.
Liftingul SMAS
..
Se elibereaza pielea
s
mus;-
chi i subiacenti de pe l igamentele
din profunzime. Pielea este ridicata
~i tesutul subiacent musculoapone-
vrotic repozitionat, pentru a da
obrajilor 0 noua forma.
v
n
Reducerea fetei
iii a. se foloses;te tratamentul cu
laser pentru indeparta straturi
foarte fine de piele;
b. grasimea este indepartata prin
inciz ii foarte mici in gura.
5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~. - -
Explicatii Aplicatii
Procedura
Complicatii
Lifit ing prin
endoscopie
[laparoscopiel
Pielea ~i mu~chii se despr ind
de pe os cu un endoscop cu
f ibra opt ica ~i instrumente cu
maner lung.
Doua incizii in piele;
endoscopul ~i intrumentele
trec prin ele. Periostul
subiilfent este ridicat.
De la gura in sus: sprancene
cazute Iriduri de expresiel.
liniile de la gura la nas;
recomandata pentru pacientii
mai tineri.
Blefaroplastie Tndepartarea excesului de
piele ~i grasime de pezone
mici.
Seface 0 taietura in cuta
pleoapei superioare, iar
pielea ~i grasimea sunt
indepartate. Lafel pentru
pleoapa inferioara.
Chirurgia pleoapei; pacientii
orientali pot opta pentru 0
cuta adaugata la pleoapa
superioara, pentru un aspect
occidental.
Chirurgia cu laser
Reconstructia stratului
superficial al pielii prin
pulsuri intense de lumina.
Impulsuri luminoase
indreptate spre piele [numai
cateva celule in adancime);
lumina tonifica ~i tesutul
conjunctiv.
LiftingSMAS
Pielea si tesuturile
subiac~nie [sistemul
musculoaponevroticl
trase in sus.
Sepot indeparta riduri,
incretituri, petele vasculare
congenitale.
Reduceliniile de la nas spre
gura, gu~a, obrajii ~i falcile
cazute.
Sefac incizii adanci in piele
~i stratul musculoapone-
vrotic; ambele sunt apoi
trase ~i repozitionate pe
structurile de dedesubt.
Umflaturile dureaza pana la
opt saptamani; se schimba
forma ochilor.
Firele se scot dupa cinci zile;
umflaturile si vanataile
raman 10de; inchiderea
ochilor poate fi dificila.
Ro~eata poate persista 2 sau
3 luni; rezultate diferite de la
pacient la pacient; poate sa
apara hiper- sau
hipopigmentare.
v
Zone intinse de amorteala
persistenta; petermen lung,
rezultatele sunt foarte bune.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 65/260
Opera~ia
propr u zisa
ISTORIC DE CAZ
Exista doua tipuri prindpale de
candidat pentru opera\ia estetica
de lifting facial. In primul rand
sunt femeile [dar nu numai elel
care doresc modificari estetice.
Tngeneral, ele ?tiu exact ce do-
resc, ca rezultat f inal, ?ianume
sa arate mai tinere, mai sanatoa-
se sau mai in forma. Poten\ialul
padent este bine informat asu-
pra procedurilor pecare Ie impli-
ca opera\ia, poate din experien\a
personala anterioara, ?iare a?-
teptari realiste.
Al doilea tip de candidat este 0
persoana care are pu\ine infor-
ma\ii despre ce implica procedu-
ra?i se bazeazapechirurg pentru
informare ?iincredere. i ea are
convingerea ca un li fting facial
i-ar imbunata\i calitatea vie\i i ?i
i-ar creste increderea in sine.
Tnac~st caz, dna McAllister, 0
femeie de 52 de ani, director de
companie, s-a gandit la opera-
Fa de li fting de ceva vreme ?i, in
sfar?it, incurajata de 0 prietena,
a apelat la un chirurg plastician
particular, pe care aceasta i I-a
recomandat. Dupa 0 consulta\ie
completa la chirurg, dna McAllis-
ter s-a decis asupra unui lifting
al sprancenelor, blefaroplastie ?i
liftingul obrajilor?i al gatului.
-
fn inte
Dupa ce a vazut efectele
chirurgiei plast ice pe 0 prietena
dna McAllister a decis sa faca 0
vizita unui chirurg ca sa discute
posibilitatea de a face un lifting
pentru obraji sprancene ljIigat.
up
Doua luni mai tarziu dupa ce
umflaturile ljIivaniitiiile s au retras
dna McAllister este complet
vindecata lj Ii foarte multumita de
efectul operatiei.
9:00
a m Sosirea marcajul
~iopera~ia por~iunii
superioare
a fe~ei
FOAI
9:00 a.m. Sosirea marcajul §i opera
tia portiunii superioare a fetei.
9:15
a.m.
Dupa ce a fost internata
In spital dna McAll is ter este prega
tita pentru operatie . Prirnul pas este
marcarea unor linii pe fata pentru a
indica ce incizii se vor face §ice zone
vor fi corectate.
9:30 a.m. Se adminis treaza intrave
nos anestezic general §i foarte repe
de dna McAllister este incon§tienta.
9:40 a.m. Se fac primele incizii pe
piele. Administrarea de clonidina re
duce tensiunea §i scade durerea. Se
administreaza §i un anestezic local
injectabil pentru a ajuta recuperarea
postoperatorie iar adrenalina admi
nistrata reduce sangerarea §ipermite
incizii precise.
9:50
a m
Prima procedura este
ridicarea sprancenelor prin en
doscopie care dureaza In jur de
45 de minute.
10:35 a.m. Chirurgul Incepe sa lu
creze pe zona ochilor Indepartand
grasimea §i pielea In exces de pe
pleoapa.
Dupa ce s au trasat liniile pe fata
chirurgul fndeparteaza parul de
pe fata pacientei ljIifjinjecteaza
un anestezic localla nivelul fete i.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 66/260
j
11:4 a m Liftingul fetei ~i al gatului
Dupa ce a operat a ora la nivelul
pleoapelor, chirurgul trece acum la
gat.
11:40 a m
EIface a incizie prin pieIe,
care Ii permite accesul catre mu§chiul
pielos al gatului platisma), care seIn-
tinde de la clavicula, pana la unghiul
mandibular.
11:50 a m Platismaeste agatat In
spatele urechi lor, de ambele parti,
pentru a strange pielea gatului §i a
diminua aspectul de barbie dubla
J
Chirurgul disecii cu griji i pielea
giitului . Dupii aceasta mu~chiul
plat isma va fi intins ~i reata~at.
Aici se vede disectia initialii subcutanatii ~i
ridicarea pieli i obrazului descoperii s traturile
musculoaponevrotice de dedesubt.
-
v
2: 5 p m Liftingul obrazului ~i repozitionarea tesutului adipos
Dupa ce a modificat gatul, chirur-
gul opereaza pe zona obrajilor.
Pornind dintr-o parte, face a inci-
zie In jos, In
fa a
urechii iar grasi-
mea estemutata mai sus, pe oase-
Ie pome\ilor. Fiecare parte dureaza
cam a ora.
2: 5 p m
Odata operatia Incheiata, dna
McAllister este mutata In salonul
de recuperare. Ea va ramane In
spital pentru cel pu\ in a noapte,
eventual mai multe.
v
Straturile SMAS sunt disecate de
pe glanda parotidii din fata urechii
ramificati ile nervului facial sunt
protejate in straturile mai profunde.
Tesuturile S S mobilizate sunt trase in sus
pentru repozitionare ~i vor fi ata~ate de os.
Aceasta este procedura cea mai directii
de a remodela fata.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 67/260
- -
- _MED .k1NA REPRODUC.5,Rllip~atur r:ePlod ucj,.tQ.t:.
emmin-
nforma ii
g n r l
~
-1Capitolu~-
-~~
FOAIA
Corpul femeii sufera multe schimbari de-a lungul vietii. Sistemul sufera
transformari hormonale ~i fizice majore In fiecare luna, fiind complet
modificat de sarcina ~iapoi de menopauza, ce survine la varsta mijlocie.
I
Cele mai importante organe
sexuale din corpul femeii sunt
ovarele. Al1Huri de trompele
uterine (tuburile fallopieneJ,
uterul, colul uterin ;;i vaginul
alcatuiesc organele sexuale
feminine, prezente Inca de la
na;;tere. Ovarele sunt respon-
sabile de secretia hormonilor
sexuali - In particular estro-
gen - care duce la dezvoltarea
caracterelor sexuale feminine
secundare, In timpul puber-
tatii. Acestea cuprind modifi-
carile formei corpului, mari-
rea sanilor ;;i aparitia ciclului
menstrual.
CICLUL MENSTRUAL
In fiecare luna, ovarele elibe-
reaza un ovul, care strabate
trompa uterina Injos spre uter,
gata de a fi fecundat de sper-
matozoid. Rezerva de ovule
este prezenta In ovare, Intr-o
formaimatura- de ovocite
Inca de la na;;tere. Ciclulmen-
strual este procesul prin care
ovocitul se matureaza, for-
mand ovulul ;;i,In acela;;i timp,
cuprinde modificarile fiziolo-
gice ale uterului, In care mu-
coasa se congestioneaza, prin
vascularizare, pentru a gazdui
embrionul. Acest proces are
loc cu aproximatie In fiecare
luna [variind de la femeie la
femeie), Incepand cu menarha,
sau prima menstruatie, Intre
varsta de 11;;i13ani.
Qr.ganele ~er.od. JdHoare teminin~ -
-
Ovarele
Principalu l o rgan sexual
feminin, care elibereaza
hormoni i ~i ovulele, la fiecare
ciclu lunar. Sunt douii ovare,
fiecare pe cate a parte a
uteruJui, fiecare continand
mi l/oane de foliculi , in care
se formeaza ovulele.
Cervixul
(eoluf)
0 deschidere ingusta intre
vagin ~i uteroSe large~te pentru
a permite trecerea copilului
la na~tere.
Vaginul
Un canal muscular ce duce la coJul
uter/n. Peret ii vag/nului sunt f lexibi li
pentru a permite trecerea nou-
nascutului) ~i acoper ii i cu
0 membrana mucoasa lubrifianta.
Ac iditatea acestui s trat este
a bariera impotriva infecti ilor.
(
Ligamentul ovarian
Tesut de legatura ce
une~te ovarele de partea
superioara a uterului
Uterul
Unorgan in forma de
para, in care se fixeaza
ovulul fecundat ~i in care
embrionul se dezvolta
pana lastadiul de nou-
nascut.
Endometrul
Stratul mucos ce invele~te uterul pe
dinauntru. In timpul cicluiui menstrual se
impregneaza cu sange, pregatindu-se
pentru
ovul.
Dacafecundarea nu a
avut lac, endometrul se distruge ~ieste
eliminat, acesta este ciclul .
-- n ---rrolyl,ginecolog-YluL -=--- -~- --
i~n
J
~
~
Ginecologuleste specializatIn
bolile legate de sistemul de re-
producere pe care le fac numai
fetele ;;ifemeile.
De;;i problemele uzuale pot
fitratate ;;ide medicul de fami-
lie, ginecologul este acela care
va acorda ajutor ;;i tratament
II iI
Dupii ce discutii cu pacienta
pentru a af/a cum se simte
aceasta li Iici ind apar
simptomele ginecologul
palpeazii abdomenul pentru a
controla zonele dureroase Apoi
urmeazii examinarea internii sau
un numiir de alte teste
specific. Atunci cand considera
ca pacienta are nevoie de teh-
nici specifice de investigare,
medicul de familie a trimite la
ginecolog, Ginecologul sau un
membru al echipei de medici
speciali;;ti din spital, va indi-
ca investigatii le adecvate ;;i va
urma un plan terapeutic, in-
clusiv interventia chirurgicala,
daca se impune.
Odata tratamentul facut, pa-
cienta va fi trimisa la medicul
de familie, pentru a fi luata In
evidenta, sau va fi mentinuta sub
observatie demedicul ginecolog.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 68/260
_C ,~,-~,W
- -~ ~ ~-
- - ,~-,~~ = .,,_U -, ,,,,W,,~.,h_~,_m , ,~=,~C= _M_
~_H_,-,~~~>=__M.5,D
tQ JtA
R ~p
B_QQ1J
G,,~.~
11;
~P-,2[~J u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9
fe m
_'h__-
-, --
~~,~ -
specific
Tehnicile de investigatie §itra-
tament al bolilor specifice apa-
ratului reproductiv feminin
avanseaza rapid §i speciali§ti i
au la dispozitie
0
gama larga
de metode §itehnologiL
l1li
Examinarea cu ultrasunete a
.
regiunii pelviene
to investigatiecare evalueaza
i 1esuturile din pelvis (cum ar fi
ifibromul uter in) §i diagnos ti-
Icheaza chisturile §itumorile,
i
II
Colposcopul
iu~ instr~ment cu Ientile ce
maresc Imagmea, pentru a
I controla Inveli§ulvaginal §i al
colului uterin,
III
Laparoscopul
Un endoscop conceput pen-
tru a vizualizacavitatea pelvia-
na, printr-o mica incizie In
abdomen,
/ '-,
I '
, I
\.-/
Prin laparoseop se viid
ovarele siinii toase ~i
trompa uterinii. Ovarele
sunt sferele rotunde, de
euloare albi i sus ~i jos.
Trompa uterinii este tesutul
Chirurgii folosese
un laparoscop
introdus
prin peretele
abdominal, pentru
a reeolta un ovul.
III Citoscopul
Un endoscop cu Ientile tele-
scopice pentru diagnosticul §i
tratamentul bolilor tractului
urinar.
0 , ,___M '-'--'--' h' ~
CESEPOATEINTAMPLA
0 femeie poate ajunge la gineco-
log, din proprie initiativasau cu
trimitere pentru:
II1II
Durereabdominalaaupelvia-
na #
II1II Ciduri dureroase, cu sangera-
re mare sau neregulate
II1II Fibroame [tumori benigne ale
tesutului muscular uterinJ, cau-
zandfrecventdurere$isangerare
menstruala masiva,
_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1
Celputinzeee
la suta dinsoliei-
Uirilede eonsultatie se datoreaza
durerii pelviene intense, Investi-
gatiile nu determina Tntotdeauna
0 cauza specifica, astfelTneat nu
Tntotdeauna este prescris trata-
men .
PROBLEMELECEPOTFI
--- REZOLVATENCLUD:
II1II Endometrita. 0 afectiune Tn
care micidepozitedetesut similar
cu eel al mucoasei uterine - en-
dometrul, se dezvoltaTnovare,Tn
trompele uterine, sau oriunde al-
tundeva Tnpelvis.Dezvoltarea lui
poate duce la dismenoree (men-
struatie dureroasaJ, dar poate fi
tratata cu medicamente sau chi-
rurgical.
II1IISindromul ovarelor polichisti-
ce, Una din cincifemei care sunt
examinatecu ultrasunete la nive-
lul pelvisului, sufera de aceasta
disfunctie hormonala a ovarelor.
Poate duce la probleme ale cidu-
lui menstrual sau la infertilitate,
cuaparitia acneei, a pilozitatiicor-
porale exeesive$ia obezitatii,
II1II Cancerul de col uterin, Progra-
mele de depistare constauTntr-un
test simplu (Babe$-PapanicolauJ
a carui efectuare e gratuita cu tri-
mitere la ginecolog decatre medi-
eul de familie, Daca se suspectea-
za aparitia celulelor canceroase
se fac investigatii suplimentare.
,~,- -
/
\-;
[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J
Sindromul ovarelor polichist ice, In care
ovarele sunt afectate de dezechilibrul
hormonal, poate duce la infertilitate.
Aceasta se Intampla din cauza tulburarii
ovulatiei normale, Seqiunea de fata va
arata unele aspecte ale bolii §i ale altor
afeqiuni care pot Impiedica 0 femeie sa
ramana Insarcinata,
u
\
£ LE
~§
4
'j
Infertilitateala femeie poate
avea numeroase cauze, Daca
sunt tratabile, exista 0 serie de
modalitati prin care femeia
poate ramane gravida. Recolta-
rea ovulelor, prin laparoscopie,
este 0 procedura chirurgicala
care scoate ovulele din ovar,
pentru a fifertilizate invitro (In
afara corpului), Tnsituatiile In
care fecundarea naturala nu
este posibila.
--
..:-., --------
lIN~~fl LLE
PELVIENE:QAIA
1QJ
Histerosalpingografia este 0
procedura de investigare
radiografica (imagini cu raze
X) pentru examinarea uteru-
lui §i a trompelor uterine.
Este 0 metoda recomandata
cand se suspecteaza anumi-
te afeqiuni Tnaceasta zona.
-~----
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 69/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 70/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 71/260
ENCICLOPEDIA MEDICALA
ATLASUL CORPULUI
let si b z cr niului
\
Calota sau bolta
craniana este portiunea
superioara a craniului,
ce inconjura s;i
protejeaza creierul.
Cele patru oasece formeaza ca-
lota sunt: osul frontal, cele doua
oase parietale ;;i 0 port iune din
osuloccipital.
Aceste oase sunt formate
printr-un proces in care mem-
branele de tesut conjunctiv,
initial moale, se osifica [se in-
taresc) ;; i formeaza substanta
osoasa, fara a trece prin stadiul
intermediar de cartilaj, a;;a cum
seintampla cu celelalte oaseale
craniului.
Punctele deinteres ale calotei
sunt:
. suturasagitala,ceseintinde
longitudinal de la sutura lamb-
doida de la spatele capului, ca-
tre sutura coronara
. vertexul[punctulcelmaiinalt)
craniului; zona centrala cea mai
ridicata de pe sutura sagitala
. distantadintreceledouatu-
berozitati parietale este partea
cea mai lata a craniului
. naturacomplexarin care
oasele se articuleaza, care per-
mite 0 marire substantiala a
craniului, in perioada de cre;;-
tere, furnizand in acela;;i timp
rezistenta;;i stabilitate craniului
adultului.
r . ~.,
II.- .,JII-
....
Din cauza modului unic in care
se dezvolta oasele craniului
- creierul in cre;;tere forteaza
suturile ;;i distanteaza oasele
- orice defect, fie in structura
oaselor, fie in modulin care se
articuleaza, poate duce la modi-
ficari dramatice ale formei ca-
pului ;;i ale aspectului copilului.
Cazurile rare in care suturile
se sudeaza prematur [articula-
t ii le devin fixe ;; i inchid craniul
inainte de a se opri cre;;terea
creieruluiJ, se numesc cranio-
stenoze. Acest fapt reduce dras-
tic capacitatea creierului dea se
extinde in direqiile permise, in
mod normal, desuturi.
Cu toate acestea, creierul
continua sa creasca, in orice di-
rectie posibila, modificand for-
ma normala a capului, in functie
dece sutura este afectata:
. Scafocefaliaeste 0 forma
alungita, in forma de barca, a
Bolta cranianii
Exterior
Tuberozitatea
parietalii -
protuberanta pe
lateralele craniului
~
~ Vertex - varful
~ capului
~Osul
~ parietal - ~',
os pereche
\
e ambele parti '.'
ale craniului .
Sutura
~
,
coronarii
- une§te osul
'footal co 001'
doua oase
parietale
Sutura coronalii
- trece printre
osul frontal §i
oasele parietale
,
\
Osul frontal
- formeaza partea
anterioara a boltei
§i fruntea
Posterior
--
~'
,(
).
:::{.
,
,
/
,
:'
FOAIA
3
Bolta cranianii
Interior
Sutura sagitalii-
une§te cele doua
oase parietale
- Osul plat
parietal
- format din rei
straturi: stratul
intern, diploe §i
stratul extern
anturi
pentru vasele
meningee
mijlocii - permit
trecerea vaselo£
prin meninge.
catre creier
Creasta frontalii
- protuberanta
a osului frontal in
cavitatea craniana...
;
----
Anterior
' ~ui
craniului, rezultata din stenoza
[inchiderea prematuraJ a suturii
sagitale
. Brahicefaliauceaformarea
unui craniu scurt, spatele capu-
lui este plat, cauzat de stenoza
bilaterala a suturii coronale
. Plagiocefalia,n carecapul
are aspect distorsionat, asime-
tric, este cauzata de stenoza
unei singure suturi coronale
.
Oxicefalia produce modificari
prin alungirea craniului, cu pro-
iectie inainte, in general datora-
ta fuziunii premature a suturilor
coronale ;;i sagitale.
Tulburarile in forma rea osoa-
sa pot duce;;i ele la deformarea
craniului. Acondroplastia [na-
nism al intregului corp) duce
la afectarea cartilajului 0505.
Aceasta face ca oasele de la
bazacraniului sa fie scurtate, in
timp cebolta sedezvolta normal
[oasele late nefiind afectateJ.
Un copil cu oxicefalie prezintii
circumferinta cranianii proeminentii
in fatii §i subdezvo/tatii in spate.
Malformatia poateafecta vederea.
Hidrocefalia Iprezenta de li-
chid la nivelui creierului)
este
0 boala grava. cauzata de pro-
ductia in exces a lichidului cefa-
lorahidian ce
inconjura creierul
~ Aceste zone
iiiI se pot palpa
u~orsub
piele
III
II
-
i -
I
--
Acest biirbatprezintii semne clare de
brahicefalie- un capmare, tuguiat,
cu ochi exottalmici, proeminenti -ca
urmarea suturii coronale
;;i maduva.
Acest fapt duce la
marirea crnniuiui din interior,
prin presiunea intracraniana
mare, exercitaUi ;;i asupra cre-
ierului
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 72/260
ENCICLOPEDIA MEDICALA
;\{;AT LAS U L COR P U I U I
z cr niutui
Aceasta vedere inedita a craniului este luata de jos. Se poate vedea mandibula
S;iorificiul prin care trece coloana vertebrala.
v
Oaseleaflate in zona mediana a ba
zeicraniului [osul etmoid sfenoid ;;i
0 parte a occipitalului] se dezvolta
diferit de cele ce alcatuiesc bolta
craniana. Ele provin dintr o struc
tura cartilaginoasa ce se dezvoltain
stadiile precoce proces numit osifi
care endocondraU3.
Maxilarele superioare sunt cele
doua oase pe care se afla dintii de
sus de 0 parte ;;i de alta a liniei
mediane. Apofiza palatina a maxi
larului;;i partile orizontale ale osu
lui palatin formeaza palatul duro
DEFECTELEBOLTEIPALATINE
0 bolta despicata apare c13ndstruc
turile ce o alcatuiesc nu se unesc
cum ar trebui inainte de na;;tere
forrnandu se a fanta in bolta pala
tina. Aceasta duce la comunicarea
dintre cavitatea bucala ;;i cavitatile
nazale. Dadi fanta se prelunge;;te
la nivelul maxilarului superior ea
va deveni aparenta sub forma unei
despicaturi in buza de iepure la ni
velul buzeisuperioare. Acest defect
poate fi insa corectat chirurgicalin
mod semnificativ.
Copiii cu palatul ingust ;; i dinti i
incalecati pot beneficia de proteze
ortodontice adaptate care maresc
treptat tensiunea de a lungulliniei
longitudinal mediane a palatului.
Dupaun numar de luni marginile
suturii sunt fortate sase departeze
ceeace permite cre;;terea de as nou
;;i producerea unui spatiu suplimen
tar pentru cre;;terea dintilor.
~
~
~
Fosa incisiva prin ea
se ajunge la riidacina
caninului.
Sutura palatina mediana
une:;;tecele doua apofize palatine
ale maxilarelor.
Apofiza palatina a
maxilarului
Lama orizontala
a o su lu i p alatin
formeaza impreuna
cu apofiza palatina
a maxilarului
palatul duro
Orificiul
oval
Orificiul
jugular
~antul
mastoidian
Creasta
occipitala
externa
Vomerul
desparte
cavitatile nazale
Osul sfenoid
Orificiul spinoasa
Tuberculul
faringian pe care
se insera mu:;;chii
faringelui
Orificiul
stilomastoidian
Orificiul occipital
prin care maduva
spinarii se une:;;te
cu creierul
v
Orificiul
mastoidian
~ Protuberanta
~ occipitalaexterna
~ Acestezone
IiififI se pot pal pa u§or
sub piele
I
Foramene
este
pluralulc
men
careInseamn,agau1,
deschidere.
Aceste deschideriformeazt
canale prin oasele cral Jjtil
mit arterelor ~i
perechi sa intre ~isa iasa di
craniana,
Alte canale mai mici~i mai I
late leagavenele externe al
cu cele interne. Ele se numesc
emisare.Aceste ciHde trecere pot p
mite raspandirea
unei infectii de
exteriorul craniului
catre interior,
ce agraveazanfectia.
Aceastii fotografie de detaliu aratii
jumiitatea stangii a fosei craniene
mediane unadintrece/e trei depresiuni
alesuprafetei cavitiitiicraniene ,
de /a interior,fi patru foramene:
1. foramen spinosum, 2. foramen
ova/e, 3. foramen /acerum, 4. foramen
magnum.
u
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 73/260
ENCICLOPEDIA
MEDI L
FIZIOLOGIE
umse controle z glicemi
Zaharul reprezinta a importanta sursa de energie pentru organism; el exista In mod
naturalln sange, sub forma de glucoza. Echilibrulcorect al nivelurilorde glucoza In
sange este vital~i el este reglat de hormonii secretati de pancreas.
Glucozaeste un glucid simplu
vital pentru functia creierului
;;i 0 importanta sursa de ener-
gie pentru restul organismului.
Glucoza este depozitata In or-
ganism sub forma de glicogen
-
lanturi lungi de molecule de
glucoza, ce se gasesc Inficat ;;i
Inmu;;chi - care este transpor-
tat In organism prin sange.
Exista un nivel natural al
glucozei In organism, dar cand
mand\m sau cand nu mancam
destul, acest nivel se modifica.'
Nivelul acestor modificari este
reglat In pancreas de hormoni.
PANCREASUL
Pancreasul este 0 glanda alun-
gita, albicioasa, cu lungime de
aproximativ 20-25 cm, care se
afla In spatele portiunii inferi-
oare a stomacului ;;ieste conec-
tata la duoden. Produce enzime
care se varsa In duoden printr-
un canal ;;icontribuie la digestia
alimentelor. Oar acesta nu este
singurullui rol.
Portiunea digestiva a pancre-
asului reprezinta aproximativ
90%din pancreas. Tnjur de cinci
la suta sunt celule care produc
hormoni care regleaza nivelul
glucozei In sange: insulina ;;i
glucagonul.
Aceste celule ..endocrine ,
cunoscute ;;i ca ..insule , sunt
adunate In grupuri, In interiorul
pancreasului. Spre deosebire de
majoritatea secretiilor pancre-
asului, hormonii nu intra In ca-
nalul ce se varsa In duoden, ele
trec direct Influxul sanguin.
IGl;uco:~a
din~~ni§Je
Nivelul ideal al glicemiei este
intre 70-110 mg/100ml. Dupa
masa este normal ca glicemia
sa creasca pentru cateva ore,
dar nu artrebui sa fie mai mare
de 180 mg. Orice depa§ire a
acestei valorise nume§te hiper-
glicemie. Oricescadere a valorii
sub 70 este descrisa ca hipogli-
cemie.
ROlul.E2-ncreasulu,-
Duodenul
Primapartea intestinului .I .,..
subtire. ~r.ime~te bila din
~..
.
.'
canalulbihar§Isucuri - : I .
l
~reatlce. E~te locul ,/
.'
Incare se desfa§oara
0 mare
parte din
procesul de
digestie.
I
INSULINA
Exista tipuri diferite de celule
pancreatice fiecare fiind res-
ponsabila
de
producerea unui
hormon diferit. Insulina este
secretata de celulele beta din
insulele pancreatice.
Un nivel
scazut al secretiei exista per-
manent dar daca
cre;;te nivelul
glucozei in sange, celulele
sunt
stimulate ;;i produc mai multa
insulina.
Daca
nivelul glucozei
scade, produqia de insulina
scade
;;i ea.
Insulina
aqioneaza asupra
anumitor celule
din organism
printre care celulele musculare,
hematiile ; ;i celulele adipoase.
Cand nivelul insulinei cre;;te,
aceste celule s un t o bli ga te
sa
absoarba mai multa
glucoza
din
sange,
pe care 0 folosesc
pentru
a produce energie.
Pancreasul
0 glanda situata in spatele
stomacului. Este formata
din cap, istm, corp §icoada,
care toate con\in celule ce
secreta sucurile pancreatice
necesare digestiei. Glanda
produce §ihormoni, care
tree direct in sange.
?J
r
7~~;;~~
:---
..,..-
Canal pancreatic
Istmul
Corpul-
~
J
Productia
de insulina
mai este controlata de un
alt hormon somatostatina.
Aces~ este secretat ca ras-
puns la nivelurile crescute
ale altor hormoni ;;i
aqio-
neaza prin Incetinirea pro-
ductiei de insulina.
GLUCAGONUL
Glucagonul este secretat de
celulele alfa ale insulelor
pancreatice. Aceste celule
sunt stimulate de nivelu-
rile scazute de glucoza din
sange. Hormonul determina
conversia glicogenului In spe-
cial
a
celui
din
ficat In glucoza
care este eliberata In sange. De-
termina ficatul mu;;chii ;;i alte
celule din organism sa produca
glucoza din alti compu;;i din or-
ganism cum ar fi proteinele.
- J
--
oada
-
.~/ .
Canal pancreatic
0 serie de forma\iuni tubulare,
care dreneaza sucurile
pancreatice. Canale Ietrimit
sucurile pancreatice in
duoden, dar hormonii produ§i
de celulele endocrine ale
pacreasului nu intra in aceste
canale, ci t ree direct in sange.
Sub microscop celulele
endocrIne seamiinii cu ni } te
insule, de unde }ldenumirea
de insule pancreatice. Sunt
cunoscute }i sub numele de
insulele Langerhans'~ dupi i
numele medlcului german
Paul Langerhans. Aceste
celule produc hormonl l
insulinii }iglucagon.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 74/260
lori
norm le le gli emiei
Pentru mentinereasanatatii este necesar un
echilibru al glicemiei. 0 scaderea valorii glucozeiin
sangepoateduce la transpiratii profuze,confuzieSii
chiar coma. 0 creSitereducela boalanumita diabet.
Incapacitatea pancreasului de a
secreta insuLina suficienta duce
la diabet zaharat. Lipsa insulinei
face ca ceLuleLesa nu poata ab-
sorbi glucoza, care, ca efect, se
acumuLeazain sange. Din cauza
ca mu?chii nu mai pot absorbi
glucoza, ei sLabesc?i incep sa se
atrofieze.
Nu se ?tie cauza exacta a inca-
pacita ii pancreasuLuide a pro-
duce insulina, dar de multe ori
diabetul este a boala de familie.
De obicei, diabetul se instaLeaza
treptat, Lavarsta mijLocie,iar cei
suptapoderali prezinta un risc
suplimentar.
Totu?i, boala poate sa apara ?i
la copii, cazin care debutul tinde
sa fie brusc.
Diabetul nu poate f i anticipat,
prevenit sau vindecat. Totu?i, eL
poate fi controlat, cu tratament
corespunzator. La pacien ii mai
in varsta aceasta poateinsemna
doar mese regulate ?i pastrarea
dietei cu aport scazut de carbo-
hidra i, recomandata de medic.
Medicul mai poate recomanda
pastile care sa mareasca efectul
insulinei prezente in sange.
Tn cazuri severe e necesara
administrarea insulinei. Aceasta
trebuie administrata injectabil,
a data sau dedoua ori pezi, caci
administrata oralse distruge.
,..,.....
.}. -.4>,.~,
La persoanele cu predispozi-
tie, diabetul poate fi declan?at de
0 serie de factori, cum ar fi ex-
punerea la frig ?i umezeala, su-
prasolicitarea?i depresia, dar cel
mai frecvent deinfec ii, in special
virale.
Simptomatologia include slabi-
ciune, pierdere in greutate, sen-
za ie intensa de sete ?i productie
crescuta deurina. Maipot saapa-
ra constipa ie ?i uscaciunea gurii
?i a pielii. Majoritatea pacien ilor
nu au aLtecomplica ii, dar diabe-
tul poate afecta inima, arterele ?i
nervii; diabeticii sunt mai predis-
pu;:;iLacataracta.
In cazuri extreme, pacien ii pot
face pneumonietuberculoasa sau
comadiabetica.
Injectiile trebuie facute cu
precau ie, caci excesul de insu-
Linaduce la hipoglicemie, care
se manifesta prin transpira i i,
neliniste si tulburari de com-
porta~ent. Tn cazuri extreme
pacientul poate parea beat; in
acest moment ajutorul medical
se impune, pentru ca exista risc
de coma.
Diabeticii If/i administreazii
singuri insu/ina intramuscular
pentru a regia nivelul g/icemiei
Dacii existii def icit de insu/ inii se
impune administrarea ei regulatii
pentru a evita coma f/ idecesul
0 lipsa a aportului ali-
mentar duce la scaderea
glucozei din sange, dar
organismul reactioneaza
prin cre~terea nivelului
normal de glucagon. in
acela~i timp, acest nivel
scazut al glicemiei duce
la scaderea productiei de
insulina, stimuland trans-
formarea glicogenului In
glucoza.
.:- ~¥-.
Nivelul de i~SUli~
,-scade
v
Nivelul glucozei In sange poate
fi mi isurat cu
0
trusii simplii
Se folosef/te un dispozitiv pentru
a Intepa degetul f/i sangele este
ap/icat pe
0
bandeleti i de test
numitii strip La capiitul stripului
sunt douii t ipuri de reactivi care
If/i schimbii culoarea
de lagalben la negru f /i de la alb
la albastru Inchis In functie
de cantitatea de glucozii din
sange in acest caz nivelul
este normal Nivelurile crescute
pot indica diabet
Aportul alimentar duce
la cre~terea nivelului de
glucoza, ceea ce Inseam-
na ca nevoia de glucagon
e mai mica ~i organismul
opre~te productia. Cu cat
nivelul glucozei In sange e
mai mare, cu atat mai mult
este stimulata producerea
de insulina, care, la randul
ei, cre~te cantitatea de
glucoza ce intra Inmu~chi.
Nivelul in~uline~
re~te
~
v
\ I
v
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 75/260
ENCICLOPEDIA MEDICALA
ETAPELE VIETII
rim lun
Odata ee blastoeistul se fixeaza ferm In peretele uterin Ineepe stadiul preembrionar
S;iIneep sa se dezvolte toate sistemele majore ale eorpului uman. Tnluna a patra
sehimbarile rapide due la formarea unui embrion ee poate fi reeunoseut.
,/
/
Primele patru saptamani dupa
fecundarereprezinta
0
perioada
de dezvoltare rapida. cand toate
organele majore ~isistemele or-
ganismului Tncepsa se formeze.
Organele complexe ce vor sus-
tine cre~terea Tntimpul sarcinii
- incluzand placenta, cordonul
ombilical ~i sacul amniotic - se
formeaza ~iele acum.
/
CELULELEGERMINALE
Tntimpul stadiilor precoce ale
implantarii, se dezvolta trei ti-
puri de celule [celulegerminale .
Acesteavorforma,
Tn
final,em-
brionul.
. Ectodermul va forma tesuturi-
le ~iorganele sistemului nervos,
inclusivcreierul, precum ~itesu-
turile de pe suprafata corpului,
precum pielea ~iparul.
. Dinendoderm se dezvoltamu-
coasa tractului gastrointestinal,
ficatul, pancreasul, glanda tiroi-
da, precum ~imucoasa aparatu-
lui respirator, vezica ~iuretra.
Capul este la stinga acestul embrion
Tn virsta de
28
de saptamini.
Majoritatea organelor {ii sistemelor
s au fo rmat deja iar inima a Tnceput
sa batao Vii toarea maduvase
Tngroa{ia Tnstratul interior.
. Mezodermul va duce la for-
marea scheletului, a tesutului
conjunctiv, a sistemului circu-
lator, a sistemului urogenital, ~i
majoritatii mu~chilor scheletici
~inetezi.
Ectodermul ~iendodermul se
dezvoltaTntimpulTncare blasti-
cistul se implanteaza Tnperetele
uterin. Mezodermul apare mai
tarziu,Tn saptamana a treia.
Initial, celulele germinale nu
iau 0 forma care sa indiceTnce
parte vafi capul.
SAPTAMANAATRElA
Tntimpul saptamanii a treia Izi-
lele 15-21], 0 parte din celulele
ectoderm ice, Tnzona ce va de-
veni partea din spate a corpului,
T~i modifica forma ~i pozitia. Ele
trec Tn centrul
grupului de ce-
lule. Tntimp ce
se multiplica,ele
se grupeaza for- 1
mand liniaprimi-
tiva, sau primul ax
al trupului.
Odilta cu forma-
rea liniei primitive din.
celulele ectoderm ice,
acestea T~imodifica forma,
devenind mai rotunde ~i se
Tmpra~tieTnainte,formand celu-
lele mezodermice.
0 parte din aceste celule vor
forma, la final, sisteme vitale,
precum sistemul muscular ~i
sangele. Alteleformeaza coarda
dorsala, un grup de celule care
se dezvolta de-a lungul partii
posterioare a embrionului, ca
0 tija centrala de sustinere. Tn
dezvoltarea fireasca, aceasta va
forma maduva spinarii.
Tot Tn timpul saptamanii a
treia, masa de celule rotunjita,
Aceasta sectlune aratif un
embrlon de
28
de zile Tnconjurat
de corion -membrana ce if
invele te de la Implantare {ii care
mal tirziu va forma placenta.
Vilozltatile care ancoreaza
corlonul de peretele uterin sunt
vizlbile injur.
capata 0 forma mai lunguiata
de
para.
Capul embrionului va
fi format Tnpartea mai larga iar
partea inferioara a coloanei ver
tebrale spre polul mai ascutit.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 76/260
EN I LOPEDI MEDI L
- - -~-~ - - ~.,.
ET PELE VIETII~,~
~S1p-fa1lan.a4~]ezvom fe_a.~
Cefufefe tree prin
modi fieari rapide in a
patra saptamiina de fa
feeundare. Aeesta este
ineeputuf perioadei
embrionare. La sfiir~ituf
saptamiinii, embrionuf
poate fi reeunoseut
22 de zile
(vedere din spate)
Neuroporul rostal
- Capat cranial
neinchis al tubului
neural, din care se
va forma capul
Somite - grupuri
de celule pe
ambele parii ale
corzii dorsale (9irei
spinarii)
25 de zile
Neuroporul caudal
- Capat caudal
neinchis al tubului
neuralla coada
embrionului.
Neuropolul rostal -
incepe sa se inchida
Primordiul cordului
- Partea proeminenta
din care seva forma
inima.
Placoda otica - din
care seva forma
urechea.
Sac Yolk
. sacul vitelin, sac
mezodermic, captu9it cu
endoderm. Aduce nutrienii
la ernbrion.
-..l
Cordonul
ombilical -
coniine artera 9i
vena ombilicala,
ce transportii.
nutrienii
9i oxigen catre
embrion.
Mezodermul
- Partea de mijloc
din care se vor forma
intestinele
Foseta otica - dezvoltata din
placoda otica.
27 de zile
p
Arcurile branhiale - iesut care
,
va forma structurile capului 9i
ale gatului
Sacul vitelin - treptat
este incorporat in corpul
embrjonuJuL
Placenta - se Iipe9te de peretele
uterin, 9i se leaga de embrion prin
cordonul ombilical.
Dezvoltarea a
nexelor embrio-
nare
Sacul a.mniotic, membrana pro-
tectoare din jurul embrionului,
Incepe sa se formeze. De~i este
extrem de mica In acest stadiu,
mai tarziu se va umple cu lichid
amniotic ~i va adaposti copilul ~i
placenta. Tesutul corionic, care
se vatransform a In placenta se
dezvolta ~i el. Stratul corionic
este cel mai superficial strat
de celule ale blastocistului. Se
ata~eaza ferm de mucoasa ute-
rina prin vilozitati, mici proiectii
care se adancesc In tesutul ce
formeaza peretele uterin. Vilozi-
tatile sunt Inconjurate de sange
matern ~i ajuta la 5chimbul de
oxigen, nutrienti ~i produse de
excretie.
Tot In aceasta etapa se dez-
volta ~i cordonul ombilical, din-
tr-un mugur.
SAPTAMANAA PATRA
Tn timpul celei de-a patra sap-
tamani Izilele 22-28] embrionul
dezvolta grupuri segmentate
de celule mezenhimale, numite
somite. Acestea sunt perechi,
de fiecare parte a corzii dorsa-
le, grup de celule ce lor forma
~ira spinarii. Somitele se vor
transforma In cartilaje, celule
nervoase, oase ~i mu~chi.
SCHIMBAR\LE CORlU
DORSALE
Coarda dorsala sufera schim-
carr, as((ec
fr1ca ar1Umr e lOr1e de
celule ectoderm ice vor forma In
cele din urma sistemul nervos.
Celulele din aceasta zonaIncep
sa formeze 0 adancitura, numita
~ant neural. Marginile ~antului,
crestele neurale 5eapropie una
de alta ~i se unescoFormand tu-
bul neural. Tubul neural merge
catre capul embrionului, unde
un pliu larg, vizibil,
va
cre~te,
formand creierul. Cre~terea se
face ~i spre Inapoi, unde se va
forma maduva spinarii.
/
BATAILE
IN1MII
Ca
rezultat al curbarii ceducela
forma rea unui cap ~ia unei cozi,
0 inima rudimentara, de forma
tubulara, se dezvolta In a patra
saptamana. Curbarea aduce
grupurile de celule mezoder-
mice, ce initial erau pozitionate
anterior, catre 0 pozitie interna,
ce corespunde pieptului embri-
onului. Tntimpul celei de-a pa-
tra saptamani, aceste celule se
unesc la mijloc, acolo unde se
formeaza intestinele. Ele for-
meaza un spatiu circular, care
devine apoi untub.
Tntimp ce arcurile branhiale
- pliuri de tesut ce lor forma
maxi larele ~i alte structuri ale
c apului ~i gatului - se dezvolta,
tubul este Impins Injos, In piept.
Acesta formeaza 0 protuberanta
evidenta In partea interna a em-
brionului: cordul primitiv. Tncepe
sa functi9niJk~ aproape imediat,
Impingand celulele sanguine
nou formate de-a lungul embri-
Dnului.
car<o ,;to> ,nca ,ngropat,n
peretele
uterin.
--.J
Ai Tf
MDDJFJ RJ
Tncep sa se formeze vasele de
sange In afara embrionului.
Unele formeaza 0 retea vasta
In peretele sacului vitelin, care
asigura hranirea embrionului In
stadiile initiale. Altele formea-
za vena ~i artera ombilicala din
cordonul ombilical, care une~te
embrionul de placenta. Ambele
vase sunt cai esentiale pentru
liutrielitii ~i oxigeliul care lor
asigura cre~terea rapida a em-
brionului.
Dina
patra saptamana de de~ol
re, embrionul se masoara lri lungh
me.
Dacaeste
masurat de
la.un
capat laa ltul , dimensiuni le sunt:
. Prima saptamana dupa fecuOda ,I
re: stadiul preembrionar: 0,15 mm
~
lungime
I
. A doua saptamana: stadiul pre-
embrionar: 0,36-1 mm lungime.
. A treia saptamana: stadiul pre-
embrionar: 1,25-1,50mm lungime.
. Sfar§itul celei de--a patra sapta-
mani: embrionul are In jur
de 4--5 mm lungime.
~
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 77/260
Date generaLe
Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,
familie de antibiotice. A fost prima
chinolona sintetizata. A doua generarie
de chinolone, de tip II, sunt fluorchi-
nolonele, §i aqioneaza intr-un spectru
mai larg, In special asupra
Pseudomo-
nas aeruginosa.
A:ctiune,
Acidul nalidixic este un bactericid §i
aqioneaza prin inhibarea sintezei
ADN-uluimicrobian.
Acidul nalidixic este un antibiotic.
Se folose§te frecvent pentnJ tratarea
infect ii/or u~oare ale tractufui urinar inferior.
M -i fecte .
seclindare.
Ac i d n a l i dix:ic
Obi§nuite
8 Senzariide gre81ii,varsaturi
8 Diaree
8 Spuzeala
8 Moliciune
81cter
Mai pu~inobi§nuite
8 Sensibilitatea lumina
8 Dureridecap
..Reaqii psihotice,de exemplu
depresii
Interac~ioneaza cu:
.Wafarina
-
administrarea
concomitentiipoatecre§terisculde
hemoragie
Antacid - poate reduce absorb~a
acidului nalidixc
8 Convuls ij = potaparea busc;
8 Copii
'
nu Ii se administreaza celor
cuvarste mai mici de trei luni ;
. Afec~unihepatice nu se adminis-
treaza celor diagnosticari cu porfirie;
8Anal ize de sange - daca se adminis-
treaza pe 0 durata mai lunga de doua
saptamani, se recomaoda analize de
sange pentru ca pot scadea anumite
v lori;
. Sarcina se poate administra medi-
camentul doar In al doilea si al t reilea
trimestru de sarcina, nuIn primul;
ll urin l
NUME ORIGINAL
Zyloric
\/ TIP DEMEDICAMENT
, Inhibitor enzimatic
PREZENTARE
Tablete
NUMAI CU RETETA
1<1
DENUMIRI UZUALE
Mictral,Negram, Uriben
TIPDEMEDICAMENT
Antiacid
TIPULMEDICAMENTULUI
Antibiotic
DlSPONIBILSUB
FORMADE:
Granule tablete suspensielichida
SEELiBEREAZADOARCU
PRESCRIPTIEMEDICALA
~~
.
Infeqii le tractului urinar - acidul nalidix ic se
administreaza pentru tratarea infecfiilor u§oare ale
tractului urinar. Nu este un antibiotic de linia Intai,
din cauza posibilelor sale reaqii toxice, In special
In cazul administrarii de lunga durata. Acum exista
medic mente mai purin nocive, pentru infeqii mai
complicate.
. In plus, un procent de doi pana la 14 la suta
dintre pacienri dezvolta In timpul tratamentului
organisme rezistente laacid nalidixic.
Date generale
Allopurinolul inhiba forma rea de acid uric,
un produs de degradare din rinichi, excre-
tat prin urina. Nivelurile constant crescute
ale acidului uric duc la complicarii precum
pietrele la rinichi §i guta (depunere de
cris tale de acid uric In resutur ile moi §i In
articularii).
Un atac acut de gutii se manifestii
printr-o articulatie rO ,ie;caldii, umf1a~ii
a~a cum apare dl1getul ariitat In
imagine). Se intAmplii eel mai frecvent
ladegetul mare de lapicior.
~urT}tunctioneaz,
Allopurinolul se administreaza oral pentru a reduce
nivelul deacid uric In sange §iIn resuturi. Adminis-
trarea medicamentului poate precipita un atac de
guta, a§a ca lalnceputul tratamentului este indicatii
folosirea unui nti inflamator (cum arfi Naproxen),
care seva continua pe parcursul atrei luni .
Allopurinolul se administreaza frecvent pacienrilor
cu afeqiuni renale sau pietre la rinichi (din acid
uric). Doza standard este de 0 tableta pe zi.
Allopurinolul este un produs de
sinteza care
inhibii
enzimele (prote-
ine care accelereaza reactiile din
organism) responsabile de p'roduqia
de acid uric.
.- .. '.. d ,, )
~ct~_.secundar~J
. Iritari i (daca acestea apar, seIntre-
rupe tratamentul)
. Tulburari gastrointestinale
. Asigurareaunui aport adecvatde
lichide.
. Prudenra In administrarea allopuri-
nolului la pacienr ii cu leziuni de ficat
sau rinichi.
. Allopurinolul nu este un tratament
pentru atacur ile de guta, dar trebuie
continuat daca apareun atacin timpul
tratamentului.
. Atacuri le acute de guta trebuie tra-
tate cu medicarie adirionala, anti in-
flamatorie.
»
n
-.
c..
:J
QJ
--
c..
-.
><
.
n
........
~
-.
n
~
...,
QJ
--
z
CD
lC
...,
QJ
3
.
c
...,
-.
C
CD
:J
»
--
--
0
C
C
...,
-.
:J
0
--
........
N
<
--
0...,
-.
n
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 78/260
»
3
0
a.
QJ
..,
0
:J
QJ
n
0
..,
a.
QJ
..,
0
:J
CD
><
C
NUMEORIGIN L
CordaroneX
TIPDEMEDI MENT
Antiaritmic
PREZENT RE
Tablete, solu}ie intravenoas-
NUM I URETET
~~
Utilizare
Medicatiaantiaritmicaestefolositapentrua
trata pacientiicu ritm neregulat,prin con-
trolul sau corectarea unui r itm cardiac
anormal, de exemplu in cazul bolilor de
inima.
Amiodaronaactioneazaasuprapotentiale-
lor electriceale sistemului de conducere
al inimii, modificandritmul §i regularizand
contractiamusculara.
. Amiodaronaduce uneori la produce-
rea de microdepozitein cornee, care
suntinsa reversibilelaintrerupereatrata-
mentului.Aceste depoziteafecteazarar
vederea,dar §oferii pot fi orbiti de lumi-
nilefarurilornoaptea.
. Existaposibilitateanorreactiioxice
la nivelul pielii,dacapacientiiceiauami-
odaronaseexpun lasoare.Eisuntsfatu-
iti saprevinaexpunerea§i safoloseasca
cremecu protectiesolara.
.Amiodarona contine iod §i poatepro-
duce disfunctii tiroidiene. Disfunctia
poatefi atatin pluscat§iin minusfatade
normal§i necesitatratamentspecial.
. Amiodaronapoate produce 0 reactie
inflamatoriein plaman,cu tuse§i scurta-
rearespiratiei.
Amiodarona este folosita in primul rand
pentrutratamentultahicardiei(bataicardi-
acerapide),in specialin sindromulWolff-
Parkinson-White.Aceastaeste0 afectiune
congenitala a cordului, cauzata de un
defectaltransmiteriiimpulsurilorelectrice
aleinimii,ce ducelatulburariin contractia
miocardului.
Amiodaronapoatefifolosita§iin tratamen-
tul batailorneregulateale inimii (cuorigi-
neain diferite parti ale inimii),in cazulin
carealtemedicamentenusunteficiente.
Oricum,tratamentulnuse initiazadecatla
indicatiamediculuispecialist.
Avantajulamiodaroneiesteca nu reduce
contractilitateamu§chilorinimii.
Amitri
tiLina
NUMEORIGIN L
Lentizol, tryptizol
TIPDEMEDI MENT
Antidepresiv
PREZENT RE
Tablete,formalichida, injectii
NUM I URETET
~~~
. Potsa aparatulburari de ritm cardiac§i
blocajein conducereaimpulsuluielectricla
nivelulinimii,in speciallapacientiicuafec-
tiuni cardiacepreexistente.
. Somnolenta,uscaciuneagurii,vederein
ceata,constipatie§i retentie urinara sunt
catevadin problemelecarepot saapara.
. Intreruperearuscaa antidepresivelor
poate produce simptome gastrointestina;
Ie, ameteala,anxietate§i nelini§te.Trata;
mentular trebuioprit treptat,intr-un inter-
valde patrusaptamani.
. Varstnicii,cei cu istorie de insuficienta
cardiaca,afectarerenalasauanumiteboli
de sangear trebui safoloseascacu pru-
dentaamiodarona.
.Administrarea intravenoasapoatecauza
0 scaderemoderata§itemporaraatensiu-
nii arteriale.
. Estecontraindicataa gravide§i la
mamele care alapteaza ja pacientii cu
sensibilitatela iod§i cei ce suferade dis-
functii tiroidiene.
.. Nu este recomandatinqcazurilen care
conducereaelectrican inimaesteblocata.
. Serecomandaefectuareadetestehepa-
tice §i tiroidiene in tratamentelede lunga
durata.
Date generale
Amitriptilina esteun antidepresivtriciclic
cu unefecttranchilizantbland,folositoca-
zional §i pentru nevralgii (de exemplu
dupazonazoster)§iin tratamentulinconti-
nenteiurinarela copii.
Gu~ii
-
umfliiturii
a giitulul
cauzatii de
hlperfunctle
tlroldlanii
Tratamentul
poate fl
chlrurglcal sau
medlcamentos
\ /
Creste nivelul anumitor
neurotransmitatori [hormoni din creierl.
Nu este intele s exact mecanismul prin
care aceastacre~tere este convertita apoi
in efect antidepresiv.
Amitriptilinaeste folosita de obicei in tra-
tamentul depresiei, in special in cazurile
care necesita sedare. Alte antidepresive
tricicliceau efect sedativ mai redus. Paci-
entii agitati §i anxio§i tind sa raspunda
mai bine la compu§ii cu efect sedativ, in
timp ce cei apatici §iretra§i raspund mai
bine la antidepresivele cu efect sedativ
redus,
Antidepresivele triciclice, precum amitrip-
tilina, sunt eficiente in tratamentul bolii
depresive, forma severa §i medie, in spe-
cial cand se asociaza cu tulburari psiho-
motorii §i fiziologice, precum pierderea
apetitului §itulburari de sornn.
Unele preparate triciclice sunt eficiente §i
in tratamentul atacurilor de panica .
. Stareapacientuluitrebuieatent
monitorizatapentrua depistaorice
tendintadesuicid.
. 5e prescrie
oza
minima,cadexista
pericoluldesupradozaj.
.. 0 ameliorarea simptomatologieieste
a~teptatadupacelputindouasaptamani
detratament.Tratamentultrebuie
continuatcelputin4-6 lunidupadisparitia
simptomelor.Dacatratamentuleste
intrerupt preadevreme,eprobabilca
sifl lptomatologiasa reapara.Incazul
recurentelor,terapiatrebuiecontinuata.
.0 atentiesuplimentarasevaacorda
celor cuafectiunicardiace,epilepsie,
afectareaficatului,boaU:iiroidiana,
glaucom~i la femeileinsarcinatesaucele
carealapteaza,precum~ila persoanele
n
~
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 79/260
CI CLO PED IE CO MPLETAD EMED ICINAi SIINVESTI GATIE..CLINI CA
.. , . , .. . .
Apare in fiecare mar~i
1
6,90 LEI/19,90 MDL
NR.
EI~
-
-- ~ -_.
nterioru
j
IIILEuCEMIA: Diagnosticul ~itratamentul
acestei boli complexe a sangelui.
- CHIRURGIE PEDIATRICA: Ce nevoi
speciale are copilul
COLESTEROLUL: Ce reprezinta ~icum
este testat
IIIPASTRAREA ECHILIBRULUI: Cum ne
ajuta urechile sa ne mentinem pozitia
:. SCLEROZA MULTIPLA: Elemente cheie
ale acestei boli devastatoare.
ISSN 1791-6011
oe OSTINI
04
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 80/260
lnteriorul
--------
CORPULUI
UMAN
NuMARUL
4
-
CUPRINS
CAZURIIN URGENl \: Accidentele
Accidentele din traiic provoaca deseori leziuni severe,
care necesita tratament de urgen\a. Exemplul
prezentat arata evolu\ ia cazului neferici t al dlui
Russell, implicat intr-un accident de ma~ina.
Sunt prezentate ~i al te doua cazuri cu cauze diferite.
De Theodore Welch.
ONCOLOGIE:Leucemia acuta
Leucemia este 0 boala maligna, caracterizata prin
hiperproduqia anumitor celule albe din sange. Exista
doua forme de leucemie acuta, ce afecteaza in special
copii, respect iv adul\ ii. Aceste trei foi arata cum se
pune diagnosticul ~icare sunt ultimele tratamente.
De Keith Patterson
- PEDIATRIE
CHIRURGIE:
Informa\ii generale
Chirurgul pediatru trateaza copiii din faza
intrauterina, inca de la identif icarea spinei bifida
[ruptura de co loan a), pana la adolescen\a. Se descr iu
afeqiuni care necesi ta interven\ii specializate ~i care
previn complica\ii ulterioare. De Mark Lambert
PEDIATRIE
CHIRURGIE:Chirurgia abdomenului
Un chirurg ne arata care sunt 0 par te din problemele
abdominale ale copilului, ce necesita interven\ie
chirurgicala. Acestea variaza de la probleme minore
ce necesi ta 0 interven\ie invaziva minima, pe fat, inca
din via\a intrauterina, pana la interven\ ii majore, pe
stomac sau rinichi. De Kokila Lakhoo
Aceasta pUblicatie contine informatii generale ~i nu
inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie
similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie
consultat in vederea stabiliri i vreunui diagnostic
sau tratament, indiferent de simptome. Daca
prezentati orice fel de simptome, consultati medicul
curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabili
pentru nici un fel de prejudicii suferite de orice
persoana a carei act iune se bazeaza pe informatii le
continute de aceasta publicatie.
PATOLOGIE
MORFOPATOLOGIE:Analiza calesterolului
Care este 'ariginea colesterolului? El este esen\ial
pentru func\ionarea normala a arganismului - seafla
in toate celulele - dar 0 crestere a colesteralului in
artere paate cauza un atac decord letal.
DeWilliam Marshall
CUM CONTROLEAZAURECHEAECHILIBRUL
Urechea este un organ pentru auz ~iechilibru.
Aceasta foaie cerceteaza mecanismele complexe prin
care urechea interna ne permite sa ramanem
in picioare ~i sane pastram echil ibrul chiar
~i pecel mai accidentat teren.
DeLisa White
INDEXUL BOULOR -
SCLEROZAMULTIPLA
SMeste a boala cronica a sistemului nervas central.
Se~tiu pu\ine despre cauzele ei, iar simptomatologia,
evolu\ia ~iefectele petermen lung ale bolii , variaza
de la individ la individ. Aici se prezina cuno~tin\ele
acutale legate deaceasta afeqiune.
DeTrevor Silver
I QAT;f.\LQ...G')..E~~E.D4CAME~ltE:
AMOXICILlNA, ANTIHISTAMINICE
Seva prezenta in detaliu un antibiotic frecvent
folasit, amaxicilina, derivata din penicilina ~i cateva
antihistaminice dintr cele mai frecvente.
De Monique Aurora
EDITORCONSULTANT
ProfessorPeterAbrahamsMS,SS,
FRCS(Ed),FRCR
ProfesorPeterAbrahams,MB,BS,FRCS
(Ed),FRCR,Profesorulbrahamsste
specialistnanatomie linica,membrun
Kigezinternationalchoolof Medicine,n
cadru/Programu/uinternationaleMedicina
dinCambridge,pecialistnmedicina
genera/a,Membrua/Colegiu/uiGirton,
Cambridge,xaminatoraColegiulRegalal
ChirurgilorinEdinburgh.scris0seriede
lucraridereferintananatomie.
Theodor Welch
MS BS FRCS
01.Welchpredade §apteanichirurgia,
in Thaiianda.A fosttirnp de 18ani
consuitantai OepartamentuiuiUrgente
§iAccidfinte laSpitalulNorthwickPark,
Harrow.In prezentpreda anatomie
clinica la Cambridge.
Trevor Silver MB BS DA FRCGP
Dr.Siiverestemedic generalist,
pensionar,profesor de onoarela
Oepartamentulde MedicinaGeneraia
al §colii de Medicinade ia SpitaluiSt.
George dinLondra.A scrisdespre
reumato/ogie§ia predat despreaceia§i
iucru.
Catherine Hardman MB BS MRCP
Dr. Hardman
este
dermato/og,
specializatain afectiunii inf/amatoriale
pieiii, psoriazis§i a/ergiicutanate.
Activeazala Oepartamentulde
COLABORATORI
Oermatoiogieai SpitaiuiuiSt.Mary,din
Londra.
Derek CoffmanMBCH,FRCGP
Dr.Coffmaneste medic generalist,
a scris foartemuitpentru diverse
publicatii de medicina generaia,a
fost coautorai catorva titiuri.
A
activat
cu jumatatede normain Sectiade
Gastroenteroiogiea SpitaluiuiSt.Mary,
din Londra.
David Harvey FRCp FRCPCH
ProfesorulHarveya fost numitin 1970
pediatru consultantia Maternitatea
QueenChariotte,din Londra.Din
1995este profesorde pediatrie§i
neonato/ogieia SpitalulHammersmith.
ChrisWhittyMA,MSc,BM, Bch,
MRCP,OTM?tHDr. Whitty
este
cadru
superior ia Spitaluide Boli Tropicaie
dinLondra,iector la ficoala de igiena
§i Medicina Tropicaladin Londra. Este
implicat in cercetarea§i tratamentul
maiarieidin toatalumea.
Stephen Large MS FRCp FRCS
01Large este inprezent chirurg
consultantin chirurgiecardio---toracica
director pentrutransplantulde inima la
SpitalulPapworthdin Cambridgeshire.
Pippa Keech MBChB MRCGO
DRCOG
r
Keecheste
medic
generalist,
cu norrrjaredusa laLyndhurst,New
Forest.ntrecut
S--i Upublicat lucrari
in BMJ Medical Monitor §i Puise.
Ricki Ostrov
Ricki Ostrov de origine americana
stabilit in Marea Britanie a publicat
lucrari medicale §i de sanata te t imp de
peste 10ani . A scris 0 serie de carti §i
a coiaborat ia numeroase publicatii.
Paulet te Pratt
Reputat scrii tor §i editor pe teme
medicaie,CU0 experienta de peste
20 d€ ani lucrariie. iVi Pauiette Pr~tt
a aparut In numetbase revlste cartl
§i enciciopedi i din Marea Britanie §i
Stateie Unite.
Monique Aurora MRCGp, DCH
Originara din Berna Elvetia Dr. Aurora
practica in prezent medicina ia Londra.
Este interesata de sanatatea femeii §i
a copiiuiui.
t
Biblioraft
Nu ratati
bibliorafturile
speciale in care pulet i
co/ectiona seria Interiorul
Corpului Uman .
Bibliorafturiie sunt
disponibile la chio§curiie
de ziare lap retul de 9 99
LEI 45MDL .DeAgostini
vaanuntadate/ede
pUblica,e bibliorafturiior
inseriadereviste.
f
1IIi '~tiJ
II
NUMARUL4
EDITIESAPTAMANALA
EDITURA,o-eAGOSTINIHELLASSRL
EOITOR,PelcosK'pnistos
MANAGERECONOMIC,Folis Folioa
MANAGERDEREDAqlE ~I PRODUqIE, Virginia Koalroabas
ADRESA,Valiagmenis44-46,16673 Alena
MARKETINGMANAGER,Michalis Koatsoakos
PRODUCTMANAGER,Nasila Korlesa
COORDONATOROEPRODUqIE, CaroUnoPoaUdoa
MANAGERDISTRIBUTIE,E,i Bo
MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Oimilris P,sakaUdis
COORDONATOROGISTICA~I OPERATII,Anlocis Uoamis
-/
ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA Sl DTP,LeVari YUne SRL
TIPARIRESlLEGARE,Niki Ekdotiki
DIRECTORDEPRODUqlE TlPOGRAFIE,SleUosKrilsolakis
DTP,RAY
IMPORTATOR,MediaSe ice ZawadaS.R.L
Coanlry Manage MarianaMihal,an
Markeling Manage Mna BOJica
Redaclo Gabriela Manlean
Consaltanl despedaUlal Dr-SimonaNanoveana
o;stdbation Manage Danlordache
A DR ES A, s lr - L oa is P as lear nr . 3 8, eU , a p. S, s ec lo r
S.
Bacoresli . Romania
DISTRIBUITOR,Hiparion SA
@2009for DeAgoslini Hellas
@ 1998Midsummer BooksLId
ISSN 1791-6011
Pre,u numerelor
Pre,u primului numar,
2.90 LEI 9,90
MOL
Pre,ul celui de-al doilea numar.i al tuturar celorlalte
numere,
6,90 LE1/19,90
MOL
Drepturi e tuturar textelor se afli3sub copyright. Este
interzisa reproducerea. stocarea. transmiterea sau
utilizarea comerciala a materialelor, sub orice forma, fara
acordul scris al editorului. Editorul'.i rezerva dreptul de a
schimba ordinea publicarii subiectelor sau Inlocuirea lor.
J
Credite Foto,
Nr. CapitoL/Nr.foaie. /Fa,a sau Spa te
2/2/F, WTMPL;2/2/5, Robert Harding Picture Library. Tony
St one/Gilbert Lundt, Tony St one/Jon Gray, SPL BA; 12/1/F,
SPL/As tr id Hann s-Fr ied er Mic hler , SPL/Dr P Marazzi , SPL /
Cus tom Medical S tock Photo ; 12/1/5, BA.WTMPL; 12/2/F, SPL/St
Bar tho lomew 's Ho spi tal . SPL Dr P Ma raz zi , WTMPL; 12 /2/~
Bubbles/ Ian Wes t, SPL S t Bar tho lomew 's Hosp it al , WTMPL ': -- /
SPL Dr P Ma raz zi ; 26 /2/F, A rt Di rec tor i; 2 6/2/5, SPL Cardio-
Thor aci c Centre, Freeman Hospi tal , Newcast le-upon- Tyne,
SPL/Lunagrafix, SPL/BSIP Ducloux; 26/3/F, Tony Stone/David
Hanover, SL; 26/3/5, SL.SPL/Michael Donne;26/4/F, SPL Deep
Light Productions. SL; 26/4/5, SPL/Deep Light Productions,
SPL/Michael Donne; 40/2/5, SPL. SPL/John Walsh, SPL James
King-Holmes. SPL/Dr P Marazzi, SPL/Astrid Hanns-Frieder
Michler;48/2/F, Lupe
Cunha.
Collections/Antheaieveking;
48/2/5, Collections/Sandra Lousada, Bubbles/Jennie Woodcock:
64/2/F, SPL/EyeofScience.
WTMPL.
SPL Claire Paxton Jacqui
Farrow: 6412/S: BA. WTMPL; 7112/F, SPL/Dr Beer-Gabel/CNRI,
SPL/Dr Klaus Schil le r; 71/2/5: SPL/CNRI, SPL/Dr Klaus Schil le r
7 9/1/F: Ralph T Hutchings : 7 9/1/5: Ralph T Hutchings ; 81 /1/F:
SPL/John Walsh, SPL/Don Fawcett: 81/1/5: SPL D Phil lips.
SPL/Petit FormatlCS , SPL Richard G Rawlings/Custom Medical
S tock Photo ; 82/89 /F , Nationa l Meningitis Trust ; 82/89 /5 : Public
Hea lth Laboratory Service . BA; 84/1/S: SPL St Bartholomew's
Hospita l. SPL Paul Biddle Tim Malyon. WTMPL SPL = Science
Pholograpic Library
WTMPL =Wellcome Trust Medical Photographic Libra ry ,
SL = Stephen Large , BA= Biophoto Assoc ia tes
Ilustra ii:
12 /1 ,26 /3,26/4,71/2, 84/1/F: Amanda Wil li ams
40/ 2: Sandi e Hi ll: 84/1/F, 82/89: Di ane Kinton
Pentru 0 mai bunii deservire solicitati
intotdeauna publicatia de la acela~i
punct de vanzare ~i informati
vanziitornl asupra intentiel de
a cnmpiira ~i apari ti ilc t lrmiitoare.
Pentrn orice informatie, lamurire
san comenzi de numere aparnte
anterior, sunati-ne la tel.
ffIJ Romania: (021) 40 10888
~ Moldova: (0022) 93 07 42
Pe langi i p re tul revi ste lor comandate va t rebni s ii
achitat i ramburs §icontravaloarea taxelor po§tale.
ORAR DE SERVICIU Lnni-Vineri , 10:00-18 :00
.
Vi~it;;tisite~ul~ostf~ laadresa
...~\ f
t ~.deagostini.ro.......
. e-.mail: .iiifora~eagostjni.rOi
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 81/260
Unaccident de masina
/
:
01Russel,65deani,conduceama~inadJndun
cainea trecutln goan13trada. oferul a franat
puternic ca s13-levite ~i a derapat peasfaltul
ud,intrandintr-un staLpdeiluminat. De~ipur-
ta centura desiguran\13,a fost proiectat puter-
nic in volan ~i picioruLstang s-a izbit debordo
Untrec13tora sunat la 112.
Odat13ajun~i la locul accidentuLui,membri
echipajului de pe ambuLan\13s-au asigurat
C13l Russell este con~tient ~i respir13~i i-au
montat un guler pentru a stabiliza regiunea
gatului. Cu ajutorul echipei de descarcerare
l-au scosdinma~in13.Personalul paramedical
de pe ambuLan\13a observat ci3pacientul are
dureri mari, care ii ingreuneaz13respira\ia. Au
mai diagnosticat 0 fractur13a femurului drept
los lung)~i auaplicat provizoriu 0 atel13.
:4
~'Coi1floliil'ie .,nelor:.
itale
I
La spitaLau fost controlate semneLevitale
aLepacientului: pulsul, tensiunea arterial13,
respira\ia, gradul de con~tien\13~i starea
generala. I s-a pus 0 perfuzie intravenoasa
~i s-a recoltat sange pentru examinare ~i
pentru a determina grupa desange, care sa
permit13transfuzia pentru suplinirea sange-
Luipierdut.
Medicul de la urgen\e l-a examinat pe dl
Russell pentru a evalua ranile; coasteLeerau
foarte sensibile ~i respira\ia dureroasa. Pe
partea dreapta a toracelui era 0 matitate La
percu\ie ~i respira\ia seauzeafoarte slab pe
aceasta parte; pulsul era rapid 1100debatai
pe minutJ. Coapsadreapta era umflata, dar
gamba aveaaspect normal, cu puis bine ba-
tut la nivelul gleznei.
Un radiolog a facut mai multe radiogra-
fii. Radiografia toracic13a aratat 0 fractura a
sternului ~itrei coaste fracturate ~iapari\ia
aerului ~isangelui in partea dreapta a cutiei
toracice. Radiografia a confirmat ~i fractura
femuraLa, in treimea medie.
~ c
?
'---/
Eehipaju/ ambu/antei este pregat it sa /uereze
in eehipa. Aici 0 persoana ii administreaza
d/ui Russell oxigen ea sa / ajutesa respire 0
a/ ta ii moni torizeaza semne/e vita/e. Ei t rebuie
sa se asigure ea transportu/ eatre spital este
faeut in eonditii cat mai bune.
Eehipaju/ ambu/antei §Iieehipa
de
deseareerare s au straduit sa i f seoata
pe d/
Russell cat mai repede din ma§l ina. Deoareee
nu au putut eva/ua amp/oarea /eziunilor erau
eon§ltient i ea trebuie sa fie foarte atent i atunei
eand mi§lea aeeidentatul.
2:25
ontareaurfl idrenin
torace
Prezen\a sangeLui~i a aerului in cutia tora-
cici3a impus montarea unui tub dedren care
sa Ieelimine ~isa permita plamanului sa se
extinda. S-a cura\at partea dreapta a pere-
telui toracic ~i a fost acoperita cu
campuri sterile.
A fost localizat locul potrivit
pentru punc\ie, chiar sub coasta a
cincea. S-a administrat injectabil
anestezie locala, s-a facut 0 inci-
zie in piele ~i mu~chii au fost se-
para\i cu un departator, pentru a
aveaacces la pleura linveli~ul in-
tern al toraceluiJ. Medicul a facut
un orificiu pentru tubul de dren ~i
s-a asigurat ci3plamanul nuera langa pere-
tele toracic. Tubul de plastic a fost introdus
~i prins de piele pentru a-i men\ine pozi\ia.
Celalalt capat a fost introdusintr-un dispo-
zitiv de drenaj sub apa, care permite aeru-
lui ~i sangelui sa iasa din cavitatea toracici3
fara caaerulsa pi3trundainapoi. Alta radio-
grafie a fost facuta pentru a controla pozi\ia
corecta a tubului.
3: 5
TriTc. i' fI~~,Ii{~i~ zLlluiC X)...
Ulterior, dl Russell a fost dusin sala deope-
ra\ii, unde chirurgii ortopezi au introdus 0
tija metaLici3prin tibie, chiar sub genunchi,
astfelincat sa se poata exercita 0 traqiune
FO I
Drenaju/ toraeie este faeut eu
un aparat simp/u pentru
indepartarea aeru/ui §Ii
liehidu/ui din eavitatea toraeiea.
Se monteaza ehirurgiea/ §I i
elimina prin seurgere aeru/ §Ii
siinge/e din p/amiini.
pe coaps13,cu men\inerea femuruLui in po-
zi\ia corecta, pe parcursul vindecarii. Paci-
entul a mai fost examinat 0 data, pentru a
avea siguran\a ca nu mai sunt ~i alte leziuni
asociate ~i a fost transferat la seqia de re-
cuperare.
Orenul de la nivelul toracelui a fost scos
dupa cinci zile, dupace aerul ~isangele pre-
zente in torace aufost eliminate ~i pl13manul
s-a extins la loc. Ol Russell a ramas cu pi-
ciorul sub traqiune pana cand femurul s-a
vindecat complet. Oupa cateva saptamani,
el mergea cu carje ~i urma 0 perioada de
fiziote~apie pentru a-~i intari piciorul frac-
turat. In decurs de~ase luni s-a recuperat
bine dupa leziunile
multiple suferite.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 82/260
IJH,G I; T- ~Cp~1 In u rgenl~
heiade piuLiteLaLucru
1
Curiozitatea I-a cople?it pe mi-
cutul Jason in varsta de cinci
ani cand a gasit cheia de piulite
a t atalui.Aincercat sa 0 potri-
veasca pe diverse obiecte s;i in
cele din urma a incercat sa s;i-o
puna in jurul penisului. S-a po-
trivit destul de strans s;i cand
a incercat sa 0 scoata nu a mai
putut. A chemat-o pe mama
care a facut tot posibilul sa 0
scoata dar capatul penisului
se cam umflase s;icopilul avea
deja dureri. Mama lui Jason l-a
Luat ?i s-au prezen-
tat la 0 unitate de
primiri urgente.
16:55
Masuri radicale
Diagnosticul era evident s;iper-
sonalul medical a incercat sa
indeparteze cheia. Intre timp
penisul lui Jason se umflase
prea tare chiar s;idupa apLica-
rea unor pungi cu gheata care
sa-i reduca edemul. S-a decis
.
Accide tu//ui Jason este tipic
pentru cazurile in care curiozitatea
copiilor duce /a raniri care pot fi
foarte dureroase.
tea taia cheia de piulite. Dupace
a aflat cand a mancat ?i a baut
Jason ultima data, anestezis-
tul i-a administrat un aneste-
zic bland. Jason a fost adormit
pentru 10 minute, timp in care
personaluL medical a putut sa
Lucrezeneintrerupt.
Dupataierea unei parti a che-
ii, scoaterea ei tot nua fost posi-
bila, as;aca a trebuitindepartata
s;icealaLtaparte. Acest lucru s-a
facut fara Lezarea
penisului.
~
De~i penisu//ui Jason era ro~u
~i umflat, dupa taierea cheii, a
revenit in scurt t imp /a norma/ ,
fara afectare pe termen lung.
ca singura solut ie ar fi taierea
cheii. Din fericire, personalul de
Laintretinerea spitalului a eutut
sa furnizeze un fierastrau. Intre
timp, Jason devenise destul de
agitat,?i era evident ca nuvasta
linis;ti t destul timp pentru a pu-
19:2
Jason ?i-a revenit us;or dupa
anestezie. EdemuLa cedat rapid
s;i i s-a permis externarea mai
tarziu, in cursuL serii, dupa ce
a putut urina. Intre timp, peni-
sui s;i-a recapatat dimensiunile
norma Ie, dar era inca vanat in
zona strangulata. MedicuLa re-
comandat ca penisul sa fie tra-
tat cuatentie cateva zile la baie
s;ila folosirea toaletei.
De?i legea precizeaza ca ori-
ceobiect [In afara partilor cor-
pului cum ar fi apendicele sau
pietreLede la rinichiLindepartat
de medicin spital devine propri-
etatea unitatii medicale Jason a
primit cheia, ca amintire a unei
lectii invatate.
~I
racturadebratla cadereadinporn
Harry, in varsta deopt ani, a ca-
zut dintr-un copac s;ia aterizat
cusprij in pebratul drept. Mama
I-a dus imediat La spitalul din
zona, unde un medic i-a exami-
nat cotul care era foarte dure-
ros Lamis;care s;i,evident, um-
flat. Medicul i-a controlat puLsuL
s;iincheietura mainii s;ile-a gasit
normale; mana era normal co-
lorata, roz, cu simtuL pastrat s;i
degetele se puteau mis;ca.
15:2
'Badiografiileii
'aiag J,sticul
S-au facut radiografii din fata s;i
din profit ale cotului. Interpre-
tarea radiografiilor copiluLui nu
este us;oara,din cauza structurii
osoase in formare, a?a ca me-
dicul a discutat radiografii le cu
colaboratorii.
Concluzia a fost ca exista 0
fractura a humerusului in por-
tiunea inferioara a bratului.
Bratullui Harry a fost imobilizat
poate vedea pozitionarea
oase/or cotu/ui ~ia arterei brahia/e.
0
fractura in aceasta zona poate
afecta artera ~i i rigarea mii inii , cu
consecinte foarte grave.
intr-o
es;arfas;ia fost chemat un
chirurg ortoped.
Dislocarea portiunii inferioare
a humerusului printr-o fractura
poate fi grava, deoarece capatul
ascutit al osului fracturat poate
leza artera brahiala, care iriga
antebratul s;imana.
16:3
Opera ia
Harrya
fost operat de un chirurg
ortoped, medic primar. Operatia
avea scopul de a permite re-
ducerea fracturi i [0 procedura
chirurgicaLa ce repune
in
pozitie
oaseLedeplasate sau fractura-
te). Dupa ce fractura a fost re-
dusa in mod satisfacator, bratul
a fost imobiLizat intr-un bandaj
gipsat, dela axila, laincheietura
mainii. Harry a fost dus intr-un
salon ?i bratul a fost mentinut
ridicat. 0 asistenta controla re-
gulat culoarea, sensibilitatea s;i
pulsuLla nivelul bratului, pentru
a avea siguranta ca nu exista
nici
0
leziune
a
arterei cevas-
cularizeaza mana. In dimineata
urmatoare bratul era in continu-
are roz s;icald s;iradiografiile au
aratat ca oasele fracturate erau
corect pozitionate. Harry a fost
externat.
Radiografiile copiilor sunt
deseori greu de interpretat .
Fractura /ui Harry abia se vede
aproape de capatu/ humerusu/ui,
deasupra articu/atiei cotu/ui.
Recuperarea
Douazile mai tarziu Harry a fost
vazut la 0 clinica deortopedie,
pentru a seasigura caevolutia
este favorabila. Bandajul gipsata
fost lasat pentru 0 luna, pana la
vindecarea completa a osului.
In general, rezolvarea acestui
tip deaccidente este excelenta
s;iHarry s-a recuperat complet
-
dupatrei luni s-a intors la
jocurile sportive pecare Ie
practica - fotbal s;icricket.
~
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 83/260
MEDCINAGENERA[A~]}licoIQgk
leu emi ut
Leucemia este a boala maligna caracterizata prin hiperproductia anumitor celule albe
din sange [leucocite].Leucemiileacute se dezvolta rapid. Exista doua tipuri principale,
unul afecteaza in special copii,altul, prioritar adultii.
Leucemia este rezultatul pro-
duqiei necontrolate de leucoci-
te, derivate dintr-o celuU3unica,
mai putin diferentiata, ce a su-
ferit mutatii. Aceste celule sunt
imature sau au forme anormale
~i numarullor, excesiv crescut,
duce la simptomatologia ce
apare in leucemie.
Leucemia poate fi acuta sau
cronica. In leucemia acuta,
boala este rapid letala fara tra-
tament si leucocitele sunt de
tip foart~ imatur. In leucemiile
cronice, boala progreseaza mai
incet i celulele leucemice sunt
ANEMIA
0 produqie insuficienta de he-
matii produce anemia, cea mai
comuna forma fiind cea in care
lipsesc elementele constitutive,
precum vitamina 812 sau fierul.
Simptomele anemiei includ
paloarea tegumentelor i a mu-
coaselor ~ioboseala. Pentru ca
hematiile sunt raspunzatoare
de transportul oxigenului catre
tesuturi, 0 scadere a hematiilor
duce laprobleme de respiratie i
0 con tientizare a batailor inimii
- palpitatii - in timpul efortului
fizic.Cel maifrecvent tratament
al anemiei asociate leucemiei
este transfuzia de hematii.
TROMBOCITOPENIA
Celulele plachetare sunt res-
ponsabile de obturarea micilor
sparturi in vasele micide sange,
prevenind sangerarea. Ele se
aduna ingramezi pentru a forma
unagregat plachetar, care, ulte-
mai mature.
La oamenii sanatosi, leucoci-
tele imature cel'ulel~ blastice)
se inmultesc ~i se matureaza
in maduva osoasa ~i apoi sunt
eliberate in sange.
In leucemia acuta, aceste
celule primitive [bla ti) nu re-
u~esc sa se matureze ~i sa se
acumuleze. Celulele medulare
se inmultesc mai mult decat
ar trebui ~i nu se distrug cand
ar trebui. Maduva osoasa este
responsabila de producerea
tuturor celulelor anormale ale
sangelui i daca este plina cu
celule imature blasatice, ce-
lulele seriei albe, cele rO ii i
trombocitare nu mai sunt pro-
duse in cantitate suficienta.
Acest e ec este motivul frec-
vent pentru care pacientii cu
leucemie acuta ajung la medic.
Neutrofilele sunt celulele cu rol
principal in apiirarea impotriva
infecti ilor bacteriene. Aici , se pot
vedea in siingele unui bolnav de
septicemie bacteriana neutrofilele
ce prezint ii pete colorate violet in
interior. Bacteria va fi inglobatii intr-
0
vacuola ca un balon ~idigeratii .
rior, este intarit printr-o retea
de fibrina, produsa de sistemul
de coagulare. Unnumar scazut
de trombocite este denumit prin
termenul de trombocitopenie.
Pacientii pot avea trombocito-
penie din motive diverse, unul
dintre cele mai frecvente fiind
purpura trombocitopenica idi-
opatica, 0 boala autoimuna, in
care sistemul imunitar al cor-
pului distruge plachetele. A~a
cum lkucemia tulbura produqia
de hematii ~i leucocite normale
in maduva, la fel e tulburata i
productia de trombocite, cau-
zand trombocitopenie ~i sange-
rari.
Aceasta sangerare apare
frecvent in piele, producand
echimoze mici,de marimea unei
gamalii de ac [purpura] i, de
cele mai multe ori, este mai in-
tensa pe gambe, unde presiunea
hidrostatica este mai mare. Pa-
Pacientii cu leucemie acutii
mieloidii AML sufera frecvent
de siingeriiri, infectii ~i inflamatii
ale gingiilor. Siingerarea datoratii
trombocitopeniei este frecventii
~iafecteaza in special pielea
~i gingiile.
..
Structura miiduvei osoase se
vede pe aceastii lama coloratii
in microscopie electronicii.
Miiduva portocalie contine
celule stem, care formeazii cele
trei tipuri celulare
:
celulele
ro~ii hematiile , celulele albe
Ieucocitele ~iplachetele
trombocitele .
cienti i mai pot observa vanatai
aparute foarte u or sangerare
prelungita la injeqii sau recol-
tarea de sange pentru analize
ocazional sangerari mai severe
din stomac intestine sau trac-
tul urinar. Tratamentul pentru
sangerarea trombocitopenica
in leucemie este transfuzia de
trombocite.
Trombocitele au viata scur-
ta de numai 2-3 zile in t imp ce
hematiile dureaza pana la 120
de zile in circulatie. Aceasta
inseamna ca efectul benefic al
transfuziei de trombocite este
de durata scurta ~i ele trebuie
administrare la fiecare dte-
va zile. Trombocitele au durata
scurta deviata i in sangele do-
nat mai putin de 5 zi le [hema-
ti ile pot dura cinci saptamaniJ.
Pentru a ajunge la 0 doza efici-
enta se obi~nuie~te sa se extra-
ga trombocitele din cinci doze
de sange de la donatori pentru
a fabrica a doza de trombocite.
0 alta varianta este cadonatorul
sa fie conectat la 0 ma~ina nu-
mita separator de celule care
extrage trombocitele din sange
in timpul pasajului lor. Plasma ~i
celulele care nu sunt necesare
seintorc in vasele de sange ale
donatorului.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 84/260
~
Cea mai comuna celula alba din
sange este neutrofilul. Acesta
este eficient in omara rea bacte-
ri ilor ?i este cea mai importan-
ta arma in infectii le bacteriene
uzuale.
Cand maduva osoasa este
plina cu celule leucemice inuti-
le, numarul de neutrofi le scade
?i infectiile bateriene obi?nuite
devin a problema, atat la pu-
nerea diagnosticului cat ?i in
timpul tratamentului. Numarul
scazut deneutrofi le in sange se
nume?te neutropenie. Infectiile
ce apar pot fi pneumonii, infectii
urinare, ale pielii sau se dezvol-
ta cu punct deplecare la branu-
lele intravenoase.
Deseori febra este principalul
semn al unei astfel de infectii ?i
este necesara administrarea ur-
genta de antibiotice, intravenos,
dupa ce au fast recoltate probe
desange ?ide urina pentru cul-
turi, precum?i probe depe orice
zona vizibil infectata.
Enterococul rezi stent la
vancomicinii recoltat de
la un pacient cu leucemie
acutii cre;;te in centrul
acestei pliicu e agar. Un
microorganism indicator
cre;;te injurul marginii
pliicu ei care este
sensibilIa majoritatea
antibioticelor. Au fost
plasate discur i de hii rtle
impregnate cu antibiotice
diverse in zona de
jonc iune dintre douii arii
de cre;;tere
a
bacteriilor.
Organismul indicator
a
fost distrus de antibiotice
dar enterococul nu.
fntr-o aftii
a
giitului placardele
albe de fungi
se
pot vedea pe
fundalul inflamat.
TRATAMENTULU
ANTIBIOTICE
Antibioticele pot f i schimbate
daca febra nu cedeaza sau daca
bacteria ce cre?te pe culturi
este rezistenta la antibioticul
folosit. Dezvoltarea unor super-
microbi, rezistenti la antibioti-
ce, este a problema la pacientii
cu leucemie acuta, in special in
cazul enterococului rezistent
la vancomicina. Gura ?i ?ezutul
sunt zone relativ murdare ale
organismului, in sensul numa-
rului de germeni rezistenti ?i
cand imunitatea este scazuta,
chiar ?i cele mai prietenoase
bacterii , numite comensuale,
care traiesc in aceste zone, de-
vin patogene ?i produc infectii.
Pentru a preveni acest lucru,
pacientii cu neutropenie trebu-
ie sa foloseasca regulat anti-
aceastii radiografie a unui
pacient cu leucemie acutii ;;i
pneumonie partea superioarii
a
pliimiinului drept este
condensatii spre deosebire de
cealaltii parte cu aspect normal.
septice pentru spalarea gurii ?i
sunt sfatuiti sa evite alimentele
cu conti nut r idicat de bacteri i,
precum branzeturi le fermen-
tate. Majoritatea alimentelor in
conserva sunt sigure, la fel ca
?i alimentele proaspete ?i cele
bine prelucrate termic.
De obicei, pacientul cu neu-
tropenie este tratat intr-o ca-
mera individuala ?i izolat devi-
zitatorii care au raceli sau alte
infectii. Unele spitale au filtre
incorporate in aparatele de aer
conditionat pentru indeparta-
rea bacteri ilor?i fungilor cepot
cauza infectii.
Pacientul face mai frecvent
infectii de la propri ile bacterii
decat de la cele din mediulin-
conjurator.
'
/
INFECTIILE ASOCIATE
Neutropenia tratata cu antibi-
otice pe perioade indelungate
face organismul mai suscepti-
bil la infecti ile fungice supra-
adaugate. Una dintre cele mai
frecvente este afta, cauzata
de ciuperca
Candida albicans.
Pentru a preveni aftele, paci-
entii cu neutropenie sunt tratati
cu medicatie antifungica, pre-
cum amfotericina.
Aspergillus produce
a alta in-
fectie fungi~a, in plaman, greu
de tratat. In aceasta infectie
se pot vedea zone rotunde pe
radiografia pulmonara, fiecii ~
re reprezentand un bulgare de
fungi.
Pentru
a
minimiza expunerea la
bacterii ;;i fungi cu transmitere
aerianii aerul intrii la capiitul
patului ;;i
0
perdea de aer fi ltrat
este suflat ii in jos din baldachin.
JI
J
r
I
/
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 85/260
,~A~AI A:
OncQIQqI~
i gnosticulleucemiei cute
Recunoa?terea diferentelor subtile Intre leucemia mieloida acuta ?i leucemia limfoida
acuta este vitala pentru prognosticul ?i tratarea simptomelor
Leucemiaacuta
se imparte in
leucemieacuta mieloida
[LAM]
si leucemie acuta limfoida
[LAL).
Nuexista semne clinice
clare care sa faca deosebirea
intre
LAM ?iLAL.
De ?i
celula primitivablastica
este caracteristica ambelor ti-
puri, exista diferen\e subtile in
aspectul microscopic al bla ?-
tilor din leucemia mieloida ?i
al celor din leucemia limfoida.
Este importat sa se precizeze
tipul de leucemie acuta de care
sufera pacientul, caci exista di-
feren\e de prognostic ?i
de tratament.
Daca exista dubii pri-
vind tipul de leucemie,
este de ajutor efectu-
area unor investiga\ii
speciale. De exemplu,
testele imunologicede-
tecteaza, pe suprafa\a
membranei blastice,
caracteristicile speci-
fice bla ?tilor mieloizi
sau limfoizi, folosind
anticorpi cu specificita-
te inalta.
IMPLICAREA
SNC
Bla ?tii din leucemia
acuta limfoblastica ?i,
in cazuri rare, cei din
leucemia acuta mie-
loblastica, pot sta ascun ? i in
creier sau in maduva spinarii,
de cealalta parte a barierei he-
matoencefalice, unde chimiote-
rapia nu le poate ajunge. Dupa
ce sangele ?imaduva au fast
cura\ate de celulele leucemi-
ce, aceste celule pot cauza re-
caderi. Pacientii cu leucemie a
sistemuluiner~oscentral
[SNC]
pot suferi dedureri de cap, var-
saturi, crize paroxistice ?idife-
rite paralizii ale nervilor faciali
?iai ochilor. Tncazurile de leu
cemie acuta limfoida, injeqiile
cu chimioterapice se adminis-
treaza in lichidul cefalorahidi-
dan, prin punqie lombara, pen-
tru a preveni afectarea SNC.
Radioterapia la nivelul capului
este ?iea utila.
Cel mai frecvent punctiile
medulare
se
fac din stern pelvis
sau in acest caz din osul coxal
Este introdus un ac de punctie in
miiduvii f ji
se
aspirii prin seringii
Pentru investigatia de laborator
e
necesarii
0
cantitate micii de
miiduvii
Tratament ?i prognostic
Rata vindecarii
leucemia acuta
mieloida
30-40 cu
chimioterapie
leucemia acuta
limfoida
60-70%cu
chimioterapie
Inciden~a
Afecteaza,n majoritate
adultii
AfecteazaIn
majoritate
copiii
Implicarea sistemului
nervos central
Rara
Frecventa
Se
vede aici cum miiduva este
aspiratii din miiduva osului
coxal Aceasta este 0 procedurii
standard ce
se
efectueazii sub
anestezie localii
1
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 86/260
~'iTh,~g'i 'n'n~'~M'W; ~~ ,M~iE~' lClNA GENERA LA ncal
~'Te
este de di gnostic pentru leucemi cut
Celulele primitive din sange S;idin maduva
osoasa, precum S;ischimbarile in structura S;i
numarul cromozomilor furnizeaza informatii
esentiale pentru diagnostic S;itratament.
- vor arata re-
ducerea numarului de hematii
[exprimatade obiceiprinnivelului
hemoglobinei),neutrofile?i trom-
bocite. Celulele leucemice inva-
deazamaduvaosoasa?i se revar-
sa in sange, fapt tradus frecvent
printr-un numarmare de leucoci-
te. Examinareasangelui la micro-
scop va arata existenta celulelor
primitive,detip blastic.
Maduva osoasa poate fi exami-
nata prin introducerea unui ac
cu lumen larg in os, in portiunile
unde periostul este subtire ?i
unde, in mod normal, se gase?te
maduva ro?ie activa, deexemplu
in stern sau in osul coxal.Aceas-
Uirecolatare se face, de obicei,
sub anestezie locala, asema-
natoare celei fotosite in stoma-
tologie. Maduvaosoasa poate fi
extrasa folosind 0 seringa. Din
aceasta proba se fac sectiuni
care sunt examinate la micro-
scop, dupa cotorare.
Tnleucemia acuta se observa
multe celule teucemice imature,
care nu mai apuca sa se trans-
forme in celulele mature nor-
male, folositoare organismului.
Be
reeolteazii probe de miiduvii
eu un ae de punetie, de obieei din
stern sau din pelvi s.
Be
preparii un frot iu de sange
prin int inderea unui strat subti re
de sange de-a lungul unei lame
-
aeesta
se
usueii,
se
eoloreaza
~i se examineazii la mieroseop.
Proba ee
se
vede aiei a fost luat ii
de la un bolnav eu leueemie
aeutii mieloidii LAM); eelulele
mari, colorate intens , sunt bla~t i,
eelule imature.
-
'--.
.
..
Aeest eariotip arati i existen a
unor eromozomi anormali din
eelulele leueemiee ale unui bolnav
de LAM. Apare, in aeest eaz, un
eromozom
8
suplimentar, prezent
in
13 %
din eazurile de LAM.
-/
Canalul medular este evidentiat in seetiunea
transversala a osului normal. Aeeasta este
prineipala loealizare a miiduvei.
t'itogenetica
cromozomilordupa marime ?i
cariotipul celular [modelul spe-
cificcromozomialal unui individ].
Uneori,in leucemie, cromozomii
sunt anormali.
Anumite anomalii pot sugera
un prognostic mai bun sau mai
rau decat cel dinmajoritatea ca-
zurilor,ceea ce poate impune un
tratament mai bland sau mai pu-
ternic. Anomaliilecromozomiale
reprezinta ?i un marker at celu-
lelor leucemice, care ar trebui sa
dispara in cazul unui tratament
ce a avutsucces.
~
~
~.
0:
,:
, ,
)8
t
Ai
~,;;\ #'1.
Activitatea tuturor celulelor, in-
clusiv a celor leucemice, este
controlata decodulgenetic celu-
lar. AND-ulcare alcatuie?te co-
dul genetic se afla in cromozomii
dincentrul nucleului celular.
Cromozomiipot fi studiati prin
efectuarea de culturi celulare,
care sunt aduse in stadiul de di-
viziune?i apoi Inghetate in timp
ce cromozomii sunt impra?tiati,
prin adaugarea unei substante
otravitoare, cumar fi colchicina,
in mediul de cultura. Celulele
sunt apoi umflate prin suspensia
lor in solutie salina diluata ?iin-
tinse pe lame pentru a fistudiate
la microscop. Celulele se sparg,
eliberand cromozomii. Ace?tia
sunt apoicolorati ?ianalizati.
Folosirea
u u
microscop
computerizat permite aranjarea
ni
2 54
nQ
fi'~
\1
t'u
Xii
h
t, ;iJ
.......
~~,
6
10 121
8.
9
iA
Qd
I
'--/
~
,
~
.
... ,....
ft')
13 15
18.6 17
4
,-..
ltir;,
t
.
'.
19
21
22
~0
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 87/260
/
~,
/
MEDI ;r~rA~GENERALA: OncQ o
Ie
r t mentulleucemiei cute
Progresele facute de transplantul medular, chimioterapie, radioterapie
~i tratamentele de sustinere, au imbunatatit toate prognosticul ~i rata de
supravietuire atat la copii cat ~i la adulti
f
Tratamentele de sustinere sunt
necesare pentru a compensa in-
capacitatea maduvei de a produce
celule sanguine normale. Majorita-
tea acestor tratamente sunt admi-
nistrate intravenos ?i este nevoie
de monitorizare clinica frecventa.
Se obi?nuie?te sa se instaleze un
cateter lung intravenos [linieHick-
man], ce trece cativa centimetri
prin piele Inainte de a intra Intr-un
vas de sange mare, de lagat sau de
la umar. Acesta ajunge apoi In cel
mai mare dintre vase, deasupra
inimii[venacava superioaraJ. Cand
nu este folosit, capatul cateterului
poate fisigilat ?i umplut cu solutie
anticoagulanta pentru a preveni
formarea cheagurilor.
Astfel este permis accesul u?or
In sistemul circulator al pacientului
?i cateterul poate fipastrat pentru
un an ?i mai mult daca este nece-
sar. Chimioterapia poate fi admi-
nistrata pe aceea?i cale.
sistenta administreazii
chimioterapia intravenoasii unui
biiietel bolnav de leucemie
~
~~Jtj~le [~tJ;;~e'mjeialcute
In majoritatea cazurilor cauzele
nu se cunosc dar posibilitii~ile
includ:
. Dezmembrarea AND-ului leuco-
ci tar, fara sa se cunoasca cauza
acestui defect.
. Anumiti copii cu anomalii cro-
mozomiale, precum cei cu sin-
drom Down, prezinta risc cres-
cut de a face leucemie acuta.
. Tratamentele anterioare cu chi-
mioterapice pot afecta AND-ul
normal leucocitar §i predispun
la aparitia leucemiei acute.
Aceasta posibilitate este mai
mare In cazul agentilor alchi-
lanti folositi In tratament sau
daci chimioterapia se combina
cu radioterapia.
8, Expunerea la radiati i predispu-
ne la aparitia leucemiei acute.
Exista un numar mai mare de
cazuri In zonele Invecinate Ger-
nobiHului, locul unui accident
nuclear, §i,Inainte de Imbunata-
tirea standardelor de protectie
TranSElantul medLilar
ChimioterapiaIn doze mari ?i
radioterapia Intregului corp
curata maduva osoasa Inainte
de transplantul medular. Acest
tratament distruge multe dintre
celulele leucemice reziduale din
maduva. De asemeni, sistemul
un
transferat de la donator
este capabil sa recunoasca celu-
lele leucemice reziduale si sa le
dist~ga - efectul grefeiI~potri-
va leucemiei. Efectulnegativeste
ca exista posibilitatea ca celulele
donatorului sa lupte Impotriva
tesuturilor primitorului ?i sa
apara boala grefa contra gazdei.
Tngeneral, sunt afectate pielea,
radiologica, In n jndul radiolo-
gilor, leucemia avea incidenta
crescuta.
. La caini §ip isici , leucemia poate
fi transmisa de un virus. La oa-
meni exista 0 forma foarte rara
de leucemie, cauzata de un vi-
rus, care se gase§te In Japonia
§i In Garaibe, denumit HTLV-I
(virusul uman al leucemiei cu
celule T tipull).
. Periodic, se constata existenta
unor cazuri grupate de leuce-
mie - In special LAL; c um ar fi
incidenta crescuta a leucemiei
In zona §ant ierului nuclear el-
lafield, atr ibuita nivelului local.
crescut de radiatii.
Aceasta cre§tere 10-
cala a numarului de
cazuri de leucemie se
Intalne§te peste tot pe
glob §ipoate fi cauza-
ta de factori de mediu
sau de agent i infect i-
o§i necunoscuti.
-
intestinele?i
ficatul,
dar nueste
exceptat niciun alt organ.
Maduva donatorului este in-
trodusa intravenos In organis-
mul gazdei. Dureaza 3-4 sap-
tamani pentru ca celulele stem
sa creasca si sa se normalizeze
numaratoar'ea leucocitelor. Tn
aceasta perioada. organismul
gazdei se confrunta cu toate
problemele asociate unuinumar
mic de neutrofile ?i trombocite,
respectiv infectii ?i sangerari.
Cateodata, maduva nu cre?te,
adica grefa a fost respinsa.
De aceea, acest tratament
este rezervat cazurilor cu reca-
deri dupa chimioterapie clasica
sau celor In care chimioterapia
este putin probabil sa actioneze.
Transplanturile medulare se fac
de obicei la pacienti cu varsta
sub 50 de ani, deoarece cei mai
In varsta s-ar puteasa nu tole-
reze procedura,
Transplantul medular
imbuniitiiteflte prognosticul
tuturor pacienti lor f li in special al
copii lor cu L L
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 88/260
ME£>lCIJJAENERAL ::OncoLog,ie
himioter pi
Chimioterapiatinte$te selectiv celulele maligne pentru
a permite celulelor normale sa repopuleze maduva
osoasa. Scopulchimioterapiei este de a distruge
selectiv celulele leucemice maligne, permitand
celulelor normale sa creasca din nouin maduvaosoasa.
Tratamentul chimioterapic se imparte in trei faze:
inductia,consolidarea $imentinerea.
INDUqlA
Faza initiala a chimioterapi-
ei este induqia. Dupa aceas-
ta, maduva ar trebui sa nu mai
contina celule leucemice ~i nu-
marul celulelor din periferie sa
fie normal. Tratamentul nu este
suficient pentru a trata leucemia
acuta, deoarece este cunoscut
din experienta faptul ca raman
celule reziduale, care nu apar
pe 0 cantitate mica de tesut re-
coltat prin punctie, ~i care pro-
voaca recaderi.
CONSOLIDAREA
Pentru a preveni recaderile ulte-
rioare, se administreaza chimi-
oterapie de consolidare. Aceste
tratamente se fac, de obicei, pe
parcursul mai multor luni dezile.
MENTINEREA
Tnleucemia acuta limfoida, dar
nu ~iin cea mieloida, s-a dovedit
eficienta terapiei de mentinere.
Este vorba de chimioterapie in
doze mici, adaptate astfel incat
sa nu cauzeze scaderea numa-
rului decelule din sange ~i care
poate fi administrata fara inter-
narea pacientului. Majoritatea
Majoritatea medicamentelor
citotoxice au efecte secundare
similare:
.
Gre~uri~ivarsaturi
Dinfericire, descoperireaunor noi
antiemetice, precum ondanse-
tron, aInsemnatcontrolul eficient
al majoritatii
cazurilor.
. Alopecia (caderea parului) ~i
afectarea cre~terii unghiilor
Acum
camodapromoveazaparul
scurt, acest efect secundar este
mai bine tolerat decat In trecut.
Exista numeroase tehnici prin
Prin chimioterapie intravenoasii
pacientii primesc un numiir de
substante in cazulleucemiei
t ratamentul poate dura luni
copiilor cu leucemie
acuta
lim-
foida primesc un tratament ce
dureaza in total in jur de doi ani,
dintre care 18 luni dureaza tra-
tamentul de mentinere.
Chimioterapicele folosite in
leucemia acuta reprezinta un
amestec de agenti anticance-
ro~i, similar cucel folositln orice
boala canceroasa. Se folosesc
medicamente multiple pentru
a maximiza ~ansa de a omori
celulele leucemice, deoarece
fiecare drog actioneaza pe un
anume sector al metabolismului
celular. Efectele secundare ale
fiecarui medicament pot fi ~iele
reduse prin folosirea unei com-
binatii de medicamente, in doze
mai mici. S-a ajuns la standar-
dizarea formulelor de tratament
prin compararea continua a re-
zultatelor obtinute de diverse
formule de tratament. Formula
care are cel mai bun rezultat
este apoi adoptata ~i comparata
cu 0 formula noua.
Radioterapia la nivelul
capului este de multe
ori 0 procedurii eficientii
in prevenirea impliciirii
s is temului nervos central
in leucemie
.Ji fe:ct:E: ecuneliare ale il:t19 eNcaUei
~
: ;.;
. ... .,... .. ... .. . I
care este minimizat acest efect,
precum racirea scalpului cu ajuto-
rul pungilor de gheata, de~i bene-
fieiul nu este sigur. Parull~i reia
cre~terea odata cu terminarea tra-
tamentului ~i,Intre timp, ar putea
fi purtata 0 peruca. Intreruperea
cre~terii unghiilor poate duce la
aparitia striurilor pe unghie, dar
acestea dispar odata cu cre~terea
unghiei.
II Scaderea numarului de celule
circulante in sange
Deseori numaratoarea de celule In
sange iese mai prost, dupa chimi-
oterapie, Inainte de a se Imbunata-
ti. Tratamentul de suport necesar
este descris aiei. Hormonii care
Anti emeticele sunt folosite
pentru a diminua senzatia de
greatii asociatii chimioterapiei
controleazii productia de leucocite
In maduvii, In special factorul de
stimulare a col~ni1lorde granulo-
cite (G-CSF). P'ot fi administrati
pacientilor pentru a stimula pro-
ductia de leucocite normale dupa
ce maduvaa fost inhibatade chimio-
terapie. Din nefericire, aceasta nu
este 0 solutie completa pentru
numarul sciizut de leucocite dupa
chimioterapie, deoarece
G-CSF
stimuleaza cre~terea ~imultiplica-
rea §i a celulelor stem, mieloide,
mai degrabadecata celulelorpri-
mitive normale care supravietu-
iesc chimioterapiei ~i care sunt
celulele care repopuleazii maduva
osoasa.
IIIMucozita
Toate tesuturile cu Inmul tire celu-
lara rapidii sunt afectate de chimio-
terapie §i mucoasa tractului intes-
tinal se Innoie~te rapid, prin
descuamarea permanentii a celu-
'-.-/
'-
lelorintestinale.Pacientii
are fac
chimioterapie sufera frecvent de
ulceratii pe mucoasa bucala
§i de
diaree ~i ar putea avea nevoie de
nutritie parenterala (intravenoa-
sa), daca al imentatia orala devine
0 problemii.
'II Fertilitatea
Medicamenatelecitotoxice
sunt
teratogene
aceastanseamnaa
pot cauza aparitia malformatiilor
lafat. De
aceea, pacientii carora Ii
se administreazii trebuie
sa folo-
.
seasca metode contraceptive
adecvate. Aceste medicamente
pot induce §i inferti li ta te, f ie tem-
porara, fie permanentii, depinzand
de tipul de
citostatic folosit §i de '
doza administrata. Depozitarea I
spermei ar putea
fi
0 solutie pen-
tru barbati, dar pentru femei nu
existii In prezent 0 procedura
adecvatadea conservaovulele~i
a Iedezghetaulterior.
J
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 89/260
PEDI TRIE Chirurgie
Informatii generale
Capitolul
FOAIA
Copiiisunt Intr-un stadiu de dezvoltare de Inceput fata de adulti ;;iorganele lor nu sunt
Inca maturate. Prin urmare este nevoie de tehnici chirurgicale speciale pentru a rezolva
problemele lor medicale.
I
Exista un numar de boli ~i ano-
malii care apar cu precadere
sau in exclusivitate la copii.
Problemele congenitale care
apar includ malformatii ale ini-
mii, defecte ale fetei ?icapului,
deformari ale ~oldurilor, defec-
te de perete abdominal ~i mal-
formatii ale intestinelor. Odata
cu cre~terea, copiii au nevoie
de operatii care sa corecteze
defectele cauzate de diverse
afeqiuni.
Unii copii i dezvolta tumori,
altii sufera raniri in urma unor
traumatisme. Astfel de pro-
bleme vor necesita interventia
unui special ist in chirurgie pe-
diatrica.
CONSULTATIALA
CHIRURGULPEDIATRU
- ----
Chirurgia este folosita, in gene-
ral, ca 0 ultima optiune, atunci
cand nu mai exista alternativa
medicala de tratament.
In unele cazuri, pacientul
este trimis de un medic de fa-
milie catre un pediatru, care
apoi va apela la un chirurg,
daca este necesar. 0 al ta si tu-
atie poate fi aceea ca pacientul
este deja internat in spital sau
este in evidenta spitalului, ca
pacient tratat in ambulator ?i,
la un moment dat, este nece-
sara interventia chirurgului,
care este solicitat imediat .
CA~lFICAR~APJQLATRICA
Toti chirurgii sunt inalt calificati
~i ei i~i dezvolta cuno~tintele
tehnice necesare de-a lungul
anilor de pregatire ~i experien-
ta practica.
Multi chirurgi sunt specia-
lizati pentru operat ii pe 0 anu-
mita parte a corpului, cum ar
fi inima, creierul sau oasele.
Chirurgii pediatri au calificare
suplimentara.
Ei sunt capabili sa evalueze
~i sa puna diagnosticul in ca-
zul unui numar mare de boli ce
apar in mod frecvent la copii.
Ei i~i insu~esc tehnicile de ca-
teterizare ?i resuscitare. Sunt
familiarizati cu tehnicile reechi-
l ibrari i hidroelectrolitice la co-
pii - esentiale pentru ingrij irea
postoperatorie.
hirurgia la copil
pendicectomia este 0 operatie obifmuitii la copii -se
indepiirteazii apendicul bolnav Medicul palpeazii partea
dreaptii a abdomenului inferior al copilului suspect de
apendicita pentru a simt i inflamat ia tipica
1. CRANIUL
Malformatiile
craniene pot fi corectate chirurgical.
Operatiile pe creier pot fi necesare pentru a trata
tumorile sau hidrocefalia.
2. URECHEA
Urechile diforme pot fi corectate prin chirurgie plastid.
Anumite tipuri de surditate pot fi ameliorate prin chirurgia
urechii interne.
3. FATA
Malformatiilefetei
cum ar fi buzadeiepure, gura delup sau
nasul turtit, pot fi corectate de chirurgia plastid
4. TORACELE
Anumite
boli
de inima ~i de plaman p01tr rezolvate prin
chirurgia cardiovasculara. Bolile mai grave se pot trata prin
transplant.
5. ABDOMENUL
Tumorile ~i malformatiile tractului intestinal pot fi tratate
chirurgical. Unficat ce nu functioneaza poate fi inlocuit prin
transplant.
6. ~OLDUL
7
Unii copii se nasc cu luxatie de ?old. Unchirurg ortoped
poate rezolva aceasta problema prin repozitionarea ~oldului
cu ajutorul unei centuri speciale.
7. MEMBRULINFERIOR
Interventiile reparatorii in cazde leziuni grave implica
ancorarea capetelorfracturate, panala formarea unui os nou.
8. LABA PICIORULUI
Deformarile dela acest nivel cum ar fi piciorul stramb
congenital piciorul equinJpot fi rezolvate chirurgical, prin
operatii uneori repetate, pentru repozitionare corecta.
it
5
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 90/260
PEDI TRIE Chirurgie
Tipuri de chirurgie pediatrica
Operatiilepe cord
Bolile cardiacepot lntarzia serios
dezvoltarea copilului §i Ii reduc
§anselede supravietuire.Unadin-
tre celemaisimpleboli estedefec-
tul septalatrial
DSA),
cunoscut§i
caostium, sau,,0gauraIn inima ,
0 anomaliece apare cand mem-
~rana dintre cele doua camere
superioareale inimii nu selnchide
complet dupana§tere.Majoritatea
DSAsepot rezolvau§orprin lnchi-
dereachirurgicalaa spatiuluicu un
petecde materialproteticsauprin
alipireamarginilor.
0 alta problemacu rezolvarechi-
rurgicalaestedatade functionarea
incorectaaventricululuidrept, sau
de lipsalui.ln cazuriextreme,este
necesartransplantulcardiac.
Spina bifida numita §i
coloana rupta) aparecand
un defect de formare a
coloanei vertebrale lasa
maduva descoperita. In
cazurisevere,poaterezulta
un handicap mental sau
fizicsever.Articolul de fata
arata care sunt cauzele§i
care
estetratamentul.
Chirurgia abdomenului la
copii implica tratamentul
anomaliilorsaualleziunilor
aparuteIn zonainferioaraa
trunchiului, excluzandpla-
manii §i inima. Cele mai
frecvente operatii sunt
apendicectomiile,corectia
defectelor intestinului§i a
herniilor.
DSA sau gaura
din inimii
este un defect congenital relat iv
frecvent. Aici chirurgii opereazii
un copil de
2
ani fli jumiitate.
Chirurgiamaxilofacialii
Chirurgia orala §i maxilofaciala
este0 formaspecializatadechirur-
gie ce seefectueazape tesuturile
fetei,maxilare§idinti. Uniicopii se
nasc cu buzadespicata§i, uneori
§i cu palatdespicat palatoschizis).
Pentrucorectareaacestordefecte
§i asigurareadezvoltariinormalea
fetei estenecesarainterventiachi-
rurgicala.Uneori,pentrua corecta
palatoschizisul, este nevoie de
grefaosoasa.
Unii copii au nevoiede 0 a doua
operatiepentrua corectadeforma-
rile restantealebuzeisaunasului.
Neurochirurgie
Tumorile creierului sunt a doua
cauzade cancer,ca frecventa, la
copii §iaproapelntotdeaunanece-
sita interventiechirurgicala.Afec-
teazafrecventcerebelul,ducandla
pierdereaprogresivaa stabilitatii
In picioare a copilului. Craniul
copiluluiestedestuldeelastic,a§a
lncat durerile de cap §i semnele
caracteristicede presiuneintracra-
niana apar relativ lent, ceea ce
lntarziediagnosticul.
Epilepsiaeste
0
boalaa creieru-
lui caracterizata prin pierderi
bru§tede con§tienta,lnsotite de
convulsii. Candpacientul nu ras-
punde la tratamentul medica-
mentos se poate apela la chirur-
gie
- aspectulcritic este legat de
identificarea
partiide creierres-
ponsabilade crize§i lndepartarea
ei In siguranta.
Alte afectiunicenecesitainterven-
tii chirurgicale sunt hidrocefalia
lichid In excesIn creier), sindro-
mul Chiari creierul
sau coloana
vertebrala lmping §i deformeaza
bazacraniului),traumatismedato-
rateaccidentarilor.
Chirurgieortopedicii
Chirurgiiortopezisunt specializati
In corectareadefectelorscheletu-
lui osos.0 partedin ele sunt con-
genitale, altele dobandite de-a
lungul vietii. Defecteledin na§tere
includproblemelelegatede coloa-
navertebrala,precumspinabifida,
diformitatialemembrelor,precum
piciorulstramb,saualtedefecteca
degetelesupranumeraresau luxa-
tia congenitala de §old. Copilul
necesitasupraveghereregulataIn
timpul perioadei de cre§tere §i,
uneori,§i caadult.Copiiicu parali-
ziecerebralaar puteaaveanevoie
de sustinereacoloaneivertebrale.
Ortopeziise ocupa §i de oasele
fracturate,
0
situatiefrecventaa
copii. Unele fracturi pot afecta
nucleii oso§i de cre§tere §i pot
aparea probleme In dezvoltarea
osoasa, care trebuie urmarita
atent.
\ /
Chirurgia nasului, gatului §i
urechilor
Chirurgii ORLrezolvaproblemele
nasului, gatului §i urechilor, dar
exista 0 tendinta de a sespecial-
za lntr-un singur domeniu dintre
celetrei.
Surditatea la copii este 0 boala
congenitalarelativfrecventa.Teh-
nologia moderna vine In ajutorul
acestor cazuri prin implanturi
cohleare,dispozitivecese fixeaza
In urecheainternapentrua permi-
te recePtiasunetelor.
Chirurgiaconductuluiauditiv tim-
panostomia cu insertia unui mic
tub este necesarapentru a trata
infectiaurechiimedii otitamedie).
Urechiledeformatepot fi remode-
late cu ajutorul chirurgiei plastice
otoplastie),lafel §i nasuriledefor-
mate,prinrinoplastie.
rticole de chirurgie pediatrica n revista
-/
Cunoscuti ca picior
varus equin, implica 0
rasucire permanenta a
piciorului, astfel Incat
talpa
nu sta
dreapta pe
sol. Forma
comuna
apare la unul din 1000de
copii. De multe ori, inter-
ventia
chirurgicala este
singuracare rezolva pro-
blema cu succes.
Hidrocefalia numita §i
apa In creier ) este
cauzata de acumularea
de lichid cefalorahidian,
In exces, In cavitatea
craniana. Aceasta acu-
mulareducela cre§terea
presiunii intracraniene,
careapasape creier§i
pe oaselecraniului,Inca
In cre§tere.
Tratamentul
consta
In drenajul
exce-
sului de f luid In fluxul
sanguin.
V
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 91/260
Capitolul
FOAIA5
PEDIATRIE:Chirurgie
ChirurgiaabdomenuLui
--./
Chirurgii pediatri opereaza copii de toate varstele, de la fetii din uter, la adolescenti.
Mare parte din munca lor este centrata pe anomaliile sau leziunile din zona abdominala.
CHIRUGIAINTRAUTERIN4
0 parte din probleme vor nece-
sita interventie chirurgicala Tna-
inte de na~tere. Aceste opera\ii
vor fi executate numai dad se
presupune ca fatul moare Tnain-
te de na~tere, daca operatia nu
este facuta.
Cele mai frecvente operatii
de aceste feLsunt cele de drenaj
al chisturiLor~i de mic~orare a
formatiuniLorintratoracice, care
Tmpiedicadezvoltarea inimii~i a
plamanilor. Chirurgul poate in-
terveni ~ipentru a reduce cre~-
terea rapida a unor tumori, prin
blocarea aportului de sange la
tumora.
Chirurgia abdomenului implica
deschiderea abdomenuLui,por-
tiunea inferioara a trunchiuLui,
care nu include pLamanii~i ini-
ma. Aceasta zona contine sto-
macuLTnsine, intestin~le, fica-
tul, splina, rinichii, pancreasul,
vezica biliara, vezica urinara,
vase de sange ~i, Lafemei, ova-
rele ~iuterul.
Probleme
aLe
tractuLui
dig_estiv LacopiL
TractuLdigestiv, prezentat ,
. . A
f
~
d f
~
t
-
'.' Esofagul
alclln orma es a~ura a, j
po:ne~te de la gura ~i :,e i I Reflux gastroesofagian.
sfar~e~te Laanus, trecand Regurgita~ile(varsaturile)cu
prin stomac, duoden, i continut stomacal includsecretii
intestinulsubtire ~i gros. peptice ~iacide. Pot provoca
Este 0 structura compLexa, arsuri severe (pirozis).
~i este expus multor
\
~
fec iuni,.ln ti~puL vi.etii.. Hernia hiatalii.
intrauterine ~11ncopllarle., Protruziaunei parti din
Principale probleme sunt
I
~ stomacspre esolag.
enumerate aici.
\
:J
Frecventii la copii,
dar 80% din cazuri se
Obstructie duodenalii.
D
UOden .
vindeca spontan.
Cauzatii de atrezia ,
(fngustarea) duodenului,
riisuciri, tractiuni sau Stomac
blocaje lecale. Poate
produce viirsiituri I
severe ~i se trateazii ~ ( \ ./
chirurgical sau
\
~
prin reechilibrarea ,~
~
.
hidroelectreliticii. ~.
I
-~
EXAMINAREAATlJLUI
Fe\iinenascutipot
avea
afecti-
uni chirurgicale ce sunt depista-
bileTnaintede na~tere. Chirurgii
pediatri lucreaza cu 0 echipa
de obstetricieni, care cercetea-
za imaginile scanate ale fatului
pentru a depista eventualele
probleme rezolvabile chirurgi-
cal imediat dupa na~tere.
Problema aparuta ~i re-
zoLvarea ei vor fi discutate cu
mama ~i chirurgul va explica
Tndetaliu rezultatul probabil al
interventiei.
Gastrita.
Inflamatie ~i sangerare
a mucoasei gastrice.
Poate duce la ulcer
gastric.
Medicul asculta cu stetoscopul
zgomotele din stomacul unui
baietel. Auscultatia ascultarea
sunetelor din corp abdomenului
copiilor poate diagnostica
0
per/tonita sau
0
vezica urlnarii
marita ori perforata.
Atrezia jejunals
~i lIealii.
Obstructie a
intestinului
subtire. Produce
viirsiituri ~i
regurgitaiii
biliare.
,
~
,L
Intestin--
~
\
'
. , . .
9ros Int
.
e
.
~
.
t
.
in
.
subtlre
~
.....
~
-
'--
Apendicita. -
Inflamatiea apendicului,
tub
subiire la fnceputul intestinului
subiire. Nuare nici un rei, dar
poate Ii nevoie de fndepiirtarea
lui chirurgicalii pentru evitarea
complicatiilor.
'-../
/
Prolapsul rectal.
Protruzie a mucoasei
sau fntregului rect.
MANEVREMINIMINVf\ZIVE
Opera\ia pe fat Tnuterul mamei
este practicabila dar chirurgii
prefera manevrele minim invazi
ve. Aceasta implica tot cee posi
bil pentru a tine copiluLTnvia\a Tn
uter ~i a face opera\ia dupa na~
tere. A opera copilul dupa na~te
re este mai simplu ~i mai sigur
deoarece chirurgul are de a face
cu un singur pacient nucu doi.
CHIRURGIACQULTR~SUNETE
Chirurgii opereaza frecvent
fatul nenascut cu monitori
zare prin ultasunete. Aceasta
Tnseamna ca nu mai e nevoie
de deschiderea mamei sau de
administrarea anesteziei ge
nerale. Chirurgul introduce
printr un ac un endoscop sub
tire ca sa examineze fatul Tn
utero Prin ac se pot introduce
instrumente diverse precum
cele pentru drenajul chisturi
lor sau instrumente laser pen
tru cauterizari.
1 ,
../
\, /
I,
;
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 92/260
Cl1lRURGIA POSTf\JA.JALA
Odata nascut copilul, cele mai
fr~cvente interven\i i sunt pen-
tru probleme intestinale. Poate
aparea 0 lipsa pe tractul intes-
tinal, de exemplu la nivelul du-
odenului; daca tractul duodenal
nu este complet format, se va
produce un blocaj. Intestinele
pot fi rasucite, duble, torsionate,
blocate de fecale sau chisturi
S;i infectate. Daca exista blocaj
complet S;inu este tratat, copilul
va varsa S;ise vaimbolnavi gray,
dar dacaobstruqia e doar par\i-
ala pot trece luni de zile pana La
depistarea ei.
OPERATIILE CU INTERNARE
, DE0 ZI
Copiii sunt \inu\i, ori de cate
ori este posibil, cat mai pu\in in
spital. Ei pot fi interna\i, ope-
ra\i S;iexterna\i in cursul ace-
leias;i zile.
Problemele obis;nuite includ
prezen\a de lichid in scrot, um-
flaturi in diverse zonedin abdo-
men S;i in zona ombilicala. Un
numar insemnat din copii care
au nevoie de interven\ii chirur-
gicale sunt cei care au hernii,
situa\ie in care un organ sau un
\esut proemina in afara corpu-
lui. Cea mai frecventa hernie
este cea ombilicala, la fete, si-
tua\ie in care organele abdomi-
nale imping in zona ombilicala
S;icea inghinala Labaie\i, la care
pungi cu \esut sau grasime trec
prin peretele abdominal, in zo-
nele lui slabe.
Arsurile Lastomac sunt foarte
frecvente la copii, fiind cauzate
de refluxul gastic de acid catre
esofag. Tnmajoritatea cazurilor
problema se poate rezolva fara
PEDI TRIE Chirurgie
Cand apare sange in urinii
0
investigatie uti/iieste
0
radiografie
a ureterului -tubul care dreneazii
urina din rinichi ciitre vezica
urinarii. in acest caz apare
0
tumorii.
interven\ie chirurgicala, dar in
10 din cazurile cu arsuri la
stomac, opera\ia devine nece-
sara. Procedura se aplica mai
frecvent La copiii cu handicap
fizic sau psihic, care nu pot in-
ghi\i normal. Interven\ia este
necesara pentru a preveni as-
pira\ia [inhalarea) alimentelor S;i
suprainfectarea.
In cazul copiilor cu afectare
neurologica, incapabili sa se
alimenteze singuri, chirurgul in-
troduce un tub prin abdomen, in
0 situat ie frecventa la copiii de
varsteintre 2 §i 4 ani esteinghiti-
rea monezilor. Aceasta creeaza
probleme cand moneda se blo-
cheazaIn esofag, provocanddis-
confort §i dificultati la deglutitie.
Ceamaiutilizatametodadeextrac-
tie a lor esteendoscopia,In timp
ce copilul estesubanestezie.
Ca alternativa se poate trece un
cateter pe langa moneda §i se
umfla unbalonsub ea,pentru a 0
debloca.Deobicei,interventiachi-
rurgicala nu este necesara:dad
monedaajungeIn stomac,vatrece
prin tractul digestiv In interval de
24 48
deore.
Unele dintre obiectele cele mai
periculoaseInghitite de copii sunt
bateriile,dintre care cele mai rele
sunt celemici, In forma de disc.
OdataajunseIn stomacelepot sa
ramanaaici§i saintreIn reaqiecu
acidul gastric, arzand mucoasa
gastrica.S-ar puteasa fie nevoie
stomac, pentru a asigura apor-
tul alimentar.
Copiii mai sufera de ulcere
gastrice, S;imulte cazuri de gas-
trita, care duc Lainflama\ia mu-
coasei gastrice S;ila sangerare.
RINICHIL L'£EZIQ\JJBl NAJiA
Afeqiunile rinichilor includ
chisturi in rinichi S;iblocaje ale
aparatului de excre\ie urinar.
Copiii pot avea doua randuri de
rinichi, afec\iune cunoscuta ca
rinichi dublu, cu doua sisteme
complete de excre\ie pe ambele
par\i. 0 alta anomalie este rini-
chiulin potcoava: cei doi rinichi
sunt uni\i intr-o forma\iune se-
micirculara.
biectele inghi te
de interventie chirurgicalapentru
extragerealor.
Radiografia stomacului copiilor
care au Inghitit obiecte diverse
poate arata existenta cerceilor,
acelor, jucariilor §i altor obiecte
mici §i ar puteanecesitainterven-
tie chirurgicalapentrua evitaafec-
tareastomacului.
\ ..I
Un pacient
cu hernie inghinalii
in zona inferioarii a abdomenului
apare 0 umfliiturii prin peretele
abdominal. Ea poate fi evidentiatii
la efort sau la tuse.
Alte afeqiuni includ refluxul
de urina, care afecteaza rinichii
S;inecesita interven\ie chirurgi-
cala pentru a asigura drenajul
urinar corect. Ureterele sunt
tuburi care transporta urina de
la rinichi in vezica urinara. Cate-
odata ureterele sunt dilatate din
cauza refluxului mare sau din
cauza blocajelor ureterale.
Potsa apara infeqii la nivelul
vezicii biliare, sau poate fi ne-
voie de interven\ie chirurgicala
pentru rezolvarea anomaliei. De
exemplu, aportul anormal de
sange Lavezica urinara provoaca
sangerare, care poate fi detecta-
ta in urina. Acest aspect necesita
interven\ie chirurgicala.
in mod surprinziitor acest ac
de sigurant ii deschis a trecut
prin stomacul copi/ului dupii ce
a fost inghiti t. Pentru a preveni
lezarea intestinului s a intervenit
chirurgical.
0
monedii de dimensiuni mari
blocati i in esofagul copi/ului
care nu numai cii
a
produs
disconfort dar a pus ~i probleme
la respiratie.
\J
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 93/260
PATOLOGIE:
MorfopatoLogie
Capitolul
61
FOAIA2
n liz colesterolului
Colesterol este un cuvant la moda al prezentului. 0 cre~tere a acestei grasimi in sange
cre~te riscul de boala coronariana - cauza angorului ~i a atacului de cord.
I
Colesterolul este 0 substanta
gra-
sa, esentiala pentru buna functio-
nare a organismului. Este prezent
Inmembraneletuturor celulelor
s;i
intra In compozitia unor hormoni
- de exemplu hormonii sexuali, a
sarurilor biliare, care sunt implica-
teIn digestie. 0 parte din colesterol
provine din alimentatie -In princi-
pal, alimentele de origine animala
- dar majoritatea este sintetizat din
produsele chimice,In ficat.
Colesterolul este transportat la
tesuturi prinsange, sub forma unor
particule foarte mici, amesteca-
te cu proteinele s;icu alte grasimi,
numite lipoproteine. Majoritatea
0 formeaza as;a numitele proteine
cu densitate mica [LOU,dar apro-
ximativ un sfert este sub forma
de lipoproteine cu densitate mare
HOL).Aceste doua forme de coles-
terol se comporta diferit. Particu-
lele de LOLtransporta colesterolul
de la ficat spre tesuturi, dar HOL-ul
pare sa transporte colesterolul de
la tesuturi Inapoi la ficat, care apoi
secreta bila.
Nivelurilecrescute de colesterol,
In special de LOLcolesterol, In
sange se asociaza cudezvoltarea
aterosclerozei Ingustarea arte-
relorl. Cand aceasta afecteaza
arterele coronare poate duce la
angor sau atac de cord; la nivelul
arterelor cerebrale, poate pro-
voca atac cerebral, iar la nivelul
arterelor ce iriga membrele, In
cazuri rare, la gangrena.
Majoritateastudiilor s-au con-
centrat pe rolul colesterolului In
boala de inima, care este princi-
pala cauza de deces din Roma-
nia. 5tudiile clinice au aratat ca
scaderea colesterolului reduce
procesul de ateroscleroza s;iris-
cul de deces prin boala cardiaca.
Oes;inivelurilecrescute de co-
lesterol sunt un factor important
Inboalade inima,sunt implicatis;i
multi alti factori. Boala este mai
frecventa la fumatori, la cei cu
hipertenisune arteriala s;ila dia-
betici. Este rara la femei, pana la
menopauza, dar incidentacres;te
Ce este colesterolul?
.
Suprafata neregulata a
placii cre te probabilitatea
aderarii celulelor din sange
la peretele arterial.
Perete
arterial
Depozite de
grasime, adunate
pe peretele arterial,
sub forma de
placa.
Daci i sangele ce striibate arterele
coronare conti ne un ni vel ridi cat
de colesterol, pliicile straturile)
de aterom se vor constit ui pe
suprafata internii a arterelor. Dacii
sangele care circuli i intalne te
portiunile rugoase de placii de
aterom, celulele
se
aduni i i pot
forma un cheag de sange care sii
blocheze complet artera.
ingustarea arterelor coronare
este principala cauzii a boW
coronariene.
Colesterolul ~i boala de inima
0 arterii siiniitoasii, prezentatii
ai ci in sectiune, are peret ii
bine delimitati i nu apare nici
0 obstruct ie. Ori ce blocaj ar
crelite semnificativ probabilitatea
aparitiei unui atac de cord sau
a unuiatac cerebral.
in contrast, aceastii arterii este
ciiptu itii cu depuneri care
restrictioneazii mult spatiul prin care
poate trece sangele. Acest aspect
este datorat nivelurilor crescute de
colesterol din sange, care au dus la
aterosclerozii: depuneri de griisime
pe peretii arterelor.
Colesterolul este un li pid,
compus din carbon ro u)
i hidrogen galben). Este un
consfftuentcelularimportant
Iii joaci i un rol crucial in sinteza
hormoni lor Iii a siirurilor
biliare, precum Iii in transportul
grii simi lor in sange, cii tre
tesuturile din tot organismul .
brusc dupaaceastaperioada. 5e
cunosc multi alti factori de risc
precum antecedentele de boala
cardiaca In familie surplusul de
greutate s;isedentarismul.
Din cauza faptului ca sunt im-
plicati atatia alti factori coleste-
rolul nupoatefi tratat izolat. 5co-
pul scaderii colesterolemiei este
acela dea reduce riscul bolii de
inima dar pentru a-l atinge este
nevoie de schimbarea stilului de
viata identificarea hipertensiunii
arteriale s;ia diabetului s;itrata-
mentul lor. Modificari le In regi-
mul alimentar In special reduce-
rea aportului degrasimi saturate
[deorigine animala] reprezinta un
aspect important al tratamentului
celor cu hipercolesterolemie.
HOL
colesterolul este denu-
mit deseori colesterol bun s;i
nivelullui mare e asociat cu risc
scazut de boala cardiaca. HOL
colesterolul poatefi crescut prin
exercitii fizice s;imoderarea con-
sumului de alcool.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 94/260
ivelul crescut de coles-
terol este aproape intot-
deauna datorat cre?terii
Iracjiunii LDL.Cauza poate
Ii genetica, dar rareori cau-
zele sunt determinate strict
genetic. Exista Irecvent
tendinja in unele lamilii de
crestere a colesterolului,
dar'lactorii de mediu, in
special regimul alimentar,
sunt de asemenea impor-
tanji.
Un nivel crescut al co-
lesterolului poate Ii 0 ma-
nilestare a altor boli, cum
ar Ii hipotiroidismul, care
inseamna activitate scazu-
ta a tiroidei.
,
0 p icatura de s nge este
pusa pe
un strip de testare a co/estero/u/ui.
Apoi stri pu/ este pus intr-un aparat
numit Ref /otron, care determina
nive/u/ co/estero/u/ui in
s nge
P TOLOGIE MorfopatoLogie
18
Cauzele colesterolului ridicat
16
,~
c: 14
.~
~
c: 12
e
c
u
,~ 10
Cii
C
..Q 8
.~
Q.
~
6
~
~
4
..
2
0
4.1
5.2 6.3
Co/estero/ total mmo///.
\ /
Acest grafic arata
core/atia dintre nive/urile
co/estero/emiei i rata
mortalitatii, prin boa/a
cardiaca. Cifre/e sunt
/uate dintr-un studiu pe
perioada de ase ani, pe
1000 de subi ecti de sex
mascul in, cu varsta intre
35-57 de ani.
.3
Cum se masoara nivelul de colesterol
J
Concentrajiaolesterolului
n
sange
poate Iimasurata u?orin orice labora-
tor de analize medicaIe, atat in spital,
cat ?i in alte laboratoare cu care co-
laboreaza medicii de lamilie. Se vand
in larmacii kit-uri pentru autotestare.
Toate masoara colesterolul total, ceea
ce da mai pujine inlormajii decat ma-
sura rea separata a Iraqiunilor HDL i
LDL?i, daca nu sunt lolosite corect, pot
da rezultate eronate.
Ingestia recenta de alimente nu
modilid nivelul colesterolului, deci
nu este nevoie de post inainte de a
electua testul. Testul nu masoara
insa un alt compus lipidic din sange,
trigliceridele. Acestea reprezinta un
lactor mai pujin important pentru
boala de inima decat colesterolul,
dar este util sa se cunoasca nivelul
lor, caci influenjeaza decizia asupra
medicajiei alese, daca urmeaza sa
se instituie tratament.
Cat de mult este prea mult
Este mai corect sa ne gandim
la valori ideaIe individuale,mai
degraba decat la valori norma-
le .Nuexista 0 corelajie directa
intre orice cre?tere a nivelului
colesterolului ?i riscul crescut
de boala cardiaca.
Nivelurilemediiin randulpo-
pulajieisuntlntre 3,5-6.0mmol/l.
Pentru cei care sulera de angina
pectorala (angor), sau care au
avut deja unatac de inima,cere-
bral sau 0procedura derevascu-
larizare, precum bypassul, jinta
tratamentului ar trebui sa lie va-
lorilecuprinseintre 4,5-5mmol/l.
Muljipacienjivor avea nevoiede
tratament medicamentos pentru
a atinge aceste valori.
Tn cazul prevenjiei primare,
adica scaderea colesterolul
la cei lara semne de alectare
cardiaca, situajia este mai pu-
jin tran?anta. Studiile arata ca
scaderea colesterolului reduce
riscul boliide inima, dar nivelul
de la care se recomanda trata-
ment medicamentos depinde ?i
de alji lactori de risc implicaji.
Tratamentul medicament os
poate Ii considerat ca liind util
la niveluri de colesterol por-
nind de la 7,5-8,0mmol/lin sus,
chiar ?i in absenja altor lactori
de rise.
Aspectele linanciare sunt ?i
ele deluatin seama ?iexista con-
troverse privindelortul linanciar
semnilicativ pe care It implica
administrarea medicajiei hipo-
lipemiante la cei cu rise scazut
de boala coronariana, chiar daca
administrarea medicajiei scade
riscul ?imaimult.
Aceasta aorta operata
principa/a artera
a corpu/ui, care
t ransporta sange/ e de
/a inima) prezinta p/aci
de aterom, sub forma
de pete a/be. Cauza
este nive/u/ crescut a/
co/estero/u/ui in sange.
Acest aparat Ref/otron, de
masurare a co/estero/u/ui in
sange, arata un nive/ de
7,3 mmo// /, ceea ce reprezinta
0 va/oare crescuta. Rezu/tatu/
v
1
apare ins tantaneu, dupa
anali za stri pu/ui pe care
s-a picurat sange/e
din degetu/ intepat
a/ pacientu/ui.
Testarea aCaSa itesta rea In laborator
Cele mai exacte. metode de deter-
minare a c01esterolemiei sunt
cele
practic~te In laboratoarele
specializate.
ici se face analizadin cantitati
mici
de sange
sau de pe stripuri
pe care a lost pusa 0 picatura de
sange luata
pr Intepareadege-
tului.
nalizaimplicaenzime
spe-
cifice, numite colesterol oxidaze.
Enzimele sunt specilice Iraqiunii
HDLsau LDL§iadauga 0 molecu-
la de oxigen lacolesterol. Scade-
rea oxigenuluiIn mediul de testa-
re poate Ii cuantilicata direct.
Recent, cateva companii au pro-
dus aparate de testare a coleste-
rolului acasa, pentru populatie.
~i aceste teste lolosesc tot enzi-
me, care sunt impregnate Intr-un
test strip. Cel ce Ie folose§te
Inteapa un deget cu un ac steri l,
lurnizat odata cu aparatul, §i
pune 0 picatura pe strip. Aceasta
duce la modificarea culorii, care
poate Ii comparata cu un set de
culori de pe kitul de testare, lie-
care culoare corespunzand unui
anumit nivel. Ele sunt utile In
monitorizarea modilicarilor
colesterolemiei, In regimurile
hipolipemiante, cu aport scazut
de colesterol, dar masoara
numai nivelul total al coesterolu-
luiIn sange, nu §iIraqiunile HDL
§i LDL.Cei ce Ie lolosesc §i au
valori la limita ale colesterolului
sau au lactori
de
risc asociati,
trebuie sa mentina §i controlul
prin medicul de familie .
\..-I
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 95/260
ENCICLOPEDIA MEDICALA
'5' i' F1Z ()l.lliOGE; ;;
umcontrole z ureche echilibrul
/
Urechea nu asigura numai auzul, dar este responsabila ~i pentru simtul echilibrului,
in activitatile de zi cu zi, de la urcatul scarilor pina la mersul pe role. Structurile
responsabile pentru aceasta sunt in urechea interna.
I
Schiorii olimpicisunt in stare sa
i;;i pastreze echilibrul la viteze
de peste 80km/ora. Acest lucru
este posibil cu ajutorul urechii
interne.
Urechea este formata din trei
parii. Partea externa, vizibila,
[pavilionul urechii ;;i conductul
auditiv) aduna si concentreaza
undele sonore. In urechea me-
die, timpanul vibreaza ;;i cele
trei oscioare transmit vibraiiile
catre urechea interna. Ure-
chea interna indepline;;te doua
funqii: cohleea prime;;te un-
dele sonore ;;i le transmite mai
departe catre creier, iar partea
vestibulara, prin labirint, detec-
teaza modificarile de poziiie ale
corpului.
LABIRINTUL505
/
Parte a urechii interne respon-
sabila de echilibru se nume;;te
labirint osos. Labirintul mem-
branos este inconjurat de un
lichid, numit perilimfa. Tninte-
riorul labirintului membranos
se alla alt lichid, endolimfa. Li-
chidele nu fac doar sa umple un
spaiiu, ele sunt 0 parte eseniiac
la a sistemului de echilibru.
Pariile individualeale labirintu-
lui osos sunt sensibile la mi;;ca-
re, rotaiie ;;iorientarea capului.
Urechea extern a
Acest desen al urechii este
impiirti t in trei sectiuni: urechea
externii care cuprinde pavilionul
urechii §Iiconductul auditiv;
urechea medie in care
se
gii sesc trei oase mici §Ii t impanul
§Iiurechea internii ce contine
cohleea §Iiorganele de echilibru
Urechea interna
labirintul osos si membranos,
care adaposte§te cohleea §i
organele de echilibru.
Timpanul
membrana care
transmite sunetele
de la urechea externa
catre oscioarele
urechii medii.
Oscioarele
trei oase micute,
ciocanul, nicovala §i
scarita, care transmit
sunetele.
Cohleea
partea urechii interne
implicata in auz
Ca~ stamnemi§cati,
ichidele din
canalele§i camerele urechii suntin
echilibru. Cand mi§cam capul,
lic.hidele se deplaseaza In direqia
opusa §i creierul percepe schim-
.barea de pozitie. Amplitudinea
schimbarii este diferita In fiecare
l ireche (depinde de partea In care
Intoarcem), dar sistemul rama-
In eohilibru. DacaInsa sistemul
lular dintr-o ureche este dis-
activitatea celei lalte urechii
sa senza1iede rotatie (vertij)
partea neafectata.
este distrusa functia vestibu-
. belor urechi, postura §i
schior olimpic care se deplaseazii cu vitezii mare §Iicu schimbiiri
bru§lte de direct ie dar care este permanent con§ltient de pozi tia lui
multumi tii s imtului echi librului dat de urechea interni i
Urechea medie
timpanul §i cele trei
oscioare care transmit
sunetele ci3.treurechea
interna
Pavilionul
urechii -
partea
externa,
vizibila, a
urechii.
..
mersul sunt afectategraV,p(odll.
candvertij§i dezorientare.
Dacamediul nostru se rhddifica,
a§acum seintamplacandtbgji~rtl
sau calatorim pe mare, sisterm.pl
vestibularpoatereactiona,ducand
la raul deavionsaudevapOr,
Acela§iefect aparecfihdcons. 1-
mampreamultalcool.
Recent,oameniide §tiintaall stl1'
diat efectulimponderabilitatiiasu'
pra sistemului vestibular. Unii
astronautiausimptomeminorsde
afectarevestibularala Intoarcerea
pe Pamant.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 96/260
ar ile urechii responsabile de echilibru
Canalele ~iind3perile labirintului
osos
protejeaza canalele ~iincaperile labirintului
membranos, ce contine lichidele~isenzorii.
C N LELESEMICIRCUL RE
Canalele semicirculare sunt trei
tuburi osoase, fiecare pozitiona-
ta in unghi drept fata de celelalte
doua. Din cauza pozitionarii lor,
dJt ?i a structurii, ele sunt capa-
bile sa detecteze fiecare mi?care
in spatiul tridimensional?i repre-
zinta partile sensibile la mi?ca-
rea de rotatie.
Fiecare canal are un capat des-
chis intr-o vezicula, numita am-
pula, ?i este plin cu lichid numit
endolimfa. Exista celule recep-
toare localizatein ampula fiecarui
canal, cu prelungiri ciliare, care
proemina in endolimfa. Ace?tia
stifnuleaza nervulvestibular, care
trimite semnale catre cerebel.
Cand ne mi?cam, apare 0 mi?-
care reflexa, numita nistagmus
[mi?carea inainte?i inapoi a ochi-
lor), care previne aparitia amete-
lii.Ochiise mi?caincet, in direqia
de rotatie, ceea ce ne ajuta sa ne
concentram pe un punct fix.
I\I1~P ii. a;il): S ~jtie 1{~~tic.alii
~i.i.tid
L BIRINTULMEMBR NOS
Vestibulul contine doua vezicu-
le suprapuse, utricula ?i sacu-
la. Acestea sunt cunoscute sub
numele de otolite ?i raspund de
orientare. Pe suprafata interna a
fiecarui sac exista un pachet larg
de 2mm, 0 macula care monitori-
zeaza pozitiacapului.
Utricula se intinde orizontal ?i
prime?te informatiile legate de
mi?carile capului, dintr-o parte
in alta. Sacula, despre care se
?tie mai putin, se banuie?te ca
raspunde la mi?carile in sus ?iin
jos ale capului, din cauza aranja-
mentului ei vertical. Tmpreuna,
utricula?i sacula permit detecta-
rea oricarei mi?cari a capului.
Organele de simt, in speci-
al cele din utricula, joaca un rol
important in controlul mu?chilor
picioarelor, trunchiului ?i gatului,
pentru a pastra pozitia ortostati-
ca a corpului.
Fiecare macula continemem-
brana bazala?i ceatectoriala,
care vor actiona asupra cililor
Icelule senzorialeJ. Dinaces-
te celule vor porni semnalele
catre creier, sub forma de im-
pulsuri. Ciliisunt acoperiti de
formatiuni gelatinoase, care
contin mici cristale care apa-
sa pe cili . Cand grupurile de
Macula utriculei este
pozitionatii orizontal cu cilii
ingropati in stratul gelatinos.
Creastaampularaeste for-
matiune senzoriala de forma
con'ica din interiorul ampulei
- partea umflata a fiecarui
canal semicircular. Exista
sase creste in fiecare ureche.
Fiecare creasta este inconju-
rata de un lichidnumit endo-
limfa.
Fiecare creasta raspunde
Cil ii din masa gelatinoasii sunt
conectati la celulele receptoare
§i la f ibrele nervoase. Ci ind
capul este nemi§cat cupula nu
mi§cii nici ea.
\..-I
Canale semicirculare
Trei canale osoase
pozi~ionatefn unghi
drept fntreele
ce con~lnIichid
- endolimfa.
Crista ampullaris
Unorgan de sim~ce
raspunde la mi~care
Nerv vestibular
Nerv care conduce
impulsurile
nervoase de la
celulele senzoriale
~i organe catre
partea inferioara
a trunchiului
cerebral.
I
Sacula
a v ezicula care
este parte a
vestibulului.
Inauntrul ei se
gase~te macula.
~-
Utricula
Un spa~iu
mai larg care
f ace parte din
vestibul. Con~ine
macula - 0 zona
reliefata ce
con~ine senzori.
Ampula
a camera rotunjita
la baza canalului
circular. Con~ine
crista ampullaris
Cohleea
Parte a
labirintului
membranos
implicata fn auz
nu fn echilibru.
'-
Endolimfa
Un lichid vascos
care raspunde la
mi~carile capului.
cili suntindoite
-
deexemplu
din cauzaapledirii capului -
cilii sunt stimulati ?i schimba
frecventa impulsurilor trimi-
se catre nerv.
Cil ii din centru sunt rotun-
j it i iar cei din periferie sunt
cilindrici. Aceasta le cre?te
sensibilitatea la mi?carile
fine ale capului.
Ciind c Jpul este aplecat
endolimfa §i gravitatia imping
stratul in jos stimuliind cilii.
la mi?carile capului ?i trans-
mite informatia mai departe
de-a lungul nervului vestibu-
lar catre creier.
Cilii sunt incastrati intr-un
con gelatinos numit cupula.
Orice mi?care a capului
face ca lichidul sa se miste
In jurul cupulei ?i sa activeze
formatiunile ciliare.
\ I
iindcapul se mi§cii endolimfa
mi§cii cupula stimuliind ci/ii.
Ace§tia trimit semnale ciitre
creieT care inregistreazii
mi§carea.
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 97/260
/
,,,,------
Scleroza
multipU3
prescurtat
SM)este 0 boala cronica
a
siste-
mului nervos central (SNCI.care
afecteaza in special adultii tineri
i devarsta mijlocie. Boala pro-
duce afectarea stratului de mi-
elina care inconjoara i izoleaza
celulele nervoase din creier i
din maduva spinarii. Zonele de
inflamatie se numesc leziuni sau
placi i ele afecteaza function a-
ENCICLOPEDIA MEDICALA
----.
cleroz
multipUi
- ....
tn
n
,..-
CD
.,
0
N
DJ
3
c:
,..-
,....
-.- -- ----
-------
- - --'
rne
rea nervilor implicati. Aceasta
face ca simptomatologia sa fie
variabila, depinzand de partea
din SNCafectata.
Simptomele tipice care pot sa
apara sunt urmatoarele:
IiIII
Depresie
IiIII
Confuzie
Materia alba a creierului
III Probleme de concentrare i
memorie
II1IIDementa
Nervuloptic
III Nevrita [optical retrobulbara:
inflamatie a nervului
optic, care duce la vedere
inceto ata i durere la
mi carile globilor oculari,
uneori pierderea vederii la un
ochi.
Trunchiulcerebral
II Ii ILipsa de coordonare a
mainilor
II1IISlabiciune a mU chilor fetei
I II Dif icultati la degluti tie
II D isartrie [vorbi re
nedeslu ita)
Demilelinizare
- InSM, stratul
de mielina este
distrus ~i se poate
dezvolta In loc tesut
cicatricial. Acest lapt
reduce proprietatile
izolante ~i poate
duce la alectarea
axonului.
Teaca de miel ina - strat
ce Inconjura axonul ~i
n izoleaza, permitand 0
conducere electrica mai
elicienta.
I
Corpul celulei-
portiunea principala a
celulei nervoase, de unde
pleaca librele nervoase.
in portiunea de sus
a
desenului este
0
zona de
teaca nervoasa normala iar
la dreapta
se
vede
0
zona
demielinizata Distrugerea
locala
a
tecii de mielina
afecteaza conducerea
nervoasa 5imptomele 5M
depind de tipul de celule
nervoase afectate
~
magn
trC _~~.
Diagnosticul SM la debut este
dificil, datorita bolii insa i, care
se manifesta la inceput prin
simptomatologie de scurta du-
rata, care poate sa dispara apoi
in cateva saptamani. Diagnos-
ticul trebuie sa fie clinic, prin
confirmarea prezentei placilor
in cel putin doua zone ale SNC,
de cel putin doua ori.
Episoadele trebuie sa du-
reze
minim
24 de ore i sa fie
despartite de un interval liber
de cel putin 0 luna. De asemeni
trebuie eliminate alte afeac-
tiuni similare, precum SIDA,
limfomul (tumora a ganglioni-
lor l imfat icil. ataxia
Friedreich
Un ac de punetie lombara este
inserat in zona inferioara
a
spatelui sub anestezie locala ~i
este extrasa
0
cantitate mica de
lichid cefalorahidian in aceasta
proba
se
vor cauta anumiti
anticorpi
Leziuni
Zone locale de
alectare a celulei
nervoase, cunoscute
~i ca placi.
Macrofage
Celulele lagocitare ale sistemului
imunitar, care Indeparteaza
portiunea de mielina afectata.
[0 afectiune a sistemului nervos
mO te~ital. sau leziunile madu-
vei spinarii.
Diagnosticul specific al SM
trebuie sustinut cu mai multe
investigatii, dintre care:
II Punc~ia lombara - lichidul
cefalorahidian (lichidul ceinve-
le te creierul i maduva spina-
riiJ poate arata anomalii ale sis-
aeeasta imagine
RMN computerizata
marita ~i colorata
apare un creier
afeetat placi de 5M
se
pot vedea elar In
zonele palide
II Vedere dubla
II Nistagmus (mi cari rapide
involuntare ale ochilor)
II Mers nesigur
Maduva spinarii
II Slabiciune
II Greutate in membre
II Pierderea controlului
sfincterian lincontinenta
urinara i fecala) ,
II Probleme urinare, cum
ar fi cre terea frecventei
urinarilor, vezica urinara
iritabila
III Parestezii (intepaturi i
furnicaturi] la nivelul
membrelor, fetei sau
trunchiului.
' C
,..-
J
Simptome paroxistice
III Nevralgia de trigemen,
episoade scurte dedurere
intensa petraiectul nervului
trigemen,
III Maini nefolositoare'
- pseudoatetoza membrului
superior - mana instabila, ce
nu poate fi coordonata i care
nu recunoa te obiectele puse
in palma.
III Semnul Lhermitte - senzatie
de OCelectric in jos, pe
trunchi sau brate, la flectarea
gatului.
--
temului imunitar, care nu apar
in sange.
l1liTeste de electrofiziolgie
Raspunsurile la stimularea vi-
zuala i cerebrala vor fi, deobi-
cei, intarziate.
II1IIRMN (rezonanta magnetica
nucleara]
Electuata pe maduvasau creier,
va arata zonele cu leziuni. Loca-
lizarea primului simptom vaara-
ta locul undeseva lace RMN-ul.
II Cistoscopie
(imagini din ve-
zica urinaral. masurarea in
dinamica a presiunii in vezica,
investigarea cu ultasunete a
rinichiului i a vezicii urinare,
pentru evaluarea pacienti lor
cu simptome urinare. Pentru
ca nicio analiza nu poate Ii 100%
concludenta, ar putea dura luni
sau ani pana la confirmarea di-
agnosticului. Decele mai multe
ori, doctorul nu va lace cunos-
cut pacientului diagnosticul
pana cand nu exista 0 conlirma-
re sigura a bolii.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 98/260
ro.Rn 0.5t i
C-'~<- _..-
J')
SMeste 0 boala imprevizibila.
D Modelul tipic este cu recaderi
care dureaza cateva sapta-
mani, urmate de remisiuni
care pot dura luni sau chiar
ani de zile. Mairar, boala evo-
+
. ,,~
J
lueaza progresiv, spre inrau-
ta\ire, de la inceput. Handica-
pul fizic apare imprevizibil, in
evolu\ia bolii ~i se datoreaza
unei remisiuni incomplete,
unui progres lent al bolii sau
al ambelor.
Varsta tanara la debut, apa-
ri\ia nevritei optice sau a tul-
burarilor de simt [lurnicaturi
~i in\epaturi] ind'ica de obicei
un prognostic mai bun. Unul
prost este dat de apari\ia pa-
raliziilor ~ia disfunqiei cere-
brale.
Medicu/ efectueaza
0
ecografie
rena/a i vezica/a unui pacient
ce
acuza simptome caracteristice
SM. Rezu/tatu/ investigafiei
va contribui /aprecizarea
diagnosticu/ui.
~Incfdent~
Pr~valen\a bolii in Romaniaeste 0 r~da d; g;';d-;', afectata de
de 30 de cazuri la 100.000de lo- aceea~i boala, de~i nu se poa-
cuitori. te demonstra ca boala este
Varsta tipica este intre 20-40 mo~tenita genetic. In general,
de ani, iar 67d in cazuri sunt fe- daca un parinte are SM, ~ansa
mei. Boala afecteaza in special ca ~i copilul sa dezvolte boa-
popula\ia de tip caucazian, din la cre~te de 20 pana la 40 de
Europa ~i America de Nord, iar ori. Trebuie men\ionat totu~i
din punct de vedere geografic ca ~i in aceste condi\ii proba-
este mai raspandita in zonele bilitatea este mai mica decat
temperate ~i mai rara la tropi- in cazul bolilor de inima sau
ceoIn jur de 15 din cazuri au a cancerului.
0 remisie aproape totala, dupa
primul'atac, ~i durata ei mare
sunt elemente de prognostic fa-
vorabil. Recaderile frecvente pot
duce la handicap fizic crescut.
Cu cat leziunile eviden\iate prin
investiga\ii sunt mai evidente,cu
ata handicapul va fi mai mare.
\,..,/
Tipwri
de
Sedescriu patrutipuri principale
de sclerozamultipla:
SM benignii (circa 20 din
cazuri),debuteazacu catevaata-
curi minore, urmate de revenire
completa, fara agravareIn timp
§ifara handicappermanent.
SM recurent- remisiva(25 din
cazuri) implica atacuri care pot
dura dela ore, laluni dezile,In
care simptomele revin sau apar
altelenoi, urmatedeperioadede
remisie,de duratavariabila,une-
ori chiar de ani.
.
SM secundar progresivii (circa
40 din cazuri)Incepe lafel cu
cearecurent remisiva,dar remi-
sia se opre§te la un anumit sta-
diu §i boala evolueaza progre-
siv.
SM primar progresivii (15 din
cazuri),numita §i cronic progre-
siva, implica evolutie constant
nefavorabila §i handicap pro-
gresiv.
Nu exista0 periodicitatea ciclu-
lui atacuri-remisii.Soalaseagra-
veazacontinuu, sau se poate
stabilizaIn oricemoment.
--~-
Pana acum nu au fost
preci-
zate exact cauzele SM, dar
se fac numeroase studii. S-
a sugerat ca responsabil de
boala ar fi raspunsul imun la
0 infec\ie dobandita. Studii
recente au aratat ca injeqiile
cu beta interferon (0substan-
ta care interfera cu cresterea
~numitor virusuri] ar pr'oduce
un efect favorabil prin inceti-
nirea evolu\iei bolii ~i reduce-
T ratamenJ~wl~i man~~iementwtbolii
---
Simptome/e SM sunt specifice fiecarui
bo/nav, i variaza ca intensitate. Tratamentu/
medicamentos, modu/ de viafa, modificarea
dietei precum si consilierea pot face boa/a mai
u or de suportat i perioade/e de remisie, mai
fungi.
Pentru a ajuta pacientul safaca fa\a bolii se poate apela
la psihoterapie, terapie ocupa\ionala, reabilitare ~i con-
siliere psihosociala. Toate metodele incearca sa valori-
fice la maxim poten\ialul pacientului ~i saii asigure cat
mai multa independen\a. Medicul trebuie sa evalueze
mobilitatea pacientului, posibilitatea de deplasare inde-
pendenta pentru toaleta zilnica ~isa reevalueze constant
aceste funC\ii pentru a le valorifica la maxim. De~i SM
nu poatefi vindecata, tratamentul custeroizi poate grabi
remisiile dupa acutizari ~i pot prelungi intervalul dintre
recaderi. 1
Tratamentul specific pentru ameliorarea anumitor simp-
tome poate fi benefic.
III Carbamazepina sub forma de tablete pentru nevral-
gia detrigemen.
III Baclofen, tizanidina, pentru spasticitate (baclofenul
poate Ii injectat in lichidul cefalorahidian, prin punc\ie
lombara]
III Medica\ie anticolinergica pentru iritabilitatea vezicii
urinare
III Laxative pentru constipa\ie
III Betablocante, clonazepam, sau isoniazida pentru tre-
mor
III Metilprednisolon in cure scurte ~i steroizi cu admi-
nistrare orala, care inhiba procesele active specifice
bolii
III Amantadina (folosita ~iin Parkinson] pentru oboseala
III 0 dieta bogatain acid linoleic [0 substan\a cese ga-
se~tein uleiul de porumb ~i de soia, se crede ca ar
aveaelecte benefice]
rea severita\ii recaderilor.
Unii cercetatori cred ca e
vorba de 0 boala autoimuna,
in care \esuturi le sunt atacate
de anticorpii produ~i de pro-
priul sistem imunitar.
In ambele cazuri apar in
organism anumite celule imu-
nitare asociate leziunilor de
SM.
Pana acum nu se cunosc
metode de a preveni boala.
. to.../
wt ile
In Romania functioneaza
Societateade SclerozaMulti-
pia din Romania,cu site-ul
www.smromania.ro. areofe-
raajutor§iconsultantabolnavi-
lor cu sclerozamultipla.Soci-
etateaare filialeIn mai multe
ora§edin tara§i un numarde
telefon undecei interesatipot
sunaHelpLineSM:
0 800 800 044 (apel gratuit In
reteaua Romtelecom).
'.-I
I
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 99/260
Amoxicilina
Date generaLe
Amoxicilinaeste un antibiotic cu spec-
tru larg - activa Impotriva unui numar
marede bacterii careapartinegrupu-
lui penicilinelor. Anumite bacterii (In
special stafilococii,care produc nume-
roase infectii ale pielii §i tesuturilor)
sunt rezistente la antibioticele din gru-
pul penicilinelor, dar amoxicilina rama-
ne Inca 0 optiune pentru tratamentul a
numeroase infectii. Administrata pe
cale orala, se absoarbe u§or,§iabsorb-
tia nu este influentata de continutul
stomacului.
Molecula de amoxicili nii este asemi iniit oare cu
cea a peretelui bacterii lor. Ea este Incorporat ii
In peretele lor, Inperioada dezvolt iiri i, i Ie
opre t e cre t erea. Golurile astfel create In
perete fac bacteria sii se rupii.
I . Potparea reactii
alergi-
ce, de la simpla iritatie, la
§oc anafilactic, boala seru-
lui §i sindromul Steven-
Johnson (descuamarea
pielii §i a mucoaselor).
Aceste efecte adverse pot fi
fatale §ieste vital sa se §tie
daca pacientul este sensibil
la medicamentele din gru-
pul penicilinelor.
. Daca exista probabilita-
tea unei hipersensibilitati,
se cauta solutii alternative.
.In jur de 10%din pacien-
tii cu sensibilitate la penici-
lina sunt alergici §i la cefa-
losporine (antibiotice din
alt grup).
. Suprainfectia (0 infectie
noua, adaugata celei exis-
tente) cu candida, poate sa
apara, In specialla varstnici
§ila cei debilitati.
Acest antibiotic este activImpotriva unor bacterii gram poziti-
ve §i gram negative (baFteriilepot ficlasificate astfelln functie
de structura peretelui). Inainte de a se Incepe un tratament in
orb cu amoxicilina, trebuie considerata posibilitatea rezisten-
tei bacteriene la acest antibiotic (Inspecial In cazul pacientilor
internati).
Amoxicilina este folosita pentru tratamentul bron§itei acute, al
pneumoniei, acutizarea bron§itelor, infectii acute ale urechii
medii (otite), la copiii sub cinci ani, sinuzite, infectii urinare,
septicemia §imeningita cu Listeria. Se mai folose§te In preve-
nirea endocarditei (inflamatiea inveli§uluiintern al inimii)§iIn
boala Lyme(0 infectie bacteriana, transmisa de capu§e).
Amoxiclavul (augmentinul) este 0 combinatie de amoxicilina§i
acid clavulinic.Acidul clavulinic nu are actiune antibacteriana,
dar inhiba penicilazele (enzime bacteriene' care distrug penici-
lina). Astfel, combinatia devine activa Impotriva bacateriilor
producatoare de penicilaza, care sunt rezistente laamoxicilina
singura. Se mai poate folosi §iIn cazul mu§caturilor de anima-
Ie, celulitelor, lafel ca Intoate bolilein care este recomandata
amoxicilina.
-',
Cum C)c ioneaza
Amoxicilinaeste un antibiotic care distrugS/bacteriile §i actio-
neaza prin inhibarea sintezei peretelui bacteriei. Cand se divi-
zeaza, bacteria sintetizeaza componentele unui perete celular
nou. Antibioticul se substituie acestor componente §i, odata
incorporat, blocheaza sinteza
peretelui. Aceasta face ca bac-
teria sa se rupa. Actioneaza
numai pe bacteriile care se
Inmultesc, de aceea tratamentul
trebuie urmat pe perioada indi-
cata de medic.
Rezistenta bacteriana la penicili-
na apare in cazul bacteriilor
care produc penicilaza, care
rupe molecula de penicil ina.
Anumite peniciline sunt rezis-
tente laefectul penicilazelor.
Amoxicilinaeste excretata rapid
prin bila §iurina.
Aici este i lustrati i graf ic
actiunea unui antibiotic,
de felul amoxicilinei,
asupra unei bacterii In
diviziune. Medicamentul
Impiedicii formarea
peretelui celular
al bacteriei , prin
incorporarea In
structura acesteia.
Astfel, previne
riispandirea prin faptul
ca duce la explodarea
continutului celulei.
NUM ORIGIN L
amoram,
amoxil
augmentin galenamox
TIP DEMEDI MENT
ntibiotic
PREZENT RE
Tablete
Solutie
NUM I U RETET
1<1
~~
EfecteseciUf:}jdClre
. Eruptiileepiele sunt frecven-
te §i apar de obicei dupa
3 1
zile
de administrare.
iritatie specifi-
ca, ce apare mai tarziu §i, apa-
rent, nu are legatura cu reactia
de hipersensibilitate, se Intalne§-
te destul de frecvent, In specialla
pacientii cu mononucleoza infec-
tioasa, alte infectii virale §i lim-
foame.
. Diareea apare mai frecvent,
dar totu§i destul de rar, In cazul
penicilinelor cu absorbtie rapida
(de tipul amoxicilinei).
. Medicatia care inhiba excretia
penicilinei prin rinichi, poate
duce la acumularea antibioticului
§i la cre§terea nivelului plasma-
tic. Acest efect poate fi folosit In
scop terapeutic, daca sunt nece-
sare niveluricrescute In plasma.
»
3
0
X
n
,.....
:J
aJ
.........
aJ
3
0
.,
aJ
_3
aJ'
31
Oi
xl
,.....
aJ
c:
lC
3
C1)
:J
~
:J
lC
aJ
,.....
C1)
:J
aJ
3
0
x
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 100/260
Antihistaminice
Histamina
este
un compus
naturalderivatdintr-unamino-
acid,raspanditan majoritatea
tesuturilor din organism.Este
eliberata in cantitati mari de
anumite celule daca pielea
este atacata de substante
nocive(de exempluun deter-
gent). sau de contactul cu
alergenisauantigene.
Histaminadeterminavasodila-
tatie sangvina §i inflamatie
locala. Efecteleobi nuite ale
excesuluide histaminainclud
urticaria (eruptie pruriginoa-
sa), respiratie §uieratoare,
edemele (umflaturi produse
prin acumularede lichid)§i
inflamatiamucoaseirespirato-
rii. Antihistaminiceleblochea-
za praducereaacestor efecte
§i pot amelioraastfel simpto-
matologiaexistenta.
. Terfenadina(Branal,Trilu-
dan) §i astemizolul(Hisma-
nal)sunt asociatecu produ-
cerea tulburari lor de ritm
cardiac.Terfenadinanu tre-
buie asociatacu antibioticul
eritromicina sau cu consu-
mul de grapefruit.
. Preparateleantihistamini-
ce topice (care se aplica
direct pe piele)sunt folosite
rar deoareceprezinta riscul
producerii reactiilor de
hipersensibilizare.
. Antihistaminicele pot da
somnolenta,astfel ca admi-
nistrarealor impuneprecau-
tii la conducatori i auto, la
operatori i de utilaje §i in
cazul altor activitati care
necesitaconcentrareintensa
§i prelungita.
lf~J;:te,J2.e,c;:Ynda reJ
. Somnolenta,mai marcatala
preparatelede primageneratie.
Aceasta este potentatade pre-
zentaconcomitentaa substante-
lor neurodepresive, cum ar fi
alcoolul
. Antihistaminicelee prima
generatiepot produce §i dureri
de cap, uscaciuneagurii §i tul-
burarigastra.intestinale
.Inceto§area vederii
. Tulburaride coordonaremus-
culara
Sensibil itatea crescuta la
unele antihistaminice poate
genera ulcer gastric .
Modde actiune
Antihistaminiceleinhibaactiuneamediatorllor chimici careproduc
reactii alergice,prin blocareareceptoriloracestora.Din punct de
vedere al structurii chimice, acestemedicamentesunt inrudite cu
histamina,faraa aveainsa§i efecteleei negative.
In acestfel actiuneaviolentaa histaminei
este
inlocuita de efectele
favorabilealeacestormedicamenteasupratesuturilorsensibile.
Antihistaminiceleactioneazaprin blocareaa douatipuri de receptori
dehistamina.ReceptoriiH1producefectedetip urticarie§ifebrade
fan.
Antagoni§tiiH2suntfolositi in principalpentrublocareareceptorilor
H2 din stomac, reducandastfelsecretiagastricaacida,ceeace Ie
face eficienteIn tratamentul ulcerului gastric §i al bolii de reflux
gastro-esofagian.
escr iere
apitoluC
~
FO I
fffi
DENUMIRI COMERCI LE
Includ,printrealteleClaritine,
Clarozone,rolin,Flonidan,
Lorastamin,oratadina,oravim,
Rinolan,Roletra,Symphoral.
CL S F RM COLOGIC
Antialergic
-.I
FORM DEPREZENT RE
Tablete,sirop
ELiBER REPEB Z DE
prescriptiemedicalaSAULA
CERERE(FARARETETA)
~[i1~
...
D':;:.::
~ ~
. Antihistaminiceleuntfolositepescara
larga pentru a ameliora
mancarimile, stranutul §irinoreea secretiamucoasa nazala)aparu-
te in cursul febrei de fan §ia rinitei inflamatiamucoasei nazale)
. Sunt folosite de asemenea in tratamentul reactiilorde hipersen-
sibilizare, mai ales urticarie §ialte reactii alergice blande.
. Dac a sunt admi nistra te rapi d, pot fi efici ept e in combaterea
hiperreactivitatii laintepaturile de insecte
. Efectele lor moderat sedative Iefac utilein combaterea forme-
lor u§oare de insomnie; sunt recomandate frecvent la copiii cu
eczeme pruriginoase, pentru a-i ajuta sa doarma mai bine noap-
tea.
. Ant ihistami ni cele se dau frecve pt la copi ii cu varsat de vant
pentru combaterea mancarimilor de la nivelulpielii.
. Pot fi administrate pe cale intravenoasa, impreupa cu adrenali-
na, in cazurile severe de anafilaxie. Aceasta este 0 reactie exage-
rata fata de un anumit antigen, care determina eliberarea genera-
lizata de histamina in organism.
. Pot fi eficiente §i in edemul angioneurotic urticarie extrema,
insotita de umflarea ochilor, a buzelor §ia limbii).
Nu sunt eficiente in tratarea simptomelor astmatice.
-
\..-I
Granule de polen ca acestea marite de 1800 de ori p roduc
frecvent febra de fan
-
sau polinoza. Antihistaminicele sunt
eficiente in suprimarea simptomelor care apar in febra
de fan
I
»
::J
,.....
.
.
(/)
,.....
OJ
3
.
::J
.
n
CD
.........
n
,......
OJ
..,
.
.....
_.
::J
CD
..
n
,......
OJ
.,
0
N
0
='
CD
CD
,.....
n
.
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 101/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 102/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 103/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 104/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 105/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 106/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 107/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 108/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 109/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 110/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 111/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 112/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 113/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 114/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 115/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 116/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 117/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 118/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 119/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 120/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 121/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 122/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 123/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 124/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 125/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 126/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 127/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 128/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 129/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 130/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 131/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 132/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 133/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 134/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 135/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 136/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 137/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 138/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 139/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 140/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 141/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 142/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 143/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 144/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 145/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 146/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 147/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 148/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 149/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 150/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 151/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 152/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 153/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 154/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 155/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 156/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 157/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 158/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 159/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 160/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 161/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 162/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 163/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 164/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 165/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 166/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 167/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 168/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 169/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 170/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 171/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 172/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 173/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 174/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 175/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 176/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 177/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 178/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 179/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 180/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 181/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 182/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 183/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 184/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 185/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 186/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 187/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 188/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 189/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 190/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 191/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 192/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 193/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 194/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 195/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 196/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 197/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 198/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 199/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 200/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 201/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 202/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 203/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 204/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 205/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 206/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 207/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 208/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 209/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 210/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 211/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 212/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 213/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 214/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 215/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 216/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 217/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 218/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 219/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 220/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 221/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 222/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 223/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 224/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 225/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 226/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 227/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 228/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 229/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 230/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 231/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 232/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 233/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 234/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 235/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 236/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 237/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 238/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 239/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 240/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 241/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 242/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 243/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 244/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 245/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 246/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 247/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 248/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 249/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 250/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 251/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 252/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 253/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 254/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 255/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 256/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 257/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 258/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 259/260
7/21/2019 Interiorul Corpului Uman 1-12
http://slidepdf.com/reader/full/interiorul-corpului-uman-1-12 260/260