INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ DE AFACERI rrruulll ... fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Planuri de dezvoltare a celor două axe blue-green

interviu cu comisarul european pentru politici regionale, Corina

Crețu

Care sunt principalele concluzii ale

Forumului CITIES și principalele rezultate ale consultării publice privind Agenda urbană a UE?

În acest context, care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți participanților la Urban Fest și la Conferința „Blue Green – râuri în orașe smart”?

Orașele sunt locuri dinamice, pline de energie, idei și oportunități. În același timp, ele sunt și locul în care ne confruntăm cu cele mai provocatoare și mai dificile problemele legate de conviețuire: poluarea, sărăcia, ambuteiajele sau suprapopularea.

Trebuie să îi ajutăm pe orășeni să găsească soluții la aceste provocări. În plus, nu putem atinge obiective europene importante precum crearea unui mediu mai verde, mai sănătos, mai prosper, fără implicarea activă a orașelor europene.

Acesta este raționamentul care stă la baza agendei urbane europene: cum pot contribui orașele la îndeplinirea priorităților

UE și cum pot politicile să răspundă cât mai bine realităților orașelor?

Cu ocazia celui de al 2-lea forum european CITIES, am anunțat rezultatele consultării publice privind agenda urbană a UE.

Aproximativ 230 de instituții și organizații au răspuns la această consultare, de la guverne naționale, la autorități locale, companii sau ONG-uri.

Părțile interesate și-au exprimat sprijinul lor ferm pentru o agendă urbană la nivelul UE, consultarea subliniind necesitatea unei mai bune corelări între politicile UE cu dimensiune urbană.

A venit momentul să trecem la acțiuni concrete.

În primul rând, propunem să ne concentrăm atenția pe câteva sectoare importante pentru cetățeni, în care știm cu siguranță că acțiunile UE sunt de ajutor și pot schimba situația: reducerea emisiilor de dioxid de carbon, rezistența la schimbările climatice, integrarea socială, sărăcia urbană și migrația.

În al doilea rând, vrem să ne asigurăm că ceea ce facem merită și are importanță.

Nu este deci vorba de noi reglementări, ci de o reglementare mai bună.

În al treilea rând, inițiativele UE existente vor fi evaluate, simplificate, raționalizate și mai bine orientate, devenind mai prietenoase pentru orașe, mai eficiente și capabile să creeze mai multe sinergii.

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 666 (((444222)))

IUNIE 2015


Și nu în ultimul rând, acțiunile de măsurare și monitorizare, schimbul de bune practici și de cunoștințe, într-un mod cât mai sistematic și mai accesibil, vor ocupa un loc important în agenda urbană a UE. Consultarea publică a indicat clar această dorință.

Vorbeați despre rolul esențial pe care îl joacă capitalele în implementarea agendei urbane.

Care ar fi recomandările dvs. pentru București / care credeți că ar fi rolul Bucureștiului în acest proces?

Este foarte important să înțelegem că agenda urbană nu înseamnă mai mulți bani ceruți de Comisie din partea statelor membre sau acumularea de noi competențe la nivelul Comisiei sau crearea de legislație nouă europeană.

Din contră, agenda urbană înseamnă o reglementare mai bună, o mai mare transparență și mai multă coordonare a acțiunilor UE deja existente.

Iar orașele sunt parteneri vitali în acest proces.

Concret, dacă vrem ca agenda urbană a UE să devină o realitate concretă, trebuie să ne gândim la acțiuni viitoare comune în cele patru sectoare menționate mai sus.

Împreună cu orașele, regiunile și statele membre, ar trebui să definim obiective clare și concrete, care să ne ghideze pe viitor.

De asemenea, pentru a îmbunătăți cooperarea și a facilita schimbul de bune practici, ar trebui să asigurăm implicarea tuturor actorilor-cheie, precum și a principalelor rețele și platforme.

Politica de coeziune contribuie deja substanțial la sprijinirea orașelor și zonelor metropolitane. În perioada 2007-2013, aproximativ 40% din totalul fondurilor de coeziune au fost alocate măsurilor de sprijinire a orașelor, cum ar fi mobilitatea ecologică, eficiența energetică sau incluziunea socială.

Putem vorbi chiar de o creștere a acestora în perioada actuală.

De asemenea, am adus amendamente importante la politica de coeziune astfel încât orașele să joace un rol mai important în cheltuirea și gestionarea fondurilor, lucru esențial pentru succesul noilor investiții.

Noua politică de coeziune subliniază faptul că orașele ar trebui să gestioneze, în mod direct, cel puțin 5% din fonduri.

Statele membre au decis aproape să dubleze acest procent.

România, de exemplu, a alocat aproape 1,2 miliarde de euro dezvoltării urbane, ceea ce reprezintă dublul cotei minime necesare.

Capitalele precum Bucureștiul joacă un rol aparte în acest proces, acționând ca reprezentanți și totodată modele pentru celelalte orașe. Bucureștiul, la fel ca alte capitale, generează creștere economică semnificativă, cu un impact pozitiv asupra țării.

Desigur, a sprijini orașele nu înseamnă să neglijăm zonele rurale.

Trebuie să luăm, de asemenea, în considerație nevoia de a promova legăturile dintre urban și rural.

Noua politică subliniază faptul că orașele ar trebui să fie analizate în contextul regiunilor din care fac parte.

Zonele urbane și cele rurale trebuie să colaboreze, astfel încât să nu apară decalaje.

Care ar fi rolul râului Dâmbovița în promovarea Bucureștiului la nivel regional și european?

Râurile fac parte din identitatea orașelor și sunt un fel de carte de vizită a acestora.

Multe orașe din Europa sunt îndeaproape legate de cursul de apă ce le traversează: Roma de Tibru, Parisul de Sena, Lisabona de Tajo, iar Bucureștiul de Dâmbovița.


Restaurarea și reamenajarea

malurilor sunt un adevărat catalizator pentru o dezvoltare urbană durabilă.

Potențial ce merită cu siguranță exploatat în București.

Urban Fest se concentrează pe ideea de orașe BLUE-GREEN.

Acest concept își propune să reunească gospodărirea apelor și dezvoltarea infrastructurii verzi, aducând inclusiv avantaje socio-culturale și economice.

Încă de la începutul secolului al 18-lea, râul Dâmbovița a fost poluat intens.

Cu sprijinul Uniunii Europene, situația s-a îmbunătățit în 2011, odată cu deschiderea stației de epurare de la Glina.

Situația va continua să se amelioreze grație noilor investiții.

Un râu curat înseamnă o legătură mai strânsă între oraș și cursul său de apă.

Planul de amenajare a teritoriul bucureștean acordă o atenție deosebită dezvoltării celor două axe blue-green ce se întind de-a lungul râului Dâmbovița și al râului Colentina, împreună cu lacurile sale.

Dezvoltarea acestor axe riverane va aduce beneficii multiple mediului, societății și economiei bucureștene.

Va contribui, de asemenea, la adaptarea orașului la schimbările climatice, cum ar fi temperaturile crescute vara și precipitațiile abundente.

Alte avantaje ar fi construirea de noi parcuri și locuri de agrement, precum și noile oportunități de creștere economică și investiții.

Toate aceste schimbări vor îmbunătăți cu siguranță atractivitatea Bucureștiului ca oraș în care merită să trăiești, să muncești sau să îl vizitezi.

Dacă ne gândim la tema conferinței – râuri în orașe smart, care credeți că ar fi proiectele și orașele europene ce ar putea servi de exemplu orașelor din România?

Bucureștiul este deja pe drumul cel bun, date fiind planurile de dezvoltare a celor două axe blue-green.

În plus, România face parte din Strategia UE pentru regiunea Dunării, care include 9 state membre ale UE și 5 țări din afara ei, într-un efort comun de soluționare a problemelor cu care se confruntă, inclusiv amenințările la adresa mediului - poluarea apelor, inundații sau schimbări climatice.

Locuitorii regiunii Dunării, inclusiv cetățenii români, beneficiază de aceste proiecte menite să îmbunătățească mediul înconjurător prin curățarea apelor, prevenirea inundațiilor și protejarea biodiversității.

Există o mulțime de exemple de bune practici din alte țări, ce pot constitui o bogată sursă de inspirație pentru orașele românești.

O să dau doar două exemple. Cu ajutorul fondurilor europene,

orașul Ruse a investit într-un vast proiect hidrotehnic menit să ofere celor 180.000 de locuitori ai orașului un sistem de alimentare cu apă și canalizare de primă clasă, care a a stopat poluarea Dunării, oferind apă curată și eficientizând utilizarea resurselor.

Un alt exemplu este orașul Kuldiga din Letonia, care a devenit cunoscut și datorită restaurării vechiului pod din cărămidă care trece peste râul Venta.

Amenajările peisagistice din zonă, inclusiv facilitarea accesului la cascade, precum și noua înfățișare a spectaculosului pod reprezintă, la ora actuală, o adevărată atracție turistică atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

(Sursa: http://ec.europa.eu/) Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


EURO-FONDURI

POR 2014-2020, în valoare de 8,25 miliarde euro, a fost adoptat

de CE!

Doamna Corina Cretu, comisarul european pentru politica regională, şi doamna Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, au participat la semnarea deciziei CE de adoptare a POR 2014-2020.

Programul este considerat de comisarul european pentru politica regionalaă ca fiind unul dintre cele mai mari programe de investiţii din UE, care va aduce beneficii pentru Romania.

Prin sprijinirea IMM, prin promovarea mobilităţii urbane, prin îmbunătăţirea conectivităţii regionale şi prin oferirea unui acces mai bun la servicii sociale pentru toti cetăţenii, în special pentru săraci şi cei vulnerabili, aceste investiţii vor duce la îmbunătăţirea semnificativă a vieţii românilor.

În plus, investiţiile în eficienţa energetică vor scădea facturile la energie pentru consumatorii casnici şi vor proteja mediul.

Și în opinia oficialilor români, POR 2014-2020 este programul cu cea mai mare contribuţie la dezvoltarea regională a României.

El prevede alocări financiare pentru 11 axe prioritare (plus axa 12 - Asistenţă Tehnică), în care vor fi investiţi, în următorii 7 ani, cei 8,25 miliarde euro alocaţi României pentru dezvoltare regională.

Din bugetul total, 6,7 miliarde euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Programul prevede obiectivele urmărite, domeniile finanţate şi planul de

finanţare, care sunt beneficiarii eligibili pentru fiecare axă în parte, mecanismul instituţional, principiile de prioritizare a investiţiilor şi instrumentele de lucru.

POR 2014-2020 acoperă 9 dintre cele 11 obiective tematice avute în vedere de Politica de Coeziune a UE.

POR 2014-2020 va continua să finanţeze investiţii din perioada 2007-2013: infrastructura socială, de sănătate şi educaţională, IMM-uri, drumuri judeţene şi turism, dar va finanţa şi noi categorii de proiecte faţă de programul precedent: reabilitarea termică a clădirilor publice, lucrări de cadastru şi centre de transfer tehnologic.

Noul program este o versiune mai bună, mai accesibilă pentru beneficiari, pentru ca au fost înglobate recomandările Comisiei de simplificare a regulilor - apeluri de proiecte uniformizate pentru toate axele, un număr mai mic de documente depuse odată cu cererea de finanţare.

De asemenea, proiectele aflate în stadiu avansat de pregătire vor primi punctaj suplimentar, iar etapele de evaluare şi selecţie vor dura mai puţin.

De menționat și faptul că Programul a fost elaborat pe baza nevoilor de dezvoltare a României, identificate prin analize şi studii regionale (Planurile regionale de dezvoltare) şi din documentele strategice nationale şi europene conexe.

În fapt, pregaătirea programului a început în luna august 2012, prin înfiinţarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, în martie 2014 a fost lansat în consultare publică, în august 2014 a fost trimisă CE versiunea oficială, iar în mai 2015 a fost lansat în consultare publică ghidul general al solicitantului.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Credite de 100 milioane euro cu dobânzi subvenţionate şi garanţii reduse prin JEREMIE

IMM-urile vor putea atrage finanţări de

100 milioane euro pentru investiţii şi capital de lucru cu dobânzi subvenţionate şi garanţii reduse, de la cinci bănci, după ce România a suplimentat cu 50 milioane euro resursele pentru programul JEREMIE, alocate din fondurile structurale 2007-2013.

Fondurile au fost obţinute printr-o alocare suplimentară din cadrul POSCCE, cofinanţat din Fondul European Regional pentru Dezvoltare.

Instrumentele financiare finanţate din fonduri structurale sunt implementate în România de către Fondul European de Investiţii (FEI), parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

Suma de 50 milioane euro se adaugă bugetului alocat deja celor cinci bănci participante, respectiv Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, ProCredit Bank şi Raiffeisen Bank.

Acestea vor acorda noi credite în valoare totală de 250 de milioane de euro până la încheierea implementării.

Până în prezent au fost acordate credite de circa 130 milioane euro din total, în baza finanţării iniţiale din 2014.

Împrumuturile sunt acordate direct de către bănci în condiţiile prevăzute în schema relevantă de ajutoare de minimis.

Prin ele se demonstrează că fondurile structurale pot fi utilizate eficient pentru a susţine accesul IMM-urilor la finanţare.

IMM-urile vor putea accesa astfel credite pentru investiţii şi capital de lucru, beneficiind de o dobândă redusă semnificativ faţă de nivelul pieţei şi de cerinţe reduse de garanţii.

Alt instrument financiar care a fost finanţat din POSCCE este garanţia de portofoliu (instrument finalizat), prin care s-au acordat aproape 3.000 de finanţări noi, în valoare de 300 milioane euro.

JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises) este o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, care are ca obiectiv creşterea accesului la finanţare pentru IMM-urile din UE în cadrul Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013.

În prezent, la nivel Uniunii Europene, FEI gestionează 14 fonduri de participare JEREMIE, dintre care 7 la nivel naţional şi alte 7 la nivel regional.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Regulile de eligibilitate a cheltuielilor realizate de

beneficiari în cadrul financiar 2014-2020!

Recent a fost publicată Hotărârea nr.

399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, care prevede, printre altele, următoarele:

Printre informaţiile prevăzute de document:

Cheltuielile pentru achizitia de autovehicule sau alte mijloace de transport sunt eligibile dacă sunt indispensabile activităţilor sau managementului operaţiunii. Valoarea cheltuielilor eligibile nu poate depăşi echivalentul a 15.000 euro, fără TVA, pentru fiecare autovehicul sau alt mijloc de transport achiziţionat.

Costul de achiziţie al imobilelor deja construite, inclusiv terenul pe care se află construcţia, este eligibil dacă, printre altele, imobilul nu a fost achiziţionat/construit prin intermediul unei finanţări nerambursabile publice în ultimii 10 ani

Referitor la TVA, cheltuiala cu taxa pe valoarea adaugată este eligibilă dacă este nerecuperabilă, potrivit legii. Instrucţiunile de aplicare a acestei prevederi se vor aproba prin ordin comun al ministrului fondurilor europene şi al ministrului finanţelor publice în termen de 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei hotărâri.



PO Infrastructură Mare a fost transmis către Comisia

Europeană În cursul lunii iunie 2015 a avut loc

reuniunea Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional Sectorial Transport 2007-2013, în prezenţa reprezentanţilor Comisiei Europene, a autorităţilor române implicate în gestionarea fondurilor europene şi a membrilor Comitetului de Monitorizare POS T.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate principalele aspecte menite să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene în domeniu:

Fazarea proiectelor cu risc de nefinalizare până la data de 31 decembrie 2015, în vederea asigurării finanţării din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 a proiectelor începute în cadrul POS T 2007-2013;

Abordarea retrospectivă a cheltuielilor, respectiv introducerea în POST pentru rambursarea cheltuielilor efectuate din alte surse de finanţare (buget de stat, împrumuturi, etc.);

Totodată, un subiect important de discuţie l-a reprezentat accelerarea ritmului de absorbţie prin intensificarea procesului de monitorizare a proiectelor, realizată prin vizite pe şantier şi reducerea termenelor de verificare a cererilor de rambursare.

Astfel, în cadrul reuniunii s-a convenit asupra organizării săptămânale de întâlniri cu toţi beneficiarii POST, cu antreprenorii şi consultanţii, pentru identificarea contractelor cu probleme, cu prioritate asupra acelora care au impact semnificativ asupra ratei de absorbţie.

Rata curentă a absorbţiei pe POST este de aproximativ 59% şi depunem în continuare eforturi susţinute în vederea indentificării unor căi eficiente pentru mărirea ratei de absorbţie pe actualul cadru financiar.

În ce priveste perioada 2014-2020, au fost finalizate negocierile şi s-a transmis oficial spre aprobare, la Comisia Europeană, Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Începând cu luna iulie, România va avea la dispoziţie 9,41 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, mediu şi energie.

Tot in cadrul acestei luni va fi transmisa catre Comisie si lista proiectelor aferente perioadei 2007 – 2013 care urmeaza sa fie fazate.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro) România va avea aprobate în iulie

2015 toate programele operaţionale În cadrul Conferinţei Fondurilor

Europene cu tema „Eficientizarea absorbţiei, soluţie pentru creşterea economică” care a avut loc la Bucureşti, ministrul fondurilor europene, Marius Nica, a prezentat angajamentul saău de a avea ridicate la începutul lunii august toate întreruperile de plăţi pentru cele 3 programe: POSCCE, POSDRU şi POS Mediu.

Evenimentul a fost organizat de Grupul de Presă BURSA.

Pentru exerciţiul 2014-2020 a mai rămas de aprobat doar Programul Operaţional Infrastructura Mare, care a fost deja trimis la Comisie.

Practic, la nivelul lunii iulie 2015, România va avea toate programele aprobate, cu excepţia celui de pescuit, astfel încât nu există motive ca în 2020 să nu se înregistreze un grad de absorbţie apropiat de 100%, întrucât toate statele Uniunii Europene pornesc de la aceeași linie de start.

De menționat și faptul că MFE şi INS lucrează la stabilirea unor standarde de cost, astfel încât beneficiarii care se încadrează în aceste standarde să nu mai fie obligaţi să aducă documente justificative pentru achiziţiile realizate.

O altă procedură vizează sistemul electronic de implementare a proiectelor, care se află încă în testare internă la nivelul ministerului.

Prezent la eveniment, secretarul de stat al MADR, George Turtoi, s-a declarat optimist în ceea ce priveste prelungirea cu 6 luni a PNDR 2007-2013, deşi toate cele 17 cereri de modificare, inclusiv a României, au fost respinse, procedura de aprobare a acestora de către Comisie fiind dificilă.

Există, însă, posibilitatea modificării legislației, prin care s-ar prelungi cu 6 luni partea de plată.



20 milioane de lei pentru sprijinirea IMM-urilor

Guvernul a aprobat deblocarea sumei

de 20 milioane lei, aferentă lunii iunie, pentru derularea, în 2015, a programelor finanţate de la bugetul de stat în scopul sprijinirii sectorului IMM.

Suma de 20 milioane de lei reprezintă cea de-a patra tranşă deblocata în 2015, din fondurile ce urmează să fie repartizate de Guvern pe o perioadă de şase luni, în mod eşalonat, pentru programele destinate IMM-urilor.

Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri aplică strategia şi programul de guvernare în domeniile energetic şi resurselor energetice, IMM, cooperaţiei şi mediului de afaceri, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.

Astfel, programele implementate de minister şi finanţate din bugetul de stat pentru dezvoltarea de noi IMM-uri sunt:

Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitatea accesului la finanţare START: programul START vizeaza facilitarea accesului la finanţare a tinerilor întreprinzători.

Prin acest program sunt acordate alocaţii financiare nerambursabile de maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 125.000 lei/beneficiar;

Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri – SRL-D: programul SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată - Debutant) vizează acordarea de sprijin oricărui cetăţean român care doreşte să îşi deschidă o afacere (şi care nu a mai avut una până acum), prin acordarea unui credit nerambursabil reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare;

Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă – COMERŢ: programul urmăreşte întărirea capacităţii operatorilor economici de promovare a produselor şi serviciilor de piaţă, precum şi dezvoltarea şi modernizarea activităţii comercianţilor şi prestatorilor de servicii de piaţă;

Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor – FEMEIA MANAGER. Acesta urmăreşte:

o îmbunătăţirea performanţelor economice ale întreprinderilor existente conduse de femei, prin accesarea surselor de finanţare de la bugetul de stat;

o stimularea auto-angajării şi creşterea numărului de femei întreprinzător în cadrul comunităţilor de afaceri;

o dezvoltarea capacităţii şi a spiritului antreprenorial în rândul femeilor;

o cresterea numărului de noi locuri de muncă create în cadrul structurilor economice private conduse de femei şi a beneficiilor aduse economiei naţionale.

Programul naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de INCUBATOARE tehnologice şi de afaceri.

Programul are ca obiectiv general dezvoltarea sectorului IMM din România, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri, precum şi prin dezvoltarea incubatoarelor de afaceri deja existente;

Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului: Obiectivul general al Programului îl constituie stimularea dezvoltării meştesugurilor şi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meşteşugari şi artizani, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor ori al altor organizaţii;

Programul de dezvoltare antreprenorială UNCTAD/ EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul UNCTAD/EMPRETEC este un program de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor implementat de către Ministerul Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri (MEIMMMA).

(Sursa: www.gov.ro)


Comisia cere scrisorile de

confort emise companiilor de 15 state

Comisia Europeană cere unor 15

state membre, între care şi României, să îi pună la dispoziţie un număr substanţial de scrisori de confort emise de autorităţile fiscale către companii.

Scrisorile de confort emise de autorităţi către companii, în probleme fiscale specifice, nu reprezintă, de regulă, o problemă, potrivit legislaţiei europene în domeniul ajutoarelor de stat, cu excepţia cazurilor în care oferă avantaje selective anumitor companii sau grupuri de companii, care afectează concurenţa.

În fapt, Comisia Europeană a cerut tuturor statelor membre să ofere informaţii legate de practicile fiscale naţionale, pentru a clarifica suspiciunile că scrisorile de confort pot constitui ajutoare de stat ilegale.

Această solicitare nu înseamnă că acest fapt va conduce în mod automat la investigaţii împotriva unor ţări, legate de beneficiarii scrisorilor de confort.

Până acum Estonia şi Polonia au refuzat să răspundă solicitărilor Executivului UE pentru informaţii în domeniul practicilor fiscale, iar dacă cele două ţări nu vor face acest lucru în termen de o lună, Comisia le poate reclama la Curtea Europeană de Justiţie.

Într-o Europă a diversității, se construiește puzzle-ul practicilor fiscale și, de aceea, este nevoie ca statelor membre să ofere informaţiile solicitate, ca să se poată observa dacă nu sunt oferite companiilor avantaje fiscale selective, care încalcă legislaţia UE.

Ori, Estonia şi Polonia nu au dat răspunsuri adecvate, detaliate, justificând

cu secretul fiscal şi principiul proporţionalităţii.

Cele două state au furnizat doar informaţii generale, dar au refuzat să dea detalii referitoare la scrisorile de confort emise în perioada 2010-2013.

Comisia Europeană are însă dreptul legal să solicite ori informaţie pe care o consideră necesară pentru o investigaţie referitoare la ajutoarele de stat, iar ţările membre au obligaţia legală să răspundă.

Comisia Europeană investighează, din iunie 2013, practicile fiscale ale unor state membre, iar din decembrie 2014 a extins solicitarea la toate statele membre.

De aceea, în prezent, Comisia a trimis solicitări pentru scrisori de confort Austriei, Belgiei, Cehiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Ungariei, Italiei, Lituaniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Spaniei şi Suediei și a cerut deja aceste informaţiii Ciprului, Irlandei, Luxembourgului, Maltei, Olandei şi Marii Britanii.

În baza informaţiilor primite, Comisia nu a considerat să facă solicitări similare Bulgariei, Croaţiei, Greciei, Letoniei şi Sloveniei.

În martie 2014, Comisia a emis un ordin prin care cerea Luxembourgului să ofere informaţiile solicitate, referitoare la scrisorile de confort şi impozitarea drepturilor de proprietate intelectuală.

În luna decembrie, autorităţile din Luxembourg au recunoscut dreptul Comisiei de a investiga practicile în domeniul scrisorilor de confort şi au furnizat informaţiile solicitate.

În prezent, Comisia derulează 5 investigaţii aprofundate privind posibilitatea ca scrisorile de confort să ofere avantaje incorecte.


În iunie 2014, CE a deschis astfel de investigaţii referitoare la activitatea Apple în

Irlanda, Starbucks în Olanda şi Fiat Finance & Trade în Luxembourg. În octombrie, Comisia a iniţiat o altă investigaţie privind activitatea Amazon în

Luxembourg. Investigaţiile analizează dacă scrisorile de confort dau un avantaj selectiv unei

anumite companii, încălcând astfel legislaţia europeană. În februarie 2015, Comisia a deschis o investigaţie aprofundată referitoare la un

program din Belgia, care oferă companiilor obligaţiile fiscale reduse în Belgia. Comisia lucrează la creşterea transparenţei în domeniul scrisorilor de confort, în

cadrul măsurilor împotriva evaziunii fiscale. Astfel, în martie 2015 miniştrii de Finanţe europeni au aprobat la o şedinţă informală

organizată la Riga schimbul automat de informaţii în domeniul scrisorilor de confort, iar negocierile tehnice înregistrează progrese.

Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în ianuarie 2016. Pe 17 iunie, Comisia va adopta un plan de acţiune pentru ca impozitarea

companiilor să fie mai corectă, mai eficientă şi mai transparentă la nivelul UE. Planul va include măsuri pentru limitarea practicilor companiilor de evitare a plăţii

impozitelor şi promovarea unui sistem de taxare care să susţină creşterea economică. (Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

89 de recomandări de acţiune

antifraudă pentru România

Potrivit celui mai recent raport anual de activitate, Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) a transmis autorităţilor române 89 de recomandări de acţiune, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2014.

România a primit cele mai multe recomandări dintre toate cele 28 de state ale Uniunii Europene.

Suntem urmaţi de Italia cu 61 de recomandări şi Belgia cu 45.

Autorităţile române au la dispoziţie un interval de 12 luni pentru a raporta acţiunile întreprinse, iar 25 dintre recomandări se află încă în acest interval. 11 recomandări fac obiectul unei investigaţii penale, în timp ce în cazul a 37 dintre ele acuzaţiile au fost respinse. 16 cazuri s-au finalizat cu sancţiuni.

Pe ansamblul UE, OLAF a emis un număr de 479 de recomandări, dintre care 96 se află inca în termenul de 12 luni

pentru a primi un răspuns, 77 sunt în curs de investigare, 145 au fost finalizate fără acuzaţii, iar 161 cu sancţiuni.

În fapt, OLAF are misiunea de a identifica, investiga şi opri actele de fraudă care implică fonduri ale UE.

În aceste condiții, activitatea sa se traduce în rezultate concrete şi garanteaza faptul că banii contribuabililor din UE sunt utilizaţi în scopul pentru care au fost alocaţi iniţial, creând locuri de muncă şi creştere economică în Europa.

Reamintm și faptul că, în 2014, Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) a finalizat un număr mare de investigaţii, continuând, în acelaşi timp, să reducă durata totală a acestora.

A emis un număr de recomandări care reprezintă un record pentru ultimii cinci ani. OLAF a recomandat recuperarea a 901 milioane de euro, sumă care ar trebui să fie restituită treptat bugetului UE şi astfel să contribuie la finanţarea altor proiecte.



Procesul de integrare a romilor, în atenția Comisiei Europene

Comisia Europeană va aloca mai

multe fonduri pentru incluziunea socială şi combaterea discriminării, în cazul romilor.

Aceasta întrucât ea sprijină activ eforturile statelor de promovare a integrării grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor.

În acest sens, pentru perioada 2014-2020 s-au alocat peste 90 de miliarde de euro pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea discriminării.

Este, însă, nevoie de măsuri la nivel naţional, regional şi local pentru a profita pe deplin de fonduri şi a le utiliza în mod eficient în scopul de a facilita accesul comunităţii rome la locuri de muncă, educaţie, locuinţe şi servicii medicale.

De altfel, egalitatea de tratament şi drepturile fundamentale sunt esenţa însăşi a proiectului european, mai ales că romii se confruntă cu o lungă istorie de excludere.

În Europa, nimeni nu trebuie să fie discriminat din cauza originii sale etnice sau rasiale și, de aceea, este momentul intensificării eforturilor pentru a combate anti-ţiganismul şi a promova incluziunea deplină a romilor, care trebuie considerată o prioritate politică majoră pentru UE.

Căci, în realitate romii continuă să fie

discriminaţi şi marginalizaţi în societate. Raportul Comisiei arată că statele

membre sunt pe drumul cel bun dar și că, cu toate acestea, sunt necesare mai multe rezultate concrete, în special la nivel local.

Statele membre trebuie să combată mai activ discriminarea romilor şi să se concentreze pe eliminarea infracţiunilor

motivate de ură şi a stereotipurilor dăunătoare.

În fapt, romii trebuie să beneficieze de un tratament egal cu ceilalţi cetăţeni ai UE la şcoală, la locul de muncă, în ceea ce priveşte locuinţele şi serviciile medicale

Din 2011, moment în care Comisia Europeană a inclus integrarea romilor pe agenda politică europeană, s-au înregistrat progrese în mai multe domenii.

Statele membre au consolidat sprijinul financiar pentru grupurile cele mai dezavantajate, inclusiv pentru romi, în perioada 2014-2020 iar unele au înfiinţat structuri de coordonare pentru integrarea romilor, cu toate părţi interesate.

Strategiile naţionale se concretizează tot mai frecvent în planuri de acţiune la nivel local, iar punctele de contact naţionale pentru integrarea romilor sunt implicate în utilizarea cât mai eficientă a fondurilor UE.

De asemenea, multe state membre şi-au îmbunătăţit mecanismele de monitorizare şi de raportare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

Cu toate acestea, există numeroase evoluţii îngrijorătoare care necesită acţiuni suplimentare din partea statelor membre.

Se înregistrează o creştere îngrijorătoare a manifestărilor anti-ţiganism, a discursului de incitare la ură şi a infracţiunilor motivate de ură.

Comisia şi-a intensificat eforturile pentru a asigura punerea corectă în aplicare a legislaţiei de combatere a discriminării în ceea ce priveşte romii, inclusiv la nivel local.

Comisia îndeamnă statele membre să dea dovadă de mai multă voinţă politică şi să aibă o viziune pe termen lung în ceea ce priveşte combaterea discriminării romilor.

Deşi numeroase state membre au creat structuri coordonate la care participă părţile interesate, acestea trebuie să devină mai eficace şi să asigure implicarea tuturor actorilor relevanţi și, de aceea, Comisia va sprijini statele membre să creeze platforme naţionale pentru incluziunea romilor.



Autospeciale pe şenile şi maşini

de pompieri 4×4 pentru intervenţiile din Vest

La Timişoara s-a demarat achiziţionarea de echipamente pentru situaţii de urgenţă în Regiunea 5 Vest, prin intermediul fondurilor europene.

Mai precis, au fost achiziţionate deja mai multe echipamente, dar noutăţile sunt două şenilate pentru intervenţii în locuri greu accesibile, care pot trece prin apă şi noroi.

Cele două şenilate sunt repartizate judeţelor Hunedoara şi Caraş-Severin, întrucât Timişul şi Aradul au deja aceste echipamente.

În Timiş şi Arad vor veni 2 autospeciale mai mici, destinate accesului pe străzi mai înguste, în locuri aglomerate, pentru stingerea incendiilor.

Şenilata, autospecială complexă de intervenție, descarcerare și acordarea asistenței medicale, merge prin apă, nămol, planuri înclinate şi aduce pacientul până la locul unde acesta este preluat cu ambulanţa, fiind dotată cu targă, trusă medicală, alte dotări pentru o intervenţie.

Pentru Timiş şi Arad va veni câte o maşină de apă şi spumă, de stingere incendii, de capacitate mai mică.

Va avea un bazin de 500 de litri, va fi 4×4, cu echipament de

descarcerare, echipament medical şi pompele pentru stingerea incendiilor, extrem de utile pe străzile înguste.

Proiectul aduce şase maşini în cele patru judeţe – Timişul şi Aradul câte o maşină de apă cu spumă şi Caraş-Severin şi Hunedoara câte o şenilată şi încă o maşină mică de stingere incendii.

Proiectul demarat la Timişoara este pentru achiziţionarea de echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în Regiunea 5 Vest.

Echipamentele au fost achiziţionate pe POR 2007 – 2013, Axa prioritară 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” – ”Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă”, program care are un buget total de 3.347.702,40 lei, din care finanţare nerambursabilă 3.280.748,35 lei.

Beneficiarul acestui grant este Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă ADIVEST, iar beneficiarii direcţi sunt Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă Arad, Caraş – Severin, Hunedoara, Timiş, baza regională din Regiunea Vest, care e localizată în municipiul Timişoara, şi implicit, angajaţii şi voluntarii din cadrul sistemului de asistenţă medicală şi tehnică de urgenţă prespitalicească şi intervenţie la incidente majore.

Proiectul este a treia etapă dintr-un proiect mai mare, început încă din anul 2009, în cadrul căruia s-au achiziţionat 55 de autospeciale pe regiune, Timişul primind 15 astfel de vehicule.



Încă 150 milioane euro pentru infrastructura de apă a judeţului

Timiş

Societatea Aquatim derulează un nou proiect cu finanţare europeană asigurată în exerciţiul 2014-2020, în valoare de peste 150 de milioane de euro, destinat prioritar comunelor cu o populaţie de peste 2.000 de locuitori din judeţul Timiş, condiţia impusă fiind ca localităţile respective să fie membre în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş.

Potrivit directorului Aquatim, societatea (aflată în subordinea municipalităţii) continuă tradiţia atragerii de fonduri nerambursabile pentru reabilitări, modernizări şi extinderi ale infrastructurii de apă.

Astfel, pe lângă investiţiile atrase pe exerciţiul financiar 2007- 2013, finanţate prin POS Mediu din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, în valoare totală de 118, 871 milioane de euro, Aquatim a atras o nouă finanţare nerambursabilă pentru perioada 2014-2020, în valoare de peste 150 de milioane de euro.

Aceste noi fonduri vor fi

direcţionate în special către localităţile mici şi mijlocii, cu condiţia să aibă peste 2.000 de locuitori şi să fie membre în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş.

Calitatea de membru este necesară pentru delegarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare către Aquatim SA".

Recent, a fost bifată o etapă importantă în cadrul proiectului, fiind semnat Contractul de servicii pentru "Asistenţa tehnică pentru pregătirea Aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Timiş, în perioada 2014-2020".

În urma procedurii de licitaţie restrânsă, contractul a fost atribuit asocierii de firme Tractebel Engineering SA, Luca Way SRL, Acciona Ingenieria SA şi Romcapital Invest SA.

Valoarea contractului, fără TVA, este de 10.532.046,07 de lei, din care 99% sunt fonduri nerambursabile (81,48 % contribuţie UE pe Fondul European de Dezvoltare Regională, şi 17,52 % contribuţie naţională, de la bugetul de stat), iar 1% este cota de cofinanţare locală.

În cadrul acestui contract se vor derula toate activităţile premergătoare lucrărilor de investiţii (studiu de fezabilitate, asigurarea componentei de urmărire a lucrărilor pe parcursul execuţiei, din partea proiectantului etc).

Fondurile necesare derulării acestui contract sunt asigurate conform dispoziţiilor Contractului de Finanţare semnat, la finele lunii mai, între Ministerul Fondurilor Europene şi Aquatim SA şi avizat de către Organismul Intermediar POS Mediu - Regiunea 5 (Vest-Timişoara) şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş.

Aquatim SA este la al treilea proiect major de investiţii din fonduri europene, după ce în anul 2011 a finalizat un proiect (ISPA) în valoare de 45,32 milioane de euro, iar în prezent derulează un proiect de 118, 871 milioane.

(Sursa: www.agerpres.ro)


359 de milioane de euro pentru proiecte de cooperare interregională şi învăţare de politici publice

Noul program de cooperare interregională Interreg Europe a fost adoptat oficial de

Comisia Europeană. Interreg Europe este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi

urmăreşte îmbunătăţirea modului de aplicare a politicilor şi programelor de dezvoltare regională. Sunt vizate, în special, investiţiile care stimulează creşterea economică, crearea de locuri

de muncă şi cooperarea teritorială. Cu un buget de 359 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020, programul finanţează

două tipuri de proiecte: proiecte de cooperare interregională platforme de învăţare de politici publice. Este vorba de patru domenii considerate de importanţă majoră pentru politica regională -

cercetare şi inovare, competivitatea IMM-urilor, economie cu emisii scăzute de carbon şi folosirea eficientă a resurselor de mediu.

Astfel, Interreg Europe va permite autorităţilor publice naţionale, regionale şi locale şi altor actori de importanţă regională să facă schimb de bune practici şi de idei privind realizarea politicilor publice şi să găsească soluţii practice pentru a îmbunătăţi strategiile care se adreseaza cetăţenilor.

Sunt eligibile autorităţi publice naţionale, regionale şi locale şi organizaţii private non-profit cu personalitate juridică din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia.

Autoritatea de Management a programului este Consiliul Regional Nord-Pas de Calais (Franta), iar în România este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Direcţia Programe de Cooperare Teritorială Europeană.

(Sursa: www.mdrap.ro)

Subvenţii între 500 si 700 de lei pentru fiecare persoană

Angajatorii care încadrează în muncă,

pe perioadă nederminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, primesc subvenţii, care se acordă pe 12 luni, pentru fiecare absolvent angajat, condiţia fiind ca ei să fie înscrişi - ca persoane în căutarea unui loc de muncă - la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă (AJOFM).

Astfel, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru fiecare absolvent încadrat în muncă, angajatorii vor primi 500 lei, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii, 600 lei, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal și 750 lei, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar sumele prevăzute, pentru 18 luni.

De stimulentele financiare menţionate beneficiază angajatorii care încadrează

absolvenţi fără raporturi de muncă sau serviciu la data absolvirii studiilor, precum şi cei care încadrează absolvenţi de studii superioare care nu au promovat examenul de licenţă.

În acest scop, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu AJOFM, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.

Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale absolvenţilor încadraţi în condiţiile de mai sus, cel puţin 18 luni.

În aceasta perioadă, absolvenţii pot urma o formă de pregatire profesională, organizată de catre angajator, în condiţiile legii, ale căror costuri pot fi suportate din bugetul asigurarilor pentru şomaj.

Angajatorii care menţin raporturile de muncă sau de serviciu după termenul de 18 luni primesc, pentru fiecare an de continuare a acestor relaţii, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuţiilor sociale datorate pentru aceste persoane şi virate conform legii.

(Sursa: www.anofm.ro)


8 milioane de euro pentru promovarea turistică a României

Autoritatea Naţională pentru Turism

(ANT) va aloca în acest an aproape 8 milioane euro din fonduri europene pentru publicitatea outdoor şi pentru participarea la târgurile de turism din afara ţării, sumele bugetate de Guvern în acelaşi scop însumând 110.000 euro.

Sumele alocate din bugetul de stat pentru promovarea turismului în 2015 se ridică la 508.000 lei.

Mai sunt alocaţi din fonduri europene aproximativ 4 milioane de euro pentru achiziţionarea şi planificarea serviciilor de publicitate outdoor pentru implementarea planurilor operaţionale anuale de marketing pentru brandul turistic naţional.

De asemenea, Autoritatea Naţională de Turism şi-a planificat să participe în acest an la 45 de manifestări expoziţionale, iar jumătate dintre acestea au avut deja loc.

În contextul în care participarea la târgurile de turism sus-menţionate va fi finanţată, cu precădere, din fonduri europene nerambursabile, suma bugetată a fost de 18 milioane lei fără TVA (conform estimărilor, o parte din aceşti bani nu vor fi cheltuiţi, suma exactă putând fi stabilită la sfârşitul lui 2015).

În plus, ANT intenţionează să deschidă în acest an o nouă reprezentanţă de promovare turistică la Beijing, a cărei funcţionare necesită fonduri de 50.000 de euro în 2015.

De altfel, în structura autorităţii funcţionează nouă reprezentanţe de promovare turistică în străinătate, în Austria, Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Rusia, Spania şi SUA.

Pe de altă parte, concluziile cercetărilor de piaţă - care au precedat lansarea brandului de turism al României - au evidenţiat cele mai competitive 6 produse turistice ale României: circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele tip city break, turismul activ si de aventură, turismul balnear şi wellness.

În acelaşi context, s-a stabilit că principalele avantaje competitive ale României sunt natura şi peisajele neatinse (lanţul Carpaţilor, Delta Dunării), unicitatea patrimoniului cultural (site-urile înscrise în patrimoniul UNESCO), autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă.

Oficialii ANT precizează că instituţia îşi concentrează, pe termen scurt şi mediu, eforturile de promovare către pieţele prioritare şi de oportunitate stabilite în funcţie de numărul de turişti sosiţi în România (din Germania, Franţa, Italia, SUA, Austria, Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Ungaria, Republica Moldova, Israel, Orientul Mijlociu), fără a exclude însă acordarea unui sprijin punctual pentru proiecte de interes în afara Europei.

Reprezentanţii ANT menţionează totodată că nu există, în prezent, negocieri cu vreun post de televiziune din ţară sau străinătate în vederea promovării României din punct de vedere turistic.

În perioada 2013-2015, împreună cu Travel Channel şi National Geografic au fost realizate şi difuzate documentare în Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Rusia şi Spania, Polonia, Abu Dhabi şi India, în vederea promovării destinaţiilor turistice româneşti.

În ceea ce priveşte lansarea voucherelor de vacanţă, conducerea ANT subliniază că deblocarea acestui proiect este foarte importantă atât pentru angajatori, cât mai ales pentru angajaţi şi pentru industria turistică în general.

Potrivit calculelor ANT, dacă măcar 10% din 5,3 milioane de angajaţi şi 600.000 de funcţionari publici ar putea beneficia de cel puţin jumătate (3.000 lei) din plafonul stabilit de 6.000 de lei pentru aceste vouchere, ar însemna 400 milioane euro infuzie de capital în industria turistică locală.

Important de amintit, în acest context, este faptul că voucherele de vacanţă vor putea fi folosite doar pe teritoriul României, în unităţile turistice autorizate de către ANT.

Odată cu lansarea sezonului estival, în perioada 23 aprilie – 15 iunie 2015 autorităţile au participat la acţiuni de verificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică şi agenţii de turism din judeţul Constanţa.

Au avut loc 70 de acţiuni de control, fiind verificate 134 de structuri de primire turistică, din care 75 de cazare şi 59 unităţi de alimentaţie publică.

Au fost aplicate 18 sancţiuni contravenţionale în valoare de 740.000 lei, 40 de avertismente şi au fost retrase 9 certificate de clasificare.



Nou cadru legislativ pentru achiziţiile publice

Noul pachet legislativ cuprinde Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE, respectiv Directiva 2014/25/UE ale Parlamentului şi Consiliului European din 26 februarie 2014 și include și o serie de măsuri legate de lupta împotriva fraudei din perspectiva Uniunii Europene.

Acestea vizează: sporirea transparenţei prin

generalizarea practicii de e-achiziţii (achiziţii în sistem electronic),

stabilirea cadrului legal pentru contractele de concesiune,

introducerea formularului standard de auto-declaraţie pentru ofertanţi la nivel european,

consolidarea şi extinderea motivelor de excludere a ofertanţilor din timpul procedurilor dacă aceştia au încheiat acorduri, au încercat să influenţeze sau dacă au indus în eroare autoritatea contractantă.

Pentru descurajarea acestor practici a fost introdus un indicator al fraudei, numit steguleţul rosu (Red Flag), care marcheaza arealele a căror activitate necesită o atenţie sporită pentru excluderea potenţialei fraude.

Steguleţul poate indica modele, practici sau forme specifice de activitate în toate etapele proceselor de achiziţie: pregatire, licitare, evaluare si implementare.

Statele membre vor beneficia de asistenţă pentru transpunerea directivelor în legislaţiile naţionale sub următoarele forme:

asistenţa multilaterală pentru a monitoriza procesul de implementare şi pentru a asigura în timp util punerea în aplicare într-o manieră clară şi coerentă a noului cadru legislativ;

asistenţa bilaterală (Comisia Europeană alături de reprezentanţi ai oamenilor de afaceri şi avocaţi);

definirea şi explicarea conţinutului şi valorii unor concepte privitoare la concesiune şi achiziţii.

La nivel naţional vor fi „patru legi de transpunere a celor trei directive, dintre

care o lege distinctă de soluţionare a contestaţiilor.

Practic se va acţiona pe cinci direcţii de acţiune:

Asigurarea calităţii cadrului legislativ;

Asigurarea coerenţei globale şi a eficienţei sistemului instituţional;

Asigurarea regularităţii şi calităţii procesului de achiziţii publice;

Întărirea capacităţii administrative a achiziţiilor publice, cu accent pe problemele profesionale şi de integritate;

Întărirea capacităţii sistemului achiziţiior publice pentru stimularea concurenţei efective. Pachetul de legi ar urma să fie disponibil spre consultare publică în perioada următoare.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

Plan-cadru privind diminuarea vulnerabilităţilor la corupţie şi a

incompatibilităţilor

Planul are drept scop asigurarea unui bun început în implementarea perioadei de programare 2014-2020, atingerea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor nerambursabile, dar şi eficienţa utilizării granturilor în interesul cetăţeanului prin proiecte cu impact major.

Documentul se adresează în principal structurilor responsabile cu implementarea PO şi a Mecanismelor financiare (SEE, norvegian, elveţian) şi cuprinde un set de măsuri, după cum urmează:

măsuri de îmbunătăţire/ întărire a capacităţii administrative;

măsuri de îmbunătăţire a transparenţei actului decizional şi a comunicarii instituţionale;

măsuri de creştere a integrităţii şi a gradului de prevenţie a actelor de corupţie;

măsuri de eficientizare a activităţii de control la nivelul structurilor din cadrul MFE.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


500 milioane euro, finanțări UE care țintesc tinerii șomeri

Ministerul Fondurilor Europene a

lansat în consultare publică documentele pentru proiecte care vizează tinerii - NEETs („Not in employment, education or training”, n.r.) în cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Schimbările aduse cadrului de implementare a fondurilor europene în 2014-2020 urmăresc, in principal, simplificarea procedurilor de finanţare.

Angajamentul României privind noua perspectivă financiară este de a facilita accesul la fondurile europene, mai mulţi beneficiari fiind astfel încurajați să pregătească proiecte pentru utilizarea acestor resurse.

Experienţa trecută a dovedit că este nevoie de o mai bună coordonare în ceea ce priveşte capacitatea administrativă la nivelul administraţiei publice, dar şi a beneficiarilor.

În acest sens, Ministerul a întreprins o serie de măsuri:

Îmbunătăţirea contractului de finanțare şi a acordului de parteneriat în vederea asigurării de drepturi și responsabilități în egală măsură pentru fiecare membru al parteneriatului.

Acordul de parteneriat include acordarea unui mandat către liderul de parteneriat, împuternicindu-l să semneze contractul de finanțare în numele tuturor partenerilor implicați în proiect, precum şi să-i reprezinte în relaţia cu finanţatorul.

Transmiterea cererii de finanțare exclusiv în format electronic, prin intermediul unui sistem electronic îmbunătățit față de cel utilizat pentru POSDRU 2007-2013.

Acest sistem este în prezent în testare internă și va fi descris într-un tutorial, pus la dispoziția potențialilor solicitanți şi a publicului larg.

Utilizarea opțiunilor de costuri simplificate în vederea reducerii birocrației și a riscului de eroare în justificarea cheltuielilor efectuate.

MFE încurajează aplicarea acestor opțiuni, dat fiind faptul că beneficiarii nu vor mai trebui să transmită documente suport pentru cheltuielile respective.

Asigurarea unei abordări integrate şi coerente în implementarea fondurilor europene.

MFE îşi propune corelarea finanţărilor acordate în cadrul programelor operaţionale pentru a facilita o abordare integrată a intervenţiilor sprijinite şi a răspunde atât nevoilor identificate cât şi strategiilor de dezvoltare la nivel naţional-sectorial, regional şi local, evitând investiţiile disparate.

Totodată, cererile de propuneri de proiecte vor permite atât depunerea continuă de proiecte până la epuizarea bugetului, dar şi selectarea de proiecte in baza unor apeluri competitive.

Lansarea acoperă Axele Prioritare 1 (Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”) și 2 (Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs) din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, în care sunt vizate două obiective specifice:

Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile;

Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile.

Proiectele se vor implementa la nivel regional, grupul țintă selectat în cadrul unei cereri de finanțare trebuie să includă doar tineri NEETs șomeri de la nivelul unei singure regiuni de dezvoltare, iar perioada maximă de implementare a proiectelor va fi de maximum 36 de luni.

Alocarea financiară propusă este de 10 milioane de Euro (contribuție UE și contribuție națională) pentru fiecare dintre regiunile aferente AP1 (Sud-Est, Sud-Muntenia şi Centru) şi 5 milioane de Euro (contribuție UE și contribuție națională) pentru fiecare regiune de dezvoltare aferenta AP2 (Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov), respectiv o alocare financiară totală de 55 milioane Euro.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 200.000 de euro în contextul schemei de ajutor de minimis și de maxim 500.000 de euro în contextul schemei de ajutor de stat.

(Sursa: www.euractiv.ro)


8,5 milioane de euro pentru

inundațiile din 2014

România va primi un ajutor de 8.5

milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru pagubele produse de inundațiile din 2014.

Propunerea eurodeputatului român, Siegfried Mureșan (PPE), a fost aprobată în Comisia pentru bugete din Parlamentul European, cu 35 de voturi pentru, două abțineri și niciun vot împotrivă.

Banii vor veni din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), creat special pentru a sprijini statele membre și cele candidate care s-au confruntat cu dezastre naturale majore.

Raportul eurodeputatului român va fi supus votului final, în plenul PE, pe 6-9 iulie 2015.

Cele 8,5 milioane de euro vor rambursa o parte din costurile aferente operațiunilor de urgență, dar și pentru refacerea infrastructurilor afectate de viituri.

Este modul prin care Uniunea Europeană își arată solidaritatea față de persoanele afectate de inundații în vara anului trecut, în lunile iulie-august, când 30 din cele 42 de județe au fost puternic afectate în urma inundațiilor produse, în special în regiunea Sud-Vest Oltenia.

2.300 de case, 20 de școli și 11 biserici au fost avariate atunci iar mai multe diguri şi baraje au fost distruse de ape, astfel încât peste 126.000 de români au fost afectați de viituriile din 2014.

Comisia pentru bugete din cadrul PE a mai aprobat acordarea a 2 milioane de euro pentru Bulgaria, respectiv, 56 de milioane de euro pentru Italia, tot pentru inundațiile de anul trecut.


Evaluarea angajaților Marius Nica, Ministrul Fondurilor

Europene a declarat că angajații din minister vor fi evaluați, până la sfârșitul anului, fiind o condiție impusă de Comisia Europeană pentru rambursarea fondurilor către România.

El a subliniat că salariile angajaților din minister sunt peste media din administrația publică românească, spre exemplu un director de direcție putând primi chiar 2.000 de euro.

Evaluarea angajaților din Ministerul Fondurilor Europene se realizează pe o procedură realizată împreună cu Banca Mondială, fiind urmărite aspecte calitative și cantitative ale fiecărui angajat de exemplu „rata de eroare în furnizarea documentelor, timpul în care trebuie acestea frunizate”.

Rezultatele evaluării, din luna decembrie, sunt așteptate cu interes, însă absorbtia fondurilor europene nu depinde in proportie de 100% de angajatii MFE, ci și de ministerele tehnice - transporturi, mediu etc. - unde salariile sunt, încă, mici.

De aceea, este complicat când la discuții legate de programele operaționale sunt implicați angajati care sunt platiti cu 1300-1400 lei și care nu sunt motivați.

Totuși, la ministerele menționate s-a reușit o stimulare financiară pentru departamentele de management de proiecte europene, doar pentru cei care efectiv lucrează cu fondurile UE.

În legătură cu atragerea fondurilor europene pe ultima sută de metri a anului 2015, trebuie menționat că anagajații OI-uirile se întâlnesc, în această perioadă, cu toți beneficiarii care derulează proiecte, pentru a reuși să rezolve problemele existente și a le finaliza cu succes.



EURO-LEGIS Legea Concurenţei, "eficientizată" prin

noi reglementări

Legea în domeniul concurenţei a fost modificată printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în vederea "eficientizării".

Noile modificări legislative, propun o reducere a amenzilor cu 10-30% din valoarea iniţială a acesteia, în cazul în care companiile anchetate îşi recunosc vina.

Până acum textul Legii Concurenţei, prevedea o reducere de doar 10 procente în cazul recunoaşterii faptelor, după încheierea raportului de investigaţie.

Procedura tranzacţională a devenit parte a Legii Concurenţei ca urmare a încercării de a determina companiile să recunoască săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale înaintea finalizării raportului de investigaţie.

Această procedură presupune recunoaşterea faptei anticoncurenţiale pe parcursul investigaţiei.

Până în prezent, companiile aveau şansa de a recunoaşte practicile anticoncurenţiale doar dupa încheierea raportului de investigaţie, în cadrul procedurii de audiere.

Noua Ordonanţă de Urgenţă permite efectuarea inspecţii inopinate în orice spaţii în care companiile îşi desfăşoara activitatea.

Totodată, ordonanţa reglementează termenul actual de la 48 de ore la 72 de ore, în care hotărârea instanţei poate fi contestată pentru respingerea autorizării solicitate în scopul efectuării unei inspectii inopinate.


Proceduri de infrigement

Aprovizionarea cu gaze Încă o procedură de infringement:

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a adoptat un plan de urgență pentru cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, potrivit normelor europene în vigoare.

Statele membre au avut obligația de a adopta planurile până la 3 decembrie 2012.

În noiembrie 2013, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, deoarece aceasta nu își adoptase încă planul național de urgență.

În noiembrie 2014, Comisia a emis un aviz motivat, deoarece România era încă în neconformitate cu regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze.

În prezent, planul de urgență încă nu a fost adoptat și acest lucru poate afecta capacitatea României de a face față unei posibile situații de criză.

Menționăm că Regulamentul (UE) nr. 994/2010 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale are ca obiectiv garantarea faptului că statele membre sunt bine pregătite pentru a face față unor eventuale întreruperi ale aprovizionării, inclusiv prin elaborarea de planuri de urgență, notificate Comisiei.

Proiectele de microhidrocentrale WWF-România transmite că a primit

de la Comisia Europeană, în urma unei solicitări, informația că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș.

Procedura de infringement vizează și proiectele distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș - cele de pe râurile Capra și Buda și vine la un an și jumătate după ce WWF a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european.

Din păcate, România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor, iar o serie de, alte proiecte - de pe râul Alb din Retezat, de pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu - au continuat să fie avizate în condiții de ilegalitate.

(Sursa. www.euractiv.ro)


EURO-FINANTE

Fondul European pentru Investiții Strategice devine operațional

Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) va deveni operațional până în luna septembrie 2015, așa cum fusese planificat.

El se va axa pe finanțarea investițiilor în infrastructură și inovare, precum și pe facilitarea accesului la finanțări pentru IMM-uri.

Regulamentul privind FEIS reprezintă pilonul principal al planului de investiții propus de Comisia Europeană, în valoare totală de 315 miliarde de euro. a fost aprobat recent de plenul Parlamentului European

Adoptarea de către plenul Parlamentului European este ultima etapă în procesul de transformare a inițiativei legislative în normă europeană aplicabilă în toate statele membre.

Deja Comisia lucrează deja la următorii pași astfel încât, în mai puțin de o lună, Comisia va fi în măsură să decidă dacă va extinde garanția UE pentru proiectele pre-finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) .

Etape următoare În perioada următoare, Comisia Europeană va numi trei membri ai Consiliului

Director FEIS, care vor lucra alături de membrii BEI. De asemenea, va publica tabloul de bord privind criteriile de selecție pentru proiecte

prin intermediul unui act delegat. Procesul de recrutare a membrilor Comitetului de Investiții va demara în termen de

două săptămâni, astfel încât acest comitet să fie operațional până în luna septembrie. Parlamentul European va avea ocazia de a audia și aproba candidații pentru funcția

de Director general și de Director general adjunct în luna septembrie. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții urmează să fie gata și să

funcționeze începând din toamnă, iar portalul european pentru proiectele de investiții să fie activat până la finalul acestui an. (Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

România în plutonul fruntaș la energie regenerabilă

Potrivit unui raport, România este

unul dintre cele 25 de state membre UE ce urmează să îndeplinească atât obiectivul național stabilit pentru 2013-2014 (19,7%), cât și foarte probabil pe cel pentru anul 2020 (24%), în ceea ce privește energia regenerabilă.

Astfel, în 2013, România înregistra deja un procent de 23,9% din totalul energiei consumate provenind din astfel de surse.

Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniu arată că pe ansamblul UE s-au înregistrat progrese către atingerea obiectivului de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile la 20% din totalul consumat până în 2020.

Cu o pondere a energiei din surse regenerabile estimată la 15,3% din consumul final brut de energie în 2014, raportul apreciază că UE și marea majoritate a statelor membre înregistrează progrese satisfăcătoare.

În ceea ce privește folosirea energiei din surse regenerabile în transporturi, procentul estimat este de 5,7% pentru 2014.

Atingerea obiectivului de 10%, stabilit pentru 2020, reprezintă o provocare, însă rămâne posibilă, datorită unor state membre în care s-au înregistrat progrese satisfăcătoare.

Raportul arată, încă o dată, că producția și consumul de energie din surse regenerabile reprezintă un succes la nivel european.


În Europa, cantitatea de energie din surse regenerabile pe cap de locuitor este de 3 ori mai mare decât oriunde în restul lumii.

Există peste 1 milion de persoane care lucrează în sectorul energiei din surse regenerabile, iar valoarea acestui sector – care exportă energie din surse regenerabile în valoare de 35 de miliarde de euro în fiecare an - depășește 130 de miliarde de euro pe an.

O dată la doi ani, raportul monitorizează progresele înregistrate de UE și de statele membre în direcția atingerii obiectivelor privind energia din surse regenerabile, obligatorii din punct de vedere juridic, stabilite în Directiva pe aceasta temă, adoptată în 2009.

Raportul include, de asemenea, o evaluare a fezabilității obiectivului care prevede un consum de 10% energie din surse regenerabile în transporturi și sustenabilitatea utilizării biocarburanților și a biolichidelor.

Legislația UE care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile este în vigoare încă din 2001, când a fost adoptată prima directivă privind promovarea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, urmată de directiva din 2003 privind utilizarea biocarburanților și a altor carburanți din surse regenerabile în sectorul transporturilor.


Cea mai mare creștere

economică din UE

România și Cehia au avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2015 comparativ cu primul trimestru al anului trecut, datorită unui avans de 4,2% fiecare, a anunțat marți Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În cazul Uniunii Europene, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,5% în ritm anual în primele trei luni ale acestui an, iar zona euro a înregistrat o creștere economică de 1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

În primul trimestru din 2015

comparativ cu precedentele trei luni, România și Cipru au avut a doua mare creștere economică din UE, 1,6%, fiind devansate doar de Cehia care a înregistrat o creștere de 3,1%.

Aceasta în condițiile în care în zona euro și în Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru din 2015 cu 0,4%.

Eurostat a precizat că a revizuit în creștere estimările privind avansul înregistrat de economia zonei euro în primul trimestru de la 0,3% la 0,4%, grație unei contribuții mai mari a consumului gospodăriilor la creșterea economică.

În cazul României, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în primul trimestru al acestui an Produsul Intern Brut a crescut cu 4,3% față de primul trimestru al anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul IV 2014, contribuții semnificative la avansul economiei având comerțul cu ridicata (1%) și industria și comunicațiile (0,9% fiecare).

(Sursa: www.agerpres.ro)


Contractele Hidroelectrica cu anumiți clienți nu reprezintă

ajutor de stat

Contractele de furnizare a energiei electrice semnate de Hidroelectrica, întreprinderea de stat producătoare de energie electrică din România, cu anumiți comercianți din domeniul energiei și clienți din sectorul industrial nu au implicat un ajutor de stat – este concluzia Comisiei Europene în urma unei anchete aprofundate.

După ce a comparat prețurile înscrise în contractele respective cu prețurile unor contracte cu amănuntul încheiate la nivel bilateral, comparabile pe piața energiei electrice nereglementate, Comisia Europeană a constatat că fie au fost încheiate contracte în condițiile pieței sau, în cazul în care tarifele au fost sub nivelul pieței, că statul român nu a putut fi responsabil pentru tarifele acordate.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre contractele de vânzare care au făcut obiectul examinării nu a implicat un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE.

Astfel, analiza a arătat faptul că Hidroelectrica a practicat prețuri care au fost conforme pe deplin cu prețul de referință de pe piață aplicat clienților industriali ArcelorMittal și Alro, precum și comercianților de energie electrică Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Electrica, Electromagnetica, Energy Holding, Euro-Pec.

Prețurile a companiilor Luxten-Lighting, Electrocarbon și Elsid au fost mai scăzute decât cel de referință al pieței.

Cu toate acestea, în anchetă nu s-a stabilit faptul că decizia de a se acorda condiții favorabile acestor trei clienți (care sunt actori privați a căror anvergură este

relativ mică) poate fi atribuită autorităților române.

După cum se știe, Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică din România.

Capitalul social al acesteia este deținut de statul român (aproximativ 80% prin intermediul Ministerului Economiei și Comerțului) și de reclamant, Fondul Proprietatea (aproximativ 20%).

Contractele care au fost examinate de Comisia Europeană vizează 12 cumpărători privați, inclusiv opt comercianți de energie electrică și cei mai mari consumatori de energie electrică din România, și anume ALRO, producătorul de aluminiu, precum și întreprinderea siderurgică ArcelorMittal.

Majoritatea contractelor examinate de Comisie datează din perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană din 2007 și doar unul dintre aceste contracte este încă în vigoare.

La 21 aprilie 2015, într-o decizie separată, Comisia a concluzionat că în contractele încheiate între Hidrolectrica și Electrocentrale Deva, pe de o parte, și de Hidroelectrica și Termoelectrica, pe de altă parte, se acorda acestor 2 companii un avantaj economic nejustificat, încălcându-se normele UE privind ajutorul de stat.

Versiunile neconfidențiale ale deciziilor vor fi disponibile cu numerele de caz SA 33623, SA 33624, SA.33451 și SA 33581.

Ele vor fi incluse în Registrul ajutoarelor de stat pe pagina de internet a Direcției Generale pentru Concurență, de îndată ce vor fi rezolvate eventualele probleme în materie de confidențialitate.

Buletinul electronic săptămânal privind ajutoarele de stat (State Aid Weekly e-News) conține lista deciziilor referitoare la ajutoarele de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Impozitarea echitabilă și eficientă a companiilor

Comisia Europeană a prezentat recent un plan de acțiune pentru combaterea evaziunii fiscale, asigurarea de venituri sustenabile și consolidarea pieței unice pentru companii.

Astfel, se va îmbunătăți semnificativ sistemul de impozitare a acestora în UE, făcându-l mai echitabil, eficient și favorabil creșterii.

Acțiunile-cheie includ o strategie de relansare a bazei fiscale consolidate comune a companiilor, măsuri de mărire a transparenței fiscale și un cadru pentru garantarea unei impozitări efective în locul în care sunt generate profiturile.

De asemenea, Comisia a lansat o consultare publică pentru a evalua dacă anumite informații fiscale ar trebui să fie făcute publice sau nu.

În opinia oficialilor europeni, impozitarea companiilor din UE necesită o reformă radicală. Comisia a pus bazele unei noi abordări în materie de impozitare a companiilor din UE. Iar

responsabilitatea de a o valorifica le revine statelor membre. Planul de acțiune privind impozitarea echitabilă și eficientă a companiilor face parte din

agenda Comisiei de combatere a evaziunii fiscale, prin asigurarea unei piețe unice mai echitabile și prin promovarea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor în Europa.

Ca primă etapă, Comisia a propus, în luna martie, un pachet privind transparența fiscală, vizând stimularea transparenței și a cooperării între statele membre cu privire la impozitul pe profit.

Miniștrii de finanțe și-au exprimat sprijinul politic unanim față de această propunere în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului ECOFIN, desfășurate în luna aprilie.

În prezent, statele membre discută propunerea la nivel tehnic, pentru a ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

Planul de acțiune reprezintă pasul al doilea, mai cuprinzător, către reformarea sistemului de impozitare a companiilor în UE.

Rezilierea tratatelor bilaterale de investiții între statele membre UE

România este unul dintre cele 5 state membre ale UE, împreună cu Austria, Olanda, Slovacia și Suedia, care trebuie să rezilieze tratatele bilaterale de investiții intra-UE încă în vigoare.

Comisia Europeană a trimis celor 5 țări o notificare oficială de întârziere în îndeplinirea obligațiilor de stat membru.

Scrisoarea de punere în întârziere este prima etapă a unei proceduri de neîndeplinire a obligațiilor de stat membru (infringement), care survine discuțiilor anterioare avute pe această temă.

Comisia solicită, în același timp, celorlalte 21 de state membre ce mai au astfel de tratate bilaterale de investiții în vigoare să furnizeze informații și să deschidă un dialog administrativ pe această temă (Irlanda și Italia și-au reziliat toate tratatele bilaterale, în 2012 și respectiv 2013).

Statele membre au 2 luni pentru a răspunde scrisorii de punere în întârziere.

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu toate statele membre, în prima parte a lunii octombrie, pentru a furniza asistența necesară rezilierii tuturor tratatelor bilaterale de investiții intra-UE într-o manieră coordonată și pentru a discuta cu toate părțile interesate modalitățile de îmbunătățire a protecției investitorilor pe piața unică.

Tratatele bilaterale de investiții intra-UE sunt acorduri între statele membre stabilind termenii și condițiile pentru investițiile private realizate de persoanele fizice sau juridice, majoritatea fiind încheiate în anii '90, cu scopul de a încuraja investițiile, prin oferirea de garanții reciproce contra riscurilor politice ce le-ar putea afecta.

Din momentul aderării, astfel de tratate bilaterale nu mai sunt necesare, pentru că toate statele membre se supun acelorași norme privind piața internă, iar conferirea de drepturi la nivel bilateral poate fi considerată drept discriminare pe bază de naționalitate. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Consolidarea politicii sociale a UE În dezbaterea de orientare, Comisia Europeană a discutat modalitățile în care politica UE

poate răspunde cel mai bine provocărilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă. Rezultatele dezbaterii constituie o contribuție la programul de lucru al Comisiei Juncker

pentru tot restul mandatului, aceasta fiind pregătită să includă dimensiunea socială în toate politicile UE.

Au fost trecute în revistă situația economică și socială europeană și s-a făcut referire la instrumentele de politică aflate la dispoziția UE, și anume:

mai bună coordonare a politicilor, prin consolidarea guvernanței economice și măsuri continue de ameliorare, inclusiv printr-un accent sporit pe obiectivele sociale și de ocupare a forței de muncă. Noua abordare se reflectă în Recomandările specifice fiecărei țări din acest an.

consolidarea implicării partenerilor sociali prin relansarea dialogului social la nivelul UE și prin participarea activă a partenerilor sociali în cadrul semestrului european, la nivel național, și într-o gamă mai largă de politici, la cel european.

modernizarea legislației sociale și în domeniul ocupării forței de muncă în UE, ca urmarea schimbărilor tehnologice de mare amploare, diversificării forței de muncă și apariției de noi modele de afaceri.

instrumentele de finanțare ale UE, precum Fondul social european, ce dispun de fonduri substanțiale pentru abordarea directă a problemei șomajului și sărăciei, pentru îmbunătățirea competențelor lucrătorilor și pentru sprijinirea creării de locuri de muncă, în special pentru tineri.

În opinia oficialilor europeni, deși economia este în curs de redresare, mulți dintre cetățenii europeni nu simt încă efectele acestui proces.

Crearea de locuri de muncă, restaurarea echității, asigurarea protecției și reducerea inegalităților rămân, așadar, priorități, pentru o relansare economică de succes, care să aducă beneficii tuturor cetățenilor din Europa.

Obiectivul UE este să se realizeze o convergență socială în sens ascendent, pentru a oferi cetățenilor europeni rezultate concrete.

Integrarea romilor a făcut progrese

Potrivit raportului anual al Comisiei

Europene referitor la eforturile de integrare a comunității roma, România este unul din statele membre în care au fost implementate sau lansate proiecte promițătoare.

Astfel, în ceea ce privește monitorizarea rezultatelor pe teren ale strategiilor de integrare, Institutul Român de Cercetare a Minorităților Naționale a inițiat un proiect cu o durată de doi ani de cartografiere a comunităților roma, care va fi dezvolta un set de indicatori legat de progresele la nivel local privind integrarea.

România a fost implicată și într-un proiect multinațional (NET-KARD) având ca scop combaterea discriminării, finanțat în cadrul programului UE pentru drepturi fundamentale și cetățenie, care s-a concretizat într-un set de ghiduri de combatere a discriminării comunității roma.

Pe ansamblul UE, raportul concluzionează că statele înregistrează progrese în următoarele domenii:

creșterea fondurilor alocate pentru integrarea romilor - peste 90 de miliarde de euro pentru a consolida capitalul uman, a promova incluziunea socială și a combate sărăcia.

consolidarea cooperării cu societatea civilă și cu autoritățile locale: unele state membre au înființat structuri de coordonare pentru integrarea romilor, în care sunt implicate diverse părți interesate sau au concretizat strategia națională în planuri de acțiune la nivel local;

monitorizarea rezultatelor pe teren: multe state membre și-au îmbunătățit mecanismele de monitorizare și de raportare, atât la nivel național, cât și la nivel european.

Totodată, raportul Comisiei relevă faptul că încă există numeroase evoluții îngrijorătoare, care necesită acțiuni suplimentare din partea statelor membre, de exemplu în cazul combaterii discriminării. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO-DECIZII

Mai puțină birocrație în utilizarea fondurilor europene Comisia Europeană a anunțat crearea unui grup la nivel înalt ce are ca scop reducerea sarcinii administrative în utilizarea celor cinci Fonduri structurale și de investiții europene.

Grupul, condus de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Siim Kallas, va fi activ în următorii trei ani.

Acest organism va evalua în mod independent și va monitoriza simplificarea procedurilor de accesare și utilizare a fondurile structurale și de investiții europene, acordând o atenție sporită următoarelor cinci priorități:

Simplificarea accesului IMM-urilor la surse de finanțare; Utilizarea practicii de "supra-legiferare" (cerințele suplimentare și obstacolele

administrative de la nivel național sau regional); Utilizarea unor mijloace mai simple de rambursare a costurilor; Creșterea numărului de folosire a procedurilor on-line ("e-coeziune"); Analizarea modului în care sunt puse în aplicare proiectele inițiate și administrate

de comunitățile locale (dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității). Comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Crețu a apreciat că în

gestionarea fondurilor noastre există o nevoie stringentă de simplificare a procedurilor, păstrând în același timp o gestiune administrativă și financiară prudentă.

Nu trebuie ca un IMM să nu mai fie interesat de primirea sprijinului financiar deoarece consideră procedurile prea lungi, birocratice sau greoaie.

Prin acest grup la nivel înalt se vrea ca statele membre să beneficieze pe deplin de simplificarea măsurilor incluse în noile reglementări.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Dacian Cioloș, consilier special pentru securitatea alimentară

Președintele Comisiei Europene,

Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe domnul Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind securitatea alimentară internațională.

În calitate de consilier special al

președintelui Juncker, domnul Cioloș va colabora strâns cu diferiți membri ai Comisiei Europene în ceea ce privește contribuția

Uniunii Europene la soluționarea acestei provocări globale.

Domnul Cioloș nu va fi remunerat pentru activitatea depusă în noua sa calitate.

Președintele Juncker a apreciat că numirea este necesară în condițiile în care crizele alimentare, presiunea asupra resurselor naturale, populația mondială în creștere și schimbările climatice reamintesc că securitatea alimentară este o provocare importantă, pentru care UE, care trebuie să găsească soluții.

Ori, Dacian Cioloș are o vastă experiență în domeniul securității alimentare și poate fi persoana potrivită pentru a da sfaturi pe această importantă temă.

Reamintim faptul că Dacian Cioloș a ocupat funcția de comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală în perioada 2010–2014 și că, în timpul mandatului, a coordonat reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO-DIVERSE

27% dintre români fumează regulat

Potrivit celui mai recent studiu Eurobarometru, 27% dintre români fumează regulat (33% dintre bărbați și 22% dintre femei), procent în scădere cu 3% față de anul 2012 și aflat puțin peste media europeană de 26%.

95% din fumători folosesc zilnic pachetele de țigări preambalate (față de media UE de 76%), iar restul preferă țigările rulate (comparativ cu media europeană de 24%).

În ceea ce privește consumul de

țigări electronice, România înregistrează un procent de 8% fumători care le-au încercat, ceea ce o plasează sub media europeană de 12 procente.

58% dintre români au încercat să se lase de fumat, procent apropiat de media europeană de 59%, iar dintre aceștia 20% în ultimul an.

În ceea ce privește deprinderea fumatului, marea majoritate a celor ce încep să fumeze se încadrează în grupele de vârstă 15-18 ani (47%, procent în creștere cu 5 puncte) și 19-25 de ani (33%, procent în scădere cu 4 puncte).

Pe ansamblul Uniunii, situația e similară, 53% dintre fumătorii începători situându-se în categoria de vârstă 15-18 ani, iar 22% în categoria 19-25 ani.

Nu mai puțin de 80% dintre barurile din România (procent în scădere cu 2 puncte) și 59% dintre restaurante (procent constant) permit fumatul în interior, față de o medie europeană de 25%, respectiv 12%.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentară, a atras atenția în mod special asupra vârstei medii la care europenii încep să fumeze și care rămâne neschimbată: 17,6 ani.

În acest sens, cifrele arată că lupta împotriva tutunului este departe de a fi câștigată, în special în rândul tinerilor.

Este inacceptabil ca europenii să

fie atrași în continuare de fumat la vârsta adolescenței și, de aceea, un obiectiv central al Directivei privind produsele din tutun este de a se asigura că aceste produse periculoase nu reprezintă o atracție necuvenită pentru tineri.

Recent, Comisia Europeană a publicat cel mai recent studiu Eurobarometru privind atitudinea europenilor față de consumul de tutun.

La nivel european, raportul indică o tendință descendentă a consumului de tutun, populația fumătoare diminuându-se cu 2% din 2012 până în prezent.

Cea mai mică medie de fumători a fost înregistrată în Suedia, unde doar 11% din populație are acest obicei în timp ce, la polul opus, se situează grecii, cu 38% din populație. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Premiul european pentru orașe accesibile!

Orașele cu peste 50.000 de locuitori din România și celelalte state membre UE sunt invitate să își depună candidatura la premiul european pentru orașe accesibile, până în data de 10 septembrie 2015, ora 24:00 CET.

Premiile vor fi în număr de trei, plus două mențiuni speciale pentru: (i) accesibilitate la locul de muncă și (ii) orașe inteligente și accesibile.

Ele vor fi acordate unui număr de cinci orașe europene, în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 7 decembrie 2015, la Bruxelles, cu ocazia conferinței anuale „Ziua europeană a persoanelor cu dizabilități”.

Orașele câștigătoare vor fi premiate pentru eforturile depuse în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice la spațiile publice, transportul în comun și tehnologiile de comunicații.

Selecția va avea loc pe două nivele: național și european. Maximum trei orașe vor fi selectate de către juriile din fiecare stat membru, pe baza criteriilor de evaluare furnizate de către Comisia Europeană.

Acești candidați naționali vor fi evaluați apoi de către un juriu european. Premiul se află la a 6-a ediție și face parte din eforturile mai ample ale UE de a crea o

Europă fără bariere. Îmbunătățirea accesibilității contribuie la eliminarea numeroaselor obstacole cu care încă

se confruntă cetățenii în viața lor cotidiană, în ce privește utilizarea transportului în comun, consultarea informațiilor on-line și traiul independent.

Competiția oferă o oportunitate unică autorităților publice de a analiza punctele forte și punctele slabe ale orașelor lor în ceea ce privește accesibilitatea și de a lua măsuri pentru îmbunătățirea acesteia.

Concursul „Călătoria mea multiculturală 2015”

Evenimentul a avut loc la Cluj-

Napoca, în prezența a peste 120 de elevi și profesori din 16 județe ale țării, reprezentând peste 10 minorități și colegii lor români din școlile unde învață împreună.

Fiecare echipă s-a prezentat la deschidere în portul tradițional al minorității pe care au reprezentat-o.

Concursul a constat în prezentarea

unui material realizat cu mijloace moderne (TIC), prin metode nonformale, accentul punându-se pe arta povestirii.

Tema acestui an a fost legată de drepturile minorităților (cu motoul: Ascultă-mă, chiar dacă sunt copil!).

Juriului, format din 7 profesori cu diverse specializări, i-a fost destul de dificil să decidă câștigătorii în baza criteriilor de evaluare stabilite pentru cele două secțiuni: gimnaziu si liceu.

În total, la etapa finală a concursului „Călătoria mea multiculturală 2015” au participat 30 de echipe din întreaga țară.

Scopul acestui concurs a fost acela de a crea un context propice în care elevii să învețe regulile de bază ale conviețuirii, cum să comunice eficient, să se împrietenească și, cel mai important, să își respecte reciproc drepturile și să devină mai responsabili în activitățile pe care le desfășoară.

Seara s-a încheiat cu un veritabil moment de interculturalitate: participanții au prezentat unitățile școlare din care provin, precum și minoritățile pe care le reprezintă, tradițiile și obiceiurile acestora, au dansat și s-au simțit bine împreună.

Pe întreaga perioadă de desfășurare a concursului, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a beneficiat de sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Prim acord de împrumuturi Erasmus+ pentru masterat

Studenții români care doresc să urmeze un curs de Master în Spania pot beneficia

de împrumuturi, garantate de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, în cadrul acordului semnat de MicroBank și Fondul European de Investiții (FEI).

Acest prim acord, cu o valoare totală de 30 de milioane de euro, va oferi sprijin financiar studenților din Spania care urmează studii de masterat într-una dintre cele 33 de țări incluse în programul Erasmus+ sau studenților din țările respective care pleacă la masterat în Spania.

Studenții pot primi un împrumut de până la 12.000 de euro pentru un masterat de un an și de maximum 18.000 de euro pentru un curs de 2 ani.

Împrumuturile vor fi oferite în condiții avantajoase, respectiv nu vor fi solicitate garanții din partea studenților sau a părinților, rata dobânzii va fi una rentabilă și va exista o opțiune de rambursare cu întârziere.

În viitor, toți studenții care beneficiază de un grant, bursă sau împrumut Erasmus+ vor putea beneficia de sprijin și consiliere din partea noii Asociații a studenților și foștilor studenți Erasmus+ (Erasmus+ Student and Alumni Association - ESAA), care s-a lansat recent, cu ocazia unui eveniment organizat la Bruxelles.

Noua asociație, care va reprezenta peste 3 milioane de studenți Erasmus+ până în 2020, va reuni patru asociații existente și rețelele lor locale [Asociația studenților și foștilor studenți Erasmus Mundus, Rețeaua studenților Erasmus, garagErasmus (gE) și rețeaua OCEANS].

Sistemul de garantare a împrumuturilor Erasmus+ pentru masterat a fost lansat la începutul acestui an de Comisia Europeană și de FEI printr-o invitație de aderare adresată băncilor.

Sistemul va primi peste 500 de milioane de euro de la bugetul programului Erasmus+, sumă care va contribui la strângerea unui fond de împrumuturi de până la 3 miliarde de euro destinat tinerelor talente ale Europei.

În total, sistemul vizează să sprijine 200.000 de studenți care doresc să obțină o diplomă de Master în străinătate.

Roamingul - eliminat complet în

UE de la 15 iunie 2017

Din 15 iunie 2017 să suni pe cineva din alt stat din Uniunea Europeană e la fel ca preț ca și cum ai suna în România.

După doi ani de când Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru o piață unică de telecom, s-a ajuns la un acord între Parlamentul European și Consiliu, care include:

Sfârșitul romanigului în iunie 2017

Reguli puternice cu privire la neutralitatea internetului protajând dreptul

fiecărui european la conținutul de Internet, fără discriminare.

Din aprilie 2016, transmisia de

date în cadrul Uniunii Europene va fi mai ieftină. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


ÎN SUMAR

Planuri de dezvoltare a celor două axe blue – green – pg.1 POR 2014-2020, în valoare de 8,25 miliarde euro, a fost adoptat de CE! – pg.4 Credite de 100 milioane euro cu dobânzi subvenţionate şi garanţii reduse prin JEREMIE – pg.5 Reguli de eligibilitate a cheltuielilor realizate de beneficiari în cadrul financiar 2014-2020! – pg.5 PO Infrastructură Mare a fost transmis către Comisia Europeană – pg.6 România va avea aprobate în iulie 2015 toate programele operaţionale – pg.6 20 milioane de lei pentru sprijinirea IMM-urilor – pg.7 Comisia cere scrisorile de confort emise companiilor de 15 state – pg.8 89 de recomandări de acţiune antifraudă pentru România – pg.9 Procesul de integrare a romilor, în atenția Comisiei Europene - pg.10 Autospeciale pe şenile şi maşini de pompieri 4×4 pentru intervenţiile din Vest – pg.11 Încă 150 milioane euro pentru infrastructura de apă a judeţului Timiş – pg.12 359 de milioane de euro pentru proiecte de cooperare interregională şi învăţare de politici publice – pg.13 Subvenţii între 500 şi 700 de lei pentru fiecare persoană – pg.13 8 milioane de euro pentru promovarea turistică a României – pg.14 Nou cadru legislativ pentru achiziţiile publice – pg.15 Plan – cadru privind diminuarea vulnerabilităţilor la corupţie şi a incompatibilităţilor – pg.15

500 milioane euro, finanțări UE care țintesc tinerii șomeri – pg.16 8,5 milioane de euro pentru inundațiile din 2014 – pg.17 Evaluarea angajaţilor – pg.17 Legea Concurenţei, "eficientizată" prin noi reglementări – pg.18 Proiectele de microhidrocentrale – pg.18 Proceduri de infringement – pg.18 Fondul European pentru Investiții Strategice devine operațional – pg.19 România în plutonul fruntaş la energie regenerabilă – pg.19 Cea mai mare creștere economică din UE – pg.20 Contractele Hidroelectrica cu anumiți clienți nu reprezintă ajutor de stat – pg.21 Impozitarea echitabilă și eficientă a companiilor – pg.22 Rezilierea tratatelor bilaterale de investiţii între statele membre UE – pg.22 Consolidarea politicii sociale a UE – pg.23 Integrarea romilor a făcut progrese – pg.23 Mai puțină birocrație în utilizarea fondurilor europene – pg.24 Dacian Cioloş, consilier special pentru securitatea alimentară – pg.24 27% dintre români fumează regulat – pg.25 Premiul european pentru orașe accesibile! – pg.26 Concursul „Călătoria mea multiculturală 2015” – pg.26 Prim acord de împrumuturi Erasmus+ pentru masterat – pg.27 Roamingul – eliminat complet în UE de la 15 iunie 2017

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ Bd. Revoluției din 1989 nr.17A Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected] Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/, www.fonduri-ue.ro www.fonduri-structurale.ro www.gov.ro www.mdrap.ro www.euractiv.ro www.anofm.ro www.agerpres.ro google.com/imagini

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ DE AFACERI rrruulll ... fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE...

Documents

Transcript of INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ DE AFACERI rrruulll ... fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE...