Ingineria Valorii

INGINERIA VALORIIINGINERIA VALORIIBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

• 1. BELOUS, V.1. BELOUS, V. InventicaInventica. Editura “Gheorghe Asachi”, Iaşi, 1992. Editura “Gheorghe Asachi”, Iaşi, 1992• 2. BELOUS, V.2. BELOUS, V. Manualul inventatoruluiManualul inventatorului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1990. Editura Tehnică, Bucureşti, 1990• 3. BRAN, P.3. BRAN, P. Economica valorii.Economica valorii. Editura Economică, Bucureşti, 1995 Editura Economică, Bucureşti, 1995• 4. CEAUŞU, I.4. CEAUŞU, I. Agenda manageruluiAgenda managerului. Vol. I. Oficiul de Informare şi Documentare, . Vol. I. Oficiul de Informare şi Documentare,

Bucureşti, Bucureşti, 19921992• 5. CHEVALIER, J.5. CHEVALIER, J. Produits et analyse de valeurProduits et analyse de valeur. Cepadeus - Editions, Toulouse, 1989. Cepadeus - Editions, Toulouse, 1989• 6. CIOCÂRDIA, C., UNGUREANU, I. 6. CIOCÂRDIA, C., UNGUREANU, I. Bazele cercetării experimentale în tehnologia Bazele cercetării experimentale în tehnologia

construcţiilor construcţiilor de maşinide maşini. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980• 7. CODREA, M7. CODREA, M. . Contribuţii privind extinderea analizei valorii la pregătirea fabricaţiei Contribuţii privind extinderea analizei valorii la pregătirea fabricaţiei

înîn construcţia de maşiniconstrucţia de maşini. Teză de doctorat. Institutul Politehnic . Teză de doctorat. Institutul Politehnic Bucureşti, 1984Bucureşti, 1984

• 8. CONDURACHE, Gh., RUSU, C. 8. CONDURACHE, Gh., RUSU, C. Aspecte noi ale ingineriei valoriiAspecte noi ale ingineriei valorii. Buletinul Conferinţei . Buletinul Conferinţei Naţionale de Management, Iaşi, 1995Naţionale de Management, Iaşi, 1995

• 9. CONDURACHE, Gh. 9. CONDURACHE, Gh. Managementul valorii produsului.Managementul valorii produsului. Editura Gh. Asachi, Iaşi, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 19981998

• 10. CRUM. L.W.10. CRUM. L.W. Ingineria valoriiIngineria valorii. (Traducere din limba engleză). Editura . (Traducere din limba engleză). Editura Tehnică,Tehnică, Bucureşti, 1976Bucureşti, 1976

• 11. DOBROTĂ, N. ş.a. 11. DOBROTĂ, N. ş.a. Dicţionar de economie.Dicţionar de economie. Editura Economică, Bucureşti, 1999 Editura Economică, Bucureşti, 1999• 12. GAGE, W.L.12. GAGE, W.L. Practique de l’analyse de valeursPractique de l’analyse de valeurs, Edit. Halmmes et Techniques, Paris, , Edit. Halmmes et Techniques, Paris,

19711971• 13. HAMMER, M. ş.a. 13. HAMMER, M. ş.a. Reingineringul întreprinderiiReingineringul întreprinderii. (Traducere din limba engleză). Editura . (Traducere din limba engleză). Editura

Tehnică, Bucureşti, 1996Tehnică, Bucureşti, 1996• 14. IONIŢĂ, I.14. IONIŢĂ, I. Analiza valoriiAnaliza valorii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984• 15. IONIŢĂ, I.15. IONIŢĂ, I. Ingineria valorii.Ingineria valorii. Editura Economică, Bucureşti, 2000 Editura Economică, Bucureşti, 2000• 16. MAYNARD, B.H. 16. MAYNARD, B.H. Manual de inginerie industrialăManual de inginerie industrială. Vol. II, III. (Traducere din limba . Vol. II, III. (Traducere din limba

engleză). engleză). Editura Tehnică, Bucureşti, 1977Editura Tehnică, Bucureşti, 1977• 17. MARTINESCU, I., POPESCU, I. 17. MARTINESCU, I., POPESCU, I. FiabilitateFiabilitate. Editura Gryphon, Braşov, 1995. Editura Gryphon, Braşov, 1995

• 18. MIHOC, Gh. ş.a.18. MIHOC, Gh. ş.a. Teoria probabilităţii şi statistică matematicăTeoria probabilităţii şi statistică matematică. Editura Didactică şi . Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980Pedagogică, Bucureşti, 1980

• 19. MILES, D.L.19. MILES, D.L. Techniques of Value Analysis and EngineeringTechniques of Value Analysis and Engineering. McGraw-Hill Book . McGraw-Hill Book Company, New York, 1972Company, New York, 1972

• 20. ORĂNESCU, P.20. ORĂNESCU, P.Analiza valoriiAnaliza valorii. Academia “Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti, 1979. Academia “Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti, 1979• 21. PECICAN, E.21. PECICAN, E. EconometrieEconometrie. Editura ALL, Bucureşti, 1994. Editura ALL, Bucureşti, 1994• 22. PETRESCU, P., GHERASIM, T. 22. PETRESCU, P., GHERASIM, T. Elemente de analiza valoriiElemente de analiza valorii. Editura Academiei . Editura Academiei

Române, Române, Bucureşti, 1981Bucureşti, 1981• 23. PLĂHTEANU, B.23. PLĂHTEANU, B. Ingineria valorii şi performanţa în creaţia tehnică.Ingineria valorii şi performanţa în creaţia tehnică. Editura Editura

Performantica, Iaşi, Performantica, Iaşi, 19991999• 24. PRABHU, V.24. PRABHU, V. Value AnalysisValue Analysis. Pergamont Press, Heading Hill Hall, Oxford,. Pergamont Press, Heading Hill Hall, Oxford, OX3, OX3,

OBW, OBW, England, 1986England, 1986• 25. RUMSINSKI, Z.I. 25. RUMSINSKI, Z.I. Prelucrarea matematică a datelor experimentalePrelucrarea matematică a datelor experimentale. (Traducere din . (Traducere din

limba rusă). limba rusă). Editura Tehnică, Bucureşti, 1974Editura Tehnică, Bucureşti, 1974• 26. TEODORESCU, D. 26. TEODORESCU, D. Metode stocastice optimizateMetode stocastice optimizate. Editura Academiei, Bucureşti, . Editura Academiei, Bucureşti,

19821982• 27. TIRON, M.27. TIRON, M. Prelucrarea statistică şi informaţională a datelor de măsurarePrelucrarea statistică şi informaţională a datelor de măsurare . .

Editura Tehnică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977Bucureşti, 1977• 28. TOVISSI, L.28. TOVISSI, L. Metode statistice. Aplicaţii în producţieMetode statistice. Aplicaţii în producţie. Editura Ştiinţifică şi . Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Enciclopedică, Bucureşti, 1982Bucureşti, 1982• 2929. TUREAC, I., BUTISEACĂ, N., ORZEA, V.. TUREAC, I., BUTISEACĂ, N., ORZEA, V. Ingineria valorii.Ingineria valorii. Editura LUX- Editura LUX-

LIBRIS, LIBRIS, Braşov,Braşov, 20022002• 3300. TUREAC, I., POPESCU, M., CIOARĂ, R.. TUREAC, I., POPESCU, M., CIOARĂ, R. Dezvoltarea durabilă şi reconceperea Dezvoltarea durabilă şi reconceperea

produselor în produselor în construcţia de maşini. construcţia de maşini. Editura Universităţii Transilvania, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2001Braşov, 2001

• 3311. VASILIU, F.. VASILIU, F. Metode de analiză a calităţii produselorMetode de analiză a calităţii produselor. Editura Tehnică, . Editura Tehnică, Bucureşti, Bucureşti, 19771977

• 3322. VODĂ, V.G.. VODĂ, V.G. Controlul durabilităţii produselorControlul durabilităţii produselor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981• 3333. * * *. * * * STAS 11272/1 - 79. Analiza valorii. Noţiuni generaleSTAS 11272/1 - 79. Analiza valorii. Noţiuni generale..• 3434. * * *. * * * STAS 11272/2 -79. Analiza valorii. Aplicarea metodei laSTAS 11272/2 -79. Analiza valorii. Aplicarea metodei la produse produse

INGINERIA VALORIIINGINERIA VALORII


1. ASPECTE GENERALE PRIVIND INGINERIA VALORII1. ASPECTE GENERALE PRIVIND INGINERIA VALORII

1.1. SCURT ISTORIC1.1. SCURT ISTORIC

Ingineria valorii, ca metodă de lucru, a apărut după cel de-al doilea război Ingineria valorii, ca metodă de lucru, a apărut după cel de-al doilea război mondial. La baza metodei au stat observaţiile şi experimentele efectuate la General mondial. La baza metodei au stat observaţiile şi experimentele efectuate la General Electric Company (SUA) în vederea stabilirii posibilităţilor de înlocuire a unor materiale Electric Company (SUA) în vederea stabilirii posibilităţilor de înlocuire a unor materiale deficitare din structura diverselor produse. Înlocuirea materialelor a impus în mod deficitare din structura diverselor produse. Înlocuirea materialelor a impus în mod necesar alte schimbări, care vizau: reproiectarea produsului, utilizarea altor tehnici şi necesar alte schimbări, care vizau: reproiectarea produsului, utilizarea altor tehnici şi tehnologii de lucru şi reorganizarea fabricaţiei. Coordonarea activităţilor întregului tehnologii de lucru şi reorganizarea fabricaţiei. Coordonarea activităţilor întregului proces de schimbare pentru noile condiţii a impus, la rândul său, elaborarea unei proces de schimbare pentru noile condiţii a impus, la rândul său, elaborarea unei metodologii şi conceperea unor tehnici adecvate care să conducă la obţinerea metodologii şi conceperea unor tehnici adecvate care să conducă la obţinerea scopului propus.scopului propus.

Cercetarea abordată în acest scop a fost întreprinsă de Lawrence D. Miles, Cercetarea abordată în acest scop a fost întreprinsă de Lawrence D. Miles, care a luat în considerare toţi factorii ce puteau duce la micşorarea costurilor de care a luat în considerare toţi factorii ce puteau duce la micşorarea costurilor de producţie. Rezultatele cercetărilor s-au concretizat în elaborarea unui model de producţie. Rezultatele cercetărilor s-au concretizat în elaborarea unui model de analiză funcţională şi sistemică a produselor. Această metodologie a fost denumită analiză funcţională şi sistemică a produselor. Această metodologie a fost denumită ANALIZA VALORIIANALIZA VALORII..

OBIECTIVELE CAPITOLULUI IPentru început sunt prezentate principalele noţiuni privind conceptul de

inginerie a valorii şi principalele definiţii din literatura de specialitate. În continuare sunt prezentate cele patru principii de bază ale ingineriei

valorii precum şi particularităţile de abordare a activităţilor în ingineria valorii. În finalul capitolului se prezintă obiectivul principal şi obiectul de studiu al

ingineriei valorii.


Rezultatele deosebit de bune, obţinute în ţara de origine, au stimulat managerii Rezultatele deosebit de bune, obţinute în ţara de origine, au stimulat managerii şi specialiştii din cercetare-proiectare de pe alte continente, care au preluat experienţa şi specialiştii din cercetare-proiectare de pe alte continente, care au preluat experienţa deja acumulată şi au aplicat metoda analizei valorii cu succese remarcabile. Mai întâi a deja acumulată şi au aplicat metoda analizei valorii cu succese remarcabile. Mai întâi a fost fost asimilată în ţările din Europa de Vest: Anglia, Franţa, Italia, Germania, Suedia, Olanda asimilată în ţările din Europa de Vest: Anglia, Franţa, Italia, Germania, Suedia, Olanda şi apoi în continentul asiatic, mai ales în Japonia. Mai târziu a pătruns şi în ţările din şi apoi în continentul asiatic, mai ales în Japonia. Mai târziu a pătruns şi în ţările din Europa centrală şi de Est: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Rusia. În scurt timp Europa centrală şi de Est: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Rusia. În scurt timp metoda a devenit obiectul unor standarde prin care au fost reglementate: definiţia, scopul, metoda a devenit obiectul unor standarde prin care au fost reglementate: definiţia, scopul, metodele şi domeniile de aplicare. În Germania a fost elaborat primul standard de analiza metodele şi domeniile de aplicare. În Germania a fost elaborat primul standard de analiza valorii în anul 1973, în Austria în 1975, iar în România în 1979.valorii în anul 1973, în Austria în 1975, iar în România în 1979.

Analiza valorii nu are caracteristicile unei ştiinţe. Ea reprezintă o Analiza valorii nu are caracteristicile unei ştiinţe. Ea reprezintă o metodă de metodă de lucrulucru, un ansamblu de tehnici şi procedee, inspirate sau asimilate din alte discipline. Ea , un ansamblu de tehnici şi procedee, inspirate sau asimilate din alte discipline. Ea abordează produsele prin prisma funcţiilor pe care acestea le au şi prin care dobândesc abordează produsele prin prisma funcţiilor pe care acestea le au şi prin care dobândesc anumite utilităţi necesare societăţii. anumite utilităţi necesare societăţii. Valoarea, în sensul analizei valorii, este Valoarea, în sensul analizei valorii, este raportul dintre utilitatea produsului şi costul producerii acestuiaraportul dintre utilitatea produsului şi costul producerii acestuia ..

1.2. CONCEPTUL DE INGINERIA VALORII1.2. CONCEPTUL DE INGINERIA VALORII1.2.1. Definirea conceptului1.2.1. Definirea conceptului

Modalităţile şi tehnicile prin care L. D. Miles a stabilit valoarea de întrebuinţare a Modalităţile şi tehnicile prin care L. D. Miles a stabilit valoarea de întrebuinţare a unui produs existent în circuitul cerinţelor sociale, în vederea îmbunătăţirii acesteia, a fost unui produs existent în circuitul cerinţelor sociale, în vederea îmbunătăţirii acesteia, a fost denumită, de autor, denumită, de autor, analiza valorii (A.V.)analiza valorii (A.V.). Acelaşi ansamblu de tehnici aplicate unui . Acelaşi ansamblu de tehnici aplicate unui produs în faza de concepţie-proiectare, a fost denumit mai târziu produs în faza de concepţie-proiectare, a fost denumit mai târziu ingineria valorii (I.V.)ingineria valorii (I.V.). . În lucrările de specialitate se utilizează ambele denumiri, dar preponderent cea de analiza În lucrările de specialitate se utilizează ambele denumiri, dar preponderent cea de analiza valorii.valorii.

Denumirea de I.V. a fost introdusă cu scopul de a se preciza că analiza Denumirea de I.V. a fost introdusă cu scopul de a se preciza că analiza produsului trebuie să se efectueze în faza de concepţie-proiectare a acestuia, când practic produsului trebuie să se efectueze în faza de concepţie-proiectare a acestuia, când practic i se proiectează valoarea. Ea s-a impus şi pentru a sublinia că nu analiza în sine, în sensul i se proiectează valoarea. Ea s-a impus şi pentru a sublinia că nu analiza în sine, în sensul strict al noţiunii, constituie scopul metodei, ci găsirea de soluţii tehnice, inginereşti, de a strict al noţiunii, constituie scopul metodei, ci găsirea de soluţii tehnice, inginereşti, de a stabili şi a realiza valoarea optimă a produsului în faza de concepţie şi proiectare.stabili şi a realiza valoarea optimă a produsului în faza de concepţie şi proiectare.


Indiferent de faza în care se efectuează studiul produsului, Indiferent de faza în care se efectuează studiul produsului, desfăşurarea şi desfăşurarea şi

finalizarea acestei activităţi nu este posibilă fără aportul substanţial al tehnicilor finalizarea acestei activităţi nu este posibilă fără aportul substanţial al tehnicilor de de

cercetare-proiectare. Atât în cazul abordării analizei unor produse existente, cât cercetare-proiectare. Atât în cazul abordării analizei unor produse existente, cât şi şi

în cel al unora în faza de concepţie, studiile au două părţi [30]:în cel al unora în faza de concepţie, studiile au două părţi [30]:

În fig. 1.1 se prezintă modelele, metodele şi teoriile pe care se În fig. 1.1 se prezintă modelele, metodele şi teoriile pe care se bazează tehnicile de lucru ale ingineriei valorii.bazează tehnicile de lucru ale ingineriei valorii.

partea de elaborare a soluţiilor, care pot fi: de reconcepere pentru produsele existente, urmărind îmbunătăţirea valorii de întrebuinţare a acestora, sau de concepere pentru produsele nou create, având ca scop proiectarea unei valori optime, în concordanţă cu cerinţele pieţei.

partea de analiză, în care: la produsele existente se pun în evidenţă funcţiile inutile şi costurile prea mari ale unor subansambluri în raport cu altele, în vederea eliminării sau reducerii lor, iar la produsele nou concepute se preîntâmpină funcţiile şi costurile inutile în vederea asigurării unui anumit nivel al valorii.

INGINERIA VALORIIINGINERIA VALORII Teoriamediului natural

INGINERIA VALORII

Abordarea

funcţională

Teoria manag. funcţional

Teoria eficienţei. Modelele analizei

economice (modelarea matematică)

Legile economice ale

producţiei concurenţiale

Teoria Sistemelor

Metodele analizei

inginereşti

Legilefizico-

economice

Teoria

proiectării

Teoria

optimizării

Metodă program scop

Teorii filosofice

Teoria optimizăriiproceselor muncii

Met. activităţii creative

Legile psihologiei şi sociologiei

Fig.1.1


1.2.2. Principiile de bază ale ingineriei valorii1.2.2. Principiile de bază ale ingineriei valoriiLa baza elaborării metodologiei şi tehnicilor de operare în ingineria valorii stau La baza elaborării metodologiei şi tehnicilor de operare în ingineria valorii stau

patru principii de bază [30]. Respectarea consecventă a acestora permite asigurarea patru principii de bază [30]. Respectarea consecventă a acestora permite asigurarea atingerii obiectivului fundamental al metodei. Aceste principii sunt:atingerii obiectivului fundamental al metodei. Aceste principii sunt:

I. I. Principiul concepţiei funcţionalePrincipiul concepţiei funcţionale;;II.II. Dubla dimensionare a funcţiilor Dubla dimensionare a funcţiilor;;III. III. Principiul “echilibrului” între valoarea de întrebuinţare şi costul de producţiePrincipiul “echilibrului” între valoarea de întrebuinţare şi costul de producţie;;IV. IV. Principiul concepţiei integratePrincipiul concepţiei integrate..

• Potrivit Potrivit principiuluiprincipiului concepţiei funcţionaleconcepţiei funcţionale, în ingineria valorii, produsele sau serviciile , în ingineria valorii, produsele sau serviciile sunt studiate pornind de la funcţiile pe care acestea trebuie să le realizeze. Concepţia sunt studiate pornind de la funcţiile pe care acestea trebuie să le realizeze. Concepţia constructivă a produsului, sau de structură a serviciilor, se constituie ca rezultat al soluţiilor constructivă a produsului, sau de structură a serviciilor, se constituie ca rezultat al soluţiilor adoptate pentru materializarea fiecărei funcţii.adoptate pentru materializarea fiecărei funcţii.Fiecare funcţie considerată ca o componentă elementară de utilitate este concepută Fiecare funcţie considerată ca o componentă elementară de utilitate este concepută separat şi materializată ca atare, urmând ca ea să se asambleze cu toate celelalte, prin separat şi materializată ca atare, urmând ca ea să se asambleze cu toate celelalte, prin subansamblurile fizice ce le sunt specifice, urmând ca la un loc să alcătuiască produsul subansamblurile fizice ce le sunt specifice, urmând ca la un loc să alcătuiască produsul destinat satisfacerii unor cerinţe sociale. Caracteristicile funcţionale determină pe cele destinat satisfacerii unor cerinţe sociale. Caracteristicile funcţionale determină pe cele structurale şi au importanţă mai mare decât acestea.structurale şi au importanţă mai mare decât acestea.Principiul concepţiei funcţionale este cel ce imprimă trăsătura caracteristică a ingineriei Principiul concepţiei funcţionale este cel ce imprimă trăsătura caracteristică a ingineriei valorii.valorii.

• Principiul dublei dimensionăriPrincipiul dublei dimensionări a funcţiilor are la bază considerentul că funcţiile a funcţiilor are la bază considerentul că funcţiile produselor au o dimensiune tehnică ce le caracterizează nivelul de performanţă, şi una produselor au o dimensiune tehnică ce le caracterizează nivelul de performanţă, şi una economică, exprimată prin cost. Ca urmare costul unei funcţii nu se raportează la economică, exprimată prin cost. Ca urmare costul unei funcţii nu se raportează la subansamblul fizic care o materializează, ci la aptitudinea acestuia de a o realiza la un subansamblul fizic care o materializează, ci la aptitudinea acestuia de a o realiza la un anumit nivel de performanţă, măsurabil. Costul total al produsului este suma costurilor anumit nivel de performanţă, măsurabil. Costul total al produsului este suma costurilor tuturor funcţiilor acestuia. tuturor funcţiilor acestuia.

• Principiul echilibrului între valoarea de întrebuinţare şi costul de producţiePrincipiul echilibrului între valoarea de întrebuinţare şi costul de producţie asigură realizarea unei înalte competitivităţi. Potrivit acestui principiu este necesar ca asigură realizarea unei înalte competitivităţi. Potrivit acestui principiu este necesar ca produsul să fie astfel conceput şi realizat încât să aibă o valoare de întrebuinţare cât mai produsul să fie astfel conceput şi realizat încât să aibă o valoare de întrebuinţare cât mai mare obţinută cu costuri minime. Nu întotdeauna costurile funcţiilor sunt proporţionale cu mare obţinută cu costuri minime. Nu întotdeauna costurile funcţiilor sunt proporţionale cu contribuţia acestora la valoarea de întrebuinţare. De aceea este necesară găsirea unui contribuţia acestora la valoarea de întrebuinţare. De aceea este necesară găsirea unui raport optim între funcţii şi costurile de realizare a acestora. Optimizarea în sensul raport optim între funcţii şi costurile de realizare a acestora. Optimizarea în sensul principiului prezentat mai sus constă, practic, în maximizarea raportului dintre valoarea de principiului prezentat mai sus constă, practic, în maximizarea raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi costul de producţie.întrebuinţare şi costul de producţie.


• Potrivit Potrivit principiului concepţiei integrateprincipiului concepţiei integrate obiectul I.V. îl constituie un produs conceput obiectul I.V. îl constituie un produs conceput ca un sistem de funcţii, reunite într-un ansamblu cu valoare de întrebuinţare. Fac excepţie ca un sistem de funcţii, reunite într-un ansamblu cu valoare de întrebuinţare. Fac excepţie produsele executate dintr-un singur element cum sunt: acul de cusut, mina de creion, produsele executate dintr-un singur element cum sunt: acul de cusut, mina de creion, acul de trasat, dalta ş.a. Abordând produsul ca pe un sistem de funcţii, componentele acul de trasat, dalta ş.a. Abordând produsul ca pe un sistem de funcţii, componentele separate ale acestuia nu pot constitui obiect al analizei decât indirect. Un strung are separate ale acestuia nu pot constitui obiect al analizei decât indirect. Un strung are valoare de întrebuinţare socialmente necesară, în timp ce şurubul conducător este util valoare de întrebuinţare socialmente necesară, în timp ce şurubul conducător este util numai în cadrul ansamblului mecanismului de avans al acestuia. Un utilizator va cumpăra numai în cadrul ansamblului mecanismului de avans al acestuia. Un utilizator va cumpăra un şurub conducător nu pentru a îl utiliza ca obiect separat, ci pentru a îl integra în un şurub conducător nu pentru a îl utiliza ca obiect separat, ci pentru a îl integra în mecanismul ce realizează funcţia de avans longitudinal al maşinii-unelte respective.mecanismul ce realizează funcţia de avans longitudinal al maşinii-unelte respective.

1.2.3. Particularităţi de abordare a activităţilor în ingineria valorii1.2.3. Particularităţi de abordare a activităţilor în ingineria valoriiPornind de la tema de proiectare, în cadrul conceptului de ingineria valorii se Pornind de la tema de proiectare, în cadrul conceptului de ingineria valorii se

procedează prin tehnici specifice de operare mai întâi la stabilirea funcţiilor produsului, procedează prin tehnici specifice de operare mai întâi la stabilirea funcţiilor produsului, astfel încât el să corespundă cererii pieţei, urmând ca apoi să se precizeze cu ce costuri astfel încât el să corespundă cererii pieţei, urmând ca apoi să se precizeze cu ce costuri pot fi realizate acestea.pot fi realizate acestea.

Scopul unei astfel de abordări este de a se găsi “zonele” în care se poate Scopul unei astfel de abordări este de a se găsi “zonele” în care se poate interveni, în faza incipientă a studiului, pentru optimizarea raportului dintre valoarea de interveni, în faza incipientă a studiului, pentru optimizarea raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi costurile produsului. O astfel de acţiune necesită studierea mai multor întrebuinţare şi costurile produsului. O astfel de acţiune necesită studierea mai multor variante propuse pentru acelaşi produs sau serviciu şi alegerea celei care corespunde cel variante propuse pentru acelaşi produs sau serviciu şi alegerea celei care corespunde cel mai bine scopului propus. Iniţierea studiului într-o astfel de manieră prezintă unele mai bine scopului propus. Iniţierea studiului într-o astfel de manieră prezintă unele particularităţi, care diferenţiază activitatea din cadrul I.V. de cea obişnuită de cercetare-particularităţi, care diferenţiază activitatea din cadrul I.V. de cea obişnuită de cercetare-proiectare şi rezultă din aplicarea celor patru principii menţionate mai înainte. Dintre proiectare şi rezultă din aplicarea celor patru principii menţionate mai înainte. Dintre aspectele particulareaspectele particulare se remarcă următoarele: se remarcă următoarele: găsirea soluţiilor pentru realizarea produsului, în spiritul celui de al treilea principiu găsirea soluţiilor pentru realizarea produsului, în spiritul celui de al treilea principiu

fundamental al I.V., implică atât necesitatea unor profunde cunoştinţe de specialitate, fundamental al I.V., implică atât necesitatea unor profunde cunoştinţe de specialitate, cât şi utilizarea metodelor şi tehnicilor de stimulare a creativităţii;cât şi utilizarea metodelor şi tehnicilor de stimulare a creativităţii;

studiul, în I.V., are ca obiect produsul marfă, dar poate fi aplicat - cu respectarea studiul, în I.V., are ca obiect produsul marfă, dar poate fi aplicat - cu respectarea principiilor metodei - atât pentru procese de producţie, cât şi pentru toate activităţile principiilor metodei - atât pentru procese de producţie, cât şi pentru toate activităţile care necesită o analiză ce urmăreşte valoarea raportului soluţie-cost;care necesită o analiză ce urmăreşte valoarea raportului soluţie-cost;

analiza oricărui produs, indiferent că este nou proiectat sau există deja şi trebuie analiza oricărui produs, indiferent că este nou proiectat sau există deja şi trebuie îmbunătăţit, este abordată pornind de la principiul potrivit căruia funcţiile sunt cele îmbunătăţit, este abordată pornind de la principiul potrivit căruia funcţiile sunt cele care determină structura şi soluţiile constructive ale acestuia;care determină structura şi soluţiile constructive ale acestuia;


caracteristicile produsului, prin care se exprimă nivelul de realizare a funcţiilor, caracteristicile produsului, prin care se exprimă nivelul de realizare a funcţiilor, sunt sunt măsurabile şi exprimă, practic, dimensiunile tehnice ale acestuia;măsurabile şi exprimă, practic, dimensiunile tehnice ale acestuia;

în cadrul analizei valorii costurile de fabricaţie sunt raportate la funcţiile produsului şi în cadrul analizei valorii costurile de fabricaţie sunt raportate la funcţiile produsului şi nu la componentele fizice ale acestuia, urmărindu-se cât costă fiecare funcţie şi nu nu la componentele fizice ale acestuia, urmărindu-se cât costă fiecare funcţie şi nu cât costă subansamblul prin care ea se materializează.cât costă subansamblul prin care ea se materializează.

Cunoaşterea costului fiecărei funcţii, în concordanţă cu soluţiile tehnice prin Cunoaşterea costului fiecărei funcţii, în concordanţă cu soluţiile tehnice prin care este materializată, asigură studierea produsului atât sub aspect tehnic, cât şi care este materializată, asigură studierea produsului atât sub aspect tehnic, cât şi economic şi permite găsirea valorii optime a raportului valoare de întrebuinţare-cost de economic şi permite găsirea valorii optime a raportului valoare de întrebuinţare-cost de producţie.producţie.

Conform STAS 11272/1-79, Conform STAS 11272/1-79, principalele caracteristiciprincipalele caracteristici ale metodei sunt: ale metodei sunt: utilizează analiza sistemică a funcţiilor conform principiului I;utilizează analiza sistemică a funcţiilor conform principiului I; se bazează pe munca de grup, interdisciplinară, care se desfăşoară în conformitate cu se bazează pe munca de grup, interdisciplinară, care se desfăşoară în conformitate cu

un plan de lucru prestabilit;un plan de lucru prestabilit; apelează la tehnici de lucru analitice şi intuitive, precum şi la alte metode, tehnici şi apelează la tehnici de lucru analitice şi intuitive, precum şi la alte metode, tehnici şi

procedee specifice cercetării ştiinţifice şi proiectării, ca: modelarea matematică, procedee specifice cercetării ştiinţifice şi proiectării, ca: modelarea matematică, sondajul statistic, analiza tehnico-economică ş.a.sondajul statistic, analiza tehnico-economică ş.a.

1.3. OBIECTIVUL PRINCIPAL ŞI OBIECTUL DE STUDIU AL INGINERIEI VALORII1.3. OBIECTIVUL PRINCIPAL ŞI OBIECTUL DE STUDIU AL INGINERIEI VALORIIPrin întregul ansamblu de activităţi pe care le integrează, prin tehnicile şi Prin întregul ansamblu de activităţi pe care le integrează, prin tehnicile şi

metodele care se aplică în I.V., se urmăreşte introducerea pe piaţă a unor produse, servicii metodele care se aplică în I.V., se urmăreşte introducerea pe piaţă a unor produse, servicii etc., care să satisfacă într-o măsură mai mare cererea utilizatorilor. Atingerea acestui scop etc., care să satisfacă într-o măsură mai mare cererea utilizatorilor. Atingerea acestui scop implică realizarea următoarelor componente [30]:implică realizarea următoarelor componente [30]:

• stabilirea valorii de întrebuinţare la nivelul cerinţelor utilizatorilor;stabilirea valorii de întrebuinţare la nivelul cerinţelor utilizatorilor;• preţ de vânzare stimulativ, rezistent la concurenţă şi practicat pe o piaţă cât mai extinsă;preţ de vânzare stimulativ, rezistent la concurenţă şi practicat pe o piaţă cât mai extinsă;• produsul nou creat să înglobeze aptitudini care să-i permită modernizarea cu costuri produsul nou creat să înglobeze aptitudini care să-i permită modernizarea cu costuri

minime;minime;• stabilirea la o cotă limită a cheltuielilor de asimilare, de fabricaţie şi desfacere;stabilirea la o cotă limită a cheltuielilor de asimilare, de fabricaţie şi desfacere;• eliminarea costurilor inutile;eliminarea costurilor inutile;• reducerea costurilor de producţie cu un anumit procent, prestabilit în cazul produselor noi.reducerea costurilor de producţie cu un anumit procent, prestabilit în cazul produselor noi.


Obiectivul principalObiectivul principal este realizat dacă produsului nou creat i s-a proiectat este realizat dacă produsului nou creat i s-a proiectat acea acea valoare care este impusă de cererea utilizatorilor. Relaţia fundamentală care certifică valoare care este impusă de cererea utilizatorilor. Relaţia fundamentală care certifică proiectarea unui produs, în sensul celor de mai sus, este relevată prin raportul dintre proiectarea unui produs, în sensul celor de mai sus, este relevată prin raportul dintre valoarea de întrebuinţare valoarea de întrebuinţare Vi Vi a acestuia şi costul de producţie a acestuia şi costul de producţie CpCp,, care trebuie să fie care trebuie să fie cât mai mare, adică:cât mai mare, adică:

VVi i /C/Cp p max max (1.1) (1.1)Se consideră că valoarea raportului (1.1) este optimă dacă se obţine ca rezultat Se consideră că valoarea raportului (1.1) este optimă dacă se obţine ca rezultat

al optimizării tuturor rapoartelor dintre valorile de întrebuinţare şi costuri, conform al optimizării tuturor rapoartelor dintre valorile de întrebuinţare şi costuri, conform relaţiei:relaţiei:

vviiii / c / cpi pi max max (1.2)(1.2)în care în care vi vi sunt valori de întrebuinţare ale produsului,sunt valori de întrebuinţare ale produsului,

ci ci - costurile de realizare a valorilor de întrebuinţare.- costurile de realizare a valorilor de întrebuinţare.Dacă se ia în considerare şi cea de-a treia dimensiune a funcţiilor produselor, Dacă se ia în considerare şi cea de-a treia dimensiune a funcţiilor produselor,

devine oportună optimizarea relaţiei (1.2) nu numai prin prisma performanţelor şi devine oportună optimizarea relaţiei (1.2) nu numai prin prisma performanţelor şi costurilor, ci şi prin cea a relaţiei cu mediul ambiant. În aceste condiţii relaţia (1.2) devine:costurilor, ci şi prin cea a relaţiei cu mediul ambiant. În aceste condiţii relaţia (1.2) devine:

vviiii / c / cpi pi optim optim (1.3)(1.3)Atingerea obiectivului principal al I.V., exprimat prin relaţiile (1.1), (1.2) şi (1.3), Atingerea obiectivului principal al I.V., exprimat prin relaţiile (1.1), (1.2) şi (1.3),

implică între altele, necesitatea depistării tuturor cheltuielilor inutile, precum şi stabilirea implică între altele, necesitatea depistării tuturor cheltuielilor inutile, precum şi stabilirea costurilor minime.costurilor minime.

O particularitate de bază a studiilor de I.V. este aceea că pe baza acestora O particularitate de bază a studiilor de I.V. este aceea că pe baza acestora trebuie să se ajungă la soluţii prin care se realizează reduceri ale costurilor cu minim 30% trebuie să se ajungă la soluţii prin care se realizează reduceri ale costurilor cu minim 30% faţă de momentul începerii studiului.faţă de momentul începerii studiului.

Obiectul de studiuObiectul de studiu în cadrul I.V., potrivit STAS 11272/79-1, îl poate constitui: în cadrul I.V., potrivit STAS 11272/79-1, îl poate constitui:• un produs nou sau părţi ale acestuia care îndeplinesc una sau mai multe funcţii;un produs nou sau părţi ale acestuia care îndeplinesc una sau mai multe funcţii;• tehnologii sau părţi ale acestora;tehnologii sau părţi ale acestora;• o activitate sau o succesiune de activităţi;o activitate sau o succesiune de activităţi;• un obiectiv de investiţii.un obiectiv de investiţii.


Aplicaţie.Aplicaţie.

Un autovehicul de transport având sarcina utilă de 8 tone este Un autovehicul de transport având sarcina utilă de 8 tone este

supus unui studiu de analiză a valorii. După efectuarea studiului s-a ajuns supus unui studiu de analiză a valorii. După efectuarea studiului s-a ajuns la concluzia că trebuie îmbunătăţite trei din principalele sale la concluzia că trebuie îmbunătăţite trei din principalele sale subansambluri: bordul, puntea şi axa faţă. Pe baza soluţiilor tehnice subansambluri: bordul, puntea şi axa faţă. Pe baza soluţiilor tehnice propuse, în cea de a doua parte a studiului, pentru îmbunătăţirea celor trei propuse, în cea de a doua parte a studiului, pentru îmbunătăţirea celor trei subansambluri a rezultat scăderea costului total al acestora de la Cp1 = subansambluri a rezultat scăderea costului total al acestora de la Cp1 = 5454 RON, cât era la momentul iniţial, la Cp2 = 3618 RON, costul nou.5454 RON, cât era la momentul iniţial, la Cp2 = 3618 RON, costul nou.

Reducerea de cost în urma analizei valorii şi stabilirii noilor soluţii Reducerea de cost în urma analizei valorii şi stabilirii noilor soluţii este:este:

R = [(Cp1 – Cp2) / Cp1] x100 = [(1 – 3618 / 5454)] x 100 = 36,6 R = [(Cp1 – Cp2) / Cp1] x100 = [(1 – 3618 / 5454)] x 100 = 36,6 %%

Această reducere se consideră satisfăcătoare. În cazurile în care Această reducere se consideră satisfăcătoare. În cazurile în care rezultă reduceri mai mici de 30% se reiau cercetările şi se găsesc soluţii rezultă reduceri mai mici de 30% se reiau cercetările şi se găsesc soluţii care conduc la încadrarea costului de producţie în limitele propuse.care conduc la încadrarea costului de producţie în limitele propuse.

Ingineria Valorii

Documents

Transcript of Ingineria Valorii