Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
Transcript of Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
1
Cuvânt înainte
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior derulează,
începând cu anul 2009, proiectul „Asigurarea calităţii în învăţământul superior din
România în context european. Dezvoltarea managementului calităţii academice la
nivel de sistem şi instituţional” - Contract POSDRU/2/1.2/S/1. Proiectul este finanţat
de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 1 „Educaţia şi
formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate în învăţământul superior”.
Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta o cultură a calităţii bazată pe
o capacitate managerială competitivă pe plan european. La nivel de sistem, aceasta
contribuie la proiectarea şi aplicarea eficientă a politicilor privind calitatea academică,
precum şi la perfecţionarea metodologiilor, instrumentelor, standardelor şi tehnicilor de
evaluare externă a calităţii. La nivel instituţional, ea contribuie la îmbunătăţirea calităţii
activităţii universitare, asigurând evaluatori de calitate, dezvoltarea personalului de
conducere din universităţi, a decidenţilor şi a persoanelor implicate în elaborarea
de politici. În plus, prin proiect se doreşte dezvoltarea şi consolidarea unei orientări
pozitive a comunităţii academice cu privire la procesul de asigurare a calităţii în
învăţământul superior (aspecte precum înţelegerea comună a conceptelor de bază,
a valorilor, principiilor şi mecanismelor etc.), mai ales din perspectiva contextului
european extrem de prolific în acest domeniu. Proiectul urmăreşte, de asemenea,
dezvoltarea aspectelor practice ale procesului de asigurare a calităţii, oferind
instituţiilor de învăţământ superior un sprijin real în elaborarea şi implementarea unor
sisteme interne eficiente de asigurare a calităţii, precum şi stimulând cadrul extern de
îndeplinire a unei cerinţe continue – asigurarea calităţii la nivel sistemic.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
2
În cadrul proiectului, una dintre priorităţi este perfecţionarea Metodologiei şi
a Ghidurilor asociate cu asigurarea calităţii la nivel de sistem, în concordanţă cu
standardele de calitate europene. Din acest motiv, o activitate distinctă a proiectului
are în vedere propunerea de indicatori de performanţă în vederea proiectării unui proces de benchmarking la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din România. Ulterior unei perioade de documentare privind benchmarking-ul,
standardele şi indicatorii de performanţă, echipa de experţi din cadrul acestei activităţi
a comparat metodologia existentă cu rezultatele obţinute în urma documentării
(privind alte sisteme europene), în vederea elaborării unei propuneri iniţiale de
indicatori generali şi pe tipuri de instituţii, cu spaţii de variaţie bine definite.
Acest material, coordonat de prof. univ. dr. Adrian Miroiu, a fost publicat pentru
a vă oferi posibilitatea de a participa la o dezbatere cu privire la noile propuneri
de indicatori primari şi secundari pentru evaluarea calităţii, conform cercetării
desfășurate în primul an al proiectului. Autorii primelor două părți ale lucrării sunt dr.
Gabriel Hâncean și, respectiv, drd. Bogdan Florian. La elaborarea părții a treia au
participat, în afară de experții menționați anterior, dr. Liviu Andreescu, dr. Magdalena
Balica, prof. univ. dr. Marian Preda şi dr. Manuela Stănculescu.
3
Capitolul 1 – Ce este „benchmarking-ul”
Conform unei definiţii comune, acceptată în diferite domenii de activitate,
benchmarking-ul reprezintă un proces de învăţare prin care organizaţiile sau
instituţiile caută să-şi îmbunătăţească activităţile, strategiile şi produsele pe baza
experienţelor altor organizaţii sau instituţii similare. Benchmarking-ul a apărut şi s-a
dezvoltat la nivelul metodelor şi instrumentelor din nevoia unei organizaţii de a îşi
cunoaşte cu exactitate poziţia în cadrul mediului social şi economic în care activează,
de a se compara cu alte organizaţii similare şi, nu în ultimul rând, de a prelua şi
adapta exemplele de bune practici identificate. Benchmarking-ul provine, ca origine,
metodologie şi instrumente, din sectorul economic, fiind folosit pentru prima oară
de Compania Xerox. Complementar cu sistemele de control şi asigurare a calităţii,
procesul de benchmarking reprezintă o practică curentă în cadrul firmelor. Prin
intermediul său se colectează periodic date care să permită evaluarea proceselor
derulate în interiorul organizaţiei. Trebuie amintit faptul că procesul de benchmarking
presupune colectarea şi interpretarea continuă a datelor. În absenţa unei perspective
metodologice longitudinale, rezultatele sale nu ar fi relevante.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
4
Tabelul următor oferă o imagine succintă a procesului de benchmarking.
Tabelul nr. 1. Elemente definitorii pentru benchmarkingi
Utilitatea benchmarking-ului pentru o organizaţie
Benchmarking-ul ajută organizaţia să răspundă unor întrebări de tipul
Ce nu este benchmarking-ul
Ajută organizaţiile să estimeze obiectiv care sunt punctele tari şi punctele slabe de la nivelul propriilor procese
Cum ştii că obţii performanţe superioare?
Nu este o altă formă de analiză a competiţiei
Ajută organizaţiile să caute metode şi idei de a stimula gândirea grupurilor din interiorul organizaţiei
Cum ştii că planul tău de îmbunătăţire te va ajuta să devii lider de piaţă?
Nu este doar copiere
Ajută organizaţia să depăşească rezistenţa internă faţă de realizarea unei schimbări potrivite
Cum ştii că organizaţia ta are cele mai bune procese de afaceri?
Nu este spionaj sau furt industrial
Ajută organizaţia să justifice metodele, operaţiile şi alocarea de resurse
Nu este uşor şi rapid
Nu este o activitate independentă
Nu este turism industrial
Pe parcursul dezvoltării procesului de benchmarking şi aplicării lui dincolo
de sectorul economic au apărut diverse tipuri de benchmarking, diferenţiate ca
metodologie, instrumente, nivel de investigaţie, sau utilitate. O posibilă clasificare a
tipurilor de benchmarking folosite în prezent este redată mai jos:
5
Tabelul nr. 2. Abordări cu privire la benchmarking
Nr. Abordarea Descrierea abordării
1. Benchmarking strategic
Este folosit atunci când organizaţia caută să-şi îmbunătăţească nivelul general de performanţă, centrându-se pe anumite strategii sau procese.
2.Benchmarking competitiv sau pentru performanţă
Proces prin care organizaţia utilizează măsurători de performanţă pentru a se compara cu organizaţii similare. În învăţământul superior, universităţile se compară între ele în termeni de cotă de piaţă, performanţe de cercetare, sau costuri. Această formă de benchmarking poate fi aplicată şi în interiorul organizaţiei prin comparaţia performanţelor unităţilor individuale.
3. Benchmarking de proces
Se centrează pe procese şi operaţii specifice. Spre exemplu, în învăţământul superior: practicile de management, înscrierile la cursuri, sau planificarea temporală a activităţilor.
4.Benchmarking funcţional sau generic
Implică parteneriatul dintre organizaţii ce provin din sectoare diferite şi urmăresc să îmbunătăţească anumite activităţi sau procese specifice.
5. Benchmarking extern
Permite comparaţia dintre funcţiile şi procesele cheie ale unor organizaţii cu cele din organizaţii care se consideră că au bune practici.
6.Benchmarking intern de bună practică
Se poate realiza prin stabilirea unei organizaţii drept referenţial de bună practică şi compararea activităţilor sau operaţiilor interne cu cele ale organizaţiei de referinţă. Se urmăreşte astfel identificarea celor mai bune activităţi sau operaţiuni interne din aceeaşi clasă.
7. Benchmarking internaţional
Procesul de benchmarking este derulat la nivel internaţional, nu numai naţional.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
6
În ceea ce priveşte utilizarea benchmarking-ului în cazul instituţiilor de
învăţământ superior, trebuie menţionat faptul că aceasta reprezintă o practică relativ
recentă, frecventă îndeosebi în spaţiul anglo-saxon. Marea Britanie, Australia sau
Statele Unite ale Americii folosesc în prezent sisteme de benchmarking multiple,
structurate pe diferite nivele de analiză, care acoperă aspecte diverse ale activităţii
instituţiilor de învăţământ superior, de la administrare şi până la derularea proceselor
academice şi de cercetare. Potrivit unui document din 1998 al Commonwealth
Education Management Service, intitulat „Benchmarking in Higher Education: An International Review”ii, „Pentru majoritatea instituţiilor de învăţământ superior
dorinţa de a învăţa una de la alta şi de a împărtăşi exemple de bună practică este la
fel de veche ca şi instituţia în sine. Punând accentul pe colegialitate şi recunoaşterea
rolului internaţional al universităţii, această dorinţă a luat forme diverse: asociaţii
profesionale, atât academice cât şi ne-academice, care se întrunesc pentru a-şi
împărtăşi interesele comune; vizite numeroase ale unor delegaţii dintr-un sistem
de învăţământ superior în altul pentru a observa funcţionarea acestuia; organizaţii
profesionale care colaborează cu alte instituţii pentru a susţine activităţile academice
şi pentru a media standardele; iar acolo unde există o practică de acreditare sau de
evaluare a calităţii formalizată, dependenţa acestora de bunăvoinţa universităţilor a
fost dovedită prin asigurarea, din rândul propriilor membri, a personalului de evaluare
a altor instituţii.”
Benchmarking-ul aduce ca element de noutate formalizarea comparaţiilor
dintre instituţii. Raţiunile care au condus la dezvoltarea recentă a procesului de
benchmarking în rândul instituţiilor de învăţământ superior ar putea fi rezumate astfel:
„dezvoltarea spiritului de competiţie la nivel internaţional; dezvoltarea interesului faţă
de sporirea calităţii şi dezvoltarea «mişcării» calităţii; dezvoltarea rapidă a tehnologiei
informaţiei care simplifică procesul de colectare şi administrare a datelor.”iii
7
Benchmarking-ul este un proces complementar activităţii de evaluare a calităţii.
El se bazează, în primul rând, pe colectarea de date statistice cu privire la instituţiile
de învăţământ superior; iar mai apoi, pentru a putea produce analize ale unor aspecte
specifice ale activităţii acestora, pe colectarea de date calitative. Benchmarking-ul
nu reprezintă o tehnică de clasificare, obiectivul său principal fiind acela de a ajuta o
instituţie să identifice şi să implementeze procese optime, folosite de instituţii similare,
pentru derularea activităţilor sale.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
8
Capitolul 2 – Aplicarea „benchmarking-ului” în cazul sistemului de învăţământ superior
– Studii de caz –
1. Standarde şi indicatori de asigurare a calităţii măsuraţi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din Marea Britanie
În cazul sistemului de învăţământ superior din Marea Britanie observăm
existenţa unui sistem de colectare a datelor, de măsurare a indicatorilor şi de elaborare
a unor studii şi analize, la care contribuie mai multe instituţii. Din descrierea de mai jos
puteţi remarca modul în care acest sistem este organizat, precum şi tipul indicatorilor
folosiţi. Merită amintit aici faptul că obiectivul principal al analizelor nu este realizarea
de ierarhii şi clasamente, ci compararea, la nivel instituţional, a furnizorilor de servicii
educaţionale în domeniul învăţământului superior pentru determinarea cauzelor şi a
factorilor care influenţează calitatea serviciilor oferite de aceştia.
Indicatorii de performanţă (Performance Indicators – PIs) furnizează date
comparative cu privire la performanţele înregistrate în următoarele domenii de
instituţiile de învăţământ superior din Regatul Unit (RU) finanţate de la bugetul public:
lărgirea accesului la educaţia superioară (widening participation), rata de abandon
(student retention), rezultatele învăţării şi predării (learning and teaching outcomes),
rezultatele cercetării (research output) şi angajarea absolvenţilor (employment of
graduates). HESA (Higher Education Statistics Agency) realizează măsurătorile
pentru aceşti indicatori pentru 4 instituţii: HEFCE (Higher Education Funding Council
for England), HEFCW (Higher Education Funding Council for Wales), Scottish
Funding Council şi Department for Employment and Learning. HESA publică datele
asociate indicatorilor de performanţă din 2002/03, până la data respectivă HEFCE fiind instituţia care făcea publici aceşti indicatori pentru instituţiile menţionate mai
9
devreme. Din 2002/03, HESA publică anual rapoarte cu privire la măsurătorile
realizate la nivelul PIs. Conform HESA, PIs nu sunt league tablesiv şi nu îşi propun
să compare instituţiile de învățământ superior în raport cu un anumit „standard de
aur” sau între ele. PIs reprezintă indicatori statistici construiţi pentru a oferi o măsură
obiectivă a performanţei unei instituţii de învăţământ superior finanţată de la bugetul
publicv.
PIs acoperă următoarele domenii: indicatori cu privire la lărgirea accesului la
educaţia superioară (widening participation indicators); indicatori cu privire la ratele
de abandon (non-continuation rates); module completion rates; research output;
employment of graduates.
Scopul PIs este de a oferi informaţie obiectivă şi validă cu privire la natura şi
performanţele sectorului de învăţământ superior din Marea Britanie; de a permite
comparaţii între instituţii de învăţământ superior similare, acolo unde acest lucru este
posibilvi; de a permite instituţiilor de învăţământ superior să-şi transforme propria
performanţă într-un benchmarkvii; de a influenţa dezvoltarea de politici publice
în sectorul învăţământului superior; de a contribui la responsabilitatea publică a
învăţământului superior.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
10
(i) Indicatorii cu privire la lărgirea accesului la învăţământul superiorviii oferă informaţii despre participarea grupurilor subreprezentate la nivelul sectorului de
învăţământ superior, prin raportare la nivelul populaţiei ca întreg. Rezultatele produse
prin aceşti indicatori sunt distribuite pe studenţi maturi, studenţi tineriix, studenţi full-
timex şi studenţi part-time. Aceste grupuri prezintă caracteristici diferite. În plus, există
indicatori care măsoară proporţia, la nivelul tuturor studenţilor, a celor care au primit
din partea instituţiei statutul de student cu dizabilităţi (Disabled Students’ Allowance)
– tabelul T7.
(ii) Indicatorii cu privire la ratele de abandon ale studenţilor. Ratele de
abandon sunt măsurate în două moduri. Prima constă în analiza numărului de studenţi
de la un an la altulxi (altfel spus, metoda caută să surprindă dacă studenţii înscrişi în
primul an se mai regăsesc în anul următor) – tabelele T3 şi T4. A doua modalitate
constă în realizarea unor estimări cu privire la numărul de studenţi despre care se
aşteaptă să obţină o diplomă la sfârşitul ciclului de studii – tabelul T5.
(iii) Indicatorii cu privire la rezultatele de cercetare (tabelul R1) oferă
informaţii despre cantitatea rezultatelor de cercetare raportată la resursele consumate.
Există patru indicatori cu privire la rezultatele de cercetare: (a) proporţia de titluri de
doctor acordate per proporţia de costuri aferente personalului academic; (b) proporţia
de titluri de doctor acordate per proporţia de fonduri de la bugetul public alocate
cercetării; (c) proporţia de granturi de cercetare şi contracte obţinute per proporţia
de costuri aferente personalului academic; (d) proporţia de granturi de cercetare şi
contracte obţinute per proporţia de fonduri alocate cercetării de la bugetul public.
Valoarea 1 pentru fiecare indicator arată că instituţia produce la fel ca media pe restul
sectorului, valoarea sub 1 arată că instituţia produce mai puţin decât media pe restul
sectorului, iar valoarea peste 1 arată că instituţia produce mai mult decât media pe
restul sectorului. Valorile indicatorilor sunt raportate la input-urile specifice fiecărei
instituţii de învăţământ superior.
11
(iv) Indicatorul cu privire la angajare se bazează pe o anchetă sociologică
denumită „Destinations of Leavers in Higher Education” – ancheta DLHE. Ancheta
DLHE se realizează la nivelul absolvenţilor la 6 luni de la terminarea programelor
de studii. Indicatorul cu privire la angajare este prezentat de HESA în tabelul E1 şi
reprezintă procentul de absolvenţi care se angajează sau care îşi continuă studiile
(ori ambele).
2. Modele de standarde şi indicatori generali de asigurare a calităţii măsuraţi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din Europa
La nivel teoretic, prin parcurgerea literaturii academice cu privire la asigurarea
şi evaluarea calităţii în învăţământul superior, putem distinge cel puţin două seturi de
indicatori cu aplicabilitate în cazul sistemului de învăţământ superior din România.
Primul dintre acestea este propus de François Tavenas (2004)xii. Prin adaptarea
listei de standarde şi indicatori elaborată de autorul citat putem identifica standarde şi
indicatori ce pot fi adecvaţi contextului specific al sistemului de învăţământ superior
din România. Iată mai jos lista acestora:
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
12
STANDARD: Calitatea studenţilor la examenul de admitere
Ind1: Notele obţinute la examenul de admitere. Măsurarea indicatorului trebuie să ia în calcul populaţia de studenţi care provin din acelaşi sistem de educaţie şi subpopulaţiile de studenţi care provin din sisteme de educaţie diferite (situaţie în care se impune utilizarea unui sistem standardizat de notare).
Ind2: Originea socială a studenţilor. Valorile acestui indicator pot fi asociate cu rata de succes (rata de absolvire a unui program de studii universitare) sau cu durata medie a studiilor. În plus, valorile oferă posibilitatea construcţiei unui profil al diversităţii sociale a unui program / a unei instituţii.
Ind3: Proporţia studenţilor care provin din afara ariei obişnuite de recrutare a programului / instituţiei. Valorile indicatorului / subindicatorilor trebuie să ţină cont de următoarea distincţie: studenţi înregistraţi full-time în cadrul programului şi studenţi care iau parte în cadrul programului ca rezultat al mobilităţii. Valorile indicatorului reprezintă o modalitate de măsurare a gradului de „atractivitate” a instituţiei / a programului de studiu.
Ind4: Rata de admitere – raportul dintre numărul celor declaraţi admişi în cadrul programului de studiu şi numărul total de candidaţi. Numărul celor declaraţi admişi poate varia în funcţie de natura procedurilor de admitere: fie numărul celor declaraţi admişi este variabil, fie este impus (numerus clausus). Valorile acestui indicator măsoară calitatea şi atractivitatea instituţiei / a programului de studiu.
STANDARD: Performanţa studenţilor
Ind5: Rata de continuare a studiilor înregistrată la sfârşitul primului an.
Ind6: Măsuri pentru integrarea şi supervizarea noilor studenţi (înscrişi în primul an al programului de studiu). Indicatorul măsoară importanţa pe care instituţia o acordă sarcinii fundamentale de a pregăti studenţi, prin programele pe care le pune la dispoziţie pentru păstrarea acestora în cadrul propriilor programe de studiu.
13
Ind7: Timpul mediu necesar unui student pentru a absolvi un program educaţional.
Ind8: Rata de absolvire / rata de succes – numărul de studenţi care finalizează un program de studiu raportat la numărul de studenţi înmatriculaţi în primul an al programului de studiu.
Ind9: Rata de angajare după absolvire.
STANDARD: Nivelul activităţii de cercetare
Ind10: Proporţia personalului activ angajat în cercetare. Variaţia indicatorului / indicatorilor este influenţată de modul în care este definit personalul angajat în cercetare (profesorii care ocupă un post didactic, persoanele asociate unităţilor care dezvoltă activităţi de cercetare etc.).
Ind11: Raportul dintre doctoranzi şi profesorii care ocupă un post universitar.
Ind12: Raportul dintre valoarea totală a finanţării obţinute pentru cercetare şi numărul de profesori. Variaţia indicatorului este dependentă de mecanismele naţionale de finanţare a cercetării. Indicatorul este relevant în special în situaţiile în care cercetarea este finanţată pe bază de granturi obţinute prin concurs de cercetători individuali sau de echipe de cercetare.
Ind13: Numărul sau proporţia cercetătorilor full-time la nivelul corpului profesoral. Variaţia indicatorului exprimă intensitatea cercetării la nivel instituţional. Indicatorul este distorsionat de domeniul academic şi de ţara în care este măsurat.
Ind14: Media granturilor de cercetare obţinute prin contract per profesor.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
14
STANDARD: Productivitatea activităţii de cercetare
Ind15: Raportul doctoranzi – profesori.
Ind16: Raportul publicaţii – profesor. Indicatorul măsoară output-ul de cercetare şi este puternic dependent de modul în care e definită „publicaţia” (de ex., articole ştiinţifice în anumite jurnale, monografii, articole publicate la anumite edituri).
Ind17: Index-ul citărilor. Indicatorul face referire la impactul publicaţiilor măsurat de ISI.
Ind18: Raportul dintre patente şi profesori. Indicatorul poate fi măsurat doar în acele domenii ale cercetării unde descoperirile şi invenţiile pot fi patentate.
Ind19: Premii şi distincţii. Indicatorul măsoară calitatea recunoscută a cercetătorilor. În ciuda acestui lucru, indicatorul este discutabil, din cauza faptului că unele instituţii au fost acuzate că practică activităţi de lobby pentru a determina obţinerea unor astfel de premii şi distincţii pentru cercetare.
STANDARD: Nivelul resurselor alocate pentru predare şi cercetare
Ind20: Raportul studenţi – profesori. Indicatorul presupune stabilirea termenilor raportului: studenţi full-time sau studenţi înregistraţi; statutul profesorilor; cantitatea de timp petrecută de profesori pentru anumite părţi ale activităţii lor de bază – predare în diferite programe de studiu şi la diferite nivele, cercetare, servicii aduse comunităţii; programul student-profesor.
Ind21: Raportul studenţi – personal academic auxiliar.
Ind22: Raportul dintre personalul auxiliar şi tehnic – profesori.
Ind23: Raportul dintre bugetul utilizat şi numărul de studenţi. Variaţia indicatorului defineşte eficienţa relativă a instituţiilor. Totuşi, acest indicator este dependent de sistemul naţional de finanţare şi se aplică doar sectorului public de învăţământ.
15
Ind24: Raportul dintre resursele materiale şi numărul de studenţi.
STANDARD: Practicile de guvernare şi management universitar
Ind25: Componenţa structurilor de decizie.
Ind26: Existenţa mecanismelor de recunoaştere a participării studenţilor în structurile care reglementează viaţa universitară.
Ind27: Existenţa mecanismelor selective de alocare a resurselor bugetare (criteriile de alocare a resurselor bugetare la nivelul diferitelor unităţi ale instituţiei).
Ind28: Diversitatea surselor de finanţare măsurată prin luarea în considerare a: alocărilor de granturi de la buget; taxelor de studiu; finanţării de cercetare obţinute prin competiţie; contractelor de cercetare publice şi private; donaţiilor. Indicatorul măsoară gradul de autonomie reală a instituţiei.
Ind29: Existenţa mecanismelor de planificare instituţională (politici strategice).
Ind30: Rata de înlocuire / stabilitate a personalului academic.
Ind31: Existenţa mecanismelor de dezvoltare a programelor interdisciplinare de cercetare.
Ind32: Nivelul de calitate al predării şi existenţa politicilor de evaluare.
Ind33: Gradul de adaptabilitate instituţională.
Ind34: Gradul de deschidere a universităţilor la mediul în care funcţionează.
Ind35: Gradul de deschidere a universităţilor la nivel internaţional.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
16
Un al doilea model, aparţinând lui D. Van Dammexiii, împarte indicatorii în
diferite categorii în funcţie de poziţionarea fenomenului măsurat faţă de instituţia
evaluată. Cu alte cuvinte, aceşti indicatori măsoară fenomene ce ţin de Contextul
în care funcţionează o instituţie, de resursele care sunt alocate instituţiei (Input), de
activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul instituţiei (Proces), de rezultatele
obţinute (Output) şi nu în ultimul rând de răspunsul primit de instituţie de la mediul
socio-economic în care operează (Feedback), pe scurt CIPOFxiv. Iată, mai jos, lista
completă a categoriilor şi standardelor corespunzătoare.
Categorii Standarde Indicatori
ContextInfrastructura materială / fizică şi umană
Resursele adecvate şi facilităţile
InputSelecţia şi admiterea studenţilor
Calitatea şi cantitatea personalului
Cerinţele de admitere
Admitere / înscrierea şi accesul studenţilor
Proces
Misiunea şi obiectivele
Misiune strategică şi obiective clar definite
Corespondenţa dintre obiectivele educaţionale şi descriptorii de la nivelul calificării
Procesele de învăţare eficientă
Relaţia dintre curriculum, conţinuturile de disciplină şi abordările didactice, pe de o parte, şi obiectivele programelor de studii, pe de cealaltă parte
Durata studiilor, sarcinile studenţilor şi consultaţiile pentru studenţi
Caracteristicile evaluării studenţilor
17
Output
Realizarea obiectivelor
Corespondenţa dintre rezultatele învăţării şi descriptorii de la nivelul calificării
Impactul asupra pieţei muncii şi societăţii
Eficienţa Utilizarea eficientă a resurselor de input pentru realizarea output-urilor
Feedback
Management intern eficient al calităţii
Proceduri interne eficiente de evaluare a calităţii
Aranjamentele cu privire la managementul eficient al calităţii şi al inovării
Planificare strategică
Capacitate de schimbare strategică şi procese de îmbunătăţire / ameliorare
Strategii organizaţionale eficiente de îmbunătăţire a calităţii şi a participării studenţilor
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
18
Capitolul 3 – Modificările apărute în lista indicatorilor folosiţi de ARACIS şi în cadrul „fişei vizitei”
În cazul particular al sistemului de învăţământ superior din România, sistemul
de evaluare a calităţii folosit de ARACIS, ca parte a procedurii de asigurare a calităţii
şi acreditare, necesita ajustări pentru a permite dezvoltarea unor instrumente şi
analize care să facă posibilă o evaluare cât mai obiectivă şi mai clară a instituţiilor de
învăţământ superior.
Metodologia folosită în prezent de ARACIS este organizată în „Domenii de
asigurare a calităţii”, domeniile sunt operaţionalizate în criterii, cărora le corespund
standarde, care la rândul lor sunt operaţionalizate sub forma indicatorilor. În urma
analizării metodologiei actuale, din perspectiva teoretică amintită succint mai sus, au
fost remarcate unele deficienţe care făceau imposibilă implementarea unui proces
de „benchmarking” instituţional. Astfel, indicatorii folosiţi până în prezent de ARACIS
nu pot fi măsuraţi obiectiv. De cele mai multe ori, situaţie confirmată şi de analiza
rapoartelor de evaluare existente în arhiva ARACIS, evaluarea unei instituţii rămâne
la latitudinea evaluatorilor, ale căror aprecieri sunt în mare măsură subiective şi nu
pot fi susţinute sau infirmate datorită absenţei datelor concrete. Mai mult, unele criterii
sau standarde sunt insuficient operaţionalizate sub formă de indicatori.
Pe de altă parte, aplicând o grilă teoretică adaptată modelului CIPOF,
descris anterior, remarcăm faptul că majoritatea indicatorilor folosiţi de ARACIS se
concentrează în zona activităţilor, a proceselor ce se desfăşoară în cadrul instituţiilor
de învăţământ superior, precum şi în zona resurselor de intrare, a input-urilor în sistem.
De aceea, au fost făcute propuneri de introducere a unor indicatori care să măsoare
atât „output-urile”, cât şi „outcome-urile”, deci rezultatele şi produsele sistemului de
învăţământ superior.
19
O distincţie este necesară în acest context. Termenul de „output” se referă la
ceea ce rezultă în urma unei activităţi, produsul propriu-zis. Termenul de „outcome”
se referă mai degrabă la efectul pe care îl are „produsul” respectiv, rezultatul unei
activităţi. În cazul unei instituţii de învăţământ superior putem considera că numărul
absolvenţilor unui program educaţional reprezintă un „output”, în timp ce ponderea
absolvenţilor care îşi găsesc un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit,
în timp de un an de la finalizarea studiilor, reprezintă un „outcome”.
În scopul îmbunătăţirii procesului de evaluare a calităţii şi pentru diversificarea
instrumentelor folosite au fost elaborate, discutate şi propuse un nou set de indicatori
şi un nou format al fişei vizitei. Noii indicatori, după cum puteţi observa dintr-o rapidă
parcurgere a listei anexate acestui ghid, reprezintă de fapt modificări sumare aduse
vechilor standarde şi criterii. Acestea din urmă au fost operaţionalizate astfel încât
să permită o măsurare obiectivă a indicatorilor, cu ajutorul unor variabile simple.
Variabilele sunt fie de tip numeric, fie de tip nominal dihotomic, pentru a facilita munca
de auto-evaluare depusă de instituţiile de învăţământ superior.
Principiile care au stat la baza elaborării noilor indicatori au fost următoarele:
construirea unui sistem de evaluare unic, coerent, uşor de utilizat bazat pe colectarea
de date cu ajutorul „fişei vizitei”; facilitarea constituirii unei baze de date unice care
să conţină informaţii clare, obiective privind instituţiile de învăţământ superior din
România; facilitarea procesului de evaluare instituţională şi de program derulat
în conformitate cu legislaţia în vigoare de către ARACIS; colectarea unor date
transparente şi comparabile care să permită o evaluare obiectivă a instituţiilor de
învăţământ superior din România şi o fundamentare serioasă a deciziilor ARACIS cu
privire la acordarea calificativelor în urma evaluărilor; înlesnirea şi uşurarea activităţii
experţilor evaluatori prin utilizarea unui instrument care simplifică colectarea datelor
din teren de la instituţiile de învăţământ superior.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
20
În acest sens, „Fişa vizitei” reprezintă un document auxiliar „Listei de indicatori
pentru evaluare” propusă anterior. Astfel, „Fişa vizitei” nu poate fi analizată şi
modificată fără a se opera modificări similare în „Lista de indicatori pentru evaluare”.
Aceasta reprezintă, de fapt, un instrument electronic de colectare de date, construit
în format tabelar şi care se aseamănă foarte mult unui chestionar cu întrebări închise.
Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că lista indicatorilor pentru evaluare de mai jos,
precum şi „fişa vizitei” asociată acestora şi disponibilă la cerere la sediul ARACIS,
se referă doar la evaluarea instituţională, adică la un nivel general de evaluare a
instituţiilor de învăţământ superior şi conţine indicatori primari şi secundari. Fişa
vizitei este însoţită de o „Listă de indicatori terţiari” – specifici fiecărui domeniu de
studii stabilit prin normele în vigoare.
Să revenim însă la lista indicatorilor ce poate fi consultată la finalul acestui
ghid. Indicatorii au fost concepuţi de un panel de experţi în domeniul educaţiei, cadre
didactice din instituţii de învăţământ superior, persoane cu atribuţii administrative
la nivelul unor instituţii de învăţământ superior, specialişti în domeniul cercetării în
ştiinţele sociale, precum şi tineri doctori şi doctoranzi. Ulterior, propunerile făcute
de acest panel de experţi au fost studiate, analizate şi modificate de către evaluatori
ai ARACIS, precum şi de către membri ai Consiliului ARACIS şi ai comisiilor
de specialitate, pentru a se asigura un grad cât mai ridicat de acoperire a tuturor
actorilor implicaţi în sistemul educaţional. Veţi remarca faptul că, în tabelul de mai
jos, numele fiecărui indicator este marcat cu litere aldine, pentru ca variabilele care
contribuie la calcularea fiecăruia dintre ei să fie trecute cu asterisc (*). De asemenea,
în coloana intitulată „Tipul indicatorului” se află indicată categoria căreia indicatorul îi
corespunde, conform clasificării descrise anterior.
21
List
a co
mpl
etă
a in
dica
toril
or m
ăsur
aţi d
e AR
ACIS
A. D
omen
iul p
entru
asi
gura
rea
calit
ăţii
CAPA
CIT
ATE
INST
ITU
ŢIO
NAL
Ă
Cod
(cf.
met
odol
ogie
i AR
ACIS
)
Indi
cato
rul
Tipu
l in
dica
toru
lui
A1.1.1
Mis
iune
şi o
biec
tive
(Inst
ituţia
est
e în
fiinţ
ată
şi fu
ncţio
neaz
ă co
nfor
m le
gii)
*Sta
tut j
urid
ic p
ropr
iu (D
A/N
U)
*Act
de
înfii
nţar
e (D
A/N
U)
*Car
tă U
nive
rsita
ră (D
A/N
U)
Inpu
t
A1.1.2
Inte
grita
te a
cade
mic
ă (C
od d
e et
ică
şi p
ract
ici ş
i mec
anis
me
de a
plic
are
a co
dulu
i)*In
stitu
ţia a
re u
n C
od d
e et
ică
apro
bat d
e Se
nat c
onfo
rm p
reve
deril
or le
gale
în v
igoa
re
(DA/
NU
)*F
recv
enţa
întru
niril
or c
omis
iei d
e et
ică
(num
eric
)*N
umăr
ul ş
i tip
ul c
azur
ilor d
iscu
tate
de
com
isia
de
etic
ă (n
ivel
măs
urar
e sc
ală)
Inpu
tO
utpu
tO
utpu
t
P_C
INST
1C
omba
tere
a „f
raud
elor
inte
lect
uale
” (a
. În
rând
ul c
orpu
lui p
rofe
sora
l; b.
În râ
ndul
st
uden
ţilor
)*S
unt f
olos
ite in
stru
men
te s
oftw
are
spec
ializ
ate
de id
entifi
care
a „f
raud
elor
inte
lect
uale
” (D
A/N
U)
*Exi
stă
prev
eder
i priv
ind
„frau
da in
tele
ctua
lă în
doc
umen
tele
adm
inis
trativ
e al
e in
stitu
ţiei
(DA/
NU
)*N
umăr
ul d
e lu
crăr
i de
doct
orat
/lice
nţă/
mas
ter î
n ca
re a
u fo
st id
entifi
cate
caz
uri d
e pl
agia
t în
anu
l uni
vers
itar p
rece
dent
*Exi
stă
o pr
eocu
pare
la n
ivel
inst
ituţio
nal p
entru
dez
volta
rea
unei
cul
turi
a di
min
uării
fe
nom
enul
ui d
e „fr
audă
inte
lect
uală
” în
rând
ul s
tude
nţilo
r şi a
l cor
pulu
i pro
feso
ral?
(o
rgan
izar
ea d
e tra
inin
g-ur
i, cr
eare
a un
or re
gist
re e
tc.)
Inpu
t
Inpu
t
Out
put
Proc
es
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
22
A1.
1.3
Răs
pund
ere
şi re
spon
sabi
litat
e pu
blic
ă (p
roce
duri
de a
udita
re in
tern
ă)*R
apor
t de
audi
t int
ern
al c
alită
ţii (D
A/N
U)
*Rap
ort d
e au
dit e
xter
n al
cal
ităţii
(DA/
NU
)*R
apor
t de
audi
t fina
ncia
r-con
tabi
l (D
A/N
U)
*Stru
ctur
i ins
tituţ
iona
le p
entru
aud
it (n
omin
al) (
DA/
NU
)*In
stitu
ţia a
re u
n D
epar
tam
ent d
e As
igur
are
a C
alită
ţii c
onst
ituit
conf
orm
nor
mel
or le
gale
în
vig
oare
(DA/
NU
)
Proc
esPr
oces
Proc
esInput
Input
A1.
2.1
Sist
em d
e co
nduc
ere,
mec
anis
me
de a
lege
re*P
reze
nţa
repr
ezen
tanţ
ilor s
tude
nţilo
r, al
umni
lor s
au a
i gru
puril
or s
ocio
-eco
nom
ice
inte
resa
te, î
n st
ruct
urile
adm
inis
trativ
e, s
enat
, sau
com
isii
de c
erce
tare
/stu
dii (
pent
ru
fieca
re c
ateg
orie
în p
arte
) (D
A/N
U)
*Sis
tem
ul d
e se
lect
are
a re
prez
enta
nţilo
r stu
denţ
ilor s
e ba
zeaz
ă pe
vot
ul e
xprim
at d
e st
uden
ţi (D
A/N
U)
Input
Proc
es
A1.
2.2
Man
agem
ent s
trat
egic
*In
stitu
ţia a
re u
n pl
an o
pera
ţiona
l stra
tegi
c ap
roba
t de
Sena
tul u
nive
rsita
r (D
A/N
U)
*Inst
ituţia
deţ
ine
rapo
arte
anu
ale
de a
ctiv
itate
? (D
A/N
U)
*Dur
ata
viza
tă d
e pl
anul
stra
tegi
c (a
ni...
.)
Input
A1.
2.3
Adm
inis
traţ
ie e
ficac
e/efi
cien
tă*E
xist
enţa
uno
r sis
tem
e de
mon
itoriz
are
a st
uden
ţilor
, a a
bsol
venţ
ilor ş
i a re
surs
elor
um
ane
(baz
e de
dat
e ac
tual
izat
e) (D
A/N
U)
*Inst
ituţia
de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior u
tiliz
ează
un
sist
em s
oftw
are
spec
ializ
at d
e m
anag
emen
t uni
vers
itar (
DA/
NU
)*R
apor
tul p
erso
nal a
cade
mic
/per
sona
l adm
inis
trativ
*Rap
ortu
l per
sona
l adm
inis
trativ
/num
ăr s
tude
nţi
*Inst
ituţia
deţ
ine
situ
aţii
actu
aliz
ate
priv
ind
num
ărul
şi î
ncad
rare
a pe
rsoa
nelo
r ang
ajat
e şi
po
ate
decl
ara
aces
te d
ate
conf
orm
cat
egor
iilor d
in fi
şa v
izite
i*In
stitu
ţia d
eţin
e si
tuaţ
ii ac
tual
izat
e pr
ivin
d nu
măr
ul ş
i înm
atric
ular
ea s
tude
nţilo
r pe
nive
l de
stu
dii ş
i poa
te d
ecla
ra a
cest
e da
te c
onfo
rm c
ateg
oriilo
r din
fişa
viz
itei
Input
23
A2.1.1
Spaţ
ii de
învă
ţăm
ânt,
cerc
etar
e şi
pen
tru
alte
act
ivită
ţi (S
paţii
pen
tru
labo
rato
are
dida
ctic
e do
tate
cor
espu
nzăt
or p
rogr
amul
ui d
e st
udii.
Lab
orat
oare
le d
e ce
rcet
are
disp
un d
e ec
hipa
men
te c
e co
resp
und
cerin
ţelo
r min
ime)
*Rap
ortu
l din
tre n
umăr
ul (s
au s
upra
faţa
) spa
ţiilo
r des
tinat
e pr
oces
ului
edu
caţio
nal d
eţin
ute
în p
ropr
ieta
te d
e in
stitu
ţia d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r şi n
umăr
ul (s
au s
upra
faţa
) spa
ţiilo
r de
stin
ate
proc
esul
ui e
duca
ţiona
l înc
hiria
te s
au a
flate
în p
ropr
ieta
tea
alto
r ins
tituţ
ii*E
xist
ă un
pla
n de
inve
stiţi
i pen
tru s
paţii
des
tinat
e pr
oces
ului
edu
caţio
nal ş
i de
cerc
etar
e (DA/NU)
*Pon
dere
a ch
eltu
ielilo
r pen
tru in
vest
iţii î
n ba
za m
ater
ială
*Pon
dere
a ch
eltu
ielilo
r pen
tru in
vest
iţii î
n m
ater
iale
şi i
nstru
men
te d
e în
văţa
re*N
umăr
ul c
adre
lor d
idac
tice
titul
are
care
au
un s
paţiu
de
lucr
u pr
opriu
în u
nive
rsita
te (u
n bi
rou,
un
calc
ulat
or)
*Num
ărul
doc
tora
nzilo
r la
zi c
are
au u
n sp
aţiu
de
lucr
u pr
opriu
în u
nive
rsita
te (u
n bi
rou,
un
calc
ulat
or)
*Rap
ortu
l din
tre n
umăr
ul d
e st
uden
ţi şi
sup
rafa
ţa s
paţiu
lui (
sau
num
ărul
de
spaţ
ii) d
estin
at
pred
ării
*Rap
ortu
l din
tre n
umăr
ul d
e st
uden
ţi şi
sup
rafa
ţa d
estin
ată
cerc
etăr
ii/la
bora
toar
elor
Input
Proc
es
Input
Input
Input
Input
Input
Input
A2.1.2
Dot
are
(Săl
ile d
e pr
edar
e/se
min
ariz
are
sunt
dot
ate
cu e
chip
amen
te te
hnic
e de
pr
edar
e, în
văţa
re ş
i com
unic
are
care
faci
litea
ză a
ctiv
itate
a fie
căru
i cad
ru d
idac
tic ş
i re
cept
ivita
tea
fiecă
rui s
tude
nt)
*Pon
dere
a să
lilor c
are
au în
dot
are
echi
pam
ente
tehn
ice
folo
site
în a
ctiv
ităţil
e sp
ecifi
ce
(de
exem
plu:
vid
eopr
oiec
tor,
com
pute
r cu
cone
xiun
e la
inte
rnet
, sm
artb
oard
, alte
ec
hipa
men
te) î
n to
talu
l săl
ilor e
xist
ente
*Num
ăr d
e lic
enţe
pen
tru s
oftw
are-
ul fo
losi
t în
proc
esul
edu
caţio
nal (
se v
a pr
eciz
a de
num
irea
fiecă
rui p
rogr
am în
par
te c
u nu
măr
ul d
e lic
enţe
afe
rent
e; fa
c ex
cepţ
ie
sist
emel
e de
ope
rare
[Win
dow
s]) r
apor
tat l
a nu
măr
ul d
e ca
lcul
atoa
re u
tiliz
ate
în
univ
ersi
tate
*Num
ăr d
e ca
lcul
atoa
re/n
umăr
tota
l stu
denţ
i
Input
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
24
A2.1.3.
Res
urse
fina
ncia
re*E
xist
ă o
stra
tegi
e de
atra
gere
de
resu
rse
finan
ciar
e al
tele
dec
ât c
ele
de la
bug
etul
de
stat
? (d
oar p
entru
inst
ituţii
le d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r car
e pr
imes
c fin
anţa
re d
e ba
ză d
e la
bu
get)
*Tot
al v
enitu
ri di
n su
me
prim
ite d
in s
urse
bug
etar
e dr
ept fi
nanţ
are
de b
ază
şi a
loca
ţii
buge
tare
de
stat
cu
dest
inaţ
ie s
peci
ală
(în R
ON
), în
ulti
mul
an
finan
ciar
pen
tru c
are
s-a
final
izat
bila
nţul
con
tabi
l*V
enitu
ri pr
oprii
din
taxe
şi a
lte a
ctiv
ităţi
(în R
ON
), în
ulti
mul
an
finan
ciar
pen
tru c
are
s-a
final
izat
bila
nţul
con
tabi
l*V
enitu
rile
obţin
ute
din
şcol
ariz
area
stu
denţ
ilor (
în R
ON
) în
ultim
ul a
n fin
anci
ar p
entru
car
e s-
a fin
aliz
at b
ilanţ
ul c
onta
bil
*Ven
ituri
din
prog
ram
e şi
pro
iect
e de
cer
ceta
re c
u fin
anţa
re n
aţio
nală
(în
ultim
ul a
n fin
anci
ar p
entru
car
e s-
a fin
aliz
at b
ilanţ
ul c
onta
bil)
(în R
ON
)*V
enitu
ri di
n pr
ogra
me
şi p
roie
cte
de c
erce
tare
cu
finan
ţare
inte
rnaţ
iona
lă (î
n ul
timul
an
finan
ciar
pen
tru c
are
s-a
final
izat
bila
nţul
con
tabi
l) (în
RO
N)
*Ven
ituri
obţin
ute
din
spon
soriz
ări ş
i don
aţii
(în u
ltim
ul a
n fin
anci
ar p
entru
car
e s-
a fin
aliz
at
bila
nţul
con
tabi
l) (în
RO
N)
*Ven
ituri
obţin
ute
din
serv
iciile
ofe
rite
de in
stitu
ţie p
e ba
ză d
e co
ntra
ct (î
n ul
timul
an
finan
ciar
pen
tru c
are
s-a
final
izat
bila
nţul
con
tabi
l) (în
RO
N)
*Ven
ituri
pent
ru b
urse
(în
RO
N),
în u
ltim
ul a
n fin
anci
ar p
entru
car
e s-
a fin
aliz
at b
ilanţ
ul
cont
abil
*Tot
al c
heltu
ieli
pent
ru a
ctiv
ităţi
de c
erce
tare
ştii
nţifi
că, p
roie
ctar
e, c
onsu
ltanţ
ă şi
exp
ertiz
ă (în
ulti
mul
an
finan
ciar
pen
tru c
are
s-a
final
izat
bila
nţul
con
tabi
l) (în
RO
N)
*Tot
al c
heltu
ieli
sala
riale
în b
ani ş
i în
natu
ră (î
n ul
timul
an
finan
ciar
pen
tru c
are
s-a
final
izat
bi
lanţ
ul c
onta
bil)
(în R
ON
)*V
aloa
rea
exec
uţie
i bug
etar
e (to
tal v
enitu
ri şi
tota
l che
ltuie
li) (
în R
ON
)
Proc
es
Input
Input
Input
Input
Input
Input
Input
Input
Input
Input
Input
A2.1.4
Sist
emul
de
acor
dare
a b
urse
lor ş
i a a
ltor f
orm
e de
spr
ijin m
ater
ial p
entru
stu
denţ
i (R
egul
amen
t de
acor
dare
a b
urse
lor ş
i a a
ltor f
orm
e de
spr
ijin m
ater
ial)
*Num
ărul
şi t
ipur
ile d
e bu
rse
acor
date
de
inst
ituţia
de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior p
e ci
clur
i de
stud
ii (li
cenţ
ă/m
aste
r)*P
onde
rea
resu
rsel
or p
ropr
ii în
fond
ul d
e bu
rse
pe fa
cultă
ţi
Input
25
P_C
INST
2Tr
ansp
aren
ţă p
ublic
ă (fi
e di
hoto
mic
, fie
nom
inal
, în
func
ţie d
e m
ijloc
ele
de
info
rmar
e pu
blic
ă fo
losi
te: b
roşu
ri tip
ărite
/pag
ină
de in
tern
et/a
vizi
er/la
cer
ere
la
secr
etar
iat,
etc.
)*C
arta
Uni
vers
itară
est
e di
spon
ibila
: (a.
La
bibl
iote
că; b
. Pe
web
site
; c. A
lte p
unct
e de
in
form
are
publ
ică
(car
e....
..))
*Pla
nulu
i Stra
tegi
c de
Dez
volta
re e
ste
disp
onib
il: (a
. La
bibl
iote
că; b
. Pe
web
site
; c. A
lte
punc
te d
e in
form
are
publ
ică
(car
e....
..))
*Rap
oarte
le d
e ev
alua
re a
act
ivită
ţii p
e fa
cultă
ţi/de
parta
men
te s
unt d
ispo
nibi
le: (
a. L
a bi
blio
tecă
; b. P
e w
ebsi
te; c
. Alte
pun
cte
de in
form
are
publ
ică
(car
e....
..))
*Rap
oarte
le d
e au
dit i
nstit
uţio
nal s
unt d
ispo
nibi
le: (
a. L
a bi
blio
tecă
; b. P
e w
ebsi
te; c
. Alte
pu
ncte
de
info
rmar
e pu
blic
ă (c
are.
.....)
)*C
riter
iile ş
i pro
cedu
rile
de s
elec
tare
şi î
nscr
iere
a s
tude
nţilo
r sun
t dis
poni
bile
: (a.
La
bibl
iote
că; b
. Pe
web
site
; c. A
lte p
unct
e de
info
rmar
e pu
blic
ă (c
are.
.....)
)*P
roce
duril
e şi
crit
eriile
de
sele
ctar
e şi
ang
ajar
e a
resu
rsel
or u
man
e su
nt d
ispo
nibi
le: (
a.
La b
iblio
tecă
; b. P
e w
ebsi
te; c
. Alte
pun
cte
de in
form
are
publ
ică
(car
e....
..))
*Rap
oarte
le c
omis
iei d
e et
ică
sunt
dis
poni
bile
: (a.
La
bibl
iote
că; b
. Pe
web
site
; c. A
lte
punc
te d
e in
form
are
publ
ică
(car
e....
..))
*Alte
tipu
ri de
pro
cedu
ri şi
rezu
ltate
ale
impl
emen
tării
inst
rum
ente
lor d
e ev
alua
re a
cal
ităţii
su
nt d
ispo
nibi
le: (
a. L
a bi
blio
tecă
; b. P
e w
ebsi
te; c
. Alte
pun
cte
de in
form
are
publ
ică
(car
e....
..))
Proc
es
P_C
INST
3Pa
rtic
ipar
ea p
erso
nalu
lui l
a pr
ogra
me
de fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă*In
stitu
ţia d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r deţ
ine
o st
rate
gie/
polit
ică/
plan
/pro
gram
de
form
are
prof
esio
nală
con
tinuă
a a
ngaj
aţilo
r (di
hoto
mic
)*R
ata
de p
artic
ipar
e a
pers
onal
ului
la p
rogr
ame
de fo
rmar
e (p
e tip
uri d
e pr
ogra
m, c
ateg
orii
de a
ngaj
aţi)
*Pon
dere
a ch
eltu
ielilo
r pen
tru fo
rmar
ea p
rofe
sion
ală
cont
inuă
a a
ngaj
aţilo
r în
buge
tul t
otal
Input
Output
Input
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
26
C4.
1.1
Rap
ortu
l din
tre
num
ărul
de
cadr
e di
dact
ice
şi s
tude
nţi
*Rap
ortu
l din
tre n
umăr
ul d
e ca
dre
dida
ctic
e cu
nor
ma
de b
ază
în u
nive
rsita
te ş
i num
ărul
de
stu
denţ
i înm
atric
ulaţ
i, în
func
ţie d
e ob
iect
ivel
e pr
ogra
mul
ui*În
depl
inire
a ce
rinţe
lor l
egal
e pe
ntru
ocu
pare
a po
stur
ilor d
idac
tice
*Stra
tegi
a de
sel
ecta
re ş
i ang
ajar
e a
pers
onal
ului
did
actic
şi d
e ce
rcet
are
(dih
otom
ic)
*Crit
erii
de s
elec
tare
şi a
ngaj
are
a pe
rson
alul
ui d
idac
tic ş
i de
cerc
etar
e (n
omin
al)
*Dis
tribu
ţia p
e gr
ade
dida
ctic
e pe
sex
e (a
sist
ent,
lect
or, c
onfe
renţ
iar,
prof
esor
, pro
feso
r cu
drep
t de
cond
ucer
e de
doc
tora
t) a
corp
ului
pro
feso
ral
*Num
ărul
med
iu d
e no
rme
dida
ctic
e le
gal c
onst
ituite
pe
cadr
u di
dact
ic*R
apor
tul d
intre
num
ărul
de
norm
e di
dact
ice
lega
l con
stitu
ite ş
i num
ărul
de
stud
enţi
*Num
ărul
med
iu d
e no
rme
dida
ctic
e le
gal c
onst
ituite
pe
cadr
u di
dact
ic, î
n fu
ncţie
de
grad
ele
dida
ctic
e (a
sist
ent,
lect
or, c
onfe
renţ
iar,
prof
esor
, pro
feso
r cu
drep
t de
cond
ucer
e do
ctor
at)
*Con
cure
nţa
pent
ru o
cupa
rea
post
urilo
r (nu
măr
ul m
ediu
de
cand
idaţ
i îns
criş
i la
conc
ursu
rile
de o
cupa
re a
pos
turil
or, d
ifere
nţia
t pe
educ
aţie
/cer
ceta
re ş
i adm
inis
trativ
)*N
umăr
ul c
adre
lor d
idac
tice
care
deţ
in m
ai m
ult d
e un
pos
t la
o un
iver
sita
te d
in R
omân
ia
(anu
l uni
vers
itar p
rece
dent
)*N
umăr
ul c
adre
lor d
idac
tice
care
au
susţ
inut
act
ivită
ţi de
pre
dare
sau
cer
ceta
re la
o
inst
ituţie
de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior ş
i/sau
de
cerc
etar
e di
n af
ara
ţării
(se
va p
reci
za ti
tlul
curs
ului
/al p
roie
ctul
ui p
recu
m ş
i num
ele
inst
ituţie
i)*P
onde
rea
cadr
elor
did
actic
e ca
re d
eţin
un
titlu
aca
dem
ic în
dom
eniu
l de
stud
ii în
cad
rul
căru
ia a
ctiv
ează
*Rap
ortu
l doc
tora
nzi –
pro
feso
ri cu
dre
pt d
e co
nduc
ere
de d
octo
rat î
n in
stitu
ţie*D
istri
buţia
cor
pulu
i stu
denţ
esc
pe a
ni, n
ivel
de
stud
ii şi
gen
*Dis
tribu
ţia c
orpu
lui s
tude
nţes
c pe
mod
de
orga
niza
re a
stu
diilo
r
Inpu
t
27
B. D
omen
iul p
entru
asi
gura
rea
calit
ăţii
EFIC
ACIT
ATE
EDU
CAŢI
ON
ALĂ
Cod
(cf.
met
odol
ogie
i AR
ACIS
)
Indi
cato
rul
Tipu
l in
dica
toru
lui
B1.1.1
Prin
cipi
i ale
pol
itici
i de
adm
itere
la p
rogr
amel
e de
stu
diu
ofer
ite d
e in
stitu
ţie*D
istri
buţia
med
iilor o
bţin
ute
la e
xam
enul
de
adm
itere
, pe
tranş
e de
not
are
(sub
5, 5
-8,
pest
e 8)
*Pon
dere
a st
uden
ţilor
în fu
ncţie
de
stud
iile a
bsol
vite
ant
erio
r îns
crie
rii în
cic
lul d
e st
udii
(pen
tru c
iclu
l de
stud
ii de
lice
nţă
se v
a in
dica
pro
filul
pe
care
l-au
abs
olvi
t în
liceu
; pen
tru
mas
tera
t – s
peci
aliz
area
obţ
inut
ă la
lice
nţă;
pen
tru d
octo
rat –
spe
cial
izar
ea o
bţin
ută
atât
la
lice
nţă,
cât
şi l
a m
aste
rat)
*Rat
a de
adm
itere
pe
cicl
u de
stu
dii (
licen
ţă/m
aste
rat/d
octo
rat)
Inpu
t
B1.1.2
Prac
tici d
e ad
mite
re. L
ărgi
rea
acce
sulu
i la
învă
ţăm
ântu
l sup
erio
r:*P
onde
rea
stud
enţil
or m
atur
i (pe
ste
30 d
e an
i) în
tota
lul s
tude
nţilo
r*P
onde
rea
stud
enţil
or în
scriş
i la
sist
emul
de
învă
ţăm
ânt c
u fre
cven
ţă re
dusă
*Pon
dere
a st
uden
ţilor
cu
diza
bilit
ăţi
*Pon
dere
a st
uden
ţilor
car
e pr
ovin
din
gru
puri
deza
vant
ajat
e (o
rfani
, fam
ilii d
ezor
gani
zate
, m
ediu
rura
l, fa
milii
săr
ace,
gru
puri
etni
ce d
ezav
anta
jate
[rro
mi])
*Stru
ctur
a co
rpul
ui s
tude
nţes
c pe
sex
e şi
niv
el d
e st
udii
Inpu
t
B1.2.1
Stru
ctur
a pr
ogra
mel
or d
e st
udiu
*În p
rogr
amă
sunt
cla
r spe
cific
ate
obie
ctiv
ele
gene
rale
şi s
peci
fice
ale
prog
ram
ului
(DA/
NU
)*P
rogr
amel
e de
stu
dii a
u fiş
e al
e di
scip
linel
or ş
i pro
gram
e an
aliti
ce p
entru
fiec
are
curs
şi
labo
rato
r (D
A /N
U)
*Pro
gram
a an
aliti
că/fi
şa d
isci
plin
ei s
peci
fică
în m
od c
lar s
trate
giile
de
pred
are-
învă
ţare
(D
A /N
U)
Proc
es
Proc
es
Proc
es
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
28
B1.2.2
Dife
renţ
iere
în re
aliz
area
pro
gram
elor
de
stud
iu. R
elev
anţa
pro
gram
elor
de
stud
iu*În
alc
ătui
rea
prog
ram
elor
de
stud
iu s
unt l
uate
în c
onsi
dera
re d
escr
ieril
e ca
lifică
rilor
co
resp
unză
toar
e do
men
iulu
i de
activ
itate
(DA/
NU
)*R
apor
tul d
intre
num
ărul
de
curs
uri o
blig
ator
ii şi
cel
e op
ţiona
le, p
e an
i de
stud
iu ş
i cic
lu
de s
tudi
u (s
e va
regă
si în
cad
rul i
ndic
ator
ilor s
peci
fici p
entru
fiec
are
dom
eniu
de
stud
iu in
parte)
*Num
ărul
de
spec
ializ
ări p
e ca
re îl
poa
te a
lege
un
stud
ent p
e pa
rcur
sul c
iclu
rilor
de
stud
iu
ofer
ite d
e un
iver
sita
te*E
xist
ă o
proc
edur
ă de
recu
noaş
tere
a E
CTS
(DA/
NU
)*N
umăr
ul d
e st
uden
ţi ca
re a
u fă
cut a
pel l
a pr
oced
ura
de re
cuno
aşte
re a
EC
TS*E
xist
ă m
ecan
ism
e de
eva
luar
e co
legi
ală
a pr
ogra
mel
or d
e st
udiu
, îm
preu
nă c
u st
uden
ţi,
cu a
bsol
venţ
i şi c
u re
prez
enta
nţi a
i ang
ajat
orilo
r (D
A/N
U)
*Pon
dere
a cu
rsur
ilor r
eviz
uite
/cur
suril
or e
limin
ate/
curs
urilo
r nou
intro
duse
în c
adru
l unu
i pr
ogra
m d
e st
udiu
pen
tru fi
ecar
e ci
clu
de s
tudi
u în
par
te (l
icen
ţă/m
aste
r/doc
tora
t)
Input
Input
Input
Input
Proc
esInput
Output
B2.1.1
Valo
rifica
re p
rin c
apac
itate
a de
a s
e an
gaja
pe
piaţ
a m
unci
i (%
abs
olve
nţi a
ngaj
aţi)
*Pon
dere
a ab
solv
enţil
or c
are
se a
ngaj
ează
con
form
cal
ifică
rii în
prim
ele
6 lu
ni d
upă
abso
lvire
*P
onde
rea
abso
lven
ţilor
car
e se
ang
ajea
ză în
prim
ele
6 lu
ni d
e la
abs
olvi
re, i
ndife
rent
de
califi
care
Out
com
e
Out
com
e
B2.1.2
Valo
rifica
rea
califi
cării
prin
con
tinua
rea
stud
iilor
uni
vers
itare
(% a
bsol
venţ
i car
e co
ntin
uă s
tudi
ile)
*Rat
a de
tran
ziţie
de
la p
rogr
amul
de
licen
ţă c
ătre
pro
gram
ul d
e m
aste
r *R
ata
de tr
anzi
ţie d
e la
pro
gram
ul d
e m
aste
r căt
re p
rogr
amul
doc
tora
lO
utco
me
Out
com
e
C2.
1.2
Cor
espo
nden
ţa d
intr
e di
plom
e şi
cal
ifică
ri*C
ores
pond
enţa
din
tre c
ompe
tenţ
ele
men
ţiona
te în
sup
limen
tul d
e di
plom
ă şi
des
crip
torii
de
la n
ivel
ul c
alifi
cării
Input
B2.1.3
Niv
elul
de
satis
facţ
ie a
stu
denţ
ilor c
u pr
ivire
la m
ediu
l de
învă
ţare
/dez
volta
re
29
B2.1.4
Cen
trar
ea p
e st
uden
t a m
etod
elor
de
învă
ţare
*Num
ărul
cad
relo
r did
actic
e ca
re a
u e-
mai
l/pag
ină
web
per
sona
lă p
entru
tem
atic
a cu
rsur
ilor p
reda
te*N
umăr
ul m
ediu
de
ore
de c
onsu
ltaţii
cu
stud
enţii
pe
cadr
u di
dact
ic*In
stitu
ţia c
entra
lizea
ză re
zulta
tele
eva
luăr
ilor c
ursu
rilor
de
către
stu
denţ
i (D
A/N
U)
*Num
ărul
de
reco
man
dări
de îm
bună
tăţir
e a
curs
urilo
r car
e au
fost
tran
smis
e ca
tedr
elor
în
urm
a an
aliz
ei e
valu
ărilo
r rea
lizat
e de
stu
denţ
i
Inpu
t
Proc
esIn
put
Out
put
B2.1.5
Orie
ntar
ea în
car
ieră
a s
tude
nţilo
r*R
apor
tul d
intre
num
ărul
de
îndr
umăt
ori s
au tu
tori
de a
n şi
num
ărul
de
stud
enţi
*Num
ărul
de
expe
rţi a
ngaj
aţi a
i ins
tituţ
iei d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r car
e de
ţin c
ompe
tenţ
e sp
ecifi
ce d
omen
iulu
i orie
ntăr
ii în
car
ieră
(sca
lă)
*Num
ărul
de
ore
de c
onsu
ltanţ
ă pe
an
univ
ersi
tar o
ferit
e st
uden
ţilor
pen
tru o
rient
area
în
carie
ră (s
cală
)*P
onde
rea
stud
enţil
or c
are
au b
enefi
ciat
de
serv
iciile
de
cons
iliere
în a
nul u
nive
rsita
r an
terio
r
Inpu
tIn
put
Out
put
Out
put
B3.1.1
Prog
ram
area
cer
cetă
rii*In
stitu
ţia a
re o
stra
tegi
e pe
term
en m
ediu
şi l
ung
(min
im 4
ani
) cu
priv
ire la
der
ular
ea
activ
ităţil
or d
e ce
rcet
are/
inov
are
*Obi
ectiv
ele
stra
tegi
ei s
unt f
orm
ulat
e cu
refe
rire
la: a
. Cad
rul/S
trate
gia
naţio
nală
; b.
Cad
rul/S
trate
gia
euro
pean
ă; c
. Am
bele
situ
aţii
Inpu
t
Inpu
t
B.3.1.2
Rea
lizar
ea c
erce
tării
*Num
ărul
con
tract
elor
inst
ituţio
nale
de
cerc
etar
e*S
uma
tota
lă a
loca
tă c
ontra
ctel
or d
e ce
rcet
are/
proi
ecte
lor (
pent
ru a
nul u
nive
rsita
r an
terio
r) ra
porta
tă la
num
ărul
de
norm
e di
dact
ice
lega
l con
stitu
ite ş
i de
cerc
etar
e oc
upat
e*R
apor
tul d
intre
fond
urile
obţ
inut
e di
n co
mpe
tiţii
pent
ru g
rant
uri d
e ce
rcet
are
şi c
ontra
cte
şi fo
ndur
ile d
e la
bug
etul
pub
lic a
loca
te c
erce
tării
*Rap
ortu
l din
tre n
orm
ele
de c
erce
tare
şi n
orm
ele
dida
ctic
e le
gal c
onst
ituite
*Num
ărul
nor
mel
or d
idac
tice
lega
l con
stitu
ite im
plic
ate
în p
rogr
ame
de c
erce
tare
*Num
ărul
tota
l de
norm
e de
cer
ceta
re p
lătit
e di
n co
ntra
cte
de c
erce
tare
*Num
ărul
doc
tora
nzilo
r car
e au
prim
it fin
anţa
re p
entru
dep
lasă
ri (p
artic
ipar
e la
con
ferin
ţe,
atel
iere
de
lucr
u, ş
coli
de v
ară,
etc
.) di
n bu
getu
l ins
tituţ
iei d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r
Out
com
e
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
30
B.3.1.3
Valo
rifica
rea
cerc
etăr
ii*N
umăr
ul c
entre
lor d
e ce
rcet
are/
de c
onsu
ltanţ
ă şi
num
ărul
de
rapo
arte
de
cerc
etar
e pe
ce
ntre
de
cerc
etar
e*N
umăr
ul a
rtico
lelo
r (tit
luril
or) p
ublic
ate
în re
vist
e ac
redi
tate
CN
CSI
S B
şi B
+ ra
porta
t la
num
ărul
nor
mel
or d
idac
tice
lega
l con
stitu
ite*N
umăr
ul a
rtico
lelo
r (tit
luril
or) p
ublic
ate
în b
aze
de d
ate
inte
rnaţ
iona
le (c
u in
dica
rea
ISSN
-ul
ui p
ublic
aţie
i) ra
porta
t la
num
ărul
nor
mel
or d
idac
tice
lega
l con
stitu
ite*N
umăr
ul d
e că
rţi p
ublic
ate
(titlu
ri) la
edi
turi
cu IS
BN ra
porta
t la
num
ărul
nor
mel
or
dida
ctic
e le
gal c
onst
ituite
*Num
ărul
de
lucr
ări (
titlu
ri) c
uprin
se în
pub
licaţ
iile u
nor c
onfe
rinţe
naţ
iona
le (c
u IS
BN s
au
ISSN
) rap
orta
t la
num
ărul
nor
mel
or d
idac
tice
lega
l con
stitu
ite*N
umăr
ul d
e lu
crăr
i (tit
luri)
cup
rinse
în p
ublic
aţiile
uno
r con
ferin
ţe in
tern
aţio
nale
(cu
ISBN
sa
u IS
SN) r
apor
tat l
a nu
măr
ul n
orm
elor
did
actic
e le
gal c
onst
ituite
* Tip
ul ş
i num
ărul
de
prem
ii şi
dis
tincţ
ii ac
adem
ice/
ştiin
ţifice
obţ
inut
e în
ulti
mul
an
Out
put
P_ED
U1
Efici
enţa
pro
cesu
lui e
duca
ţiona
l*R
ata
de a
band
on p
e co
horte
(la
nive
l de
licen
ţă, m
aste
r, do
ctor
at)
*Dur
ata
med
ie d
e ab
solv
ire a
unu
i pro
gram
edu
caţio
nal (
la n
ivel
de
licen
ţă, m
aste
r, do
ctor
at)
*Rap
ortu
l din
tre n
umăr
ul d
e st
uden
ţi ca
re p
rom
ovea
ză e
xam
enul
de
licen
ţă, m
aste
r, do
ctor
at ş
i num
ărul
de
stud
enţi
însc
rişi î
n ul
timul
an
al p
rogr
amul
ui*D
istri
buţia
abs
olve
nţilo
r de
licen
ţă, r
espe
ctiv
mas
ter,
pe tr
anşe
de
med
ii ge
nera
le o
bţin
ute
la fi
nalu
l stu
diilo
r (%
sub
5; 5
-8; p
este
8)
Out
put
Proc
es
Out
put
Out
put
31
P_ED
U2
Mob
ilită
ţi*P
onde
rea
stud
enţil
or im
plic
aţi î
n pr
ogra
mel
e de
stu
dii d
in s
trăin
ătat
e (p
e ni
vel d
e st
udii)
*Pon
dere
a st
uden
ţilor
stră
ini i
mpl
icaţ
i în
prog
ram
ele
de s
tudi
i ale
inst
ituţie
i (pe
niv
el d
e st
udii)
*Exi
sten
ţa a
ranj
amen
telo
r ins
tituţ
iona
le n
eces
are
pent
ru s
usţin
erea
mob
ilităţ
ilor
stud
enţe
şti (
DA/
NU
)*N
umăr
ul d
e pr
ogra
me
ofer
ite în
coo
pera
re c
u in
stitu
ţii s
trăin
e ca
re c
ondu
c la
aco
rdar
ea
unor
titlu
ri du
blu
recu
nosc
ute
*Dur
ata
med
ie în
luni
per
nor
mă
dida
ctic
ă le
gal c
onst
ituită
a m
obilit
ăţilo
r cad
relo
r did
actic
e*D
urat
a m
edie
în lu
ni p
er s
tude
nt a
mob
ilităţ
ilor s
tude
nţilo
r
Output
Output
Input
Output
Proc
es
Proc
es
P_ED
U3
Con
trib
uţiil
e re
aliz
ate
la e
duca
ţia a
dulţi
lor
*Num
ărul
pro
gram
elor
de
form
are
prof
esio
nală
con
tinuă
acr
edita
te/n
eacr
edita
te d
erul
ate
(an
cale
ndar
istic
ant
erio
r)*N
umăr
ul d
e ab
solv
enţi
ai p
rogr
amel
or d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă c
ontin
uă a
cred
itate
de
rula
te (a
n ca
lend
aris
tic a
nter
ior)
Output
Output
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
32
C. D
omen
iul p
entru
asi
gura
rea
calit
ăţii
MA
NAG
EMEN
TUL
CALI
TĂŢI
I
Cod
(cf.
met
odol
ogie
i AR
ACIS
)
Indi
cato
rul
Tipu
l in
dica
toru
lui
C1.
1.1
Com
isie
cen
tral
ă de
asi
gura
re a
cal
ităţii
(DA/NU)
Com
isie
de
asig
urar
e a
calit
ăţii
pe p
rogr
ame (DA/NU)
Input
Input
C1.
1.2
Polit
ici ş
i str
ateg
ii de
asi
gura
re a
cal
ităţii
(DA/NU)
Input
C2.
1.1
Reg
ulam
ent p
rivin
d in
iţier
ea, a
prob
area
şi e
valu
area
per
iodi
că a
pro
gram
elor
de
stud
iu (D
A/NU)
*Sis
tem
de
mon
itoriz
are
a pr
ogra
mel
or d
e st
udiu
pe
bază
de
info
rmaţ
ii şi
dat
e (D
A/N
U)
Input
Input
C3.
1.1
Reg
ulam
ent p
rivin
d ev
alua
rea
şi n
otar
ea s
tude
nţilo
r (DA/NU).
Proc
edur
i de
eval
uare
şi
exa
min
are
spec
ifice
*Reg
ulam
entu
l est
e di
spon
ibil
pe w
ebsi
te-u
l ins
tituţ
iei d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r (D
A/N
U)
*Reg
ulam
entu
l cup
rinde
pro
cedu
ri de
eva
luar
e şi
exa
min
are
clar
spe
cific
ate
(DA/
NU
) Pr
oces
Input
C3.
6.1
Sist
em in
form
atic
de
cole
ctar
e, p
relu
crar
e şi
ana
liză
a da
telo
r cu
priv
ire la
eva
luar
ea ş
i as
igur
area
cal
ităţii
*Num
ărul
de
pers
oane
deţ
inăt
oare
de
com
pete
nţe
de c
olec
tare
/pre
lucr
are
şi a
naliz
ă a
date
lor c
are
au în
fisa
pos
tulu
i res
pons
abilit
ăţi d
e co
lect
are/
prel
ucra
re ş
i ana
liză
a da
telo
r cu
priv
ire la
eva
luar
ea ş
i asi
gura
rea
calit
ăţii
*Rap
ortu
l de
eval
uare
inte
rnă
a ca
lităţ
ii di
n in
stitu
ţia d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r cup
rinde
an
aliz
e co
mpa
rativ
e cu
alte
uni
vers
ităţi
din
ţară
sau
stră
inăt
ate
(DA/
NU
)
Input
Output
C3.
7.1
Info
rmaţ
ii şi
dat
e, c
alita
tive
şi c
antit
ativ
e, c
orec
te ş
i act
uale
des
pre
califi
cări,
pr
ogra
me,
per
sona
lul d
idac
tic, f
acili
tăţil
e de
cer
ceta
re (D
A/NU)
33
C4.
1.2
Eval
uare
a co
legi
ală
perio
dică
*Exi
stă
rapo
arte
priv
ind
eval
uare
a co
legi
ală
perio
dică
(DA/
NU
)*R
apoa
rtele
de
eval
uare
con
ţin re
com
andă
ri pe
ntru
am
elio
rare
a ac
tivită
ţii c
adre
lor
dida
ctic
e (D
A/N
U)
Out
com
eO
utco
me
C4.
1.4
Eval
uare
a de
căt
re m
anag
emen
tul u
nive
rsită
ţii*In
stitu
ţia d
eţin
e o
met
odol
ogie
de
eval
uare
mul
ti-cr
iteria
lă a
cad
relo
r did
actic
e (D
A/N
U)
*Inst
ituţia
deţ
ine
şi p
oate
face
dov
ada
exis
tenţ
ei in
stru
men
telo
r de
eval
uare
a c
adre
lor
dida
ctic
e (D
A/N
U)
*Met
odol
ogia
, crit
eriile
şi i
nstru
men
tele
de
eval
uare
a c
adre
lor d
idac
tice
au fo
st s
upus
e de
zbat
erii
publ
ice
în c
adru
l ins
tituţ
iei d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r şi
sunt
dis
poni
bile
spr
e co
nsul
tare
pen
tru p
ublic
(DA/
NU
)
Inpu
tO
utpu
t
Out
put
C5.
1.1
Res
urse
de
învă
ţare
, în
bibl
iote
ci s
au c
entr
e de
cer
ceta
re, g
ratu
ite p
entr
u fie
care
pr
ogra
m d
e st
udii
*Num
ăr d
e tit
luri
de c
ărţi
exis
tent
e în
bib
liote
că (d
in c
are
pent
ru îm
prum
ut...
)*N
umăr
de
titlu
ri îm
prum
utat
e/co
nsul
tate
de
către
stu
denţ
i în
decu
rsul
unu
i an
*Num
ăr d
e tit
luri
rece
nte
(mai
noi
de
5 an
i) ex
iste
nte
în b
iblio
tecă
*N
umăr
ul s
tude
nţilo
r car
e de
ţin p
erm
is v
alab
il la
bib
liote
ca in
stitu
ţiei d
e în
văţă
mân
t su
perio
r (an
ul u
nive
rsita
r pre
cede
nt)
*Num
ărul
de
locu
ri la
sal
a de
lect
ură/
num
ăr to
tal d
e st
uden
ţi*S
uma
tota
lă a
ach
iziţi
ilor (
de c
arte
şi r
evis
te/ju
rnal
e ac
adem
ice)
pen
tru b
iblio
teci
, pen
tru
anul
uni
vers
itar a
nter
ior
*Inst
ituţia
asi
gură
acc
esul
gra
tuit
al s
tude
nţilo
r şi c
adre
lor d
idac
tice
la b
aze
de d
ate
inte
rnaţ
iona
le (o
nlin
e) d
e re
vist
e ac
adem
ice
Inpu
tO
utco
me
Inpu
tO
utco
me
Inpu
tIn
put
Inpu
t
C5.
1.2
Stra
tegi
i act
ualiz
ate
de p
reda
re, c
onfo
rme
cu fi
ecar
e cu
rs, c
u ca
ract
eris
ticile
st
uden
ţilor
, cu
form
a de
învă
ţăm
ânt ş
i cu
crite
riile
de
calit
ate
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
34
C5.
1.3
Prog
ram
e de
stim
ular
e pe
ntru
stu
denţ
ii cu
per
form
anţe
înal
te ş
i de
recu
pera
re
pent
ru c
ei c
u di
zabi
lităţ
i*E
xist
ă fa
cilit
ăţi p
entru
per
soan
e cu
diz
abilit
ăţi î
n ca
drul
inst
ituţie
i de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior
(faci
lităţ
i de
acce
s: li
ft, ra
mpă
) (D
A/N
U)
*Fac
ilităţ
i de
învă
ţare
(ins
tala
ţie d
e so
noriz
are,
pro
iecţ
ii pe
ntru
per
soan
e cu
defi
cien
ţe d
e ve
dere
, pro
gram
e so
ftwar
e ca
re fa
cilit
ează
acc
esul
la in
form
aţii,
pro
gram
e de
asi
sten
ţă ş
i co
nsilie
re, a
ltele
)*In
stitu
ţia d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r aco
rdă
burs
e de
mer
it sa
u al
te re
com
pens
e pe
ntru
st
uden
ţii c
u pe
rform
anţe
înal
te (D
A/N
U)
*Sum
a to
tală
che
ltuită
de
inst
ituţia
de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior p
entru
ast
fel d
e bu
rse
sau
reco
mpe
nse
rapo
rtată
la n
umăr
ul d
e be
nefic
iari
*Rap
ortu
l din
tre n
umăr
ul tu
toril
or c
are
asig
ură
serv
icii
spec
ifice
pen
tru p
erso
anel
e cu
di
zabi
lităţ
i şi n
umăr
ul d
e be
nefic
iari
*Num
ărul
de
prog
ram
e de
învă
ţare
ada
ptat
e ne
voilo
r stu
denţ
ilor c
u di
zabi
lităţ
i*N
umăr
ul d
e pr
ogra
me
de în
văţa
re a
dapt
ate
nevo
ilor s
tude
nţilo
r cu
perfo
rman
ţe în
alte
Input
Input
Input
Out
com
e
Out
com
e
Out
com
e
Out
com
e
35
C5.
1.4
Serv
icii
soci
ale,
cul
tura
le ş
i spo
rtiv
e pe
ntru
stu
denţ
i (sp
aţii
de c
azar
e, b
ază
spor
tivă,
ser
vici
i de
cons
ilier
e, a
telie
re e
tc.)
*Num
ărul
şi t
ipur
ile d
e pr
ogra
me
de a
sist
enţă
/ser
vici
i adr
esat
e st
uden
ţilor
adm
işi î
n in
stitu
ţie, i
nclu
siv
grup
urilo
r def
avor
izat
e şi
gru
puril
or c
u di
zabi
lităţ
i *N
umăr
ul s
tude
nţilo
r car
e ap
elea
ză la
ser
vici
ile/p
rogr
amel
e de
asi
sten
ţă o
ferit
e de
in
stitu
ţie*N
umăr
ul a
ngaj
aţilo
r ins
tituţ
iei d
e în
văţă
mân
t sup
erio
r car
e de
ţin c
ompe
tenţ
e sp
ecifi
ce
activ
ităţil
or d
e as
iste
nţă
soci
ală/
educ
aţio
nală
şi d
erul
ează
act
ivită
ţi sp
ecifi
ce d
e co
nsilie
re/
asis
tenţ
ă de
stin
ate
stud
enţil
or*T
impu
l med
iu a
loca
t săp
tăm
ânal
ser
vici
ilor d
e as
iste
nţă
în fu
ncţie
de
num
ărul
de
anga
jaţi
spec
ializ
aţi ş
i de
num
ărul
de
stud
enţi
care
ape
leaz
ă la
ast
fel d
e se
rvic
ii *D
ista
nţa
de la
sed
iul f
acul
tăţii
pân
ă la
cea
mai
apr
opia
tă c
antin
ă a
inst
ituţie
i de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior d
in c
are
face
par
te fa
culta
tea
*Num
ărul
locu
rilor
din
can
tină
rapo
rtat l
a nu
măr
ul to
tal a
l stu
denţ
ilor
*Num
ărul
locu
rilor
din
căm
ine
rapo
rtat l
a nu
măr
ul to
tal a
l stu
denţ
ilor c
u do
mic
iliul s
tabi
l în
afar
a lo
calit
ăţii
*Inst
ituţia
col
ecte
ază
info
rmaţ
ii cu
priv
ire la
niv
elul
de
satis
facţ
ie a
stu
denţ
ilor r
efer
itor l
a se
rvic
iile s
ocia
le, c
ultu
rale
şi s
porti
ve o
ferit
e
Input
Output
Input
Proc
es
Input
Input
Input
Input
C8.
1.1
Com
isia
cen
tral
ă pe
ntru
asi
gura
rea
calit
ăţii
func
ţione
ază
perm
anen
t, co
nfor
m
prev
eder
ilor l
egal
e, c
u pr
oced
uri ş
i act
ivită
ţi de
eva
luar
e a
calit
ăţii
elab
orat
e de
Se
nat ş
i pub
lică
anua
l un
rapo
rt d
e ev
alua
re (D
A/NU)
Proc
es
P_M
C_1
Rap
oart
e de
aud
it in
tern
al c
alită
ţii*P
erio
ada
de ti
mp
acop
erită
de
un ra
port
de a
udit
inte
rn*E
xist
ă m
inut
a de
zbat
erii
în S
enat
a R
apor
tulu
i de
audi
t int
ern
*Au
fost
ela
bora
te p
lanu
ri de
am
elio
rare
pe
baza
rapo
rtulu
i de
audi
t int
ern
Proc
esOutput
Out
com
e
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior Nr. 1 / septembrie 2009Indicatori primari și secundari pentru evaluarea calității
36
i Sursa: HEFCE, „Benchmarking Methods and Experiences”, Consortium for Excellence in Higher Education, 2003.
ii Document disponibil la adresa http://www.acu.ac.uk/chems/onlinepublications/961780238.pdf.iii Document disponibil la adresa http://www.acu.ac.uk/chems/onlinepublications/961780238.pdf.iv Tehnica „Ranking / table leagues” prin care se realizează ierarhii comparative între organizaţii
în termeni de performanţă implică aspecte metodologice discutabile, deoarece îşi propune să ofere o perspectivă comparativă în termeni de performanţă la nivelul unui set divers de instituţii de învăţământ superior (Vlăsceanu et al., 2007, p. 79).
v Vezi în acest sens informaţiile disponibile pe http://www.hesa.ac.uk, secţiunea destinată indicatorilor de performanţă.
vi În ciuda faptului că HESA nu defineşte indicatorii de performanţă ca fiind league tables, aceştia pot fi totuşi folosiţi la realizarea de comparaţii între instituţii de învăţământ cu grijă şi doar pe perechi. Potrivit HESA, utilizarea indicatorilor de performanţă PIs în realizarea de tabele comparative, care să acopere toate instituţiile de învăţământ superior, ar fi lipsită de semnificaţie datorită eterogenităţii sectorului învăţământului superior la nivel de misiune şi de conţinut. Totuşi, în vederea unor comparaţii inter-instituţionale transversale, au fost generaţi indicatori şi benchmark-uri, care însă nu au putut acoperi toate aspectele referitoare la performanţele unei instituţii de învăţământ superior.
vii A se vedea definiţia acestui concept în documentul de faţă.viii Tabelele de prezentare T1, T2 şi T7, în standardizarea realizată de HESA din 2002/03 până în
prezent. ix Prin student tânăr se înţelege studentul care, la data de 30 septembrie a anului universitar în care
este înregistrat ca intrând în instituţia de învăţământ superior, are vârsta de sub 21 de ani.x Este vorba de studenţii înregistraţi în cadrul instituţiei de învăţământ superior ca „full-time”, adică
cei pentru care durata unui curs nu este mai mică de 24 de săptămâni.xi Se foloseşte aici conceptul de „entrant to an institution” – studentul care a început un program
de studii la o anumită instituţie. Tabelele T3, prin care sunt reprezentate datele măsurate la nivelul „entrants”, nu iau în calcul studenţii care se transferă de la o instituţie de învăţământ la alta. Studenţii care migrează de la o instituţie de învăţământ la alta în direcţia obţinerii aceleaşi diplome, ca şi cei care reiau studiile după 1 an, sunt măsuraţi prin tabelele T5, fiind înregistraţi la categoria „starters”.
xii În „Quality Assurance: A Reference System for Indicators and Evaluation Procedures”, European University Association, disponibil la http://www.eua.be.
xiii Apud Vlăsceanu, L., & Barrows, L. C. (Eds.). (2004). Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education. Studies on Higher Education Series. Bucharest: CEPES
xiv Acronimul CIPOF provine de la categoriile de indicatori Context, Input, Process, Output, Feedback.
Note