Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
-
Upload
claudia-duma -
Category
Documents
-
view
243 -
download
0
Transcript of Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
1/33
8. IMPRUMUTURILE PUBLICE.
DATORIA PUBLICA. DATORIA
EXTERNA
8.1. Imprumuturile publice
8.1.1. Trasaturile caracteristice ale imprumuturilor
publice
Pe masura evolutiei lor si sub constrngerea a numeroase necesitati
economico-sociale, statele si-au asumat sarcini si atributii din ce in ce mai
ample si complexe, care au generat o crestere apreciabila a volumuluiresurselor banesti necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice impuse de
realizarea acestor sarcini si atributii.
In acest context, veniturile ordinare(obtinute de stat din impozite si taxe,precum si cele de la intreprinderile si proprietatile sale) au devenit insuficientein raport cu necesitatile curente de resurse banesti ale statelor.Astfel, a aparut
un deficit bugetar, a carui acoperire a impus apelul statelor la alte resurse. Peacest fond, in cadrul cuprinzator al creditului, s-a conturat creditul public,prin
intermediul caruia statele au inceput sa-si procure complementul de resurse de
care au nevoie.
Ca forma specifica a creditului, creditul public reprezinta expresiaansamblului operatiilor prin care statul isi procura o parte din resursele
publice necesare acoperirii cheltuielilor publice, in conditiile platii de
dobnzi si acordarii altor avantaje in favoarea subscriitorilor, precum si
ale unei rambursari viitoare.
In definitia de mai sus, statul nu este reprezentat ca un subiect singular, ci
trebuie inteles in pluralitatea determinarilor sale, fiind personificat prin
intermediul guvernului, regiilor publice autonome, intreprinderilor sau
institutiilor publice, consiliilor locale.
Bazat pe increderea in solvabilitatea statului, creditul public se angajeaza
prin doua forme distincte, respectiv:
o pe calea contractarii directe de catre stat(si asimilatele acestuia)
a imprumuturilorce urmeaza a fi angajate de la persoanele fizicesau/si juridice, dispuse sa ofere o parte din mijloacele lor banesti
disponibile temporar;
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
2/33
o prin intermediul unor institutii specializate banci, case de
economii, case de asigurari sociale, case de pensii, societati de
asigurari si reasigurari etc. care colecteaza o parte din
disponibilitatile banesti de pe piata si le pun la dispozitia statului
(si asimilatelor sale) pe o perioada de timp determinata si in
conditii expres precizate.
Intr-o economie, in afara de autoritatile publice centrale si locale apel la
resurse de imprumut mai fac intreprinderile private, publice si mixte,
organizatiile cooperatiste, anumite categorii ale populatiei, pentru:
o asigurarea desfasurarii normale a activitatii lor (credite pe termen
scurt);
o efectuarea unor investitii (credite pe termen mediu si lung);
o satisfacerea unor nevoi ale populatiei (credite de consum).
Prin urmare, cererea de credit public si privat este formata din solicitarile
autoritatilor publice, unitatilor economice, populatiei, iar oferta de resurse de
imprumut este alcatuita din capitalurile si rezervele libere ale bancilor si altor
institutii financiare, veniturile rentierilor, economiile banesti ale populatiei.
Avnd aceleasi surse de formare, creditul public intra in competitie cu
creditul privat, resursele banesti temporar disponibile fiind puse la dispozitia
acelor solicitanti care accepta conditiile de acordare a creditului, respectiv
garantii, termene de rambursare, rate ale dobnzii s.a.In continuare, vom incerca sa identificam asemanarile si deosebirile intre
creditul public si creditul privat.In general, creditul este rezultatul unui act de incredere*si presupune
schimbul a doua prestatii disociate in timp. Creditorul acorda debitorului sau
bunuri sau mijloace de plata, in schimbul promisiunii acestuia de a-i plati
bunurile respective sau de a-i rambursa banii imprumutati, la care se adauga o
dobnda, spre a remunera timpul care se scurge pna la scadenta si riscul pe
care creditorul si-l asuma in acea perioada de timp.
Creditul privat a aparut si s-a dezvoltat in cadrul economiei de schimb, pe
fondul multiplicarii relatiilor reciproce dintre solicitantii si ofertantii de
marfuri. El se practica sub urmatoarele forme:
o creditul comercial, care are ca obiect marfurile tranzactionate;
o creditul bancar, al carui obiect este reprezentat de dreptul de
folosinta temporara a unei sume de bani, creditor fiind o institutie
specializata, denumita banca.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
3/33
In strnsa legatura cu creditul bancar a aparut si s-a dezvoltat piata
capitalului banesc de imprumut,pe care se manifesta att cererea de credit
privat, ct si cererea de credit public.
Oferta comuna de resurse de imprumut si caracterul limitat al resurselor care
formeaza aceasta oferta de capital determina, asa cum am precizat anterior,
aparitia unei competitii intre creditul privat si cel public.
De asemenea, intre creditul public si cel bancar mai exista si alte asemanari,
cum sunt:
o angajarea resurselor necesare pe baze contractuale;
o plata de dobnzi in favoarea creditorilor;
o folosirea temporara a resurselor angajate si rambursarea la
scadenta a acestora.
Alaturi de aceste asemanari, intre creditul public si cel privat exista si
deosebiri semnificative.
Prima deosebire se refera la sursa de plata a dobnzii. Astfel, in cazul
creditului bancar, capitalul imprumutat, prin valorificare, genereaza obtinerea
profitului. Din acest profit, unitatile economice debitoare cedeaza bancii o
anumita parte, sub forma dobnzii, ca pret pentru creditul angajat.
Aceasta realitate, specifica creditului bancar, a creat iluzia ca orice suma de
bani acordata cu titlu de imprumut este capabila sa produca dobnda. Ca atare,
in practica s-a generalizat perceperea de dobnzi si la imprumuturile utilizate in
scopuri neproductive, angajate sub forma creditelor de consum (specifice
populatiei si in mare masura, autoritatilor publice).Resursele procurate pe calea creditului public si utilizate pentru finantarea
functionarii serviciilor publice, a cheltuielilor militare, pentru mentinerea
ordinii publice, plata de dobnzi pentru datoria publica efectiva si pentru
rambursarea celei scadente, apar ca mijloace de plata si nu in calitate de capital.
De aceea, rambursarea la scadenta a acestor resurse, care se consuma fara a
se reproduce, precum si plata dobnzilor aferente se efectueaza pe seamaveniturilor bugetare.
De la aceasta regula exista unele exceptii. Astfel cnd creditul public se
utilizeaza pentru finantarea unor lucrari ample in domeniul infrastructurii sau
pentru crearea si dezvoltarea de activitati productive, dobnda se suporta dinvaloarea nou creata in urma utilizarii imprumuturilor respective.
O alta deosebire intre creditul public si cel privat se refera la inscrisurile
care certifica creantele generate de raporturile de creditare. Astfel,
autoritatile publice emit efecte publice sau titluri de credit public,care
atesta calitatea de subscriitori a detinatorilor si certifica dreptul acestora la o
anumita dobnda, un anumit cstig sau att la o dobnda, ct si la un cstig.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
4/33
Societatile de capitalcare doresc sa obtina resursele banesti de care au nevoie
pot sa emita actiuni, obligatiuni, bilete la ordin, trate, cecuri si alte inscrisuri de
credit privat (efecte comerciale).
Att efectele publice, ct si efectele comerciale sunt hrtii de valoare care
nu au o valoare proprie, intrinseca si difera din punct de vedere al acoperirii
lor. Astfel, efectele comerciale sunt reprezentante ale unei valori exprese, data
de capitalul real concretizat in active fixe, materii prime s.a., care s-au
cumparat cu banii primiti de la detinatorii titlurilor respective. Aceste hrtii de
valoare deoarece circula independent de capitalul real pe care il reprezinta
(adica se cumpara, se vnd si se gajeaza), formeaza capitalul fictiv sau
iluzoriu.
Efectele publice sunt, de regula,nenominative si pot fi negociate, avnd o
circulatie proprie, ca si cnd ar avea o valoare intrinseca. Deoarece resursele
obtinute de autoritatile publice pe baza lor sunt utilizate, in mare masura, pentru
acoperirea unor cheltuieli de natura consumului definitiv, efectele publice nu
certifica drepturi asupra unui capital real, capabil sa produca valoare
adaugata. Cu toate acestea, ele asigura detinatorului lor dreptul de a primi o
dobnda din partea statului, care se suporta din resursele bugetare. prin urmare,
efectele publice formeaza dublu capital fictiv.Sub raport juridic, creditul public este expresia unei intelegeri intervenite
intre o persoana fizica sau juridica, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, prin
care prima consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de
imprumut, pe o perioada determinata, iar statul se angajeaza sa o restituie la
termenul stabilit si sa achite dobnda si alte costuri aferente.
Avnd in vedere cele mentionate anterior, rezulta ca imprumutului de stat iisunt caracteristice urmatoarele trasaturi:
1. are caracter contractual, fiind expresia acordului de vointa alpartilor;
2. are caracter rambursabil;3. asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe lnga rambursarea
sumei imprumutate si o anumita contraprestatie.
1) Spre deosebire de impozit, care este o prelevare obligatorie, stabilita
unilateral de catre stat in sarcina unei persoane fizice sau juridice, creditulpublic are caracter contractualsi exprima acordul de vointa al partilor
implicate. Cu toate acestea, acest acord de vointa prezinta o specificitate a sa,deoarece, fara sa se realizeze o consultare prealabila a subscriitorilor potentiali,
organele competente ale statului sunt cele care stabilesc:
o conditiile de emisiune si de rambursare a imprumutului;
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
5/33
o forma si marimea venitului pe care il asigura;
o alte avantaje acordate pe care le acorda subscriitorilor.
In acest context, persoanele interesate pot sa accepte sau sa respinga in bloc
conditiile stabilite de autoritatile publice, dar nu pot cere sa li se asigure un
tratament preferential fata de ceilalti subscriitori.De regula, imprumuturile de stat au la baza principiul facultativitatii.
Practica internationala a cunoscut, insa, si imprumuturi publice fortate, cnd
subscrierea nu a fost lasata la latitudinea subscriitorilor, ci a avut un caracter
obligatoriu.Statele au recurs la imprumuturile fortate in imprejurari exceptionale,
respectiv atunci cnd independenta nationala si integritatea teritoriala a statului
au fost amenintate grav.
De asemenea, sunt cunoscute si cazuri de imprumuturi publice contractate
pentru pregatirea si ducerea de razboaie, refacerea economiei distruse de
calamitati naturale, inlaturarea urmarilor unor crize economice de amploare
s.a., cnd libertatea de actiune a subscriitorilor este mult ingradita prin masurile
luate de autoritatile publice. Chiar daca prospectul de emisiune si conditiile de
rambursare ale unor asemenea imprumuturi sunt mai putin atractive,
subscriitori apreciaza interesul national si isi fac datoria patriotica de a subscrie.
Imprumuturile publice fortate se manifesta si sub alte forme. Astfel, prin
imprumutul fortat directstatul obliga regiile autonome sau intreprinderile
proprii sa-si constituie depozite de titluri publice, in proportie de 10-15% din
trezoreria proprie.Imprumutul fortat deghizat, reprezinta o alta forma de
imprumut public fortat si se manifesta atunci cnd statul, in calitate de client al
diverselor furnituri, inlocuieste, in platile sale, moneda cu bonuri de tezaur,
bonuri de impozite, obligatiuni ale imprumuturilor de stat etc.
2) Ca modalitate de procurare a resurselor banesti de care statul are nevoie,
imprumutul se caracterizeaza prin aceea ca se restituie, la scadenta, persoanelor
fizice si juridice care l-au acordat. De aceea, in momentul plasarii unui
imprumut public, statul fixeaza termenul de rambursare a acestuia, care poate fi
mai indepartat sau mai apropiat, in functie de evolutia previzibila a veniturilor
si cheltuielilor publice.
De la aceasta regula, fac exceptie imprumuturile perpetue, la emitereacarora statul se angajeaza doar sa plateasca anumite dobnzi creditorilor sai, pe
perioade de timp nedeterminate, fara sa se precizeze termenele de restituire a
imprumuturilor propriu-zise. Totusi, in timp, daca prezinta convenienta
economica, statul poate sa-si rascumpere la bursa inscrisurile imprumutului
respectiv.
3) Imprumuturile publice nu se acorda cu titlu gratuit, ci in schimbul unor
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
6/33
contraprestatii directe la care autoritatile statale se obliga solemn. Pretul"
dreptului de folosinta temporara a sumelor imprumutate poate imbraca forma
dobnzii, forma cstigului sau ambele forme, dupa caz, la care se adauga, des,
si alte avantaje materiale, inclusiv de natura unor facilitati fiscale.
In anumite situatii, avantajele oferite de stat la lansarea unui imprumut sunt
restrnse. Astfel, in perioada de criza sau depresiune economica, in conditiile
scaderii ratei dobnzii pe piata capitalului de imprumut, statul poate
preschimba inscrisurile unui imprumut vechi cu o dobnda ridicata cu inscrisuri
ale unui imprumut nou cu o dobnda mai scazuta printr-o operatiune deconversiune. De asemenea, datorita deprecierii accelerate a monedei nationale,
statul poate diminua anumite avantaje materiale oferite initial creditorilor sai.
8.1.2. Destinatia si rolul imprumuturilor publice
La imprumuturi statul apeleaza fie din necesitati de trezorerie, fie din
necesitati de echilibru bugetar.In primul caz, desi pe intregul an bugetul de stat se prezinta echilibrat, este
posibil ca pe parcursul acestuia, si cu deosebire in primele luni ale anului, poate
ca nu exista o concordanta perfecta intre termenele la care se incaseaza
veniturile si cele la care se efectueaza cheltuielile. Prin urmare, pe timpul
executiei bugetare, pot sa apara fie goluri de casa (cnd platile devanseaza
incasarile), fie un plus de resurse fata de ritmul normal al platilor.Trezoreria publica trebuie sa cunoasca, din timp, perioadele in care pot sa
apara goluri de casa pentru a putea procura resursele necesare acoperirii
acestora din afara bugetului public national.
Daca toate resursele financiare publice, incasate pe teritoriul national, secolecteaza la Trezoreria finantelor publice, golurile de casa ale bugetului public
pot fi acoperite cu ajutorul sumelor imprumutate de la alte institutii de stat, care
inregistreaza un surplus de resurse financiare. Ulterior, in momentul incasarii
veniturilor bugetare prevazute, suma imprumutata se restituie institutiei
creditoare.
Daca resursele financiare disponibile ale institutiilor publice nu sunt
suficiente pentru a acoperi golurile de casa ale bugetului, atunci se solicita
imprumuturi, pe termen scurt, de la alti detinatori de resurse banesti de pe piata,
inclusiv de la banca centrala a tarii (sub forma unui avans in contul veniturilor
bugetare viitoare, in limitele si in conditiile prevazute de lege). Resurselebanesti, imprumutate de la diversi detinatori publici sau privati, nu maresc
masa monetara, ci numai o redistribuie. In schimb, resursele imprumutate de
la banca centrala constituie o emisiune de bani fara acoperire materiala. De
asemenea, apelul la imprumuturi din necesitati de trezorerie poate avea
consecinte negative asupra circulatiei monetare daca sumele obtinute nu se
ramburseaza la termenele stabilite.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
7/33
Pentru finantarea deficitului bugetar, statul se imprumuta pe piata interna
sau in strainatate. Potrivit datelor Fondului Monetar International, in tarile
dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare din Asia si Orientul Mijlociu, precum
si in tarile europene aflate in tranzitie s-a apelat preponderent la imprumuturi
interne si intr-o masura mai mica la cele externe.Pentru imprumuturile contractate pe piata interna, inclusiv la banca centrala,
pe termen scurt, se emit bonuri de tezaur. Emisiunea bonurilor de tezaur, inunele tari, este limitata prin lege, in timp ce in altele este nelimitata.
Bonurile de tezaursunt titluri de imprumut, purtatoare de dobnda, la fel ca
obligatiunile si impreuna fac parte din categoria efectelor publice protejate, prin
Codul Penal, impotriva falsificarii sau contrafacerii. Fiecare bon de tezaur
cuprinde denumirea, emitentul, precizarea sumei de bani stabilita ca unitate
valorica a imprumutului, precum si alte informatii privind dobnda, termenul
de rambursare, eventual numarul de serie si alte conditionari din ansamblul
carora rezulta ca titlul respectiv dovedeste si reprezinta o creanta a detinatorului
fata de stat.
In Romnia,potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, Ministerul
Finantelor poate fi autorizat anual, prin legea bugetului de stat, si cu aprobarea
Guvernului, sa emita bonuri de tezaur, purtatoare de dobnda, si a caror
scadenta nu trebuie sa depaseasca sfrsitul anului bugetar.
Bonurile de tezaur se pun in circulatie prin Banca Nationala a Romniei,
avnd la baza o conventie incheiata de aceasta cu Ministerul Finantelor. Totalul
bonurilor de tezaur si a altor instrumente specifice, aflate in circulatie, nu
trebuie sa depaseasca 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat
aprobat. De asemenea, emiterea bonurilor de tezaur si a altor instrumentespecifice se efectueaza numai in primele zece luni ale exercitiului bugetar, iar
retragerea lor trebuie sa se faca fara a depasi anul financiar in care au fost
emise.
Totodata, in cursul exercitiului financiar anual, pentru acoperirea decalajului
temporar dintre incasarile si platile din contul curent general al Trezoreriei
statului, Banca Nationala a Romniei poate acorda imprumuturi, pe o perioada
de cel mult 180 de zile si in conditii de dobnda la nivelul pietei, pe baza unor
conventii incheiate cu Ministerul Finantelor. Suma totala a imprumuturilor
acordate statului, de catre Banca Nationala a Romniei, nu poate depasi in nici
un exrecitiu financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de statrealizate in anul precedent, iar soldul permanent al imprumuturilor acordate si
nerambursate nu poate depasi suma totala rezultata din dublarea capitalului si a
fondului de rezerva al Bancii Nationale a Romniei.
Pentru acoperirea deficitelor bugetare, guvernul tarii are de ales intre
cresterea veniturilor fiscale (prin majorarea impozitelor existente sau
introducerea altora noi) si contractarea de imprumuturi, de regula, pe termene
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
8/33
medii (1-5 ani) si lungi (mai mari de 5 ani). Deseori, guvernul opteaza pentru
contractarea de imprumuturi din urmatoarele motive:
o majorarea impozitelor afecteaza standardul de viata
al populatiei, iar partidul (coalitia) de la putere evita, de
regula, sa aplice aceasta masura, considerata nepopulara,pentru a nu-si pierde electoratul; in tarile cu un nivel ridicat
al fiscalitatii, o noua crestere a acesteia ar genera o
impotrivire ferma a categoriilor de populatie care ar urma
sa suporte sarcina fiscala suplimentara;
o imprumuturile de stat, pe piata interna, ofera celor
care au disponibilitati banesti un plasament sigur;o imprumuturile de stat constituie o modalitate mai
rapida de procurare a resurselor financiare dectimpozitele directe, deoarece perioada necesara identificarii
si evaluarii materiei impozabile este mai indelungata dect
cea de subscriere la imprumut si efectuarea varsamintelor
in contul acestuia;
o imprumutul solicitat bancii centrale, de regula, se
obtine intr-un termen mai scurtdect in cazul in care acesta
se plaseaza in rndul altor persoane juridice si populatiei.
Rolul imprumuturilor de stat a generat, de-a lungul timpului, opinii diferite,
astfel:
o in perioada de ascensiune a capitalismului,
specialistii vremii erau adeptii cresterii impozitelor si
criticau recurgerea la imprumuturi publice, deoarece
considerau ca:
o echilibrarea bugetului de stat trebuie sa
se asigure exclusiv pe seama veniturilor
ordinare (fiscale si domeniale);
o imprumuturile genereaza cheltuieli
bugetare suplimentare sub forma de dobnzi,
comisioane etc., care fac necesara, in final,
majorarea impozitelor;
o imprumuturile usureaza sarcina fiscala
a generatiei prezente, dar impovareaza
generatiile viitoare, datorita cheltuielilor
reclamate de rambursarea ratelor scadente si
plata dobnzilor;
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
9/33
o imprumuturile afecteaza capitalul
natiunii, in timp ce impozitele diminueaza
numai veniturile acesteia.
o in perioada crizei economice din 1929-1933,
numerosi specialisti au renuntat la conceptia neamesteculuistatului in viata economica a tarii, sustinnd necesitatea
influentarii acesteia cu ajutorul prghiilor economico-
financiare, intre care, imprumuturile, cheltuielile publice,
rata scontului, cursul valutar s.a. detin un rol important;
o in perioada contemporana:
o unii economisti apreciaza nefondata
opinia potrivit careia imprumuturile constituie
un mijloc de transferare a sarcinilor financiare
asupra generatiilor viitoare, deoarece plusului
de cheltuieli ce vor avea de suportat platitorii
de impozite in legatura cu imprumuturile
contractate in trecut, ii va corespunde un plus
de venituri (dobnzi si restituiri de
imprumuturi), ce va reveni creditorilor
statului;
o este respinsa si opinia potrivit careia
imprumuturile de stat afecteaza capitalul
natiunii deoarece se apreciaza ca nu
imprumuturile distrug capitalul natiunii, ci
slaba preocupare a unor unitati economice
pentru buna intretinere, reparare si
modernizare a echipamentelor industriale, a
mijloacelor de transport si a instalatiilor
energetice, pentru formarea profesionala a
fortei de munca etc.;
o se apreciaza, totusi, ca imprumuturile
constituie un mijloc de procurare a resurselor
financiare publice mai costisitor dectimpozitele, iar dobnzile si celelalte avantaje
acordate creditorilor statului majoreaza,
inevitabil, cheltuielile publice.
Asigurarea echilibrului bugetar sau acoperirea unor necesitati curente de
trezorerie, prin apelarea la imprumuturi publice, genereaza anumiteprocese de
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
10/33
redistribuire a produsului intern brut, care se manifesta att in interiorul
fiecarei tari, ct si pe plan international.
Pe plan intern, efectele redistribuirii produsului intern brut incep sa apara
odata cu subscrierea la imprumuturile lansate de autoritatile publice. In acest
moment are loc o redistribuire intre partea destinata formarii brute de capital(de acumulare) si cea destinata consumului, deoarece o parte din capitalul
banesc disponibil este plasata in inscrisuri ale imprumuturilor de stat si se
utilizeaza, preponderent, in scopuri neproductive. Aceasta redistribuire se
realizeaza si ulterior, prin plata dobnzilor si a eventualelor cstiguri promise
de autoritati, care se realizeaza in favoarea subscriitorilor la imprumuturi, din
veniturile incasate prin impozite.
De asemenea, redistribuirea P.I.B. este determinata si de rambursarea
imprumuturilor scadente, care se realizeaza in favoarea celor indreptatiti, dar de
la toti contribuabilii perioadei respective.
Procesul redistribuirii interne a P.I.B. se manifesta si in perioada utilizarii
efective a resurselor financiare provenite din imprumuturi, prin platile efectuate
catre unitatile economice furnizoare ale statului.Resursele financiare procurate prin imprumuturi publice se folosesc si pentru
finantarea unor obiective cu caracter economic, pentru infrastructura si
protectia mediului. In acest caz, nu are loc o redistribuire intre fondul de
acumulare si cel de consum, ci doar intre subiectii care materializeaza utilizarea
fondului de acumulare.
Imprumuturile publice contractate in strainatate contribuie la
redistribuirea produsului intern brut intre tarile care acorda imprumuturi si cele
care le solicita.Initial, la acordarea acestor imprumuturi, fluxurile financiare pornesc de la
tarile imprumutatoare catre cele imprumutate. Din momentul inceperii
restituirii imprumuturilor si al platii dobnzilor aferente sensului fluxurilor
financiare se schimba, respectiv pornesc de la tarile imprumutate catre tarile
imprumutatoare. Daca redistribuirea produsului intern brut al tarii
imprumutatoare catre tara imprumutata are caracter temporar, imprumutul fiind
rambursabil, in schimb platile efectuate de tara debitoare, cu titlu de dobnzi si
comisioane, catre tara creditoare reprezinta o redistribuire nerambursabila sidefinitiva a produsului intern brut pe plan international.
8.1.3. Tipologia imprumuturilor publice
Imprumuturile publice se emit si se contracteaza in diverse forme, att pe
piata interna, ct si pe cea externa si sunt insotite de o serie de conditii, care,
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
11/33
practic, le individualizeaza.
De aceea, este necesara clasificarea acestora prin luarea in considerare att a
caracteristicilor comune, ct si a celor operationale.
Prin urmare, imprumuturile de stat se clasifica astfel:
1. dupa forma de exprimare, imprumuturile publice sunt:
o in natura;
o in bani
2. in functie de moneda in care se exprima distingem:
o imprumuturi publice in moneda nationala;
o imprumuturi publice in moneda straina, care poatefi
a statului creditor sau o terta moneda straina (D.T.S.,
EURO, etc.);
3. in functie de garantiile acordate de state subscriitorilor la imprumuturi,
exista:
o imprumuturi publice cu garantii personale (care
obliga statul debitor sa angajeze cautiunea asiguratorie a
altui stat);
o imprumuturi publice cu garantii reale (implica
angajamentul garantarii printr-un venit bugetar sigur si
permanent, proportional cu serviciul aferent datoriei
publice angajate).
4. dupa clauza rambursarii, imprumuturile publice sunt:
o amortizabile (termenele de rambursare si
modalitatile de efectuare a rambursarii se stabilesc in
prealabil);
o imprumuturi neamortizabile (cnd statul se obliga sa
plateasca, anual, dobnzile datorate, fara sa defineasca
precis termenele de stingere a datoriei sale fata de
subscriitorii imprumutului)
5. dupa forma titlurilor emise de stat, distingem:
o imprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza
de inscriptiune (se emit cnd numarul subscriitorilor este
redus si se caracterizeaza prin restrictia platii veniturilor
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
12/33
aferente si rambursarea sumelor scadente doar catre
titulari);
o imprumuturi cu titlu la purtator"(se emit in cazul
unor subscrieri cu larga adresabilitate, in scopul asigurarii
operativitatii in incasarea cupoanelor aferente veniturilor
promise si in transmiterea capitalului);
o imprumuturi cu titluri mixte (capitalul, fiind
nominativ, se ramburseaza doar titularilor, iar dobnzile se
platesc pe baza cupoanelor la purtator").
6. in functie de natura raporturilor juridice dintre parti, imprumuturile
publice sunt:
o voluntare sau liber consimtite (in acest caz,
subscrierea este voluntara, fara nici o constrngere directa);
o fortate (in acest caz, statul obliga anumite categorii
de contribuabili sa subscrie, iar aceste imprumuturi pot fi,
asa cum s-a precizat anterior, directe sau deghizate).
7. in functie de perioada de timp pentru care se contracteaza, deosebim:
o imprumuturi pe termen scurtsauflotante (au
termene de rambursare de pna la 1 an);
o imprumuturi pe termen mediu (contractate pe
perioade cuprinse intre 1 si 5 ani);
o imprumuturi pe termen lung(contractate pe perioade
mai mari de 5 ani);
o imprumuturi fara termen (este cazul imprumuturilor
perpetue si a rentelor viagere).
8. in functie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim:
o imprumuturi publice certificate cu titluri negociabile
(titlurile au o circulatie asemanatoare cu aceea a efectelor
de comert si pot fi vndute/cumparate la bursele de valori,
in functie de cotatia lor efectiva);
o imprumuturi publice certificate cu titlurinenegociabile (titlurile nu sunt cotate la bursa, dar pot fi
vndute la valoarea lor nominala);
o imprumuturi publice certificate cu titluri
nelombardabile (aceste titluri nu pot fi in gaj pentru
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
13/33
constituirea garantiei in scopul obtinerii unui imprumut de
la banca sau de la alta institutie de credit).
9. in functie de avantajele acordate de stat creditorilor sai, imprumuturile
publice pot fi:
o cu dobnda (in acest caz rata dobnzii este stabilita
de emitent, putnd fi fixa sau variabila si este precizata in
cupoanele atasate titlurilor de credit inmnate
subscriitorilor);
o cu cstiguri sau premii (acestea asigura participarea
subscriitorilor la tragerile la sorti periodice, iar suma totala
a cstigurilor sau premiilor se stabileste in functie de rata
dobnzii aferenta unor imprumuturi similare si se
repartizeaza, cu titlu de cstig, doar posesorilor titlurilor
iesite cstigatoare);
o cu dobnda si cstiguri (in cazul carora dobnda se
stabileste si se plateste la fel ca la imprumuturile cu
dobnda, iar cstigurile revin sub forma primelor de
emisiune sau/si a primelor de rambursare);
o cu clauza de indexare (care presupun dependenta lor
de o valoare reala si sunt lansate de stat in scopul prevenirii
discriminarii ofertei de capital pentru creditul public,
datorate inflatiei).
10. in functie de locul de plasare a titlurilor de credit public, imprumuturile
lansate si angajate de autoritatile statale se grupeaza in:
o imprumuturi publice interne (se contracteaza pe
piata interna de capital si se exprima in moneda nationala
sau/si in unele monede straine);
o imprumuturi publice externe (se contracteaza pe
piata internationala de capital sau in terte tari, iar titlurile
emise se exprima in valutele tarilor creditoare, in valuta
unei terte tari, in EURO, in D.S.T. etc.).
11. in functie de scopul lansarii lor catre public, imprumuturile publice pot
fi:
o financiare (cnd se contracteaza in scopul finantarii
unor investitii ale statului);
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
14/33
o bugetare (se angajeaza in scopul acoperirii unor parti
din cheltuielile bugetare ordinare);
o monetare (se contracteaza in scopul restrngeriimasei monetare si al reducerii preturilor);
o de repartitie (vizeaza atragerea unei fractiuni din
disponibilitatile temporare ale pietei de capital, in care se
includ si economiile banesti ale populatiei, pentru
realizarea unor redistribuiri de produs intern brut, prin
acoperirea unei parti din necesitatile financiare ale
prezentului);
o ciclice-conjuncturale (se emit in perioadele de
recesiune in scopul finantarii unor lucrari publice de
anvergura, de pe urma carora se asteapta o relansare
economica);
o
de razboi (militare), lansate in scopul obtinerii deresurse financiare pentru finantarea dotarii armatei, pentru
sustinerea financiara a razboiului aflat in desfasurare si, in
ultima instanta, pentru suportarea consecintelor financiare
ale razboiului (plati de despagubiri de razboi, plati de pensii
pentru veterani, invalizi, orfani si vaduve de razboi,
refacerea zonelor distruse).
In finalul acestei clasificari, mentionam ca, in afara imprumuturilor publice,
prezentate anterior, trezoreria publica, in cazul unor nevoi urgente de finantare,
poate apela la o serie de metode indirecte de imprumut, cum sunt:
o cumpararea de pe piata monetara a unor titluri emise
de stat, prin banca de emisiune, pe baza politicii de open-
market promovata de catre aceasta;
o cumpararea de catre banca centrala (de emisiune) a
monedei metalice existente in seifurile Trezoreriei publice
peste nevoile reale ale acesteia, care inseamna un ajutor
indirect pentru Tezaur, in sensul modificarii structurii
sumelor banesti cu circulatie efectiva;
o
utilizarea, in anumite limite relativ inguste, adisponibilitatilor din conturile postale deschise la banca de
emisiune s.a.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
15/33
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
16/33
8.1.4. Elementele tehnice ale imprumuturilor publice
Definirea si individualizarea imprumuturilor publice se realizeaza cu ajutorul
unorelemente tehnice, care sunt stabilite in actele normative pe baza carora
sunt lansate si se angajeaza.
Pe baza acestor elemente tehnice, subscriitorii potentiali fac judecati de
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
17/33
valoare cu privire la conditiile plasarii disponibilitatilor banesti proprii in
inscrisuri ale imprumutului public.
In continuare, vom efectua o prezentare succinta a elementelor tehnice
specifice imprumuturilor (vezi si figura 8.2).
1. Denumirea imprumutuluiconstituie acel element tehnic prin care seprecizeaza destinatia data de catre emitent resurselor obtinute pe baza sa si anul
contractarii imprumutului. Daca se doreste atragerea atentiei opiniei publice
asupra caracterului exceptional al imprumutului sau asupra obiectivului urmarit
prin acel imprumut, apreciat de interes national, se precizeaza acest lucru prin
insasi denumirea lui. Astfel, de exemplu:
o cnd se mentioneaza destinatia: Imprumutul
stabilizarii economiei", Imprumutul inzestrarii armatei",
Imprumutul pentru inzestrarea fortelor terestre"etc.;
o cnd imprumuturile se angajeaza cu o anumita
regularitate, in scopul finantarii anumitor lucrari publice
sau acoperirii deficitului bugetar, in denumirea lor se
precizeaza anul contractarii (Imprumutul de stat 1998"),nivelul dobnzii (Imprumutul de stat 7%") sau forma
veniturilor ce revin subscriitorilor (Imprumutul de stat cucstiguri", Imprumutul de stat cu dobnda si cstiguri");
o cnd nu se precizeaza obiectul sau natura
imprumutului, acesta poate fi denumit avndu-se in vedere
numele demnitarului care l-a angajat (de pilda, in Franta au
fost angajate: Imprumutul Pinay 3,5%", Imprumutul
Ramadier 5%, 1956", Imprumutul Valery GiscarddEstaign 7%", Imprumutul Barre 8%, 1977").
2. Imprumutatul(care apare si sub denumirea de subscris, debitor sau
emitent) este autoritatea publica solicitanta a creditului. In cazul imprumutului
de stat, acesta devine debitor si emitent, deoarece emite inscrisuri cu denumiri
specifice (obligatiuni, bonuri de tezaur, rente de stat s.a.) care atesta:
o subscrierea la imprumut;
o valoarea efectului public;
o anuitatea;
o dobnda sau/si cstigul;
o scadenta.
3. Imprumutatorii(denumiti si subscriitori, creditori sau depunatori) sunt
persoanele fizice si/sau juridice care consimt sa crediteze statul (sau orice
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
18/33
autoritate publica), primind, in schimbul sumelor subscrise, obligatiuni, polite
sau alte titluri de stat).
4. Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o forma si un
continut stabilite prin actul normativ de lansare a imprumutului, in care se
precizeaza sumele subscrise si drepturile creditorilor. Aceste inscrisuri sunt
denumite diferit (efecte publice, obligatiuni, titluri publice sau hrtii de
valoare), in functie de termenul de rambursare a imprumutului si de
caracteristicile lor juridice.
In functie de termenul de rambursare, in cazul imprumuturilor pe termen
scurt (de pna la 1 an) se emit:
o bonuri de tezaur(sunt inscrisuri care se adreseaza
unei categorii speciale de subscriitori, deoarece nu se supun
regulilor dreptului cambialsi nu pot fi transmise la cursurivariabile, prin cesiunea de creante; ele pot fi, insa,
lombardate la banci si pot fi vndute la licitatii, la cursuri
variabile).
o certificate de datorie (sunt inscrisuri care au
caracteristicile bonurilor de tezaur, dar se vnd numai la
valoarea lor nominala, avnd, deci, cursuri fixe).
o certificatele sau bonurile de impozite (sunt inscrisuri
nepurtatoare de dobnda pe care statul le inmneaza
creditorilor sai pentru plata unor furnituri sau pentru
onorarea altor angajamente; detinatorii acestor inscrisuri le
pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului sinu pot fi transmise dect statului).
o politele de tezaur(spre deosebire de inscrisurile
prezentate anterior, acestease afla sub incidenta dreptuluicambial, care reglementeaza conditiile in care pot fi
scontate la banci, executate silit etc.; de asemenea, acestea
pot fi scontate la banci sau pot fi negociate la bursele de
valori).
o obligatiunile aferente creditului public (sunt titluri
de credit emise de catre stat pentru imprumuturile angajate
pe termen mediu sau lung si asigura posesorilor acestora unvenit fix, de dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atribuite
doar cstiguri sau att cstiguri ct si dobnzi).
o titlurile de renta (sunt specifice imprumuturilor fara
termen, iar posesorii acestor inscrisuri au dreptul sa
primeasca de la stat anumite sume de bani, precizate
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
19/33
anticipat, care se platesc periodic, pe toata durata vietii
acestora).
In functie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi:
o nominale (se emit cnd imprumutul public seadreseaza unui numar redus de subscriitori, iar plata
veniturilor aferente si rambursarea sumelor scadente se
efectueaza doar catre titulari sau reprezentanti ai acestora);
o la purtator(se emit cnd imprumutul public se
adreseaza unui numar mare de subscriitori, iar plata
veniturilor aferente si rambursarea sumelor scadente se
efectueaza oricarui detinator al acestor inscrisuri si in orice
localitate unde functioneaza ghiseele sale de specialitate).
De asemenea, trebuie retinut faptul ca, sumele exigibile, de la autoritatilepublice emitente ale imprumuturilor pe termene scurte formeaza datoria
publica flotanta, iar cele exigibile pe termene medii si lungi (inclusiv cele fara
termen) reprezinta datoria publica consolidata.
5. Cuantumul (marimea) imprumutului public apare att sub forma
cuantumului aprobatde organul legislativ sau executiv, ct si sub forma
cuantumului realizatdupa incheierea operatiunilor de plasare.Cuantumul aprobatse prezinta in urmatoarele forme:
o cuantum limitat, ca valoare nominala a unei sume ceurmeaza a fi imprumutata si in ce priveste perioada de timp
in care se pot efectua subscrierile;
o cuantum nelimitat, cnd statele solicita imprumuturi
deschise (ca suma si/sau ca durata a subscrierii).
Cuantumul realizateste :n functie de conditiile stabilite de autoritatile
emitente cu privire la dobnzi, cstiguri si anuitate si evidentiaza
increderea/neincrederea potentialilor creditori (subscriitori) in autoritatile
emitente.
Cuantumul imprumutului public se determina cu relatia:
Cip = VT Nr.Te(pl) (1)
unde:
Cip cuantumul imprumutului public
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
20/33
VT valoarea unui titlu
Nr.Te(pl) numarul titlurilor emise sau plasate efcetiv
6. Cursul de emisiune al imprumutului public (Cei) reprezinta pretul,
stabilit de emitent,pentru 100 de unitati monetare din valoarea nominala a
acestuia.
Totusi, acest curs se stabileste de emitent si in functie de raportul dintre cererea
si oferta de capital de imprumut, de nivelul dobnzii si al altor avantaje promise
de acesta potentialilor emitenti. In acest context, in practica se utilizeaza:
o curs al pari", cnd Cei = 100 u.m.;
o curs sub pari", cnd Cei < 100 u.m.;
o curs supra pari", cnd Cei > 100 u.m.
De regula, datorita concurentei care se manifesta pe piata capitalului si ainexistentei unor solutii alternative, cursul de emisiune al imprumuturilor
publice este sub pari", subscriitorii beneficiind de oprima de emisiune, data
de diferenta dintre valoarea nominala a titlului si suma platita la subscriere.
Cnd statul emitent are o reputatie buna pe piata capitalului, cursul de emisiune
al titlurilor de stat este al pari"si in mod exceptional supra pari".
7. Valoarea titlului creditului public, chiar daca este o notiune care se
foloseste :n mod conventional (deoarece inscrisurile care certifica
imprumuturile publice nu au o valoare proprie), apare sub urmatoarele forme:
a. ca valoare nominala, reprezinta suma inscrisa petitlul de credit public si exprima marimea creantei pe care
detinatorul acestuia o are de incasat de la stat sau, invers,
datoria pe care statul o are de platit detinatorului titlului
respectiv;
b. ca valoare reala, reprezinta suma efectiva cu care se
vinde sau se cumpara un titlu de credit public si se
manifesta nu doar cu ocazia emiterii si angajarii creditului
respectiv, ci si in cursul perioadei de valabilitate aimprumutului angajat, in functie de cursul la care se
opteaza la bursa inscrisurile publice negociabile.
8. Veniturile si alte avantaje ce revin subscriitorilor la imprumuturile
publice sunt plati efective pe care statul le efectueaza catre creditorii sai, ca
pret"al dreptului de folosinta temporara a sumelor banesti imprumutate, sub
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
21/33
forma de: dobnzi, cstiguri, dobnzi si cstiguri, rente, prime de rambursare,
precum si anumite avantaje sau facilitati, care nu presupun fluxuri monetare
directe.
a)Dobnda reprezinta suma de bani pe care statul o plateste creditorilor sai
pentru imprumuturile angajate de la acestia. Nivelul (marimea) dobnzii anuale
(Da) se stabileste pe baza ratei dobnzii (d), care se fixeaza anticipat, prin
prospectul de emisiune a imprumutului public si se foloseste relatia:Da = VT d
(2)
unde:
VT valoarea titlului de credit public
Rata dobnzii la imprumuturile publice se fixeaza la un nivel apropiat de cel
al ratei medii a dobnzii la creditul bancar.
Rata medie a dobnzii practicate la imprumuturile publice difera de la o tara
la alta, iar nivelul acestora se modifica de la o perioada la alta, inregistrndu-se
o tendinta de crestere a lor. De asemenea, in tarile si in perioadele in care
procesele inflationiste sunt mai accentuate, nivelul ratei medii a dobnzilor la
imprumuturile publice este mai ridicat dect atunci cnd monedele nationale
prezentau o stabilitate mai mare.
In fine, este de mentionat ca rata medie a dobnzii la creditele publice creste
pe masura ce termenele pe care se angajeaza sunt mai indelungate.
Sintetic si exemplificativ, ilustram ultima afirmatie prin datele din tabelul
urmator:
Tabelul nr. 8.1. Ratele medii ale dobnzilor practicate la imprumuturile publiceangajate (%)
TaraAnul
analizat
Rata medie a dobnzii pentru:
Imprumut pe
termen scurt
Imprumut pe
termen mediu
Imprumut pe
termen lung
Canada 1985 9,43 10,39 11,04
Marea Britanie 1975 10,18 11,48 14,29
S.U.A. 1990 7,51 8,25 8,55
Sursa: Talpos, Ioan, Creditul public, Editura Sedona, Timisoara, 1999, p. 44
Dobnda cuvenita subscriitorilorse acorda pe baza detasarii periodice (anualsau de doua ori pe an) a cupoanelor ce sunt anexate fiecarui titlu de credit public cudobnda.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
22/33
In functie de cursul de emisiune al imprumutului public, se dimensioneaza ratanominala a dobnzii (dn) si rata reala a dobnzii (d
r), folosindu-se urmatoarele relatii:
(3)si
(4)
unde:
Vn valoarea nominala a titlului de credit publicVr valoarea reala a titlului de credit public
In functie de raportul dintre valoarea reala (incasata de stat cu ocazia
subscrierii) si valoarea nominala (incasata pe titlu de credit public), pot sa apara
urmatoarele situatii:
o daca Vr < Vn, atunci dr > d
n;
o daca Vr = Vn, atunci dr = d
n;
o daca Vr >Vn, atunci dr < d
n.
b) Cstigurile sunt veniturile incasate de subscriitorii care sunt detinatori ai
titlurilor de credit public cstigatoare cu ocazia tragerilor periodice la sorti.
Suma totala a cstigurilor se stabileste, in acest caz, la nivelul dobnzilor care
se atribuie in varianta titlurilor publice cu dobnda, dar suma se imparte doar
posesorilor de titluri de credit public iesite cstigatoare. Aceste titluri de credit
public se emit de catre stat in scopul cresterii atractivitatii unor imprumuturi sise adreseaza acelor subscriitori carora li se pare mai tentanta perspectiva
obtinerii unui cstig mare, in comparatie cu realizarea certa a unui venit de
cteva procente pe an, sub forma de dobnda.
In concluzie, rezulta ca in cazul titlurilor de credit cu cstiguri sunt
subscriitori care risca si devin mari cstigatori, in timp ce pierd dobnda pe care
ar fi incasat-o in cazul titlurilor de credit cu dobnda.
c) In cazul imprumuturilor publice cu dobnda si cstiguri subscriitorii
accepta o rata a dobnzii mai scazuta, in conditiile in care diferenta de venit
astfel rezultata este compensata sau chiar remunerata" prin cstigurile atribuite
sub forma primelor de emisiune si a primelor de rambursare.
d) Rentele sunt sumele de bani pe care statul se obliga sa le plateasca
persoanelor fizice care subscriu la imprumuturile publice fara un termen expres
de rambursare. Aceste sume de bani, denumite si rente viagere, se platesc
regulat, in cuantumuri fixe stabilite anticipat, pna la sfrsitul vietii
subscriitorilor, dupa care, obligatia statului se stinge.
e) Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la imprumuturile
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
23/33
publice sau care revin efectiv acestora datorita diferentei, favorabile lor, dintre
cursul de emisiune si cursul de rambursare ale obligatiunilor.
f) Avantajele sau facilitatile nonsubstantiale (care nu presupun fluxuri
monetare directe) se refera la:
o scutirea de impozite a veniturilor incasate pentruimprumuturile subscrise sau pentru titlurile de credit public
negociabil procurate in tranzactiile bursiere;
o acceptarea, de catre autoritatile fiscale, a unora
dintre titlurile de credit public, la valoarea lor nominala,
pentru stingerea unor obligatii fata de stat a subscriitorilor;
o acordarea privilegiului juridic pentru unele inscrisuri
ale imprumuturilor publice de a nu fi expuse executarii
silite, in cazul declararii starii de faliment pentru detinatorii
acestora;
o garantarea juridica a unor imprumuturi publice
impotriva deprecierii monetare, prin exprimarea lor intr-o
valuta mai stabila sau prin indexarea lor s.a.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
24/33
Figura 8.2 Elementele tehnice ale imprumuturilor publice
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
25/33
8.1.5. Operatiunile aferente imprumuturilor publice8.1.5.1. Plasarea imprumuturilor publice
Imprumuturile publice presupun derularea anumitor operatiuni. Practica
financiara a imprumuturilor publice include, ca operatiune initiala, plasarea
acestora, care se realizeaza pe baza unor autorizatii legale si care se efectueazaprin urmatoarele modalitati:
1. prin subscriptia publica;
2. prin intermediul unor consortii (sindicate) bancare;
3. prin vnzare la bursa de valori.
1. Plasarea imprumuturilor prin subscriptii publice (denumita si plasare
nemijlocita) se realizeaza de catre Ministerul Finantelor sau alta institutie
specializata a statului, imputernicita in acest sens.
In scopul asigurarii plasarii integrale a imprumutului, statul organizeaza olarga publicitate privind scopul, conditiile lansarii si rambursarii acestuia,
folosind mediile de informare ce-i sunt accesibile.
Subscriptia publica si varsarea sumelor subscrise se realizeaza la ghisee
distincte, din cadrul administratiilor, circumscriptiilor si perceptiilor financiare,
precum si la banci, case de economii sau oficii postale sau direct prin
functionarii publici abilitati sa colecteze subscrierile si sumele aferente, prin
deplasarea lor la subscriitori.In plasarea imprumuturilor prin subscriptia publica se intlnesc doua situatii,
si anume:
o cnd nu se limiteaza cuantumul imprumutului
contractat(in acest caz fiecare subscriitor efectueaza
varsaminte pentru intreaga suma subscrisa, fara nici o
restrictie);
o cnd se limiteaza cuantumul imprumutului (situatie
in care fie se lasa subscrierile sa se deruleze liber pna la
expirarea termenului prevazut, urmnd ca in cazul depasirii
plafonului stabilit sa fie limitata suma pe care o vireaza
fiecare subscriitor proportional cu cea subscrisa, fie se
stabilesc, de la inceput, limite de subscriere pentru fiecareghiseu sau functionar public plasator).
2. Plasarea imprumutului public prin intermediul unor consortii (sau
sindicate) bancare presupune ca autoritatea publica emitenta sa solicite si sa
accepte ofertele acestor grupuri de banci de a prelua in comision sau de acumpara toate titlurile aferente imprumuturilor ce urmeaza a fi plasate.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
26/33
Astfel, cnd titlurile de credit public sunt preluate in comision, statul intra inposesia sumelor imprumuturilor pe masura ce consortiul (sindicatele) bancar
reuseste sa plaseze aceste inscrisuri, si caruia ii plateste un anumit comision.
Potrivit acestui procedeu, riscul plasarii integrale a titlurilor emise revine
statului, consortiul neasumndu-si nici o raspundere pentru titlurile neplasate.
Cnd consortiul (sindicatul) bancar cumpara efectiv titlurile de credit public
emise, statul incaseaza operativ suma aferenta imprumutului, iar consortiul isiasuma integral riscul plasarii acestor inscrisuri. Pentru operatiunile de
plasamente realizate, consortiul bancar incaseaza diferenta dintre cursul la care
reuseste sa vnda inscrisurile si cursul la care le-a cumparat de la autoritatea
emitenta.
Sub aspect financiar, plasarea imprumuturilor publice prin consortii bancare
este mai costisitoare dect cea prin subscriptie publica, deoarece comisioanele
sau sumele aferente diferentelor de curs au valori ridicate.
Sub aspect tehnic, aceasta modalitate de plasare a imprumuturilor publice
este mai comoda pentru stat dect cea realizata prin subscriptie publica si se
poate realiza intr-un termen mai scurt, prin institutii specializate.
3. Plasarea imprumuturilor publice prin vnzarea la bursa de valori a
titlurilor emise constituie o modalitate cu aplicabilitate relativ restrnsa si se
utilizeaza atunci cnd statul doreste ca noul imprumut sa treaca neobservat.
Aceasta dorinta se poate indeplini cu usurinta, deoarece inscrisurile emise se
negociaza si se vnd prin intermediul agentilor de schimb, iar cumparatorii nu
stiu daca inscrisurile tranzactionate sunt ale unui imprumut vechi (vndute de
detinatorii lor) sau ale unui imprumut nou emis de catre stat.Aceasta modalitate de plasare prezinta avantajul ca este comoda, putin
costisitoare si discreta, insa nu poate fi aplicata pe scara larga, deoarece oferta
mare de titluri de credit public ar atrage reducerea cursului acestora si, implicit,
a randamentului financiar al imprumutului.
Indiferent de modalitatea plasarii lor, titlurile de credit public se emit, de
regula, la purtator", adica fara inscrierea numelui subscriitorului pe ele. Cnd
imprumuturile se lanseaza pentru un numar restrns de creditori, statul poate
emite titluri nominative", iar sumele imprumutate si dobnzile aferente lor se
inscriu in Registrul datoriei publice.
8.1.5.2. Conversiunea si consolidarea imprumuturilor publice
Pe piata capitalului de imprumut, datorita modificarii raportului dintre cerere
si oferta, nivelul ratei medii a dobnzii practicate la imprumuturile publice nu
ramne constant vreme indelungata. Astfel, in perioadele in care rata medie a
dobnzii scade considerabil, statul fructifica situatia creata pentru a-si usura
efortul financiar determinat de imprumuturile contractate, in conditii mai putin
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
27/33
favorabile. In aceasta perioada, statul preschimba inscrisurile unui imprumut
vechi cu inscrisuri ale unui nou imprumut emis cu o dobnda mai scazuta.
Aceasta operatiune, denumita conversiune, se deruleaza, de regula, in faza de
depresiune si la inceputul fazei de inviorare a ciclului economic, deoarece
atunci dobnda atinge nivelul minim.In practica imprumuturilor publice sunt utilizate urmatoarele forme de
conversiune:
o conversiune fortata (cnd posesorii titlurilor de
credit public sunt obligati sa le preschimbe cu titlurile unui
nou imprumut, in decursul unei anumite perioade de timp,
dar cu o rata a dobnzii mai mica, iar la expirarea
termenului stabilit, cele vechi, nepreschimbate, isi pierd
valabilitatea);
o conversiune facultativa (ofera posibilitatea
detinatorilor titlurilor de credit public sa-si preschimbe
aceste titluri cu inscrisurile unui nou imprumut sau sa-si
pastreze inscrisurile vechiului imprumut, in functie de
propriile interese);
o conversiunea sau rambursarea anticipata (cnd
subscriitorii pot opta intre a accepta preschimbarea titlurilor
imprumutului vechi in conditiile stabilite de stat pentru
noul imprumut, si a refuza preschimbarea, in conditiile
solicitarii rambursarii anticipate a imprumutului vechi).
Dintre cele trei forme de conversiune prezentate anterior, cea mai utilizata
este conversiunea anticipata.
Prin conversiune, statul obtine un avantaj financiar, concretizat in reducerea
cheltuielilor cu plata dobnzii si, implicit, a serviciului datoriei publice, dar
inregistreaza un prejudiciu moral, datorat scaderii credibilitatii sale pe piata
capitalului de imprumut.
Datorita instabilitatii financiare, uneori, pe piata capitalului de imprumut se
inregistreazascaderi importante ale cursului titlurilor de credit public, careconduc la situatia ca posesorii acestora sa nu-si mai recupereze integral suma
varsata statului la subscriere, in cadrul tranzactiilor bursiere. In aceste situatii,pentru o mentine nealterat"interesul subscriitorilor fata de imprumutul al
carui curs a scazut sensibil,statul poate decide majorarea ratei dobnzii,operatiune inversa conversiunii si denumita arozare.
Daca statul dispune de resurse financiare, si nu doreste sa contracteze noi
imprumuturi in viitorul imediat, poate sa profite de pe urma scaderii cursului
titlurilor sale, emise anterior si sa le cumpere, la bursa, la un curs avantajos.
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
28/33
Operatiunea de rascumparare, astfel realizata, echivaleaza cu o rambursare
inainte de scadenta a imprumutului respectiv.
Deseori, apelarea frecventa, de catre state, la imprumuturi pe termen scurt,
destinate acoperirii deficitelor financiare temporare, conduce, in multe cazuri,
la acumularea unei datorii publice de amploare, care poate sa depaseascamarimea resurselor financiare alocate, in anul respectiv, pentru rambursarea
acestor imprumuturi.In aceste cazuri, pentru a iesi din impas, statul procedeaza la consolidarea
datoriei sale ajunse la scadenta, adica la preschimbarea inscrisurilor
imprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt (de pilda bonurile de
tezaur) cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termen mediu sau lung
(obligatiuni, titluri de renta s.a.) sau fara termen (cum sunt titlurile de renta
perpetua).
Desi, in prima instanta, promovarea operatiunii de consolidare usureaza
sarcina financiara a statului (prin reducerea cheltuielilor publice impuse de
rambursarea datoriei publice scadente in anul curent sau/si in anii imediat
urmatori), efortul financiar total legat de imprumuturile consolidate sporeste,
deoarece:
o pe de o parte, prelungirea termenului de rambursare
genereaza o crestere a sumei totale a dobnzilor datorate
pentru imprumutul respectiv;
o pe de alta parte, pentru acoperirea riscului asumat de
subscriitori in privinta deprecierii banilor plasati in efecte
publice, statul trebuie sa accepte cresterea ratei dobnzii.
In prezent, operatiunea de consolidare se practica att pentru imprumuturile
publice interne, ct si pentru cele externe. Consolidarea imprumuturilor publice
externe este specifica tarilor in curs de dezvoltare si slab dezvoltate care au
contractat datorii fata de strainatate si pe care nu le pot onora, permanent, la
scadentele initiale, datorita lipsei sau insuficientei resurselor valutare.Consolidarea datoriei externe se poate realiza numai cu acordul expres al
creditorilor straini si cu conditiile impuse de acestia.In general, operatiunea de consolidare a imprumuturilor publice este
avantajoasa pentru banci, deoarece acestea, pentru preschimbarea inscrisurilorimprumuturilor pe termen scurt cu inscrisuri ale imprumuturilor consolidate,
incaseaza comisioane importante.
Cnd guvernul nu doreste sa informeze opinia publica asupra dificultatilor
financiare cu care se confrunta, in locul unei consolidari fatise, acestea
realizeaza o consolidare deghizata, prin achitarea imprumutului ajuns la
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
29/33
scadenta cu banii obtinuti din imprumuturi nou contractate. Aceasta masura
este oportuna daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
o imprumuturile pe termen scurt detin o pondere
relativ scazuta in totalul datoriei publice;
o dezechilibrul bugetar este de dimensiuni mici, iarpersistenta sa in timp de scurta durata;
o subscriitorii consimt sa-si plaseze, in continuare,
disponibilitatile lor banesti in astfel de inscrisuri.
8.1.5.3. Amortizarea (rambursarea) imprumuturilor publice
Statul isi stinge obligatiile banesti fata de creditorii sai, care au subscris la
imprumuturile publice plasate anterior, prin operatiunea de amortizare
(rambursare).
Aceasta operatiune consta fie in rambursarea efectiva a capitalului
imprumutat, fie in rascumpararea titlurilor publice scadente, de la posesorii lor.
Dupa regimul sau, stabilit prin contractele de imprumut, amortizarea
imprumuturilor publice poate avea caracter obligatoriu sau facultativ, astfel:
o amortizarea obligatorie, se aplica in cazul
imprumuturilor publice cu termen, in cazul carora statul s-a
obligat, in mod expres, ca la anumite termene si in anumite
modalitati, sa ramburseze sumele imprumutate;
o amortizarea facultativa, este specifica
imprumuturilor publice perpetue, in cazul carora nu este
prevazuta, in mod expres, obligatia statului de a le
rambursa; in cazul acestor imprumuturi, atunci cnd
conditiile ii sunt favorabile, statul isi poate stingeobligatiile financiare, integral, fata de posesorii
inscrisurilor.
Din punctul de vedere al momentului rambursarii, imprumuturile publice
sunt:
o amortizabile integralla o scadenta unica;
o amortizabile esalonat, in rate anuale (egale sau
inegale).
Imprumuturile publice amortizabile integral prezinta dezavantajul ca obliga
statul sa efectueze plati apreciabile la scadentele stabilite, situatie care
genereaza probleme de natura financiara (asigurarea resurselor financiare
necesare), monetara (introducerea in circulatie a unor sume mari de bani) si
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
30/33
organizationala (efectuarea de plati catre un numar mare de persoane juridice si
fizice intr-o singura zi). In scopul evitarii acestor dezavantaje, statul isi poate
cumpara de la bursa, inainte de scadenta, inscrisurile sau poate stabili o
perioada de timp suficient de lunga, in cursul careia sa aiba loc rambursarea.
In functie de modalitatile practice de rambursare (amortizare), in practicaimprumuturilor publice se disting:
o imprumuturi rambursabile prin anuitati;
o imprumuturi rambursabile prin trageri la sorti;
o imprumuturi rambursabile prin rascumparare la
bursa.
a)Rambursarea imprumutului public prin anuitati se utilizeaza de catre statatunci cnd numarul subscriitorilor (creditorilor) sai este redus si consta in
aceea ca, incepnd cu al doilea sau al treilea an, de la plasarea imprumutului,
statul incepe sa achite, pe lnga dobnzile aferente, si o parte din suma datorata.
Perioada de inceput, cnd statul nu ramburseaza nici o suma, reprezinta
perioada de gratie si se stabileste prin contract in momentul plasarii
imprumutului.
Anuitatile se stabilesc fie in sume egale pe toata durata rambursarii, fie in
sume inegale, stabilite ca marimi progresive (crescatoare) sau ca marimiregresive (descrescatoare).
b) Cnd imprumutul public se contracteaza cu un numar mare de creditori,
statul foloseste, pentru rambursarea acestuia, metoda tragerilor la sorti. Potrivit
acestei metode, statul rascumpara, la anumite termene, obligatiunile iesite
cstigatoare la tragerile periodice la sorti si organizeaza un numar de trageri la
sorti care sa ii permita rascumpararea tuturor titlurilor emise cu aceasta clauza.c)Rascumpararea la bursa constituie o modalitate specifica de amortizare,
utilizata frecvent in cazul imprumuturilor perpetue (fara termen), dar se
foloseste si in cazul unor imprumuturi publice plasate pe termene diferite.
Indiferent de tipul imprumutului public, rascumpararea la bursa se poate
realiza:
o fie direct, de catre stat, prin intermediul Ministerului
Finantelor;
o fie indirect, prin intermediul bancilor mandatate de
stat sa efectueze astfel de operatiuni.
Rambursarea imprumuturilor publice se efectueaza pe seama:
o fondului special de amortizare a datoriei publice;
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
31/33
o resurselor prevazute in buget cu aceasta destinatie;
o excedentelor bugetare.
Fondul special de amortizare a datoriei publice se constituie in unele state
cafond cu afectatie speciala,prin mobilizarea unor resurse precizate expres, si
care, deseori, provin din veniturile aferente monopolurilor fiscale. Fondul,astfel constituit, se pune la dispozitia unei institutii publice specializate in
gestionarea imprumuturilor publice, denumita casa de amortizare a datoriei
publice".Resursele bugetare ordinare, apar ca resurse ale amortizarii imprumuturilor
de stat daca, prin legea bugetului de stat, in structura cheltuielilor bugetare, sunt
incluse si ratele scadente in anul respectiv la imprumuturile publice interne
si/sau externe, alaturi de cele impuse de plata dobnzilor si comisioanelor
aferente datoriei publice si de cheltuielile ocazionate de emisiunea si plasarea
titlurilor de stat si de riscul garantiilor acordate de stat pentru unele
imprumuturi (cum intlnim in practica romneasca din ultimii ani).
La excedentele bugetare se apeleaza in cazul rambursarii imprumuturilor
fara termen, atunci cnd acestea exista si operatia respectiva prezinta interes
financiar pentru stat.
Imprumuturile publice se pot amortiza nu numai prin rambursarea acestora,
ci si prin depreciere monetara, incapacitate de plata a statului sau prin
repudierea datoriei publice.In practica imprumuturilor publice, cele mai multe din rambursarile si platile
de dobnzi datorate se bazeaza pe valoarea nominala a titlurilor de imprumut.
De aceea, in cazul deprecierii monetare, imprumuturile neprotejate prinindexare se pot stinge treptat, pe seama inflatiei. In aceasta situatie, efortul
financiar al statului se usureaza cu diferenta dintre valoarea nominala a
capitalului rambursat si a dobnzii platilor si valoarea reala actuala a acestora,
care este mult mai scazuta fata de momentul lansarii imprumuturilor. Deoarece
in contractul de imprumut nu s-a prevazut modalitatea de solutionare in cazul
unei deprecieri monetare, subscriitorii nu pot formula, ulterior, pretentii fata de
stat, pentru pierderea suferita ca urmare a inflatiei.Cnd moneda in care s-a contractat imprumutul se apreciaza, se inregistreaza
efecte diametral opuse celor prezentate mai sus.
In cazul imprumuturilor publice externe, daca acestea sunt exprimate inmoneda nationala a tarii creditoare, deprecierea acesteia atrage dupa sine
micsorarea poverii reale a datoriei tarii debitoare. Daca imprumutul este
exprimat in moneda tarii debitoare, prin deprecierea acesteia, efortul financiar
al debitorului scade, iar tara creditoare inregistreaza o pierdere.
In concluzie, in cazul imprumuturilor externe, tara debitoare este avantajataatunci cnd moneda in care angajeaza imprumutul se depreciaza si, invers, se
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
32/33
impovareaza atunci cnd are loc o apreciere a acesteia.Un stat poate sa ajunga in stare de insolvabilitate (de incapacitate de plata)
din cauze economice si/sau politice.
Cauzele economice se manifesta in perioadele de recesiune si criza, iar
efectul acestora se concretizeaza intr-o reducere considerabila a veniturilor
bugetare, astfel inct statul nu-si mai poate onora o mare parte din datoriile
sale.Cauzele politice sunt generate de eventuale razboaie in care statul este
angajat, de infrngerea in razboi, de izolarea totala sau partiala a tarii in cadrul
comertului internationale, de anumite conflicte interne grave care
dezorganizeaza institutiile statului.
Statul care ajunge in stare de incapacitate de plata poate solicita creditorilor
sai sistarea temporara a serviciului datoriei publice, respectiv o amnare a
onorarii acestuia. Aceasta amnare poarta denumirea de moratoriu si se obtine
printr-o hotarre pronuntata de o instanta jurisdictionala specializata. Daca
datoria publica este de provenienta externa, moratoriul trebuie sa fie insotit si
de un acord de consolidare al acestei datorii, prin care se reesaloneaza platile
necesare stingerii obligatiilor financiare fata de creditorii externi.
In perioada de moratoriu, creditorii interni si externi ai statului nu au alta
posibilitate dect aceea de a se multumi cu promisiunea statului de a plati, in
decursul unei perioade de timp, o parte din datoria restanta cu titlu de arierate
financiare, in timp ce restul datoriei se anuleaza printr-o intelegere expresa sau
tacita.
Deoarece moratoriile au efecte negative pe termen lung asupra reputatiei
statelor, solutia recurgerii la obtinerea lor este una de ultima instanta, cnd:
o se inregistreaza deficite mari in balanta de plati
externe;
o rezervele valutare ale tezaurului si rezervele de aur
ale statului se reduc foarte mult;
o economia este in colaps", iar exporturile sunt
nesemnificative sau inceteaza.
In secolul XX, ca modalitate de stingere a datoriei publice s-a manifestat si
repudierea acesteia de catre unele state.Repudierea datoriei publice are motivatii de ordin politic si consta in refuzul
expres si explicit al unui stat de a-si mai onora obligatiile de rambursare a
capitalului imprumutat si de a plati dobnzile aferente acestuia.
Repudierea poate fi adoptata de catre Guvern si vizeaza o datorie contractata
pe piata interna sau/si externa de un guvern predecesor. Astfel, in urma Marii
Revolutii Socialiste din octombrie (1918), guvernul sovietic a repudiat datoria
-
8/3/2019 Imprumuturile Publice, Datoria Publica, Datoria Externa
33/33
publica mostenita de la guvernul tarist. De asemenea, dupa cel de-al doilea
razboi mondial la fel au procedat si guvernele Cehiei, Republicii Populare
Democrate Coreene si ale altor tari in care au fost instaurate regimuri
comuniste.
Prin urmare, repudierea datoriei publice nu este determinata de
insolvabilitatea statului debitor, ci de vointa politica a celor aflati la putere, care
nu mai recunosc angajamentele financiare asumate anterior, de catre alte
autoritati publice, pe care le considera nelegitime.
Impotriva statelor care repudiaza obligatiile financiare asumate prin
imprumuturi externe, statele creditoare adopta o serie de masuri de natura
politica, economica si chiar militare, pentru a le constrnge sa-si reia platile
impuse de creditele externe angajate.
In categoria acestor masuri se includ:
o presiunile exercitate pe cale diplomatica;
o blocarea disponibilitatilor banesti ale statelor
debitoare aflate in conturile acestora deschise la banci cu
sediul in statele creditoare;
o instituirea unor obstacole tarifare si netarifare in
cazul importului unor marfuri din statele debitoare;
o interzicerea incheierii unor noi acorduri de imprumut
cu persoane sau autoritati din statele creditoare s.a.
Finalitatea acestor masuri o constituie acceptarea de catre statele debitoare a
negocierii unor noi conditii si termene pentru achitarea arieratelor lor financiare
externe.