Implicarea României În Relaţiile Internaţionale

8/9/2019 Implicarea României În Relaţiile Internaţionale

http://slidepdf.com/reader/full/implicarea-romaniei-in-relatiile-internationale 1/5

Implicarea României în relaţiile internaţionale , având în vedere:

- menţionarea câte unui obiectiv urmărit de România prin implicarea sa în „Crizaorientală”, respectiv în relaţiile internaţionale din prima jumătate a secolului al XX-lea

- prezentarea unui eveniment, des!ă"urat pe plan intemaţional, în a doua jumătatea secolului al XX-lea, în care s-a implicat România "i precizarea unei consecinţe aacestuia pentru statul român

- mentionarea unei asemănări "i a unei deosebiri dintre acţiunile des!ă"urate deRomânia, pe plan internaţional, în prima, respectiv în a doua jumatate a secolului alXX-lea

- !ormularea unui punct de vedere re!eritor la implicarea României în relaţiileinternaţionale din secolul al XX-lea "i susţinerea acestuia printr-un ar#ument istoric$

Până la Primul Razboi Mondial, implicarea României în relaţiile internaţionale s-a orientat spre obţinerindependenţei faţă de Imperiul Otoman, precum şi a unor garanţii de securitate care să o ferească posibile agresiuni e terne!

"tatutul de independenţă l-a preocupat pe #arol I încă de la începutul domniei sale! $stfel, în %&'( el ridicat desc)is problema neatârnării în #onsiliul de Miniştri *gu+ern , pentru ca în %&' să afirme.Problema orientală/ nu-şi +a găsi rezol+area decât odată cu destrămarea Imperiului Otoman!

0n primă+ara anului %&' , pe fondul .#rizei orientale1 agra+ate prin răscoala bulgarilor, re+oluţia 2unturci şi apoi a războiului sârbo-otoman, România încearcă, fără succes, obţinerea independenţei pe cadiplomatică! 3rmează războiul ruso-romano-turc şi #ongresul de la 4erlin *%&'& , în care se pune cap

pentru moment, .Problemei orientale1! Pe lângă recunoaşterea independenţei, obiecti+ ma2or al domnlui #arol I, România primea 5obrogea şi 5elta 5unării, dar era obligată să cedeze Rusiei sudul

4asarabiei!

6upta pentru realizarea deplină a idealului naţional a dominat politica românească spre sfârşitul secolulal 7I7-lea şi începutul celui următor, 8ind un alt obiecti+ ma2or urmărit de România! $stfel, în timpumarii con9agraţii mondiale izbucnite la începutul secolului al 77-lea, România, în pofida tratatului di%&&(, care o lega de Puterile #entrale, a intrat în luptă alături de $ntanta *%:% , a+ând ca obi



eliberarea fraţilor din ;ransil+ania! 0n urma #ongresului de Pace de la Paris *%:%: , România obţrecunoaşterea actului de la % decembrie %:%&, prin care cele trei pro+incii istorice *4asarabia, 4uco+;ransil+ania s-au unit cu <ec)iul Regat, formând România Mare!

5upă %:=>, capacitatea României de a-şi influenţa destinul politic a fost împiedicată de împărţirea lumîn sfere de influenţă, precum şi de prezenţa militară so+ietică! Plasarea noastra în zona de influenţă3!R!"!"! s-a do+edit decisi+ă pentru e+olutia României? impus prin forţă, regimul comunist a scos ţa pentru următoarea 2umătate de secol, din rândul democraţiilor! 5eşi 8deli puterii so+ietice, comuniştii România încep să facă în anii @ A primii paşi în cadrul proiectului /destalinizării1! 6inia impusăMosco+a a+ea să 8e 9agrant încălcată în %: &, când B! #eauşescu refuză participarea, alături de trup;ratatului de la <arşo+ia, la înăbuşirea re+oltei din #e)oslo+acia, numită şi .Primă+ara de la Praga1!

#onsecinţele +or fi imediate! $ceastă împotri+ire făţişă a unui stat comunist faţă de Mosco+a a determin

o creştere a prestigiului internaţional al lui #eauşescu, care de+ine .fa+oritul/ lumii occidentale! <izitelsale în Cranta, $nglia, Dennania şi "!3!$, precum şi cele ale preşedinţilor #)arles de Daulle *%: &Ric)ard Bi on *%: : la 4ucureşti +or contribui la creşterea rolului României în lume! 5ar independefaţă de 3!R!"!"! a însemnat, în acelaşi timp, consolidarea naţional-comunismului, care a e+oluat spre+enirea la practici staliniste şi, în final, la izolarea diplomatică a României!

5e-a lungul secolului al 77-lea, România s-a do+edit un factor acti+ al politicii de securitate europeană0n perioada interbelică, ea +a milita pentru păstrarea graniţelor 8 ate prin #ongresul de Pace de la Pa*%:%:-%:EA ! 0n acest sens, aderă la "ocietatea Baţiunilor *%:%: , unica organizaţie la ni+el mondmilita pentru menţinerea securităţii internaţionale, şi +a înc)eia alianţe regionale *Mica $ntantă F %:E0nţelegerea 4alcanică F %:(= ! $cest efort se +a do+edi insuficient în faţa agresi+ităţii dezlănţuitDermaniei şi 3niunii "o+ietice, care impun României cedările teritoriale din %:=A!

0n a doua 2umătate a secolului al 77-lea, România, deşi supusă liniei politice trasate de la Mosco+rămâne constantă în ceea ce pri+eşte stabilitatea europeană, participând la #onferinţa pentru "ecuritate #ooperare Guropeană de la Helsin i *%:'> ! $ici, tara noastră are o practică acti+ă, impunând o serie principii, cum ar 8 egalitatea tuturor statelor şi respectarea drepturilor ţărilor mici, nerecurgerea la fo

sau la ameninţarea cu forţa!

0n ce pri+eşte o deosebire în relaţiile internaţionale ale României în secolul al 77-lea, putem aminti draporturile noastre cu 3!R!"!"! $stfel, în perioada interbelică a+eam relaţii de egalitate în plan diplomati0ntre %:(=-%:( s-au purtat con+orbiri la ni+el de miniştri de e terne *B! ;itulescu şi Ma sim 6it+inoa2ungându-se la restabilirea raporturilor diplomatice şi negocierea unui tratat de asistenţa mutuaromâno-so+ietică!



5upă cel de-al 5oilea Război Mondial, Romania intră în sfera de in9uenţă so+ietică şi în cea a e+oluţieimpuse ulterior, spre o .democraţie populară1! Politica e ternă este impusă de la Mosco+a, iar atitudinfidelă a conducerii comuniste de la 4ucureşti se manifestă prin respingerea Planului Mars)all, atitudinostilă faţă de autonomia politică a Iugosla+iei lui ;ito, susţinere, fără ec)i+oc, a in+adării 3ngariei *%:>

de către trupele 3!R!"!"!

0n concluzie, se poate spune că implicarea României în relaţiile internaţionale ale secolului al 77-lea afost dictate, în general, de interesele sale naţionale! Ciind un factor de stabilitate în zona 4alcanilor, are rol important în înc)eierea războaielor balcanice şi totodată a .Problemei orientale1 *%:%( ! #a urmar poziţiei sale strategice, statul român a fost integrat în diferite alianţe militare, urmărind realizarintegrităţii sale *România Mare F %:%& iar apoi, în perioada interbelică, păstrarea acestei situaţiiacţiuni de securitate colecti+ă *Mica $ntantă F %:E% şi 0nţelegerea 4alcanică F %:(= ! 5ar sc)imbă produse după cel de-al 5oilea Război Mondial şi impunerea modelului comunist fac ca România să fobligată, în relaţiile internaţionale, să ţină cont de poziţia Mosco+ei!

mari puteri, Rusia şi Japonia, în anii %:A=-%:A>, care prin amploare şi consecinţe sîncadrat în tipul de conflict local dar şi cu o serie de crize politico-militare care au po larizat lumea din punc t de +edere al in te rese lor şi al ianţelor! $stf el că pe cont inentueuropean, începând cu primele decenii ale secolului al 77-lea, apar două forţeK ;ripla$lianţă şi ;ripla 0nţelegere! Pentru început acestea s-au confruntat pentru supremaţie şidominaţie polit ică şi economică în lumea europeană dar mai ales în afara ei! Prima

ciocnire a fost generată de .criza bosniacă/ din %:A&, izbucnită ca urmare a ane ării dcătre <iena a pro+inciei 4osnia- Herţego+ina! Dermania a spri2init actul de forţă a5ublei Monar)ii, astfel că protestele Rusiei şi re+olta "erbiei au rămas fără ecou! <iena arefuzat să părăsească teritoriile ocupate! ;ripla $lianţă nu era încă pregătită din punct de+edere militar pentru o confruntare şi, în consecinţă, $nglia şi Cranţa au sfătuit Rusia

.ofensată/ să propună "erbiei recunoaşterea faptului împlinit("cânteia care a aprins butoiu l cu pulbere a fost asas inarea ar) iducelu i Cranz-Cerdinand, $tentatul a produs o+ie emoţie în întreaga Guropă! Gl a oferit $ustro -

3ngarieip r i l e 2 u l d e a L r e g l a c o n t u r i l e L c u " e r b i a ! 0 m p ă r a t u l Cr a n z - I o s e f a t r i m i s împăratului il)elm al II-lea o scrisoare prin care se cereaa2utorul Dermaniei înrezol+area Lproblemei 4alcanilorL! 6a > iulie monar)ul germanrăspuns fărăec)i+ocK LBici o tărăgănare în această acţiune împotri+a "erbiei! 0ncura2ări i-audate ambasadorului austriac trimisului special, contele HoNos, de cătrecancelaru



Dermaniei 4et)mann-Holl eg!!!L *E? %>( !6a %A E( iulie %:%= <iena a dat "erbiei un ultim$ceasta a răspuns poziti+l a t o a t e c e r e r i l e m a i pu ţ i n l a c e l e d e l a p u nc t u l

c a r e c e r e a pa r t i c i p a r e a func ţionar ilor aus trieci l a anc)e ta des făşurată în"erbia pentru a determina responsabilităţile asupra atentatului! $ doua zi o circulară agu+ernului germancătre ambasadorii săi din străinătate dez+olta o teză care să influenţe poziţiaCranţei şi Rusiei în 4alcaniK Lconflictul serbo-austro-ungar este o afacere localăctrebuie reglată e clusi+ între $ustro-3ngaria şi "erbia! Orice inter+enţieau n e i a l t e p u t e r i d a t ă f i i n d d i + e r s i t a t e a o b l i g a ţ i i l o r d e a l i a n ţă , +a a n t r e n a consecinţe incalculabileL *E? %> !#o nf ir mâ nd u- şi pa lm ar es ul de ţca r e a în ţ e le s de f ieca re da tă pedosps i )o log ia po ten ţ ia l i lo r ad+ersar i Dermania a c rezu t că Cran ţa ş i Rus i

a +or proceda şi de data aceasta că la Lcriza bosniacăL din %:A&! $nalizâs i t u a ţ i a , o a m e n i i p o l i t i c i d i n c e l e d o u ă c a p i t a l e e u r o p e n e a u s p u s c u p r e a m u l t ă uşurinţăK L5e această dată este războiL! $ntanta a acceptat confruntarea Loprompt i tud ine de ca re însuş i ad+e rsaru l a fos t surpr insL * ? ( ' ! $ u rmaoa+alanşă de declaraţii reciproce de războiK Dermania a declarat război Rusiei*iulie % august Cranţei * E iulie ( august , 4elgiei *EE iulie = august ? Marea4ridominioanele sale Dermane *EE iulie = august ? Muntenegrul $ustr

3ngar ie i *EE iu l ie = augus t ? Cran ţa ş i Marea 4r i t an ie i $us t ro-3ngar ie i*E: iulie %% august şi (A iulie %E august ? Japonia Dermaniei *a u g u s t ! # i n e a r e r e s p o n s a b i l i t a t e a d e c l a n ş ă r i i c o n f l i c t u l u i Q 0 n m e d ii l e p o l i t i c e d i n prea2ma şi din timpul conflictului, +ino+ăţiile au fost aruncate dintrtabără înalta iar acuzaţiile reciproce! Istoriografia primei conflagraţii mondiale este eanuanţată în funcţie de poziţia şi blocul politico-militar din care a făcut parte ţara îcare au apărut lucrările respecti+e! Opinia că responsabilitatea re+ine înegală măsucelor două blocuri politico-militare pare să fie cea mai plausibilăşi mai acceptatastăzi! G+enimentul cel mai important al anului .marii crize/ F %:%' l- a constituit intrarea "3$ înrăzboi alături de $ntantă! $ceasta a modificat radical raportul de forţe pe uscat şi pe mare în fa+oare$ntantei! Gşuarea ofensi+ei franceze dintre l@Oise şi Reinnes, condusă de generalul Bi+elle a făcucentrul de greutate al operaţiunilor militare în +est să cadă pe seama britanicilor! Dermanii şi-au sc)imb planul şi au mutat centrul de greutate pe frontul de est! $cţiunile şi planurile lor au fost date peste cap armata română în .triung)iul morţii/ F Mărăşti-Mărăşti-Oituz F din +ara anului %:%'!



Prin comunicare eficientă actorii au a2uns la conditia de a-şi satisface interesul şi a-şi atinge scopururmărite în sistem prin cooperare şi astfel s-a realizat pacea, dar tot prin comunicare, apreciază unspecilişti, statele au generat crize şi conflictele în sistemul relaţiilor internaţionale! 5upă scopuri şiinteresele pe care actorii le urmăresc în procesul de comunicare aceasta poate îmbrăca aspecte diferit

propaganda? manipularea? dezinformarea? înşelarea etc! "unt forme de comunicare care au coe istaalte tipuri de comunicare mai ales pe timpul crizelor şi conflicteleor! 6a începutul secolului al 77-leaceste forme de comunicare erau promo+ate cu precădere de actorul clasic! $stăzi ele sunt folosite şi actorii nonclasici cum ar fi de e emplu organizaţiile religioase, OBD-urile, organizaţiile teroriste, e$cest tipuri de comunicare se desfăşoară întotdeauna unidirecţional de la actorul emiţător către actorureceptor prin cele mai di+erse şi credibile mi2loace de informare! Mesa2ele sînt adresate, cu precădunor publicuri-ţintă cu gri2ă alese! "e obser+ă în ultimul timp că sub impactul globalizării media .ariacestor publicuri-ţintă se mareşte tinzînd să cuprindă ceea ce noi îndeobşte numim opinia public

internaţională! Informaţia şi cunoaşterea mediatizată modelează percepţiile oamenilor despre lumeaîncon2urătoare, implicit şi despre e+oluţiile geopolitice dintr-o regiune sau alta a lumii! #ontribuieînţelegerea de către aceştia a transformărilor petrecute în mediul internaţional şi le modelează astfatitudinea şi con+ingerile!Primul război mondial nu a fost numai primul război care a .mecanizat1 moartea ci şi primul conflict ca.atacat1 însăşi raţionalitatea şi sensibilitatea fiinţei umane! 5in această perspecti+ă a pregătit cea dedoua conflagraţie mondială!

Implicarea României În Relaţiile Internaţionale

Documents

Transcript of Implicarea României În Relaţiile Internaţionale