Impactul Activităților Miniere Asupra Mediului Pentru
-
Upload
alisa-popescu -
Category
Documents
-
view
25 -
download
0
description
Transcript of Impactul Activităților Miniere Asupra Mediului Pentru
Impactul activităților miniere asupra mediului pentru
perimetrul mineier Jilț Sud
1.Date generale
1.1. Argument
Dezvoltare durabilă prin turism a zonelor miniere analizate în particular şi a regiunilor
„problemă” în special, afectate de masivul proces de restructurare industrială al ultimelor
două decenii. Turismul ar putea reprezenta unul din sectoarele economice cu perspective
reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung în arealul de studiu, inversând trendul economic
general descendent al economiilor locale sau regionale, afectate de închiderea masivă a
industriei. În dezvoltarea locală a acestor areale o nouă gândire şi perspectivă este necesară,
care cere o mai riguroasă planificare în dezvoltarea turismului, în special privind caracterul
integrat al acestuia, o mai mare interacţiune şi coeziune a acelor părţi care formând întregul
sau sistemul turistic, împreună cu creativitatea şi inovaţia pot determina schimbări pozitive
importante în turism.
1.2. Localizare
Perimetrul minier Jilț Sud este localizat în partea de de nord-vest a Olteniei,respectiv
în partea de sud-vest a județului Gorj,pe teritoriul localităților Mătăsari, Runcurel,
Drăgotești, Miculești, Croici. Perimetrul carierei este delimitat convențional:la nord de
perimetrul carierei Jilț Nord,la vest de perimetrul minelor Ploștina și Leurda,la sud de
perimetrul minei Tehomir si la est de zona industriala a Bazinului Jilț.
Din punct de veere geografic zona este încadrată în subunitatea Podișului Getic,numită
Platforma Jiului,cuprinsă între Valea Motrului în vest și valea Gilortului în est.Relieful este
reprezentat de o serie de dealuri a căror altitudine nu depașește 400 m ,intercalate între văi
tributare în mare parte râului Jilț,perimetrul Jilț Sud fiind situat defapt în interfluviul dintre
Jilț si Gilort.Înepând din nordul perimetrului ,dealurile principale sunt:Dealul Malului (350
m) si Dealul Jgheabului (330 m) (afectate de carieră),Dealul Arșiței (374 m),Dealul Croici
(318 m),Dealul Dăieștiolor (357 m) și Cioaca Ursului (350 m).În parte de vest se întâlnesc
înalțimile cele ai mari,cum ar fi Dealul Miculești care se înalță până la 381,35 m.
1.3. Geologia regiunii
Din punct de vedere geologic,regiunea aparține Depresiunii Getice .Depresiunea Getică
evoluează din Paleogen până în Neogen ca o arie de sedmentare.Depozitele Neogene dintre
Dunăre și Olt ,conțin un complex cărbunos,argilos ,nisipos aparținând Meoțianului,
Ponțianului, Dacianului și Romancianului.
Cea mai largă răspândire o au depozitele Ponțiene, în cadrul cărora sunt reprezentate toate
cele trei subetaje: Odessian, Portaferrian și Bosphorian.
Între Dunăre și Valea Jiului ,depozitele Ponțiene se caracterizează prin predominarea
faciesurilor peltice în partea inferioară si mediană a argilelor nisipoase și a nisipurilor în cea
superioară.Aceste depozite sunt fosilifere,cuprinzând printre altele: Paradacna
Abichi,Valencianus Annulatus,Congerica Romboidea și Phyllocardium Planum
Plamnum,specii care atestă succesiunea completă a Ponțianului.
În continuitate de sedimentare, peste Ponțian,se dezvoltă în facies argilos-nisipos-
cărbunos,Dacianul.În zona au fost recunoscute ambele subetaje ale scestuia: Gențianul si
Parscovianul .
Gențianul urmează în continuitatea de sedimente peste depozitele Ponțiene cu
Philocardium Planum Planum,cu grosimi de 90-15- m și intercalații în lignit stratele
I,II,III,IV.
Gențianul este caracterizat printr –un orizont inferior alcătuit din nisipuri cu
intercalații de argile compacte si stratul de lignit I. Orizontul superior este alcătuit din
nisipuri și argile în care sunt intercalate stratele de lignit II,III,IV. Stratele I și II se efilează
la est de râul Jilț, astfel că în zona râului Jilț primele strate întâlnite sunt III și IV.
Parscovianul cu grosimea de 35-60 m, depus în continuitatea de sedimentare ,peste
Gențian, cu caracter argilos, cu intercalații de nisipuri și nisipuri argiloase, conține stratele de
lignit V-VII, cu importanță economică.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite lacustre cu cărbuni și depozitele aluvionare
vechi și actuale ,astfel:
- Pleistocenl inferior cuprinde două orizonturi ,unul pasmo-pseftic,ce cuprinde
intervalul stratigrafic dintre stratele XII-XV ( o alternanță de argile,nisipuri fine și pietrișuri
cu asociația specifică faunistică de Theodoxus, Viviparus, Melanopsis, Psilunio și resturi de
mamifere Anancus, Cervus ) și al doilea argilos-nisipos cu cărbuni, care cuprinde startele
XIV-XVI de lignit.
- Pleistocenul mediu cuprinde depozitele aluvionare vechi ale terasei Jiului.
- Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele teraselor înaltă și superioară a
Jiului
- Holocenul este reprezentat de depozitele terasei inferioare a Jiului, depozitele
aluvionare ale văilor, depozitelor deluviale, proluviale și colviale.
Din punct de vedere tectonic, depozitele sedimentare pliocene au o structur
simplă,mulând relieful preexistent ,fără deranjamente de mare amploare.
Figura 1.Harta geologica
1.4. Potențialul seismic al zonei
Zona carierei Jilț Sud poate fi afectată de două tipuri principale de cutremure:
- cutremure intermediare, cu focarul situat sub scoarța terestră, în mantaua superioară,
la adâncimi cuprinse între 80 -180 km, în zona Vrancea.
- cutremure normale, cu focarul în scoarța terestră, pe faliile Piemontului Getic, al
Platformei Valahe, la adâncimi cuprinse intre 5 -30 km, mult influențate de cutremurele
intermediare.
Din punct de vedere seismic, conform STAB 11.100/1-1978, zona face parte din
macrozona seismică de gradul 7.
1.5. Tipuri de sol
Datorită condițiilor de relief foarte fragnentat, climei și vegetației, solurile în județul Gorj
sunt variate și în general dispuse mozaicat. Astfel în parte estică,nordică și o porțiune din
parte centrală a teritoriului cuprins între râurile Jiu și Motru, predomină solurile brune de
pădure, podzolice, pe alocuri freatic umede. La nord de linia Târgu –Jiu Cărbunești,
predominând solurile podzolice argiloluviale frecvent pseudogleizate, cu textură de regulă
mijlocie spre suprafață,iar în zona sudică a teritoriului aproape de confluența celor două
râuri, solul este de regulă brun de pădure.
În zona perimetrului minier Jilț, înainte de începerea exploatării,solul prezent în
întregul areal al comunei Mătăsari făcea parte din categoria solurilor brune de pădure
puternic podzolice cu orizontul superior având o alcătuire lutoasă și luto –nisipoasă .
1.6. Clima
Zona analizată se află cea mai mare parte a anului sub infuența circulației maselor de
aer sudice,sud –vestice și vestice. În acest context procesele fohnale sunt prezente mai ales în
perioada de primăvară, iar influențele anticiclonice nord –asiatice apreciabil atenuate.
Factorul geografic local este un element activ în modificarea unor parametrii
meteorologici din zonă.
1.7. Vegetația și fauna
Vegetația
Cariera Jilț Sud se află la o altitudine de 150 -200 m fiind înconjurată de dealuri a
căror
înălime nu depășește 500m.
Vegetația este reprezentată de specii de ierburii anuale de Agrostis termis, care se
găsește în etajul gorunetelor și făgetelor.
Zona cu umiditate ridicată ( unde băltește apa ) din perimetrul carierei sau pe halde
sunt favorabile apariției vegetației palaustre.
Local în zona perimetrului minier , ca urmare a lucrărilor de decpertare,vegetația
naturală arboricolă și floricolă a fost didtrusă în totalitate de pe suprafețele de lucru. Astfel,
prin activitate desfășurtă în cariera Jilț, fondul forestier a fost redus prin defrișare, pe o
suprfață de 674 ha.
Pe alocuri în special pe halda exterioară, se remarcă o tedință de refacre a vegetației
ierboase, cu specii comune, lipsite de valoare botanică,dar cu importanță în procesul de
îmbogățire a solului cu materii organice.
Procesul de refacere avegetției ierboase pe locurile lipsite de sarcin miniere este rapid,
dar acesta nu mai păstrează speciile existente înainte de începerea lucrărilor. Apar în general
plantele anuale care cintribuie la fixarea solului și la pregătirea lui pentru refacerea vegetației
caracteristice zonei.
În prcesul de amenjare a exploatării, vegetației acvatic și palustre a avut cel mai mult
de suferit. Astfel, au fost desceate terenurile mlăștinoase, sau cu umiditate crescută. Din
acest motiv,vegetația caracteristică acestor locuri a dispărut în ttotalitate. În imediata
apropiere a râurilor, vegetația palustră sa acvatică continuă să se dezvolte.
Culturile populație sunt cele agricole comune:porumb, graminee, legume, cartofi,etc.
Pomii fructiferi,reprezentați prin specii comune de pruni, meri, peri, sunt cei mai răspândiți.
Vița de vie este plantată pe suprafețe restrânse, fiind, în general o cultură de grădină.
Figura 2.Utilizarae terenurilor
Fauna
De –a lungul timpului societatea omenească, prin activitățile ei a exercitat o puternică
acțiune asupra faunei, care a avut ca efecte schimbarea condițiilor naturale ale acesteia pe
suprafețe întinse. Canalizările și desecările terenurilor mlăștinoase au dus la dispariția faunei
nevertebratelor sau la vertebrate, adaptată acestui mediu de viață.
Defrișarea pădurilor, distrugerea stratului vegetal, au avut ca urmare dispariția unor
specii, sau migrarea altora către zone care să asigure condițiile de viață și climatul
caracteristic speciilor respective. Astfel au fost modificate atât condițiile de viață cât și
vechea componență și răspândire a faunei.
2. Impactul produs aupra mediului înconjurător de exploatarea minieră
Activitatea de expoatare la z a carbunilor este de o complexitatae deosebită și are o
acțiune directă cu efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu, vegetație, faună, sol,
subsol, ape subterane și de suprafață, dar și asupra comunităților locale.
Desfașurându-se pe suprafețe mari și pe intervale de timp de ordinul zecilor de ani,
impactul produs asupra mediului, la rândul lui, are o omplexitate mare, cu efecte locale sau
zonale, pe termen scurt dar mai ales pe termen lung, cumulative, pe parcursul întregii
perioade de expolatare dar și după încheierea acesteia..
2.Metodologie
Pentru realizarae acestui proiect am utilizat programul Arc.Gis.10.1 împreună cu extensia Arc
BruTile.Am folosit harta topografica care cuprinde comuna Mătăsari.
S-a creat limita folosita ca șablon pentru decuparea celorlalte elemente necesare realizarii
hărților cu funcția Clip-(ARCtoolbox-Analysis tools- extrac-clip)
Figura.3
Am realizat hartile pentru utilizare terenurilor și harta geologică.
Urmataorii pași au fost de realizarea pretabilitații terenurilor si pretabilitatae geologică.
Figura.4 Figura5.
Prin inmultirea celor doua harti am otimut harta pretabilitații in comuna Mătăsari.Pentru
asta am utilizat functia Map Algebra-Raster calculator:
Figura 6.
Figura 7.
3. Identificarea proiectului pentru o dezvoltare durabila
Scopul urmărit de delimitarea acestor regiuni (zone) este, aşadar, mărirea gradului de
atractivitate a acestora în vederea realizării unor investiţii de capital, generatoare de locuri de
muncă, de relaţii orizontale cu mediul economic local, de creştere economică, ceea ce
reprezintă o idee postkeynesiană. Delimitarea acestor spaţii cu probleme specifice, cu statut
juridic aparte şi regim de funcţionare precizat prin acte normative, a avut loc prin adoptarea
şi punerea în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/19983 privind regimul
zonelor defavorizate. În conformitate cu acest act legislativ, zonele defavorizate sunt regiuni
geografice definite pe baza unităţilor administrative de bază (oraşe şi comune) care trebuie
să corespundă unor criterii stabilite în Ordonanţă în vederea acordării statutului de zonă
defavorizată.
Pentru o dezvoltare durabila a comunei Mătăsari proiectu propus de mine este realizare
unei zone de agremen si recreere in zonele miniere care sunt in parte de nord-est si sud-est a
zoni delimitate.
Ca parte a istoriei naționale și europene, zonele miniere aveau în trecut un rol important
în economia regională, fiind neglijate, s-au transformat în mine abandonate, fabrici
dezafectate, căi ferate în paragină sau ferme invadate de vegetaţie spontană. Prin
identificarea şi implementarea de soluţii de regenerare
sustenabile aceste situri au fost transformate în zone atractive turistic, păstrând în acelaşi
timp identitatea acestora.
Dezvoltarea turismului necesită finanţare, atât pentru sectorul public cât şi pentru cel
privat, accesarea de programe de finanţare diferă foarte mult în arealul de studiu. Industria
turismului beneficiază de diferite sisteme de asistenţă oferite de programe de finanţare
naţionale şi europene. Investiţiile realizate în turism vizează infrastructura de cazare,
agrement sau programe de promovare a obiectivelor turistice. Trebuie menţionată natura
interdisciplinară a turismului, abordarea strategică şi integrată, şi rolul catalizator al
proiectului în dezvoltare regională durabilă (Clement, 2004). Alte investiţii contribuie în
mod indirect la dezvoltarea turismului, crescând accesibilitatea, vizând infrastructura de
transport rutieră dar şi infrastructura de mediu, prin reabilitarea sau dezvoltarea reţelelor de
alimentare cu apă şi canalizare, protejând biodiversităţii, sau reducând poluarea. Aceste
instrumente sunt mijloace pentru îmbunătăţirea performanţei din sectorul de turism, prin
creşterea fluxurilor turistice. Alte măsuri sunt orientate către dezvoltarea locală dar şi acestea
contribuie la dezvoltarea turismului. Arealele analizate deţin atuuri importante pentru
dezvoltarea activităţilor turistice, activităţi ce pot aduce venituri importante, atât celor ce le
administrează, cât şi comunităţilor locale. Deşi este destul de greu de măsurat, iar de cele
mai multe ori rezultatele sunt destul de greu de observat pe termen scurt, turismul este unul
dintre puţinele sectoare economice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă a acestor
zone, pentru că turismul imbogateste viata oamenilor, dezvoltă economia, protejeaza mediul
si poate fi integrat intr-o comunitate cu minimum impact. În ciuda faptului că regiunile
analizate deţin un patrimoniul turistic deosebit, cu potenţial mare de dezvoltare, turismul este
încă valorificat la un nivel redus. Principalele probleme care apar in dezvoltarea turismului
sunt urmatoarele: slaba cooperare a autorităţilor locale cu actorii din domeniu, promovarea
modestă la nivel naţional şi internaţional, existenţa unei oferte turistice limitate, slab
diversificate, slaba dezvoltarea infrastructurii specifice turismului, migraţia forţei de muncă,
nivelul redus de pregătire al celor angajaţi în domeniu etc. Viziunea reprezintă o formă
împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, pe baza căreia s-a formulat obiective strategice
de dezvoltare, astfef acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde
aspecte spaţiale şi ne-spaţiale, calitative şi cantitative ale dezvoltării. Pornind de la viziune
prin prisma rezultatelor analizei situaţiei existente, s-au formulat obiectivele de dezvoltare,
care reprezintă nivelurile de performanţă identificate şi care se doresc a fi realizate pe domenii
precum: dezvoltarea resurselor turistice naturale, dezvoltarea infrastructurii turistice,
dezvoltarea patrimoniului cultural, dezvoltarea resurselor umane, utilizarea surselor de
finanţare, crearea unei imagini favorabile de dezvoltare, conservarea şi protejarea naturii.
3. Concluzii
Exploatarea cărbunelui în perimetrul minier Jilț Sud reprezintă o necesitate economică
obiectivă pentru sigurarea combustibilului energetic la termocentrata Turceni și la alți
utilizatori.
Impactul asura mediului produs de excavare, haldare, și de celelalte activități conexe
este semnificativ, inevitabil și ireversibil, cu efectele asupra sistemeleor acvifere, calitații
apei și aerului, resursei minerale naturale, ecosistemelor, climei, geomorfologiei și
peisajului, ultilizării pământului, activităților industriale conexe, colectivității umane cu
principala lor necesitate –locuire.
Planificarea şi amenajarea turistică a zonei corespunzatoare trebuie integrată în
mecanismele administrative ale regiunilor. Dezvoltarea turismului arată ca acesta afectează
pozitiv dinamica angajărilor, în cazul regiunilor miniere care sunt afectate de declinul
economic general, turismul poate atrage resursa umană disponibilizată, cu condiţia ca
aceasta să fie recalificată. În arealele afectate de deficienţe socio-economice, turismul
trebuie să reprezinte catalizatorul acţiunilor de integrare a patrimoniului cultural, de protecţie
a mediului, sprijinind accesibilitatea şi dezvoltare antreprenorială, adesea cu metode
inovatoare, prin integrarea complexă a sectorului turistic printr-un parteneriat public şi
privat,. Turismul ar putea reprezenta o semnificativă sursă de finanţare în majoritatea
arealului de studiu, pentru că economiile locale sau regionale au fost afectate de închiderea
masivă a industriei şi trendul economic general descendent poate fi inversant prin
dezvoltarea turismului.
Bibliografie:
Harisian, E., Brînzan, N., Mocioi, I., Gorj Monografie, Editura Sport –Turism
Bucuresti,1980;
Brăghin, C., Așezările umane din dealurile piemontane dintre Motru și Gilort, Editura
Tehnica, 2000;
Studiu de impact asupra mediului în perimetrul minier Jilț Sud;