Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
-
Upload
laurentia-petcu -
Category
Documents
-
view
323 -
download
22
Transcript of Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
1/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
2/53
Lg : ON
lW
IERNAREA FAMILIILOR
DE ALBINE
ASOC lATIA CRESCATORILOR
DE
A L B I N E D I N R S R M:lNIA
REDACJTA P U B L I C A ~ O R PICOLE
uoureqtl 1988
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
3/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
4/53
- C A P I T O L U L
METODE PEN TBU INTENSIFICAHEA CRESTERII PUIETULUI
I
]ilA FAMILIILE
D E
ALBINE
In apiculturh se consider6 cii anul apicol, care cste cu totul di
de cel calendarlstic, lncepe odaa cu sosirea lunii august.
Pentru ca familiile de albinc )sH ias6 cit mai puternice din i:
trebuie luate o scrie de rnSisuri incepind Encil din vara gi toarnna ar
precedent pentru cregterea unei cantitati cit mai mari de puiet. In
fel se,asigurii gi o iernare norrnal6, un consurn redus de hranti
En
tir
iernii, uzurH m i d a alblnelor in sezonul rece, fapt care le rnaregte lo
vitatea in prirnavara urmtitoare. In familiile puternice prirnul puiet a
Inca din luna ianuaric, cantitatea acestuin sporind rapid, albina c
liind Enlocuita ftirii sc8deri.prea rnari de efectiv. Familiile slabe, pe
consurnu1 ridicat de hranti qi uzura marit6 a albinelor se resimt put(
I
In prirnhvarti, in perioada de schimbare a albinei refticindu-~i oarte
efectivele de albine.
I
Din aceste considerente, perionda prernergatoare introducerii
miliilor la iernat, deci lunile iulie-septernbrie, trebuie folositi? p
cregterea unui nu~nhrd t mai mare de albine. Acest lucru este in
'obignuit dificil de realizat intrucit in aceasta perioadg, in majorit
zonelor, atft culesul de nectar cit i cel de polen s rcduc consider
alblnele ducindu-gi activitatea in special
p
baiza rezervelor dc hran2
cuib. Este perioada in care albinele incep sti- i forrneze cuibul de i;
'
gruplnd rezervele de hranH in fagurii din cuib, ocupfnd majoritatea
tiului din faguri gi limitind spaliul pentru puiet.
Il
a rindul lor gi rnltcile, sub influenta lipsei de cules, precum
:
urrnare a epuizilrii in urma efortului din perioada de prirnilvarii
I'
1
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
5/53
vir i . iqi incet inesc r i tmul dc ouat : ccle ln r i epuizatc, f i 3m se bi @miti
biltdne pot chiar sh Enceteze complet ouatul.
Depinde door d e mhsurile luate d e apicultor 'cn activitatea lor de
ouat s i f ie m en t inu t l la o cotti r id ica t i un t imp c i t mai indelungat po-
sibil. I n principal m cntinerea activitgtii tlc creqtcrc puietului se reali-
zeazh prin :
1.Asigurarea unor nlHtci cu mare capacitate de ouat. Un m l hot;-
ritor fn dezvoltareu fam iliilor d e alb ine in sezon ul d c lonnlnh El pre cali-
tatea 8i vlrsta miitcilor de care depindc, in foarte mare mHsurh, intensi-
f icurea cr e~ te r i i e albine t iner ,e in accastA,perioadi .
Cercetltorii au stabilit cB virsta mritcilor arc o importanti capitalH,
mai a les n prag de toamnil. Ei nu dovcdit
H
in s tupincle in care
20U/o
din famil i i le rl albine au avut matci t inere, mortal i ta tea albigelor in
iarnii a fost e 33 g a lb in i de fi ecare in te rv ,a l; in s tu p in ~ le~ n d e , 4 9 P / ~in
f a m i l i ie d e a lb in e a u a v u t m a tc i tin er e m o r b l i p k a
a
fost de nurnai 22 g ,
iar l a cele cu 6O0j0 mhtci t inere , n ~o rta lita tca -a redus i n m ed ie,l a 3g d e
fiecare interval ocupat de albine.
.Este necesar deci
ca
in cursu l sezonulu i. s& se lurmireasch '~ nd ea -
proape calitatea m atcilor $i sil se lnlocuiascl cit m ai ~m ultel 'din~ niZitc ilc
biitcine gi din cele t inere cu defecte, cu mhtci t inere,.s&nhtoase ~ i . d ea-
litate superioartr.
,
,
1 . , . . ,
. . I . > :
D a d sfn t mHtci tinere, dupH incetarea culesului creqter'ea do puiet
se me ntine la u n. nivel corespunzhtor chinr 9 i . h cazul, 1ipsei .unor cule-
sur i de ln t re t inere ; n c az c o ntra r, s a d e $i c r e ~ t c r c a c p u ie t s u b l im i te le
normale, ceea cc provonch slHbirea fan~iliilorqi inrauthfirea conditiilor
de iernare.
In
tabelul nr . cs le rcdot nu ~n tirul c fnguri
cu
puict
fn
sez311hl dc
toamnii, in raport cu virsta miitcilor, dupi datcle luil
V.A.
Ncstcrvodslri,
d u p i o cerce tare , f i lcu l i in xona de . nord si in (cc:~ e sucl- n:iR.S:S.
Ucrainiene.
I , , ; . , , : ,
Proccntul d c fan ~ il i i is i lc orf;uic In i e ~ i r c a in iarn3 a fos t .gi c l cu
at f t ma i sc lz ut cu cEt m itci lc au fos t , mai t incrc : 0,2°/0 la fa n ~ il ii ~u
,
NUmPIUl fagurllor cu puiet
,
V rstn
mltcllor
ZOna de nord a zona de suq a
R S S Ucralnlene R S S ucralniene I
nn
snl
3 ,an
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
6/53
~nZItcide
u
an, 2,9':/0 la fa
l
u miitci de 2 ani gi aproapc
familii de albine cu m5tci de 3 nni (dupri V.A. Ncstervodski).
Inlocuirea mitcilor bitrine cu botci cipicile, sau chiar cu
urmeazri a sc impcrcchea dupii introducerea lor in familii, nu
mand5. Accasta pcntru cH fa~nilia a riimfne fBrii puiet timp
zile sau mai mult, iar unele familii pot rillnine chiar
lriri m
pierderca lor la zborul dc imperecherc.
2
Calitatea fagurilor.
u
si
n
primPvarB, in pcrioadn dc
mitcile 'eviti s5 dcpunii ouji in fagurii
noi, care pPstreaz5
cHldura. Din cuib se scot fagurii prca ~ c c h i au cu multc cclulc
tori
~i
se reformcazii. DncP unii ,dintrc ac e~ t iFaguri mai
u
1nuM
la
marginea cuibului, dc unde se pot inl5tura imcdiat ce
berati dc puiet. In mijlocul cuibului se las i numai fnguriilin
crescut citeva generatii de puiet, avlnd suficiente celule libere
cregterea acestuia. Daci in cuib, in zona cea mai favorabili cre
puiet, sint faguri cu multe celule de trintor, matca fie cP va evi
faguri, fie cti, sub impulsul hrrinirilor stimulcnte, va depune
L
producind o diminuare a cantit itii viitoarc de albinh lul
Aceasta pierdere dc albinri lucri toare are loc din doul mo
primul rind datoritti faplului cP in loc de albine se cresc trinto
perioadri In care nu sinl necesarl, iur pc de al l i parle din
albinele doici se uzcazii in zadar, nemaiputind fi crescute
En
lc
cantitPti mari de albine 1ucrPtoare.
3. Deblocarea cuibului. La unele culcsuri, ca dc exemplu 1
carejeste . un cules intens dar scurt, blocarea cuibului estc defa
familiei si cste fnvorabilii productiei ce
s
realizcaz5, deci un
1
dorit. P o periondl scurtti, in mod natural se limiteazg canti.
puiet necilpiicit. U1oc;irea arc implicatii nefavorabilc asupra
lamiliei la culesul de var: de la floarea-soarclui, limitind
puietului
i
ducind
la
scriderea acccntuatil a puterii familiei dul
rificarea culesului dc vi1r2.
De
nsemenea,
In
periuada
e
toa
zonele unde existil un cules bun de intretinere, este posibili unc
carea cuiburilor, prin depozitnrca rezervelor de hranl in zona
puietului. Dace apicultorul nu intervine la timp, familiile dc
puternice In timpul verii ajung toamnn slab populate, derji
cantitiiti de miere vi pgsturri In stup.
Deblocarea cuibului la familiile intrctinutc In stupi ver l
un (singur corp rji En stupi orizontali, se reilizeaz5 prin inlro
periodic , la interval de 5 7 zile, in mijlocul cuibului, a cite unu
cladit 'regulat, cu celule de albine lucritoare si ,in care au fast
douti
-
rei generatii de puiet.
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
7/53
Pcntru ca albinele
s&
pregitcascH m ai rcpede fagurele, . in ain d
acesta sil fie introdus fn cuib, se poate stropi cu sirop de zahilr. lPentru
crearea spat iului se scot ramele pl ine cu miere de pe margini , rdm'e care
se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii . Ele se pot '$i
extrage in cazul in care cont in doar miere naturals $i nu miere prove-
nind d e la hr5ni r i le d e toamnil cu s i rop de zah i r .
, ..
,
.
La stupul multietajat , deblocarea se realizeazs brin inversarea
periodic5 n corpurilor, oferind m5tcii posibilitatea de
a-gi extinde in
su s sup raf ata pentr u dep unere a ouillor. Pe ntru aceasta este; necesor ca
nici unul dintre cele doul corpuri ce se ' inverscazi l perioqic in toamnil
s i n u reprez intc corpul cu rezervelc, de hranil deoarece, ,d in women4 ce
corpul ku hranH pentru iernat t rcbuie s8,a ib e In c e i z ec e, f a g u r i a i s q cel
put in 18-20 kg miere, se intclege cil nu va rnai nvea faguri ,cu celule
,
.
goalc pe
o
suprafat5 care s5 nsigure spatiul necesar cregterii dc puiet .
4.
Folosirea culesurilur t inii . Practicarea stupHritului ' ,pastoral la
culesuri le t i rzi i oferi te de flort~spontanil sau cultivatH constituic . i n u l
dintre cele ma i eficiente mij loace d e st imulare a creqteri i ' lde 'puiet in
1 ,
I
1;1:
aceastil perioadil.
Culesurilc naturale In sezonul d toamnil s in t d e : dd ul i ori4 '&i
eficace comparat iv cu hrs niri le st imulat ive, d a to ri u aportulu i 'd e pplen
proaspat. In acelagi t imp s&'realizeaz&'qi economie de zahHr 'qi *len
care, d c regul8, acopcr5 chel tuiel i le 'de deplasa re. . ,
i
a
su rs e de cules, la sffrgitul verii gi toamn a s e
pot
fo los i f i~ ie t e l e
di n luncile riurilo r, zonele inundabile', grildinile d e zarzavat, bostilnoa-
sele etc., care, pin5 la efectuarea arhtur i lor de toamni l ofer i l culesu~i e
. . I
intretin ere albinelor. , 1
Se
va avea gr l j a ins , in 70nele viticole, n cazul 1n c a r e ' c u l e s u l
sucului d e s t ruguri es te prea abundent , ca faguri i cu .miere proveni ti d e
la acest culcs sil nu ra ni ni l in cuib pentru iernare. Fi ind foarte b o g a a
in substante mincralc gi za ha m ri nedigerabi le pentru albine; aceastil
miere poate provoca neplaceri In t impul iernii $i
anume; lnc8rcilturi
intestinale mari, diaree, uzur2 prematuril . . . I .
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
8/53
enzatia de prezents permanellLa a sursei ,de cules, senzatie ca
mentine intr-o stare activ8. Astfcl, intr-o prim3 metod5, se sti
ft~miliileprin descBp2cirea fagurilor cu miere. Cantitatea de mi
dpBcit5 ,este in raport cu puterea familiei la cele puternice s,
pacesc
3-4
dm2 fn timp ce la cele mediocre se descipicesc 1-2
descapacire se folosesc fagurii de la rezervil care au cantitsti
miere i provin de la familii sAn8toase. Cind timpul este rcce, fag
introduce la marginea cuibului ; dac5 timpul este mai cald, fag
introduce dup5 diafragma pentru a evita mHrirea cuibului. Opc
executil dupB incetarea zborului, pentru a preveni furtivagul.
a doua metWit este stimularea cu sirop dc zahar. Conc
siropului trebuie s& fie 111. Admnistrarea sub form3 de sirop, se
in d o r ~ ici de 300-500 g la interval de 2-3 zile. Administ]
ropului fn doze ~i la intervale mai mari creraza doar ~ocuri .Pentr.
sificarea crcvterii puietului este eficientg administrarea siro.
faguri qi introducerea lor In mijlocul cuibului. Fagurele introc
curAtat, lins i devine corespunzator pentru a fi Enssmtnfat.
presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat I
trebuie 'apreciata bine puterea familiei pentra a nu extinde pr
fagurii ocupati cu puiet situatie care a r ducc la o
lips5 a all
acoperire.
Cercetirile fntreprinse in tara noastr5 cu privire la efectel
rilor stimulative ale familiilor de albine prin desc3pscirea faguril
diafragmg In comparatie cu administrarca de sirop de zahar I
1954) s-au lncheiat cu urmstoarele rezultate familiile hr inite s t
prin descapgcirea fagurilor cu miere au crescut cu 28 mai mL
comparativ cu lotul martor, n timp ce
familiile
hrgnite cu
zahtir au crescut doar cu 19,5 la sut5 mai mult puiet decit lotul
Concluzia cc se impune este cH rezultate mai bune se obtin prin
stimulativ5 cu faguri cu miere desc5pHciti ~i
introdugi dupri di:
treia nletodB const5 in stimularea cu zahBr sub form.
(tos). In acest caz, este bine ca albinele s i aibf acccs la o surd
Unele albine consuml acest zahir, altele il care ins5 afarf ;
preintimpina acest aspect sc pun citeva picituri de miere
in hr
cu zahHr.
Prezenta unui cit de mic culcs dc polen din nalur8 m8rcstc
efectul hranirilor stimulative. In lipsa acestuia este absolut
administrarea de polen sau de inlocuitori de polen, ca sursf de
in vedcrea creqterii puietului. Substantele proteice se administ
amestec cu hrana energetic5 (turte dc crbet, pasta). Sc urma
substantele proteice sB nu dep5veasci 10-150/0 din compozitia
rului. In acelagi timp, pentm mfrirea atractivitatii turtelor de
j(
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
9/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
10/53
upA dialragmi pentru a sc evil:, ~izurilc c
formarc g r e ~ i t i ghc
in zona aceasta.
La stupii niultictajati reduccrca cuibului nu se va face dc
cazul
i n
care avcin fa~nilii sl i~be e
U
singur corp.
7 Impacllclarca cc~ibului. d:ttri cu nparitio noptilor reci sc a
izolarc;~ crmicii prin amplasarea dc materi;llc termoizolantc de:
pocli~orului. In cazul fa~nil iilormai slabe sc rccomandg folosirca
tclulc: lateralc montale dup i diafmgmii.
In afar2
dc
masurile ariitatc, un alt proccdcu dc intiirire a f:
Inr de albine in vcclcrea ierniirii estc, folosirea miilcilor ajutiltoare.
1r
caz
st
folosesc 1n5tcilc scoase din familii cu ocazia inlocuirii lor c
mitci, mai tincrc sau crcscute special in acest scop. Cu lnitcilc
tale din aceastli opcralie sc formeazH in cursul lunilor iunit
nuclce pe doi rei. faguri de acuib, din care unul cu puiet iar
cu rezerve dc hrani. Aceste fa~nilii~nici e adapostesc in liidite-n
cu capacitalc de 5 G faguri, in despirt ituri amenajate cu u
separaf, aliituri dc familia de b a ~ i i n stupii orizontnli In corpu
plimentarc, dcnsupra cuibului, la stupii mult ietajati ; in stupi
n~cntari,aqczati aliituri dc familia dc .l)aziI, in cazul stupilor
ve
cu magazine.
Pe
miisuna dezvoltiirii, acestor nuclee li se 15
cuibul prin introduccrca d e faguri cliiditi sau artificinli.
arr
ajutiitoarc li sc aplica accleagi rn?lsuri
de
slimulare
a
crc~ter i i
e
fn
lunile iulie-scplembrie, ,ca vi familiilor dc bazl. Toamna, dupH
tarea ddpuncril oui4lor, miitcilc batrfne sc inliitur3 iar albinel
puietul din nucleu se unificH cu familia dc bazii. parte din nu
culmiitci pot
fi
lasate sii ierncze pentru
a
avca
i n
primhvaril
mii
rczervi.
Prin aplicarca acestui procedeu, fanliliile dc bazti se intirc
cite 0 6-0 8 kg albinii.
J
Procedcul de intirire
familiilor de albinc prin folosirea
cilor ajutiitoare pre~intiun deosebit interes In conditiile din
zo
sud a @rii noastre unde sint necesaqe familii foarte puternice ch
inceputul primfivcrii, pentru folosirca culesurilor timpurii
salcim).
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
11/53
C A P I T O L U L I I
ASIGUHAREA IlEZERVELOR E HRANA
PENTRU FAMILIILE DE LBINE
I
Dupa cum se tie, familia de albine nu hiberneazft
iq
timpul
ieynii. Strinsa in ghemul de iernare ea f i continua activitatea produ-
cfnd dldura necesars mentinerii vietii. In unele situatii, incepind din
luna ianuarie sau chiar din decembrie cre~te
puiet In spatiul liiiitat
de dimensiunile ghemului. Pentru aceast2
activitate, albinelor le slnt
necesare rezerve suficiente de hrana atJt in forma rezervelor interne
corpul gras, bine dezvoltat prin alimentatie abundenta in tiipul toam-,
nei (Fig. 1 cit gi rezerve de miere ~i pastura In cuib. I
Consumul
de
hran8 este
mal schut n primele luni alo iernli,
pinH la aparitia puietului albinele
consumind mierea doar pentru
a
mentinerea temporaturii in inte-
riorul ghemului la circa
24 25OC.
Odat2 cu aparitia puietului con-
sumul' se ridica, temperatura In
ghel?~ iind mentinut2 in , I perma-
ncnta' la nivelul de
35-36°C.
In
acestc conditii iamiliile normale,
Flg
1. Secflune
Prln abdomenul
alblnel.
puternice consum% in prim&
a
-
orpul era a albinel
luni ale icrni
700-800
g ,hrana
;
in continuarea iernarii consumul crevte la
1,5-2,O
kg lunar. In total,
pe lntreaga perioadg de iernare sint necesnre circa 7-8 kg de miere.
Pentru conturarea consumului
vom
utiliza datele obtinute de
L.
Partiot
1968).
Stabilirea consumului s-a lf icut de catre Partio: prin
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
12/53
abelul I
Scaderl ale cintarulul dc control de la
1
oclombric
pinic.,la31 martie (dupi L.Partiot)
stuplnl sub Stuplnl Intre Stupin1 Intre
300 m nltltudine 300-500 m altltudine 500-1000 m nltltudlne
Speclllcatle Scaderl ScBderl scederi
greutate
, Er
greutnte 2 greutate
mame) gramel gramel
Media pe:12
an1
1951 1963 53 5125 50 5210 30 4555
cintiriri pe o duratti de 12 ani, la 40 stupini, situate pe o razti de j150
km .rji care a cuprins altitudini intre 140-1.000 m tabelul 1).
Din
acest tabel, rezultti cB, Entr-o perioadl de
6
luni, corespunzi-
toare iernitrii familiilor de albine, ,consumul de miere a fost dc
4 G-5 2
kg
Durata mai fndelungata cu temperaturi scizute existente la altilu-
dinile mai mari a redus numBrul zilelor ,in care s-a inregistrat zbor a1
albinelor, ceea ce a determinat in consecintii qi un
consum mai mic.
Aceste date au fost coroborate cu
experientele fBcute de
A:
W
Gareev..
Degi implasate geografic la mari distante, consumurile constatate
de cei doi autori pe parcursul celor luni analizate sint foarte apropiate
abelul
Consumul lunar de la 1 noiembrle la 31 martle grame miere)
Speclflca Le
nolem- decem-
brie brie lanunrle februarle martle 5 lunl
DupH L. Partiot
media
pe 12
an])
sub
300
m alt.
210 587 660 941 1605 4303
300 500 alt. 505 497 030 000 1000 4412
Dupe
A. W
Gareev 650 725 850 1157 850 4232
,,
I .
Un consum apropiat este stabilit
$i
de alti cercetitori ca Weippl
1928), Alfonsus 1933), Jebsen 1952).
Ar fi insti o mare gregal5 daci la
intrarea in ia rn l s-ar ll sa in
familii doar aceastg cantitate, intrucit in acest fel familiile ar fi lipsite
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
13/53
m
de hranH tocmai in mornentul in carc au mare nevoie dc aceasta. La
iegirea din iamB In familii sint necesare rezerve
abundente de hranH
pentru cre~tereapuietului ~i mentinerea temperaturii pin& la aparitia
primelor culesuri de intensitate normal6 carc sil asigure necesarul de
hrani a1 albinelor.
Este gregitg, de asemenea, ideea cH lipsa hranei in primBvarH se
p a t e suplini cu sirop de zahBr. Trebuie sg avem En vedere urmitoarele :
la ievirea din iarn2 majoritatea albinei este In mare parte uzat2 in urma
iernilrii $i cregterii de puiet ; albina tln2ra este lnca in cantitate micA ;
prelucrarea zahirului grabegte uzura totala a albinelor gi le scurteazg
acestora viah. De aceea, En afara cantitatri strict necesare iernHrii, la
formarea rezervelor de hranB trebuie asiguratii $i cantitatea necesara
pentru prim2var2.
In
total, in functie de puterea familiei sj de'fqna In
care se lucreaza se lasB 16 20
kg
miere.
,
Deosebit de important& este gi rezerva de M t u r i , f iecqe familie
avind nevoie de 1 5-2 kg. Lipsa fagurilor cu p5stur3 ,se poate suplini . u
polen granule sau pulbere, administrat In luna februarie in t u r , energo-
plastice. I I J
. ,
1 . , , .
1.
Calitatea hranei. Mierea reprezinta hrana glucidic8,
in
ea;predo-
minB zaharurile simple, ugor asimilabile, glucoza $i fructoza.' Ea este
bogata in fermenti, vitamine, s6ruri minerale.
I
7
( 1
Fagurii cu miere pentru iernare $rebuie sB fie clpBciti,, deoarece
mierea necapacit5 este higroscopicH, se poate scurge din celule, poate
s i se InBcreascB provocind supraincilrcarea intestinului gros gi mcartea
alblnelor.
Pentru iernare mierea trebuie sB fie de flori, nu de man& Mana
reprezintii acea substanta dulce ce sc .aflZi in anumite perioade ale
anului
p
frunzele, ramurile sau tulpinile unor plante. Mana 'poate fi
secretat5 direct de plan& din cauza presiunii radiculare a acesteia in
perioada trecerii de la starea de repaus la starea
activi sau poap fi
produsul unor insecte din familiile Lachnidae rji Lecaniidae.
Continutul ridicat de siruri gi dextrine din mierea de man2 deter-
mina supraEncarcarea intestinului gros la albine gi lmbolnBvirea lor de
diaree. Recunoscuta In stup dupB culoarea mai Inchisi, dupB viscozitatea
ridicata, dupi gustul mai putin dulce $i dupB faptul cH, In general, nu
este clpilcitil, se recornandi extragerea ei din faguri
vi
Enlocuirea gu
provizii corespunzitoare. / I ,
Cercetiltorul sovietic Meliucenko a fBcut uh studiu comparativ
lntre o hrinire a albinelor cu miere gi o hrinire cu sirop de z-ahlr,
rezultatul fiind urmatorul albinele hrBnite cu miere de manil au iegit
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
14/53
in primavar5 cu diarce in proportie
de 80,0°/0 fats de celc hrlinite cu
sirop de zah5r care au avut diaree doar intr-un procent J e 9 .
Din acest motiv se impune ca in toamnil sti sc f'1c8 analiza mierii
pe care o lilsim
ca
hranii de iarn8. Aceasta operatie o poate face orice
stupar, folosind una din cele doua metode pe care le prczenk31n mai jos
:
a) Metoda cu up de var. Apa de var se preparB in felul urmitor :
se ia o Rarecare cantitate de var stins ce se amestecit bine cu o cantitate
egalB de apit distilatii
;
,se lase sa sc limpezeasca. Varul se va depune pe
fundul sticlei, iar lichidul albicios ce se ridic5 deasupra se filtreazit
prin dteva straturi de tifon i apoi se pist re ad intr-o sticli etichetati.
Pentru analiz8 se pune cu vfrful unei lingurife miere intr-o eprubet5
(mierea s i fie luati din diferiti faguri), apoi se adaugi En eprubeli o
cantitate egal5 de apa distiiata. Dupe ce mierea
s n
dizolvat compiet in
urma agitarii continutului eprubetei se adauga dou5 pitrti ap8 de var, se
agita totul qi se incHlze te pin5 la fierbere la o mic5 lampa cu alcool.
Dac5 mierea prelevau
i
analizat5 este de mans, eprubetii apar fulgi
(flocoane) de culoare bruni. Aceast5 miere este impropie pentru iernare,
ea trebuind sH lfie Inlocuiti4.
b) Metoda cu~crlcool.htr o epmbetii se pun En pHrti egale miere
i ap3 distilat& dupa o u p a r i incslzire a continutului eprubetei, se
adaugB
7-8
@rti
alcool de
96 .
D a d amestecul nu se tulburil este do-
vad5
cH
mierea
este
bun& ca hranit de iarn8. In caz contrar, dacg lichi-
dul se tulburii ~i devine albicios, mierea este de manti, gi fiind impro-
prie pentru iernare trebuie inlocuitil.
De asemenea, iernarea este favorabilil pg provizii de
miere
care
nu cristalizeazi. In acest scop se recomanda folosirea proviziilor de la
culesul de la salcim, unde raportul glucozi-fructozs este Pn favoarea
fructozei. Mierea de floarea-soarelui 1,
In
special cea de rapill, cristali-
zeaz5 rapid i iernarea nu mai are loc In conditii bune.
Peptru a spori productia de miere extrasi, unii apicultori inlocu-
iesc rezervele pentry iernare cu sirop de zahAr, ceea ce iar& i nu este
bine.
Se
admite
ca
In anii In care conditiile climatice gi de cules au
determinat'o insuficienta asigurare a familei de albine cu hranA natural5
s5 se completeze aceste rezerve de hranB cu sirop de zahQr. Dar i n
aceste cazuri de forts major& este vorba doar de o completare gi nu de
o Pnlocuire care atrage dup8 sine o serie de neajunsuri. Cuvintele apicul-
torului
american
A
Root sfnt convingatoare in acest sens. ,,Dad mierea
aflata lalsfPr itul verii in stupi este de bun5 calitate i bine c?ip&citade
albine, este o adeviiratH nebunie ca apicultorul s5 o extrag5 pentru
vinzare i s l cumpere zahir din care s5 fiarb3 sirop cu care st3 hraneascil
albinele. Oricine gindevte cB in felul acesta p a t e obtine avantaj se
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
15/53
n+alB, chiar daci ar vindc mierea cu un pret foarte ridicat qi ar cumBro
zahBrul
cu
un pref foarte sc~zut".
,
I . ' ,
: ;
;
1
'
2. ~ r e g ~ t i ~ e aezcrveloi dc' nliere ~ i ,:stur&. PregBtirea r$zervelq~
dej hrani trebuie, ,inceputH,
pe
cit posibil, la culesurile principale din
lunile mai-iunie. AceastB activitate este mult uqurata atunci cind in
stupin& se folosesc stupi de tip multietajat sau orizontali, 'care au rame
d e
o
singurH dimensiune. Astfel,' in ' timpul"culesului' mare, 'imediat ce
exist& faguri plini cu miere;' aceqtia 'se ridic& 'din stup, pe' mBsur& ce
slnt c8plciti. Se vor alege, in prirnul 'rind, fagurii plini cu miere, 3-3;5 kg
in rame standard (4351300 mm) sau 1,8-2,5 kg lin rame de multietajat
(4351230 mm). DacB insB conditiile de cules nu au fast prielnice, se-pot
lua qi faguri cu mai putinH miere, cu conditia sH~con?ii&ellputin 1,5'kg
.
,
fiecare. . 1
I
. I '
Se aleg numai 'fagurii bine clliditi, de culoare brundeschisg, .in
care, lnainte de a fi umpluti cu miere, au fost crescute citevageneratii,
de puiet. Fagusii in care a fost crescut puiet mentin mai bine ' c a d u r a
in timpul iernii qi deci sint mai buni pentru ,creqterea de puiet"?are
lncepe inci4' din timpul' lerniil n
.
a
.
8
.:
b locul. fagurilor scogic; din stup se
introduc rame
cu
faguri goi
W i g
sau cu faguri artificiali.
.
;>;:;I,:::..
La stupii cu magazine adan ant
Blatt): Sn raport 'cu puterea' faml-
liei se iau urmiltoarele mBsuri
: '
. .
-
a familiilelde lbine cu
un singur magazin sescot din ma-
azin fagurii msrginaqi' iar In lo-
cul lor se introduc doi'faguri :m&r-
gina$i de cuib ridicafi din,corpul
de cuib (fig. 2). In spatiile' goaie
a1binele"Gor 'cliidi :faguri naturalj
care pot,
.
fi ,
re~olt ati, periodic,~entry
produ$el;eq,.de ceara
;
p$ &ufi
ce faguqii, slpt umpluti cu miere
F1g 1 P O Z I ~ ~
ogurltor In atupul de t f ~ertfi
qi cipH=iti, se r id id ederea
cal cu Im magazin In uederea pT e~ 4t ld l arer-
velar
do
mfpre f n f o g ~ f l e culb 2 f a w f do , pistririi , i+ ~~ ,i nl oc ulse intridyc
culb auspendall
batoral
In magolln
-
(Ib)
. .
,
.faguri foi de la rezervi sau 'din cuib.
- .in cazul familiilor puternice, ,care ocupB douH magazine, se
procedeazi astfel
:
din mijlocul a dou5 magazine suprapuse se scot ramele
de magazin, iar in spatiul format se introduc 3-5 fagurii de cuib;ce
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
16/53
se scot din corpul de jos sau din fag ii de la rezcrv8. Ocupind in mnjin
zine pozitia central& fagurii sEnt umpluti curind cu miere fig. 3).
-
0eosebitil atentie se va acorda prcgatirii rezervelor de piisturg,
deoarece prin asigurarea unor rezerve bogate
sc poate preintlmpina
a a-numita foame de proteine a al-
binelor, atit in sezonul de iernare
cit gi in alte perioade ale anului.
In acest'.scop, cu ocazia reviziilor
obiSnuite. ale familiilor de albine
se identificil,, i se ridica pentru
pfrstrare'.f~gurii umplutinfrcar pe
trei sferfuri cu pssturi. Pe timpul
culcsului,_mare, aceste rame se in-
troduc fn compartimentele destrln-
surg pdntru'i'fi umpIute cu miere
i cilpicite.
Ca i
.In cazul alegerii
rezervelor d e
miere, se aleg fagu-
rii de cuib In care au crescut cf-
teva generatii de puiet. In aceasti
stare, rezer;;ele.de pilsturil se con-
servli in ' cele' mai bune conditii.
~ e n t r usatisfacerea nevoilor
de proteine En perioadele cind lip-
s q t e polenul, este recomandabil
?a, In, afar3 rezervelor de pgsturs
in
faguyi,
pe
,timpul culesurilor
abundente de polen, s5 se recol-
:itu:i ~ ~ ~ ~ ~ ~ a r ~ f , ~ a
teze polen c u ajutorul colectoare-
mrjfoculagurieror
dc
oua
u b
agargeti n
lor, qolepul recoltat .se va ptistra
in vederea administrtirii ca hran5 proteica familiilor de albine la ie~irea
acestora
din
iarna, 'dupti primul zbor de curitire. Pgstrarea polenului se
poate face ,dup?l uscarea acestuia conform tehnologiei (vezi Manualul
aplcultor~lui)
u i n
stare proaspBt.5, En amestec cu zahilr pudr8. Ameste-
cul se;puqe
~
ecipiente din sticli de culoare inchisii, avind grijB sB-1
pr,esIm,.,bipe,,n a a fel incit sB nu, rilninB goluri de aer, iar. deasupra,
lnainte de inchiderea recipientului se mai pune un strat de
1 2
cm za-
ha= pudr?
? I
Conservarea fagurilor. Fagurii cu
br d
de rezervti
se pIstreazi
intr-n indpere in care temperatura. s i fie, pe cit posibil, constant&. .Se
vor,evita camerele umede. Fagurii cu hrani de rezemil se pastreazti fie In
magazine sau corpuri de stupi suprapuse -fie f n lizi sau dulapuri cEt
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
17/53
mai bine inchise (fig.
4
a) pentru a-i feri de atacul diferitilor dhun i
(gitselnitri, vareci, furnici). La arjeznrea fagurilor i n vederea pilstrlirii, se
va evikl lovirea lor, asigurindu-se ~i un spatiu minim pentru ca ms nu se
at ingi lntre ei. Loviturile provoacfi deschiderea celulelor $i ,scurgerea
mierii pe faguri, alteori mierea din portiunile lovite, datorita aemlui se
poate altera. Periodic spatiul de depozitare
a fagurilor cu hranli, de
rig 4 . a) Dulap penlru Wuirarea ramelor cu
b j
andtorul
javurl do rezervd. 1 - u Ue frontale ; - plle
o
su l f
lnleralo
;
3
-
u lle laterale
psntru
aerlslre
;
-
stelaj pentru rame 5 - ramc cu jagurt de
rezcivd
I
rezervii (cu tot cu faguri) se dezinfecteazg prin afumare cu sulf, folosind
arzatorul de sulf, (fig. 4 b), (15 g/corp dc stup, timp de $24 dc ore) apoi
se aerisesc. alt5 metodli de dezinfectie este cea cu vapori de acid
acetic glacial, tn acest caz utllizSndu-se. pentru fiecpre corp ermeti?
fnchis 200 cm3 de acid acetic glacial fmbibat tn tr-un' ,strat de p~nzil:
Pinza ,astfel preggtita se introduce in corpul de s t u p unhe va rlimine
timp d e
3
zile la o temperaturil de 20-25'C, timp 'fn care are loc eval'
porarea'acidului acetic. Vaporii d e ' acid acetic actioneazs $i asuqra
sporilor de nosemozti, a moliei cerii
,$i
a altor d3uniltori. ~te;itie In
cazul
clnd se folosevtc acidul
acetic glacial se, va lucra
cu
'mlinuvi.de
protectie, bandaj de tifon la nas $i ochelari pentru vitarea'unor 'accl-. ,
,
i:
dente nepllcute. I
In aer liber (adilpostiti sub un sppron) este bine s& pZskid doar
fagurii de culoare deschisl $i care nu contin resturi de 'miere pentru ctr
aceasta atrage albinele. In cazulldepozltgrii Sn aer liber atf fn par:ea de
jos (fund) cit $i deasupra corpului de stup se pune u n podiqor Snelgrove
u sita descoperitli $i urdinivurile Inchise. Se fac stive de cfte 6 8
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
18/53
corpuri sau magazine cu r a k ' e t a t e . avind griji nu existe spatii
libere lntre corpuri (eventual corpurile se pot lipi intre ele cu hirtie
adezivi) prin care s i nu poatii pstrunde albina. h t r e cele doul deschizg-
turi cu siti (una la baza primului corp qi cealalti deasupra ultimului
corp), prin intermediul deschizittorilor corpudor intercalate, se creeazl
un curent continuu de aer ce ventileazi fagurii, asigurindu-se conditii
bune de conservare i evitfnd atacul giselnitei.
Fagurii goi de rezervi se mai pot conserva i sub cuibul familiei.
Metoda se recomanda numai in cazul existentei unor familii de albine
puternice, fagurii fiind In acest caz sub protectia permanentil a albinelor.
In acest fel se realizeazi i o iernare bung a familiilor de albine,
deoarece cuibul este mai rldicat i aerul rece din atmosferi nu pitrunde
direct pe urdinig.
Se recomandi ca fapurii cu pisturi sri fie pr3fuiti in prealabil cu
zahk pudri pentru a se evita muceglirea lor.
Dacl la ie~irea in.iarnl, cind se face prima revizie de primivarg,
I'
se constatg existen@ unor familii de albine lipsite de hran5 sau cu hrani
insuficientg, se va recurge la fagurii cu hran5 de rezervi depozitati in
modul descris mai sus.
I
i
3. Hfinirea de completare. Hrinirea de completare se face In trci
cazuri ctnd familiile nu 1-au asigurat rezervele de hrani necesare
1
1
pentru iernare din cauza conditiilor neprielnice de cules
;
cind nu existi4
miere de rezervg In faguri pentru fnlocuirea mierii de man6 constatate
n cuib ; clnd se face completarea partial8 cu zahir a rezervelor insufi-
ciente de hrani.
Hrgnirea trebuie f5cutg imediat dupii ultimul cules de vari. In
felul acesta se va intensifica dezvoltarea in continuare a familiilor in
vederea iernkii, iar la disparitia albinelor bitrine va apirea generatia
ce
va ierna i care a fost scutiti de uzura pe care ar fi prilejuit-o prelu-
crarea zahirului.
.
Dupa
A I.
Melniciuc (1964), durata vietii albinelor este influen-
@ti, In, mod direct, de cantitatea de zah3r prelucratil. Astfel, fa@ de
albinele' care ,nu au prelucrat
zahar in toamni i a dr o r duratl
de
via@ este considerati
10O0/0
durata vietii albinelor care au prelucrat
3 3 kg siropkg albinl
a
fost de numai 75 .
-
.
e asemenea, ap i ~ l t o r u l trebuie s i tin3 seama i de faptul c5
administrarea unor cantitgti mari de sirop de zahir, care trebuie depo-
zitate tn'scurt timp, duce la depi~ireacapacitiltii de activitate glandu-
lar i a albinelor i, ca atare, adausul de enzime va fi necorespunzitor.
In aceastg situatie rezervele respective vor fi depozitate f5ri ca procesul
de invertire s i fie realizat la nivel corespunzitor, fapt ce va duce la
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
19/53
cristalizarea hranei in celule, cu o dub15 influent5,negativl. a
parte albinele vor arunca cristalele din celule, ceea ce reprezintglconsu-
marea inutill a zahlrului ; pe de altB' parte, prin hrlnirea cu lichidul
intercristalin albinele se Imbolnlvesc de diaree, putindu-se fnregistra
din acest motiv chiar $i pierderea familiilor. Este de aceea indicati ca
administrarea hranei pentru completarea rezervelor
sit1
se f a d intr-un
timp mai fndelungat $i in cantitsti ~onderate: asigurfndu-se astfel o
- , ,
foarte bun5 prelucrare. 1
La completarea hranei trebuie luate in considerare citeva aspecte
importante. 1
:
Pentru ca hrana administrata s2 nu fie imprBStiatllde albink pe un
numlr mare de faguri ci concentratl doar pe cftiva, adicl pe fagurii pe
care familia va ierna, sfnt necesare urmltoarele mBsuri :
1
nainte de administrarea hranei, cuibui farnviei s3 fie redup la
numlrul de faguri pc care urmeazB sB se fncii iernarea
;
, I
educerea se face ln functie de puterea familiei ; . ( I
uterea s e apreciazg fn functie de intervalele bin; ocupatk 'cu
albin8.
I . I l l 1
I
0 metodl mai exact5 care poate fi aplicati clnd timpul este cald
este aprederea cantitatii de albinl de
pe fiecare fagure $i,' fn final.1
aprecierea cantit5tii totale de albinl. Un fagure de stup orizonta1 435/i
300 mm tn perioada de toamnl, dnd y ibu l este resMns contine' 270igl
albina pe ambele fete, In timp ce rama de ME 4351230 mm continel
200 g albinl pe ambele fete.
n
perioada activ5, un fagure de'stup ori-
zontal 435/300 mm contine
2
albini pe ambele fete,' lar rama de
ME
4351230 mm contine 150 g albinti. ,
preciere mai exact3 se obtine cu rama reteaJsau Netz (rmpkr-
titB ln dm? fn care dm2 contine 30 g albin5 pe ambele fete sau 15 g
pe o slngur5 faM. Totalul de dm2 glsiti, fnmultit cu 15
g
dB totalul de'
I I
albine dintr-o familie,
I
Pentru a se aprecia
pe
clte rame va ierna familia se b p a r t e
i
1
totalul de albine la 270 sau 200 g, fn functie de tipul de,=tup.
Prepararea siropului pentru hrlnirea de .completare.
1
Qnd hrana se administreazi timpurju, imediat dup8,. terminarea
culesului de vari i albinele dispun de timp suficient pentru t r a ~ m r -
tarea, depozitarea
$i
prelucrarea proviziilor, concentratia siropului poate
fi de
111.
, /
/ I
Pornind de la regula cB in fiecare fagure de ie rnare trebuie sti'
se glseascl minimum
1 5-2 k
miere, ca s l se stabileascl necesarul
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
20/53
d
im
cuib.. Un fagure plin pe bele fete are 3,6-4 kg miere la ran
de stup orizontal
4351300
mm) $i
2,8-3
kg miere la rama de
mull
etajat 4351230 mm). apreciere mult rnai exacta se poate face tot (
ajutorul ramei retea (Netz), unde dn12 are
350
g miere pe ambele fe
sau doar
175
g
miere pe o singuri fati.
h azul hrgnirii
u
sirop de zahar se-va.avea n vederea c i dintr-c
kilogram de z a h b rezultii, prin transformare, un kilogram de mier
Diferenta de circa 25°/0 zahrir 1 kg miere contine numai circa 0,750
zahb) este consumatti de albine In procesul de transformare a zahi
rului in miere.
~Pentru obtine un, kilogram de sirop, la. o concentratie de 111 :
pun laolalti
650
g
zahiir $i
650
ml api. Practic, intii se fierbe apa apl
se adaugti zahirul, amestecfnd pins la completa dizolvare a acestui
Se administreazi cind temperatura siropului este de 40°C.
'Admhistrarea hranei se face In hriinitoare de capacitate mare,
portii de 2-5 kg la 2-3 zile, dupii puterea familiei. Familiilor care
n
ridici cantitatea de hranii data in totalitate, la a doua hr inire li
reduce Portia dupti capacitatea de depozitare a hranei In faguri.
Siropul poate fi administrat $i in faguri care se pun d u ~
diafragmii.
I .
L
Se recomanda hrgnirea de completare timpurie, deoarece albine
dispun in acest caz de timp suficient pentru prelucrarea corespunzritoa~
aL'proviziii9r
$i
pentru c , in general,' activitatea este desftiguratii d
albinele rnai virstnice, prevenindu-se astfel uzura celor tinere care vc
ierna ' DacEL timpul sto insii inaintat concentravia siropului va fi 2
2 pitrti d i i r $i parte api), acesta fiind rnai dens, suprafata pe car
I1 impriivtie albinele pentru evaporare va fi rnai mic5 $i implicit timpt
necesar prelucdrii va fi rnai mic.
fn tabelul 3 $i in tabelul sfnt redate cantiuti le de zahiir $i ap
necesare pentru pregitirea siropului de diferite concentrafii, precum
cantitatea de miere care rezultA din prelucrarea acestui sirop.
: Se ecomand+,s Be, dea albinelor , un sirop invertit cu acid citri
1
g
a,Utkl. de sirop): Dacti se da o ,cantitate : rnai mare de
1< ,litrul dk s i y o ~ j ' . e f ~ t u lstq invers $i'.'anum$ are loc o cristalizar
puternicii In timpul iernii. De asemenea, se mai'recomandii ca in siropt
de4tjr)at hriinirii de completare sii se adauge Protofil, care este un pre
parat destinat, at it stimuliirii dezvultiirii
familiilor de albine, cit
. I
combaterii hpsemozei. Protofilut
se
administreaza In. special familiilo
detalbine afqctate de nosemozii, de intoxicatii cronice, celor sliibite d
intemperii, precum $i roiurilor. Cantitatea de Protofil care se adminis
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
21/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
22/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
23/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
24/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
25/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
26/53
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
27/53
ropolizarea cuibului i, mai ales, a crapaturilor peretilor, -1bi-
nele izolind En felul acesta mai bine cuibul impotriva pierderii
de caldura i a patrunderii umiditlitii.
Din toate aceste aspecte trecute in revistil mai sus, rezultil c5 albi-
nele i ~ iot asigura singure regimul optim de temperaturg fn interiorul
cuibului pe perioadele reci.
Pe d s u r 5 ce noptile se r&cesc, albinele psrgsesc fagurii mzrginagi
ai cuibului concentrindu-se pe fagurii in care se mai crevte puiet. De
asemenea, se accentuead tendinta albinelor de acumulare a rezervelor de
de miere neciipgcitg i uneori cBplcitg de pe fagurii periferici in celulele
eliberate de puiet. Odata cu rlicirea progresiv5 a timpului descreqtc trep-
tat gi activitatea de zbor a albinelor, inceteazg ouatul mgtcilor i creqterea
de puiet. Familia de albine trece in perioada repausului de iarna care
incepe pe la sfEr itul lunii octombrie i se termina In lunile ianmrie-fe-
bruarie, cind apare primul puiet Sn cuib. In aceastil perioada datoritg mic-
qorgrii activitiltii de zbor ~i a creqterii de puiet, scade simtitor consumd
de miere, dar se mentine in continuare un consum ridicat ,de poien i
pgstura, En organismul albinelor se produc modificgri fiziologice :carack-
ristice albinelor care vor ierna. Albinele crescute in aceastg pprioadl,se
deosebesc de albinele crescute En sezon prin faptul c& pot trBi 7-8 luni
in loc de numai 35-45 de zile cft este durata de viaN la albinele'din sezo-
nu1 activ. Longevitatea se 'datoreqte, pe de-o parte faptului c5 ele parti-
cip5, htr-o mssurit mai mica, la creqterea puietului i la culesul de nectal;.,
iar pe de altg pa rk modificlrilor an'atomo-fiziologice. determinate de
acumularea in tesutul corpului gras (tesut de culoare albicioasa ce d p -
tu~eqtepartea interioara a lnveligului chitinos)
a
rezervelor de proteine
i grasimi pe s e a m consumului intens de p5stur5, insuqire pe care nu o
au albinele nascute prirnavara sau
vara.
Datorita acestor reperve, albinele
pot rezista intemperiilor iernii i pot produce 18pti~orul ecesnr cre~terii
puietului spre sfiqitul sezonului rece.
In perioada de toamna, cfnd nu mai existil puiet, se face trathmentul
impotriva varroozei, folosind pentru aceasta produsul Varachet. Acest
tratament se executil
n
felul urmator
:
ll.
Se EndepSrte,azil de la marginea stupului o ram2 sau hrgnitorul. Se
scoate din cutia medicamentului o bandl de hirtie impt-egnatg'cu gene-
rator de oxigen
8i
la unul din capete se Enfige un ac
u
gi%m&lle. u aju-
torul pipetei din cutia medicamentului se ia din sticlufl substan@ i se
picur5 pe hlrtie, 2 piclturi pentru un corp de stup multietajat: 3 picaturi
pentru un corp Dadant
1
4 piclituri pentru un stup orizontal) fn portiunea
de band3 din imediata apropiere a locului in care
am
infipt acul cu glmg-
lie. Imediat, cu ajutorul unui chibrit, 'lurninare8 au brichetg, se aprinde
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
28/53
a
anda de hirtie la capBtul bgus avind grijB ca arderea sB fie mocni
fir& lacara. Cu ajutorul acului cu g3mlilie se fixeazg banda de hirtie
partea interioara a peretelui stupului En q a fel ca distanta dintre bar
de hirtie i perete sa fie de minimum
1
cm (ca sB nu ia foc peretele s
pului).
Se
a eaz& pod@orul i capacul stupului,
iar
urdinivul se inch
timp de 15 minute. F'umigatia se repea Sncg o datA sau de doui ori
interval de 7 zile,
in
functie de intensitatea infestgrii cu Vatroa jacobsc
Este obligatoriu ca temperatura mediului ambiant sB fie de peste l
atunci cind se face tratamentul.
,
Administrare? medicamentului se poate face i prin urdiniv, acea
metodi fiind obligatorie fn cazul stupilor din pavilioane, pentru a proto
apicultorul de inhalarea voluntarg a vaporilor dc substanti activ3. Tra
mentul prin urdiniq se face cu o deosebitil atentie, avezind benzile fun
gante numai pe plase de sirmB sau bud+ de tabla pentru a ev
contactul direct a1 benzii arzinde cu lemnul i a incendia stupul sau ch
pavilionul
1. Ghemul de iernare. OdatB cu sciderea tenlperaturii exterioa
intre 6'
i
OC se formeazh ghemul de iernare. Albinele se adu
strins in jurul mBtcii ocupfnd, de reguli, spafiul de pe fagurii din car(
iegit ultimul puiet. Ghemul are formi de sferi sau elipsi. Fa@ de cc
ditiile de via@ ale albinelor din timpul iernii, aceast5 form3 a ghemuj
este cea mai avantajoasii fntrucit, dupa cum este cunoscut, dintrc
bx
formele geometricq sfera posed5 cea mai redus5 suprafati raportat la vol
mu1 ei. In felul acesta, la
un
num* maxim de albine ghemul posed3
suprafa* minima pentru pierderea chldurii. Partea exterioari a ghemul
numitil coaja ghemului, este alcituitil dintr-un st ra t foarte dens de albil
care ocupB.atit intervalele dintre faguri it gi interiorul celulelor libel
Aici albinelc stau aproape nemigcate, cu capul fndreptat cgtre interiol
ghemului, vSlJit sub abdomenul altor albine gi cu aripile ridicate (pozil
este asemhngtoare cu cea a gglelor de pe acoperiqul caselor). Stratul exl
rior'are rolul de a face
ca
pierderile de cadurg din interiorul ghemul
sB fie d t mai mici, reprezentind astfel o zonB izolatoare de mediul exl
rior. Grosimea cojii ghemului este de
2 7
cm i variaza in raport
temperatura .aerului din jurul ghemului. Miezul ghemului, care cuprina
i matca, este mai afinat, albinele avhd posibilitatea de micvorare a ace
tuia n functie de temperatura mediului exterior. Albinele din miez
ghemului sint active
1
au rolul de a produce temperatura necesa
Sntregii familii, precum gi rolul de a hrBni matca. Cildura este produ
de albine prin migc5ri caracteristice din aripi, picioare i abdomen,
ce
ce duce la perceperea pe timpul iernii a unui zumzet specific care poa
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
29/53
stupului.
C l
i sesizat de catre apicultor daca lipseyte urechea de un perei
I,
Temperatura din zona interioara a , ghemului depinde Qe tempera-
tura mediului exterior i de stadiul de iernare. n prima fazi,a repausului
.
de iarnii, care Incepe odatti cu iegirea ultimului puiet, temperatura din
interiorul ghemului este rnai scizut8, oscilind ln limitele citorva grade
peste limita tcmperaturii critlce, care este de circa 13,g°C. Limlta supe
rioara a temperaturii din intedorul ghemului
fn
aceasta faza de iernare
nu depsge~te 25OC. In perioada a doua a iernii, care se caracterjzed
prin sporirea treptata
a
activitatii albinelor datorita cregterii de puiet,
in interiorul ghemului de iernare temperatura se'stabilizeazil
fn
limitele
a 34-36OC gi rimfne la acest nivel. Producerea dldurii in interiorul
ghemului nu 'este continua. Din momentul
n
care interiorul ghemului
a
atins temperatura critica (circa 13,g°C), albinele,dip miezui ghemului
intr& ntr-o stare de excitare, devin active, se hranesc.nbundeqt gi produc
intens calduri, pin& in momentul cind ternperatura din in t e r i d . , g h e -
rnului atinge 'lirnita superioara din acest moment, activitate:, albinelor
scade treptat, ele se linigtesc gi intrii in faza de digestie qi'repaus, adici
de pastrare a csldurii produse.
.,
, ,,.
-
n
IegBturiI cu mecanismul producerii caldurii In ghem'trebuie
mentionat cB albinele nu incalzesc interiorul stupului, ci numai'interiorul
ghemului. Radiagile de caldura din ghem In stup sint insuficiente pentru
lncalzirea interiorului acestuia. I I
Durata starii de repaus 1 de pBdrare a ctildurii depinde de
tem
peratura mediului exterior gi de puterea familiei, adici 'de marimea
ghemului. Cu cit este rnai frig afar& i familia este rnai slab&,cu atlt se
pierde mai multA cildura intr-un timp mai scurt..Temperatura ghernului
ajunge fn curlnd la limita sa infedoar8
( .
13,g°C) 1, ca m a r e , albinele
sPnt nevoite sB reintre din nou in activitate vederea producerii ddu r i i .
Albineie din stratul protector a1 ghemului Miesc la ternperatura aerului
din slup, care, chiar fn imediata apropiere a albinelor, se mentine cu cel mult
1-2°C rnai ridicatii decit temperatura exterioaril. Ridicarea ,temperaturii
ghemului nu are loc numai atunci cfnd temperatura intenoar8 a ghernului
a ajuns la limita inferioarg. Orice zgomot din afara sau diniunbul stu-
pului, provocat de om sau animale, precum qi umiditatea,
m i r de
calitate inferioari, lipsa matcii gi altele contribuie la ridicarea tempem-
turii din interiorul ghemului peste limitele normale i, implicit, ,la
sporirza consumului de hrani. De exemplu, o simpla ridicare
a
capa~vlui
stupului in timpul iernii duce la ridicarea temperaturii din ghem
u
2-3 U.
In cazul cind temperatura ghemului se ridici
u
citeva grade din
cauza unei tulburari puternice a albinelor, pentru liniqtire, familiel de
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
30/53
poqEUB
Inp
raae1
rpqao
?JWu
tn.
2
.8m
1
spua
6
oJa
)aCa
B
La
3
aa1
:pa%m
y
L
q1aw
aaw
ewg'a
d
N.EU
.oq
)spul
n mwq
~ZA
[pa
ea1
3mqS.o
npW)
xa
Fny
naa
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
31/53
F I ~ . a lmpachetarea bllateruld a culbu- I; FU lo
b
:fmpachetarea.bilcrterald
:a cub
lul la 8tupu1 orlzontal bulul
1
-
allemul de alblne In famllla de bazA Is
lnceputul tosmnel ; - ghemul de alblne
, .
.
. .
In lamllls aluULtoarc;
-
ghemul ambe-
lor famllll de alblne pe tlmpul gl la sllrpltul I '
lernll
,: , >
.,:
, I 1 . , .
cuibului la familiile slabe ~i mijlocii ~i o impachetare moderatil la fami-
liile puternice. ,I
.
La stupii orizontali $i vesticali fagurii se trag spre peretele mai
incslzit a1 stupului.
In
cazul in care familiile sfnt mail slabe esie posibilii
~i .chiar indicati protejarea bilate-
, -
;al& a cuibului (fig., 10 a ~ib). In acest
caz, la peretele stupului se pune o
saltelutil urrnatfi':' de diafragmii, de
fagurii .xu, albine?
a
d ~ ~ ~ , ~ d i a f r z g m i
' i s a lt e l u . Pestehpoklipr, se;,ypra-
j
.
pun" a try ? ,s4\?,1ut?i.'
> , ,,
, .
,; ,
Cind fgmiliile, sint putq-rdce,
se lrecomandH impachetarea unilate;
rals a cuibului (fig., 11 .Faguri 'se
trag In acest caz spre peretele bcgl-
zit a1 stupului, u ~ e p z ididragma
$i salteluta laterals. Peste podi~or e
suprapune
o
altil saltelu@~(a
~ t g
1 Impachetarea un~at em ld a cul-.
: .
~ ~ t ~ ~ i ~ l ~ l : ~ d ~ irotecge. ,trebuie
bulul
I , ' ' 'SB
fie permeabil, ,saltelutelelnu tr&
buie sil fie prea groase, ele trebuie
SB.
lase' spatii dei:circulavel a':laerului
Entre ele ~i pereti sau capacul stupului, prevenindu-se In acest mod.,qpa-
ritia umezelii, conditie favorizanta pentru
dezvoltasea~.mucegaiului.~
a
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
32/53
material. izolator. se pot folosl : saci de iut5, polistiren expandal
paiele de ovhz, papurti (fig.
2
a qi
b).
.
La
stupul rnultietajat, dac5 iernarea se face pe dou5 col
poato l5sa qn nurnir egal de faguri in cele dou5 corpuri separalc
fragme ,(superioari $i inferioari) de spatiul liber din stup En care
y g
12 a Sallelufd
o
papurd
~ l g . 2 b mpncholnre
cU P
erpandat
1
1 .
.
material, de protectie. ,protec$at superioarii se realizeaz5 prin
unei salplute pe,podi$or (fig.
13).
, .
Materialul de'protectie se pune in stupi odat5 cu aparitia va
de temperaturi intre noapte $i zi.
3'. Urdini~ul $i' orificiile :he entilatic. Odat5 cu terminarc
sului principal, cu sc5derea ternperaturii In cursul noptii, este r
redimensionarea urdini~ului.Acesta la intrarea la iernat trebuie s;
pundti putedi familiei,,,socotindu-se 0,5 cm pentru fiecare interval
de,@bine. ,Orificiile,,deventilatie din capac, in perioada de la
verii'qi inceputul,toamnd, se inchid. De asemenea, se lnchide ~i UI
superior la stupii care posed5 $i acest a1 doilea urdiniv.
. Scopul, principal a1 tuturor 1ucrSrilor este
realizarea unui
oqt& de,~+mperaturii, are
s
perhitA creqterea intens5 de puiet i~
re?, reeztirii,yno;'farnilii puternice pentru iernat.
,
I
OdatZi cuinstalarea definitivii a sezonului inactiv, m5surile
Ji ,
iav, sint
. in,
f ~ c ~ ~ ' d ~ ' ~ i s t e r n u 1e ,stup $i mrtoda in care acesta
ie
U n aspect important care trebuie
urrnirit, este umiditate
I
foarte important ~ 2 '~ r even i r nxcesul de umiditate in stup pentru
,,I,,
,
. i i
f a y r i i de 'formarea rnucegaiurilor. In acelavi timp, excesul 'dc um
ijl
datorita faptului c5 mierea este higroscopicil, pdate determina s c ~
.
sa din faguri lsau. ingcrirea care provoac5 debilitatea $i imbolr
i j * i
< ,
.
albinelor;. :;
.
,
, : .
,
,
.
i i ,
' '
8
: .
;;~:;:~.,MBsurileare se 4au pentru asigurarea ventilavei corespun:
-'..
trebuie ins5 s5 nu vin5 in contradicve cu cele ce vizeazti asigurare
: :
, , .
l
I : I .
1
.$. .
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
33/53
regim optim de temperaturg. In plus, trebuie tinut seama
de
ritatea biologic5 a iernl i i , a d i d de faptul cA in aceasta perioadg. Inl
cuib cr e ~ te aniitatea de bioxid de carbon. (fig.14).
,
La stupul orizontal 'evacunrea vaporilof de apti rezultag' din 'respi-
ratia albinelor se poate rcaliza pel- a partea superioarii a stupului,in douii
Flg.
13
lmpacheiarea slupulul mulllelajal
.
Flg. 4 Schema aerlrtrll ;culbulul 'und Iamb
pa
doud
corpuri
\
111 do aibfne pe tlmpu tmmll
. , ,
I -
hemu1 de alblne
: 2 -
sensul alreultulul
I ,
de
aer
prosapat nevlolet
-
m s u l drcul-
tulul de ner vlclat. (d~+ '~o gdnn .
951 .
.,
I . . .
. ; .
\
( ; .,
, ( . t l . l ; 1 8
, , .
1
. ' I
mbduii : a) deschiztnd urdini$ul ~~perior''alt'upului kc010 unde exis ti
;
gi b lkind un spatiu de ciflva milimetri Sntre d~:u5'~intre1sc$aure de'
podigorului, La prima variant& pentru asigurarea 'unui
e k / m
ma( favo-
rabil de temperatur8, pe podi~orul'stupului
se~,~t;suRraqune citeva
.tra-:
turi de, hirtie peste care urmeaz4 materi+ul de p r q ~ c t i ~ ~ , : ~ ~ ~ f i c ie
ventilape din capac se Inchid.
.La
varianta ,a.doua, p es g po di ~o ~;nu se
mai pune hlrtie iar salteluta ' nu strebuie..sii atingh' capacul.: ,~vacuar.ea.
vaporilor de apii care trec prin. saltelut?l..catre exteriqr,;,se, rea${&$,
prin deschiderea unuia dintre orificiile de ventilatie
din
capac.,l
1
;
La stupul vertical
-
multietajat, ventiiaga la partea superioari,se.
poate realiza prin aSezarea podi~orului nvers, cu 'partea, careformeazg
,
un mic urdini? deasupra famillei.' '
: . '
I ,
: < . ,
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
34/53
entru a preveni stagnarea apei ,pe fundul slupului, situi
contribuie In cea mai mare rnisuriK la mentinerea atrnosferei u
interiorul stupului, stupul
v
avea o pozifie putin Inclinata cEitre
fnlesnindu-se astfel scurgerea apei prin urdiniv.
atentie deosebita se va da prevenirii patrunderii rozi4l.0;
stup. cest scop, odata
u
racirea timpului urdinivul va
f i pre
gratii (fig. 15).
Pig.
15
ralle contra rozdloarelor
4 Protectia stupinei in timpul ierni; Se va da o atentie d
protectiei stupinei contra vfnturilor i curenplor reci. Protectia
contra vfnturilor puternice qi a curentilor din timpul iernii co
In cel mai Inalt .grad la menunerea dldur ii En ghemul de
Pentru a feri stupina de curenti este necesar ca vatra stnpinei
fmprejmuitA cu o plantatie de protecfle,.de preferinv din esente d
time mijlocie..De asemenea, se.poate proteja stupina cu garduri
dinnuiele, coceni de porumb, tulpini de
floarea-soarelui sau cu
mobile.adin sclndura, stacheti,, dentice cu gardurile para-z5pezi f
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
35/53
1
C A P I T O L U L
V -
1
I
METODE D E IERNARE A FAMILIILOR DE A LBINE
I
. I 1 I
. .
.\. I1
I \ ? I
,
~ \ , , i , ;
n
tara noastrB se cunbsc urmiitoarele metode 'd? ierna,re-;
. , , , , , , ; , I
, ,
,;:,
ernarea Tn aer liber
.
,.,, : ;
,1;,,j
.,:
;I
, , : , ; ,
-
iernarea in cojoc
. . -
I , :
I
ernorea in adiipost
. I
1 Iernarea
in
aer liber. In conditiile tiirii noastre, familiile de
albine normale $i cu provizii abundenke de hranil iernead In aer Bber.
La acest procedeu, familiile de albine rBmfn pe locul lor din timpul
verii. Iernarea In aer liber permite efectuarea zborurilor de curiltire
n
zilele ciilduroase din cursul iernii, cregtcrea mai timpurie a puietului,
valorificarea mai devreme $i
In
mai bune conditii a florei timpurii. d t
$i avantaje economice deoarece nu mai sint necesarei cheltuielilpentru
constructia adiiposturilor sau pentru procurarea' maFrialelo~,zolatqare
(fig.
17 .
Prln aceasta metodh se reduce
$i
forta de muncil, stupii. nemal-
fiind mutati de pe vatra de stupin&. Iernarea l In aeF liber nujexclude
ins
protectia stupilor la interior, amplasarea Lcorect.5: a stupinei,lpe
vatrii insoritii $i,
fn
special, existenb unor perdele naturale sau a unor
improvizatii care sii fereasd stupina de vinturi $i curenti.
2.
Iernarca
i n
cojoc. Este o metodii care reclamii un volum mare
de muncB $i se refer& a impachetarea exterioarii a stupului (cojoc). AceastA
impachetare poate
, f i
individual&, pentru doi stupi, sau cojoc cql$l;\/g.
Stupii se pot grupa
pe
un rind sau
pe
douil rinduri, En acest
c z
punlndu-se
spate In spate. Intre stupi $i rfndurile de stupi se-laszi8spatii det
10-15
cm care se umplu cu material de protectie (paie, coceni, frunze uscate):
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
36/53
, (I31 ' 2 ~ )
pJn aJaq I ase1 as g s gt .18
~ U ~ A I ?
F a d e e a ~ a p u n ~ l s ds pa durj
eual ~a lod ne s $n)@jse u o l ~ e s n n3 yadosr , as Inlo& . r i~qos
p u 13
GZ oz
e l '(aied ap joIeq nes zu ~B) a l3a$o~dap ~el .~a)sru
lse ap 'aund a leod as am3 qns g u ~ ~ o j l e ~ dad yzealelsu as dnqs
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
37/53
m
ntroducerea stupilor in cojoc se face odat5 cu venirea fn ,
cind zborul albinelor a incetat. In zilele insorite, clnd timpul s-a incalzit
sufident, se lnlBturil impachetajul de pe partea frontala a1 stupului sau
a grupului de stupi pentru ca albinele sii iasa la zborul de curiltire.
Metoda iernarii In cojoc este' recomandata in mod special .pentru
stupinele situate in terenuri deschise unde nu se p a t e amenaja stupina
pentru lernare pe o vatril ferit5 de vfnt qi curenti reci.
I
3. Iernarea in adspost. In tara noastri aceastil metod5:de iernare
se
practicil in prezent pe scara redus5 deoareceiernile nu slnt atEtde aspre
ca s3 justifice invcstitii suplikentare iar, pe de
lu
pare, familjile noastre
de albine sint adaptate conditiilor d e mediu fn-c are s-a u format de-a
lungul veacurilor. In unele ,situatii ins5 (provizii reduse, familii slabe)
a t e necesarti qi binevenitti iernarea In adapost. Familiile de albine se
lntroduc In adlpostul respectiv.odata cu inceperea sezonului friguros.
Acest sistem asigura pierderi minime de dldurB ~i un consum mai redus
de hrana, ins6 familiile sfnt lipsite de posibilitatea efectuiirii'zborurilor
de curiiflre. De asemenea, in primsvari, aceste fami1ii.au.o dezvoltare
tncetinita. Practic, nu este necesar sH se construiasc5 adsposturi speciale.
Se utilizeaza constructiile existente (incapere, ~opron)n care sil fie ad-
gurate. o bung ventilatie, lini~te,ntuneric, temperatur in jur d e 2 4°C
.
.. .
. ,,
~i o umlditate de
75-85 .
,
. .
. .
donsumul de hranil per' kil~gram greuta& vie) albine difer , s i In
functie de modul de iernare. In tabelyl redam' dupa sovieticul G. A.
Avetisian o comparatic fntre, diferitele nivelurl de consum influentate de
modul de iernare.
Consnmul do rezerve de hranWl .kgalbine (grestite vie)
Hrana consumnte kg)
n
medle pentru ke alblpe
Metoda de lernare
fn grupe
de
t a m u de alblne, ,,, pentru,toate
cu greutate
: kg)
grupele de f a W
1.0 1.5
2.0
2 s
do
albBe
n aer llber
9,67
8,78 7.99
5,74 8,42
n cojoc
9.54 8,39
B,S8 4.90 7,90
adtipost
9,56 8,77 6,42 4,22 7,74
In acest tabel se observii cil familiile puternice consumii per unitate
de greutate vie (1
kg
albine) mult mai putin5 hranB dedt cele slabe.
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
38/53
LUCR RI CE S E EFECTUE Z I RN IN STUPIN
In general, lucrarile privind fngrijirea familiilor de albine
de iarnil se rezumi la crearea conditiilor care sil asigure albinelo
plinil linf te 1 fnlgturarea tuturor cauzelor care ar tulbura ritmul
ristic de vista a1 lor.
~r incipalele lucrilri care
se efectueazi iarna in stupid
sPnt
1
Prevenirea deranjHrii i
nelini~tirii lbinelor. In tot tim-
pul iernfi se urmitregte ca fa-
miliile sit nu fie deranjate de
pisari de curte, cidnitorl, pi-
tigoi etc., unele dintre a'cestea
aducind mari pagube stupinei
(fig. 19 .
Soarecii r e u ~ cese-
ori s i pit run di in stupi pro-
ducfnd adevilrate ravagii. Pe
Hngi consumarea proviziilor
de miere qi pasturg ei s t r i d i
fagurl infit nu se mai pot fo-
losi, inghit gi albine vii datoritil
faptului
ele
nu
se
m i
pot
PW
9 ciocdnttoarca
-
una
dlntre pd t
pot deranja tniplea lamULsl do alb
apara ca in sezonul cald. Din
acest motiv, acolo unde se constati cH qoarecii au pgtruns in cu
unor familii (cadavre de albine fh-it capete sau roase, prezenta exc
telor de goarecc, rumeguv de ceari in cantitate exagerata
pe
fund
pului gi la urdinig) devine necesara interventia apicultorului
evacuarea goaredlor.
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
39/53
2. Supravcgherca nlodului de icrnnre a familillor Be aIb@prin
controale auditive. Modul de icrnare $i starea unei familii pot
f i
apre-
ciate cu uvurinti prin ,,ascultare", fHrB a sc recurge la deschiderea stupului.
La cercetarea familiilor de albine, sau la orice intenentie ln inte-
riorul stupilor En care acestea sint adHpostite, se va recurge numai in
Flg
20 scultarea jamliltlor
de
albino
I
:
:
situatii exceptionale, cEnd viata familiei in cauzii este. amenintat2 de lipsa
de provizii, de Embolnfivire sau alte s a r i anormale ce nu se pot inlgtura
din afarfi. Ascultarea familiilor de albine .in lunile de iarnfi : se face ,o:
data la
3 4
sgptaminl, apropiind urechea de peretele d [email protected] . tupu-,
lui. Unii crescfitori de albine se folosesc, in acela$ ~scop,de un. tub de
cauciuc lung de
1
m,avlnd diametrul interior de 0 8-1 cm, iar altii.de,
stetoscopul medical. Introducerea unuia dintre capurile tubuluf p e urdi-
ni$ i a celuilalt capst In ureche, ,sau folosirea .stetoscopulul permite per-
ceperea $i interpretarea zumzetului albinelor; : :
I
-
.:.I~:
.;
-
umzetul moderat qi'uniform aratH cii familia
:de
albinel
este'fn.
stare bunfi $i cA iernarea decurge normal ; , I
-
lziitul puternic aratH cH familia este in suferinv
;
, . ( : : : I . :
- umzetul slab, insotit de zgomotul aseminator :fo$netului. run-
zelor, Enseamna c5 familia este fnfometat5. Aceasta se;fntlmpl5 nu. numai
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
40/53
a
na
S
ww
,
Ps
9mVn
uyuy
)axp
g'
nmS
uay
aaaa
'J
a
Lp
m x
ea
p-q
$
Q
Bup
u~1
ao~j
aapm~a
'yaypa
aSa
a
na
ueyatQu
uS
j
u
aa
.
euAup~
3a
'a
u
S
,u
e
k
wa
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
41/53
e
este
pe
c d e de a se imbolniivi sau csle deja bolnavi de diaree din cauza
proviziilor de calitate inferioara sau a consu~nuluiexagerat de hrana ca
urmare a conditiilor nefavorabile de iernare.
Prezenta cristalelor printre cadavrele de albine dovedegte c i mierea
din fagurii pe care ierneaza albinele s-a cristalizat. Din contri, acolo unde
mortalitatea este neinsemnali i rumegqul de faguri nu este umed, In-
seamnit c2 iernarea decurge normal.
I
Completarea proviziilor In cuiburile familiilor slab 'aprovizionate,
precum si aprovizionarea celor lipsite de hranH in sezonul rece se face mai
u orlcind la rerema stupinei exista faguri cu miere c2p2citA de calitate
superioari. Pentru aceasti operatie, stupul cu farnilla ce trebuie ajutath
se duce mai Intti tntr-o incapere
incglzitit.
Alci
i
se
lnl turH
capacul, im-
pachetajul gi mai apoi podlgorul. O bSe~fnd ozitia ghemului, avern grijA
ca fagurele cu miere sH fie introdus fn t r s margine a lui, in p fel fncit
celulele cu miere sH fie in contact cu albinele. azul cind p cei ',do1
faguri mirginagi tntre care usmeazi4
GI
se in tr od ua fagurele cu miere se
gisesc putine albine, atunci el se introduce peste Inci o rami,)spre mijlo-
cul cuibului, unde se afli rnai multe albine. In asemedea
c zuri
se face
cite un orificiu de trecere prin mijlocul fagurilor cu putine'albie gi cel
cu provlzii (de grosimea unui degetar) prin care alhinele de pe fagurii
mtirginasi pot trece gi se pot alitura restului de albine8 in ghem. lntca-
zul in care se adrninistreazil famillei zahBr candi, vrbet, turte,'nulmai
este necesarA aducerea stupului Intr-p Indpere hcHlzitH, adminlstrarea
f5clndu-se direct pe vatra stupinei. I
In continuare, iata citeva retete de preparare turtei
din
miere zai
harlsitl
1
a gerbetului de zahir.
a)
urta
din
mi r
zallalisit
i
.?ah (dupi C. Antonescu). Majori-
tatea sortimentelor de miere cristalizeazil (mai repede rnierea de rapiti,
zmeurit, floarea-soarelui) iar zah5rul tos este i el format' din cristale:
Formarea turtelor avind in components lor aceste doua ingrediente cris-
tallzate trebuie sH tini seama de faptul albinele consumi doar In park
turta d a d contin? cristalele mari (atit de miere zaharisitii, cit i de zahar),
restul, cristalele grosiere, arundndu-le pe fundul stupului, iar clnd timpul
permite, scotfndu-le chiar afar& din stup. Pentru a preveni aceasta situ-
afie se procedeazi astfel se folosegte la prepararea turtei doar miere
lichefiata sau granulat5 fin (avfnd consistenta untului) i zahir pudrH
(Apifort) sau (Apistim) micinat sau pisat fin. Mierea cristalizata se liche-
fiazi In bain-marie. Pentru a nu se denatura calit2tile mierii -pierderea
prin Enc5lzirc excesivg a enzimelor i vitaminelor pa Pnciilzita in'care
se tine vasul cu miere pentru lichefiere nu trebuie s2 ibe temperatura
mai mare de 45C0 In continuare, mierea lichefiatil se toarna peste z a h h l
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
42/53
pudrH (o park rniere la patrudl ahir), apoi se fr8mlntfi cu mina, ca u
aluat, pin& la omogenizarea amesteculuii. Este indicat ca turta folosita 1
sfiqitul perioadei de iernare s i confin&
1
ceaiuri medicinale cu efect
I
stimularea activitgtii albinelor gi apiirarea starii de sHnBtate a acestori
Cu'efecte deosebite s-a dovedit infuzia din urmlitoarele plante medicinal(
cimbrigor (Herba thymus sp.), ism& (Folia mnthae) , tei (Flores tilliae
roiniw (Folia mellissae), sunatoare (Herba hyperici), mugetel (Flores tu
momillae), gillbenele (Flores calendulae), coada. ~oricelului Fores mill(
folii), coada calului (Herba equiseti), mice$ (Fructus cynosbati) gi sc
(Flores
sambucus).
Se
iau cfte
4-5
g din fiecare planta mentionatg mi
sus. Ameqtecul de plante se mawread circa 10 minute cu 3 pirti aF
rece. Apoi se adaugg ap&clocotitfi pin2 la un litru. Se amested totul bin
qi se las& acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultatfi se strecoal
printr-o pfnzl curat&. Pentru realizarea turtei cu adaus de ceai medicin.
pasta se prepari din o parte miere, o parte ceai medicinal $i zahir pudl
dupi nevoie (pin& ce amestecul doblnde9t.e consistenta aluatului de pEim
ad2ugfnd $i g sare d e limiie la kilogramul de pasta. n locul infuzic
rnedici~alepreparate in cad , se poate folosi preparatul ,,Protofil dest
nat 'stimulitrii dezvoltarii famlliilw de albine $i combaterii nosemozc
In' acest caz se adrninistrcazil 34 ml kilograrnul de pasti. Pasta obtinu
se adminiitreazli~subformil de turte (greutatea unei turte poate var
tntre 500 g qi 1000
g
ambalate in hErtie sau pungi de plastic. Turte
astfel pregitite sb pun deasupra ramelor, dupl ce in prealabil s-au dec~
pat 1-3 ferestre din suprafata pungii, prin care albinele vor veni
contact cu turta (fig. 21).
b) Serbetul de zaMr
u
miere (dup8 prof. dr. E. Mure~an i in,
C. Mih&ilescu). Pentru obtinerea a 10 kg qerbet sint necesare 7,700 b
zah pudrg, 2 'kg miere, 300 m ceai medicinal sau 34 m ,,Protofi1'
tntreaga cantitate de zahiir pudra pe care o vorn folosi, se aduce in inc.
perea de. lucru, la cald, cu cel putin patru ore inainte. In cazul In c a ~
eahbul pudrH sel.prezintl.sub form& de. bulglri, ac e~ tia e zdrobesc fi-
Mlerea ce se folosegte trebuie,sa fie necristalizatil gi In nici un caz miel
de man&+Se recomandl in special folosirea mierii de salclm, tei SL
fineafl,, neferrnentatil, proveniti de la familii silniitoase. Mierea se inc5
z e ~ t e utin, doar atit cit s l devini mai fluidil iar apoi se dilueazl cu ceaii
( iuz ia ) preparat in prealabil. h t r-un vas ernailat se pune zahirul pudr
se adaugl mierea $i apoi se frhintfi bine totul cu mina, pinil cInd con1
nutul devine ca o'pastil f inl care nu se Intinde ~i nu este lipicioasi. $e
betul astfe1,preparat se arnbaleazg in pungi de plastic Pn cantitsti
c
500-1000 g sau chiar mai mari, in functie.de aprecierea noastra asup]
mntitgtii ,care a r fi necesari familiei de albine. Turta de Serbet trebu
s i aib2 grosimea de 1-1,5 cm, penlru a putea f i a$c.;lati deasupra ram1
lor1 sub podigor.
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
43/53
e
.
erbetul
fiert
(dupH prof. .dr.
E
Muregan ~i ing.
C
MihBilescu). Se
poate prepara din zahBr cu apH sau ceai, sau din,zahgr,vimiere de albine
cu ap8 sau ceai, iPentr~ rima variana, la l o kg de zahiy, se folosesc
/ I t . , . .. I
I ' I ,
.
, , ; .
1 '
. ,
, , I
.
,
- . , I ,
:>
,
. , Y < , .
.J ..
.
,
' , ; .
,
. .
1 . . ) . ;
. .
, . . 1
~ - r i
t
I ,.,
- .
.
. . .. :,,
,. : ; . : 1 i ;
I
.
,
'
I
. .
, ,
I
.
a
b I
. ,
,
,
. I . . .
~1;; 21.
a
od o deeupare a jollei In care esfa arnbalatd turfa
;
amplasarea i~riol
, , ,
; t . c : /
,,,.:-+, ,A I : , , . ,
2,300 1 apB sau ceai de plante medicinale. Pentru a doua.variant~; la~~lOg
zahilr gi 2 kg miere de albine se adaugB .1,750~ ap8.jsau xeai -de .plant'e
medicinale. Indiferent de varianu, cantiutile indicate se introduc intr-un
vas emailat de mare capacitate, deoarece fn 'momentqPpreparHrii ;irolu-
mu1 continutului cregte mult din cauza spumei care8se,formeazH.Stropdl
astfel obtinut se pune la fiert la un foc slab gi se urmlregte momentul fn
care fncepe fierberea. Cu un termometru mBsurh temperatura, gi,'cind
aceasta a ajuns la 116°-1170
C
siropul se considerH'suficient d ef ier t , qi
se dH jos de pe foc. In Ups& de termometru se p a t e lfolosi o metodh
mel
simp15 care ne indica terminarea invertlriizah8rulul : ntr-unkpahar cu
ep2 rece se picura cu o linguritH din siropul care fierbe ; , d a dpicBturile
de sirop nu se amestecii cu apa din pahar gi formeazg or bobiM.este.dovada
cii
qerbetul este gata. In cazul cind la prepararea gerbetului.se folose~te
i miere de alblne, aceasta- se adaugH nurnai cfndl qerbetulls-a.terminnt
de fiert. Se toarnii apoi compozitia intr-un, vas curat care a; fost tldat in
prealabil cu ap5 rece. In acest mod se fmpiedic8 formarea de cristale maI'i
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
44/53
de zahar. Se lasH s2 se rlceasca pin5 cc totul ajungc In lcrnperatura
40°C.
In acest moment s e incepc invirtitul siropului cu o loplt ici
lemn, efectuind milgcarile intr-un singur sens, pin5 cind siropul inc
sH-~i schimbe culoarea spre alburiu qi almi alb, intlrindu-se.;%reca
qcrbetului este inchcial atunci cind sll tind loplitica ~erbetul are cu
de pe aceasta nu se scufund5 in restul masci qerbetului ci
r21ninc
suprafat& Dup& rscire sc ambalcaza in hirtie cerat2 sau pungi de pla
in:&ntitate de 500 g pin2 la 2000 de grame, in functie de necesiM
famillei respective.
' . 3.'1ndep6rtaqa fHrH zgomot a zHpezii
neafinatc
p
a ghctii de
scindurelele de zbor ale stupilor gi desfundarea urdinigurilor blocate
albinele moarte. Se urmiireqtc ca in interiorul stupilor s l nu pHtrund2
sau zHpadl prin orificiile de ventilatie sau cr2pituri. Sc cu r l f l scind
de zbor ~i urdiniqul de zlpada transformat5 in sloi de ghcat6. Gheata
Inlatura cu ajutorul unei vergele de fier sau a unui cutit incf~lzitpen
a se evita zgomotul qi deranjarea albinelor.
Acoperirea partial5 sau in totalitate a stupilor cu zapad& nu
un prilej de fngrijorare, c5ci prin aceasta se asigurii o protectie suplim
-
tar& contra pierderilor de cHldurii. Totodata, nu este prilej de ingrj
rare
nid
fn ce priveqte sufocarea albinelor, c2ci prin zlpadn afinatA
trunde aerul curat in stupi (fig. 22).
CBtre sffqitul iernii, se lnlBturB zapada sau ,,petecclc" de
ziip
de pe toatA vatra stupinei. Este bine s5 se presare paie, plcavl
:
frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea matcriale, izolato:
albinele se pot aSeza far2 pericol n timpul zborurilor de curltire. Alt
a~ezfndu-sepe zapad&, p5mPntul umed $i inghetat, clc rilnin a~nortite,
mai pot zbura qi mor.
I
.
4.
Inlesnirea pi supravegherca zborurilor
dc
curH irc ale albinelor.
condiui normale, in sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea dc
acumula in intestinul gros o cantitate important6 de cxcrcmcntc. A ]
ritia glelor cu temperaturi de 4-12 pcrmite
zboruri ldc curiitire
I albinelor qi elibcrarca intestinului ,supraincrircat. Zborurile tirzii
toamnil 1 chiar in cursul lunilor de iarn2 (posibile in unii nni in lun
decembrie. ianuade, februade) au o nfluenC dmscbit d bun5 nrul
I
I ; I
iernlrii. Este important ca albinele s6 beneficicze de zborul de cu
;;
,
tire pentru a se evita declarqarea diareei pe a1 clrei fond se pot inst;
;
. . : boli ;grave, i n special nosemoza. Stimularea zborului de curZ\ire ncl
sitA citeya.mlsuri
:
eliberarea urdini~uluidc albine n~oarte, ndepsrta:
chiar a capacelor stupilor
i
a materialului dc protectie, a$a incit raza
I . ,
: :
soarelui s& indlzeasd direct podigorul. Pentru a stimula albinele sii i;
. afar8 dln stup sc recornand8
qi
lovirea ugoarH ~)cretilor t up ~~ lu irnl
I ; I
I
+.::,
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
45/53
m
.
[
awm
a
a
.pE
o
Iac
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
46/53
9
:
.
lna
am11
a'a
'wem1
ocasyu1
cyr
U
a~
.
-
Ja>3m
'ypam
~aa
S
-@ qa
.l
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
47/53
e
rotectie vor
f i
confectiona~cdin
nuiele, tulpini de floarca-soarelui;
stuf, coceni:de pqruTb etc.
;:.:
r
-
ortarea gi curatire?
;
agu~
lor
~
a rezerva stupinei ; f .
s
''
'--
extf.actia $i "Ponditionarea
cerii ; . ' ,:. , : I
:
-
uritirea
'
$i , dczififectarea
..
stupilor; cliberati,delalbipe:$i de la
.
1
rczervH
;'.,
, . .
,
I
I -,;tnceperea reparatlei la uiila-
jele pentru campvia, de lucrui di,n
sezonul urmitor
;
. .
. .
- elaborarea pgnului de pro-
ductie +i a bugetului de vrnituri $i
cheltuieli.
'
x -
t
( -
supravegherei ,$i controlul
; I
modu1ui':de iernare ;aTan$iiilo
Bq
..,, . ,;,ts,:* , .
*>:, pi
'
:
albinej;
. I
,
t..j,,;
,
,
,.\,
,,
,-2,;
;
: >
-
stirnulare= ~ $ : ~ H u r a v ~ e ~ ~ e ~
1
zborului tfrz iu,d+~cu~$i re
l,/i':j'
'.;.,i
:
-
ontinuarea ,~eparatici-stugi-
:71 -r ..,,
,*,
+e
lor ,$i a utilaj$v
, ,.
r
-
dHpostirca $i depozitarqa in ,j
conditii optirne a .utilqjelori:~i, a.;
. .
materialcloy apicole ;
., ,
. ,
-ipl;ocurarealt ;sen~intclar; itleg
plante ::qectaro-polenifere,,,
de
la
;
:.speciile fores iere
,:, > . " . ,; ;
-
proviziona'rea
:
stupinei,j ;.'cu
mateiialele
~ i ,
tilajele pecesar$;li
in: lunile .de''iarni; apicultorul tare;
':'posibilitatea;, 8-qi
i
organizcze'ides-';
fH~urarea;
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
48/53
UN DECEMBRIE
:;.>
-
upravegherea i control
modului de iernare a familiilor
albine
;
: 1
-
-
nlesnirca i supravegherc
: zborurilor de icurBtire ale albinc
lor
;
- Tndcpilrtarea f5ra zgomot
. , :
z a ~ z i i eafinate i a ghetii fo
:mate. pe scind.urelele de zbor a
stuplor
; z pada
care a prins
poghita (prin care nu p a t e p;
trunde aerul) i mai ales ghea
de pe sdndurelele de zbor ale st1
pilor se inlBturil fBr5 zgomot. 1
lipsa .aerului, provocata de ghea
format& la.urdini , familia de
a
bine se poate sufoca ;
- rotejarea suplimentarg
stupinei contra vlnturilor i cl
rentilor reci de aer ;
- ontinuarea repararii util
jelor, insfrmarea ramelor
;
.- idicarea nivelului profesi
nal prin frecventarea cursuril
apicole de masil, participarea
manifestsrile apicole organizate
(
filialele judetene, schimburile
experienfil, consultarea literatul
de specialitate ;
-
ntocmirea planului de aci
vitate i a unui plan irnbungtal
devalorificare a surselor dc cul
fn'sezonul urmgtor.
: , LUNA
I NU RIE
-
revenirea deranjHrii i n
S .lini tirii albinclor provocatc (
atacul oarccilor, p5sZrilor i an
.
malelor dc curte. Nelinigtirea
a
binelor este rczultatul deranja~
,lor odatg cu pitrunderea i atac
voarecilor in cuiburi, atacul pit
goilor i ciocAnitorilor, mi carii
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
49/53
gomotelor produse .de pBsHrir qi
animale domestice, im9otriya
.
cfi-
' rora apicultorul po9te lua'din timp
miisuri.eficiente4de p~otectie
:
.,
- uprayeghecea,.modului
ide
iernare a familiikoidde: albinelpr@
'
controale auditive
:
s&pt&mSnale.i
indeplrtarea . :*jsttirilor :::anormalc
~onstatate.~.~upravegher produseG ikpi-
.
1 ,I
-
8/19/2019 Iernarea familiilor de albine-Ion Miloiu.pdf
50/53
-
uratirea qi pregstirea
dc stupins pentru zborurile
ratire ale albinelor. Pcntru a
pierderile de albine pe clurat
"rurilor de curstire sc inliitu~
pada de pc vatra stupinei
asterne un strat subtire de
frunze sau pleavii pc care all
se pot.ageza gi de pe care i,
relua zborul pentru sc rein1
f n stup,
n
caz contrar putin
nine amortit