ICCC Indrumar de Laborator

- 0 -

Stelian ȚÂRULESCU

Instalaţii de comandă şi control a circulaţiei

Îndrumar de laborator

2016

- 1 -

Cuprins

Cuprins............................................................................................................................ 1 1. Reglementarea bazată pe priorităţi şi indicatoare de prioritate în cadrul transporturilor rutiere .................................................................................................................................. 2 2. Reglementări prin semaforizare în cadrul transporturilor rutiere ................................. 18 3. Marcaje utilizate în cadrul transporturilor rutiere......................................................... 25 4. Intersecţii reglementate prin diferenţe de nivel (pasaje subterane sau supraterane)..... 31 5. Intersecţii dintre căile rutiere cu căile feroviare ........................................................... 47 6. Transporturile maritime şi fluviale - Sisteme de navigaţie şi control ........................... 63 7. Managementul şi controlul transporturilor aeriene....................................................... 73 8. Sisteme, senzori şi principii de poziţionare globală...................................................... 83 9. Analiza programelor de semaforizare pe sistemele de semaforizare............................ 88 Bibliografie ....................................................................................................................... 93

- 2 -

1. Reglementarea bazată pe priorităţi şi indicatoare de prioritate în cadrul transporturilor rutiere

Introducere

Reglementarea circulaţiei în intersecţiile stradale - se poate afirma că amenajarea intersecţiilor urbane are o influenţă importantă asupra exploatării reţelei stradale, condiţionând fluienţa şi securitatea traficului de vehicule şi pietoni, se cunoaşte trei tipuri de reglementări pentru organizarea şi dirijarea traficului în intersecţiile urbane: reglementarea bazată pe priorităìi şi indicatoare de prioritate, reglementarea cu ajutorul denivelărilor, reglementarea prin semaforizare.

Reglementarea bazată pe priorităţi şi indicatoare de prioritate - de obicei, în acest caz există un flux principal cu prioritate, deci şi un flux secundar, care trebuie să se încrucişeze sau să se infiltreze în cel principal şi atunci când sunt puncte de conflict.

Reglementarea cu ajutorul denivelărilor - în acţiunea de organizare a circulaţiei urbane apar adeseori cazuri în care o reglementare a circulaţei e numai la nivelul solului.

Reglementări prin semaforizare - utilizarea unei instalaţii de semaforizare într-o intersecţie stradală este justificată atunci când circulaţia normală a autovehiculelor este perturbată de: blocarea repetată a circulaţiei pe căile de acces în intersecţii, formarea repetată a şirurilor de vehicule când densitatea fluxurilor de trafic pe strada principală este prea mare pentru a permite traficului secundar o încrucişare sau infiltrare, aglomerarea pietonilor şi aşteptarea prelungită, accidente datorate nerespectării regulilor de prioritate în intersecţie. Funcţie de anumite condiţii ale intersecţiei precum şi de valorile traficului şi de variaţia acesuia, se va ţine cont pentru alegerea unui anumit tip de automat de dirijare a circulaţiei, cu funcţionare prestabilită, acţionat sau semiacţionat de vehicule.

Indicatoare rutiere Clasificare: A. Indicatoare de avertizare B. Indicatoare de reglementare B1. Indicatoare de prioritate B2. Indicatoare de interzicere sau restricţie B3. Indicatoare de obligare C. Indicatoare de orientare şi informare C1. Indicatoare de orientare C2. Indicatoare de informare C3. Indicatoare de informare turistică D. Panouri adiţionale

- 3 -

Fig. 1. Indicatoare de avertizare Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din locul unde sunt amplasate.

În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale. Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos".

- 4 -

Fig. 2. Indicatoare de reglementare a priorităţii

Indicatoare de interzicere sau restricţie Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă

din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreuna cu indicatorul ce anunţa intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe intreg drumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

- 5 -

Fig. 3. Indicatoare de interzicere sau restricţie

- 6 -

Fig. 4. Indicatoare de obligare

Fig. 5. Indicatoare de orientare şi informare

- 7 -

Exemplu - Analiza din punct de vedere al semnelor de circulaţie pentru o intersecţie reglementată prin indicatoare de prioritate.

S-a ales o intersecție a Municipiului Brașov, a cărei circulație rutieră este reglementată prin intermediul semnelor de circulație. Intersecția analizată este prezentată în figurile de mai jos.

Intersecția B-dul Gării, B-dul Victoriei - schemă parametrii geometrici

Intersecția B-dul Gării, B-dul Victoriei - vedere aeriană

- 8 -

Intersecția B-dul Gării, B-dul Victoriei - sensuri de circulație

Semnele de circulație pentru Intersecția B-dul Gării, B-dul Victoriei

- 9 -

A. Indicatoare de avertizare

B. Indicatoare de reglementare B1. Indicatoare de prioritate

- 10 -

B2. Indicatoare de interzicere sau restricţie

- 11 -

B3. Indicatoare de obligare

- 12 -

- 13 -

C. Indicatoare de orientare şi informare C1. Indicatoare de orientare

- 14 -

C2. Indicatoare de informare

- 15 -

- 16 -

C3. Indicatoare de informare turistică

- 17 -

D. Separatoare de sens

Temă - Să se analizeze o intersecție din punct de vedere al reglementării

circulației prin intermediul semnelor de circulaţie

- 18 -

2. Reglementări prin semaforizare în cadrul transporturilor rutiere

Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu

sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt: a) cu un corp de iluminat, cu lumină intermitentă de avertizare; b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti; c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule; d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie. Semafoarele se montează pe axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori

suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea: a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde; b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde; c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontală la partea superioară şi

unul la partea inferioară, toate cu lumină albă. Semnalele luminoase pentru pietoni: Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde şi roşie. Acestea

funcţionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor. Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători. Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda manuală a cererii de verde, care se poate face direct de către pietoni.

Alte semnale luminoase: În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de

cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule şi viteza de deplasare. Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepţia autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării acestora.

Semnalele luminoase, semafoarele, grupează totalitatea aparaturii electrice sau electronice cu ajutorul căreia se dirijează şi se controlează mişcarea fluxurilor de circulaţie pe arterele rutiere.

Intersecţii semaforizate - noțiuni introductive Se consideră intersecţia semaforizată din figura 1. Intersecţia este prevăzută cu 5

semafoare:

- 19 -

• un semafor pentru pietoni, care are doar două culori (roşu şi verde); de asemenea mai există şi un întrerupător prin intermediul căruia un pieton îşi poate exprima intenţia de a traversa;

• un semafor în Est şi unul în Vest, care sunt prevăzute cu trei culori (roşu, galben şi verde); aceste două semafoare sunt sincronizate, adică ele indică întotdeauna aceeaşi culoare;

• un semafor în Nord şi unul în Sud, de asemenea sincronizate; sunt prevăzute cu trei culori (roşu, galben şi verde).

Fig. 1. Exemplu de intersecţie semaforizată

Când semafoarele din N şi S sunt pe roşu semafoarele din E şi V sunt pe galben sau verde. Trecerea de la culoarea roşie la ce verde se realizează direct (fără a se trece prin galben), în schimb la trecerea de pe verde pe roşu se trece prin galben.

Exemplu - Analiza unei intersecții reglementate prin semaforizare S-a ales pentru a fi analizată Intersecţia Patria - Bulevardul 15 Noiembrie + Strada

Castanilor. Această intersecţie este semaforizată (semafor cu 4 faze) , având trei accese (intrări), iar fluxurile rutiere corespunzătoare acestor intrări, diferă în ceea ce priveşte mărimea şi compoziţia din punct de vedere a categoriilor de vehicule a acestora. Accesul

- 20 -

cel mai încărcat este B-dul 15 Noiembrie şi anume tranzitul autovehiculelor dinspre centrul istoric al oraşului spre centrul civic.

Sistemul de semaforizare are mai multe componente: senzori montaţi în asfalt, pe fiecare bandă de circulaţie şi din fiecare sens, care asigură detecţia şi numărarea autovehiculelor care pătrund în intersecţie, soft de modificarea timpilor de semaforizare şi sincronizare a celor două intersecţii, în funcţie de datele transmise de senzorii din asfalt, camere video montate în intersecţii care asigură supravegherea video, sistem de monitorizare a semafoarelor care asigură vizualizarea din dispeceratul primăriei a funcţionării şi anunţării defectelor apărute în sistemul de semaforizare în timp real.

Fig. 2. Schemele intersecţiilor Patria şi Ceasu Rău

- 21 -

Fig. 3. Intersecția Patria - Bulevardul 15 Noiembrie + Strada Castanilor - amplasarea semafoarelor pentru reglementarea rutieră și pietonală

În intersecție sunt folosite două tipuri de semafoare: • cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule (Fig. 4); • cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni (Fig. 5);

Fig. 4

- 22 -

Fig. 5

În continuare sunt prezentate cele patru faze de semaforizare, în figurile 6,7,8,și 9.

Fig. 6. Faza 1

- 23 -

Fig. 7. Faza 2

Fig. 8. Faza 3

- 24 -

Fig. 9. Faza 4

Fig. 10 Intersecția Patria - Bulevardul 15 Noiembrie + Strada Castanilor

Temă - Să se analizeze o intersecție din punct de vedere al reglementării circulației prin semaforizare

- 25 -

3. Marcaje utilizate în cadrul transporturilor rutiere

Introducere Marcajele rutiere sunt reglementate prin STAS 1848/7/1985. Împreună cu

indicatoarele rutiere, contribuie la asigurarea desfăşurării circulaţiei rutiere în condiţii de siguranţă şi fluenţă. Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificaţia. Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-şi păstreze proprietăţile de reflexie şi pe timp de ploaie sau ceaţă. Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfăşurarea circulaţiei, iar suprafaţa acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu micro-bile de sticlă şi pot fi însoţite de butoni cu elemente reto-reflectorizante. Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie, cât şi pentru delimitarea părţii carosabile.

Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale, care pot fi: 1. de separare a sensurilor de circulaţie; 2. de separare a benzilor pe acelaşi sens; b) de delimitare a părţii carosabile; c) transversale, care pot fi: 1. de oprire; 2. de cedare a trecerii; 3. de traversare pentru pietoni; 4. de traversare pentru biciclişti; d) diverse, care pot fi: 1. de ghidare; 2. pentru spaţii interzise; 3. pentru interzicerea staţionării; 4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre; 5. pentru locuri de parcare; 6. săgeţi sau inscripţii; e) laterale aplicate pe: 1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin); 2. parapete; 3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului;

- 26 -

4. borduri. Marcajele standardizate utilizate în România conform codului rutier în vigoare sunt

prezentate în continuare. A. Marcaje rutiere longitudinale

B. Marcaje rutiere transversale

C. Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrărilor în zona drumului public

- 27 -

D. Marcaje rutiere diverse

E. Marcaje rutiere laterale

- 28 -

Exemplu - Studiu privind marcajele rutiere pentru o intersecție din cadrul

transporturilor rutiere S-a ales spre a fi analizată Intersecția B-dul Iuliu Maniu, Str. 13 Decembrie, Str.

Castanilor (Ceasu' Rău). Sunt prezentate marcajele existente în perimetrul intersecției în conformitate cu imaginea de mai jos.

Fig. 1 Intersecția Ceasu' Rău - marcaje rutiere A. Marcaje rutiere longitudinale

- 29 -

1

2


3

4

5


6

7


- 30 -

8

Temă - Să se studieze marcajele rutiere pentru o intersecție

- 31 -

4. Intersecţii reglementate prin diferenţe de nivel (pasaje subterane sau supraterane)

Introducere

În oraşe, pre-existenţa unei forme urbane, centrul istoric sau vechiul oraş, conduce la dificultăţi de optimizare a traficului şi necesită o tratare specială din punct de vedere al mobilităţii şi accesului. Pe de o altă parte, zona centrală cumulează funcţiuni atractive, deci o cerere sporită de acces, pe de altă parte, valoarea culturală şi artistică cere o protejare susţinută împotriva factorilor agresivi datoraţi în mare parte circulaţiei auto. Şi toate acestea pe o reţea stradală total inadecvată cerinţelor traficului rutier actual. În acest timp, restul reţelei stradale prezintă geometrii neregulate cu schimbări frecvente de aliniamente şi variaţii ale secţiunilor, ceea ce conduce la neuniformitatea capacităţii străzilor, deci congestia circulaţiei şi favorizarea producerii accidentelor.

Circulaţia în oraşele începutului de mileniu III este caracterizată prin congestie, creşterea numărului de accidente, creşterea inaccesibilităţii în anumite zone defavorizate, zgomot, poluare chimică a aerului, degradarea continuă a mediului, în paralel cu o tendinţă de amplificare a cererii de mobilitate. În acest sens, una dintre soluțiile adoptate este reglementarea circulației prin diferenţe de nivel (pasaje subterane sau supraterane).

Exemplu - Analiza din punct de vedere al semnelor de circulaţie, semnalelor

luminoase și marcajelor pentru o intersecţie reglementată prin diferență de nivel S-a analizat Pasajul Rutier Calea Ferată – Str. Independenţei / Pasajul Rutier – Str.

Independenţei. Obiectivele autorităților locale pentru zona deservită de acest pasaj sunt: - Asigurarea unei conexiuni rutiere rapide şi directe între Zona Economică Coresi-

Cartierul Bartolomeu-viitorul Campus Universitar Genius prin realizarea unui pasaj suprateran de traversare a magistralei CF 300 Braşov-Sighişoara cu o lungime totală a lucrării de 671,40 metri (inclusiv rampe de acces şi racorduri).

- Fluidizarea traficului şi reducerea duratei de deplasare cu un procent de 22% pe axa Est-Vest, între Zona Economică Coresi-Carterul Bartolomeu-viitorul Campus Universitar Genius, ca urmare a eliminării timpilor de aşteptare la trecerea la nivel cu calea ferată, generaţi de traficul feroviar intens cu 92 ore vehicul/zi la nivelul traficului de perspectivă.

- Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu prin reducerea consumului de carburanţi şi diminuarea emisiilor poluante cu un procent de 5,07%, ca urmare a fluidizării traficului şi eliminării timpilor de staţionare la barieră.

- Creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale atât prin reducerea poluării fonice.

În continuare sunt prezentate instalațiile și sistemele de control a circulației (rutiere

și feroviare) în zona Pasajului Rutier Calea Ferată – Str. Independenţei.

- 32 -

Intersecția Str. Independenței și Magistrala principală 400 CFR - schemă

Pasaj rutier Strada Independenței

Calea feroviară 400 CFR

Pentru intersecția reglementată prin diferență de nivel sunt prezentate: 1. Indicatoarele rutiere. 2. Semafoarele rutiere - semnalele luminoase. 3. Marcajele rutiere. 4. Indicatoarele de semnalizare feroviară.

- 33 -

1. Indicatoare rutiere A. Indicatoare de avertizare

- 34 -

- 35 -


- 36 -



- 37 -

- 38 -


- 39 -

P. Panouri adiționale

- 40 -

2. Semnale luminoase rutiere - semafoare

3. Marcaje rutiere

A. Marcaje rutiere longitudinale

- 41 -


- 42 -


- 43 -


- 44 -

4. Indicatoare de semnalizare feroviară Indicatoare de declivitate: Indicatorul de declivitate indică declivitatea liniei și distanța pe care se menține această declivitate.

- 45 -

Indicatorul de fluier servește pentru a atrage atenția mecanicului că va circula peste o trecere la nivel, un pod mai lung de 30 m sau va intra în tunel.

Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric: Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric indică distanța în km sau în hm în sensul de la Bucuresti.

- 46 -

Indicator hectometric Temă - Să se analizeze o intersecție reglementată prin denivelări. Să se

prezinte indicatoarele rutiere, semafoarele rutiere, marcajele rutiere și sistemele de semnalizare feroviară (dacă este cazul) din perimetrul intersecției.

- 47 -

5. Intersecţii dintre căile rutiere cu căile feroviare Semnalizarea la calea ferată română conform regulamentului de semnalizare Prin semnal se înţelege instalaţia sau mijlocul prevăzut în regulamentul de

semnalizare, cu ajutorul căruia se transmit sau se primesc ordine şi indicaţii de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. În categoria semnalelor, sunt cuprinse şi indicatoarele care, prin inscripţia, forma şi poziţia lor, dau indicaţii sau completează indicaţiile date de semnale.

Semnalele servesc pentru organizarea şi desfăşurarea circulaţiei trenurilor şi a activităţii de manevră, în condiţii de siguranţă. Indicaţia semnalului este un ordin care trebuie să fie îndeplinit imediat, necondiţionat, prin toate mijloacele posibile de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar.

Distanţele de vizibilitate şi de amplasare ale semnalelor şi ale indicatoarelor din regulament sunt valabile pentru viteza maximă de 160 km/h, dacă nu se specifică altfel. Toate semnalele fixe şi mobile, indicatoarele, reperele de la semnale, semnalele aplicate la trenuri, balizele, precum şi rechizitele de semnalizare trebuie să fie de tipul prezentat în regulamentul de semnalizare.

Semnale fixe - Clasificarea semnalelor fixe: După destinaţia lor, semnalele fixe se clasifică astfel: a. semnale pentru circulaţie; b. semnale pentru manevră şi triere; c. semnale repetitoare; d. semnale de avarie. Semnalele pentru circulaţie sunt: a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în staţie; b. de ieşire, pentru permiterea sau interzicerea ieşirii unui tren din staţie, în linie

curentă; c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zonă în

altă zonă a staţiei; d. de ramificaţie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o

ramificaţie sau joncţiune din linia curentă, o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi mobile;

e. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat;

f. prevestitoare, pentru prevestirea indicaţiilor semnalelor de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie.

Semnalele pentru manevră şi triere sunt: a. de manevră, pentru permiterea şi interzicerea mişcărilor de manevră; b. de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor. Tipul de semnalizare utilizat: Pe infrastructura feroviară se utilizează: a. semnalizarea cu două trepte de viteză; b. semnalizarea cu trepte multiple de viteză. Semnalizarea cu două trepte de viteză şi semnalizarea cu trepte multiple de viteză se

completează, după caz, cu semnalizarea direcţiei, numărului liniei, ieşirii pe firul din

- 48 -

stânga al căii duble, a lipsei distanţei de frânare şi a valorii vitezei. Semnalizarea cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulaţie. Începutul şi sfârşitul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de viteză, precum şi începutul şi sfârşitul zonei cu bloc de linie automat cu patru indicaţii se semnalizează prin indicatoare specifice.

Semnale fixe utilizate la semnalizarea cu două trepte de viteză Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale: Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale sunt următoarele: a. viteza stabilită; b. viteza redusă. Viteza stabilită reprezintă viteza maximă de circulaţie admisă şi prevăzută în

livretul de mers sau prin ordin de circulaţie, pentru trenul şi porţiunea de linie respectivă. Viteza redusă reprezintă viteza maximă admisă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, adică 30 km/h sau mai mare. Circulaţia peste schimbătoarele de cale în abatere cu viteză redusă mai mare de 30 km/h este admisă numai în cazul în care această viteză este indicată la semnal prin indicatorul luminos de viteză.

Semnificaţia culorilor de bază folosite în semnalizare: Semnificaţia culorilor de bază folosite la semnalizare, în legătură cu circulaţia

trenurilor şi executarea mişcărilor de manevră, este următoarea: a. roşu, ordonă oprirea; b. galben, permite circulaţia trenurilor şi ordonă reducerea vitezei în vederea opririi

la semnalul următor sau continuarea mersului dacă semnalul următor nu indică oprirea; c. verde, permite circulaţia trenurilor cu viteza stabilită; d. albastru, ordonă oprirea pentru mişcările de manevră; e. alb-lunar, permite mişcările de manevră sau circulaţia trenurilor, cu viteza

prevăzută în reglementările specifice. Exemplu - Analiza din punct de vedere al semnelor de circulaţie și semnalelor

luminoase pentru o intersecţie reglementată prin trecere la nivel cu o cale ferată S-a ales pentru analiză Intersecția Str. Gării (Hărman), Drumul european E574

(drumul național 11) și Magistrala principală 400 CFR.

Intersecția Str. Gării (Hărman), Drumul european E574 (drumul național 11) și Magistrala principală 400 CFR - vedere Google Maps

- 49 -

Calea rutieră - Drumul european E574 (drumul național 11)

Calea feroviară 400 CFR

Pentru intersecția dintre calea rutieră și calea ferată sunt prezentate: 1. Indicatoarele rutiere. 2. Semnale luminoase la trecerile la nivel cu calea ferată 3. Indicatoare de semnalizare feroviară

- 50 -

1. Indicatoare rutiere A. Indicatoare de avertizare

- 51 -


- 52 -

- 53 -


- 54 -


- 55 -


- 56 -

- 57 -

P. Panouri adiționale

- 58 -

2. Semnale luminoase la trecerile la nivel cu calea ferată

- 59 -

3. Indicatoare de semnalizare feroviară

Semafoare feroviare cu două și cu trei semnale

- 60 -

- 61 -

- 62 -

Indicator hectometric Temă - Să se analizeze o intersecție dintre o cale rutieră și una feroviară. Să se

prezinte indicatoarele rutiere, semnalele luminoase rutiere, și sistemele de semnalizare feroviară din perimetrul intersecției.

- 63 -

6. Transporturile maritime şi fluviale - Sisteme de navigaţie şi control

Semnalizarea maritimă şi fluvială Semnalizarea neluminoasă: 1) - Geamanduri, scondri sau jaloane cu partea caracteristică vizibilă de formă

conică, vopsită în culoarea verde. Aceste semnale marchează limita stângă şi direcţia şenalului (porţiune navigabilă în lungul unui râu) navigabil, precum şi punctele periculoase de pe malul stâng (epave, obstacole etc.).

2) - Geamanduri, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibilă în formă cilindrică, vopsită în culoarea roşie. Aceste semnale marchează limita dreaptă şi direcţia şenalului navigabil, precum şi punctele periculoase de la malul drept (epave, obstacole etc.).

3) - Geamanduri, scondri sau jaloane cu partea caracteristică vizibilă în formă sferică, vopsită în benzi orizontale alternative roşii şi verzi. Aceste semnale marchează punctele periculoase aflate în şenal (epave, obstacole etc.) sau arată că există două şenaluri navigabile şi ca navigaţia se poate face pe ambele părţi.

Semnalizarea luminoasă: 1) - Faruri instalate pe malul drept, cu stâlpul vopsit în culoarea albă, având montat

sub platforma lămpii un pătrat vopsit în culoarea roşie cu eclaturi şi indică direcţia şenalului navigabil precum şi apropierea lui de malul drept;

2) - Faruri instalate pe malul stâng, cu stâlpul vopsit în culoarea albă, având montat sub platforma lămpii un romb cu partea superioară vopsită în culoarea verde şi cu eclaturi şi indică direcţia şenalului navigabil precum şi apropierea lui de malul stâng al fluviului, cât şi între insulă şi malul drept;

3) - Faruri instalate la extremităţile unei insule în punctele unde aceasta împarte albia fluviului în două şenale navigabile. Stâlpul este vopsit în culoarea albă şi are montate la partea superioară, sub platforma lămpii două panouri triunghiulare albe suprapuse şi opuse la vârf, cel de deasupra mărginit cu bandă roşie, cel de jos mărginit cu banda verde. Ele au lumina albă în isofază şi arată că drumul este atât între insulă şi malul stâng;

4) - Jaloane de aliniament instalate pe malul drept (faţă şi spate). Stâlpul este vopsit în culoare albă şi are montat la partea superioară, sub platforma lămpii, un panou pătrat vopsit în culoarea galbenă şi la mijloc o bandă verticală de culoare neagră. Ele au lumina galbenă în isofază pentru cele din faţă şi continuă pentru cele din spate. Aceste semnale indică axul șenalului navigabil;

5) - Jaloane de aliniament instalate pe malul stâng. Stâlpul este vopsit în culoare albă şi are montat la partea superioară, sub platforma lămpii, un panou rombic vopsit în culoarea galbenă. Ele au lumina galbenă în isofază pentru cele din faţă şi continuă pentru cele din spate. Aceste semnale indică axul șenalului navigabil.

6) - Semnale de traversare instalate pe malul stâng (simplu şi dublu). Stâlpul este vopsit în culoarea albă şi are montat în partea superioară, sub platforma lămpii, panoul indicator al traversării, vopsit în culoare albă, care formează cu axul vertical al stâlpului un unghi de 50-60 grade. Un panou rombic vopsit în culoarea galbenă şi la mijloc o bandă verticală de culoare neagră este instalat la mijlocul stâlpului, perpendicular pe axul

- 64 -

șenalului. Ele au lumina galbenă cu grupe de eclauri indicatoare. Dacă semnalul indică două traversări, el va avea două panouri. Aceste semne indică începutul şi sfârşitul traversării şenalului navigabil, de la un mal la celălalt.

7) - Semnale de traversare 8) - Scondri. 9) - Jaloane. Exemplu - Transportul de pasageri pe râul Sena în Paris Spre exemplificare s-a ales sistemul de transport al pasagerilor (majoritatea turiști)

pe un sector al râului Sena din Paris. Programul de funcționare a rețelei - în extrasezon (noiembrie - aprilie) 10.00 -18.00; în sezon (mai - octombrie) 10.00 - 21.30.

Durata călătoriei între stații:

� Turnul Eiffel - Muzeul Orsay: 20 minute � Muzeul Orsay - St-Germain des Pres: 5 minute � St-Germain des Pres - Notre Dame: 15 minute � Notre Dame - Jardain des Plantes: 10 minute � Jardain des Plantes - Hotel Ville: 10 minute � Hotel Ville - Muzeul Louvre: 10 minute � Muzeul Louvre - Chaps-Elysees: 10 minute � Chaps-Elysees - Turnul Eiffel: 15 minute

- 65 -

Harta traseului reţelei de transport Batobus Exemple - Sisteme și semnale care servesc reglementării navigaţiei pe calea

navigabilă

- 66 -

- 67 -

- 68 -

- 69 -

- 70 -

- 71 -

- 72 -

Ambarcaţiunea utilizată pentru transportul de persoane

Similar se poate da exemplul de sistem de navigaţie de pe Tamisa: London river

systems: http://www.westminsterpartyboats.com/WPB/sight-seeing-2.cfm Temă - Să se studieze un sistem de navigaţie şi control. Să se prezinte

componente legate de infrastructură, semnalizare și mobilitate în sistem fluvial.

- 73 -

7. Managementul şi controlul transporturilor aeriene (organizarea unui aeroport; sisteme de semnalizare și dirijare a traficului aerian)

Procesul de transport aerian Organizarea procesului de transport aerian cuprinde un ansamblu de tehnici şi

metode care asigură deplasarea călătorilor şi a mărfurilor în condiţii de siguranţă, rapiditate, regularitate şi confort cu utilizarea corespunzătoare a materialului de zbor şi a instalaţiilor din aeroporturi.

Procesul de transport aerian este alcătuit din mai multe componente: organizarea activităţii pe aeroport; organizarea spaţiului aerian; organizarea activităţii de aviaţie etc.

Activitatea pe aeroport: Activităţile desfăşurate pe un aeroport au drept scop îndeplinirea unei sarcini unice

– servirea activităţii de trafic. Aceasta se referă la următoarele elemente organizatorice: - servirea călătorilor; - servirea aeronavelor; - organizarea circulaţiei aeronavelor. Servirea călătorilor presupune un ansamblu de operaţii care încep în oraşul de

reşedinţă, până în oraşul de destinaţie, menţinându-se pe toată durata deplasării la sol şi în aer.

Serviciile efectuate la sol sunt: vânzarea de bilete, cântărirea bagajelor, transportul bagajelor, informaţii, servicii de poştă, control vamal etc.

În aer, sunt asigurate următoarele servicii: servicii de catering, informaţii cu privire la utilizarea instalaţiilor, informaţii asupra traseului etc.

Pentru o bună servire a călătorilor se impune elaborarea unor scheme de circulaţie a acestora pe fluxuri separate (fie pe acelaşi palier, fie pe paliere diferite), precum şi a schemei logice de difuzare a informaţiilor.

Servirea aeronavelor solicită un volum mare de muncă şi constă în revizia tehnică şi alimentarea (pregătirea) acestora pentru efectuarea zborului. Varietatea mare a tipurilor de aeronave impune o flexibilitate mare a întregului dispozitiv tehnic şi uman implicat în activitatea de servire a acestora, existenţa unei mari concentrări de mijloace tehnice şi forţă de muncă în jurul aeronavelor, pe un spaţiu restrâns ceea ce impune o organizare riguroasă şi o coordonare perfectă a activităţilor desfăşurate concomitent.

Organizarea circulaţiei aeronavelor reprezintă totalitatea activităţilor care asigură decolarea aterizarea şi navigaţia acestora în deplină siguranţă. Circulaţia aeronavelor pe aeroport se face după procese tehnologice dinainte stabilite:

• la sosire – aterizare pe pista programată, rulare pe platforma de debarcare a călătorilor, staţionare pe platformă şi debarcarea călătorilor şi a bagajelor, rulare spre platforma de garare;

• la plecare – rulare pe platforma de îmbarcare a călătorilor şi de încărcare a bagajelor şi mărfurilor, rulare spre punctul de start la capătul pistei de decolare, decolare, după primirea acordului din partea turnului de control.

Exemplu - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti Pentru exemplificare s-a ales Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Se

prezintă elemente legate de organizarea și managementul activității, precum și sisteme de semnalizare, comandă și control.

- 74 -

Caracteristici tehnico-operaționale:

� Nume oficial: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti � Nume alternativ: Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni � Operator aeroport: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti

Airport reference code: 4 E � OACI CODE: LROP; IATA CODE: OTP � Latitudine: 44.572161 � Longitudine: 26.1022178 � Localizare: Oraş Otopeni, Judeţul Ilfov, 16,5 km. Nord faţă de centrul

Bucureştiului � Referinţă faţă de UTC: + 2 (+3DT) � Orar de operare: 24/7.

Mijloace de navigatie: � SSR / radar primar � ILS / DME � NDB � Transmisometre pentru determinare RVR � Mijloace de salvare şi luptă împotriva incendiilor : specifice pentru CAT 9 OACI

Piste:2 � 08 R - 26L : 3500 m x 45 m, 11484 x 148 feet � 08 R pista cu apropiere de precizie CAT III B � 26 L pista cu apropiere de precizie CAT II � 08 L - 26 R : 3500 m x 45 m, 11484 x 148 feet � 08 L pista cu apropiere de precizie CAT III A � 26 R pista cu apropiere de precizie CAT II. � Suprafaţă totală aeroport: 605 ha.

Platforme: 2 � Suprafaţa platformelor: 274.800 m.p. � Locuri de parcare aeronave: 45 � Capacitate operaţională: 39 mişcări aeronave/oră

Terminale: 2 Capacitate de procesare:

� 6.000.000 pasageri/an (Nivel de Servicii B) � 2300 pasageri/oră de vârf/flux � ghişee check-in: 104 � porţi îmbarcare: 38 (14 pentru îmbarcarea la burduf & 24 pentru îmbarcarea cu

autobuzul) � carusel bagaje: 6

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pot opera aeronave ale căror dimensiuni se încadrează în categoriile A – E. Principalele 5 tipuri de aeronave care au operat pe AIHCB în anul 2013 (după numărul de mişcări):

� B737, A320, AT45, A318, A319

- 75 -

Harta privind accesul la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti

Prezentarea generală a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti

- 76 -

Pistă de aterizare - decolare

Cale de rulare amenajată pentru deplasarea avioanelor de la şi la pistele de aterizare-decolare, la platformele de îmbarcare şi debarcare a călătorilor sau la suprafeţele de

staţionare şi deservire tehnică

- 77 -

Platforme de staţionare a aeronavelor

Platforme de staţionare a aeronavelor

Căi de rulare a avioanelor între piste şi platforme (bretelele)

- 78 -

Platforme de încărcare-descărcare pentru mărfuri și de îmbarcare-debarcare pentru călători aparținând unui terminal

Platformă de încărcare-descărcare - vedere aeriană

- 79 -

Platformă de încărcare-descărcare - vedere laterală

Platformă de încărcare-descărcare - vedere frontală

Platformă de încărcare-descărcare - detaliu

- 80 -

Hangarele şi atelierele - construcţii destinate activităţii de întreţinere şi reparaţie a aeronavelor şi a diferitelor agregate de la bordul acestora

Semnalizarea și marcarea pistelor și căilor de rulare se face conform

regulamentului internațional se semnalizare a aeroporturilor.

- 81 -

- 82 -

Temă - Să se studieze organizarea unui aeroport, sistemele de semnalizare și

dirijare a traficului aerian și să se prezinte elemente de management al acestuia.

- 83 -

8. Sisteme, senzori şi principii de poziţionare globală Introducere Dezvoltarea aplicaţiilor din domeniul navigaţiei (terestre, maritime, aeriene) a

condus la o creştere exponenţială a aplicaţiilor civile. Bazat pe poziţionarea de înaltă precizie, aceste sisteme de măsurare satelitare au început să fie utilizate în domenii cum ar fi: Geofizică (câmpul gravitaţional, distribuţia maselor în interiorul Pământului), Geologie, Geotehnică (mişcări crustale) şi Inginerie Seismică, Astronomie, Fizica mediului şi Meteorologie (studiul ionosferei şi troposferei), Sisteme Informatice Geografice (dezvoltarea suportului spaţial-geografic şi integrarea sa globală), Turism (orientarea în teren folosind coordonate determinate în timp real), Transporturi (poziţionarea şi localizarea unor vehicule în mişcare: autocamioane, automobile, avioane, nave, etc.).

Sistemele de poziţionare globală - Sistemele Satelitare de Navigaţie Globală (GNSS) reprezintă termenul generic standard pentru sistemele de navigaţie bazate pe sateliţi care oferă servicii de poziţionare autonomă, geocentrică cu acoperire la nivel global.

Sistemul de poziţionare NAVSTAR GPS (NAVigation Satellites with Time

And Ranging Global Positioning System) NAVSTAR-GPS (NAVigation Satellites with Time And Ranging - Global

Positioning System) constituie principalul sistem de poziţionare utilizat astăzi pentru o gamă largă de aplicaţii. Este un sistem de radionavigaţie dezvoltat de către Joint Program Office (JPO) sub îndrumarea U.S. Department of Defense (DoD), destinat atât utilizatorilor civili, cât şi celor militari şi permite determinarea poziţiei 3D, a vitezei şi a timpului 24 de ore pe zi.

Constelaţia satelitară a sistemului de poziţionare globală este alcătuită din 24 de sateliţi dispuşi în şase plane orbitale, câte patru sateliţi în fiecare plan orbital şi care evoluează la o înălţime de 20200 km deasupra Pământului. Orbitele sunt aproape circulare, iar timpul de revoluţie al unui satelit este de circa 12 ore. Comunicaţia de la satelit la sol este realizată prin coduri şi este de tipul cu spectru împrăştiat (SS - Spread Spectrum). Împrăştierea spectrului se realizează prin suprapunerea peste mesajul de navigaţie a unui cod pseudoaleator (PRN – Pseudo Random Noise Code).

Sateliţii transmit semnale pe frecvenţele, L1 – 1575.42 MHz şi L2 – 1227.6 MHz. Acestor semnale le sunt suprapuse prin modulaţie de fază două coduri – codul C/A şi codul P (în prezent Y sau W) şi mesajul de navigaţie.

Receptoare GPS destinate navigaţiei rutiere Meniul unui receptor GPS este compus din: - Meniu de navigare. - Meniu de setare. - Hărți de navigare. - Meniu de informații asupra traseului.

- 84 -

Meniul Navigare

Meniul Setări

Hărţile de navigare

- 85 -

Informaţii despre traseu

Recepţia semnalului GPS:

- 86 -

Temă - Utilizând instrumentele de configurare a călătoriilor rutiere, prezentați

o rută (din punctul A in punctul B) și identificați fiecare informație dată de sistemul GPS.

Exemplu - Prezentarea rutei Brașov - Zărnești utilizând elementele sistemului

GPS

Traseul rutei Brașov - Zărnești

- 87 -

Informații date de sistemul GPS

- 88 -

9. Analiza programelor de semaforizare pe sistemele de semaforizare

Noțiuni introductive Întocmirea programelor de funcţionare a semafoarelor - funcţionarea semafoarelor

electrice prezintă un caracter ciclic, indicaţiile furnizate succedându-se unele după altele într-o ordine bine stabilită, aceeaşi indicaţie repetându-se în cazul semafoarelor acţionate de un automat de dirijare a circulaţiei cu program fix, după o perioadă de timp predeterminată denumită ciclu de semaforizare.

Timpii de funcţionare a semafoarelor - într-un regim de funcţionare normal semafoarele destinate vehiculelor furnizează conducătorilor, următoarele indicaţii: roşu/galben-verde-galben-roşu. Semafoarele electrice cu două becuri, destinate pietonilor şi bicicliştilor, dau acestora numai două indicaţii: verde-roşu.

Fazele de funcţionare ale instalaţiei de semaforizare - prin faza de funcţionare a unei instalaţii se întelege o parte din durata unui ciclu, durată de timp de la începutul unui verde până la începutul timpului ,,de verde”. Sub aspectul funcţional, faza cuprinde în general, două perioade distincte: - perioada de admisie în intersecţie, perioada necesară degajării. Perioada a doua, destinată evacuării intersecţiei pentru înlăturarea posibilităţilor de conflict, poartă denumirea de timp ,,inter-verde” sau intermediari.

Ciclul de funcţionare al semafoarelor Ciclul de funcţionare al semafoarelor poate fi definit deci, ca intervalul de timp

dintre două apariţii succesive ale aceleiaşi indicaţii ale semaforului electric. Potrivit acestei definiţii, ciclul reprezintă:

Unde, F reprezintă numărul fazelor de funcţionare a instalaţiei de semaforizare

aferente unei intersecţii. Se poate observa că durata ciclului este o rezultantă a sumei timpilor verzi şi timpilor intermediari corespunzători fazelor de funcţionare.

Formula arată o dependenţă liniară directă între durata ciclului şi suma timpilor de verde. Rezultă că, o dată cu creşterea duratei ciclului, va creşte şi durata timpilor de verde, deci implicit numărul vehiculelor care străbat intersecţia pe durata acestui semnal, deci capacitatea generală de circulaţie a intersecţiei. S-ar putea trage concluzia că, un ciclu de durată mare, va asigura o capacitate de circulaţie cu atât mai mare cu cât ciclul este mai mare. Mărimea ciclului are însă un impact negativ asupra performanţelor intersecţiilor caracterizate de timpii de aşteptare şi lungimea cozilor.

Deci, va trebui găsită o valoare optimă a ciclului care să asigure capacitatea necesară şi un grad de confort ridicat. Experienţa a arătat că un ciclu de semaforizare dimensionat corect trebuie să se încadreze între anumite limite.

Tabelul 9.1 Limitele duratei ciclurilor de semaforizare

- 89 -

În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de dimensionare a duratei ciclurilor, metode care prezintă unele dintre următoarele dezavantaje: - nu iau în considerare toţi parametrii de calcul necesari, legaţi de configuraţia geometrică aintersecţiei; - introduc o multitudine de coeficienţi, a căror alegere este subiectivă; - necesită un volum mare al calculelor care nu pot fi uşor verificate prin implementarea lor pe teren.

Exemplu - Analiza programului de semaforizare al unei intersecții rutiere S-a ales spre exemplificare Intersecția Str. Independenței + Str. General Mociulschi.

Schema Intersecției Str. Independenței + Str. General Mociulschi - Google Maps

Intersecțiea Str. Independenței + Str. General Mociulschi - vedere aeriană pentru amplasarea semafoarelor

- 90 -

Schema amplasării semafoarelor pentru vehicule și pietoni

Analiza timpilor de verde, roșu, galben pentru intersecția studiată:

1. Semaforul pentru autovehicule S Veh. 1 Direcția înainte și la dreapta - Timpul de verde: tv = 29 secunde Direcția înainte și la dreapta - Timpul de galben: tg = 3 secunde Direcția înainte și la dreapta - Timpul de roșu: tr = 22 secunde

Semaforul pentru autovehicule S Veh. 1

- 91 -

2. Semaforul pentru autovehicule S Veh. 2 Direcția înainte și la stânga - Timpul de verde: tv = 29 secunde Direcția înainte și la stânga - Timpul de galben: tg = 3 secunde Direcția înainte și la stânga - Timpul de roșu: tr = 22 secunde

Semaforul pentru autovehicule S Veh. 2 3. Semaforul pentru pietoni S Piet. 1 Timpul de verde: tv = 22 secunde Timpul de roșu: tr = 32 secunde

- 92 -

Semaforul pentru pietoni S Piet. 1 4. Semaforul pentru pietoni S Piet. 2 Timpul de verde: tv = 22 secunde Timpul de roșu: tr = 32 secunde

Semaforul pentru pietoni S Piet. 2 Temă - Să se studieze programul de semaforizare al unei intersecții rutiere

- 93 -

Bibliografie 1. Federal Aviation Administration, A QUICK REFERENCE: AIRFIELD

STANDARDS Second Edition, October 2011. 2. GIROLD, semnalizare rutieră, Catalog general de indicatoare și elemente de

siguranță, Timișoara. 3. REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ privind proiectarea

şi exploatarea tehnică a heliporturilor RACR – AD – PETH, ediţia 2/2012. 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 672 bis/2.X.2007,

REGULAMENT DE NAVIGAŢIE PE DUNĂRE ÎN SECTORUL ROMÂNESC, 2007. 5. Regulamentul de semnalizare - nr. 004 Ministerul Transporturilor, Construcțiilor

și Turismului Bucuresti: Editura Feroviară, 2006, ISBN 973-8923-01-8. 6. Florea, D., Cofaru, C., Şoica, A. – Managementul traficului rutier, Editura

Universităţii Transilvania, Braşov 1998. 7. Regiea Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română (www.caa.ro). 8. SR 1848-1:2004, STAS Indicatoare rutiere. 9. STAS 1848-4 Semafoare pentru dirijarea circulației, 1995. 10. Țârulescu S., Curs - Instalații de control și comanda circulației, 2016. 11. Manual de utilizare, Nav N Go iGO 8, Pachet software de navigare pentru PDA Română, Aprilie, 2008, ver. 1.1 12. www.googlemaps.com

ICCC Indrumar de Laborator

Documents

Transcript of ICCC Indrumar de Laborator