I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi...
Transcript of I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi...
![Page 1: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/2.jpg)
I. P. F L O R A N T I N
D E C E B A L Nuvelă istorică
IAŞI EDITURA LIBRĂRIEÎ FRAŢIÎ ŞARAGA
![Page 3: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/3.jpg)
222169
![Page 4: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/5.jpg)
P R E F A Ţ A
I n 1868, p r imindu-se p e n t r u «-Convorbiri» nove l a m e a «Decedai», şi publ icîndu-se, a m p r i m i t de la dl . T. Maior eseu o sc r i so re în t e r m i n i ! u r m ă t o r i :
Iaş i 6/18 D e c . 1868. «Domnul m e u
A s e a r ă în a d u n a r e a „J'unimeV s'a ce t i t «DecebaU I n t r ' o soc ie ta te ca a riostră, u n d e critica a p u t u t fi uneo r îprea aspră, d a r n ' a fost niciodată prea blândă, *) l e c t u r a m a nuscr ip tu lu i Dv\ a fost a s c u l t a t ă cu cea
' ) Pentru a nu ve îndoi do acest adever , t r ebue s i ştiţi eă tConvorb. Uter.» nu sunt o rganul Societăţii «Junimea» Ce e drept tot ce se imprima în «Conv.» se ceteşte maî întâî la n o i : dar peste jumetate se respinge. Dar nevoile unuf redactor sunt mari şi l). Negruzzi susţ ine, ea pr int re g r â u t rebue să primescă şi negh ină în starea uostră 4e asţăiţl,
![Page 6: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/6.jpg)
II
raa'l vie a t en ţ iune şi ap robă r i l e că lduroso ale t u t u r o r ve pot ii un semn precursor i i ! al impresiunii ' , ce aces ta sc r ie re va p ro duce in publ icul r omân . Mie în deosebf mi n p lăcu t ionul sus ţ inu t în î n t r e g a comp u n e r e şi stilul ei cel sobru . Mfisura. este
t i c ă este p r e t u t i n d e n e a păs t r a t ă , şi nici linul din cuv in te le , ce le-aţi î n t r ebu in ţ a t , nu s 'ar pu te schimba.»
Se în ţe lege dela s ine, că s c r i e r ea Dv . se va publica, în «Convorbir i» î nda t ă ce nefericita «Evreică» va fi t e r m i n a t ă , şi a-fară de nces ta Soc ie ta tea , îna in te de a vorbi eu desp re do r in ţ a e s p r i m a t ă în s c r i s o -r e a Dv. , a decis dela s ine a i m p r i m a o-pu l şi ca volum a pai te în o ed i ţ iune popora lă şi în o ed i ţ iune de lux.
M u l ţ a m i n d u v g , D o m n u l meu, p e n t r u plăce rea ce ne a.iî tăcut pr in t r i m i t e r e a Dv. , V6 r e g să p r imi ţ i î nc r ed in ţ a r ea dist inse* mele considora ţ innî .
T. Mniorescu. Cred că a c e a s t i poate ţ i nea loc de prefaţă .
Autorul. i
![Page 7: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/7.jpg)
Era în zilele din bălrhri. Homaniî şedeau in ceta tea liomei: şi erau
s tapînl pes te lumea întreagă; tot pămîntu l se inchinn lor. Pe toa te neamuri le le învăţase ră , să fie oameni de t reabă; si popoarele nu se învă ţau minte nebă tu te : romanii dară le au b ă t u t pe toate . Braţul roman frănsese cerbicia germanilor, berbecii romanilor amestecaseră t imurile cetăţi i Calari/o cu pulberile temeliilor; şi ferul roman îf culcase coperişele în fundurile şanţurilor; umbra vulturi lor romani în tunecase soarele Eppetului; grecii trufaşi îşi plecaseră fruntea sub jugul roman: şi s tăpîni torul cel de pe u rmă al Pontului ş'a încheiat zilele în fundurile temniţe lor ' Romei. Romanii de aceea se îmmiau domnii pămîntulul celui de aproape şi ai celui de depar te ; şi luau resplata în bani de aur, după ce plă teua înainte cu bani de oţel. - Dar odată a eşit ves te despre un vi teaz mare . din viţă de dac; a n u m e Hecebul. Şi Decebal a făcut aceea, că a în tors roata întâmplări lor; a luat el bani de aur de la Roma.
Aşa spun cărţile bă t răneş t î . Decebal de aceea se numea leul rczboaelor: groaza popoarelor, liaslarvii ţ ineau cu el. de frica altora;
![Page 8: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/8.jpg)
- 8 -
Cmrliî, Marcomanii şi Burii se lăsaseră de alţii, de frica lui.
Jazijfii se osteniseră odată a ţine cu el, si se deslipiră de tovărăşia lui.
— Rigă ! îî ziseră ei; t u ne porţ i ca pe nişte supuşi ; adu-ţî aminte , că încă nu ne.ai bătut : ci ţ inem cu tine de Imna voie: n'ai cuvînt de a ne da porunci.
— Bine. că mi-aţi adus anlinte. l e r e spunse el; ca să nu vă pară rău , că vă dau porunci, t a r ă de a vă fi bă tu t , vă voiu bate acuma.
Şi Iazigiî numai de odată se. treziră, că, din tovarăş i , i-s'au făcut supuşi .
Dar oare ce ar zice aces t leu fălos, cind s 'ar ivi un vu l tu r îndrăzneţ , şi ar ba te din aripi dinaintea feţei lui, şi ar cuvîn ta a şa :
— - Scoboară-te de pe t ronul Daciez, zmul-ge-ţî fălcile de balaur de pe turnur i le cetăţilor Arhidava, Pelendava. şi Patanssa ; zmul-ge şi de pe Arcobadaru, A zi zi şi Zurobara; smulge şi de pe Sarmizirya; smulge şi de pe -Sarmix-Egetuzal T in tueş te în locul lor tot vu l tur i ; ba, lasă, că-i voiu ţ intui e u ; număra-mi tu zeciueaia din băile ta le de aur ; şi zecuieală din comorile ta le ; din apele tale îţi voiu m ă s u r a eu şi căinpiile tale le voiu impăr ţ i eu, cum mi-a plăcea mie. Scoboară-te de acolo de pe scaunul acela, câcî nu-mi
![Page 9: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/9.jpg)
place a şa ; —şi i-ar lovi cu clonţul în -stâlpii t ronului
Dar tronul lui s tă t a re ;nimene nu-1 poa te nici a t inge; cine să-1 pdtă ' dară s c u t u r a ?
I .
« Atunci ne vom teme, cînd v'i cădu cerul pe eapnj nostru . . . . nici atuneea nu ! »
Decebal se întoarsă din resboiul ce a purt a t cu neamul iazigilor; şi dădii poruncă, să se facă arderile de bucurie, într 'o pădure , noaptea .
Nouă focuri mar i de drani ţe de sti lpari fîlfăie în pădure , şi o umple de groază. Copacii se roşesc în zarea focului. Draniţele sfîrăe şi pocnesc; pocniturile se ba t departe în păre ţ i de s tani şi bolovani,
Acum soseş te prada de a rs lui Zamoire si celor nevâ„zuţî ai lui. Nouăzeci de căpă-ţinî de om se durue laolaltă, şi creş te o movilă fierea să.
Odată se aud în' codru buc iumătur î de corniirî si sune te de tilinci. Decebal venia la jertfa, aşa precum sosi din luptă , c u o a a t e cil tot .
![Page 10: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/10.jpg)
In frunte venea tu rma loporarilor; lărgind calea prin desişul păduri i . După toporari urm a u cetele arcaşilor şi ale pră.ş li arilor, cu coamele împlet i te ca niş te şerpi;- cu barbe c iungăr i te ; cu căciule ţ ugue t e pe cap : călărind pe niş te cai mici. dar iu ţ i , cari nu ş t iau de şea, nici de frău, în via ţa lor. La băta ie aceştia se a runcau orbiş în mijlocul şirelor şi se ' nv î r t eau ca vîntul , improşcînd în toa te părţ i le cu praşt i i şi cu săgeţi . Unii nici tolba nu şi-o aduceau ; au asvărlit-o în loc de săgeţ i .
U r m a u lancerii, cu coame lungi, neimpleti-t e ; cu cojoace din urechi pînă 'n călcăe; cu căciule înal te plecate în t r 'o par te ; drept în sus nu remase nici u n a ; aceştia î nvâ r t eau lănci de că te doi stînjenl de lungi în m ă -nunchiu . Toate au g u s t a t cu ţapa din sănge de iazig. Nici un lăncer nu era întreg. Trei au remas , numa i cu mănunchiu l lăncii; şi il aduceau în mina st ingă. Şi apoi el erau cel mal mîndri din toată"' t abăra , ciunti ţ i cum e rau ; — fiind-că îşi aduceau şi cîte o diademă scumpă în vîrful mănunchelor celor c iunt i te .
U r m a ceata bdrdqrilor. cu securi late 'n tă iş , groase la muche , şi s t r imbe la mănun-chiu; ei e rau îmbrăcaţ i în cojoace cu mănecl .
![Page 11: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/11.jpg)
- 11
împrejurul bărdarului se făcea în luptă cate o poiană de doi stânjeni de largă şi nu pu tea întră în ea cap de duşman, pînă nu-sl lua iertăciuni de la umeri.
In urma tu tu ro r venia Deerixil. Ce cap de voinic! Nici prin ves te poves
te al tu ca el nu s'a pomenit . Pe frunte-î lucia o diademă bă tu tă toa tă
din aur l impede, meşter i tă întreagă în chip ca o coroană de frunze de stejar, s t ropi tă pes te tot cu picături de pea t ră scumpă roşie; pe deasupra i-au împleti t frunză verde de dafin, pentru că a bă tu t pe iazigî.
Vîn tu l leagănă crengile stejarilor, suflă în pletele cele negre de sub d iadema lui Dece
nal," şi ţ ese împrejurul frunţii lui cearcîn negru. Zarea focurilor îi suflă lumină roşă pe faţă.
, Ostaşii lui îşi aduceau cîte trei capete tăi a t e ; el numai unul. cu diademă ca si a lui. picată cu ros ca si a lui. dar nu cu picătur i de prntră roşă . Vîntul ba te prin codru mânios . Tulpinele se clatină; rădăcinele pă ră i e : crengile se svăr-colesc; cele inaî moi se frîng pe j u m ă t a t e şi cad sp înzura te în jo s : v întul p lesneş te tulpinele cu e le ; . cele mai vă r toa se se frîng
![Page 12: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/12.jpg)
_ 12 -
de tot, şi se isbesc în cele păra ie şi gropi. Un stejar s t e t ea prea sus , în virful mă-
gureî, şi se pusese prea îndără tniceş te în • calea viforului. P e acela l'a smuls din rădăcina, l'a r e s t u r n a t în p răpas t i e cu capu 'n jos , şi l'a împl în ta t aşa în adîncul părîuluî cu rădăcinile în sus
• Aceas t a nu-î a bine cacî Decebal s tă tot cum s t ă t e a stejarul a c e l a . . . . . Toporariî ta iă un s te jar ; lasă din tulpi
nă de trei palme, a ş t e rn pe acel t runchiu o pele de u r s negru, şi Decebal se aşază pe ea ca pe un t ron . 1
Cine să-î poată dară scu tura tronul lui '? Ia tă . că preoţii pălărie ti presură în focu
rile cele sfinte t ămăie s cumpă ; se înalţă .miros binecuvînta t .
— Decebal remîne cufundat in cugete despre măr i rea lumii, t imp îndelungat , şi nu vede, n ' aude nimic din cele ce se fac im- ' prejurul lui. • Un căpi tan întrebă, ca de obiceiu, că cine ştie pe vre un dac, care să ii fost fricos în băta ie ?
Şi-î respunde un gra iu : — Acei trei de după t runchiul cel put red ,
n 'au a t ins nici pe un duşman . — Nu s t ă niniene acolo după t runchiul '
![Page 13: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/13.jpg)
- 13 -
ace la ; r ă spunde c ă p i t a n u l : — dar cine eşt i tu, şi unde eşti , pasere cobitoare. ce-î învinovăţeş t i pe nevăzu te ? Ce judeca tă să fie aceea, cinci înv inovăţeş te nevăzu t pe nevăzu t . Arată-mi- te , şă te vedem, dacă eşti om pămîntean.
" — Tu, doamne, nu-1 vezi nici pe eî, şi nu mă vezi nici pe mine, de oare ce ne cauţ i pr in t re ceialaţî ostaşi ; dar eu îs mai sus şi eî îs mai j o s ; şi eu s în t mai m a r e decât toţi , iar eî mai mici. Ia tă-mă, u n d e ' s !
Un mes teacăn frunzări, şi din vîrful luî cucuia faţa uhuî os taş .
— Dar sboară- te jos de acolo, cioară cobitoare! •
Voinicul numai păşi îna in te ; căci nu fusese, su i t ; ajungea pînă'n vîrf si de pe jos era de un sţînjen şi j u m ă t a t e de lung, ne-măsurîndu-î gîtul, fiind că n'ajungea nimenea s a s la el, fără scârî.
— P r e cine învinovăţeş t i t u ? mai spune o d a t ă ; de c u m v a aî inimă să spui şi ele pe pămîn t , Cea ce aî spus din cer.
— P e cei t re i de după t runchiul cel pu t red . . — Tu mi-aî p icurat dintre n o u r i i ; eî îmi vor îsyori poate de pe sub p ă m î n t ; căci pînă acum încă nu se văd pe deasupra pămîn-tuluî. Măî, cei t re i de după, — ori de sub t run-
![Page 14: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/14.jpg)
- 14 -
chiul cel put red , îsvoriţi-mî înanirite, dacă pute ţ i .
De printre; scorburile t runchiului se scormoniră acum trei ostaşi , cîte de doi coţi linul ; dar peptoşî si pnninoşi ; cu lăncile strîn-şe 'n p u m n i ; to t încureîndu-se păşire înainte prin b u r u e n e ; cîte o lance era mai lungă, decit eî toţ i trei numera ţ î d rep t u* nul şi pentru că nu se vedeau prin buruene. le striga căp i t anu l :
-•• Dar sculaţ i-vă 'n pjeioiv ! Cel trei nu p u t e a u creşte mai sus , şi res-
punse ră : S u n t e m în picioare, doamne. — Staţi-mi dară înainte şi aşa;, si t u cel
ce-î învinovăţesc!, iată ti-i daţi pe urină dacă n'aî minţ i t , ia-le capu l ; căci nu-î mare lucru, numai pe la genunchi si pe la gles-ne aî să te aper i ; iar voi dacă-1 ve ţ i d a d e minciună: să t r ă i ţ i ; bateţi-vă colo'n poiana de alătur i .
P e drum de căt ră poiană întreba, un vecin pe cei scurţ i , că de ce n 'au a t ins • nici pe un duşman.
— Fiindcă iazig viu nici n ' am văzut . — De inimoşi ce eraţ i , poate v 'a ţ i u i t a t
t o t î n d ă r ă t ? — B a ne-am u i t a t to t î na in te . ' — Dar cu ochii î nch i ş i !
![Page 15: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/15.jpg)
- 15 -
— Vei vedea tu , cum. Lungul socot i : Mie mi-i ruş ine să m ă b a t
cu viteji, care nu văd cap, ori măca r picior de duşman, în mijlocul bătăeî , ziua pe la ameazăzi .
— Aş teap tă cu ruşinea, pînă ce t e voiu bate intîî ; respunse cel mai spă tos dintre pitici, căci pe t ine te vad şi pes te copaci.
— -Tu mă vezi, .'Iar nu te văd eu de sub buruene.
— - Nu t rebue. să mă vez i ; îmi vei simţi vîrful lăncii în gît. ' — Dar să ştii, că gîtul m e u nu mi-e pe ia călcăe; cum îmi vei ajunge sus la el *?'
' — Se va sui cu o scară în t r 'un mes teacăn , s i . d e acolo; îl învăţa un pr ie ten.
— Ba se vor sui toţ i t rei în, vîrful capului unul la a l tul ; şi el de acolo, d intr 'a t re ia r idicătură, va ajunge cu lancea măcar pînă la cdstele tale, - îndrepta altul.
— Ba va asvîrli cu buzduganul in sus . Uriaşul auzind de buzdugan, se îngriji : — Te rog, nepoţele, să-mi păzeş t i glezne
le cînd t e va rostogoli buzduganul pe pămînt , — La gîtu-ţî nu m ă voiu urca, nici în ri
dicaturi nu mă voiu sui, si nici cu buzduganul nu voiu asvîrli în s u s ; dar îţi voiu cobori eti gîtul t ă u jos. ici la lancea mea .
![Page 16: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/16.jpg)
' A c u m a sosiră în ochiul cel de poiană. U-riaşul chema pe cel întîî pitic si zise căt re eei-lalţî doî.
Âideţî şi voi, ca măcar să prindeţ i pe fratele vos t ru , cînd va cade din cer pe pămînt , căci a m de gînd. să sar mai întîî eu pes te el, şi apoi să-1 asvîrl , să sară şi el pes te m i n e ; nu de voie. ci de nevoie.
- - V o i u sări eu pes te ceafa ta , şi cu voia m e a ; dar fără voia t a ; îi r espunse c e l ' d e un cot şi j u m ă t a t e ; şi, î inplăntîndu-se în poala, poeneî. ca o cioată, s t r i g ă :
—• Sui în vîrful coas te i ; repezi-mi-te de a-colo !
Zmeul suind pe coastă la deal, se pleca l a cel scurt , şi-i şopti la ureche învăţătura.frâ-ţească : ;
- Ţine-te .de i a rbă ; ba mai bine ascunde-te sub o frunză ori sub o ciupercă, să mi te m ă t u r ; căci eu suflu cam greu cînd m ă bat .
— Nu pur ta grija aceasta ; căci nu vei sufla mul te zile.
Un corn s u n a ; şi piticul îşi înţepeni picioarele în pămînt , ca pe .n i ş t ebu tucaş î ; strânse lancea în p u m n i ; împunse cu ea în deşer t înainte, şi r emase cu ea aşa ţ in tu i t ă în nimica.
![Page 17: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/17.jpg)
• - 1.7 -
— Nu te pripi, fratele baraboilor ; strigă, lungul, năvăl ind spre el pe coaste în j o s ; nu nu mă vezi, că n ' am ajuns la t ine ; ori şi acuma baţ i la duşmani nevăzuţ i '? şi apoi sări dar nu sări bine
Scurtul , ca, uliul, îşi suci lancea dea curmeziş , şi o ridică a supra capu lu i ; lungul, cu gurgoaele lui cele lungi, se împedecă în lance-î, şi cădu pe coste în jos, cît a fost', de lung ; el îşi frînse lancea şi la vîrf şi la mănunchiu . Acuma micul sări pe coastele lui ca o vever i ţă , şi punîndu-î călcâiul s t ing pe pept , îi a t inse gîtul cu vîrful lăncii şi-1 spăriă
— Una să nu-mi c r â c n e ş t i ; căci, t u nu m 'a i ină l ţa t în vîrful copacului, pent ru că ţi-am fost p rea jos; dar acuma eu te ingrop î n d a t ă , după un spin; căci t u nu-mi eşt i prea sus . Şi-1 gâdili cu vîrful lăncii, la gît.
Ceilalţi os taşi îi despăr ţ i ră ; şi căpi tanul îngădui piticilor, să-i poves tească , de ce n ' au nici a t ins pre duşmani ; unde ei îs a şa de voinici la b ă t a e ? —Un pitic povest i :
Cînd cu iazigii voi aţ i lua t 'o la fugă înainte, şi aşa noi aceşti mai ţepeni , vîr îoşi (a zis o în loc de„scur ţ î" ) a m r e m a s îndără t . Dar pune-ne cu cari-î vrea; precare să ' l bat e m ? (Acum nu vorbîau a l tmintre lea , ci numai că „ să b a t e m ").
Florantin Decebal 2
![Page 18: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/18.jpg)
- 1 8 -
Căpitanul nu-î lăsa să ba t ă nici pe unul- , ci-î î n t r aba : ,
Ce-mi cere ţ i , să vă dau ; pen t ru că v ă d , că s u n t e ţ i bărba ţ i cu inima la loc. 1
-Pune-ne în şirul cel în t î i , de că te ori ne-om mai b a t e .
-- Vă voiu pune , De ar fi ş t iu t eî, cu cine se vor mşă
ba te I * Dintre frunzării unul foişor de" r amur i velzî 'se resfiră în clipele aces te prin undele \ iuti;-; lui un cîntec dulce şi că lduros ; care topeşte! coaja tăr iei răsboinice îţi îndulceşte şi îmblăni-zeşte inima, cînd îl auzi ; aşa de l impede j aşa de m o a l e , aşa de smă l ţ a t t r emura prii/ aerul nopţii f|'Trei spre-zece copile alese _eintă «despre, mărirea neamului lor, ™° * """ "*"""*~~"* "Ta"nouâTe î remuira*cîntecul de bucu r i e ;
iubiţii lor s 'au întors din lupta cu cununi ,de s te jar . Acele nouă sun t împodobite cu ' crin şi trandafir . La trei le t r e m u r ă cîntecul de j l u r e r e ; iubiţii lor au căzut în b ă t a e ; aces te s 'au gă t i t cu flori de ch ipa ros .
A trei-spre-zecea fecioară e mai m a r e a lor; mai a lbă , decăt ele; ma l î nă l ţ a t ă , decît ele. Dacă ' ţ l farmecă văzul lor min t ea , pr ivirea • ei îţi încălzeşte in ima; dacă în vederea lor
![Page 19: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/19.jpg)
- 19 - ,
t epe r z î , clipirea ei te re invie . In t r e pletele ei sun t împlet i te lănţujele de crini .
Nouă fete cîntă, niîndre de bucur ie ; t re i maî mîndre , de dure re ; una neşt i ind nici de bucurie nici de dure re ; cînd zimbind cu cele voioase; cînd suspinînd c u c e l e îndurera te .
Cîntecul îndulceşte toa te peptur i le . . . .
•Deceneu, preotul pălăr ia t , de t re i ori grăi că t ră Decebal, şi Decebalnu-1 a u d e ; e adîn-cit în gîndurl, şi fermecat de cîntecul cel dulce. Preotu l îi puse mina pe b r a ţ ; atunci el ca sper ia t d int r 'un vis, s t r igă: — Cine-i?. . .
A! mulţămeşte-ni i , că nu v reau să văd moart e ; căci aî fi mur i t , să fii ori-cît de sfînt .
— Eu, doamne, îs cel maî zmer i t dar Zamo. . ! • — Sfînt, ori zmerit , pară-ţ i bine, că nu v r e a u
să văd moa r t e a c u m a ! . . . — Şi tocmai m o a r t e t rebue să-ţî cer, s t r igă
preotu l , încrezîndu-se în pălăria sa, şi ma î _îmbărbătîndu-se încă, s t r iga şi maî tare;:
Zamolxe porunceş te , după legea luî, &k arzi , ca jer t fă de bucurie , pe fata cea jnistî t înără. dintre cele ce cîntă în foişor. l legeă luî nu se poa te călca; focurile ard. . .•: , ( i
• Cîntăreţele a junseră , de jelesc î n o t a t e l e pre cei; ce au căzut în b ă t a e pen t ru omătv-rea neamului lor; durerea s toarce iMn£}g/ple$-
![Page 20: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/20.jpg)
- 20 -
turile se str ing. cîntecul se 'neacă — şi ele aud porunca cea înspăimântă toare .
, —A! striga în clipa aceas tă cântăreaţa cea mai t înără , ca muşca tă de şarpe .
Decebal respunse preotu lu i : — Perdutule! n 'auzl tu pe c în tă rea ţa cea
mal t î nă r ă? aceea e fiica m e a ! — Arză cea u r m ă t o a r e ! legea-i sf întă! Al t ţ ipet de spaimă se auzi din foişor.
Decebal adaose : •. — Ha h a ! legea-i sfinţii, şi voi totuşi o suciţi , ca într 'o clipă ar arde pe una. în t r 'a l ta pe a l ta!
— Eu sunt robul luî Zamoloxe! — Robiî l luîZamolxe! pent ru ca să-î suceşt i
legea? Dar bine că eu îs domnul t ă u ; a m dară , maî mul t cuvîntde-a o î n t o a r c e ; e u d a r ă . ia tă , că o şi întorc, aşa, că şterg de toi si pentru ,ţftţ(}gauqa-. Acum p ieHiinaintea feţe mele ; şi m u l ţ u m e ş t e luî Zamoloxe, o r î m a î
(bina mie, că nu i-am întors legea aşa, că, (ţn loc de femeea cea maî t înără , să ard pe l iarhai 111 cel maî b ă t r î n . . . .
Deceneu s'a îndepăr ta t , nu a t î ta în t r i s t a t ' ^ n t ţ u , că Decebal a ş t e r s legea, cît îmbucura t câr im,n întors 'o p r e c u m a z i s . El era bărbatul -^[mai.kătrîn.
![Page 21: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/21.jpg)
- 21 -
Şi fetele cîntă acuma măr i r ea luî Decebal
P î n ă s e pe t receau aceste , n imenuînu-î bă tu la ochi, cum şedea de-a s t înga luî Decebal pe un t runchiu ciuntit , un bă rba t cu faţa Întunecată , acoperi t de tot , aşa că numai ochii i-ae vedeau, cum p r iveau toa te , şi cum m ă s u r a u toa te . Din cînd in cind. pe furişul cel maî ascuns , acei ochi săge tau cîte o clipă se toasă spre diadema lui Decebal. Nu lua nimine aminte , aceas ta .
Boarea zorilor leagănă frunzele aşa de blind aşa de pac in i c ! . .
Bărbatu l cel În tunecat a ş t ep ta , pînă a r se ră căpaţ inele jertfite, şi apoi păşi îna in tea luî Decebal cu faţa posomori tă ; mai t r i s tă .
— Cum?îi grăi Decebal, Biciţie, fratele meu tu t r i s t ' ? Cînd toa tă ţ a r a sa l tă de bucurie, cînd măr i rea noas t ră e deplină, cînd nu ne-o amen in ţă nimica, tu remîî t r i s t şi taci
— Mă cuprinde în t r i s ta re , cînd văd. că măr i rea ta e deplină, — căcî nu o p u t e m face şi maî s t ră luci tă . De acea remîn e u t r i s t ş i tac, cînd văd în cenuşă cea de pe u r m ă căpăţi-n ă d e duşman dintre cei de mai aproape
— Mi-au r e m a s cei maî de departe] — La Şoma ţ in teş t i? Decebale? — Cum la Roma ? Uiţi că Roma ni se în
chină n o u ă ?
![Page 22: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/22.jpg)
- 2 2 , -
— Nu ui t , că aceia pe care i a plătit Dormi-, (ian, ţi-au da t pungi de aur ; dar se vor deştept a romani i ceî adevăra ţ i , şi-ţi vor cere pungile acele îndără t . Odată, erau romanii pu ţ i n i ; • galii năvăl i ră a supra lor ; sparse ra ziduri le ' Romei şi ve t re le romanilor. Numai capitolul r emăsese , î n , e l cu o mînă de r o m a n i ; şi a- • ceştia, cu alţi doi t rei , de din afară au cur- ' m a t m ă s u r a t u l aurului, şi au m ă s u r a t apoi eî cu oţel.
— Eu maî întîî voiu spulbera capitolul, ca să nu poa tă ascunde în el nici un deget de roman, şi a - m î săr i în j ap . P e ceî ce vor fugi pe afară, nu-I voiu a ş t e p t a măsu-rînd la a u r ; îl voiu lua nemăsura t .
— Romani i din zilele noas t re dau din ochi, şi toa te popoarele se c u t r e m u r ă .
— Afară de poporul m e u ; dar eu voiu scăpa şi pe celelalte de t r emuru l a ce s t a ; voiu scoate ochii romanilor, ca să nu maî dea din ochi
— Eu zic, Decenale, teme-te de R o m a ! — J u r ă că n'aî zis n imica ! — Ju r că n ' a m zis n imica! — Erolzi iuţ i să vie înaintea mea ! P a t r u erolzî săr i ră înainte , ca de pe o să
gea t ă ; to ţ i e rau lungi în gît, uşori la fiuere şi subţir i la haine.
![Page 23: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/23.jpg)
- 23 -
•- In clipa aceas ta sa plecaţi la R o m a ! merge ţ i toţ i pa t ru , sa aibă din cine şi omori, de or vrea .
Erolziî se uitară, unii la alţii. — Spuneţ i romanilor, că le poruncesc, să-mi
t r imi tă auru l , ce mi se cuvine. Spuneţi-le, că nu-mi place să a ş t e p t p înă la ziua pusă ; pen t ru ca să se mînie. si să mă pot ba te cu ei. — La d r u m !
Deceneu se cumetă a mai zice o vorbă pleca tă :
— Doamne , oare n ' a r fi bine să în t rebăm maî întîî pe Zamohet
— Intrebaţ i -1; dar semne bune să-mi dea, căci de-mi veţ i aduce semne rele, eu tot n'oî ascul ta de ele.
P e Z a m o l x e î l în t rebau aşa , că-î t r imi t eau solii, să se înţeleagă cu el, la el a casă. în ceea lume. Deceneu în t reba : Pe cine să t r imi tem ? Decebal îi r e spunse . P e ceî doi voinici, cari s 'au b ă t u t odineoară.
Ceî doi aleşi încremeniră. Şi au auzi t moar tea , pe la u rech i ; şi nu era obiceiu a în t reba pef soli dacă vor să pr imească solia, ori nu ?
Ş 'apoî s 'au făcut toa te , p recum spune şf porunceş te Zamolxe în legea lui.
Nouă, os taş i , se , .«or4»du«S6.-6îte.,.de,.JiQJiă,, paş i unul de altul, în mînl cîte cu t re i să-
![Page 24: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/24.jpg)
- 24 -
geţi neînveninate , ţinîndu-le în toarse cu ţe-pele înainte. Alţi p a t r u apucă pe cei doi a-leşi, doi pe cel lung, doi pe cel scur t ; cîte unul de piciore. altul de mini.
„ Zamolxe! " s t r igă Deceneu; — doi alţi preoţ i pălărieţ î p r e su ră t ămîe în focurile b inecuvînta te , cel pa t ru ostaşi smucesc pe imăndol solii de picioare.
„ Zamolxe ! Aslreu ! " - mal s tr igă Deceneu; şi cei p a t r u feciori alergă cu soli înălţ a ţ i în t re cer si pămîn t înaintea celor cu săgeţile ţ in t i te cu ţepele cî t ră e l ; — în jurul lor joacă alţi nouă daci, t rei băt înd cu buzdugane în scutur i , t rei asvsrl ind paloşe cî tră nou r i ; t rei zvârlind săgeţi c î t ră cer, şi ameninţînd pe Zamolxe , că, ce nu le v a face de bună voie, îl vor sili să le facă de nevoie.
„ Zamolxe! Aslreu ! Meitrasl" se auzi de treia oară — şi, deputa ţ i i sbura ră cu peptu-rile căt re colţii săgetelor
— EI bine, ce vrea Zomolxe'? in t rebă Decebal.
— Zamolxe n'a pr imi t pe nici unul din cei t r imişi .
Amîndoî feciori t r ă e s c ; cel lung a fost mal greu decît alţii de al te ori; a z b u r a t ' ! prea pe jos, şi a scăpa t pre dedesuptul să- j
![Page 25: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/25.jpg)
- 25 -
geţ i lor ; cel scur t a fost p rea uşor şi a zbu ra t pe deasupra ţepe lor ; ba a t r ecu t tocmai şi pe deasupra capetelor acelora, cari le ţ ineau, si a căzut pe pămîn t ia spate le lor
Deceneu zise cu toa tă credinţa : . — Nu va ti bine să t r imi tem porunci lt,
Roma. Decebal, d rep t respuns , s t r i ga : — Nu v ' a m spus , că de-mî veţ i aduce sem
ne rele, eu tot n'oi ascul ta de ele. Erolzilor, la d r u m !
— O iscoadă ! o i scoadă! se audi acum intre cete.
— „ Inălţaţi-1 la măr i re pe o creangă ! " strigau unii.
— Aduceţî-mi-1 înainte ! porunci Decebal. O imbulzeală tîri înainte pe un os t a ş îm
brăca t de dac. — „ E de ai noşt r i" , s tr igară cei ce-1 cu
noşteau. — De unde - v i i ! il în t reba Decebal. — De la Roma. — Ce veste-mi aduci ? strigă-mi-o de acolo,
porunci Decebal, neput înd răbda să sosească bine ; ves te rea să-mi spui-!
— Că tocmai r ea ves te iţi aduc : pe scaunul lui Domiţian s'a sui t Traian. Decebal se cut r emura .
Deceneu iara-şi pr inse inimă, şi z i s e :
![Page 26: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/26.jpg)
26 -
- C e t r i s t e ţ ă imî coprinde inima, la ves tea aceasta. ; mărirea lui Decebal se va scur ta ; oare n ' a r fi bine. să s t r igăm solii îndără t?
— Să amuţeş t i , coabă băt r înă ! suna ţ i t râmbiţele, suna ţ i buciumele ; să n ' a u d vorbe ca a c e s t e ! - şi se în toarse in dreapta ; dar aci văzu pe Decidav, fiul luî. şi-î strigă :
— Decidave, voinicul a rma te i mele. vorbeşte-mi tu la' inimă !
Decidav g r ă i : — Căpi tane t a re , leul Daciei U-. — Aşa, aşa! tu mi vorbescl ca fiul m e u !
Decidav u rma : — Bine g răeş te Deceneu, cînd zice, că-I
t r i s t ; dar nu zice bine, cînd se teme, că măr i rea lui Decebal se va scurta ; măr i rea lui Decebal se va stinge ! Solii t r ebue str igaţ i îndără t , şi t r imişi alţii, in mînă cu aur, în inimă C u" frăţie.
— Ce, s tr iga Decebal, s ingur am r ă m a s la lucru ? dar destul s u n t şi s ingur !
— Singur eşti destul , doamne, linguşi Bicilie din stînga-î, robii tă i îs destul de credincioşi. Tu vel fi fulgerul lup te lor !
— Bun cuvînt grâişi, Bicil ie; ba te ţ i buzduganele în s c u t u r i ! s t indardele -să fâlfăe ! buciumele să bubue!
![Page 27: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/27.jpg)
- 27 -
Scuturi le durduiau. s t indardele fîlfâiau, buciumele bubuiau.
Corul fecioarelor cîntă cîntec aprins, cîntec de rezboiu.
Peptur i le creş teau, inimile se oţeliau, ochii se apr indau.
— „Un s t r ă in ! un r o m a n ! " se auzi a c u m din depăr ta re .
— Te cunosc, îi s t r iga Decebal, cînd îl văii; ce veste-mi aduci din R o m a ? de-mi aduci
ves te bună, întoarce-te îndără t cu ea cu to t . De la mine şt iu că vei duce ves te rea.
— Decebale, grăi romanul ; îţi aduc ves tea , că pe tronul Romei s'a su i t Traian; şi că nu-ţî va maî da haraciu .
— îmi pa re bine. Nu pofteşte Tra ian ca să-î t r imi t îndără t şi cit mi-au p lă t i t romani i pînă a c u m ?
Ba îţi porunceşte, să î-1 t rămi ţ î îndără t — Nu mi-aî întâlni t solii? de la el ai fi
pu tu t auzi, ce-ţî dau de r e spuns . , — Ba i-am în tâmpina t .
— Aşa dară ne-am în ţe les ! — în ţe l e s ; dar nu pe 'dep l in . Solii tă i s 'au
î n t u r n a t c u mine. Poa te , la ves t ea mea , t e vei gîndi la a l tă solie. • — Ce? a m ă sper ia ai venit . Ai r ă t ă c i t !
BMlie, spune-î respunsu l meu . Pălăr ie ţ î ! băr-
![Page 28: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/28.jpg)
- 28 -
darî! fete! după mine la peş t e r a neagră! Să arză jertfele de luptă . Şi plecară cu toţi la peş te ra cea neagră.
Bicilie se t r a se de o pa r t e cu romanul şi-î grăi :
— Respunsul luî Decebal e, că Roma să-î p lă tească de zece ori a t i t a haraciu, pe cit ei p lă teau pînă acum.
— îmi pare r ă u dară; căci a şa v ' am adus şt ire de bătaie.
— Şi mie-mi pare bine! — Cum? — Aşa, căci ştiu- că ne ve ţ ţ ba te . — Cimilituri nu ş t iu să desleg. — Te voiu î nvă ţ a eu. — Dar a s t a să ml-o deslegî tu : cum poţi
dori să ba t em noi pe fraţii tăi? — Aşa , pen t ru că eu nu-s dac. — A c u m
spune-mi t u ce om e Traian? — Nu-ţî o pot spune . — Aî şi învă ţa t , a face cimilituri; orî nu
ştii deslega nici ce nu-î cimilitură. Nu ştii ce om e un om?
— Tu m'a i întrebat, ce om e Traian? — Şi aceas ta nu o poţi deslega? — Ar t rebui să-fi sciu un sac de cărţ i de
de cele la te , bună tă ţ i l e luî,
![Page 29: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/29.jpg)
- 29 -
— Plăteşte s ănă tos dacă i al făcut vre un bine?
— Ca si un Dumnezeu. — Aceas t a singură nu mi-arfi de ajuns
ştie el şi a osindi bine pe cei făcători de rele?
— Ca şi un diavol. — Asta-mi place mai bine. — Pen t ru Decebal gîndeşti? — Imî ghicişi dorul inimei. Decebal t rebue
osindit diavoleşte. El e urgia neamului om-menesc . ,
— Tralan îi va c răpa capul în şap te . — Şi ştie Train resplăti binele, c e i faci?
mai spune-mi odată . — P r e c u m ţi-am spus . De-î placi, te puneî
crai •- Craiu strigă Bicilie, s t rălucind din ochi
şi reculegîndu-se adaose: — Spune-î, că, lăngă duşmanul lui cel mai
înfocat, veghează robul lui cel mai credincios. Arderea binecuvînta tă se dămoli; peptul
nui Decebal se invăpăia . — Ce i-aî vorbi t? în t rebă pe Bicilie, după
ce s'a re întors de la peş te ră . — I-am vorbit, doamne aşa: iiidată ce va
ajunge acasă, Traian se va imbrăca de bă tae , mărirea t a va ajunge zile noui.
![Page 30: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/30.jpg)
- 3 0 -
Oare zile de s t ră lucire , ori zile de în tuner ic? Acea ta a u i t a t Bicilie, să- i -o lămurească .
Decebal mai in t reba şi pe sol: — R o m a n e ! e ga t a Traian, a ieşi la lup
t ă cu mine ? — Gata! ia-ţi numai s e a m a ! — A m ă îngrozi îţi încerci capul, romane ?
Spune-i s tăpînuluî tău, că pe noî n u m a i a t u n c î n e va cunoaş te groaza, cînd ni se vor r e s tu rna bolţile cerurilor in cap . . . . nici alttncia nit!
— Ii voiu spune .
![Page 31: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/31.jpg)
![Page 32: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/32.jpg)
]J
Decebale. fulgerul bătăilor. încinge-te de lup tă
Dacă ai b ă t u t tu pe toţi duşmani i tăi cei de aproape, s 'au sculat asupra ta cei maî dedepar te . — De ce nu vraî tu să t răeş t î bine cu oamenii ? A c u m a să văd cum vei eşi din cursa, ce ţi-aî întins-o căci s'a ridicat un v i teaz mai m a r e de cît t ine, să. te osândească, să scape pămîntu l de faptele tale; s'a sculat Traian, şi-ţi scu tură porţile munţi lor . Să te vedem . . . . Incinge-te!
Traian ieşi cu oaste m a r e a supra Dacilor, si e pe drum câ t ră ce ta tea , ce-î zicea Tapis.
In t r 'o zi îl in tămpină un sol s t răin; acesta sosind, cade la pâmîn t de pe catăru-î. şi ridicîn-du-se, îi dă un burete de cel mari , scris pes te to t cu vorbe dăcescî. Cărturar i i cetiră pe el.
«•Jiuriî şi al te n e a m u r i s t au îna rma te g a t a ; întoarce-te, de unde ai veni t ." Traian respunse solului:
![Page 33: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/33.jpg)
- 3 3 -
— Sfarmă-ţî bure te le , şi du-1 aşa s fâ rmat îndără t la acela , care te-a t r ă m i s .
— Solul se r e in tu rnă , cu burete le s f ă rma t . Ia r Traian calcă ţ inutur i le Daciei, de lăngă Dunăre, şi s t ă b ă t u în m u n ţ i , tâindu-şî cale pr in stâncile munţ i lo r .
Decebal se s imte s t r imto ra t ; porunceş te lui Bicilie, să scrie cărţ i la t a v a r ă ş î ; Bicilie, le s c r i s e , şi apoi le t r ămesă luî Traian; care văzu de aci, ca t r e b u e s ă se grăbească! Drept aceea se şi grăbi , incit Decebal, şi mal str imto ra t . ii t rămiso o solie de pace ; dar numa i t re i daci comaţi, nepălăriealî, cu coamele zbul-t u r a t e , cu cojoacele sden ţă roase .
Aceşt ia cum s 'au dus aşa au şi v e n i t . Decebal văzînd-î venind cu mina goală, şi-î
smulse de coame, de mania ce-1 cutremura. — Trei săptămînî îmi t rebuesc ca să m ă
gătesc de b a t a e , cum şt iu eu ; şi Traian e numai de trei zile de depa r t e ! ce să fac? — Voiu t r ă m i t e i o m pălârielt; n ' am încotro Şi p recum a zis , aşa făcu! t rămise doispr-e zece boe-ri pălăr ie ţ i , douăspre zece femei cu prunci neînţărcaţ î în braţe , şi douăspre zece fete , ca să ceară pace .
Sosind solii Înaintea lui Tra ian , căzură în genunchi , şi îi se rugară de pace , cu lacrimi a m a r e .
Decebal 3
![Page 34: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/34.jpg)
- 3 4 -
A douăspre zecea fată era maî t înără de-cît t o a t e , şi visa ma i mu l t de cit toate . Ea nu şt ia b ine , ce se făcea îinprejuru-î.
Traian nu le p u t u asculta rugămin tea ; romanii îî porunciseră să se întoarcă.
— Duceţi-vă de unde aţ i ven i t , şi spuneţ i lui Decebal , că viu şi eu , le r e spunse el.
Ce săgea tă în peptul soliei! Ce rază fermecă toa re în peptul fetei celei mai t inere . Graiul cel d'întîiu al luî Traian îi legăna t oa t ă fiinţa în t r 'un t r e m u r ile p lăcere , ce nu mai s imţise pînă a t u n c i ; îi venea , să rîdă; îi venea să plîngă; şi nu ş t i a , de ce ? îşi u i tase ochii pe faţa voinicului celui falnic, de ai cărui ochi nu se maî pu t ea despăr ţ i .
Boeriî se ridicară din genunchi , se grămă-• dirâ mai aproape de Traian şi i-se ruga ră de
pace cu braţele deschise.; suspinind dureros . Traian nu-i p u t u ascul ta . A c u m a se de te ră bărbaţ i i îndără t , şi-î că
zură femeile, cu pruncii în b ra ţe , la, genuchî, cu vaie te , d e ' ţi-se sfăşia suf le tu l : copilaşii îî cuprind genunchii cu braţe le lor cele miti tele, şi plîng şi ei, dacă-şl văd mamele plîngînd.
Traian p 'aci p 'aci era să-i iea în b ra ţe Să-i să ru te , dar se t r e z i : Aci e vorba de porunca poporului roman, şi nu de lacri-
![Page 35: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/35.jpg)
mile pruncilor celor nev inova ţ i ; ci-î de . oasele părinţi lor lor celor vinovaţ i . î ş i întoarse dară ochii intr ' i i l ta pa r t e şi se smulse dintre mânuţele cele ce erau să-1 scoată din minţi .
Solia spuse ves tea că t re Deceba l : — Trăiau ne-a ascu l ta t . . . . • — Y ' a a s c u l t a t ? strigă Decebal, repede
şi îmbucura t . — Ne-a ascu l ta t vorba, şi apoi ne-a res-
puns , că nu poa te să închee pace. Decebal spumegă, şi str igă ca scos din
minţ i : — P e el dară ! Dacilor! să 'ncepem noi
bă ta ia ! Apoi s 'au a runca t Dacii a sup ra a rma te i
romane , cu ur la te , că: , .Au nu şt i ţ i voi măi roman i lo r ! că pe noi nu ne-a b ă t u t încă om p ă m î n t e a n ? Nu şt i ţ i voi aceas ta ?"
Romani i le r ă s p u n s e r ă : « Ba ş t im! dar voî şt i ţ i u n a ? că acum vă vom ba te noi? stiţl-o
(voi aceas ta , Daci lor?» „ N u o ş t i m ! " respund Dacii. „ S ă v ă ' n v ă ţ ă m d a r ă ! " strigă Romani i ;
şi apoi îî şi î nva ţ ă ca pe scris, cu vorbe de oţel, t ipăr i te 'n frunte si 'n coaste .
* * I a rna cu un ger ne-mal pomeni t despăr ţ i
pe cele două popoare încă ie ra te ; ele se t r a s e r ă
![Page 36: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/36.jpg)
- 36 -
înapoi, îşî n u m ă r a r ă cîţî fraţi li s'tui culcat la somnul cel de şfîrşit.
La infloritul pomilor, a l tă învăţătură de oţăl, scrisă to t în frunte şi'n coaste de dac. Cari o î nvă ţau deplin, aceia nu o maî ş t iau de cît pe cealaltă lume.
Bicilie strigă oda t ă : — Doamne, totul e perdv.t! --Nimicanu-i pe rdu t . pînă s t au eu! res-
punse Decebal. — Cu atita-i maî rău deno i ; Romani i strigă
tocmai după t ine, după capul tău . — Mă duc la ei, si ini-1 d u j . — Lasă-mă, s ă n f : duc eu ; să-mi pun capul
m e u pen t ru t ine. — Nu le ar fl de ajuns. — Du-to dară, însă viu şi eu cu tine. — Nu te las. Tu t rebue să s tal acolo, de
unde lipsesc eu. — De aî l ipside unde gîndesc eu, îşî înşira
Bicilie cugetele Decebal plecă în t abără la Traian.
s O r a m u r ă verde îl deschise cale pr int re şirele Romanii lor. Cum păşia c u c a p u ' n p e p t cu ochiî in pămint , — alţii îl opriră cînd sosi dinaintea lui Tra ian; şi el nici aici nu-sî rîdică ochii în sus , ci gră i :
— Pace , împăra te , cu ce p re ţ vei vrea.
![Page 37: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/37.jpg)
Lăngâ piciorul cel s t i n g ă lui Decebal e u n bulgăr. Trăiau nu zăreş te , cum calcă el cu stîngul pe bulgarul acela, cînd a zis „împăra t e , " şi nu şt ie, cît de bine i-a păru t , cînd a simţi t , că şe sfarmă sub picioru-I.
— P r e ţ m a r e ţi-oiu pune, r e spunse Traian. — Porunceş te , să-ţi dau capul m e u şi ca
pul luî Decebal se plecă şi mai jos. Dinţii îl se înfigeau în buze.
— Toate uneltele de resboiu să mi le dai. să le duc cu mine.
-- Voiu asculta, doamoe. • — P e toţi meşter i i romani să-i scoţi din ţa i a ta . . — Po al mei nu ?
— Toate cetăţuele , care n 'am apuca t eu să ţi-le sfărâm să le r isipeşti tu .
— Meşterii ţi-I voiu da, zidurile mele le voiu risipi eu şi fără eî. A risipi poa te omul şi fără meş te r i . Meşterii t rebuesc cînd le ridici.
— Mai porunceşte , împă ra t e ! — Acelora, cari ne vor binele, să le fi voi
tor de bine; duşmanilor noştri , duşman . — Frate le şi deaproapele cel mal drept îţi
voiu 'fi, doamne. Traian împăr ţ ia fâşii pen t ru răni ţ i ; şi nu
p u t u vedea, cum mal sfarmă Decebal un bulgăr sub picior, cînd a z is„doamne."
![Page 38: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/38.jpg)
- 38 -
In clipa aceasta, grăi Trian: — Ia t ă fâşii din haina mea, legaţî-îl! — „ Lega—pre m i n e ? Decebal îşi ridica
ochii în sus , să se u i te în dinţii mor ţ i i ; dară îndată şi văzu, cum Tra i an îşi 'sfâşia ha ina de legături pen t ru un răn i t dac. Dreap ta luî se r idecă dusă de o pu te re nevăzută , d iadema de pe cap, şi o pune la piciorele împăratului,- căzînd şi el în genunchi, în ţer înă. Apoi grăi, cu ochii împl în ta ţ î în p ă m î n t :
— Ia tă-mă, în genunchi , î m p ă r a t e ; calcă pe cercul cel de au r ; iată-1 la picioarele tale.
Traian se pleacă, de luă d iadema din ţerînă,, i-o puse îndără t pe frunte, şi ridicîndu-1 din genunchi, îî dete mîna de pace şi-i gră i :
— Jură , că ve r ţ inea pacea! Decebal j u r ă : — Cînd voiîi maî întoarce fălcile balaurilor
mei că t ră împără ţ i a ta , a tunci să-şi împlînte ciuma fălcile în împără ţ i a mea. Cînd voiţi pune pasul jntîî pe brazdă romană , a tunci să se apr indă casa dăcească cea de pe u rmă. Cînd va lovi mai întîî d reapta mea, cu bardă de dac în căpăţ ină de roman, a tunci să-mi crape căpă ţ ină mea; a tunci să se întunece s t e a u a ţăreî mele ; dea tu rba re în inimile fiilor şi fetelor el;" iee-le lumina vederii , să nu o vadă maî.mult , şi să-şi întoarcă cuţ i tu l
![Page 39: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/39.jpg)
- 39 -
cel s t r âmb , frate a supra fratelui să-şi aprinză, casa, soră la sora ; să, nu r emănă nici săpă tor i de gropi; să vie corbii păduri lor să ne îngroape! Crezi-mâ acum, împăra te , Zamolxe, As t reu , Maitros mă aud!
Decebal, t ă c u ; din dinţî scrâşnea , din inimă t r e m u r a ca şi cum l 'ar fi ajuns frigurile ' galbene. Peptu-i ferbea în clocot t u rba t , mintea-î ţ ese cugete n e g r e :
, — „Una ai u i ta t , Tra iane : să m ă jur i pe aceea, că-mi voiu ţ inea ju rămîntu l . Şi pe aceas ta m ' a ş fi j u r a t căci şi a şa îl voiu ţinea. — Nu eu imivoiii întoarce balaurii cu fălcile că t ră împără ţ ia ta , ci stegarii me i ; pasul m e u cel în Iii nu '1 voiţi pune pe brazdă, ci pe căpâţ ină romană ; cu barda întîîa nu voiu lovi în coaste romane ţinînd-o cu dreapta , ci cu st ingă». El zise t a r e :
; - Să trăescî , împăra te! Decebal ieşi din t abcrâ . Sosind în cortul său îşi în toarse jurămîn
tul cu totul . , — „ M'am plecat lui, p en t ru ca să m ă a-prind şi mai amar , şi să rad păngara a s t a de pe numele m e u Bicilie! scrie car te că t ră Pa-cor, în ţ a ra Partid, să v ie ! Apoi sfarmă-mi ce tă ţu ie ie ; începe cu cele maî p u t r e d e ; maî ales cele ce cad în vederea Romanilor ; întîr-
![Page 40: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/40.jpg)
- 40 -
zie cu cele maî tar î j t recî cu vederea pe cele din mijlocul ţ ă ro î ; Sermis-Egehtsa u i t 'o a-şa, cum sta as tăzi . T rămi te meşter i i romani acasă ; pe cei mai netrebnici ; alunecă de u i tă aici pe cel mai cu min te .
Bicilie apoi aluneca, de împlini toa te poruncile pe dos. Respunsul lui Pacor îl t r imise şi la Traian.
![Page 41: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/41.jpg)
I I I
,. Ferice de acela, care se na ş t e în zilele . lui Trăiau " aşa se mîndrau fiii Romanilor;
şi n u m a i a t î t a groşiau. că nu adăogiau : „ şi a m a r de mama aceluia, care d u ş m ă n e ş t e cu e l ."
In zilele de pace. îi aduse un cioban vest e din Dacia :
— Doamne tăriile Dacilor, cele ce nu le-ai sfirmat tu , s t au sănă toase , ca mal î n a i n t e ; nu le sfărâmă nimine; ba Dacii şi pe cele cam ş t i rb i te le cîrpesc.
— Nu vorbeşt i vorbă d reap tă ; grăi altul, ; sos ind; m ţara. Daciei resar şi cresc tu rnur i , pe unde din mosi-strămoşl nu s'a pomeni t picior" de zid.—
Un al treilea aduse ca r tea lui Pacor că t ră Decebal, unde spunea, că vine cu pu te re , să facă piept înaintea Romanilor.
Traian o ce t i — şi apoi făcu două. ju rămin te : — „ A ş a să mi se înal ţe împără ţ i a m e a
p recum voiu ş terge eu împără ţ i a lui Decebal de pe unde a fo s t ! — A ş a să. t ră iască numele meu , p recum voiu rade eu numele* de Dac de pe faţa p â m î n t u l u i ! "
![Page 42: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/42.jpg)
- 42 -
Dacule, de ce nu t r emur i ' ? Vine Traian. să t e ia în danţ ele resbunare , fără scăpare .
Cînd auzi Decebal, că Traian vine, ga t a de război cum ştie el, Îngălbeni la faţă. Bicilie îl văzu, şi-î zise :
— Doamne, tu t remur i . — Zi, că nu t r e m u r ! Cine m ' a văzut. '? — - Nu t r e m u r ă nimene ; eu a m t r e m u r a t ,
şi mi-s 'a păru t , că tremuri tu. Eu t r e m u r pen t ru t ine ; pen t ru capul t ău .
— Tremură pen t ru capul luî Traian, dacă vrei ; căci a m un gind . . . .
— Ce gind ? — Să-1 fac blînd . . . foarte blînd . . . Un corn sună ; un sol în t ră şi g răeş te : — Decebale, Traian iţi porunceş te , să
curmi toa te pregătir i le de resboiu. — Nu-mi porunceş te Traian să-mi curm
zilele ? — I ţ i maî porunceş te încă, s a t e închini luî. — Adecă imî porunceş te să-mi curmi zilele.
Spune-I, că i-le voiu scu r t a eu pe ale lui. — I-oi spune. Solul ieşi. Bicilie se apropie de Decebal şi-î ş o p t e ş t e : — Taie-mi capul, d o a m n e ; eu a m socoti t
u n a : Să-ţi luăm vorbele în aeve . . .
![Page 43: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/43.jpg)
- 43 -
— Bine zici. Alege pe doî ; ceî maî iuţi de fugă; solul să sosească a casa, pe la arderea oaselor lui Traian . . . stăî! — s t a l ! — nu vei găsi om pen t ru aces t lucru. Cu cit gin-desc maî mul t la aceas tă faptă, cu cit cau t în gînd, că pe care dac p răpăd i t să-1 trimit e m ; nu găsesc nici pe unul. Dacul îţi răpeş te bucăţica- din g u r ă ; îţi sparge capul, f ă ţ i ş ; dar pe furiş, nu ucide.
.Bicilie rise. Nu te îngriji, doamne :mi -am adus eu din
llaca doi feciori, şi-s bum de lucru... m ă grăbesc!. . .
S tă î ! nu t e grăbi. Cînd mi-a veni t cugetul prin cap, mi-a p lăcut ; cinci a m v ă z u t că n ' avem om, rn 'am în t r i s t a t ; şi acum,— acum, — cînd s tai să te grăbeşti . . . a cum m ă spariu de mine. Bicilie, mi-î g rea ţa de o fapt ă ca aceas ta . — Uită- te , p re cine vrei t u să ucizi! Stăî, Bic i l ie , s tă î ! . . . . s t ă î !
— Doamne tu-ţî dai cuv în tu l , . ş i iară ţi-1 îeî.
— Mustră-ină, pen t ru că-mî calc cuviritul ' m a i aspru m ' a r m u s t r a fapta...
—-Te va arde şi mai a m a r ruşinea, în lan ţur i b ă t u t e din auru l t ău , — după carul luî Traian. — Eu zic, maî aprig m ' a r arde f a p t a . .
— Şi eu mai zic încă: ma i cumpli t te va arde flacăra păreri i de rău , căci scapi pe u n
![Page 44: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/44.jpg)
- 44 -
om, şi-î arunci în vîrful lăncilor un popor înt reg, poporul t ă u ; — cînd aî p u t e a să-1 înalţi la măr i re nespusă,, te dai pe pocăite; dai vetrele s t răbuneş t î mamonilor s t ră in ; tot-neamul t ă u îl ineci tu cu mîna ta, vrînd să iaci milă aceluia, carele ţie nu-ţî face dreptate; vrei să ţii v ia ţa aceluia, care porunceş te după, capul t ău , ca-apoi să-ţi sugrume copii mal uşor. . . .
-- In peptul luî Decebal clocoteşte vifor turbat . Inima i-se s toarce, pe fruntea sa curgeaţi picături . Tremurînd din buze, vorbi după Bicilie ca în a iu ra re : ,, mamoniî , s t r ă in i . . . capul meu . . . . . .
Bicilie u rmă : „ . . . îmi iau mîna din joc: t ră iască
Iraian, moară. Dacia; Traian e o m . a t î t de frumos, că, îşi poate înnebuni duşmanii . Traian e s trăluci t la faţă; pen t ru ca să orbească pe aceia, cărora vrea , să le iea argintul , ca să nu-şi găsească cuţi tul la şold; Traian e om destul de puternic , ca să poată sug ruma cu pu te re pe acela, pe care nu l'a p u t u t nici înebuni, nici a'l orbi. Iraî ieu mîna din joc: t ră iască Traian, moară Dacia] Mie şi a şa nu mi e mamă dreaptă.
— Dar mie mi-e mamădreaplă s t r igă Decebal ca, scăpînd cu mintea d int re verigile unul văr te j sugrumător .
![Page 45: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/45.jpg)
- 45 -
Bicilie dă poruncă la doi I t o c a n I : — „ Decebal vă porunceş te , să merge ţ i - .
în t abe ră lui Traian şi să veniţ i cu capul lui, ori fără ale voas t r e . "' Porunca li-o spuse în auzul unui pîndaş r o m a n :
— După ce eşiră ucigaşii, Bicilie chema pe pîndaş înaintea sa, şi i grăi.
" — Auzişî, ce porunci dete Decebal? — Lase-mă să zbor la Traian! — Fă, după cum te duce inima ta; ,sivei
face, după cum doreşte inima mea. Romanul se perdu în fugă . . . Sosind apoi ucigaşii la Traian s 'au lovit de-
piedicî; Traian t r imise lui Decebal vorba aceas ta .
— „ S a p ă - ţ î groapă!;<
Decebal a rde de ruşine, spumegă ca în t u r bare . El se gîndi la un lucru mare .
— Voiu vedea eu oare, un neam întreg nu va înghiţi pe un pilc de duşmani ca să nu ştii, nici unde a fost?
— Dar Traian l'a da t de minciună în redinţa aceas ta .
P e unde se izbesc valurile Dunării mai tu rba t , acolo zidi pes te ea un pod de pea t ră cioplită,de p a t r u mii şap te su te şi şap te , zeci de u r m e de lungă; cu douăzeci de boite, cîte de o s u t ă şi şaptezeci de u r m e AQ. larg
![Page 46: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/46.jpg)
- 46 -
fie-care ; pe douăzeci de slîlpî, cîte de o su t ă si cincizeci de u r m e de nalţ i , şi şase-zecî de u r m e de laţi; to ţ i aşezaţ i sul) apă, unde clocoteşte Dunărea mai t a re .
Dacă au zidit podul apoi t recu peste ea cu t oa t ă armata .s fărmînd pe toţi ceî ce, îi şte-t e a u în cale. Apoi spulbera s u m ă de castele de pe creştete l munţi lor , şi impresură neamul dacilor cumpli t .
Decebal se pomeneş t e s t r i m t o r a t de toa te părţ i le şi vede peirea .neamului său la pragul uşel .
Mal mari i ţăreî se adună în sfat mare . Decebal pă şeş t e în t re el.
— Porni ţ i curînd, le zise el. Tu, Decidave, să ţii ar ipa d r e a p t ă ; tu . Bicilie, s t înga Pelasigoane, şi tu , Bisenie, ieşiţi la munţ i . Tu, Toride, şi tu , Gilil, năvăl i ţ i p re tn t indene pe unde a r a ş t e p t a Traian năvală; caf să nu poa t ă zice că a m scăzut , şi că nu ajungem cu număru l pe unde t rebue . Tu JHege, tu Eusire, Midon, Terante, Zenore şi tu Ala-store,— voi veţ i da năva lă pu ru rea , pe unde n u . v a aş tep ta ; ca să vază , că a m crescut în puter i , că în t recem în n u m ă r _ şi ajungem şi pe unde nu t rebueş te . Femei le voas t re să păzească vetre le şi să înveţe pe copiî să arunce p e t r 3 cu praş t ia , şi să învâr tească
![Page 47: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/47.jpg)
47 -
cuţ i tu l în gatul ursoaeî . — Doamne taie-ne capetele, femeile noas
t re nu sun t a casă. Au veni t cu noi. — Femeile voas t re să se întoarcă pe a
casă! Porunceşte-] e tu, doamne; de noi nu
maî ascultă. Femeile căpitanilor in t rară . Decebal le
întrebă: — Ce vre ţ i voi femeilor aici ? — Vrem să mergem în rezboil r e spunse
ZijjjJlUJl^ soţ ia luî Pelasgion. — Mergeţi pe a c a s ă ! La ve t re , la
copi i ! —Vetrele le am s fă râmat ; —copii mici,
copii mici —nu maî avem Zimbrura îşi acoperi ochii. — — A m a r de capul v o s t r u ! ce a ţ i f ă c u t ? — Şi noi z icem, a m a r de capul nos t ru ! . . . — Vecinele noas t re au ars ,cu prunci cu t o t
în casele lor; romanii ard totul . Noi ne-am • scut i t pruncii noştr i de cuţ i tul s t răinului ; şi a m veni t să ne lup tăm a lă tu rea cu voî, maî înainte de a m u r i . De scăpa t , nu vom
, s c ă p a nici unul , şi nici u n a . Acolo ne-ai-adus! Decebale
Luî Decebal î i -ses t r înse inima în p e p t .
![Page 48: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/48.jpg)
I V .
E rau zile de toamnă , .F runze le cădeau des, mai des cădeau feciorii de m u m ă de dac .
Romani i să reau pes te şanţur i le cele pline de tepe, ac idâu .scările --cu dinţii cârligelor, in virfurile" zidurilor; —şi —cine n 'a căzut de s ăgea t ă , a căzut de tăişul paloşului , in lup tă do bra ţe .
E o năvală cot ropi toare . Doi ostaşi scot pe un călăraşi r oman răn i t
şi căzut îl duc pe umere la» cor tur i . Vindecătorii îl p r ivesc , şi apoi zice u n u :
— De ce l ' a ţ î s c o s d int re cei căzu ţ i ? Să-î dăm ceva, să moară mai uşor ; d reap ta lui nu va ma l s t r inge măiier de paloş .
— Minţi, orbule; nu vezi că şi acum îmi s tr ing paloşul cu m i n ă ? Dar—dacă nu-mi poţi da zile ce nu a m / n u - m î lua măcar ciasu-rile cite mai a m . Lăsa ţ i -mă să ma înţoţcla l up t ă , că aşa voiu mur i mai uşor
Şi porni , ca fulgerul, — se lup ta , lupta me-
![Page 49: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/49.jpg)
- 49 -
reu, pîaa ce căzu i e s t aceia, pe cari îî t ă iase - e.l
Astfel de copii erau romanii . Longin era mina dreaptă a lui Traian Jnt r 'o noapte întră la el un bărba t întune
ca t , în veş tmin te romane . Cine eş t i ! îl întrebă Longin. Un voitor de bine a lui Traian, sînt
Bicilie. Te cunosc, dace. Dar de ce în haine
' • s t r ă i n e ? de ce tocmai tu, si noap t ea? 'Decebal nu vrea să se mai lupte.
Vino la el, că ti-1 dau să-1 aduci cu tine legat cum îţi va plăcea.
- - Nu cred dace. V a n i făcut a t î t a bine. l-am făcut a t î ta
r ă u ; tot nu mă crezi? Şi aceea o crezi, ca eu voiu avea a t î ta minte , de voiu t rece pr in t re lăncile voinicilor voştr i în t imp de noapte lumin a t ă de lună, ducîndu-mi capul, în pericol ca să m ă pun la poveşt i c u . t i n e ? — Longin se 'ncrezu în vorbele şerpelui. . . . . .
Decebal nu mai avea. somn. Odată intră 'la el Bicilie în haine romane, Decebal se spad e . Ce ai făcut?
. 1- — 'Ţi f a m adus , iî şopti el; şi-apol întră Ia Decebal, Longin. Bicilie ieşi.
Decebal • 4
![Page 50: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/50.jpg)
- 50 -
—Vrei să-mî vorbeşt i despre pace, romane?!.. — Maî întîî să-mi pul cercul cel de au r
de pe frunte la picioarele mele. —De noapte văd, că-î noapte ; dar tu nu do rmi ; cum dar to tuş i al visuri ? Mai bine vino-ţî în minţi, ' şi spune-mî toa te cîte ş t i i ; cum s t ă t a b ă r a voas t ră ; câţi sunte ţ i , ce-mî veţ i face şi cînd? ori n u maî vezi soarele.
— R e m a s bun! dară , l ume! Maî b ine să nu t e maî văd decît să nu m ă pot u i ta la t ine, de ruş ine că î -amvîndut pre ai mei . Da-* că crezi tu, că eu voiţi veni la trezie din visuri , pen t ru ca să-mi văd fraţii, apoi eu zic, că ţi-aî eşit t u din minţi .
— Şi eu îţi zic la aceas tă , că te-oii. ' - vinde lui Traian. Aduceţ i l an ţur i ! Toride
zboară la Traian, spune-î, Să-şi cumpere p< Longin aşa, că să s e d u c ă , de unde a venit cu oas te cu tot.
— Zbor, doamne, str igă Torid şi porni îi • fugă.
— Stăî, Toride, s t r iga Longin, îşî s t răpunge peptul, se t rage pînă afară, strigînd după sol:
— la tă -mă, a m muri t ; să n u duci vorba de c u m p ă r a t căci eu' sun t m o r t .
Şi mur i pen t ru ca se nu aibă Traian ce cumpera dela Decebal
Decebal ridica pumnii, , şi se ba te cu ei în cap.
![Page 51: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/51.jpg)
- ' 51 -
Prin un codru t rec doisprăzece feciori, cu saci în spa te ; îna intea lor un om întunecos, cu două cuţ i te la brîu; cu spadă la tă la sold, şi săgeţi veninoase în ochi
Unul dintre feciori îşi apropia buzele de urechia al tueia, şi-î şopteş te .
F ă r t a t e , sacii aceşt ia şed bine pe umere le noas t re . " un altul audi, adaose:
„I-am pu tea duce cit de depar te . Auru l nu-i poamă grea," Cel întîiu zice din nou :
„Si la împăr ţ i t nu ne-am lua de cap: feciorul şi sacul, feciorul şi sacul.
„ Tăceţi , măi , şopti unul mai cu min te , Bi'cilie-î năzdrăvan; noi s u n t e m doisprăzece, dar e l . . . cînd sal la el, îţi piere pr in t re tufe, dinaintea ochilor, ca vever i ţa ; de-1 ajungi îţi piere din ochi în ponoare ca şerpele ; de' l prinzî,îţî alunecă din mină ca peştele . T ă ceţi, pînă vom îngropa sacii. P e d rum vom mai vedea ce vom pu tea face cu el, după ce ne vom u ş u r a de sarcini . . . "
Feciorii pun sacii în t r 'un ponor s ă p a t costiş într ' o r ipă de rîu, cu apă puţ ină , pentru că e s tăvi l i tă mai sus . Bicilie sa re la s t ravi lă , împinge o scândură cu călcâiul în la tur i , rupe* un par cu mina, şi t a ie grinda din mijloc cu spada. Apa ma i rupe şi ea din stavi lă , cit a mai r e m a s se r is ipeşte a sup ra
![Page 52: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/52.jpg)
feciorilor, şi-i acoperi , cit ai batw' n palme-Că ţi au înota t deasupra apei, Bicilie le-sparge capetele cu cuţi tele, cu spada şi cu bolovani. Unul scăpa cu inotul pînă dincolo. Bicilie dă după el cu petre; asvăii i şi amădouă cuţi tele, dar nu '1 nemeri . Feciorul i ş i i a un cuţ i t cu sine îl ridică sus , amenin ţă eu" el pe Bicilie, şi apoi se perde prin trestie şi sălcii
In ţ a r a dăcească sun t grădini mul te şi în ele înfloresc flori m u l t e ;şi nici o grădină nu e ca grădina lui Decebal ; şi în grădina aceea nici o floare nu înfloreşte maî frumos, de-cîţ floarea sufletului său, fica luî, Dochia.
De cînd a văzu t Dochia pe Traian, a u i t a t a r î d e ; s'a î n v ă ţ a t bine a plînge.
Sînt zile de t o a m n ă ; florile să veştejesc maî t a re , să veştejesc zileleJStafiiigjL Are zile de t ră i t ; şi de ce, de ce maî mul t se apropie de moar t e . ' Ce-i e bun aş t e rnu tu l noaptea"? dacă ea umblă prin grădină; şi cînd luna-i aduce dorul de voinicul cel falnic, i se str inge inima, şi cînd gîndeşte, că nu-1 v a mai vedea niciodată , suspină cu amar , îi curg lacrimi şi I linge, plînge!..
„Scumpă m a m ă ! de ce te-af dus, d e m ' a î l ă sa t singură aşa de m u l t ? Oare cui am
![Page 53: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/53.jpg)
- m -făcut eu ceva. de m'ai blestemat aşa de r ă u ? De cînd te-ai dus tu dela noi în ceea lume. de a tunci ta tă l meu nu-mi rîde niciodată; şi el s'a făcut r ău ; de a tunci numai m'a să ru t a t . Trăesc fără de v i a ţ ă ; şi voiil mur i cu zile. Eu n 'am făcut n imărui nici un rău; de ce m'ai afurisit dară aşa de g r e u ? . . . "
„Dar s ta i ! tot ara greşi t şi eu u n a : că >îndesc to t la s trăinul acela; asta-mi v a ii greşală. Dar ce s a m ă fac? Nu-mi pot lua gîndul dela el? Şi facă-ne ori cîte rele eu tot la el aş gănoi. Dar şt iu că nu voiu ma l gîndi m u l t . . . .
Şi b ia ta fată plînge p l înge . . . . Odată numai pe cine văzu ieşind la ea
în gr idină? pe ta tă l său. El cînd o văzu îşi deschise braţele, şi venea lîngă ea. Ea-'i sbură în bra ţe le lui, şi nu p u t u grăi un cuvînt . Tatăl său o- ţ inu aşa îndelung, o s ă r u t ă pe frunte, şi "i z ise:
- D e cînd nu te-am s ă r u t a t , fiica m e a ? De cînd a mur i t mama..
— Aşa. e. De-tuncî m ' a m făcut r ă u ; pen t ru că m'a. lăsa t în as tă lume s ingur , cu durerea mea cea fără marjinî şi fără leac, cum nu l'a mal d u r u t pe n imene pe lume.
De jalea mea nu ştia n imene ; de aceea mi-am a runca t sufletul în urgiile resboaielor
![Page 54: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/54.jpg)
- 54 -
\ şi n ' am d a t milă la cap de om p ă m î n t e a n ; i afară de seminţ ia n o a s t r ă .
— Nici la mine nu t e u i t a i . i —Nu m ă u i t a m ; p e n t r u că mi se reînoia
durerea de zece ori maî a rză toare şi acuma ia tă te ţin în b r a ţ e , pen t ru că de acuma nu
I ne vom maî vedea . Vom muri, astăzi. Te / s ă r u t de iertăciuni. Traian ne va ucide pe L^ to ţ i ; e la porţile Sarmis-Eyeluzeî.
Traian:? E el aşa de r ă u ? — El nu-î r ă u ; dar a m fost r ă u eu , şi i-am
făcut mul te re le ; de aceea nu m ă va mai e r t a . Mai să ru tă -mă încă oda tă ; şi apoi vom m e r g e , de ne vom mai lupta oda t ă , ş f .
" vom mur i l up t î ndu -ne . .- — Tată ," îî'u-i' i l imene, care să te împace cu Traian?
— Ba este . Tocmai la aceas ta era să viu cu vorba . Es te cine-va, care poate să ne scape de urgia lui
— Dacă es te cine-va, şi nu v rea să facă acea s t a , apoi îl afurisec eu , p reu teasa lui Za-
/ molxe, că de-i preot, ochii luî să n u m a i vadă ardere cu ra t ă ; de-I m u m ă , să-şi vază copiii vînzătorî de ţ a r a lor, de-I o fată să-şî vază odată iubitul, şi apoi s'o pă ră sească pent ru veci ; ori să fie datoare neamulu i s ă u , să-1 vază şi să-1 ucidă cu mîna sa . Zamolxe m ă aude ! Cine-î acela?
![Page 55: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/55.jpg)
— 55 —
— Tu s ingură! t u vei merge la Traian] — Jur , că voiu merge ! Zamolxe m ă aude . — Şi vei face ce-ţî voiu porunci e u ? — Voiu face. — Si de nu? — Voiţi mur i — Căci de nu vei tace, aceas ta cînd vei
veni acasă, te voiţi omori eu, fiica m e a ; şi ' vo iu -mur i şi eu cu tine. Jură dară, că ori vei mur i
— Jur , că voiil m u r i . . . . . — Ori vei —ucide pe Traian] Dochiâ sbură din bra ţe le ta tă lu i său, ca
m u ş c a t ă de şerpe, şi fugi depar te de el. Apoi iară îşi veni în fire, şi grăi cu voace
moar tă , ca cei ce-s judecaţ i la perire, răzînd. — Cînd porunceşt i , Decebale să ucid pe
1 raian? — Acuma. — Mă duc. R e m a s bun! — Te a ş t e p t la peş te ra cea neagră, la focuri
le cura te . — De n'oiu veni pînă 'n zori, semn, că
a m mur i t . — Semn, că ai mur i t , şi s emn că mi-a
ven i t şi t impul mie. Cînd vei vedea c ă nu te lasă inima să-1 omorî, răpeziţ î gîndul la ju rămîntu l , ce ai făcut.
![Page 56: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/56.jpg)
.— Bine zici, t a t ă . Nu-l voiu u i t a ; îmi va va prinde bine.
— Ci ia tă şi Bicilie) meargă şi el cu t ine. în chip de sol. Bicilie, ai îngropa t sacri unde a m zis?
— îngropat , Doamne, respunse Bicilie, sosind — AI ma i Îngropat şi pe cei ce i-au îngropat? — Şi pe dînşil. — Acum plecaţi, ia tă o r a m u r ă de măslin,
semn de pace; ca să pu te ţ i ajunge pînă la Traian — Să ne maî vedem în pace!
In ce pace se voi' maî vedea ace ştia!...
Decebal se sue în t r 'un turn. Dochia cu Bicilie ies din grădină pe o port i ţă , şi să văd într 'o poiană do pădure . Apucînd înainte , Bi-cile socoate, cum să facă, să apere pe Traian de Dochia; Dochia cum să-1 apere de Bicilie.
Odată n u m a i pe cine văd amîndoî, cum vine din pădure spre eî? P e Traian.
Dochia, îl cunoaş te ; să răpede cîtră el, cu cuţ i tu l r idicat în sus , şi s t r i g ă : '
— Apără- te , Traiane!... Bicilie a leargă după ea şi s t r igă :
— Apără- te , Traiane de Dochial şi — o s t răpunge. Dar Dochia s t r igase : — Apără - t e de Bicilie, şi se s t r ă p u n s e şi ea pe sine, p e
![Page 57: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/57.jpg)
cînd dedea Bicilie, de o s t r ăpunse . Ea căzu, cum cade o floare.
Dar căzu şi Bicilie. Căci ei nu vedeau cum Decebal se u i t ă la ei de pe vîrful turnului celui mai înalt, cînd el a văzu t pe Bicilie ucizîndu-I fiica, ci îşi pune săgea ta la ochiu, săgetează pre Bicilie în coaste, şi-1 dete la pămînt .
Bicilie s tr igă din gura mor ţ i i : — Traiane, scapă-mă, du-mă de aici, şi-ţî
voiu spune unde-s îngropate comorile lui Decebal.
Traian se re în toarse repede în pădu re ; dar lui Bicilie îi respunse alt c ineva:
— Să te scape pe tine"? A m scăpa t eu -din mîna t a ; dar tu nu-mi vei scapă «lin mina mea.
De odată îî se năluci înaintea, ochilor un cuţ i t de ale sale;, şl apoi îl s imţi în pep t ; iar in u r m ă nu mai s imţi nimica,
Era feciorul care scăpase dintre cei doisprezece, ce au îngropat sacii cu comorile lui Decebal
•Decebal mai t rase odată cu săgeata , şi, în-loc de Traian, ucise pe feciorul acela, c a s a nu vîndă taina comorilor. .Dar aces ta cu cit suflet mai avu. str iga după Traian şi-î s p u s e în ce loc zace comoara îngropată .
![Page 58: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/58.jpg)
5 8 -
Decebal dă un semn, din vîrful turnului celui ciunt, şi deodată se aprind toa te pala-turi le şi toa te turnur i le Sarmis-Egetuseî, şi se încinge o m a r e de foc pes te t oa t ă ce ta tea .
Flăcările biciuesc ceî păre ţ i , flutură, se încolăcesc pes te cele coperişe şi zbură pî-nă pes te vîrfurile turnuri lor .
Decebal stă în vîrful turnului , maî sus de . cit toa te zidurile, şi se u i tă de acolo, cum moare o seminţ ie . Zidurile t rosnesc şi se risi-
,pesc de jur împrejur; bătrîniî şi femeile săr i ră 'm foc, cîntînd cîntecele morţi i .
P e un cîmp dinaintea Sarmis-Eţ/etuzeî se incaeră oastea romană cu cea dacă în lupt ă grea.
Decebal se u i tă la ele din vîrful turnului , de asupra flăcărilor. Stălpiî de fum se nalţ ă mînioşî, şi se fac nour i întunecoşî pe deasupra capului lui, mîncîndu-se în viitori ur iaşe .
Dacii şt iu că luptă lupta cea de moar te ; îşî înzecesc puteri le , şi romanii nu prea pot s t r ăba t e înainte. Dar Traian zboară în fruntea lor, şi apoi încep a cade şi dacii, ca frunzele.
Decebal ză reş te pe Traian, şi îî s t r igă: — P e t ine te a m a ş t ep t a t , ca să m ă vezi
ieşind din lumea aceas ta nebiruit.
![Page 59: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/59.jpg)
- 59 -
Apoi îşî s t r ăpunge pieptul cu spada, şi fcrăeşte murind: ' r — Să t răeş t î , l u m e ; eu îmî închid ochii; nu te voiu mai s cu tu r a din somnul păcii. Şi se adinei în somnul fără deş tep ta re ; în noaptea fără dimineaţă!
Mîna morţ i i s'a înt ins pes te ţ a ra Dacici. — Fugi ţ i ! Va i ! de zilele tale, dacă eşt i n ă scu t de
m u m ă de dac! Vai! de capul t ău , dacă te închini altarelor luî Zamotxel S t eaua ţi s'a ş terge , pomenirea îţî va peri.
Fug i ! căci va t r a ţi-o r i speş te ferul romanului; spada luî te t ae pe pragul colibei ta le . Nu fugi, căci s ăgea ta lui t e ajunge pînă nu soseşt i la marginile ogoarelor tale. Ui tă că aî v ă z u t soarele luî Meitras; u i tă cum se t r ă e ş t e ; învaţă- te cum se m o a r e ! — Lăsat e de a t e mal urca pe scările mărir i lor de pe lume; cari au c a p ă t ; coboară-te în a d î n -cul intunericuluî nemărgin i t ! . . . .
Romanii joacă împrejurul unul foc în mijlocul codrilor. Focul aces ta e aşa., că arde o ce ta te mare , Sarmis-Egetusa.. — Şi apoi an r e m a s numai ziduri negre şi pr in t re ele tăciuni de oase şi mai negre.
A fost odată pe pămîn t o ţ a r ă falnică
![Page 60: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/60.jpg)
- 60 -
Sfîrşit.
Ţinea o mie ele mii de paş i înprejur; ţară : aceas ta s 'a făcut cimitir !
Vîntul se vă ie tă prin codri. Frunzele trem u r ă ; puţ ine au mai r emas ; acuma cad şi acele mereu -- mereu .
Luna se ui tă pr in t re f'runzişele fagilor; cum s 'au ră r i t ! şi se uită prin ferestrele caselor-cum a u r emas fără. coperiş! Raza ei pribegeşte pr in t re pă re ţ i î •pă răs i ţ i , prin ferestre u i ta te deschise; cum aii r e m a s pust i i !
Corbii adulmecă pes te ve t re risipite, la oase neîngropate , ce zac pe câmpie. . Riurile mină la vale movile de oase ; în ele săgeţi frînte.
A t î t a spun cărţile băt râneşt i . At î ta scriu tablele pomenirii.
Şi pe unde s t e t eau palaturi le acele strălucite , şi pe unde se ridicau turnur i le acele înalte ce-î acuma pe acolo?
Praf şi terină.
![Page 61: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/61.jpg)
Sub presă
GH. A S A C H I
F A B U L E II
Preţu l 25 bani
![Page 62: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/62.jpg)
In curînd
H. IBSEN
STRIGOII traducere de Al. Antemireanu
Preţul 25 bani
![Page 63: I. P. FLORANTINdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/BCUCLUJ_FG_222169...raa'l vie atenţiune şi aprobările călduroso ale tuturor ve pot ii un semn precursorii! al impresiunii',](https://reader031.fdocument.pub/reader031/viewer/2022011815/5e5ba50fc99990140418aee4/html5/thumbnails/63.jpg)
Adevărul asupra operi lor abatelui
SEBASTIAN KNEIPP Acum de curînd au apărut nişte
extracte din operile preotului SEB. IvNEIPP, cari cuprind, culegeri de ici colea, din cele 4 mari volume, scrise de autor în l imba germană . Publicul a recunoscut îndată acest fapt şi a re-mas surprins, pînă unde poate m e r g e îndrăzneala unui editor, care a făcut din aeeste cărţi folositoare sănătate!, iu extract, care descrie palid ceea ce
autorul a compus atît de frumos. Demascam această speculă dînd de Q cam: dată, două din vo lumele complecte ale preotului Seb. Kne ipp :