I. ELEMENTE DE COORDONARE
Transcript of I. ELEMENTE DE COORDONARE
1
2
I. ELEMENTE DE COORDONARE
Prezenta lucrare a fost întocmită în baza contractului de cercetare încheiat
între BOLD SILVIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în calitate de
beneficiar şi S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în calitate de executant şi
are drept scop evaluarea impactului asupra mediului înconjurator a activităţii
desfăşurate de către beneficiar în cadrul societății, cu punct de lucru în satul
Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr.262 B, judetul Argeș.
S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 265/2006 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind
protecţia mediului, este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului la poziţia nr. 590.
Conform Legii Protecţiei Mediului pentru o unitate în funcţiune este
necesară întocmirea unui bilanţ de mediu şi a unui program de conformare în cazul
în care impactul asupra tuturor sau numai asupra unui factor de mediu nu este
neglijabil.
Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea
mediului în zona de impact a activităţii analizate pentru a stabili asumarea unor
obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru
refacerea calităţii mediului .
La întocmire, s-au avut în vedere reglementările cuprinse în :
- Legea Protecţiei Mediului, nr. 265/2006 republicată cu modificările şi
completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu
completările şi modificările ulterioare;
- Ordin MMDD 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a
activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului;
- Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de
realizare a bilanturilor de mediu;
- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. prin care se aproba “Condițiile
tehnice privind protectia atmosferei“, precum si “Norma metodologica privind
determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare“ ;
- Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător;
- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia
atmosferei;
- Legea nr. 107/ 1996 Legea apelor si HG nr. 83/1997, HG nr. 948/1999,
HG nr. 948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003,
3
OUG nr. 73/2005, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, OUG nr. 73/2005,
Legea nr. 400/2005, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007;
- HG nr. 188/2002, HG nr.352/2005, HG nr.210/2007 pentru aprobarea unor
norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
- NTPA 002/2002;
- OUG 78/2000, cu completările si modificările ulterioare;
- HG nr 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase;
- OUG nr 16/2001 cu completările şi modificările ulterioare privind
gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;
- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Ordin 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
- Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor rectificată;
- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi
completările ulterioare;
- O.M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor;
- O.M.A.I.nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind
instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi
completat cu O.M.A.I. nr. 786/2005;
- Normativul de Siguranţă la Foc a Construcţiilor P118/1999.
Datele tehnice necesare modelării matematice ca şi aprecierii impactului
asupra mediului sunt preluate de la beneficiar şi din banca de date a S.C. MEDIU
DES CONSULTING S.R.L.
Dezvoltarea societăţilor umane la nivel global, atît din punct de vedere
economic cît şi în corelaţie cu creşterea continuă a populaţiei şi cu tendinţa de
îmbunătăţire a condiţiilor nivelului de trăi şi confortului, au favorizat creşterea din
ce în ce mai accentuată a cantităţilor de deşeuri solide, lichide şi gazoase pe care
trebuie să le asimileze mediul înconjurător. Evoluţia rapidă a acestui proces,
provocată atît de introducerea tehnologiilor moderne care manipulează materiale şi
substanţe tot mai diversificate, cît şi de creşterea necesarului de produse care să
satisfacă cerinţele unei populaţii tot mai numeroase, a căpătat proporţii din ce în ce
mai greu stăpînite de om, cu consecinţe dintre cele mai grave, într-un viitor mai
mult sau mai puţin îndepărtat.
În tendinţa de a reduce la minim cantităţile de deşeuri cu efecte dăunătoare
asupra mediului, legislaţiile ţărilor occidentale impun tuturor întreprinderilor
reducerea cantităţilor de reziduuri evacuate şi a caracteristicilor lor nocive prin:
- epurarea apelor uzate de către cel ce le produce, până la indicatori apropiaţi de
cei ai apelor captate sau achitarea costurilor epurării acestor ape. Adesea restituţia
4
apelor în emisar se impune a se face în amonte de priză de captare, procesul de
captare – restituţie fiind, în fond, un proces de recirculare a apei emisarului, iar
utilizatorul devine interesat în a epură apele uzate, în scopul asigurării calităţii
optime a apei la priză de captare;
- în ceea ce priveşte emisia gazelor în atmosfera, se caută, prin intermediul unei
legislaţii adecvate, nu numai reducerea concentraţiilor ce se vor înregistra în aer
prin realizarea unei dispersii corespunzătoare, dar în primul rînd, reducerea
cantităţilor totale de noxe emise, prin epurarea gazelor evacuate şi prin reducerea,
pe cît posibil, a acestor cantităţi la locul de producere a lor. În ceea ce priveşte
gazele care produc efectul de seră, au fost stabilite o serie de reglementări
internaţionale, care vizează reducerea (sau eliminarea acolo unde este posibil)
utilizării şi producerii lor, în viitorul foarte apropiat;
- cantităţile de deşeuri solide evacuate trebuie să fie reduse, prin reciclare, într-o
proporţie cît mai mare, a materiilor refolosibile aflate în masă acestora, cît şi prin
adoptarea unor tehnologii cu un număr mic de rebuturi şi cantităţi minime de
deşeuri produse.
De asemenea, se are în vedere ca produsul finit să aibe o viaţă cît mai
îndelungată şi să fie uşor de eliminat ca deşeu atunci cînd utilizatorul va abandona
acel produs. În funcţie de cantităţile şi caracteristicile deşeurilor produse,
întreprinderile trebuie să acopere costurile prelucrării ulterioare a acestor deşeuri,
pînă la stadiul de depozitare controlată a lor.
În această situaţie, companiile au devenit co–interesate în reducerea
cantităţilor de reziduuri şi în folosirea tehnologiilor curate.
Pentru evaluarea efectelor asupra mediului, este necesară întocmirea unor
studii specifice, care să pună în evidenţă modul în care fiecare întreprindere în
parte influenţează mediul înconjurător şi modul în care efectele negative pot fi
diminuate sau eliminate.
Aceste studii/analize de impact asupra mediului/bilanţuri de mediu,
realizează în fapt, legătura între factorii de decizie ai întreprinderii, care iau astfel
cunoştinţă, în mod oficial, de problemele legate de mediul înconjurător şi cerinţele
legislaţiei în vigoare privind reducerea impactului sub limitele admise, acolo unde
este cazul, şi forurile locale sau naţionale răspunzătoare de protecţia mediului.
Alcătuit atît din elemente naturale cît şi provenind din desfăşurarea
activităţilor umane, mediul înconjurător este dificil de caracterizat, datorită
multiplelor sale atribute, cît şi relaţiilor complexe dintre acestea, definite că
impacturi. Variabilele ce reprezintă caracteristici ale mediului sunt definite că
atribute, iar modificări ale atributelor furnizează indicatori ai schimbării mediului.
Datorită formei complexe a mediului, se recunoaşte, în general, că nu pot fi
analizate toate atributele, implicit toate schimbările mediului şi nu pot fi luate
absolut toate măsurile de protecţie. În orice caz, cu cât se analizează mai multe
5
atribute, cu atât se va obţine o evaluare corectă a acestora asupra mediului.
Referitor la noţiunea de impact de mediu (IM), definiţiile variază de la ţară
la ţară, dar în România definiţia este dată în Ordinul nr. 184/1997 şi este
următoarea:
- modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau
structurale ale componentelor mediului natural;
- diminuarea diversităţii biologice;
- modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale
sau antropizate;
- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii
sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a
aerului şi a solului;
- resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială
necorespunzătoare a acestora.
II. DOMENII DE ANALIZĂ
1.Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea
acestuia.
1.1. Detalii de amplasament
Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului
Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept al
râului Vâlsan, pe un teren în suprafaţă de 1891 mp, conform Contractului de
vânzare cumpărare nr. 1194-05.07.2012.
Obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeş, curs de
apă râul Vâlsan, mal drept, cod cadastral X-1.014.00.00.00.0.
Comuna are în componenţă satele: Piatra, Ungureni, Uleni, Galeşu, Cosaci,
Brăduleţ, Alunişu, Brădetu şi Slămneşti.
Accesul în comuna Brăduleţ se realizeaza din DN 73C Curtea de Argeş-
Câmpulung si pe DJ Merişani-Muşeteşti-Brădetu.
Zona analizată face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din
județul Argeș, județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind
poziționată în extremitatea de nord a județului.
Terenul menţionat mai sus este amplasat în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ,
nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş şi se învecinează, conform Planului de
încadrare în zonă, cu:
- la nord – drum pietruit;
- la vest – DJ730I ( Pitesti- Bradetu);
6
- la sud – Primaria Bradulet;
- la est – raul Valsan.
Coordonatele STEREO 70 ale punctelor de contur pentru amplasament sunt:
Nr. pct. N (m) E(m)
71 420 833,753 482 544,753
69 420 831,368 482 537,351
67 420 829,060 482 529,757
62 420 827,300 482 524,829
65 420 818,826 482 526,547
63 420 811,151 482 528,025
61 420 807,156 482 528,793
112 420 803,351 482 529,517
111 420 793,394 482 531,848
113 420 784,004 482 533,900
114 420 784,633 482 538,190
115 420 782,601 482 538,514
116 420 782,061 482 535,984
117 420 782,523 482 535,908
118 420 782,286 482 534,224
125 420 775,683 482 535,373
123 420 769,483 482 536,670
124 420 770,572 482 541,513
120 420 772,732 482 549,958
197 420 777,052 482 561,729
198 420 779,468 482 569,203
199 420 781,298 482 574,587
200 420 786,524 482 571,874
201 420 791,843 482 569,520
202 420 798,018 482 567,055
203 420 805,413 482 563,604
204 420 809,512 482 561,598
205 420 815,761 482 557,554
75 420 820,539 482 554,477
74 420 826,631 482 550,871
73 420 830,831 482 547,188
7
Accesul catre obiectivul de investitie se face din DJ 703 I Pitesti- Bradetu.
Localizarea amplasamentului
ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi
punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.
Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă
pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de
Înregistrare seria B, nr.2620555 .
În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la
punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeș se pot desfăşura si următoarele activități:
8
- “Tăierea şi rindeluirea lemnului”- cod CAEN 1610;
- “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;
- “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”-
cod CAEN 1623;
- “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;
- “Fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie
şi alte material vegetale împletite”- cod CAEN 1629;
- “Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate”- cod CAEN 6820;
- “ Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”– cod CAEN
7022;
- “Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru
construcţii”- cod CAEN 7732;
- “Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri
tangibile n.c.a.”- cod CAEN 7739.
1.2 Surse de poluare zonală
În zona aferentă societăţii nu există surse de poluare industrială, punctul de
lucru fiind situat în intravilanul satului Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul
,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept al râului Vâlsan,, pe un teren în suprafaţă de
1891 mp.
Surse fixe de poluare zonală nu există.
Surse mobile de poluare industrială ar putea fi reprezentate de circulația auto în
zonă.
1.3 Caracterizarea fizico-geografică a zonei
1.3.1. Elementele cadrului natural
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul
Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț
(reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni.
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este
străbătută de șoseaua județeană DJ 703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde
se intersectează cu DN 73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN 7C).
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Brătieni-
Galeșu, făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele
Brătieni și Galeș, având în total 1208 locuitori. Existau în comună două biserici și
două școli primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai
9
funcționa în aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință,
cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna
Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni,
Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și
Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori
în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la
comuna Brătieni.
După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost
schimbată denumirea în Brăduleț. În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș
din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind
desființat și satul Slătioara (numit inițial Seci) care a fost comasat cu satul
Slămnești.
În comuna Brăduleț se află fostul schit Brădetu (secolul al XV-lea),
monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica
„Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă.
Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau
funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând
din 1584.
Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km
de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată
preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip
carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.
Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori
şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş,
Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.
Pretutindeni, te înconjoară păduri de fag, mesteacăn, plop, frasin şi conifere,
printre care îşi fac loc mici livezi de pruni şi meri, întregind frumuseţea peisajului.
Fauna şi flora regiunii sunt foarte bogate, cuprinzând cele mai diverse specii
montane..
Pe cursul Vâlsanului, în apropierea izvoarelor acestuia, sunt urme de populare
încă de timpuriu, o dovadă fiind vestigiile arheologice ce datează încă din
paleolitic. Poziţia favorabilă, apărată de urgiile naturii, a determinat, probabil, o
locuire continuă, deşi primele atestări documentare ale unor aşezări în zonă apar
abia în secolul al XVI-lea. Populaţia comunei este astăzi rezultatul sintezei dintre
cea locală, românească şi cea venită de peste munţi, transilvăneni fugiţi de perse-
cuţiile autorităţilor.
Renumele comunei este dat şi de izvorul cu apă minerală. Iniţial puţin
cunoscut de localnici şi nefolosit din cauza mirosului persistent de pucioasă, acesta
a fost descoperit din întâmplare şi a stat la baza construirii băilor din Brădet, astăzi
10
spital de recuperare pentru băi reumatice (Spitalul de Recuperare Balneo – Fizio –
Terapeutică). Efectele benefice ale acestor ape în tratamentul afecţiunilor renale,
hepatice, gastrice, metabolice, reumatice sunt recunoscute şi apar ca urmare a
utilizării lor în cadrul tratamentelor de recuperare fizio-terapeutică ce se efectuează
în Spitalul Brădet.
Satul care dă numele comunei s-a numit în Evul Mediu Brătienii de Sus, topic
care constă dintr-un nume propriu-zis, „Brătieni", şi un determinativ, „de Sus", cu
rol de a fixa situaţia topografică şi a face deosebirea de Brătienii de Jos (astăzi
Galeş). Abia după aşezarea pe domeniile mănăstireşti a grupurilor venite din
Ardeal şi renunţarea treptată la numele Brătieni de Jos satul va rămâne la
denumirea de Brătieni.
În documentele secolului al XIX-lea apare frecvent numele Brătieni care va fi
folosit până la jumătatea secolului următor, când, datorită activităţii unui grup de
comunişti care au dorit să şteargă din memoria colectivă numele istoric al familiei
Brătienilor, comuna îşi ia numele de Brăduleţ.
Tradiţia orală leagă totuşi numele localităţii nu de familia ce stăpânea
pământuri în zonă, ci de la ţăranii care s-au stabilit aici venind de pe malurile
râului Bratia. O altă versiune se leagă de numele unui anume moş Bratu ce ar fi
trăit pe Valea Vâlsanului. N.A. Constantinescu leagă numele vechi al satului
Brătieni de apelativul „abrate" (frate), mod obişnuit de adresare între călugări, şi
posibilitatea ca acesta să se fi încetăţenit în vorbirea laicilor clăcaşi pe moşiile
mănăstirii.
Activități specifice zonei constau în pomicultură și creșterea animalelor.
Activități economice principale: creșterea animalelor, prelucrarea laptelui.
Obiective turistice: pensiuni turistice, Muzeul sătesc Galeş, Schitul Brădet,
Staţiunea balneo-climaterică Brădet, trasee turistice montane, pe Valea Vâlsanului,
acces către Vârful Moldoveanu.
Meşteşugurile din bogata ladă de zestre a satelor din Brăduleţ prind viaţă în
cadrul standurilor tradiţionale, care au reînviat atmosfera caselor ţărăneşti de
altădată – talentatele găleşence oferind turiştilor adevărate demonstraţii de
îndemânare şi migală în mânuirea războiului de ţesut, iar artiştii locali ai penelului
au realizat o inedită expoziţie de pictură naivă şi pictură de icoane. Comuna
Brăduleţ şi valorile ei tradiţionale au devenit cunoscute în întreaga ţară graţie
proiectului european „Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ”, în cadrul căruia an de
an se organizează un eveniment itinerant de gastronomie, meşteşuguri, tradiţii şi
cultură, în centrul căruia se află deliciosul produs culinar pe care localnicii ştiu să-l
prepare după o reţetă moştenită de secole.
Teritoriul comunei Brăduleț este format din două mari unitati de relief care se
succed în trepte, din ce în ce mai coborâte, de la nord la sud: Carpații, cu o mare
11
diversitate morfologică și cu o accentuată energie de relief, muscelele și dealurile
piemontane, cu relief specific de eroziune.
Aria protejată Valea Vâlsanului este situată în raza județului Argeș, pe
versantul sudic al munților Făgăraș și în zona dealurilor înalte, cuprinzând tot
bazinul râului Vâlsan (superior și inferior până la vărsarea în râul Argeș),
Suprafețele aparținând localităților Muşăteşti, Brăduleț, Arefu, Nucșoara și
Mălureni.
Obiectivul studiat în prezenta lucrare face parte din SITUL NATURA 2000
ROSCI0268 Valea Vâlsanului.
Principalele puncte de acces în zona protejată sunt comunele Brăduleț,
Muşăteşti și Mălureni, situate pe drumul judetean Merișani-Brădet.
Zona Văii Vâlsanului prezintă deosebit interes conservaționist fiind declarată
atât arie naturală protejată de interes național (cod 2125, denumire Rezervație
naturală “Valea Vâlsanului”) cât și arie naturală protejată de interes comunitar (cod
ROSCI0268, denumire “Valea Vâlsanului”). Rezervația naturală “Valea
Vâlsanului”, cod 2125 reprezintă o arie naturala protejată de interes national
înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr.18/1994 și care figurează ca
zonă protejată în Legea nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Sectiunea a III-a – zone protejate, publicată în
Monitorul Oficial, partea I nr. 152 din 12/04/2000. Rezervațiile naturale sunt acele
arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și
specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic,
geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de
arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Rezervaţia mixtă
“Valea Vâlsanului” corespunde categoriei IV IUCN1, și anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin
intervenții de gospodarire.
Limita Rezervaţiei Vâlsan începe în partea de nord – est a localităţii Brădet în
punctual „Bariera”, traversează drumul D9, şi urmează Vf. Colţul Roibului, apoi
linia bornelor silvice 92, 88 din U.P. IV (Cheile Vâlsanului) până pe Culmea
Secături la care se adaugă albia minoră a râului Vâlsan până la confluența cu râul
Argeș. Râul Vâlsan cu afluenţii săi drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de
358 km2. După lungime (84,6 km) râul Vâlsan, ocupă locul al X-lea în sistemul
Argeșului şi se situează pe locul al XII-lea în ceea ce priveşte suprafaţa bazinului.
Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă singurul
ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut popular
drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării, care,
pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni până la
Curtea de Argeș, în râul Doamnei, ăntre Corbi și Retevoiești și în Vâlsan, din
amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la
12
mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din
ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca
“specie critic periclitată”.
1.3.2 Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic, comuna Brăduleț se încadrează într-o zonă de
întretăiere a două unităţi geologice majore: zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor
Meridionali şi la sud Depresiunea Getică.
Zona respectiva este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni,
la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor
Meridionali în nordul judeţului Argeş.
Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din șisturi cristaline cu
intruziuni de granite, în sectorul vestic apărând și calcarele mezozoice iar în cel
estic conglomeratele cretacice (Munții Bucegi). Până în Cretacic, Carpații
Meridionali au fost acoperiți de ape (Geosinclinalul Carpatic), în care s-au depus
formațiuni sedimentare, mai ales calcarele mezozoice și unele aluviuni pe baza
cărora s-au format conglomeratele din Munții Bucegi. Orogeneza alpină (care s-a
produs la sfârșitul Mezozoicului), în fazele austriacă și laramică, a condus la
ridicarea și cutarea zonei. În faza laramică s-a definitivat alcătuirea geologică în
pânze a Carpaților Meridionali dar s-a produs și scufundarea unităților vecine,
respectiv Depresiunea Transilvaniei și Depresiunea Getică. În Neozoic au avut loc
mișcări oscilatorii de ridicare și coborâre care au condus la formarea bazinelor post
tectonice intramontane (Hațeg, Petroșani, Loviștea).
În cea mai mare parte, Subcarpatilor Argeșeni le corespund depozitele eocene,
oligocene, badeniene și sarmato-pliocene cuprinse în cute sau monoclin.
Compartimentul subcarpatic cel mai înalt (Vf.Chiciura, 1218 m), alcătuit din culmi
alungite și cele ce variază între 600 și 900m este despărțit de la V la E de un
mănunchi de văi paralele (Topolog, Argeș, Vâlsan, Râul Doamnei, Brătia,
R.Târgului, Argeșel). Se pot distinge două aliniamente de dealuri și depresiuni care
alternează: între munți și primul șir de dealuri sunt depresiuni de contact sculptate
în formațiui eocene și oligocene: Brădet pe Vâlsan.
Dacă depresiunea, în ansamblul ei, este considerată ca având la origine un
accident tectonic local, afundarea depozitelor paleogene care a favorizat depunerea
pietrișurilor și nisipurilor cu intercalații de tufuri dacitice și gipsuri sunt reflexul
diversității rocilor. Relieful depresiunii este modelat în pietrișuri levantine și
villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depresiunea este
alcatuită din formațiuni geologice importante, precum șisturile cristaline, formând
o zonă ce aparține Făgărașului și care constituie fundamentul depresiunii.
13
Trecerea și legătura culmilor montane cu dealurile subcarpatice. S-a pus
întrebarea dacă limita dintre cele două mari unități este sau nu clară, prin existența
depresiunii subcarpatice de contact sau este o întrerupere completă a lanțului
depresiunilor de sub poala sudică a Carpaților Meridionali, cu repercusiuni asupra
posibilității de fixare a limitei. Trecerea nu se face printr-un uluc depresionar unitar
care să urmărească fidel contactul morfologic și structural dintre aria carpatică și
cea a Depresiunii Getice. Aici apar mici depresiuni de contact la ieșirea văilor din
munte, alternând cu sectoare în care dealurile subcarpatice se sudează direct de cea
mai joasă treaptă montană.
Dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică,
apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la
nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul
carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice),
de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la
contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților
Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la
Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții
Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi
cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos.
Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat
ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și
evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea
accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în
regim fluvio-torențial de tip piemontan. Acesta este dispus de la vest la est din
Valea Argeșului și până în Valea Vâlsanului trecând ușor și pe partea stângă a
acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de
unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet.
Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic
în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-
mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos. Pe interfluviile dintre
Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul
marnos.
Obiectivul studiat în prezenta lucrare face parte din SITUL NATURA 2000
ROSCI0268 Valea Vâlsanului.
Zona Văii Vâlsanului prezintă deosebit interes conservaționist fiind declarată
atât arie naturală protejată de interes național (cod 2125, denumire Rezervație
naturală “Valea Vâlsanului”) cât și arie naturală protejată de interes comunitar (cod
ROSCI0268, denumire “Valea Vâlsanului”). Rezervația naturală “Valea
Vâlsanului”, cod 2125 reprezintă o arie naturala protejată de interes national
înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș nr.18/1994 și care figurează ca
14
zonă protejată în Legea nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Sectiunea a III-a – zone protejate, publicată în
Monitorul Oficial, partea I nr. 152 din 12/04/2000. Rezervațiile naturale sunt acele
arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și
specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic,
geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de
arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Rezervaţia mixtă
“Valea Vâlsanului” corespunde categoriei IV IUCN1, și anume arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin
intervenții de gospodarire.
Limita Rezervaţiei Vâlsan începe în partea de nord – est a localităţii Brădet în
punctual „Bariera”, traversează drumul D9, şi urmează Vf. Colţul Roibului, apoi
linia bornelor silvice 92, 88 din U.P. IV (Cheile Vâlsanului) până pe Culmea
Secături la care se adaugă albia minoră a râului Vâlsan până la confluența cu râul
Argeș. Râul Vâlsan cu afluenţii săi drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de
358 km2. După lungime (84,6 km) râul Vâlsan, ocupă locul al X-lea în sistemul
Argeșului şi se situează pe locul al XII-lea în ceea ce priveşte suprafaţa bazinului.
Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă singurul
ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut popular
drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării, care,
pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni până la
Curtea de Argeș, în râul Doamnei, între Corbi și Retevoiești și în Vâlsan, din
amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la
mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din
ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca
“specie critic periclitată”.
Din punct de vedere geologic, de la N la S, în această zonă s-au identificat
următoarele formaţiuni geologice: cristalinul getic (pânza getică), gnaise separate
de formaţiunile sedimentare ale bazinului post tectonic Brezoi-Ţiţeşti şi sedimente
paleogene, neogene şi cuaternare din Depresiunea Getică.
1.3.3. Geomorfologia
De-a lungul timpului, Subcarpații Argesului au fost supuși mai multor
sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când acesta era emers și
s-au manifestat în principal prin eroziunea torențială și transportul materialelor pe
versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul
morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare
cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația
în defavoarea alterării chimice sau fizice.
15
De la nord la sud Subcarpații se evidențiază prin concordanța trăsăturilor
morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel
zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de
vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care
este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau
depresiuni subcarpatice interne.
Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile
subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în
timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord.
Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul
carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice),
de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la
contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților
Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la
Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții
Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi
cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos.
Caracterul de interferență carpato-subcarpatică a regiunii studiate este dat de
mozaicul litologic în care întâlnim depozite oligocene de marne, argile și șisturi
argiloase ce dau forme cu pante domoale.
Raionarea geomorfologică încadrează teritoriul în provincial central –
european, subprovincia Carpatică.
Din punct de vedere morfologic, teritoriul ariei protejate aparține următoarelor
unități morfologice:
complexul munților de geosinclinal pe structură de bloc și pânze de șariaj,
formate în fosele de cutare hercinica, alpine, veche și laramică, reîntinerite prin
mișcări de înălțare în neogen și cuaternar.
Se intalnesc următoarele tipuri morfogenetice:
- tipul Făgăraș cu munți înalți puternic fragmentați, suprafețe de eroziune larg
dezvoltate în trepte și suprafețe de denudație prin extensie, cu văi și circuri glaciare
– întâlnite în zona de nord;
- tipul Cozia cu munți groși pe cristalin cu aspect insular, îngropați în depozite
terțiare – Masivul Ghițu, la intrarea în Cheile Vâlsanului;
- tipul Călimănești cu muscele și dealuri, pe o structură slab cutată cu relief de
cuesc și suprafețe structurale etajate tipic și cu depresiuni intramontane.
Treapta munților înalți are o dezvoltare specifică –obârșia râului Vâlsan (în
amonte de confluența cu Dobroneagu) este dominată de culmea Negoiului,
constituită în întregime din șisturi cristaline, cu înălțimi peste 2000 m. Culmea
Negoiului este reprezentată prin versantul sudic, se desface în culmi puternice ce
cad în trepte, până ce ating culmile din depresiunea Poienile Vâlsanului.
16
Caracteristic acestei zone este peisajul alpin dat de morfologia vârfurilor de pe
culmea principală, dantelate de procesele de glaciație, a cărei prezență este marcată
de lacurile, circurile și văile glaciare. Principalele vârfuri sunt: Picuiata, Jepi, Oticu
pe dreapta tehnic și Scărișoare, Lespezi, Dobroneagu pe stânga tehnic.
În aval de confluența Vâlsanului cu Dobroneagu se dezvoltă depresiunea Tițesti
– Poienile Vâlsanului care fac parte din marea depresiune a Loviștei. Marginea
sudică este reprezentată printr-un relief abrupt spre deosebire de latura nordică
profilată în trepte.
În partea sa inferioară, treapta munților înalți este reprezentată de masivul Ghițu
care face parte din culmea Cozia-Ghițu (1572). Ghițu este un masiv de gnaise
oculare, cu aspect de peninsulă în mijlocul formațiunilor sedimentare din terțiar ale
depresiunii Poienile Valsânului care îl separă de masa cristaliană a culmii
Negoiului.
Treapta muscelelor este formată dintr-o asociație de muscele și dealuri
orientate de cele mai multe ori pe direcția nord-sud, înălțimea lor variind între 600-
1200 m.
La sud de culmea Ghițului s-au format doua depresiuni și anume: Brădet și
Nucșoara.
Unitatea geomorfologică cea mai des întâlnită este versantul, mai rar fiind
întâlnite platoul și lunca. Configurația terenului este în general ondulată uneori
framântată sau planî.
Energia de relief pentru suprafețele acoperite cu pădure este cuprinsă
între 100 și 800 m, media fiind de aproximativ 350.
Expoziția generală este determinată de râul Vâlsan, care curge de la nord la
sud, aceasta fiind sudică. Datorită rețelei hidrografice bine reprezentate,
fragmentarea terenului dă naștere la întreaga gamă de expoziții. Se menționează că
altitudinea influențează factorii climatici, iar formele de relief pot determina
anumite topoclimate. Astfel, la altitudini mai mari temperaturile sunt mai scazute
iar cantitatea de precipitații căzute sunt superioare, tot cu creșterea altitudinii
frecvența și intensitatea vânturilor cresc.
Înclinarea terenurilor are implicații directe asupra formării în timp a
subtipurilor de sol, astfel cu cât înclinarea este mai mică, cu atât profunzimea
solului crește. Pe terenuri cu panta mare, solurile sunt superficiale cu mult schelet,
iar pericolul de eroziune este crescut.
Sub raport hipsometric, perimetrul studiat are o morfometrie ușor denivelată,
cu o ușoară cădere spre Valea Porcului. Stabilitatea de ansamblu a zonei este
corespunzatoare – nu se observă fenomene fizico-mecanice active : alunecări de
teren, eroziuni.
Adâncimea de îngheț , conform STAS 6054/1977 în zona comunei Brăduleț
este de -1,00 + - 1,10 mde la cota terenului natural (sau decapat).
17
Din punct de vedere seismic, conform Normativului P100/2004 : accelerația
terenului – ag=0,20g; perioada de control (colt)=0,7 sec.
1.3.4. Geologia
Comuna Brăduleț se încadrează într-o zonă de întretăiere a două unităţi
geologice majore: zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor Meridionali şi la sud
Depresiunea Getică.
Zona respectiva este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni,
la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor
Meridionali în nordul judeţului Argeş.
Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din șisturi cristaline cu
intruziuni de granite, în sectorul vestic apărând și calcarele mezozoice iar în cel
estic conglomeratele cretacice (Munții Bucegi). Până în Cretacic, Carpații
Meridionali au fost acoperiți de ape (Geosinclinalul Carpatic), în care s-au depus
formațiuni sedimentare, mai ales calcarele mezozoice și unele aluviuni pe baza
cărora s-au format conglomeratele din Munții Bucegi. Orogeneza alpină (care s-a
produs la sfârșitul Mezozoicului), în fazele austriacă și laramică, a condus la
ridicarea și cutarea zonei. În faza laramică s-a definitivat alcătuirea geologică în
pânze a Carpaților Meridionali dar s-a produs și scufundarea unităților vecine,
respectiv Depresiunea Transilvaniei și Depresiunea Getică. În Neozoic au avut loc
mișcări oscilatorii de ridicare și coborâre care au condus la formarea bazinelor post
tectonice intramontane (Hațeg, Petroșani, Loviștea).
În cea mai mare parte, Subcarpatilor Argeșeni le corespund depozitele eocene,
oligocene, badeniene și sarmato-pliocene cuprinse în cute sau monoclin.
Compartimentul subcarpatic cel mai înalt (Vf.Chiciura, 1218 m), alcătuit din culmi
alungite și cele ce variază între 600 și 900m este despărțit de la V la E de un
mănunchi de văi paralele (Topolog, Argeș, Vâlsan, Râul Doamnei, Brătia,
R.Târgului, Argeșel). Se pot distinge două aliniamente de dealuri și depresiuni care
alternează: între munți și primul șir de dealuri sunt depresiuni de contact sculptate
în formațiui eocene și oligocene: Brădet pe Vâlsan.
Dacă depresiunea, în ansamblul ei, este considerată ca având la origine un
accident tectonic local, afundarea depozitelor paleogene care a favorizat depunerea
pietrișurilor și nisipurilor cu intercalații de tufuri dacitice și gipsuri sunt reflexul
diversității rocilor. Relieful depresiunii este modelat în pietrișuri levantine și
villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depresiunea este
alcatuită din formațiuni geologice importante, precum șisturile cristaline, formând
o zonă ce aparține Făgărașului și care constituie fundamentul depresiunii.
Dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică,
apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la
18
nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul
carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice),
de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la
contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților
Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la
Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții
Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi
cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos.
Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat
ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și
evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea
accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în
regim fluvio-torențial de tip piemontan. Acesta este dispus de la vest la est din
Valea Argeșului și până în Valea Vâlsanului trecând ușor și pe partea stângă a
acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de
unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet.
Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic
în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-
mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos. Pe interfluviile dintre
Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul
marnos.
Substratul litologic este alcătuit din roci cristaline intens metamorfozate și din
roci sedimentare.
Formațiunile cristalino- metamorfice – cele mai vechi depozite sunt constituite
din paragnaise și micașisturi cu granat,pe fondul cărora apar mai rar benzi înguste
cu amfibolit. În partea sudică apare un complex de șisturi cloritoase, șisturi
grafitice și amfibolice precum și conglomerate metamorfozate.
Ca proprietăți pedogenetice ale rocilor din zona munților înalți se menționează
faptul că gnaisele în textură oculară sau lenticulară sunt favorabile dezvoltării
solurilor acide si scheletice. Gnaisele cu biotit și feldspat sunt mai puțin favorabile
podzolirii, iar prin alterare dau material fin în cantitități mai mari decât
precedentele.
Micașisturile dau naștere în general unor soluri mai profunde decât gnaisele dar
sărace în substanțe nutritive. Amfibolitele bogate în cationii sodici favorizează
formarea solurilor brune eumezobazice și brune acide.
Formațiunile sedimentare – aceste formațiuni sunt caracteristice zonei deluroase
și depresiunilor fiind reprezentate de mai multe depozite:
formațiuni paleogene alcătuite din trei orizonturi:
- un orizont format de gresii și conglomerate, în ultimul predominând roci
cristaline și calcare;
19
- un orizont marnos;
- un orizont cu gresii gipsofere, reprezentate prin gips, marne negricioase și
gresii;
formațiuni neogene alcătuite din depozite helvetiene, ponțiene, daciene și
levantine.
depozite helvețiene, bine reprezentate, constituite din conglomerate cu
intercalații de nisip, pietrișuri mărunte, nisipuri grezoase și marne argiloase
cenușii;
depozite ponțiene, ocupă suprafețe reduse, alcătuite din marne argiloase
dispuse în fâșii orientate est-vest;
depozite daciene, cu o răspândire largă, reprezentate prin nisipuri, marne,
argile;
depozitele levantine, alcătuite dintr-un complex de marne verzui, argile
cenușii-verzui și nisipuri galben cenușii.
Materialele parentale – formațiunile geologice menționate sunt în cea mai
mare parte acoperite cu depozite de covertura care prezintă o deosebită importanță
pedogenetică. Acestea se grupează în:
- materiale consolidate, predominant în zona montană, formate din
paragnaise, mecașisturi, conglomerate și amfibolite, care se găsesc atât în stare
compactă cât și în diferite stadii de dezagregare și alterare;
- materiale neconsolidate situate cu precădere în zona deluroasă și de
depresiun,i constituite din luturi argiloase, argile, marne și nisipuri.
Pe substratele dure se formează soluri superficiale cu precădere scheletice, pe
substanțele neconsolidate, afânate se formează de regulă soluri profunde care
favorizează instalarea și dezvoltarea vegetației.
1.3.5. Hidrologia
Rețeaua hidrografică este reprezentată prin râul Vâlsan și sistemul său de afluenți.
Aceasta își are izvoarele sub culmea Moldoveanu, mai precis prin golul alpin Galbena.
Râul Vâlsan curge de la nord spre sub, străbatând zona cristalină a
Munților înalți și a masivului Ghițu și zona sedimentară friabilă a Subcarpaților
Getici și piemontana.
Profilul longitudinal al râului Vâlsan și al principalilor săi afluenți din zona
montană prezintă rupturi de pantă și praguri cu multe cascade. Profilul transversal
este în formă de V, în zona de depresiuni văile se lărgesc, dar rămân destul de
înguste.
Bazinul râului Vâlsan aparține tipului de regim hidrologic ce se
caracterizează prin ape mari primăvara și la începutul verii, în perioada de maximă
topire a stratului de zăpadă și prin ape mici toamna și iarna. În zona montană
20
alimentarea rețelei hidrografice este în special nivală (din zăpezi) și se prelungește
până spre mijlocul verii. Cei mai importanți afluenți ai râului Vâlsan sunt: Izvorul
Popii, Izvorul Ghițului, Valea Zoruleasa pe dreapta și Izvorul Butii, Dobroneagu,
Zanoguta pe stânga. Văile nu prezintă fenomene de torențialitate majore, cu ocazia
ploilor torențiale viiturile sunt preluate de râul Vâlsan.
Bazinul de acumulare Vâlsan, servește pentru captarea apei și conducerea
subterană a acesteia la hidrocentrala de pe râul Argeș (Vidraru). În zona superioară
s-au format două lacuri nivale și anume: unul situat în circul glaciar de sub culmea
Scărișara în punctul numit “La căldarea cu izvoare” altitudine 2220 m și al doilea
situat în microdepresiunea nivală din circul glaciar de la obârșia râului Vâlsan.
Apele subterane prezintă discontinuitate și aceasta apare în special la baza
deluviilor, coluviilor și proluviilor, debitele variază între 3-11 l/s/kmp. Se remarcă
existența unor izvoare minerale de natură sulfuroasă în depresiunea subcarpatică
Brădet. Mineralizarea acestor izvoare prezintă valori ridicate așa cum este cazul
izvorului nr. 3- Puturosul de 847 mg/l.
Obiectivul studiat în prezenta lucrare se află amplasat în bazinul hidrografic al
râului Argeș, curs de apă Râul Vâlsan, malul drept, cod cadastral X –
1.014.00.00.00.0.
Caracteristici hidrologice: suprafață bazin hidrografic-347 km²; lungimea: 79
km; altiotudinea amonte: 2280 m; altitudinea aval: 312 m; panta medie: 25 %;
coeficient de sinuozitate: 1,18.
În cadrul teraselor și luncii râului Vâlsan, a fost pus în evidență acviferul
freatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, în funcție de valorile adancimii
fragmentării. Din forajele executate în puțurile țărănești, rezultă că acviferul freatic
este prezent la adâncimi mai mari de 3,50 m. De asemenea, nivelul hidristatic din
cadrul terasei este strict legat de nivelul râului Vâlsan, care este la rândul său
condiționat de precipitațiile atmosferice.
Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice sunt preponderent bicarbonatat
– calcice, rareori bicarbonatat – calcic – magnezian.
Caracteristică bazinului hidrografic este regimul scurgerii de apă – influențat de
nodul hidrotehnic Vâlsan, care controlează apele de pe o suprafață de 84 km²,
captându-le și dirijându-le, printr-o galerie de aducțiune, spre acumularea Vidraru.
Bazinul subcarpatic al Vâlsanului are o lungime de 22 km, o lăţime maximă de
7,5 km şi o lăţime minimă de 5,5 km. În albia râului, altitudinile cresc de la 500 m
(sud) la 700 m (nord), având o pantă de 0,95%.
Altitudinile cumpenei de apă scad de la sud spre partea centrală a bazinului (în
acord cu caracteristicile geologice), crescând apoi spre nord, unde există cele mai
mari altitudini. Interfluviul drept are cele mai mari altitudini, aici existând Vf.
Chiciura (1217,9 m). Diferenţa maximă de altitudine este pe acest interfluviu de
583 m (altitudinea minimă este de 634 m). Interfluviul stâng are altitudinea
21
maximă tot în partea nordică (1082 m, Vf. Nucşoara) şi altitudinea minimă în
partea central-sudică (662 m, Vf. Goila), rezultând o diferenţă de nivel de 420 m
de-a lungul cumpenei.
În cadrul bazinului hidrografic Vâlsan, amplitudinea maximă este de 717,9 m.
Râul Vâlsan se caracterizează printr-un regim hidrologic cu ape mari de primăvară
şi viituri de vară şi iarnă. Gradul mare de fragmentare a reliefului are un rol
important, rezultând o accentuare a pantelor, la care se adaugă existenţa solurilor
argiloase, care determină un răspuns rapid al bazinului hidrografic la ploile
torenţiale şi la topirea zăpezii. Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 700
mm, iar temperatura medie multianuală este de 8° C.
Descrierea parametrilor fizico-chimici: Parametrii de
calitate
Valori Concentraţie nivel
de curgere Indice de calitate
min. med. max.
1,0 9,8 19,0 - -
Oxigen dizolvat (mg/l
O2) 8,4 9,7 11,6 9,4 I
CBO5 1,2 3,0 5,2 3,1 I
CCO - Mn 3,1 6,2 11,3 6,9 I
Reziduu constant 202,0 304,7 431,0 297,0 I
NH4+ (mgN/l) 0,0 0,15 0,38 0,17 I
NO2- (mgN/l) 0,01 0,02 0,09 0,03 I
NO3 (mgN/l) 0,0 1,0 1,8 1,1 I
suspensii 2,0 11,8 24,0 10,7 -
Parametrii bazinului hidrografic (Administraţia Naţională „Apele Române”)
Impactul amenajărilor hidrotehnice
Bazinul de acumulare Vâlsan, servește pentru captarea apei și conducerea
subterană a acesteia la hidrocentrala de pe râul Argeș (Vidraru). În zona superioară
s-au format două lacuri nivale și anume: unul situat în circul glaciar de sub culmea
Scărișara în punctul numit “La căldarea cu izvoare” altitudine 2220 m și al doilea
situat în microdepresiunea nivală din circul glaciar de la obârșia râului Vâlsan.
Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă
singurul ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut
popular drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării,
care, pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni
până la Curtea de Argeș, în râul Doamnei, între Corbi și Retevoiești și în Vâlsan,
din amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la
mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din
22
ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca
“specie critic periclitată”.
Specia a ajuns în grav pericol de dispariție nu datorită pescuitului, ci din
pricina amenajărilor hidroenergetice care au modificat ireversibil habitatul speciei.
Construcția barajului de la Vidraru a distrus habitatul aspretelui în Argeș, de
unde peștele a dispărut; poluarea rezultată din industria extractivă a făcut ca specia
să dispară și din Râul Doamnei, unde de altfel efectivele sale au fost cele mai mici
(se cunoaște o singură semnalare din acest râu).
Pe râul Vâlsan, singurul unde aspretele mai supraviețuiește, a fost de asemenea
construită o hidrocentrală, în amonte de arealul aspretelui; însă, prin variațiile mari
ale debitului râului, ca și prin spălările care tulbură apa, această amenajare
amenință grav specia și a dus la scăderea catastrofală a efectivelor sale.
Ceea ce a dăunat cel mai mult aspretelui este scăderea debitului Vâlsanului.
Absolut toată apa acumulată în micul lac este deviată spre Vidraru, printr-un canal
săpat în munte. Merită menționat faptul căeste legiferată obligația
hidroenergeticienilor de a lăsa pe albie o cantitate de apă ("debitul de servitute"),
suficientă supraviețuirii vegetației și faunei. În România, legea a intrat în vigoare
abia recent, la câteva decenii dupa bararea Vâlsanului.
Dacă efectele acestei lipse de responsabilitate nu s-au resimțit imediat, faptul
s-a datorat exclusiv alimentării râului cu apa din pânza freatică și din cea adusă de
afluenți. Dar, pe măsură ce anii au trecut, pânza freatică s-a adâncit, iar debitul
râului a scăzut tot mai mult. Dacă înainte de 1967, se înregistrau la Brădet între 2,
5 si 3 m3/s, în anii din urmă, debitul abia atingea 0, 5 m3/s.
Scăderea debitului este nefastă în sine, un volum mai mic de apă înseamnă mai
puțin spațiu accesibil peștilor și celorlalte viețuitoare (inclusiv larvelor de insecte,
hrana principală a aspretelui). Există și efecte secundare: creșterea temperaturii
apei, vara, care antrenează scăderea gradului de oxigenare a apei; creșterea
nivelului poluării.
În prezent, râul Vâlsan este supravegheat în permanență; se stabilesc periodic
"fișe de sănătate", mai ales pentru zona lui Romanichthys. Gunoaiele din albia
Vâlsanului sunt îndepartate. Tăierile au fost sistate în apropierea râului, pentru ca
materialul lemnos să nu fie o sursă de poluare. Panourile amplasate de-a lungul
văii avertizează că doar pescuitul sportiv este permis, si numai pentru clean și
mreană. Exploatarea pietrișului este interzisă. Mai mult, au fost reamenajate
porțiuni întregi de albie, s-au reintrodus pietre, aduse din Argeș și amplasate
manual, acolo unde acestea fuseseră îndepărtate.
Mai important, s-a obținut respectarea "debitului de servitute", în aval de baraj.
O cantitate de apă înca insuficientă, dar care se adaugă debitului existent, provenit
din pânza freatică și mici afluenți. Ca urmare, temperatura apei nu atinge valori
prea ridicate, iar fauna de insecte acvatice (hrana aspretelui) s-a îmbogatit. Toate
23
aceste măsuri sunt menite refacerii mediului de viață tipic lui Romanichthys
valsanicola, atât de grav deteriorat. Bineînteles, condițiile întrunite nu sunt încă
ideale. Este nevoie de un debit sporit de apă pe Vâlsan; instalația de epurare a
apelor reziduale provenite de la spitalul din Bradet ar trebui repusă în funcție, alte
sectoare ale râului este necesar a suferi restaurări ecologice.
Scurgerea maximă și scurgerea minimă
În bazinul hidrografic Vâlsan, scurgerea medie prezintă următoarele valori
ale debitelor specifice medii:
între 4 – 5 l/s/km² pentru partea inferioară a bazinului;
între 5 – 10 l/s/km² pentru partea de mijloc a bazinului, corespunzătoare
zonei dealurilor subcarpatice (“Muscelele Argeșului”);
între 10 – 20 l/s/km² pentru zona de munte.
În vederea determinării debitelor maxime aproximative, s-a utilizat metoda
corelațiilor, pe baza datelor publicate în literature de specialitate și s-au luat în
considerare o serie de valori pentru diferite râuri având același caracter de scurgere
ca al raâului Vâlsan (ex. R. Topolog, R.Doamnei), întocmindu-se o relație de
generalizare de tip: logq 1%= log (F+1), în care logq 1% - debitul specific cu
probabilitatea de depășire de 1%; F – suprafața bazinului hidrografic în secțiunea
considerată. Astfel s-a determinat debitul de calcul cu probabilitatea de depășire de
1%, trecerea la alte valori făcându-se pe baza unor coeficienți de tip Peason III.
Caracteristică bazinului hidrografic este regimul scurgerii de apă – influențat de
nodul hidrotehnic Vâlsan, care controlează apele de pe o suprafață de 84 km²,
captându-le și dirijându-le, printr-o galerie de aducțiune, spre acumularea Vidraru.
Conform studiului hidrologic întocmit de Direcția Apelor Argeș - Vedea,
debitele cu probabilitățile de depășire de 1%, 5% pentru Râul Vâlsan sunt:
- Q 1%=184.0 mc/s;
- Q 5%=104.0 mc/s;
- Q 10%=76.9 mc/s.
Bazinul subcarpatic al Vâlsanului are o lungime de 22 km, o lăţime maximă de
7,5 km şi o lăţime minimă de 5,5 km. În albia râului, altitudinile cresc de la 500 m
(sud) la 700 m (nord), având o pantă de 0,95%.
Altitudinile cumpenei de apă scad de la sud spre partea centrală a bazinului (în
acord cu caracteristicile geologice), crescând apoi spre nord, unde există cele mai
mari altitudini. Interfluviul drept are cele mai mari altitudini, aici existând Vf.
Chiciura (1217,9 m). Diferenţa maximă de altitudine este pe acest interfluviu de
583 m (altitudinea minimă este de 634 m). Interfluviul stâng are altitudinea
maximă tot în partea nordică (1082 m, Vf. Nucşoara) şi altitudinea minimă în
24
partea central-sudică (662 m, Vf. Goila), rezultând o diferenţă de nivel de 420 m
de-a lungul cumpenei.
În cadrul bazinului hidrografic Vâlsan, amplitudinea maximă este de 717,9 m.
Râul Vâlsan se caracterizează printr-un regim hidrologic cu ape mari de primăvară
şi viituri de vară şi iarnă. Gradul mare de fragmentare a reliefului are un rol
important, rezultând o accentuare a pantelor, la care se adaugă existenţa solurilor
argiloase, care determină un răspuns rapid al bazinului hidrografic la ploile
torenţiale şi la topirea zăpezii. Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 700
mm, iar temperatura medie multianuală este de 8o C.
Așadar, perioadele de ape scăzute se înregistrează în decembrie – februarie și
mai rar în perioadele septembrie – noiembrie. Acest lucru se datorează cantităților
mici de precipitații din perioada septembrie – octombrie și a tempertaurilor relative
ridicate din septembrie. În timpul iernii, precipitațiile – în cantități mici, cad sub
foră solidă, acumulându-se la suprafța solului și din cauza temperaturilor negative
apa râului ingheață. În condiții de ger puternic, are loc o scădere bruscă a debitelor
de ape provenite din imobilizarea în formațiunile de gheață a apei scurse. În
situațiile acestea, R.Vâlsan și afluenții săi se alimentează din rezervele de ape
subterane, scurgerea minimă depinzând de caracteristicile acestor reserve. Evoluția
scurgerii minime în perioada de secetă atmosferică este determinată de legea
epuizării rezervelor subterane, iar rolul principal în determinarea debitelor minime
depinde de modul în care rețeaua hidrografică drenează rezervele de ape subterane.
Gradul de interceptare a acestor rezerve de ape subterane și adâncimea albiilor față
de versanți sunt factori azonali, dependenți direct de factorii geologici și deevoluția
albiilor în legătură cu dezvoltarea proceselor erozionale de pe versanți și din albie.
Stabilitatea albiilor
Caracteristicile hidrologice pe raul Valsan, sunt:
- cotele mal drept variaza amonte aval între 331.14 mdMN – 331.19 mdMN
- cotele talvegului variaza amonte-aval, între 327.12 mdMN si 326.65 mdMN
- panta medie 5.63 ‰.
În secțiunea analizată, râul Vâlsan are un aspect rectiliniu, cu secțiune
stabilă, cu lățime cuprinsă între 18.0 m și 21.0 m, adâncime medie 1.0 m, adâncime
medie 1.0 m, panta 11.96%.
Adâncimea albiilor față de versanți sunt factori azonali dependenți direct de
factorii geologici și evolutia albiilor în legătură cu dezvoltarea proceselor
erozionale de pe versanăți și din albie.
Cotele malurilor și talvegului albiei în secțiunea analizată pe râul Valsan,
variază(amonte – aval) astfel:
- cotele mal drept variază amonte aval între 599.70 mdMN – 599.40 mdMN
25
- cote mal stâng variază între 599.86 mdMN – 598.28 mdMN
- cotele talvegului variază amonte-aval, între 598.68 mdMN și 597.52 mdMN
- panta medie 5.63 ‰.
Zona studiată se află la 20.0 m față de malul drept al râului Vâlsan, la cote
între 600.86 mdMN în zona amonte și 600.25 mdMN în zona aval.
Pentru protecţia împotriva eroziunii a malului drept a râului Vâlsan (pe toată
lungimea terenului Întreprinderii Individuale Bold Silvia ) s-a propus şi realizat o
apărare de mal din gabioane cu lungimea totală de 78 m. Piatra pentru gabioane a
fost adusă de la staţii de sortare, iar in spatele apărării de mal s-au executat lucrări
de umplutură pe o lăţime de 8-13 m.
În urma calculelor hidraulice a rezultat că amplasamentul nu este în zona
inundabilă conform clasei de importanţă IV, albia cursului de apă având
capacitatea de tranzitare a debitelor cu probabilitatea de depăşire Q5 %.
1.3.6 Date generale - clima
Clima constitue una din componentele de baza ale cadrului natural, cu
influență nemijlocită și directă asupra domeniilor de activitate.
Cunoașterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor și
parametrilor climatici este necesară tuturor domeniilor a căror activitate este
influențată de condițiile de vreme.
Perimetrul studiat se încadreaza în zona continentală excesivă,
caracterizându-se prin amplitudini termice mari, determinate de răcirea puternică
din timpul iernii, ca urmare a pătrunderii maselor de aer arctic și de
încălzirile excesive din timpul verii, ce au loc în cursul invaziilor de aer tropical.
Satul Brăduleț dispune de un climat de depresiune intradeluroasă, cu aer
curat, lipsit de praf și alergeni, cu temperaturi mediii de 7,5 grade Celsius și
precipitații de 700 mm.
Bazinul raului Vâlsan se caracterizează prin anumite particularități climatice
determinate de formele de relief. Relieful în trepte, care coboară de la 2495 m,
succesiunea acestuia de la nord la sud, precum și alternanța de sectoare înguste cu
sectoare ale văii deschise largi sunt factori care influențează în mod deosebit
particularitățile climatice și topoclimatice ale bazinului râului Vâlsan.
În timp ce altitudinea impune zonalitatea elementelor climatice, morfologia
de amănunt determină azonalitatea acestora.
Datele privind mișcarea aerului arată că în partea centrală a Carpaților
Meridionali, circulația predominantă a aerului este din directia V, NV, SV.
Bazinul râului Vâlsan se află astfel sub influența celor patru centrii barici cu
caracter semipermanent: anticiclonul azoric, ciclonul islandez, anticiclonul siberian
si ciclonul mediteranean.
26
După raionarea climatică, teritoriul studiat se încadrează în următoarele
sectoare climatice:
-sectorul IV –D cu climş de munți înalți (peste 1700 m altitudine);
-sectorul IV - C cu clima de munți mijlocii cu altitudinea între 800-1700 m. În
cadrul acestui sector se disting doua districte și anume: unul IV- C (E) clima de
munte de versanți cu expoziții NV, V, SV caracterizat printr-un climat dinamic cu
cerul frecvent acoperit cu ploi intermitente de lungă durată și al doilea IV – C (F)
clima de munte de versanți cu expoziții NE, E și S caracterizat printr-un climat
adăpostit, cu expoziție predominant SE și cer senin.
Având în vedere corelația strânsă dintre dinamica reliefului, elementele
meteorologice și răspândirea vegetației forestiere se pot distinge următoarele etaje
climatice:
- etajul climatic subalpin între 1650-1850 m altitudine;
- etajul climatic montan superior între 1400-1650 m altitudine;
- etajul climatic montan inferior între 900-1400 m altitudine;
- etajul climatic deluros (premontan) între 400-900 m altitudine.
Temperatura medie anuală variază în raport cu altitudinea, înregistrând o
descreștere pe măsură ce altitudinea crește.
Temperatura maximă absolută este de 38 °C si descrește cu altitudinea (22% la
2500) și se realizează în luna august în etajul montan superior și în luna septembrie
în golul alpin.
Temperatura minimă absolută este de -25,5 grade C, scade cu altitudinea
situându-se la -34 grade la 1000 m și de -38 grade la 2500m.
Primul îngheț se produce mai devreme la altitudini mari, în luna septembrie și
mai târziu, în luna octombrie în zona colinară. Ultimul îngheț se produce, în etajele
climatice montan și subalpin înainte de începerea perioadei de vegetație.
Înghețul solului prin durata și intensitatea lui, joacă un rol însemnat în
aprovizionarea cu apă a solului, în dinamica activității microbiotice a solului, are
de asemenea implicații în scurgerile de suprafață a apei provenite din topirea
zăpezii. Cantitatea anuală de precipitații atmosferice crește cu altitudinea fiind de
1100 mm /an la 1700 m altitudine.
Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 700 mm, iar temperatura medie
multianuală este de 8° C.
De asemenea, evapotranspiraţia reală medie anuală este de 600-650 mm, de
aici rezultând un excedent de apă în sol de aproximativ 30-50 mm.
Nebulozitatea medie este de 5,3 zecimi din bolta cerească.
În privinţa vânturilor, dominante sunt cele de la N şi N-E mai tot timpul
anului şi primăvara cele de S-V. Vântul dinspre N, N-E şi E, poartă numele (mai
mult în limbaj popular) de „crivăţ”, vântul din V „austrul”, cel din S-SE
„băltăreţul”, iar din Carpaţii Meridionali, primăvara şi vara suflă „munteanul.
27
Iarna şi primăvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul
văii Vâlsanului, vânt numit de localnici „Vântul Mare”, provoacă secetă şi daune
culturilor agricole în special pomilor fructiferi. În sezonul rece sunt caracteristice
fenomenele de: îngheţ, brumă, chiciură, polei, ninsoare, viscol şi ceaţă. Pentru
sezonul cald sunt caracteristice fenomenele de rouă, ploile torenţiale, grindina şi
ceaţa.
Durata de strălucire a soarelui
Durata medie de strălucire a soarelui însumează, în zona Brăduleț cca. 2200
ore/an, prezentând abateri mai însemnate față de valorile multianuale doar în lunile
de iarnă.
Alte fenomene metereologice: vântul dinspre N, N-E şi E, poartă numele (mai
mult în limbaj popular) de „crivăţ”, vântul din V „austrul”, cel din S-SE
„băltăreţul”, iar din Carpaţii Meridionali, primăvara şi vara suflă „munteanul.
Iarna şi primăvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul
văii Vâlsanului, vânt numit de localnici „Vântul Mare”, provoacă secetă şi daune
culturilor agricole în special pomilor fructiferi. În sezonul rece sunt caracteristice
fenomenele de: îngheţ, brumă, chiciură, polei, ninsoare, viscol şi ceaţă. Pentru
sezonul cald sunt caracteristice fenomenele de rouă, ploile torenţiale, grindina şi
ceaţa.
1.3.7. Solurile dominante
Învelișul de sol reprezintă partea cea mai subțire și mai nouă a litosferei,
formată în holocen și a cărui grosime nu depășește doi-trei metri când aceasta nu se
asociază cu alte soluri mai vechi(fosile).
Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează
învelișul vegetal și calitatea apei, în special a râurilor și a apelor subterane,
reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinul hidrografic al R. Vâlsan și servește
ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și apei prin reținerea,
reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în
agricultură, deșeurile și resturile organice.
Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt
constituția și funcțiile lor și care reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât
naturali, cât și antropici.
În partea nordică a județului au o largă răspândire solurile montane, acestea
fiind soluribrun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.
A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de rășinoase și de
amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure, cu diferite grade de
podzolire și soluri podzolice montane.
28
Dealurile piemontane si subcarpatice ale Argeșului reprezintă domeniul de
dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune și brune-gălbui, iar podișurile
piemontane Cotmeana și Cândești au soluri podzolice pseudogeice și brune-gălbui,
cu aciditate ridicată.
Formațiunile sedimentare – aceste formațiuni sunt caracteristice zonei
deluroase și depresiunilor fiind reprezentate de mai multe depozite:
formațiuni paleogene alcătuite din trei orizonturi:
- un orizont format de gresii și conglomerate, în ultimul predominând roci
cristaline și calcare;
- un orizont marnos;
- un orizont cu gresii gipsofere, reprezentate prin gips, marne negricioase și
gresii;
formațiuni neogene alcătuite din depozite helvetiene, ponțiene, daciene și
levantine.
depozite helvețiene, bine reprezentate, constituite din conglomerate cu
intercalații de nisip, pietrișuri mărunte, nisipuri grezoase și marne argiloase
cenușii;
depozite ponțiene, ocupă suprafețe reduse, alcătuite din marne argiloase
dispuse în fâșii orientate est-vest;
depozite daciene, cu o răspândire largă, reprezentate prin nisipuri, marne,
argile;
depozitele levantine, alcătuite dintr-un complex de marne verzui, argile
cenușii-verzui și nisipuri galben cenușii.
Materialele parentale – formațiunile geologice menționate sunt în cea mai
mare parte acoperite cu depozite de covertura care prezintă o deosebită importanță
pedogenetică. Acestea se grupează în:
- materiale consolidate, predominant în zona montană, formate din
paragnaise, mecașisturi, conglomerate și amfibolite, care se găsesc atât în stare
compactă cât și în diferite stadii de dezagregare și alterare;
- materiale neconsolidate situate cu precădere în zona deluroasă și de
depresiun,i constituite din luturi argiloase, argile, marne și nisipuri.
Pe substratele dure se formează soluri superficiale cu precădere scheletice, pe
substanțele neconsolidate, afânate se formează de regulă soluri profunde care
favorizează instalarea și dezvoltarea vegetației.
Formarea, evoluția și răspândirea solurilor sunt procese influențate puternic
de relieful terenului, astfel pe versanții înclinați solul s-a format pe depozite
eluviale subțiri, cu mari cantități de fragmente, rămânând vreme îndelungată într-
un stadiu incipient de evoluție. Pe măsură ce înclinarea terenului scade, se observă
că solul devine tot mai profund și mai bine evoluat.
29
Din punct de vedere litostratigrafic, Depresiunea Getică fiind o depresiune
premontană, depozitele ce o formează se sprijină pe un fundament mixt: parte din
acesta este de origine carpatică (șisturi cristaline), altă parte aparține Platformei
Valahe (marne, gresii, nisipuri,etc.). Formațiunea acoperitoare este reprezentată în
general în zonă prin depuneri de vârstă cuaternară, specifice teraselor: argile,
nisipuri, pietrișuri, având grosimi cuprinse între 4,00-6,00 m. Roca de fundament
(sau roca de bază) este reprezentată în zonă prin nisipuri și argile plastic vârtoase -
tari.
În zona Ariei protejate Valea Vâlsanului, pe al cărei teritoriu este încadrată și
comuna Brăduleț, predomină solurile din clasa cambisoluri, argiluvisoluri și
spodosoluri fiind întâlnite:
- sol brun eumezobazic tipic 45%
- sol brun acid tipic 26%
- sol brun feriiluvial 12%.
Solurile brune acide au o arie de răspândire largă și pot fi întâlnite până la
altitudini absolute de 1450 – 1500 m, au caracter oligobazic și se prezintă slab
diferențiate textural. Răspândire. Ocupă suprafețe întinse în zonele montane
(Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali). Ele apar însă și
local în Subcarpați și dealuri piemontane, în condiții de versant, pe substrate
silicioase permeabile, cu o floră acidofilă(3220 mii ha).
Condiții fizico-geografice. Relieful caracteristic este cel montan, cu versanți
moderat până la puternic înclinați, cu expoziții diferite, mai ales nordice, la
altitudini ce sunt cuprinse între 600 si 1500 m.
Materialul parental este constituit din produsele de alterare ale mai multor roci
predominant acide, cum sunt: șisturile sericito-cloritoase, micașisturile, granitele,
grandioritele, andezitele, la care se mai pot adauga gresiile și unele conglomerate.
Vegetația caracteristică acestor soluri este alcatuită din păduri de fag, fag în
amestec cuconifere și din păduri de conifere (molid). Vegetația ierboasă de sub
aceste păduri este compusă din: Luzula luzuloides, Dschampsia flexuosa, Oxalis
acetosella, Asperula odorata, Alium ursinum, etc. În etajul alpin inferior, apar
asociații de Juniperus sibirica și Vaccinium sp.
Solurile brune argiloiluviale - multă vreme n-au figurat ca unități singulare, în
schimb apăreau într-o zonă întinsă cu luvisoluri albice (Murgoci Gh., 1911, 1924).
Pe harta 1:1.000.000 (1964), solurile brune argiloiluviale apar sub denumirea de
„soluri silvestre brune”și sunt menționate mai ales în regiunile deluroase,
piemontane și de podiș ale țării. Cele mai întinse suprafețe se întâlnesc în
Piemontul Getic, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, în dealurile piemontane
vestice, câmpii piemontane terminale, ca și în Subcarpați (640 mii ha).
30
Condiții fizico-geografice. Relieful caracteristic solurilor brune argiloiluviale
este cel cu aspect de dealuri și piemonturi, cu suprafața terenului slab-moderat
înclinată și altitudini de până la 600 m.
Materialele parentale ale acestor soluri sunt diferite ca origine, compoziție
granulometrică și mineralogică și se deosebesc mult între ele. Acestea sunt
reprezentate prin loessuri și depozite loessoide, luturi, nisipuri și materiale de
natură eluvial-deluvială, rezultate din alterarea diferitelor roci, toate conținând ceva
calciu și alte elemente bazice.
Vegetația sub care s-au format și dezvoltat cele mai multe din aceste soluri
este predominant forestieră, fiind constituită din păduri de foioase, în alcătuirea
cărora intră cvercinee ca Quercus cerris, Q.frainetto, Q.petraea și din păduri de
amestec (Q. petraea și Fagus sylvatica). La parterul pădurilor predomină o
vegetație ierboasă, în general neacidofilă, din genurile Geranium, Dentaria,
Pulmonaria, Lamium etc. În prezent, cea mai mare parte dintre solurile brune
argiloiluviale sunt cultivate.
Solurile brune luvice (podzolite). În clasificările anterioare au fost denumite
soluri argiloiluviale brune podzolite, soluri brune de pădure podzolite, soluri
silvestre podzolite brune sau soluri brune podzolite argiloiluviale.
Răspândire. Solurile brune luvice au un areal larg. Ele se întâlnesc în regiunile
de deal și de podiș, până în regiunea montană inferioară. Mai frecvent apar în
Podișul Transilvaniei, Podișul Central Moldovenesc, Podișul Sucevei, Piemontul
Getic, Dealurile vestice, ca și în Subcarpați (3550 mii ha).
Condiții fizico-geografice. Relieful caracteristic pe care s-au format și evoluat
solurile brune luvice este reprezentat prin suprafețe plane piemontane, culmi
interfluviale cu o energie slabă de relief și terase.
Materialul parental este diferit, fiind alcătuit din depozite loessoide, luturi,
argile și nisipuri, în general sărace în elemente bazice.
Vegetația, aproape în toate cazurile, este constituită din păduri de foioase în
amestec(sleau de deal), gorunete, care furnizează o litieră bogată, relativ acidă.
Clasa argiluvisolurilor cuprinde soluri caracterizate printr-un orizont
mineral (B argiloiluvial), îmbogățit în argilă, situat sub orizontul de la suprafața
solului sau mai adânc. Acest orizont a rezultat prin alterarea materialului parental,
îmbogățit sau nu în argilă, prin procesul de iluviere. Orizontul poate fi îmbogățit
sau nu și în compuși de aluminiu sau fier, chiar în materie organică ca urmare a
proceselor de iluviere și/sau acumulare reziduală.
1.3.8 Vegetația
Caracteristicile componentelor geografice sunt în strânsă corelaţie cu
configuraţia reliefului, regimul elementelor climatice, hidrografie, soluri. În
31
dezvoltarea și răspândirea vegetaţiei şi faunei un rol esenţial îl joacă factorii
climatici: lumina, temperatura aerului şi solului, precipitaţiile, vântul şi stratul de
zăpadă. Dispunerea vegetaţiei şi a faunei este în general zonală, apărând şi
elemente de azonalitate datorate unor particularităţi ale reţelei hidrografice
(ascensiunea nivelului freatic) și a unor intervenții de ordin antropic.
Varietatea a formelor de relief din județul Argeș a determinat o evidentă
zonalitate pe verticală a vegetației sălbatice și chiar a plantelor cultivate. Astfel, de
la nord la sud, se disting următoarele etaje de vegetație: etajul alpin, etajul
pădurilor de rășinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este
faptul că circa 40% din suprafața județului este acoperită cu păduri situate în
principal în zona de deal și de munte. Acestea conțin circa 60 specii de arbori, 38
specii arbustive, 286 specii erbacee și subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120
specii).
Flora. În zona analizată predomină vegetația caracteristică dealurilor din Piemontul
Getic. În această zonă se dezvoltă vegetația de pădure colinară, vegetația de
silvostepă, iar ca tip azonal, vegetația de luncă.
Vegetația caracteristică solurilor brun acide este alcatuită din păduri de fag,
fag în amestec cuconifere și din păduri de conifere (molid). Vegetația ierboasă de
sub aceste păduri este compusă din: Luzula luzuloides, Dschampsia flexuosa,
Oxalis acetosella, Asperula odorata, Alium ursinum, etc. În etajul alpin inferior,
apar asociații de Juniperus sibirica și Vaccinium sp.
Vegetația sub care s-au format și dezvoltat solurile argiloiluviale este
predominant forestieră, fiind constituită din păduri de foioase, în alcătuirea cărora
intră cvercinee ca Quercus cerris, Q.frainetto, Q.petraea și din păduri de amestec
(Q. petraea și Fagus sylvatica). La parterul pădurilor predomină o vegetație
ierboasă, în general neacidofilă, din genurile Geranium, Dentaria, Pulmonaria,
Lamium etc. În prezent, cea mai mare parte dintre solurile brune argiloiluviale sunt
cultivate.
Vegetația, în cazul solurilor brune luvice (podzolite , este constituită din păduri
de foioase în amestec(sleau de deal), gorunete, care furnizează o litieră bogată,
relativ acidă.
Fauna. Fauna județului Argeș este tot atât de bogată și variată, în concordanță cu condițiile
oferite de cadrul natural. Fauna terestră este bine reprezentată prin circa 71 specii
de vertebrate și numeroase specii de nevertebrate (27 specii ocrotite). Fauna
acvatică este întâlnită atât în apelec curgătoare, cât și în lacuri, unde există
aproximativ 34 specii de pești.
32
Regiunea comunei Brăduleț este populată de animale specifice zonei de
interferență a faunei central-europene de pădure, est europene de stepă și sudice.
Majoritatea animalelor din fauna terestră aparține biotopului de pădure colinară și,
în mică măsură, biotopului de silvostepă.
77% din teritoriul comunei Brăduleț se suprapune cu situl Natura 2000
ROSCI0268 Valea Vâlsanului, declarat prin OM. 2387/2011, privind modificarea
și completarea Ordinului ministerului mediului și dezvoltării durabile nr.
1964/2007 privind instituirea regimului de arie protejată a siturilor de importanță
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în
România Rezervația NaturalăValea Vâlsanului cod 2125.
Aria protejată de interes național ,,Valea Vâlsanului” (cod 2125) este situată
în raza județului Argeș, pe versantul sudic al munților Făgăraș și în zona dealurilor
înalte, cuprinzând tot bazinul râului Vâlsan (superior și inferior până la vărsarea în
râul Argeș), suprafețele aparținând localităților Mușătești, Brăduleț, Arefu,
Nucșoara și Mălureni.
Rezervația naturală ,,Valea Vâlsanului”, cod 2125 reprezintă o arie naturală
protejată de interes național înființată prin Hotărârea Consiliului Județean Argeș
nr.18/1994 și care figurează ca zonă protejată în Legea nr. 5 din 06/03/2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a –
zone protejate, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 152 din 12/04/2000.
Principalele puncte de acces sunt comunele Brăduleț, Mușătești și Mălureni,
situate pe drumul județean 703I Merișani-Brădet.
Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este
protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,
pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității
elementelor protejate. Rezervaţia mixtă “Valea Vâlsanului” corespunde categoriei
IV IUCN1, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată
administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodarire.
Limita Rezervaţiei Vâlsan începe în partea de nord – est a localităţii Brădet în
punctual „Bariera”, traversează drumul D9, şi urmează Vf. Colţul Roibului, apoi
linia bornelor silvice 92, 88 din U.P. IV (Cheile Vâlsanului) până pe Culmea
Secături la care se adaugă albia minoră a râului Vâlsan până la confluența cu râul
Argeș. Râul Vâlsan cu afluenţii săi drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de
358 km2. După lungime (84,6 km) râul Vâlsan, ocupă locul al X-lea în sistemul
Argeșului şi se situează pe locul al XII-lea în ceea ce priveşte suprafaţa bazinului.
Interesul deosebit față de râul Vâlsan se datorează faptului că reprezintă
singurul ecosistem din lume unde trăiește Romanichthys valsanicola (cunoscut
popular drept “asprete”), endemit al ihtiofaunei Romaniei și al bazinului Dunării,
care, pâna în 1960, prezenta trei populații – în râul Argeș, din amonte de Corbeni
33
până la Curtea de Argeș, în râul Doamnei, ăntre Corbi și Retevoiești și în Vâlsan,
din amonte de Brădet și până în aval de Mălureni. În prezent, arealul se limitează la
mai puțin de 10 km pe râul Vâlsan, fiind considerată cea mai periclitată specie din
ihtiofauna Europei, înscrisă pe Lista Roșie a U.I.C.N –rezoluția D-46 a CE, ca
“specie critic periclitată”.
Se cunosc unele endemisme dintre care mai representative: Cirsium furiens,
Dinanthus tenuifolius, Hepatica transilvanica, Peuncendanum rochelianum, Silene
dubia, Thymus comosus. Dintre speciile rare din flora României și care au fost
semnalate în această zonă putem menționa: Dianthus membranaceus, Moenchia
mantica, Ranunculus stevenii, Anagallis minima. Aceste plante se dezvolta de
regula în pajiștile din cuprinsul ariei protejate și sunt periclitate datorită
pășunatului intensiv.
În consecinta, este necesar efactuarea unui studiu aprofundat pentru a
se inventaria flora micologică, grupul mușchilor și lichenilor precum și flora
cormofitică și a se stabili gradul lor de protecție pe teritoriul ariei protejate.
Pe teritoriul Ariei Protejate Cheile Vâlsanului sunt prezente mai multe
etaje de vegetație diferențiate pe altitudine dintre care:
- etajul subalpin întâlnit pe versanți divers înclinați, predominant umbriți, coame,
platforme. Se întâlnesc arborete de molid din banda de protecție la golul alpin cu:
Vaccinium myrtillus Oxalis acetosella, ienupăr, tufărișuri de jneapăn;
- etajul montan cu molidis cu Vaccinium, mușchii verzi, Oxalis; etajul montan cu
lunca montană înaltă în care se dezvoltă arboreta de molid din clase inferioare de
producție;
- etajul montan de amestecuri.
Condiții climatice cu usor plus de căldură, vegetează bine arborete de amestec,
gen rășinoase-fag.
Este necesar un studiu mai aprofundat al speciilor prezente privind fauna de
nevertebrate, de amfibieni si reptile, mamifere mici.
În cazul carnivorelor mari aria protejată găzduiește populații de urs, lup, râs.
Specii de mamifere ce populează aria protejată: cerbul comun, căpriorul, capra
neagră, mistrețul, pisica sălbatică, vulpea, viezurele.
Efectivele existente sunt sub cele normale, în acest scop sunt necesare
amenajări în vederea menținerii efectivului la cote optime. Pentru aceasta se vor
lua următoarele măsuri:
- asigurarea hranei și liniștii vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirii vânatului;
- combaterea dăunătorilor;
- combaterea braconajului.
34
Concluzii:
Zona Rezervaţiei Vâlsan se caracterizează printr-o uniformitate a condiţiilor de
mediu şi ca urmare flora este destul de monotonă şi omogenă. Cu toate acestea în
teritoriu au fost identificate unele specii endemice, dintre care mai reprezentative
sunt: Cirsium furiens, Dianthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Peucedanum
rochelianum, Silene dubia, Thymus comosus. Aceste specii prezintă o arie mare de
răspândire în Carpații Românești. Mai bine suntreprezentate elemente dacice și
carpato-balcanice care sunt în număr de 14 şi din care menţionăm: Helleborus
purpurascens, Lathyrus hallersteinii, Oenanthe banatica, O. stenoloba,
Melampyrum bihariense, Rhinanthus rumelicus, Telekia speciosa, Achillea
crithmifolia, Cirsium boujartii, Echinops exaltatus, Hieracium rotundatum, Crocus
vernus, Peucedanum rochelianum, Galium kitaibelianum etc.
Dintre speciile rare pentru flora României şi care au fost semnalate în această
zonă, menţionăm: Dianthus membranaceus, Moenchia mantica, Ranunculus
stevenii, Anagallis minima, Achillea crithmifolia, Typha shuttleworthii, Eleocharis
corniolica. Aceste plante se dezvoltă în pajiştile din această zonă şi sunt periclitate
datorită păşunatului, uneori destul de intensiv. Plantele aparţinând fam.
Orchidaceae sunt considerate ca plante ocrotite sau periclitate pe plan european. În
zona colinară a Rezervaţiei Vâlsan au fost semnalate 6 specii aparţinând a 4 genuri
şi anume: Epipactis helleborinae, Cephalantherea longifalia, Neottia nidus-avis,
Orchis cariophora, Orchislaxiflora Lam. ssp. elegans, Orchis ustulata. Toate
speciile de orchidaceae sunt puţin răspândite în zonă, dar nu sunt periclitate în mod
deosebit.
Valea Vâlsanului este o zonă puternic antropizată. Zona este populată cu peste
10.000 locuitori, concentraţi mai ales în marile comune Mălureni, Muşăteşti şi
Brăduleţ. Principala sursă o reprezintă exploatările forestiere, uneori necontrolate,
precum şi modalitatea în care societăţile din zonă, înţeleg să depoziteze rumeguşul.
Pentru asprete, cea mai importantă specie de peşte din zonă, principalul pericol îl
reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan.
35
Localizarea amplasamentului faţă de situl ROSCI 0268 Valea Vâlsanului şi
Rezervaţia Naturală Valea Vâlsanului cod 2125
Activităţile desfăşurate în cadrul obiectivului nu modifică şi nu
influenţează în niciun fel ecosistemul.
2.Istoricul zonei
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul Argeș,
Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț (reședința),
Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni.
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este
străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde
se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C).
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Brătieni-Galeșu,
făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Brătieni și
Galeș, având în total 1208 locuitori. Existau în comună două biserici și două școli
primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în
aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință, cu 549 de
locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna
Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni,
Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și
36
Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori
în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la
comuna Brătieni.
După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost schimbată
denumirea în Brăduleț. În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea
Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și
satul Slătioara (numit inițial Seci) care a fost comasat cu satul Slămnești.
În comuna Brăduleț se află fostul schit Brădetu (secolul al XV-lea), monument
istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea
Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt
monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau
funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând
din 1584.
Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km
de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată
preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip
carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.
Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori
şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş,
Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.
2.1. Istoricul amplasamentului
Bold Silvia Îtreprindere Individuală a fost înfiinţată in anul 2012 pentru
dezvoltarea unei investiţii productive, non-agricole ăn spaţiul rural, în scopul
creării de locuri de muncă în spatţul rural şi al creşterii valorii adăugate în activităţi
non-agricole.
Reprezentant: dna. Bold Silvia.
Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului
Brăduleț, com.Brăduleț, nr.262 B, punctul,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren
proprietate a Întreprinderii Individuale Bold Silvia, conform Contractului de
Vânzare Cumpărare nr.1194/05.07.2012, autentificat de BNP Mihaela Vlad și are o
suprafață de 1891 mp.
Vecinătățile imobilului sunt:
- la nord – drum pietruit;
- la vest – DJ730I ( Pitești- Brădetu);
- la sud – Primăria Brăduleț;
- la est – râul Vâlsan.
37
Terenul este amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeș (cod cadastral X
–1.000.00.00.00.0), pe malul drept al râului Vâlsan, cod cadastral X -
1.014.00.00.00.0.
Realizarea investiţiei și dotările efectuate până în prezent, relativ bine
organizate din punct de vedere al protecției mediului înconjurător, nu au pus în
evidență surse de poluare majore a factorilor de mediu anterioare datei efectuării
prezentului bilanț.
2.2 Dezvoltări viitoare
Pe amplasamentul actual se doreşte să se desfăşoare activităţile:
,,Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn” cod CAEN 1621
,,Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru
construcţii” cod CAEN 1623
,,Fabricarea ambalajelor din lemn” cod CAEN 1624
3. Posibilitatea poluării solului
3.1.Elemente privind profilul și capacitatea unității
ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi
punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.
Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă
pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de
Înregistrare seria B, nr.2620555 .
În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la
punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeș se pot desfăşura si următoarele activități:
- “Tăierea şi rindeluirea lemnului”- cod CAEN 1610;
- “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;
- “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”-
cod CAEN 1623;
- “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;
- “Fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie
şi alte material vegetale împletite”- cod CAEN 1629;
- “Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate”- cod CAEN 6820;
- “Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru
construcţii”- cod CAEN 7732;
38
- “Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri
tangibile n.c.a.”- cod CAEN 7739.
Unitatea doreşte să desfăşoare pe amplasment activităţile:
,,Fabricarea de furnire si a panourilor din lemn” cod CAEN 1621
,,Fabricarea altor elemente de dulgherie si tâmplărie, pentru
construcţii” cod CAEN 1623
,,Fabricarea ambalajelor din lemn” cod CAEN 1624
Producţia finită estimata este de 2-2,8 mc produs finit/8 ore, însemnand:
- cca 70 % elemente stratificate;
- 25% panouri.
3.1.1.Construcții și instalații
Obiectivul studiat în prezenta lucrare este amplasat în intravilanul satului
Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren cu
suprafaţa de 1891,00 mp, din care:
- suprafaţă construită = 591,70 mp;
- circulaţii = 436,80 mp (carosabil = 305,90 mp, pietonal = 93,40 mp,
parcări = 37,50 mp);
- Spaţii verzi = 854,40 mp;
- Suprafaţă afectată de reţele edilitare = 6,00 mp.
Clădiri
- un corp de clădire C1 – construcţie Pinalt (spaţii producţie, depozit materie
primă şi produse finite);
- un corp de clădire C3 – construcţie P+1E (vestiare femei, vestiare bărbaţi, grupuri
sanitare, 2 birouri, sală mese, atelier mecanic).
Imobilele au structura metalică, fundaţiile din beton armat, învelitoare din
panouri metalice cu luminatoare, tâmplarie PVC cu geam termopan.
Distanţele construcţiei faţă de limita de proprietate:
Hala C1
- Nord -15,82-17,02 m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;
- Sud -0,70-1,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Braduleţ;
- Est -14,71-26,27m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;
-Vest-0,81-1,15 m faţă de limita de proprietate catre DJ 703I Piteţti-Brădetu.
Hala C3
- Nord -9,44-10,65m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;
- Sud -43,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Brăduleţ;
- Est -13,08-14,68 m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;
-Vest -1,00-1,07m faţă de limita de proprietate către DJ703I Piteţti-Brădetu.
39
Utilaje tehnologice
- presă verticală hidraulică;
- fierăstrău circular cu masă mobilă;
- fierăstrău circular de retezat;
- exhaustor local cu 2 saci;
- exhaustor local cu 6 saci;
- maşina de rindeluit la grosime;
- maşina de calibrat şi şlefuit;
- linie de îmbinat în dinţi 6m;
- maşină de calibrat şi şlefuit;
- maşină de rindeluit şi profilat pe 4 feţe;
- maşină de îndreptat;
- multilamă automată.
A – Rezistenţă şi stabilitate :
a) clădirile s-au proiectat corespunzător cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate impuse
de zona seismică, de categoria de importanţă a imobilului (dotările, materialele,
echipamentele şi utilajele folosite potrivit gradului de confort necesar investiției),
de amplasarea şi poziţia acesteia în satul Brăduleţ;
b) prin amplasarea clădirilor și instalaţiilor s-a urmărit protecţia lor astfel încât să fie
asigurată rezistenţa la acţiunea agenţilor poluanţi ;
c) la executarea modernizărilor corpurilor se vor lua măsurile necesare pentru ca
acestea să nu se distrugă sau deformeze la o eventuală tasare a construcţiei sau
terenului ;
d) asigurarea rezistenţei mecanice a instalaţiilor la presiunile interioare maxime în
exploatare prin materialele utilizate, modul de îmbinare, modul de susţinere,
limitarea parametrilor tehnici la valorile necesare de utilizare, prevederea de
armături de măsurare, de automatizare.
B – Siguranţa în exploatare s-a urmărit asigurarea securităţii personalului de
exploatare a instalaţiilor prin :
-realizarea etanşării şi izolării termice a echipamentelor şi instalaţiilor ;
-amplasarea echipamentelor şi utilajelor şi realizarea instalaţiilor pentru asigurarea
securităţii la intruziune din exterior.
C – Siguranţa la foc :
Activitățile se pot desfășura cu respectarea Legii nr.307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor rectificată, O.M.A.I. Nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea
Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de
40
urgență, Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999, O.M.A.I.
Nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor, indicativ – 17/2011.
Amenajările interioare corespund cerințelor specifice Normativului P
118/1999, fiind respectate condițiile specifice imobilelor cu funcțiuni de producție,
mixte, cât și depozitare.
Dotări împotriva incendiilor -pentru stingerea incendiilor Intreprinderea
Individuala este dotata cu:
- 6 stingătoare P6;
- 5 buc. usi de acces EI 60;
- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;
- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;
- trapa de fum;
- 2 buc. pichet de incendiu.
D – Igiena sănătatea şi protecţia mediului s-au urmărit prin :
a) proiectarea instalaţiilor de distribuire a apei reci, pentru asigurarea permanentă a
calităţii acesteia (monitorizarea semestrială a calităţii apei evacuatedin staţia de
epurare;
b) întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune şi distribuţie a apei
în condiţii tehnice corespunzătoare în vederea diminuării pierderilor debapă.
E – Protecţia termică şi economia de energie s-a avut în vedere în proiect prin :
a) asigurarea etanşeităţii şi protecţiei împotriva coroziunii utilajelor;
b) adoptarea vitezelor de circulaţie a apei prin reţelele de conducte care să conducă la
consumuri minime de energie pentru pompare şi transport ;
c) alegerea materialelor pentru conducte, a armăturilor şi a echipamentelor astfel încât
să permită reducerea pierderilor şi a risipei de apă.
F – Protecţia împotriva zgomotului:
Zgomotul provine de la surse mobile (mijloace de transport al materiilor prime
şi al produselor finite), precum şi de la utilajele şi instalaţiile folosite în procesele
tehnologice.
Nivelul de zgomot, rezultat în urma desfăţurarii activităţii, conform Ordinului
Ministerului Sănatăţii Nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de
igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede:
- în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A
(AeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO 1996/2-08, la
1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;
41
- în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustica continuu
echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform
standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45
dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.
Propagarea zgomotului depinde de următorii factori:
-natura amplasării topografice, vegetatţ, constructţi existente în apropiere;
-condiţii climatice – vânturi dominante;
-structura traficului rutier ( vehicule uşoare sau grele);
-condiţii de circulaţie ( număr vehicule/ora, viteză de circulaţie);
-caracteristici tehnice ale traseului.
Vibraţii
Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcţionarea utilajelor
şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurării activităţii şi nu reprezintă
surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagarii vibraţiilor în împrejurimi
este foarte redusă.
Deoarece impactul activităţilor care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat
în prezenta lucrare, asupra nivelului de zgomot al zonei, va fi nesemnificativ, nu
vor fi necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului faţă de cele impuse
prin proiect.
În privința instalațiilor electrice au fost tratate următoarele categorii :
-alimentarea cu energie electrică ;
-instalații de iluminat exterior ;
-instalații de electroalimentări tehnologice (tubulatura) ;
-instalații de protecție împotriva descărcarilor atmosferice ;
-instalații de protecție împotriva electrocutărilor accidentale ;
-instalații de priza de pământ ;
Proiectul a fost întocmit conform normativelor și standardelor în vigoare, fără
derogări. S-au avut în vedere următoarele prescripții tehnice :
- STAS 297/1-88 Culori și indicatoare de securitate. Condiții tehnice generale;
- STAS 2612-87 Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise;
- SR EN 60335-1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic și scopuri
similare ;
- STAS 2849/1..7-89 Iluminat. Terminologie ;
- SR EN 60529-95 Grade normale de protecție asigurate prin carcase. Clasificare
și metode de verificare ;
- STAS 6646/1-97 Iluminatul artificial. Condiții generale pentru iluminatul în
construcții ;
- STAS 6646/3-97 Iluminatul artificial. Condiții speciale pentru iluminatul în
clădiri civile ;
42
- SR EN 50014-95 Aparatura electrică pentru atmosfere potențial explozive ;
- STAS 8275-87 Protecția împotriva electrocutărilor. Terminologie ;
- STAS 9954/1-74 Instalații și echipamente electrice în zone cu pericol de
explozie. Prescripții de proiectare și montare;
- STAS 11054-78 Aparate electrice și electronice. Clase de protecție contra
electrocutării ;
- STAS 12604-87 Protecție împotriva electrocutării. Prescripții generale ;
- STAS 12604/4-89 Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe.
Prescripții;
- STAS 12604/5-90 Protecția împotriva electrocutărilor. Instalații electrice fixe.
Prescripții de proiectare, execuție și verificare ;
- SR EN 60617-11-2001 Simboluri grafice pentru scheme electrice ;
- SR EN 50028-95 Echipamente electrice pentru atmosfere potențial explozive.
Incapsulare „m” SR CEI 50(426)-97 Vocabularul electrotehnic internațional.
Aparatura electrică pentru atmosfere explozive ;
- SR CEI 60598-2-22-92 Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta.
Conditii tehnice speciale ;
- SR CEI 60364-1-97 Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare,
obiect, principii fundamentale ;
- SR CEI 60364-2-97 Definiții;
- SR CEI 60364-3-97 Determinarea caracteristicilor generale;
- SR CEI 60364-4-96 Protecția pentru asigurarea securității;
- SR CEI 60364-5-98 Alegerea și punerea în operă a materialelor și
echipamentelor electrice;
- SR CEI 60446-94 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere
numerice;
- SR CEI 755-95 Reguli generale pentru dispozitive de protecție la curent
diferențial rezidual ;
- SR EN 61008-1-94 Întrerupătoare automate de curent diferențial rezidual fără
protecție incorporată la supracurenți pentru uz casnic și similar ;
- SR EN 61009-1-94 Întrerupătoare automate de curent diferențial rezidual cu
protecție incorporată la supracurenți pentru uz casnic și similar ;
- SR CEI 60079-10-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase.
Prescripții generale ;
- SR CEI 60079-14-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase.
Instalații electrice în arii periculoase (altele decât minele);
- SR CEI 60079-17-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase;
- SR CEI 60079-19-94 Aparatura electrică pentru atmosfere explozive gazoase.
Reparația și revizia aparaturii utilizată în atmosfere explozive (altele decât minele
sau fabricarea explozivilor);
43
- SR CEI 60332-1-98 Încercarea la foc a cablurilor;
- SR CEI 61662+A1-2000 Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de
trăsnet;
- GP 052-2000 Ghid pentru instalații electrice cu tensiuni până la 1000V c.a si
1500 V c.c ;
- PE 107-95 Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri
electrice;
- PE116-94 Normativ de încercări și măsurători la echipamente și instalații
electrice;
- PE118-2005 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;
- NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea
energiei electrice în medii normale;
- ID17-78 Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea și recepționarea
instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozii;
- C56-2000 Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și a
instalațiilor aferente;
- NPSM 65-2001 Norme specifice de protecția muncii pentru transportul și
distribuția energiei electrice;
- Legea 10/95 Privind calitatea în construcții;
- Legea 90/1996 Norme generale de protecție a muncii;
- CEI 60364-4-444-96 Instalații electrice în construcții. Protecția la supratensiuni;
- CEI 60364-6-98 Instalații electrice în construcții. Verificări;
- NP004-2000 Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea și
postutilizarea stațiilor de distribuție a carburanților la autovehicule (benzinării);
- I7-2002 Normativ pentru proiectarea și execuția instalațiilor electrice cu tensiuni
până la 1000V c.a si 1500 V c.c;
- I20-2000 Normativ privind protecția construcțiilor împotriva trăsnetului;
- PE 009-94 Normativ de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiului;
- STAS 526 Conducte de cupru cu izolație de cauciuc, până la 750V;
- STAS 930 Retele electrice. Tensiuni nominale și abateri admisibile;
- STAS CEI 947/1 Aparataj de joasa tensiune. Partea I: Reguli generale;
- SR EN 6094/2 Aparataj de joasa tensiune. Partea II: Întrerupătoare automate ;
- STAS 2612 Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise ;
- STAS 2614/1 Aparate electrice pentru uz caznic și scopuri similare. Condiții
tehnice ;
- STAS 3184/1 Prize, fise și cuple pentru instalații electrice până la 380V ca și
250Vcc ;
- STAS 3185 Întrerupătoare pentru instalații electrice casnice și similare. Condiții
tehnice ;
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor rectificată ;
44
- Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările
ulterioare ;
- O.M.A.I.nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor;
- O.M.A.I.nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea
salariaților în domeniul situațiilor de urgență, modificat și completat cu O.M.A.I.
nr. 786/2005;
- Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999.
În vecinătatea incintei societății, pe o rază de 50,00 m nu sunt instalații
tehnologice, conducte magistrale sau linii de înaltă tensiune. Distanțele față de
obiectivele existente în zonă se încadrează în cele minime de siguranță prevăzute
în tabelul 4.9. din NP-004 / 05.
3.1.2. Activitatea desfășurată și informații privind resursele utilizate:
Scopul investiţiei îl reprezintă dezvoltarea activităţilor productive în zonele
rurale care contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor
alternative, precum şi la creşterea valorii adăugate iî activităţi non-agricole.
Activitatea productivă se referă la prelucrarea cherestelei în scopul obţinerii de
produse din lemn.
Fluxuri tehnologice:
Pentru producţia de semifabricate folosite pentru mobilă, tâmplărie şi
construcţii, respectiv elemente lamelare stratificate (grinzi) şi panouri din lemn
masiv, tehnologia standard cuprinde prelucrarea lamelelor în vederea lipirii
acestora cu scopul reconstituirii lemnului la dimensiunile dorite, mărirea rezistenţei
mecanice, precum şi eliminarea defectelor.
În cazul de faţă se porneşte de la cheresteaua uscată ca materie primă, iar linia
de fabricaţie cuprinde următoarele maşini şi utilaje, pe faze:
Circular multilamă, unde cheresteaua este spintecată în mai multe rigle
(lamele) de grosimi, lăţimi diferite, în funcţie de tipodimensiunile elementelor
semifabricate finale, ţinand cont şi de adaosurile de prelucrare necesare.
Lamelele astfel obţinute sunt secţionate la lungimea solicitată cu ajutorul
circularului pneumatic de retezat, concomitent cu eliminarea defectelor neadmise.
Aici se va face şi departajarea reperelor pe lungimi şi clase de calitate, care vor fi
folosite ca atare –şi elemente scurte, fără defecte, împreuna cu cele subscurte
recuperate, respectiv elemente ce vor fi direcţionate către sectorul de îmbinat în
45
dinţi. Acesta este format dintr-o maşina de frezat dinţi, dispozitiv de aplicat adeziv
şi presă hidraulică pentru lamele îmbinate în dinţi.
Maşina de frezat este de construcţie specială şi este dedicată frezării la capete a
elementelor ce urmeaza a fi lipite la lungime. Execută printr-o singura trecere
retezare îndreptare, frezare profil dinţi, tocare resturi lemn.
Dispozitivul de aplicat adeziv la capete este compus dintr-un rezervor cu
adeziv sub presiune şi o conducta flexibilă la capatul careia se monteaza negativul
profilului frezat (pieptene), ce permite dozarea corespunzătoare a inserţiei de
adeziv. Îmbinarea se poate executa atât pe orizontală (folosită cu precădere la
panouri), cât şi pe verticală (pentru lamelele elementelor stratificate).
După frezare şi aplicare adeziv, piesele sunt introduse în presă şi lipite la
lungime.
Această presă formeaza lamele la lungimea dorită, ce vor fi prelucrate la
maşina de prelucrat pe 4 feţe, împreună cu cele obţinute direct din circularul
pneumatic de retezat.
Prelucrarea pe 4 feţe reprezintă îndreptarea lamelelor prin uniformizarea
secţiunii şi pregătirea acestora pentru lipire în presa hidraulică pentru grinzi
stratificate şi panouri.
Această presă execută cele două categorii de semifabricate ce reprezintă
produsele finale, respectiv grinzi lamelare stratificate obţinute din lamele lipite prin
suprapunere pe înălţime (grosime) şi panouri obţinute din lipirea lamelelor pe
laţime.
Descrierea utilajelor
1. Presa verticală hidraulică pentru traverse lamelare şi panouri
Se utilizează pentru lipirea elementelor stratificate (traverse) şi a panourilor din
lamele de lemn. Se compune din batiu cadru cu cilindri hidraulici montaţi pe
montanţi verticali din otel ce pot culisa orizontal în funcţie de lungimea
semifabricatelor, centrala hidraulică proprie, presori frontali manuali.
Caracteristici tehnice:
Capacitatea de lucru 6000 x 1200 x 150 mm;
N0 12 montanţi verticali mobili cu cilindru;
Distribuitor 2 leviere ( 2 zone de lucru );
Forţa pe cilindru kg 2500 6 kg/cmp pe traverse cu grosime de 80 mm;
N0 1 centralină hidraulică HP 3.
2. Fierăstrău circular cu masa mobilă
Utilajul se foloseşte pentru dimensionarea plăcilor şi a altor elemente din lemn,
compus din:
46
- batiu din fontă şi oţel ramforsat;
- masă culisantă (mobilă) şi ghidaje gradate, cu opritori mobili;
- motor principal cu panză circulară de tăiere;
- motor secundar cu panză incizor.
Caracteristici tehnice:
Cursa mesei mobile 3200 mm;
Rigla de formatizare extensibila 3200 mm;
Dimensiunile mesei fixe 650 x 840 mm;
Laţimea de tăiere cu riglă paralelă 1270 mm;
Diametrul maxim panză circulară 315 mm;
Diametrul axului port panză 30 mm;
Înălţimea de tăiere la 900/450 104/74 mm;
Turaţia pânzei principale 4000 rpm;
Diametrul incizorului 120 mm;
Turaţia incizorului 8500 rpm;
Diametrul axului port incizor 20 mm;
Puterea motorului principal: 4 kW.
3. Fierastrău circular de retezat
Utilaj folosit la retezarea riglelor la cota necesară şi/sau eliminarea defectelor
lemnului.
Conţine batiu cu motor şi pânză circulară montată pe braţ culisant pneumatic,
masă de lucru stanga-dreapta 1000 mm cu posibilitate de prelungire.
Caracteristici tehnice:
Capacitatea maximă de tăiere, 160x80 mm, sau 220 x30 mm;
Diametrul pânzei circulare, D=350 mm;
Puterea motorului 3 kW;
Turaţia pânzei circulare 3.000 rpm;
Presiunea de lucru: 8 bar;
Greutatea masinii 310 kg;
Mese de lucru Sx + Ox ( 1 + 1 m);
Acţionarea pânzei circulare: pneumatică;
Comandă bimanuală;
Motor autofrânant;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 4,75 kW;
Certificat de conformitate norme CE.
47
4. Compresor de aer
Instalaţie folosită la producerea aerului comprimat necesar funcţionarii
utilajelor care necesită ca agent de acţionare aer sub presiune, este compus din:
a) Compresor cu şurub silenţios;
b)Uscător;
c)Rezervor aer comprimat.
Caracteristici tehnice:
Aer livrat 950 I/min;
Presiune 8 bar;
Putere motor principal 7,5 kW;
Nivel zgomot 67 dB;
Capacitate rezervor 500 I;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 8 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
5. Exhaustor local cu 2 saci -necesar 4 buc
Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea
reperelor din lemn. Se compune din:
Batiu –cadru;
Motor cu ventilator centrifugal;
Saci filtrare din material textil;
Saci colectori din material PVC.
Caracteristici tehnice:
Putere motor electric 2,2 kW/380V/2800 rot/min;
Protecţie termicş motor;
Capacitate sac colector 2 x 0,225 m.c;
Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;
Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1200 mm;
Suprafaţă filtrantă 2 x 2,6 mp =5,2 mp;
Debit maxim de aspiraşie 3.500 m.c.lh;
Diam. gură de aspiraţie 200 mm;
Saci colectori laţime min. 800 mm;
Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 65 db;
Coliere metalice rapide;
Rotor palete curbe randament ridicat;
Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;
Greutate cca. 80 Kg;
Dimensiuni de gabarit cca. 1700 x 550 x max. 2700 mm;
Tensiunea de alimentare 380 V;
48
Putere instalată 2,2 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
6. Exhaustor local cu 6 saci necesar 2 buc
Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea
reperelor din lemn. Se compune din:
Batiu –cadru;
Motor cu ventilator centrifugal;
Saci filtrare din material textil;
Saci colectori din material PVC;
Caracteristici tehnice:
Putere motor electric 9 kW/380V/2800 rot/min;
Protecţie termică motor;
Capacitate sac colector 6 x 0,225 m.c;
Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;
Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1300 mm;
Suprafaţă filtrantă 6 x 2,6 mp;
Debit maxim de aspiraţie 6100 m.c.lh;
Diam. gură de aspiraţie 340 mm;
Saci colectori laţime min. 800 mm;
Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 90 db;
Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;
Greutate cca. 180 Kg;
Dimensiuni de gabarit cca. 4100 x 550 x max. 2700 mm;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 9 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
7. Maşina de rindeluit la grosime
Utilaj folosit pentru prelucrarea la grosime a elementelor din lemn, respectiv
degrosare inainte de calibrare. Se compune din:
-batiu din fontă;
-arbore orizontal superior de rindeluit;
-grup de avans motorizat, cu valţuri.
Caracteristici tehnice:
-lăţimea utilă de lucru 630mm;
-înălţimea de lucru la grosime min/max 3/300mm;
-dimensiune plan de lucru 630x1000 mm;
-grosimea max. de aşchiere 8mm;
49
-turaţia arborelui 4.500 rpm;
-diametru arbore/numar cutite 120/4 mm/N;
-4 viteze de avans piesa 5-8-12-18 m/min;
-diametrul gurii de aspiraţie 150 mm;
-puterea motorului 5,5kW.
8. Linie de îmbinat în dinţi
Linia de îmbinat în dinţi este utilizată pentru reconstituirea lemnului prin
fabricarea lamelelor fără defecte de structură, concomitent cu recuperarea pieselor
subscurte. Se compune din două unităţi de lucru:
a) Unitatea de frezare
Sistem cu masă mobilă şi grup de frezare fix (freză-tocator). Prelucrarea se face
pe 2 laturi ale pachetului de sipci, cu un singur grup de frezare, rotirea pachetului
de sipci se face manual. Maşina este prevazută cu cabină fonică.
Date tehnice:
-sipci din lemn la intrare;
-lungimea min. 150 mm max 700 mm;
-grosimea min. 15 mm max 80 mm;
-lăţimea min. 30 mm max 148 mm;
-lăţimea pachetului de prelucrat 500 mm;
-motor freza 11 kW;
-motor tocator 4,0 kW;
-motor de translaţie masă mobilă 0,55 kW;
-masă de lucru cu reglare verticală pentru centrarea pieselor de frezat.
b) Unitatea de presare
Este compusă dintr-o unitate de tăiere la lungime şi sistem de presare cu
cilindru hidraulic.
Date tehnice:
-lungimea maximă a lamelei îmbinate 6000 mm;
-puterea motorului de retezare 2.6 kW;
-diametru pânză circulară Ø 350 mm Z=84;
-forţa de presare max. 8.000 kg;
-motor centralină hidraulică 3 kW.
Grup aplicare adeziv
Este compus dintr-un dispozitiv cu profil negativ (pieptene) pentru aplicarea
adezivului pe capetele materialului frezat, conectat la un rezervor sub presiune.
Tensiune de alimentare 380 V
Putere totală instalată a liniei 21,2 kW
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
50
9. Maşina de calibrat şi şlefuit
Utilajul este folosit la calibrarea pentru uniformizarea grosimii panourilor şi a
altor piese din lemn inclusiv şlefuire şi este compus din:
-grup operator cu o bandă abrazivă şi contact de sus;
-grup avans reglabil cu covor transportor din cauciuc;
-grup cu motor şi reductor pentru reglarea pe înălţime a mesei de lucru cu covor
transportor;
-panou de comandă cu butoane electromecanice;
-vizualizator digital pt. grosimea de lucru;
-covor transportor din cauciuc natural;
-dispozitiv automat de centrare şi întindere a covorului de transport;
-role presoare cauciucate;
-oscilaţie electronică a benzilor abrazive;
-protecţie magnetotermică pt. motorul principal;
-motoare IP 54.
Caracteristici tehnice:
Lăţimea utilă de lucru 950 mm;
Grosimea min/max. de lucru 4-170 mm;
Lungimea desfăşurată a benzior abrazive 2.150 mm;
Puterea motorului de avans 0,45/0,8 kW;
Viteza de avans 4,5/9 m/min;
Putere motor principal 15 kW;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 16 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
10. Maşina de rindeluit şi profilat pe 4 feţe
Se foloseşte pentru prelucrarea pe 4 feţe a riglelor din lemn ce urmează a fi
livrate ca atare sau lipite între ele în vederea reconstituirii grinzilor stratificate. Se
compune din:
-batiu din fontă şi oţel ramforsat;
-masă lisă la intrare;
-masă de lucru cu 4 arbori de rindeluire, compoziţie:
-arbore orizontal inferior de îndreptat;
-arbore vertical de îndreptat dreapta;
-arbore vertical de rindeluit sau profilat stanga;
-arbore orizontal superior de rindeluit la grosime;
-grup de avans cu role;
-cabină de izolare fonică.
51
Caracteristici tehnice:
Lăţimea min/max de lucru 25-230 mm;
Înălţimea min/max de lucru 8-120 mm;
Viteza de avans 8-12 m/min
Motor de avans 1,5 kW;
Diametrul axelor port freze 40 mm;
Diametrul minimax al frezei -indreptare 125 mm;
Diametrul minimax al frezelor arborilor 2-3-4 100-180 mm;
Diametrul frezei razante 145 mm;
Diametrul rolelor de avans 120 mm;
Lungimea mesei de intrare 2200 mm;
Frâna automată pt. toate motoarele;
Puterea motoarelor 4 x 5,5 kW;
Greutate neta 1600 Kg.
11. Maşina de îndreptat
Utilaj folosit pentru îndreptarea elementelor din lemn înainte de rindeluirea la
grosime.
Se compune din:
-batiu din fontă;
-arbore orizontal inferior de rindeluit;
-masă de lucru din fontă;
-ghidaj lateral înclinabil.
Caracteristici tehnice:
-lăţimea utilă de lucru 410mm;
-dimensiune plan de lucru 410 x 2610mm;
-grosimea max. de aşchiere/trecere 8 mm;
-turaţia arborelui 5000rpm;
-diametru arbore/numar cuţite 120/4mm/N;
-diametrul gurii de aspiratţe 150mm;
-puterea motorului 5kW;
-ghidaj 1200 x 190mm.
12. Multilamă automată
Utilajul este folosit la spintecarea cherestelei în rigle (Iamele) prin tăierea cu
mai multe pânze simultan şi este compus din:
-batiu monobloc din fontă;
-covor transportor cu patine din fontă nodulară cu cuplaj direct;
-ghidaje de alunecare a covorului cu coeficient de frecare scazut dintre care unul de
forma prismatica pentru o rectilinitate perfectă;
52
-ungere automată a transportorului;
-frână pe variatorul de avans pentru o siguranţă totală în caz de oprire accidentală a
covorului;
-cilindrul portarbore monobloc din fontă de diametru mare şi deosebit de robust.
-printr-o mişcare excentrică permite folosirea diferitelor diametre de pânze
circulare;
-arborele port-pânze montat pe patru rulmenţi pentru maximă rigiditate;
-sistem de presare care permite tăieri precise compus din: două role presoare din
oţel plus presor cu talpă din lemn înainte de pânzele circulare şi două role
presoare din oţel după pânzele circulare;
-patru blocatoare din oţel cu funcţii de protecţie la rupere sş recul pentru protecţia
operatorului;
-doi indicatori de poziţie pentru pânzele circulare pentru referinţele de tăiere;
-centrala de comenzi electrice cu întrerupere magnetotermică şi protecţii motoare;
-circuit auxiliar de joasă tensiune 110 Vca;
-butoane de oprire de urgenţă anterior şi posterior;
-microintrerupătoare de siguranţă la capacul de acces la pânzele circulare;
-pornire automată stea-triunghi a pânzei;
-bobină de tensiune minimă;
-avans covor în pulsuri;
-ampermetru de control al curentului absorbit;
-accesorii şi chei pentru întreţinere.
Caracteristici tehnice:
Lărgimea maximă a pachetului de lame = 300 mm
Lărgimea covorului transportor = 300 mm
Diametrul pnzelor circulare min/max = 200/350 mm
Lungimea minimă de tăiere = 390 mm
Diametrul bucşei port pânze (alezajul panzelor) = 70 mm
Dimensiunile locaşurilor de pana pe bucşă = 20x5 mm
Turaţia âanzelor circulare = 4200 rpm
Viteza de avans a covorului continuu reglabilă = 6-48 m/min
Înălţimea planului de lucru de la sol = 750 mm
Distanţa de la batiu la prima pânză din dreapta = 220 mm
Dimensiunile planului = 1530x750 mm
Diametrul gurii de aspiraţie = 200 mm
Volumul aspirat la o viteză de 20 m/s = 3000 mc/h
53
13. Microstaţie de epurare
Staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare mecano-
biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii
tehnologice:
- compartiment pre-epurare mecanică prevazut cu coş de reţinere a materiilor
nedegradabile;
- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu
anaerob;
- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;
- compartiment decantare finală.
Staţia este echipată cu:
- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;
- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;
- tablou automatizare.
3.1.3 Bilanțul de materiale
Materiile prime/auxiliare utilizate în procesul de producţie sunt:
Nr.crt. Denumire Cantitate medie anuală
1. cherestea răşinoase 1000 mc
2. Energie electrică 232320 kw
3. Apă 341 mc
4. Motorină 6720 l/an
Producţia finită estimată este de 2-2,8 mc produs finit/8 ore, însemnând:
- cca 70 % elemente stratificate;
- 25% panouri.
Programul de lucru
Personalul angajat: în unitate îşi desfăşoară activitatea un numar de 30 salariaţi,
din care 2 personal TESA şi 28 muncitori.
Programul de funcționare: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 250 zile/an.
3.1.4. Utilități
Utilitățile sunt asigurate după cum urmează:
54
Alimentarea cu apă
Sursa de apă
Necesarul de apă al obiectivului este asigurat din acviferul de mică adâncime
explorat printr-un puţ (H=15 m) amplasat în partea nordică a incintei.
Amplasamentul forajului în sistem coordonate STEREO 70 este urmatorul: X= 420
828, Y= 482 531,7.
Forajul este echipat cu o electropompă (q=1,5 l, H=40 mCA) şi recipient hidrofor.
Distribuţia apei se realizează printr-o reţea exterioară de distribuţie din PEHD
Dn=32 mm, L=60 m.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate menajere sunt colectate printr-o reţea de canalizare (L=100 m) din
tuburi PVC (Dn=110-150) şi transportate într-o micro-staţie de epurare mecano-
biologică.
Micro-staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare mecano-
biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii
tehnologice:
- compartiment pre-epurare mecanică prevăzut cu coş de reţinere a materiilor
nedegradabile;
- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu
anaerob;
- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;
- compartiment decantare finală.
Staţia este echipată cu:
- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;
- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;
- tablou automatizare.
Apele epurate vor fi evacuate în râul Vâlsan prin conducta PVC (Dn= 125 mm,
L= 15 m).
Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului.
Unitatea dispune de Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr.
339-2016 pentru:
- utilizarea resurselor de apă din subteranş
- primirea de suspensii în râul Vâlsanş
- primirea de substanţe organice în râul Vâlsanş
- primirea de substante în soluţie (reziduu filtrabil uscat, azot total) în râul
Vâlsan.
55
Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de catre CEZ Vânzare S.A.
conform contractului nr. 91617609-00000001E/ 09.12.2014, printr-un racord din
reţeaua electrică existentă la un transformator şi apoi prin cutia de distribuţie a
transformatorului la un bloc de măsură şi protecţie trifazat amplasat pe peretele
exterior al clădirii.
Dotari impotriva incendiilor
Pentru stingerea incendiilor Întreprinderea Individuală este dotata cu:
- 6 stingătoare P6;
- 5 buc. usi de acces EI 60;
- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;
- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;
- trapa de fum;
- 2 buc. pichet de incendiu.
Securitatea zonei
Accesul la obiectivul analizat se face din drumul judeţean DJ 703 I. Pe timp de
noapte, incinta este iluminată artificial şi este asigurată corespunzator împotriva
actelor de efracţie şi vandalism prin sistem de alarmă antiefracţie. Nu au fost
semnalate, în general, aspecte care ar putea periclita siguranţa în exploatare a
obiectivului şi/sau sănătatea angajaţilor.
Încălzirea spaţiilor
Agentul termic este furnizat cu ajutorul sobelor metalice cu funcţionare pe
combustibil solid (deşeuri de lemne), pentru hala de producţie şi convectoare
electrice sau panouri radiante pentru celelalte spaţii, cu excepţia magaziilor.
Transportul mateiilor prime şi al produselor finite
Transportul mateiilor prime şi al produselor finite se face cu ajutorul
autoutilitare cap tractor AG 12 MVT şi al semiremorcei AG 12 PDY.
3.2 Surse potențiale de poluare a solului
Sursele potențiale de poluare a solului sunt reprezentate de:
- gestionarea deșeurilor menajere;
- gestionarea deșeurilor tehnologice și ambalajelor;
- circulația auto în incinta unității, prin :
- pulberile provenite de pe suprafața carosabilă, care prin acțiunea curenților
de aer pot fi transportate și depuse pe sol.
56
Posibilitatea de poluare a solului ca rezultat al gestionării deșeurilor și
circulației auto este practic nulă, datorită dotărilor existente și anume :
- având în vedere că activitatea se desfășoară în spatii închise și spatii
deschise cu platforme betonate, se poate aprecia ca nu există posibilitatea
contaminării solului și subsolului. Se apreciază că, din acest punct de vedere,
impactul asupra solului şi subsolului este nesemnificativ.
Deșeurile menajere, rezultate din activitatea personalului, sunt colectate în
containere, amplasate în loc special amenajat (pe platformă betonată), în incinta
unității. Aceste deșeuri sunt ridicate periodic de către serviciile de salubrizare
menajeră ale Primăriei.
4. Depozitarea deșeurilor
Gestionarea deşeurilor se face în conformitate cu prevederile legale cuprinse
în Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.
Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de
generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii
resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
Conform legislaţiei în vigoare, Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind
regimul deşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii
de deşeuri şi deţinătorii de deţeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin
următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea
umană şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Pentru înlăturarea situaţiilor necorespunzătoare existente în gospodărirea
deşeurilor în cadrul Intreprinderii Individuale analizate, s-au avut în vedere
urmatoarele:
-eliminarea elementelor poluante, datorită activităţilor de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor;
-recuperarea şi valorificarea pe piaţă a componentelor din deşeurile posibil a fi
reintroduse în circuitul industrial, ca surse secundare înlocuitoare a materiilor
prime;
-reducerea la dimensiuni minime a suprafeţelor de teren necesare depozitării
definitive a deşeurilor;
-depozitarea temporară a deşeurilor, în condiţii de protecţie a calităţii factorilor
de mediu.
57
Tipuri şi cantităţi de deşeuri
În urma desfăşurării activităţii în cadrul unităţii analizate, rezultă urmatoarele
categorii de deşeuri:
-deşeuri menajere şi asimilabile din activitatea administrativă;
-deşeuri industriale rezultate din fluxurile de producţie.
Deşeuri produse:
Nr
crt
Denumire
deșeu
HG 856/02-
Cod deșeu
Cant. Stare
fizică
Sursă
deșeuri
Depozitare Destinație
1. Deșeuri
menajere
20 03 01
20 03 99 3,9 t/an solidă Întreaga
unitate
container Primăria
Brăduleţ
2. Deșeuri de
lemn, inclusiv
rumeguş
03 01 05 650 mc/an solidă Hală de
producţie
In saci si
containere
pe platforma
betonată si
imprejmuita
S.C.
Mini Service
SRL
3. Deșeu de
nămol de la
micro-staţia de
epurare
13 05 02*
19 08 05
200 kg/an semi-
solidă
Micro-
staţia de
epurare
Butoi metallic
de 200 l
S.C.
Mini Service
SRL
4. Anvelope
uzate
16 06 03 10 buc. solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
5. Filtre ulei 16 01 07* 6 buc. solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
6. Ulei uzat 13 02 05* 50 l/an lichida Întreaga
unitate
Butoi metalic
de 100 l
S.C.
Mini Service
SRL
7. Ambalaje
metalice
15 01 04 50 kg /an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
8. Absorbanti,
mat. de
lustruire
15 01 10* 200 kg /an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
9. Ambalaje de
mat.
compozite
15 01 05 10 kg /an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
10. Amestecuri
metalice
17 04 07 200 kg/an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
11. Baterii si
acumulatori
16 06 05 5 buc. solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
58
Evacuarea deşeurilor
Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru
mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin transportare la
depozitul de deşeuri.
Evidenţa deşeurilor produse este ţinută lunar, conform HG. 856/2002 şi conţine
următoarele informaţii:
-tipul deşeului;
-codul deşeului;
-instalaţia producătoare;
-cantitatea produsă;
-data evacuării deşeului;
-modul de stocare;
-data predării deşeului;
-cantitatea de deşeu predată.
Conform Adeverinţă nr. 2524/14.06.2016, eliberată de Primăria Brăduleţ,
aceasta colectează deşeurile menajere rezultate din activitatea Întreprinderii
Individuale Bold Silvia.
5. Condensatori/transformatori electrici
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de catre CEZ Vânzare S.A.
conform contractului nr. 91617609-00000001E/ 09.12.2014, printr-un racord din
reţeaua electrică existentă la un transformator şi apoi prin cutia de distribuţie a
transformatorului la un bloc de măsură şi protecţie trifazat amplasat la limita
interioara a terenului.
6. Securitatea zonei
Accesul la obiectivul analizat se face din drumul judetean DJ 703 I.
Incinta unității este asigurată corespunzator prin sistem de supraveghere si
alarmare antiefractţe și iluminatul corespunzător pe timp de noapte, împotriva actelor
de efracție și vandalism, care ar putea determina poluări accidentale.
Nu au fost semnalate, în general, aspecte care ar putea periclita siguranța în
exploatarea obiectivului și/sau sănătatea angajaților, în condițiile respectării NTS.
7. Măsuri de pază împotriva incendiilor
Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este reglementată de Hotărârea
Guvernului nr. 51/1992, republicată în Monitorul Oficial nr. 35/februarie 1996.
59
Activitățile se pot desfășura cu respectarea Legii nr.307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor rectificată, O.M.A.I. Nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea
Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de
urgență, Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999, O.M.A.I.
Nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor, indicativ – 17/2011.
Amenajările interioare corespund cerințelor specifice Normativului P
118/1999, fiind respectate condițiile specifice imobilelor cu funcțiuni de producție,
mixte, cât și depozitare (șopron).
Condițiile care trebuie asigurate prin proiectare, execuție și exploatare sunt
următoarele :
- protecția persoanelor, autovehiculelor și a echipelor de intervenție în caz de
incendiu, limitând pierderile de vieți omenești și bunuri materiale;
- împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate;
- prevenirea avariilor la construcțiile învecinate datorate incendiilor sau
exploziilor;
Toate persoanele care lucrează în unitate trebuie sa aibă acces la fișele tehnice
de securitate ale produselor și la procedurile scrise pentru operare si urgențe.
Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic și actualizate ținând cont de
schimbările care intervin și de experiența practică înregistrată și programul trebuie
să cuprindă:
- examinarea vizuală a a materialelor combustibile, echipamentelor,
inclusiv părților neelectrice ale instalațiilor;
- măsurarea prizelor și circuitelor de legare la pământ;
- măsurarea izolației;
- înregistrarea în dosarul societății și consemnarea inspecției într-un
certificat de inspecție care trebuie păstratîn spațiul destinat biroului.
În vederea realizării unor intervenții operative, eficiente s-au stabilit
următoarele:
alarmarea în caz de incendiu :
- alarmarea personalului responsabil cu întreruperea instalațiilor electrice ;
- alarmarea companiei de pompieri militari prin telefon direct.
ipoteze de stingere, măsuri generale :
- pompierii militari vor fi alarmați din primele momente de la apariția oricărui
incendiu ;
- se vor verifica periodic posibilitățile de acces la toate mijloacele și căile de
evacuare precum și existența și starea utilajelor.
60
Dotări împotriva incendiilor
Pentru stingerea incendiilor Întreprinderea Individuala este dotată cu:
- 6 stingătoare P6;
- 5 buc. usi de acces EI 60;
- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;
- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;
- trapa de fum;
- 2 buc. pichet de incendiu.
8. Protecția muncii și igiena locului de munca
Activitatea desfașurată pe amplasament este reglementată din punct de vedere al
protecției muncii.
Măsurile de protecție a muncii au fost stabilite având la bază:
- Legea Protecției Muncii nr. 90/12.07.1996;
- Norme generale de protecția muncii, ediția 1996;
- Alte acte normative în domeniul protecției muncii.
În cadrul unității este desemnată o persoană –care îndrumă din punct de
vedere metodologic întreaga activitate de protecția muncii, desfășurând
următoarele activități:
- controlează locurile de muncă în scopul aplicării cu strictețe a normelor de
protecția muncii și urmărește asigurarea respectării măsurilor necesare pentru
prevenirea accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor profesionale;
- asigură evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire la locurile de munca
și propune măsurile necesare de prevenire corespunzătoare cu sprijinul instituțiilor
de specialitate;
- întocmește proiectul planului de măsuri și propunerile privind fondurile
necesare protecţiei muncii. Participă la recepţia obiectivelor noi privind modul de
organizare a măsurilor de protecţia muncii și urmăreşte obţinerea autorizaţiilor de
funcţionare precum şi realizarea măsurilor prevăzute în planul de cheltuieli cu
protecţia muncii;
- analizează evoluţia şi cauzele accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor
profesionale prin colaborarea cu serviciile medicale; întocmește materialele
necesare analizei activității de protecția muncii de către conducerea societății și
efectuează instructajul general la angajarea personalului pentru a corespunde
cerințelor de securitate a muncii;
- verifică cu ajutorul serviciilor de specialitate dacă noxele se încadrează în
limitele de nocivitate admise pentru locul de munca și informează operativ
conducerea societății de producerea accidentelor de munca pe platforma societății.
61
Participă la cercetarea cauzelor producerii accidentelor de munca și urmărește
realizarea măsurilor stabilite cu ocazia cercetării lor;
- însoțește pe teren organele de control în acțiunile de control și informează
conducerea societății prin notele de constatare întocmite, despre deficiențele
constatate la controlul efectuat;
- urmărește reactualizarea planului de interventie și combatere a avariilor din
societate și a planurilor de alarmare în cazul poluărilor accidentale, în funcție de
modificările survenite : intrarea în funcțiune a unor noi instalații, schimbarea din
funcție a unor persoane, etc.
Pentru prevenirea accidentelor tehnice, echipamentele folosite sunt prevăzute
cu dispozitive de protecție și siguranță. De asemenea, echipamentele electrice sunt
protejate cu carcase izolate, cu împământare și blocare împotriva atingerii directe,
iar accesul la aceste instalații este permis numai persoanelor autorizate.
Cerințele generale referitoare la protecția muncii (dotare cu echipament pentru
locurile de munca, existența vestiarelor, a trusei de prim ajutor, etc.), sunt
reglementate prin Legea nr. 90/1996. În acest sens, acestora li se face periodic
instructajul de protecție a muncii, iar informațiile dobândite la aceste sedințe sunt
însușite sub semnătură proprie. Periodic, personalul care deservește societatea este
supus unui examen medical, iar cei care sunt găsiți cu contraindicații medicale sunt
scoși temporar din activitatea respectivă, fiind utilizați în alte sectoare de activitate.
În concluzie, unitatea asigură condițiile de protecție și igiena muncii, astfel
încât desfășurarea activităților nu determină afectarea stării de sănătate a
salariaților.
9. Evacuarea apelor uzate
Din activitatea desfăşurată pe amplasament nu rezultă ape uzate industriale.
Apele uzate menajere sunt colectate printr-o reţea de canalizare (L=100 m)
din tuburi PVC (Dn=110-150) şi transportate într-o micro-staţie de epurare
mecano-biologică.
Micro-staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare
mecano-biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii
tehnologice:
- compartiment pre-epurare mecanică prevăzut cu coş de reţinere a materiilor
nedegradabile;
- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu
anaerob;
- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;
- compartiment decantare finală.
Staţia este echipată cu:
62
- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;
- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;
- tablou automatizare.
Apele epurate vor fi evacuate în râul Vâlsan prin conducta PVC (Dn= 125 mm,
L= 15 m).
Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa
10. Emisii atmosferice
Pentru încălzirea spaţiilor, societatea utilizează sobe metalice cu funcţionare
pe deşeuri din lemnele rezultate din procesul tehnologic
Sursele de poluare a aerului în cazul unităţii studiate vor fi reprezentate de:
A. Traficul intern
B. Surse asociate activităţilor de producţe
A. Emisii de noxe rezultate de la traficul intern
Sursele mobile sunt reprezentate de utilajele mobile care sunt utilizate în incinta
societăţii pentru diferite activităţi şi de vehiculele pentru aprovizionarea cu
materiale. Funcţionarea utilajelor mobile şi circulaţia vehiculelor pe platforma
liberă a societăţii constituie aşa numitul trafic intern sau traficul de incintă.
Traficul intern reprezintă o sursa nedirijată, poluanţii emişi de acesta (NOx,
SOx, CO, particule şi compuşi organici volatili) neputând fi captaţi şi evacuaţi
controlat în atmosferă.
Emisiile în atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:
· surse nedirijate (fugitive);
· surse situate la nivelul solului;
· ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafaţă.
Datorită faptului că aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor
de poluanţi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise in Ord.
462/1993, al MAPPM –pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protecţia
atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi
atmosferici produşi de surse staţionare, modificat prin Legea 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurator.
Estimarea emisiilor provenite de la mijloacele auto şi utilaje s-a realizat prin
metodologia EEA/EMEP CORINAIR, ţinând cont de intensitatea traficului de
incintă, tipul şi viteza mijloacelor de transport, precum şi de distanţa parcursă
de mijloacele de transport auto în incinta amplasamentului.
S-a considerat astfel o distanţă medie parcursă de mijloacele de transport de 100
m, iar distanţa medie de deplasare şi manevrare oprire/pornire de 30 minute.
63
De asemenea s-a considerat că toate mijloacele de transport ale societăţii circulă
simultan.
Rezultatele calculelor de emisie pentru toate mijloacele de transport sunt
urmatoarele:
-Pulberi in suspensie (PM 10) = 120,3 g/h
-CO = 352,8 g/h
-SO2 = 98,6 g/h
-NOx = 341,2 g/h
-COVtot = 75,4 g/h
B. Emisii de noxe rezultate în urma desfăşurării activităţii
Pentru captarea eficientă a prafului şi a rumeguşului de la maşinile de prelucrare
a lemnului sunt montate instalaţii de exhaustare.
În hala de producţie sunt amplasate 6 exhaustoare şi anume:
- două exhaustoare cu 6 saci de filtrare – unul pentru multilamă şi unul pentru
maşina de prelucrat pe 4 feţe şi maşina de calibrat;
- patru exhaustoare cu 2 saci de filtrare care vor aspira de la circularul pneumatic
de retezat, circularul de formatizat, maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la
grosime şi maşina de frezat pentru îmbinari în dinţi.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate în incinta obiectivului şi în
imediata vecinătate, astfel încat nu vor interveni modificări semnificative
asupra factorului de mediu ,,aer”.
Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea aerului sunt cuprinse în
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar prin
respectarea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu aer este
neglijabil.
11. Impactul zgomotului
Zgomotul provine de la surse mobile (mijloace de transport al materiilor prime
şi al produselor finite), precum şi de la utilajele şi instalaţiile folosite în procesele
tehnologice.
Nivelul de zgomot, rezultat în urma desfăşurării activităţii, conform Ordinului
Ministerului Sănătăţii nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de
igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede:
- în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat
A (AeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO
1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşeasca 55 dB şi curba de
zgomot Cz 50;
64
- în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică
continuu echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei,
conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu
depăşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.
Propagarea zgomotului depinde de următorii factori:
-natura amplasării topografice, vegetaţie, construcţii existente în apropiere;
-condiţii climatice – vânturi dominante;
-structura traficului rutier ( vehicule uşoare sau grele);
-condiţii de circulaţie ( număr vehicule/ora, viteza de circulaţie);
-caracteristici tehnice ale traseului.
Vibraţii
Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcţionarea utilajelor
şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurarii activităţii şi nu reprezintă
surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagării vibraţiilor în împrejurimi
este foarte redusă.
Deoarece impactul activităţilor care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat în
prezenta lucrare, asupra nivelului de zgomot al zonei, va fi nesemnificativ, nu vor
fi necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului faţă de cele impuse prin
proiect.
Definiții:
Poluant-“Orice substanță, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie
(radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care, introdusă în
mediu, modifică echilibrul constituenților acestora și al organismelor vii și aduce
daune bunurilor materiale“.
Deșeuri-“Orice substanță sau obiect din categoriile stabilite de legislația specifică
privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl arunca, are intenția sau are
obligația de a-l arunca”.
Deșeuri periculoase-“Deșeurile încadrate generic, conform legislației specifice
privind regimul deșeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deșeuri și care au cel
putin un constituent sau proprietate care face ca acestea să fie periculoase” .
Efluent-“Orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv
prin scurgere, jeturi, injecție, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare”.
Eliminare-“Orice operațiune efectuată asupra deșeurilor, conform definiției
prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind
regimul deșeurilor”.
65
Emisie -“Evacuarea directă sau indirectă, prin surse punctuale sau difuze ale
instalației, de substanțe, vibrații, ori de zgomot în aer, apă sau sol”.
Evaluarea impactului asupra mediului-“Proces menit să identifice, să descrie și
să stabilească, în funcție de fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare,
efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale unui
proiect asupra sănătății oamenilor și mediului”.
Deteriorarea mediului-“Alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale
componentelor naturale ale mediului, reducerea diversității sau productivității
biologice a ecosistemelor naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu
efecte asupra calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și
solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca
și amenajarea corespunzătoare a teritoriului”.
Prejudiciu-“Efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătății oamenilor,
bunurilor sau mediului, provocat de poluanți, activități dăunatoare, accidente
ecologice sau fenomene naturale periculoase”.
Bilanț de mediu de nivel I-“Studiul de mediu, constând în culegere de date și
documente, care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu
pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potențial
semnificativ de pe un amplasament”.
Impact de mediu-“Modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice,
chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversității
biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor
naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a
calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de
poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale,
gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzatoare a acestora”.
Poluare-“Concentrații de poluanți în mediu care depășesc valorile naturale”.
Prag de alertă-“Concentrații de poluanți în apă, aer, sol sau emisii/evacuări care
au rolul de a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra
mediului și care determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau
reducerea concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări”.
Poluare potențial semnificativă-“Concentrații de poluanți în mediu care depășesc
pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Aceste valori definesc pragul poluării la care autoritățile competente consideră că
un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor
studii suplimentare”.
Prag de intervenție -“Concentrații de poluanți în aer, apă sol sau emisii/evacuări
la care autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a
riscului și reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări”.
66
Poluare semnificativă-“Concentrații de poluanți în mediu ce depășesc pragurile
de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului”.
Aer poluat-„Aer care conține poluanți în concentrații la care aceștia acționează
nociv asupra organismelor vii și dăunător mediului înconjurător”.
Poluare antropică-“Poluare a aerului rezultată din activități umane”.
Poluare de fond a atmosferei-“Poluare existentă în zonele în care nu se manifestă
direct influența surselor de poluare”
Poluare naturală-“Poluare a aerului rezultată din activități naturale”.
Potențial de poluare-“Nivel posibil al poluării, caracteristic unei zone date,
variabil în funcție de condițiile meteorologice și orografice, care poate fi atins în
prezența unei surse de poluare de o anumită intensitate; se definește în mai multe
moduri, în funcție de intensitatea emisiilor”.
Prag de acțiune-“Concentrație minimă a unui poluant în aer la care apar primele
efecte decelabile asupra omului și mediului înconjurător”.
Protecție a aerului-“Acțiune de prevenire și/sau de reducere a poluării aerului prin
măsuri tehnice și legislative”.
Sursa de poluare-“Loc, proces sau activitate care generează poluanți”.
Zonă poluată-“Teritoriu în care se evidențiază concentrații de poluanți peste
concentrația maximă admisibilă”.
Colectare-„Strângerea, sortarea și/sau regruparea (depozitarea temporară)a
deșeurilor în vederea transportării lor”.
Valorificare -“Orice operațiune (dezmembrare, sortare, tăiere, mărunțire, presare,
balotare, topire-turnare, etc.) efectuată asupra unui deșeu prin procedee industriale,
în vederea transformării sale într-o materie primă secundară sau sursă de energie”.
Producător -“Orice persoană fizică sau juridică din a cărei activitate rezultă
deșeuri (producător inițial) și/sau care a efectuat operațiuni de pretratare, amestec
sau alte operațiuni asupra deșeurilor, ceea ce determină schimbarea naturii sau
compoziției acestora”.
Deținător -“Producătorul de deșeuri sau persoana fizică ori juridică ce are în
posesie deșeuri”.
Gestionare -“Colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deșeurilor,
inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora”.
Reciclare-“Operațiuni de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor
pentru scopul inițial sau pentru alte scopuri”.
Mediu -“Ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei : aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate
materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în
interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale
și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea
omului”.
67
Autorizație de mediu-“Act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritățile
competente pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite condițiile și/sau
parametrii de funcționare a unei activități existente sau pentru punerea în funcțiune
a unei activități noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu”.
Titularul activității-“Persoana fizică sau juridică răspunzatoare legal pentru
desfășurarea unei activități, prin drepturi de proprietate, concesiune sau altă formă
de împuternicire legală asupra dreptului de folosință a amplasamentului și/sau
instalațiilor supuse procedurii de autorizare”.
Program pentru conformare-“Plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie
parcurse în intervale precizate prin prevederile autorizației de mediu de către
titularul activității, sub controlul autorității competente pentru protecția mediului,
în scopul respectării reglementărilor privind protecția mediului”.
Surse de informare
-Date tehnice obținute de la beneficiar
-Investigații efectuate pe amplasament.
Literatura de specialitate -Epurarea apelor uzate industriale – M. Negulescu , 1968
-Legislație și norme internaționale, Directive CEE (nr.80/779, 82/88, 84/360,
85/203 )
-Industrial Pollution – N. Irving Sax , SUA , 1980
-Dictionary of Environment – M. Allaby , UK , 1980
-Emisii de poluanți în atmosferă ( AP – 42/1973 ) – EPA , SUA , 1973
Bibliografie
→ Ordonanţa de urgenţă nr. 195/ 2005 privind protecţia mediului, cu completările
şi modificările ulterioare;
→ Ordin MMDD 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a
activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.
→ Ordin nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de
mediu
→ Legislație specifică în domeniul protecţiei apelor:
- Lege nr. 107/ 1996 Legea apelor si HG nr. 83/1997, HG nr. 948/1999, HG nr.
948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003, OUG nr.
73/2005, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, OUG nr. 73/2005, Legea nr.
400/2005, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007.
68
- HG nr. 188/2002, HG nr.352/2005, HG nr.210/2007 pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate
→ Legislație specifică în domeniul protecţiei atmosferei:
- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia atmosferei
- STAS 12574/1987 privind condițiile de calitate a aerului în zonele protejate
- STAS 10009/1988 – acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot;
→ Legislaţie specifică privind ariile protejate:
- OUG 236/ 2000 si Legea 462/ 2001 privind regimul ariilor protejate , conservarea
habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice
→ Legislaţie specifică în domeniul deşeurilor:
- OUG 78/2000, cu completările si modificările ulterioare
- HG nr 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase
- OUG nr 16/2001 cu completările şi modificările ulterioare privind gestionarea
deşeurilor industriale reciclabile
- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Ordin 757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
- HG 128/2002 si HG 268/2005 privind incinerarea deşeurilor si Ordin 756/2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor
- Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţiilor de
eliminare a deşeurilor - depozitarea si incinerarea
- Ordin 219/2002, 997/2004 si 1029/2004 privind deşeurile sanitare
- Ordinul 698/940/2005 privind aprobarea criteriilor de evaluare a echipamentelor
de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea
medicală
- HG nr. 166/2004 si HG 989/2005 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea
sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea
reciclării"
- HG nr 124/2003, HG 734/2006 si HG nr. 210/2007 privind prevenirea, reducerea
şi controlul poluarii mediului cu azbest
- Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor
→ Legislație specifică în domeniul chimicalelor:
- Legea nr 360/2003 si Legea nr. 263/2005 privind regimul substanţelor şi
preparatelor periculoase
- HG nr.347/2003, HG nr.932/2004 si HG nr.646/2005 privind restricţionarea
introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase
69
- HG nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea,
etichetarea și ambalarea substanţelor și preparatelor chimice periculoase
- HG nr 1300/2002 privind notificarea substanţelor chimice
- HG nr. 28/2004 privind controlul şi introducerea în ţară a deşeurilor periculoase
in vederea importului,perfecţionării active si a tranzitului
- OUG 200/2000, HG 490/2002, Legea 324/2005 cu completările şi modificările
ulterioare privind clasificarea , etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor periculoase
→ Legislație specifică în domeniul gestionării ambalajelor şi a deşeurilor din
ambalaje:
- HG 621/2005 si Hotărârea Guvernului nr. 1872/2006 privind gestionarea
ambalajelor si deşeurilor de ambalaje
- Ordin 794/2012 privind raportarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
→ Legislație orizontală:
- HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe
- HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul
- Ordin nr. 818/2003, Ordin 1158/2005 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizaţiei integrate de mediu
- HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private
- OM nr. 135/2010 privind solicitarea şi obţinerea acordului de mediu
- OUG Nr.68/2007 privind răspunderea de mediu, cu referire la prevenirea şi
repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea Nr.19/2008, cu
amendamentele ulterioare;
- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia
atmosferei;
- OUG 236/ 2000 si Legea 462/ 2001 privind regimul ariilor protejate ,
conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice;
- Ordinul MMGA Nr.927/2005 privind Procedura de raportare a datelor referitoare
la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;
- Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţiilor de
eliminare a deşeurilor;
- OUG 152/2005, Legea 84/2006 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării.
70
RAPORT
CU PRIVIRE LA BILANŢUL DE MEDIU DE NIVEL I PENTRU BOLD SILVIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ
SITUATĂ ÎN SAT BRĂDULEŢ, COMUNA BRĂDULEŢ,
NR. 262 B, JUD. ARGEŞ
Iunie 2016
71
BORDEROU
1.Introducere.................................................................................................pag.72
2.Identificarea amplasamentului și localizarea..........................................pag.73
3.Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare.....................................pag.74
4.Activități desfășurate în cadrul obiectivului............................................pag.76
4.1. Generalități – angajați/construcţii...........................................................pag.85
4.2. Materiale de construcție...........................................................................pag.87
4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime şi produse finite......pag.87
4.4. Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice , alte emisii în
atmosferă.........................................................................................................pag.87
4.5. Alimentarea cu apă, evacuarea apelor uzate şi a apelor pluviale............pag.88
4.6. Producerea și eliminarea deșeurilor.........................................................pag.89
4.7. Alimentarea cu energie electrică..............................................................pag.92
4.8. Protectia si igiena muncii.........................................................................pag.92
4.9. Prevenirea și stingerea incendiilor...........................................................pag.93
4.10. Zgomotul și vibrațiile.............................................................................pag.95
4.11. Securitatea zonei.....................................................................................pag.95
4.12. Administrație..........................................................................................pag.96
5. Calitatea solului..........................................................................................pag.96
5.1. Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat................pag.96
5.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate............................................pag.97
6. Concluzii și recomandări...........................................................................pag.97
6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare.....................................................pag.97
6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile...................................................pag.99
6.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile
necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert...................pag.99
ANEXE..........................................................................................................pag.100
PIESE SCRISE.............................................................................................pag.101
PIESE DESENATE......................................................................................pag.102
72
1.Introducere
Prezenta lucrare a fost întocmită în baza contractului de cercetare încheiat
între BOLD SILVIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în calitate de
beneficiar şi S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în calitate de executant şi
are drept scop evaluarea impactului asupra mediului înconjurator a activităţii
desfăşurate de către beneficiar în cadrul societății, cu punct de lucru în satul
Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr.262, judetul Argeș.
S.C. MEDIU DES CONSULTING SRL, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 265/2006 de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind
protecţia mediului, este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii
pentru protecţia mediului la poziţia nr. 590.
Conform Legii Protecţiei Mediului pentru o unitate în funcţiune este
necesară întocmirea unui bilanţ de mediu şi a unui program de conformare în cazul
în care impactul asupra tuturor sau numai asupra unui factor de mediu nu este
neglijabil.
Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea
mediului în zona de impact a activităţii analizate pentru a stabili asumarea unor
obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru
refacerea calităţii mediului .
La întocmire, s-au avut în vedere reglementările cuprinse în :
- Legea Protecţiei Mediului, nr. 265/2006 republicată cu modificările şi
completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu
completările şi modificările ulterioare;
- Ordin MMDD 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a
activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului;
- Ordinul nr. 184/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea procedurii de
realizare a bilanturilor de mediu;
- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. prin care se aproba “Condițiile
tehnice privind protectia atmosferei“, precum si “Norma metodologica privind
determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare“ ;
- Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător;
- OUG nr. 243/2000, Legea 655/2001 si OUG 12/2007 privind protecţia
atmosferei;
- Legea nr. 107/ 1996 Legea apelor si HG nr. 83/1997, HG nr. 948/1999,
HG nr. 948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, Legea nr. 404/2003,
OUG nr. 73/2005, Legea nr. 404/2003, Legea nr. 310/2004, OUG nr. 73/2005,
Legea nr. 400/2005, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007;
73
- HG nr. 188/2002, HG nr.352/2005, HG nr.210/2007 pentru aprobarea unor
norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
- NTPA 002/2002;
- OUG 78/2000, cu completările si modificările ulterioare;
- HG nr 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase;
- OUG nr 16/2001 cu completările şi modificările ulterioare privind
gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;
- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi Ordin 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;
- Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor rectificată;
- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi
completările ulterioare;
- O.M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor;
- O.M.A.I.nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind
instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi
completat cu O.M.A.I. nr. 786/2005;
- Normativul de Siguranţă la Foc a Construcţiilor P118/1999.
2. Identificarea amplasamentului și localizarea
Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului
Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262 B, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept
al râului Vâlsan, pe un teren în suprafaţă de 1891 mp, conform Contractului de
vânzare cumpărare nr. 1194-05.07.2012.
Obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeş, curs de
apă râul Vâlsan, mal drept, cod cadastral X-1.014.00.00.00.0.
Comuna are în componenţă satele: Piatra, Ungureni, Uleni, Galeşu, Cosaci,
Brăduleţ, Alunişu, Brădetu şi Slămneşti.
Accesul în comuna Brăduleţ se realizeaza din DN 73C Curtea de Argeş-
Câmpulung si pe DJ Merişani-Muşeteşti-Brădetu.
Zona analizată face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din
județul Argeș, județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind
poziționată în extremitatea de nord-vest a județului.
Terenul menţionat mai sus este amplasat în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ,
nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş şi se învecinează, conform Planului de
încadrare în zonă, cu:
- la nord – drum pietruit;
74
- la vest – DJ730I ( Pitesti- Bradetu);
- la sud – Primaria Bradulet;
- la est – raul Valsan.
ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi
punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.
Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă
pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de
Înregistrare seria B, nr.2620555 .
În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la
punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeș se pot desfăşura si următoarele activități:
3. “Tăierea şi rindeluirea lemnului”- cod CAEN 1610;
4. “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;
5. “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”- cod
CAEN 1623;
6. “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;
7. “Fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie şi
alte material vegetale împletite”- cod CAEN 1629;
8. “Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”-
cod CAEN 6820;
9. “ Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022;
10. “Activităţi de închiriere şi leasing cu maşini şi echipamente pentru
construcţii”- cod CAEN 7732;
11. “Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini, echipamente şi bunuri
tangibile n.c.a.”- cod CAEN 7739.
3. Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul
Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț
(reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni.
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este
străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde
se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C).
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Brătieni-
Galeșu, făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele
Brătieni și Galeș, având în total 1208 locuitori. Existau în comună două biserici și
75
două școli primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai
funcționa în aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință,
cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna
Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni,
Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și
Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori
în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la
comuna Brătieni.
După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost
schimbată denumirea în Brăduleț. În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș
din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind
desființat și satul Slătioara (numit inițial Seci) care a fost comasat cu satul
Slămnești.
În comuna Brăduleț se află fostul schit Brădetu (secolul al XV-lea),
monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica
„Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă.
Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau
funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând
din 1584.
Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km
de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată
preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip
carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş.
Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori
şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş,
Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.
Unitatea studiată în prezenta lucrare este amplasată în intravilanul satului
Brăduleț, com.Brăduleț, nr.262 B, punctul,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren
proprietate a Întreprinderii Individuale Bold Silvia, conform Contractului de
Vânzare Cumpărare nr.1194/05.07.2012, autentificat de BNP Mihaela Vlad și are o
suprafață de 1891 mp.
Vecinătățile imobilului sunt:
- la nord – drum pietruit;
- la vest – DJ730I ( Pitești- Brădetu);
- la sud – Primăria Brăduleț;
- la est – râul Vâlsan.
Terenul este amplasat în bazinul hidrografic al râului Argeș (cod cadastral X
–1.000.00.00.00.0), pe malul drept al râului Vâlsan, cod cadastral X -
1.014.00.00.00.0.
76
Activitățile desfășurate și dotările efectuate până în prezent, relativ bine
organizate din punct de vedere al protecției mediului înconjurător, precum și
măsurătorile realizate, nu au pus în evidență surse de poluare majore a factorilor de
mediu anterioare datei efectuării prezentului bilanț.
Dezvoltări viitoare
Pe amplasamentul actual se doreşte să se desfăşoare activităţile:
,,Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn” cod CAEN 1621
,,Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru
construcţii” cod CAEN 1623
,,Fabricarea ambalajelor din lemn” cod CAEN 1624
4. Activități desfășurate în cadrul obiectivului
Scopul obiectivului este reprezentat de dezvoltarea activităţilor productive în
zonele rurale care contribuie la creşterea numărului de locuri de munca şi a
veniturilor alternative, precum şi la creşterea valorii adăugate în activităţi non-
agricole. Activitatea productivă se referă la prelucrarea cherestelei în scopul
obtinerii de produse din lemn.
Descriere flux tehnologic
Pentru producţia de semifabricate folosite pentru mobilă, tâmplărie şi
construcţii, respectiv elemente lamelare stratificate (grinzi) şi panouri din lemn
masiv, tehnologia standard cuprinde prelucrarea lamelelor în vederea lipirii
acestora cu scopul reconstituirii lemnului la dimensiunile dorite, mărirea rezistenţei
mecanice, precum şi eliminarea defectelor.
În cazul de faţă se porneşte de la cheresteaua uscată ca materie primă, iar linia
de fabricaţie cuprinde următoarele maşini şi utilaje, pe faze:
Circular multilamă, unde cheresteaua este spintecată în mai multe rigle (lamele) de
grosimi, lăţimi diferite, în funcţie de tipodimensiunile elementelor semifabricate
finale, ţinand cont şi de adaosurile de prelucrare necesare.
Lamelele astfel obţinute sunt secţionate la lungimea solicitată cu ajutorul
circularului pneumatic de retezat, concomitent cu eliminarea defectelor neadmise.
Aici se va face şi departajarea reperelor pe lungimi şi clase de calitate, care vor fi
folosite ca atare –şi elemente scurte, fără defecte, împreuna cu cele subscurte
recuperate, respectiv elemente ce vor fi direcţionate către sectorul de îmbinat în
dinţi. Acesta este format dintr-o maşina de frezat dinţi, dispozitiv de aplicat adeziv
şi presă hidraulică pentru lamele îmbinate în dinţi.
77
Maşina de frezat este de construcţie specială şi este dedicată frezării la capete a
elementelor ce urmeaza a fi lipite la lungime. Execută printr-o singura trecere
retezare îndreptare, frezare profil dinţi, tocare resturi lemn.
Dispozitivul de aplicat adeziv la capete este compus dintr-un rezervor cu
adeziv sub presiune şi o conducta flexibilă la capatul careia se monteaza negativul
profilului frezat (pieptene), ce permite dozarea corespunzătoare a inserţiei de
adeziv. Îmbinarea se poate executa atât pe orizontală (folosită cu precădere la
panouri), cât şi pe verticală (pentru lamelele elementelor stratificate).
După frezare şi aplicare adeziv, piesele sunt introduse în presă şi lipite la
lungime.
Această presă formeaza lamele la lungimea dorită, ce vor fi prelucrate la
maşina de prelucrat pe 4 feţe, împreună cu cele obţinute direct din circularul
pneumatic de retezat.
Prelucrarea pe 4 feţe reprezintă îndreptarea lamelelor prin uniformizarea
secţiunii şi pregătirea acestora pentru lipire în presa hidraulică pentru grinzi
stratificate şi panouri.
Această presă execută cele două categorii de semifabricate ce reprezintă
produsele finale, respectiv grinzi lamelare stratificate obţinute din lamele lipite prin
suprapunere pe înălţime (grosime) şi panouri obţinute din lipirea lamelelor pe
laţime.
Descrierea utilajelor
1. Presa verticală hidraulică pentru traverse lamelare şi panouri
Se utilizează pentru lipirea elementelor stratificate (traverse) şi a panourilor din
lamele de lemn. Se compune din batiu cadru cu cilindri hidraulici montaţi pe
montanţi verticali din otel ce pot culisa orizontal în funcţie de lungimea
semifabricatelor, centrala hidraulică proprie, presori frontali manuali.
Caracteristici tehnice:
Capacitatea de lucru 6000 x 1200 x 150 mm;
N0 12 montanţi verticali mobili cu cilindru;
Distribuitor 2 leviere ( 2 zone de lucru );
Forţa pe cilindru kg 2500 6 kg/cmp pe traverse cu grosime de 80 mm.
2. Fierăstrău circular cu masa mobilă
Utilajul se foloseşte pentru dimensionarea plăcilor şi a altor elemente din lemn,
compus din:
- batiu din fontă şi oţel ramforsat;
- masă culisantă (mobilă) şi ghidaje gradate, cu opritori mobili;
- motor principal cu panză circulară de tăiere;
78
- motor secundar cu panză incizor.
Caracteristici tehnice:
Cursa mesei mobile 3200 mm;
Rigla de formatizare extensibila 3200 mm;
Dimensiunile mesei fixe 650 x 840 mm;
Laţimea de tăiere cu riglă paralelă 1270 mm;
Diametrul maxim panză circulară 315 mm;
Diametrul axului port panză 30 mm;
Înălţimea de tăiere la 900/450 104/74 mm;
Turaţia pânzei principale 4000 rpm;
Diametrul incizorului 120 mm;
Turaţia incizorului 8500 rpm;
Diametrul axului port incizor 20 mm;
Puterea motorului principal: 4 kW.
3. Fierastrău circular de retezat
Utilaj folosit la retezarea riglelor la cota necesară şi/sau eliminarea defectelor
lemnului.
Conţine batiu cu motor şi pânză circulară montată pe braţ culisant pneumatic,
masaăde lucru stanga-dreapta 1000 mm cu posibilitate de prelungire.
Caracteristici tehnice:
Capacitatea maximă de tăiere, 160x80 mm, sau 220 x30 mm;
Diametrul pânzei circulare, D=350 mm;
Puterea motorului 3 kW;
Turaţia pânzei circulare 3.000 rpm;
Presiunea de lucru: 8 bar;
Greutatea masinii 310 kg;
Mese de lucru Sx + Ox ( 1 + 1 m);
Acţionarea pânzei circulare: pneumatică;
Comandă bimanuală;
Motor autofrânant;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 4,75 kW;
Certificat de conformitate norme CE.
4. Compresor de aer
Instalaţie folosită la producerea aerului comprimat necesar funcţionarii
utilajelor care necesită ca agent de acţionare aer sub presiune, este compus din:
79
a) Compresor cu şurub silenţios;
b)Uscător;
c)Rezervor aer comprimat.
Caracteristici tehnice:
Aer livrat 950 I/min;
Presiune 8 bar;
Putere motor principal 7,5 kW;
Nivel zgomot 67 dB;
Capacitate rezervor 500 I;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 8 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
5. Exhaustor local cu 2 saci -necesar 4 buc
Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea
reperelor din lemn. Se compune din:
Batiu –cadru;
Motor cu ventilator centrifugal;
Saci filtrare din material textil;
Saci colectori din material PVC.
Caracteristici tehnice:
Putere motor electric 2,2 kW/380V/2800 rot/min;
Protecţie termicş motor;
Capacitate sac colector 2 x 0,225 m.c;
Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;
Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1200 mm;
Suprafaţă filtrantă 2 x 2,6 mp =5,2 mp;
Debit maxim de aspiraşie 3.500 m.c.lh;
Diam. gură de aspiraţie 200 mm;
Saci colectori laţime min. 800 mm;
Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 65 db;
Coliere metalice rapide;
Rotor palete curbe randament ridicat;
Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;
Greutate cca. 80 Kg;
Dimensiuni de gabarit cca. 1700 x 550 x max. 2700 mm;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 2,2 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
80
6. Exhaustor local cu 6 saci necesar 2 buc
Utilaj folosit pentru aspiraţia aşchiilor şi rumeguşului produs prin prelucrarea
reperelor din lemn. Se compune din:
Batiu –cadru;
Motor cu ventilator centrifugal;
Saci filtrare din material textil;
Saci colectori din material PVC;
Caracteristici tehnice:
Putere motor electric 9 kW/380V/2800 rot/min;
Protecţie termică motor;
Capacitate sac colector 6 x 0,225 m.c;
Dimensiuni sac filtrant Ø 500 x 1500 mm;
Dimensiuni sac colector Ø 500 x 1300 mm;
Suprafaţă filtrantă 6 x 2,6 mp;
Debit maxim de aspiraţie 6100 m.c.lh;
Diam. gură de aspiraţie 340 mm;
Saci colectori laţime min. 800 mm;
Nivel de zgomot, cuplat la aspiraţie 90 db;
Deflectoare reglare nivel umplere saci colectori;
Greutate cca. 180 Kg;
Dimensiuni de gabarit cca. 4100 x 550 x max. 2700 mm;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 9 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
7. Maşina de rindeluit la grosime
Utilaj folosit pentru prelucrarea la grosime a elementelor din lemn, respectiv
degrosare inainte de calibrare. Se compune din:
Batiu din fontă;
Arbore orizontal superior de rindeluit;
Grup de avans motorizat, cu valţuri;
Caracteristici tehnice:
-lăţimea utilă de lucru 630mm;
-înălţimea de lucru la grosime min/max 3/300mm;
-dimensiune plan de lucru 630x1000 mm;
-grosimea max. de aşchiere 8mm;
-turaţia arborelui 4.500 rpm;
-diametru arbore/numar cutite 120/4 mm/N;
-4 viteze de avans piesa 5-8-12-18 m/min;
-diametrul gurii de aspiraţie 150 mm;
81
-puterea motorului 5,5kW.
8. Linie de îmbinat în dinţi
Linia de îmbinat în dinţi este utilizată pentru reconstituirea lemnului prin
fabricarea lamelelor fără defecte de structură, concomitent cu recuperarea pieselor
subscurte. Se compune din două unităţi de lucru:
a) Unitatea de frezare
Sistem cu masă mobilă şi grup de frezare fix (freză-tocator). Prelucrarea se face
pe 2 laturi ale pachetului de sipci, cu un singur grup de frezare, rotirea pachetului
de sipci se face manual. Maşina este prevazută cu cabină fonică.
Date tehnice:
-sipci din lemn la intrare;
-lungimea min. 150 mm max 700 mm;
-grosimea min. 15 mm max 80 mm;
-lăţimea min. 30 mm max 148 mm;
-lăţimea pachetului de prelucrat 500 mm;
-motor freza 11 kW;
-motor tocator 4,0 kW;
-motor de translaţie masă mobilă 0,55 kW;
-masă de lucru cu reglare verticală pentru centrarea pieselor de frezat.
b) Unitatea de presare
Este compusă dintr-o unitate de tăiere la lungime şi sistem de presare cu
cilindru hidraulic.
Date tehnice:
-lungimea maximă a lamelei îmbinate 6000 mm;
-puterea motorului de retezare 2.6 kW;
-Diametru pânză circulară Ø 350 mm Z=84;
-forţa de presare max. 8.000 kg;
-motor centralină hidraulică 3 kW.
Grup aplicare adeziv
Este compus dintr-un dispozitiv cu profil negativ (pieptene) pentru aplicarea
adezivului pe capetele materialului frezat, conectat la un rezervor sub presiune.
Tensiune de alimentare 380 V
Putere totală instalată a liniei 21,2 kW
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
9. Maşina de calibrat şi şlefuit
Utilajul este folosit la calibrarea pentru uniformizarea grosimii panourilor şi a
altor piese din lemn inclusiv şlefuire şi este compus din:
82
-grup operator cu o bandă abrazivă şi contact de sus;
-grup avans reglabil cu covor transportor din cauciuc;
-grup cu motor şi reductor pentru reglarea pe înălţime a mesei de lucru cu covor
transportor;
-panou de comandă cu butoane electromecanice;
-vizualizator digital pt. grosimea de lucru;
-covor transportor din cauciuc natural;
-dispozitiv automat de centrare şi întindere a covorului de transport;
-role presoare cauciucate;
-oscilaţie electronică a benzilor abrazive;
-protecţie magnetotermică pt. motorul principal;
-motoare IP 54.
Caracteristici tehnice:
Lăţimea utilă de lucru 950 mm;
Grosimea min/max. de lucru 4-170 mm;
Lungimea desfăşurată a benzior abrazive 2.150 mm;
Puterea motorului de avans 0,45/0,8 kW;
Viteza de avans 4,5/9 m/min;
Putere motor principal 15 kW;
Tensiunea de alimentare 380 V;
Putere instalată 16 kW;
Fabricat în CE Certificat de conformitate norme CE.
10. Maşina de rindeluit şi profilat pe 4 feţe
Se foloseşte pentru prelucrarea pe 4 feţe a riglelor din lemn ce urmează a fi
livrate ca atare sau lipite între ele în vederea reconstituirii grinzilor stratificate. Se
compune din:
-batiu din fontă şi oţel ramforsat;
-masă lisă la intrare;
-masă de lucru cu 4 arbori de rindeluire, compoziţie:
-arbore orizontal inferior de îndreptat;
-arbore vertical de îndreptat dreapta;
-arbore vertical de rindeluit sau profilat stanga;
-arbore orizontal superior de rindeluit la grosime;
-grup de avans cu role;
-cabină de izolare fonică.
Caracteristici tehnice:
Lăţimea min/max de lucru 25-230 mm;
Înălţimea min/max de lucru 8-120 mm;
Viteza de avans 8-12 m/min
83
Motor de avans 1,5 kW;
Diametrul axelor port freze 40 mm;
Diametrul minimax al frezei -indreptare 125 mm;
Diametrul minimax al frezelor arborilor 2-3-4 100-180 mm;
Diametrul frezei razante 145 mm;
Diametrul rolelor de avans 120 mm;
Lungimea mesei de intrare 2200 mm;
Frâna automată pt. toate motoarele;
Puterea motoarelor 4 x 5,5 kW;
Greutate neta 1600 Kg.
11. Maşina de îndreptat
Utilaj folosit pentru îndreptarea elementelor din lemn înainte de rindeluirea la
grosime.
Se compune din:
-batiu din fontă;
-arbore orizontal inferior de rindeluit;
-masă de lucru din fontă;
-ghidaj lateral înclinabil.
Caracteristici tehnice:
-lăţimea utilă de lucru 410mm;
-dimensiune plan de lucru 410 x 2610mm;
-grosimea max. de aşchiere/trecere 8 mm;
-turaţia arborelui 5000rpm;
-diametru arbore/numar cuţite 120/4mm/N;
-diametrul gurii de aspiratţe 150mm;
-puterea motorului 5kW;
-ghidaj 1200 x 190mm.
12. Multilamă automată
Utilajul este folosit la spintecarea cherestelei în rigle (Iamele) prin tăierea cu
mai multe pânze simultan şi este compus din:
-batiu monobloc din fontă;
-covor transportor cu patine din fontă nodulară cu cuplaj direct;
-ghidaje de alunecare a covorului cu coeficient de frecare scazut dintre care unul de
forma prismatica pentru o rectilinitate perfectă;
-ungere automată a transportorului;
-frână pe variatorul de avans pentru o siguranţă totală în caz de oprire accidentală a
covorului;
-cilindrul portarbore monobloc din fontă de diametru mare şi deosebit de robust.
84
-printr-o mişcare excentrică permite folosirea diferitelor diametre de pânze
circulare;
-arborele port-pânze montat pe patru rulmenţi pentru maximă rigiditate;
-sistem de presare care permite tăieri precise compus din: două role presoare din
oţel plus presor cu talpă din lemn înainte de pânzele circulare şi două role
presoare din oţel după pânzele circulare;
-patru blocatoare din oţel cu funcţii de protecţie la rupere sş recul pentru protecţia
operatorului;
-doi indicatori de poziţie pentru pânzele circulare pentru referinţele de tăiere;
-centrala de comenzi electrice cu întrerupere magnetotermică şi protecţii motoare;
-circuit auxiliar de joasă tensiune 110 Vca;
-butoane de oprire de urgenţă anterior şi posterior;
-microintrerupătoare de siguranţă la capacul de acces la pânzele circulare;
-pornire automată stea-triunghi a pânzei;
-bobină de tensiune minimă;
-avans covor în pulsuri;
-ampermetru de control al curentului absorbit;
-accesorii şi chei pentru întreţinere.
Caracteristici tehnice:
Lărgimea maximă a pachetului de lame = 300 mm
Lărgimea covorului transportor = 300 mm
Diametrul pnzelor circulare min/max = 200/350 mm
Lungimea minimă de tăiere = 390 mm
Diametrul bucşei port pânze (alezajul panzelor) = 70 mm
Dimensiunile locaşurilor de pana pe bucşă = 20x5 mm
Turaţia âanzelor circulare = 4200 rpm
Viteza de avans a covorului continuu reglabilă = 6-48 m/min
Înălţimea planului de lucru de la sol = 750 mm
Distanţa de la batiu la prima pânză din dreapta = 220 mm
Dimensiunile planului = 1530x750 mm
Diametrul gurii de aspiraţie = 200 mm
Volumul aspirat la o viteză de 20 m/s = 3000 mc/h
13. Microstaţie de epurare
Staţia de epurare (7-10 l.e.) este o instalaţie monobloc de epurare mecano-
biologică cu nitrificare/denitrificare, compartimentată în urmatoarele spaţii
tehnologice:
- compartiment pre-epurare mecanică prevazut cu coş de reţinere a materiilor
nedegradabile;
85
- compartiment pentru denitrificare şi eliminarea biologică a fosforului în mediu
anaerob;
- compartiment pentru oxidare compuşi organici şi nitrificare în mediu aerob;
- compartiment decantare finală.
Staţia este echipată cu:
- suflantă şi sistem de aerare cu bule fine;
- sistem hidropneumatic pentru recircularea nămolului activ;
- tablou automatizare.
4.1. Generalități – angajați/constucţii
Personalul angajat : în cadrul unităţii îşi desfăşoara activitatea un numar de 30
salariaţi, din care 2 personal TESA şi 28 muncitori.
Construcții și instalații
Obiectivul studiat în prezenta lucrare este amplasat în intravilanul satului
Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud. Argeş, pe un teren cu
suprafaţa de 1891,00 mp, din care:
- suprafaţă construită = 591,70 mp;
- circulaţii = 436,80 mp (carosabil = 305,90 mp, pietonal = 93,40 mp, parcări
= 37,50 mp;
- spaţii verzi = 854,40 mp (ce vor include şi puţul forat şi zona de protecţie
sanitară);
- suprafaţă afectată de reţele edilitare = 6,00 mp.
Clădiri
- un corp de clădire C1 – construcţie Pinalt (spaţii producţie, depozit materie
primă şi produse finite);
- un corp de clădire C3 – construcţie P+1E (vestiare femei, vestiare bărbaţi, grupuri
sanitare, 2 birouri, sală mese, atelier mecanic).
Imobilele au structura metalică, fundaţiile din beton armat, învelitoare din
panouri metalice cu luminatoare, tâmplarie PVC cu geam termopan.
Distanţele construcţiei faţă de limita de proprietate:
Hala C1
- Nord -15,82-17,02 m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;
- Sud -0,70-1,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Braduleţ;
- Est -14,71-26,27m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;
- Vest -0,81-1, 15 m faţă de limita de proprietate catre DJ 703I Piteţti-Brădetu.
Hala C3
86
- Nord -9,44-10,65m faţă de limita de proprietate către drum pietruit;
- Sud -43,00 m faţă de limita de proprietate către Primăria Brăduleţ;
- Est -13,08-14,68 m faţă de limita de proprietate către râul Vâlsan;
- Vest -1,00-1,07m faţă de limita de proprietate către DJ703I Piteţti-Brădetu
Deasupra forajului se va construi un cămin semingropat,din beton armat cu
dimensiunile 1,8 x 1,5 x 1,0 m, care va adîposti forajul şi grupul de pompare tip
hidrofor. Distribuţia apei va fi asigurată prin intermediul unui grup de pompare cu
pompă electrică monofazată P = 0,75 - 1,0 KW, Q = 90 l/min, P = 2-4 bari.
Pentru contorizarea debitelor de apă distribuită este montat un apometru, în
cămin, pe conducta de aducţiune din foraj.
Bilanțul de materiale
În activitatea desfăşurată pe amplasament se foloseşte drept materie primă
cherestea de răşinoase, care va fi tăiată, frezată, lipită şi presată, rezultând produse
de tipul grinzilor de lemn stratificat şi a panourilor din lemn masiv îmbinate.
Deşeurile tehnologice rezultate (rumeguş şi resturi lemn) sunt colectate
provizoriu în containere şi utilizate în sobele metalice pentru încălzirea spaţiilor de
producţie sau vândute prin contract către SC MINI SERVICE SRL.
Volumele de apă necesare:
- Vzilnic = 1,31 mc;
- Vanual = 341 mc.
Materiile prime/auxiliare utilizate în procesul de producţie sunt:
Nr.crt. Denumire Cantitate medie anuală
1. cherestea răşinoase 1000 mc
2. Energie electrică 232320 kw
3. Apă 341 mc
4. Motorină 6720 l/an
Producţia finită estimată este de 2-2,8 mc produs finit/8 ore, însemnând:
- cca 70 % elemente stratificate;
- 25% panouri.
Programul de lucru
Programul de funcționare : 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 260 zile/an.
4.2. Materiale de construcţie
87
Construcţiile au structura metalică cu profile HEA cu închideri exterioare din
panouri sandwich. Învelitoarea este din panouri sandwich, cu luminatoare,
tâmplărie cu geam termopan.
Finisajele interioare sunt din tencuieli simple şi zugrăveli lavabile, pardoseală
gresie, placaje faianţă la pereţi pentru grupurile sanitare.
4.3. Stocarea materialelor – depozite de materii prime şi produse finite
Unitatea dispune de un spaţiu special amenajat pentru depozitarea materiei
prime (cherestea uscată), cu suprafaţa de 49 mp şi unspaţiu pentru depozitarea
produselor finite, cu suprafaţa de 35 mp.
4.4. Emisii în atmosferă-emisii din procese tehnologice, alte emisii în
atmosferă
Pentru încălzirea spaţiilor, societatea utilizează sobe metalice cu funcţionare pe
deşeuri din lemnele rezultate din procesul tehnologic.
Sursele de poluare a aerului în cazul unităţii studiate vor fi reprezentate de:
A. Traficul intern
B. Surse asociate activităţilor de producţe
A.Emisii de noxe rezultate de la traficul intern
Sursele mobile sunt reprezentate de utilajele mobile care sunt utilizate în incinta
societăţii pentru diferite activităţi şi de vehiculele pentru aprovizionarea cu
materiale. Funcţionarea utilajelor mobile şi circulaţia vehiculelor pe platforma
liberă a societăţii constituie aşa numitul trafic intern sau traficul de incintă.
Traficul intern reprezintă o sursa nedirijată, poluanţii emişi de acesta (NOx,
SOx, CO, particule şi compuşi organici volatili) neputând fi captaţi şi evacuaţi
controlat în atmosferă.
Emisiile în atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:
- surse nedirijate (fugitive);
- surse situate la nivelul solului;
- ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafaţă.
Datorită faptului că aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor
de poluanţi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise in Ord.
462/1993, al MAPPM –pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protecţia
atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi
atmosferici produşi de surse staţionare, modificat prin Legea 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurator.
88
Estimarea emisiilor provenite de la mijloacele auto şi utilaje s-a realizat prin
metodologia EEA/EMEP CORINAIR, ţinând cont de intensitatea traficului de
incintă, tipul şi viteza mijloacelor de transport, precum şi de distanţa parcursă
de mijloacele de transport auto în incinta amplasamentului.
S-a considerat astfel o distanţă medie parcursă de mijloacele de transport de 100 m,
iar distanţa medie de deplasare şi manevrare oprire/pornire de 30 minute.
De asemenea s-a considerat că toate mijloacele de transport ale societăţii circulă
simultan.
Rezultatele calculelor de emisie pentru toate mijloacele de transport sunt
urmatoarele:
-Pulberi in suspensie (PM 10) = 120,3 g/h
-CO = 352,8 g/h
-SO2 = 98,6 g/h
-NOx = 341,2 g/h
-COVtot = 75,4 g/h
B.Emisii de noxe rezultate în urma desfăşurării activităţii
Pentru captarea eficientă a prafului şi a rumeguşului de la maşinile de prelucrare
a lemnului sunt montate instalaţii de exhaustare.
În hala de producţie sunt amplasate 6 exhaustoare şi anume:
- două exhaustoare cu 6 saci de filtrare – unul pentru multilamă şi unul pentru
maşina de prelucrat pe 4 feţe şi maşina de calibrat;
- patru exhaustoare cu 2 saci de filtrare care vor aspira de la circularul pneumatic
de retezat, circularul de formatizat, maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la
grosime şi maşina de frezat pentru îmbinari în dinţi.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate în incinta obiectivului şi în
imediata vecinătate, astfel încat nu vor interveni modificări semnificative
asupra factorului de mediu ,,aer”.
Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea aerului sunt cuprinse în
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar prin
respectarea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu aer este
neglijabil.
4.5. Alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate şi a apelor pluviale
Necesarul de apă privind nevoile igienico-sanitare ale celor 30 de salariaţi,
care îşi vor desfăşoara activitatea în fabrica de prelucrare a lemnului va fi asigurat
din acviferul de mică adâncime exploatat printr-un foraj (H=15 m), amplasat în
89
partea nordică a incintei. Amplasamentul forajului în sistem coordonate STEREO
70 este urmatorul: X= 420 828, Y= 482 531,7.
Forajul este echipat cu o electropompă (q=1,5 l, H=40 mCA) şi recipient
hidrofor.
Distribuţia apei se realizează printr-o reţea exterioară de distribuţie din PEHD
Dn=32 mm, L=60 m.
Evacuarea apelor uzate
În perioada funcţionarii obiectivului, apele uzate menajere sunt colectate printr-
o reţea de canalizare (L=100 m) din tuburi PVC (Dn=110-150) şi transportate
gravitaţional într-o micro-staţie de epurare mecano-biologică. Apele epurate vor fi
evacuate în râul Vâlsan prin conducta PVC (Dn= 125 mm, L= 15 m).
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate se vor încadra în urmatoarele limite
maxime admise stabilite conform prevederilor NTPA 001 aprobat prin HG
188/2002 cu modificările şi completările ulterioare:
Nr.crt. Indicator de calitate Limita admisa (mg/l)
1. pH 6,5-8,5
2. Materii totale in suspensie 60
3. Reziduu filtrat la 1050C 1000
4. CBO5 25
5. CCOCr 125
6. Fosfor total 2
7. Substante extractibile 20
8. Detergenti 0,5
9. Azot total 5
Prin soluţiile tehnice adoptate pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate
menajere, se elimina posibilitatea exfiltraţiilor în sol, prevenind astfel
impurificarea apelor subterane.
Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului.
4.6 Producerea și eliminarea deșeurilor
Gestionarea deşeurilor se face în conformitate cu prevederile legale cuprinse
în Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.
Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de
generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii
resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
90
Conform legislaţiei în vigoare, Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind
regimul deşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii
de deşeuri şi deţinătorii de deţeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin
următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea
umană şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Pentru înlăturarea situaţiilor necorespunzătoare existente în gospodărirea
deşeurilor în cadrul Intreprinderii Individuale analizate, s-au avut în vedere
urmatoarele:
-eliminarea elementelor poluante, datorită activităţilor de colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor;
-recuperarea şi valorificarea pe piaţă a componentelor din deşeurile posibil a fi
reintroduse în circuitul industrial, ca surse secundare înlocuitoare a materiilor
prime;
-reducerea la dimensiuni minime a suprafeţelor de teren necesare depozitării
definitive a deşeurilor;
-depozitarea şi neutralizarea deşeurilor nevalorificabile în condiţii de protecţie a
calităţii factorilor de mediu.
Tipuri şi cantităţi de deşeuri
În urma desfăşurării activităţii în cadrul unităţii analizate, rezultă urmatoarele
categorii de deşeuri:
-deşeuri menajere şi asimilabile din activitatea administrativă;
-deşeuri industriale rezultate din fluxurile de producţie.
Deşeuri produse:
Nr
crt
Denumire
deșeu
HG 856/02-
Cod deșeu
Cant. Stare
fizică
Sursă
deșeuri
Depozitare Destinație
1. Deșeuri
menajere
20 03 01
20 03 99 3,9 t/an solidă Întreaga
unitate
container Primăria
Brăduleţ
2. Deșeuri de
lemn, inclusiv
rumeguş
03 01 05 650 mc/an solidă Hală de
producţie
In saci si
containere
pe platforma
betonată si
imprejmuita
S.C.
Mini Service
SRL
3. Deșeu de
nămol de la
micro-staţia de
13 05 02*
19 08 05
200 kg/an semi-
solidă
Micro-
staţia de
epurare
Butoi metallic
de 200 l
S.C.
Mini Service
SRL
91
epurare
4. Anvelope
uzate
16 06 03 10 buc. solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
5. Filtre ulei 16 01 07* 6 buc. solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
6. Ulei uzat 13 02 05* 50 l/an lichida Întreaga
unitate
Butoi metalic
de 100 l
S.C.
Mini Service
SRL
7. Ambalaje
metalice
15 01 04 50 kg /an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
8. Absorbanti,
mat. de
lustruire
15 01 10* 200 kg /an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
9. Ambalaje de
mat.
compozite
15 01 05 10 kg /an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
10. Amestecuri
metalice
17 04 07 200 kg/an solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
11. Baterii si
acumulatori
16 06 05 5 buc. solidă Întreaga
unitate
containere
pe suprafață
betonată
S.C.
Mini Service
SRL
Evacuarea deşeurilor
Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru
mediu şi populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin transportare la
depozitul de deşeuri.
Evidenţa deşeurilor produse este ţinută lunar, conform HG. 856/2002 şi conţine
următoarele informaţii:
-tipul deşeului;
-codul deşeului;
-instalaţia producătoare;
-cantitatea produsă;
-data evacuării deşeului;
-modul de stocare;
-data predării deşeului;
-cantitatea de deşeu predată.
Conform Adeverinţă nr. 2524/14.06.2016, eliberată de Primăria Brăduleţ,
aceasta colectează deşeurile menajere rezultate din activitatea Întreprinderii
Individuale Bold Silvia.
Pentru predarea deşeurilor de rumeguş, resturi lemn şi nămol de la micro-staţia
de epurare, unitatea a încheiat contract cu SC MINI SERVICE SRL.
92
4.7 Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de catre CEZ Vânzare S.A.
conform contractului nr. 91617609-00000001E/ 09.12.2014, printr-un racord din
reţeaua electrică existentă la un transformator şi apoi prin cutia de distribuţie a
transformatorului la un bloc de măsură şi protecţie trifazat amplasat pe peretele
exterior al clădirii.
4.8 Protecția și igiena muncii
Activitatea desfașurată de Întreprinderea Individuală Bold Silvia este
reglementată din punct de vedere al protecției muncii.
Măsurile de protecție a muncii au fost stabilite având la bază:
- Legea Protecției Muncii nr. 90/12.07.1996;
- Normele generale de protecția muncii, ediția 1996;
- Alte acte normative în domeniul protecției muncii.
În cadrul unității este desemnată o persoană, care îndrumă din punct de vedere
metodologic întreaga activitate de protecția muncii, desfășurând următoarele
activități:
- controlează locurile de muncă în scopul aplicării cu strictețe a normelor de
protecția muncii și urmărește asigurarea respectării măsurilor necesare pentru
prevenirea accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor profesionale;
- asigură evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire la locurile de munca
și propune măsurile necesare de prevenire corespunzătoare cu sprijinul instituțiilor
de specialitate;
- întocmește proiectul planului de măsuri și propunerile privind fondurile
necesare protecţiei muncii. Participă la recepţia obiectivelor noi privind modul de
organizare a măsurilor de protecţia muncii și urmăreşte obţinerea autorizaţiilor de
funcţionare precum şi realizarea măsurilor prevăzute în planul de cheltuieli cu
protecţia muncii;
- analizează evoluţia şi cauzele accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor
profesionale prin colaborarea cu serviciile medicale; întocmește materialele
necesare analizei activității de protecția muncii de către conducerea societății și
efectuează instructajul general la angajarea personalului pentru a corespunde
cerințelor de securitate a muncii;
- verifică cu ajutorul serviciilor de specialitate dacă noxele se încadrează în
limitele de nocivitate admise pentru locul de munca și informează operativ
conducerea societății de producerea accidentelor de munca pe platforma societății.
Participă la cercetarea cauzelor producerii accidentelor de munca și urmărește
realizarea măsurilor stabilite cu ocazia cercetării lor;
93
- însoțește pe teren organele de control în acțiunile de control și informează
conducerea societății prin notele de constatare întocmite, despre deficiențele
constatate la controlul efectuat;
- urmărește reactualizarea planului de interventie și combatere a avariilor din
societate și a planurilor de alarmare în cazul poluărilor accidentale, în funcție de
modificările survenite : intrarea în funcțiune a unor noi instalații, schimbarea din
funcție a unor persoane, etc.
Pentru prevenirea accidentelor tehnice, echipamentele folosite sunt prevăzute
cu dispozitive de protecție și siguranță. De asemenea, echipamentele electrice sunt
protejate cu carcase izolate, cu împământare și blocare împotriva atingerii directe,
iar accesul la aceste instalații este permis numai persoanelor autorizate.
Cerințele generale referitoare la protecția muncii (dotare cu echipament pentru
locurile de munca, existența vestiarelor, a trusei de prim ajutor, etc.), sunt
reglementate prin Legea nr. 90/1996. În acest sens, acestora li se face periodic
instructajul de protecție a muncii, iar informațiile dobândite la aceste sedințe sunt
însușite sub semnătură proprie. Periodic, personalul care deservește societatea este
supus unui examen medical, iar cei care sunt găsiți cu contraindicații medicale sunt
scoși temporar din activitatea respectivă, fiind utilizați în alte sectoare de activitate.
În concluzie, unitatea asigură condițiile de protecție și igiena muncii, astfel
încât desfășurarea activităților nu determină afectarea stării de sănătate a
salariaților.
4.9 Prevenirea și stingerea incendiilor
Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este reglementată de Hotărârea
Guvernului nr. 51/1992, republicată în Monitorul Oficial nr. 35/februarie 1996.
Activitățile se pot desfășura cu respectarea Legii nr.307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor rectificată, O.M.A.I. Nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea
Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de
urgență, Normativul de Siguranță la Foc a Construcțiilor P118/1999, O.M.A.I.
Nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor, indicativ – 17/2011.
Amenajările interioare corespund cerințelor specifice Normativului P
118/1999, fiind respectate condițiile specifice imobilelor cu funcțiuni de producție,
mixte, cât și depozitare.
Condițiile care trebuie asigurate prin proiectare, execuție și exploatare sunt
următoarele :
94
- protecția persoanelor, autovehiculelor și a echipelor de intervenție în caz de
incendiu, limitând pierderile de vieți omenești și bunuri materiale;
- împiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele învecinate;
- prevenirea avariilor la construcțiile învecinate datorate incendiilor sau
exploziilor;
Toate persoanele care lucrează în unitate trebuie sa aibă acces la fișele tehnice
de securitate ale produselor și la procedurile scrise pentru operare si urgențe.
Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic și actualizate ținând cont de
schimbările care intervin și de experiența practică înregistrată și programul trebuie
să cuprindă:
- examinarea vizuală a a materialelor combustibile, echipamentelor,
inclusiv părților neelectrice ale instalațiilor;
- măsurarea prizelor și circuitelor de legare la pământ;
- măsurarea izolației;
- înregistrarea în dosarul societății și consemnarea inspecției într-un
certificat de inspecție care trebuie păstrat în spațiul destinat biroului.
În vederea realizării unor intervenții operative, eficiente s-au stabilit
următoarele:
alarmarea în caz de incendiu :
- alarmarea personalului responsabil cu întreruperea instalațiilor electrice ;
- alarmarea companiei de pompieri militari prin telefon direct.
ipoteze de stingere, măsuri generale :
- pompierii militari vor fi alarmați din primele momente de la apariția oricărui
incendiu ;
- se vor verifica periodic posibilitățile de acces la toate mijloacele și căile de
evacuare precum și existența și starea utilajelor.
Dotări împotriva incendiilor
Pentru stingerea incendiilor Întreprinderea Individuala este dotată cu:
- 6 stingătoare P6;
- 5 buc. usi de acces EI 60;
- 2 pereti despartitori pentru compartimentari;
- scara de acces cu vopsea termospumanta antifoc;
- trapa de fum;
- 2 buc. pichet de incendiu.
95
4.10 Zgomotul și vibrațiile
Zgomotul provine de la surse mobile (mijloace de transport al materiilor prime
si al produselor finite), precum şi de la utilajele şi instalatiile folosite în procesele
tehnologice.
Nivelul de zgomot, rezultat în urma desfăşurării activităţii, conform Ordinului
Ministerului Sănătatii nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de
igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede:
- în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A
(AeqT), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO 1996/2-08,
la 1,5 m înăltime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;
- în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică
continuu echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei,
conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu
depaşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.
Propagarea zgomotului depinde de următorii factori:
-natura amplasării topografice, vegetaţie, construcţii existente în apropiere;
-condiţii climatice – vânturi dominante;
-structura traficului rutier ( vehicule uşoare sau grele);
-condiţii de circulaţie ( număr vehicule/ora, viteză de circulaţie);
-caracteristici tehnice ale traseului.
Vibraţii
Vibraţiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcţionarea
utilajelor şi ale mijloacelor de transport pe parcursul desfăşurarii activităţii şi nu
reprezinta surse semnificative de vibraţii. Posibilitatea propagarii vibraţiilor în
împrejurimi este foarte redusă. Deoarece impactul activităţilor care se vor
desfăşura pe amplasamentul analizat în prezenta lucrare, asupra nivelului de
zgomot al zonei, va fi nesemnificativ, nu vor fi necesare măsuri suplimentare de
diminuare a impactului faţă de cele impuse prin proiect.
4.11. Securitatea zonei
Incinta unității este asigurată corespunzator, prin serviciul de pază (24h/24-pe
schimburi) și iluminatul corespunzător pe timp de noapte, împotriva actelor de
efracție și vandalism, care ar putea determina poluări accidentale.
Incinta unității este iluminată pe timp de noapte cu becuri alimentate cu
energie electrică. Unitatea nu este dotată cu sistem de alarmă.
96
Nu au fost semnalate, în general, aspecte care ar putea periclita siguranța în
exploatarea obiectivului și/sau sănătatea angajaților, în condițiile respectării NTS.
4.12. Administraţie
ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ BOLD SILVIA, cu sediul social şi
punct de lucru în satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Argeş, sub nr. F3/1053/22.06.2012, CUI 3034879.
Unitatea are ca profil principal de activitate : “ Activităţi de consultanţă
pentru afaceri şi management”– cod CAEN 7022, conform Certificatului de
Înregistrare seria B, nr.2620555 .
În Certificatului Constatator nr.532920072.08.2012, se specifică faptul că la
punctul de lucru din satul Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul ,,Vad”, jud.
Argeș se pot desfăşura si activităţile pentru care se solicită Autorizaţie de Mediu:
- “Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn”- cod CAEN 1621;
4. “Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii”- cod
CAEN 1623;
5. “Fabricarea ambalajelor din lemn”- cod CAEN 1624;
În cadrul unităţii isi desfasoara activitatea un numar de 30 salariati, din care 2
personal TESA si 28 muncitori.
Reprezentant unitate: dna. Bold Silvia.
5. Calitatea solului
5.1. Efecte potențiale ale activității pe amplasamentul studiat
Sursele potențiale de poluare a solului sunt reprezentate de:
- gestionarea deșeurilor menajere;
- gestionarea deșeurilor tehnologice generate;
- circulația auto în incinta unității, prin :
- pulberile provenite de pe suprafața carosabilă, care prin acțiunea curenților
de aer pot fi transportate și depuse pe sol.
Posibilitatea de poluare a solului ca rezultat al gestionării deșeurilor și
circulației auto este redusă, datorită dotărilor existente și anume :
- activitatea de predare a deșeurilor nepericuloase (menajere, rumeguş si
deşeuri lemnoase) se realizează de personalul calificat al societății, personal
ce este instruit în vederea manipularii corecte a deșeurilor și a evitării
poluării solului;
97
- având în vedere că activitatea se desfășoară în spatii închise și spatii
deschise cu platforme betonate, se poate aprecia ca nu există posibilitatea
contaminării solului și subsolului.
Se apreciază că, din acest punct de vedere, impactul asupra subsolului este
nesemnificativ.
5.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate
În zona aferentă societăţii nu există surse de poluare industrială, punctul de
lucru fiind situat în intravilanul satului Brăduleţ, comuna Brăduleţ, nr. 262, punctul
,,Vad”, jud. Argeş, pe malul drept al râului Vâlsan, pe un teren în suprafaţă de
1891 mp.
Astfel, surse fixe de poluare zonală nu există.
Surse mobile de poluare industrială ar putea fi reprezentate de circulația auto în
zonă.
Din analiza amplasamentului s-a constatat că în zona nu se desfăşoară alte
activităţi industriale sau generatoare de poluare.
6.Concluzii și recomandări
6.1.Rezumatul aspectelor de neconformare
Factorul de mediu APĂ
Activitatea desfășurată pe amplasament nu se constituie sursă de impact asupra
apelor subterane și de suprafață. Indicatorii de calitate ai apelor evacuate se vor
încadra în urmatoarele limite maxime admise stabilite conform prevederilor NTPA
001 aprobat prin HG 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare:
Nr.crt. Indicator de calitate Limita admisa (mg/l)
1. pH 6,5-8,5
2. Materii totale in suspensie 60
3. Reziduu filtrat la 1050C 1000
4. CBO5 25
5. CCOCr 125
6. Fosfor total 2
7. Substante extractibile 20
8. Detergenti 0,5
9. Azot total 5
98
Prin soluţiile tehnice adoptate pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate
menajere, se elimina posibilitatea exfiltraţiilor în sol, prevenind astfel
impurificarea apelor subterane.
Se urmărește în permanență păstrarea calității apelor de suprafață și subterane,
evitându-se contaminarea acestora în timpul desfăşurării activităţii.
Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate şi pluviale se efectueaza în
concordanta cu prevederile Autorizatiei de gospodarire a apelor nr.
107/17.05.2016, eliberata de ABA Arges-Vedea.
Factorul de mediu AER
Pentru captarea eficientă a prafului şi a rumeguşului de la maşinile de prelucrare
a lemnului sunt montate instalaţii de exhaustare.
În hala de producţie sunt amplasate 6 exhaustoare şi anume:
- două exhaustoare cu 6 saci de filtrare – unul pentru multilamă şi unul pentru
maşina de prelucrat pe 4 feţe şi maşina de calibrat;
- patru exhaustoare cu 2 saci de filtrare care vor aspira de la circularul pneumatic
de retezat, circularul de formatizat, maşina de îndreptat, maşina de rindeluit la
grosime şi maşina de frezat pentru îmbinari în dinţi.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate în incinta obiectivului şi în
imediata vecinătate, astfel încat nu vor interveni modificări semnificative asupra
factorului de mediu ,,aer”.
Reglementarile ce trebuiesc respectate privind calitatea aerului sunt cuprinse în
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar prin
respectarea acesteia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu aer este
neglijabil.
Activitatea antropică desfăşurată în incinta obiectivului studiat induce o poluare
nesemnificativă a atmosferei.
Factorul de mediu SOL
Sursele potenţiale de poluare a solului sunt reprezentate de:
- gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;
- circulaţia auto în incinta Întreprinderii Individuale;
- colectarea şi evacuarea apelor uzate.
Posibilitatea de poluare a solului aferent Întreprinderii Individuale ca rezultat al
surselor menţionate mai sus este mult diminuată datorită dotarilor existente şi
anume:
- micro-staţie de epurare pentru apele uzate menajere;
- eurocontainere pentru colectarea deşeurilor menajere;
99
- platforme betonate.
Avand în vedere că platformele, pe care sunt amplasate construcţiile, sunt
betonate, impactul activităţilor desfăşurate pe amplasament asupra solului şi
subsolului este minim.
Având în vedere că activitatea se desfășoară în spații închise și spații deschise
cu platforme betonate, se poate aprecia ca nu există posibilitatea contaminării
solului și subsolului. Se apreciază că, din acest punct de vedere, impactul asupra
solului şi subsolului este nesemnificativ.
6.2 Rezumatul obligațiilor necuantificabile
Nu sunt necesare.
6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilitățile
necuantificabile și condiționate de un eveniment viitor și incert (dacă este
necesar)
Nu sunt necesare studii viitoare privind responsabilitățile necuantificabile
și/sau condiționate de un eveniment viitor și incert
Precizăm că datele şi informaţiile prezentate în BILANŢUL DE MEDIU
NIVEL I, pentru Întreprinderea Individuală Bold Silvia, au fost însuşite de către
conducerea unităţii şi corespund situaţiei reale.
100
ANEXE
101
PIESE SCRISE
- Certificat de inregistrare fiscala seria B, nr. 2620555;
- Certificat constatator nr. 25069/17.05.2016;
- Contract de vanzare- cumparare nr. 1194/05.07.2012;
- Autorizatie de construire 31/25.11.2014, eliberată de Primaria comunei
Bradulet;
- Aviz de gospodarire a apelor nr. 134/03.07.2014, pentru Construire 2 hale
metalice, eliberat de Administratia Bazinala de Apă Argeş Vedea;
- Aviz de gospodarire a apelor nr. 247/18.11.2015, pentru Aparare mal drept
Râu Vâlsan, eliberat de Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea;
- Autorizaţie de Gospodărire a Apelor nr. 107/17.05.2016, eliberată de
Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea;
- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 339/2016, eliberat
de Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea;
- Decizia etapei de incadrare nr. 708/03.12.2015, pentru Aparare mal drept
Râu Vâlsan, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Arges;
- Decizia etapei de incadrare nr. 591/11.07.2014, pentru pentru Construire 2
hale metalice, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Arges;
- Contract energie electrica nr. 01617609-00000001E/12.09.2014, incheiat cu
S.C. CEZ Vanzare S.A.;
- Adeverinţă nr. 2524/14.06.2016, emisă de Primaria Comunei Braduleţ
pentru preluare deşeuri menajere;
- Contract preluare deşeuri tehnologice nr.186/20.06.2016, încheiat cu SC
MINI SERVICE SRL;
- Extras de Carte Funciară, cod cadastral/nr. topografic ,,Cad : C1 Bradulet,
Punctul Vad”;
- Certificat de Urbanism nr.16/20.08.2012 : Demolare Construcţie C1 – P,
eliberat de Primaria Comunei Braduleţ;
- Autorizaţie de Desfiinţare nr. 14/25.09.2012 : Demolare Construcţie C1 – P,
eliberat de Primaria Comunei Braduleţ;
- Certificat de Urbanism nr. 17/23.08.2012 : Construire 2 hale metalice,
eliberat de Primaria Comunei Braduleţ.
102
PIESE DESENATE
- Plan de amplasament scara 1:25000;
- Plan de amplasare în zonă scara 1:5000;
- Plan General Construire 2 Hale metalice scara 1:500;
- Plan de situatie-Reţele de utilităţi Construire 2 Hale metalice scara 1: 500;
- Plan de situatie –2 Hale metalice scara 1 : 500;
- Profile transversale P1,P2 – Construire 2 Hale metalice scara 1: 200/100;
- Profile transversale P3,P4 – Construire 2 Hale metalice scara 1: 200/100;
- Profil transversal P5 – Construire 2 Hale metalice scara 1 : 200/100;
- Fişa Corpului de proprietate Punctul Vad.