Homeotermia- omul este homeoterm cu tem corporala relative constanta, mult superioara mediei temperaturii mediuui abient si relativ putin dependenta de ea. Modificarea tem la om afecteaza in primul rand reglarea organismului prin inflentarea vitezei proceselor metab in sistemul nervos. Limitele externe compatibile cu starea de constienta sunt 32 respectiv 43 grade, dar active eficienta poate avea loc numai la o temp de 36-39. Variatiile fiziologice ale temp omului: - homeotermia reprezinta constanta temp corporale, dar ca orice constanta homeostazica, nu este nici generala, nici absoluta, existand variatii fiziologice. Media temp la om este de 37 grade cu variatii de 0,5, la batrani valoarea este mai redusa cu atat mai mult cu cat inainteaza in varsta. Variatiile individuale sunt importante, fiind dependente de constelatia endocrina. Pe acest fond survin variatii circadiene, lunare, sezoniere, cat si dependente de alimentatie, activitate fizica si solicitari psihice. Variatiile circadiene sunt consemnate ca temeperatura minima 36,5 la orele 4-5 dimineata si maxima 37,5 la orele 17-18. aceste variatii se datoresc ritmului biologic circadian imprimat se orologiul hipotalamic, dovedit de observatia ca la persoanele cu ritm circadiam inversat, se modifica in acelai timp si extremele termice. Variatiile lunare se consemneaza a femei dependente de ciclul ovarian, temp corpului crescand cu 0,3-0,5 grade in momentul ovulatiei si se mentine crescuta pana la menstruatie. Variatiile sezoniere, dependente de anotimp cu variatii mari vara si scazute iarna . Alimentatia influenteaza temp corporala in mod deosebit cea proteinica. Efectul fizic determina crestrea temp atat prin depasirea mijloacelor termolitice, cat si prin modificarea punctului de referinta a termostatului hipotalamic. Temperature orala este mai mica cu 0,5-0,6 grade ca temp rectala si poate fi influentata de conditiile locale. Masurarea temp cutanate la niv mb are importanta in exploatarea circulatiei arteriale pt diagnosticul arteriopatiilor obiterante. Homeotermia se realiz prin controlul asupra termogenezeicat si a termolizei prin realizarea unui echilibru dynamic intrea acestea ech termic. Productia de caldura se realiz prin intensificarea metabolismului iar pierderea se face pe de o parte prin transfer realizat prin radiatie, conductie, si convectia si prin evaporarea apei.

Adaptarea la caldura- pierderea de caldura se realiz prin procese fizice, termoliza, la niv pielii prin radiatie, conductie si convetie, cat si la nivelul pielii si mucoasei respiratorii prin evaporare. Un rol minor are pierderea de caldura prin urina si fecale. Radiatia reprez modalitatea de a pierde caldura de la suprafata corpului mai cald spre mediul inconjurator mai rece, fara sa existe un control direct cu corpuri solide sau lichide. Caldura este transferata prin radiatie de unde lectromagnetice, cu lungime de unda de 5-20 microni.pierderea e proportionala cu suprafata radianta si gradientul termic. Conductia este modalitatea de transfer a caldurii prin contact direct cu corpuri solide sau lichide. Prin conductie se realiz o rata de 3% din caldura pierduta cu exceptia imersiei in apa, cand termoliza creste prop cu gradientul termic. Convectia este modalit de transfer a caldurii prin deplasarea aerului in contact cu corpul. In vecinatatea corpului se gaseste un strat de 2-4 mm aer cald care , prin deplasare lenta, este inlocuit continuu cu aer mai rece asigurand o pierdere de caldura de aprox 12%. Organismul controleaza pierderile de caldura la nivelul pielii prin intermediul circulatiei sanguine. Pielea si tesutul subcutanat , in special tes adipos hipotermic , au o conductibilitate termica de 3 ori mai redusa ca alte tesuturi si in acest mod realizeaza o izolare termica a corpului, protejand nucleul central termic. Astfel transferal de caldura se realiz prin circuatia sanguina a pielii. In conditii termice normale, debitul sanguine cutanat este de 40 ml/min. acesta poate fi redus la frig, prin vasoconstrictie pana la 50 ml/min sau poate fi crescut la cald prin vasodiltatie pana la 2,8 l/min. daca vasoconstrictia reduce temp se reduce pierderea de caldura prin radiatie, conductie si convectie, iar vasodiltatia crescand temp corpului mareste pierderile de caldura prin aceste mecanisme. Vasocontrictia cutanata se realiz prin activare simpatico-adrenala, vasodilatatia prin scaderea active simpatice. Vasodilatatia extrema tinde sa perturbe homeostazia circulatorie si implica mobilizarea sangelui din depozitele sanguine, cresterea debitului cardiac si redistributia debitului cardiac prin vasoconstrictie spahnica, procese dependente de interventia sistemului simpato-adrenal. Evaporarea e un puternic mechanism termolitic. Ev apei de repaus asigura 25% din caldura organismului in conditii de repaus si ech termic , corespunzator la 600 ml apa, in proportie de aprox egala de pe supraf pielii si a epiteliului respirator. Ev depinde de gradientul termic si de gradul de saturatie cu vapori de apa. Evaporarea este mult favorizata de miscarea aerului deoarece stratul de aer aproape saturat cu vapori de apa este inlocuit cu aer uscat, capabil sa captezeo noua cantitate de vapori. Evaporarea apei la supraf pielii si a mucoasei respiratorii provine din perspiratia insensibila, transp termica si transp non-termica. Perspiratia insensibilareprez difuzinea apei prin piele si supraf respiratory , pierdere ce nu poate fi modif in scop termoreglator. In conditii de echilibru termic active glandelor sudoripare e redusa, iar sudoarea se evapora pe masura producerii sale, pielea ramanand uscata. Transp termic se realiz de catre cele 2,5 milioane de glande sudoripare. In mod obisnuit o persoana neclimatizata nu poate produce mai mult de 700 ml sudoare/ora. Expunerea la caldura pt o perioada de 1-6 saptamani induce o transpiratie din ce in ce mai profuza, maxime de 1,5-2l/ora. Crestrea tempp mediului ambient determina reducerea termolizei prin rediatie, conductie si conversie si intensificarea termolizei prin evaporare, iar la temp ambiante peste 35 grade radia, coonductia si convectia devin surse de caldura si singurul mechanism termolitic ramane evaporarea.

Adaptarea la rece se realiz prin intensificarea termogenezei si reducerea la minim posibil a termolizei. Termogeneza, caldura produsa in organism rezulta din metabolismul acestuia. La om, viteza proceselor metabolice poate varia in functie de activitatea sa. Cu exceptia energiei folosite in travaliul extern realizat, energia metabolica este disipata sub forma de caldura. In repaus, majoritatea caldurii metabolice e produsa la nivelul viscerelor mai ales in ficat, dar in efortul fizic productia de caldura are loc la nivelul musc scheletice. Crestrea productiei de caldura la nivelul viscerelor se realizeaza rapid prin reactia simpatico-adrenala. Pe termen lung, cresterea metabolismului are loc prin interventia hormonilor, in special ai celor tiroidieni, ce sigura aclimatizarea la frig. Tesutul adipos brun e un system specializat pentru termogeneza. El poseda o bogata inervatie simpatico ce intensifica lipoliza si prin acilCoA relizeaza decuplarea fosfolizarii oxidative mitocondriale. La nivelul musc scheletice, intensificarea termogenezei se realiz prin crestrea tonusului muscular care sporeste productia cu 15-20%. Frisonarea asigura o productie de caldura de aproximativ 2-3 kcal. Frisonul este o contractie musculara fina, involuntara sincrona, a caror unitati motorii partinand atat agonistilor cat si antagonistilor, inedificinet dpdv mecanic. Cuprind mai intai m. masticatori putand trece si la brate , trunchi, member inf. Exista un frison reflex provocat de actiunea frigului supra receptorilor periferici si un frison central cand temp sg scade cu mai mult de 0,6 grade. Frison central e rezultatul stimularii directe a centrului frisonarii din hipotalamusul posterior. Cea mai mare productie de caldura se realizeaza prin travaliul muscular voluntary. Adaptarea la frig se face si prin diminuarea pierderilor calorice prin vasoconstrictie cutanata. Acest fenomen se produce atat printr-un mechanism reflex cat si printr-un mechanism central. La om sub actiunea frigului se contracta m erectori ai firului de par si produce caldura. Se realiz prin aceleasi mecanisme ca si vasoconstrictia efectuata de simpaticul toraco-lombar. Atat vasoconstrictia cat si horipilatia sunt intarite de adrenalina medulosuprarenaliana. reducerea corpului expus la racire prin ghemuire este un mijloc auxiliar de adaptare la frig. O imbracaminte uzuala scade pierderea de caldura la jumatate fata de a unui corp dezbracat. O imbracaminte groasa reduce pierderea termica la 1/6 fata de un corp gol. Culoarea inchisa la imbracamainte diminua transferul termic prin radiatie. Circulatia meb dispune de 2 sisteme venoase: unul unul profound si unul superficial. A frig, reintoarcerea venoasa se realiz prin venele profunde, sangele venos castiga caldura din contactul cu artera . incat sangele arterial se raceste treptat. La cald, reintoarcerea sg se face prin venele superficiale si astfel sg arterial transporta caldura la extremit, crescand temp superficiala, extreme actionand ca radiatoare termice.

Alimentatia fiziologica- pentru un aport nutritive adecvat, alimentatia fiziologica are in vedere schimbarea sistemului imunitar, a rezistentei la stress, prevenirea dislipidemiilor, a aterosclerozei, hipertensiunii, osteoporozei, cancerului,longevitatea si schimbarea functiilor cerebrale. Exista 10 reguli ale alimentatiei: -alim echilibrata si variata, consum de alimente native (nepreparate), consum de alimente continand fibre vegetale, consum de alimente contianand subst nou nutritive, dieta cu continut redus de grasimi, dieta cu continut redus de zahar, dieta saraca in sare, evitarea consumului de alimente conservate, consum limitat de bauturi alcoolice sau evitarea lor, completarea dietei cu suplimente nutritionale. In acest sens se preconizeaza pentru un adult sanatos urmatoarea schema alimentara : a. 5% din aportul exogen : dulciuri, grasimi si uleiuri. B. 10% din aportul exogen: lapte si lactate, carnuri, legume-boabe,oua, nuci,alone. C. 15-25% vegetale sub forma de legume si zarzavaturi. D.10-15% fructe. E. 50-45% paine, cereale,orez, paste fainoase. Se pune accent pe alimente de origine vegetala sub forma nepreparata care asigura pe langa principii aimentare de baza si aport de fibre vegetale, substante bio-active nou nutritive. Trebuie evitate alimentele conservate, cele grase si dulci cat si cele sarate. Alcoolul in doze mici are efecte benefice, antiaterogen, iar bauturile alcoolice de tipul vinukui si berii in cantitate moderata asigura un aport vitaminic si de oligoelemente , iar unele sortimente au efcet vasoconstrictor , si previn cancerul. Se impune complementarea dietei cu suplimente nutritionale avand continut vitaminic, mineral, de oligoelemente si diverse substante bioactive, care confera un plus de siguranta pt snatate precum si protectie fata de unele boli cornice, a caror incidenta creste o data cu inaintarea in varsta.

Tesutul adipos reprezinta aprox 21% din greutatea corporala si e format din adipocite derivate din celulele mezenchimale, reticulo-endoteliale si fibrocite. Exista doua tipuri; tesut adipos brun si alb. Tes adipos brun reprezinta mai putin de 1% din greutatea corporala, distribuit in zona interscapulara, in torace, in jurul gl suprarenale si a ganglionilor simpatico din abdomen. E reprezentat mai bine la nou nascut si la sugar, regreseaza cu varsta. E bogat vascularizat, innervat adrenergic si cholinergic, adipocitele au numeroase mitocondrii. Are un metabolism intens cu o capacitate termogena crescuta. Acest effect termogenic are rol termoreglator cat si in mentinerea greutatii corporale . Tesutul adipos alb: este distribuit subcutan si perivisceral. Adipocitul are diametru de aprox 50-120 microni, ceamai mare parte e ocupata de triglyceride, citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. Preadipocitele sunt lipsite de depozite triglicerdicie, dar pot acumula triglyceride, parallel cu cresterea in volum a celulei. Exista un echilibru dynamic preadipocit-adipocit, in ambele sensuri. Vascularizatia tesutului adipos alb este slab reprezentata. Inervatia este atat adrenergica cat si colinergica. Pe suprafata adipocitelor la nivelul peretelui capilar si de-a lungul fibrelor nervoase sunt dispuse mastocite cu rol in reglarea locala a activitatii adipocitare. Functiile tes adipos : rol in homeostazia adrenergica, stocarea triglyceridelor si lansarea de acizi grasi liberi. Rol in homeostazia glucidica si glicemica, captarea gluzozei sanguine si stocarea sub forma de triglyceride. Rol protector mecanic. Rol in termoregare, isolator termic. Rol in reglarea ponderostatica cu actiune de lunga durata prin eliberarea unor hormi tisulari specifici. Caile metabolice majore din adipocit sunt lipogeneza si lipoliza. Lipogeneza reprezinta formarea trigliceridelor din acizii grasi si alfaglicerofosfat. Pt acizii grasi grasi sursa principala e reprezentata de lipoproteine bogate in triglyceride.

Fiziol metabolism glucidic glucidele reprezinta principala sursa de energie a organismului. Stocarea glucidelor se poate realize sub forma de glycogen, iar excesul glucidic este inmagazinat sub forma de lipide. Glicidele alim care sunt supuse digestiei si metabolizarii sunt Glicogenul si amidonul din dextrinele, dizaharidele (zahar, maltoza, lactoza), pentoze (riboza si dezoxiriboza). Toate acestea, dupa digestie sunt absorbite si ajung la ficat unde se depoziteaza partial sub forma de glycogen, iar o parte trec in circulatia generala si ajung la cellule. Forma sub care se gasesc glucidele in organism: depozitate sub forma de glycogen rol pur energogenetic; heteroglucidele intra in struct membr cel si in struct mucusului; glanda mamara formeaza dizaharide. Glicogenul se gaseste in toate celulele organismului , cele mai mari cantit fiind in ficat si muschi.glicogenul se formeaza idin 4 surse: glucide alimentare, produsii metab glucidic, proteine, lipide. Reglarea glicogenogenezei se realizaza sub actiunea insulinei pe un fond de autoreglare in fct de val glicemiei, la o glicemie > de 1,5 g/l ficatul si muschiul fixeaza glucoza. Bilantul metabolic al glucozei cuprinde pe de o parte aportul de glucoza , pe de alta parte consumul si elim glucozei. Sursele endogene de gluc sanguina sunt hepatice din glicogenul hepatic.mentinerea glicemiei la val optimale se real pe seama alimentatiei, iar in perioadele inrdigestive glucoza din sg provine numai din ficat. Reglarea glicemiei este elemetara deoarece cel nervoasa cel nervoasa nu are rezervor de glucoza, deci scaderea glicemiei duce la perturbarea mecanismului neuronal =>hipoexcitabilitate nervoasa. Reglarea metab glucidic: - factor hipoglicemiant insulina- dettermina intrarea in metab a glucozei. Factor hiperglicemianti catecolaminele- glucogenoliza in ficat si muschi si permite intrarea glucozei in metab energogenetic. Produsii de catabolism ai glucozei: acid lactic in repaus care in muschi se transforma in glucoza. In consumul excesiv de alcool se perturba metab glucidic.

Metabolismul intermediar lipidic- principalele lipide din organism sunt: acizi grasi, triglyceride, cholesterol si fosfolipide. O parte sunt sub forma de complexe lipoproteice. Lipidele reprez 21% din masa corporala si sunt repartizate in 3 compartimente: lipide structurale, lipide de rezerva si lipide circulante. Rolul lipidelor in organism: in alimentatie fiind un constituient de baza al hranei este un vehicul pt vitaminele hidrosolubile, indispensabile in procesul absorbtiei digestive a lipidelor. Componenta de baza a mb celulare, intra in struct surfactantului pulmonary, rol in coag sg, in formarea protrombinazei, influenteaza fct limfocitare. Rol in formarea prostaglandinelor. Rol energetic, oxidarea 1 g lipide genereaza 9,3 Kcal. Rolul principal in metab lipidic este obtinut de ficat si tesut adipos , dar toate celelalte struct ale organismului cu excptia neuronului poseda capacitatea de a sintetiza si utiiza lipide. Mucoasa intestinala are rol in metab lipidic, in sintetizarea trigliceridelor, fosfolipidelor, chilomicronilor. Cel gliale sint mielina. Un rol imp in metab lipidic il are tes adipos prin homeostazia energetica, stocare triglyceride si lansare de acizi grasi. LDL- componenta