Grile Management Comparat

19
1. Care din formulările prezentate în continuare constituie definirea corectă şi completă a managementului comparat: e. managementul comparat este ştiinţa care studiază procesele şi relaţiie manageriale din organizaţii ce funcţionează în contexturi cultural naţionale diferite, axându-se asupra identificării şi analizării asemănărilor şi deosebirilor manageriale, în vederea favorizării transferului de know-how managerial şi a creşterii funcţionalităţii, eficacităţii şi eficienţei organizaţiilor. 2. Elementele prezentate în continuare cuprind şi factorii care determină în accepţiunea lui R. Nath necesitatea managementului comparat: 1. abordarea comparatistă este de neevitat; 2. omenirea trăieşte într-o perioadă de puternice interdependenţe internaţionale; 3. studiul comparativ al realităţilor manageriale „ascute înţelegerea managerilor; 5. examinarea comparatistă a fenomenelor manageriale din diferite state determină amplificarea variabilelor luate în considerare; 6. abordarea comparatistă dezvoltă capacitatea oamenilor de a aprecia mai exact şi mai complet realităţile naţionale în sine şi raportate la cele ce se manifestă pe alte meridiane ; Care din combinaţiile următoare reflectă corect şi quasi complet necesitatea managementului comparat în viziunea specialistului R. Nath: 3. Etapele evoluţiei managementului comparat se regăsesc între elementele: 1. perioada:1965-1972, primul ―boom al managementului comparat; 2. perioada:1973-1979 – perioada de stagnare; 5. perioada 1980-1990, al doilea ―boom al managementului comparat ; 6. perioada:premergătoare anului 1965 – de cristalizare a managementului comparat; Care din combinaţiile următoare conţine cele mai multe greşeli: 4. Dimensiunile principale ale managementului comparat se regăsesc în elementele prezentate în continuare:

Transcript of Grile Management Comparat

Page 1: Grile Management Comparat

1. Care din formulările prezentate în continuare constituie definirea corectă şi completă a managementului comparat:e. managementul comparat este ştiinţa care studiază procesele şi relaţiie manageriale din organizaţii ce funcţionează în contexturi cultural naţionale diferite, axându-se asupra identificării şi analizării asemănărilor şi deosebirilor manageriale, în vederea favorizării transferului de know-how managerial şi a creşterii funcţionalităţii, eficacităţii şi eficienţei organizaţiilor.

2. Elementele prezentate în continuare cuprind şi factorii care determină în accepţiunea lui R. Nath necesitatea managementului comparat:1. abordarea comparatistă este de neevitat;2. omenirea trăieşte într-o perioadă de puternice interdependenţe internaţionale;3. studiul comparativ al realităţilor manageriale „ascute înţelegerea managerilor;5. examinarea comparatistă a fenomenelor manageriale din diferite state determină amplificarea variabilelor luate în considerare;6. abordarea comparatistă dezvoltă capacitatea oamenilor de a aprecia mai exact şi mai complet realităţile naţionale în sine şi raportate la cele ce se manifestă pe alte meridiane ;Care din combinaţiile următoare reflectă corect şi quasi complet necesitatea managementului comparat în viziunea specialistului R. Nath:

3. Etapele evoluţiei managementului comparat se regăsesc între elementele:1. perioada:1965-1972, primul ―boom al managementului comparat;2. perioada:1973-1979 – perioada de stagnare;5. perioada 1980-1990, al doilea ―boom al managementului comparat ;6. perioada:premergătoare anului 1965 – de cristalizare a managementuluicomparat;Care din combinaţiile următoare conţine cele mai multe greşeli:

4. Dimensiunile principale ale managementului comparat se regăsesc în elementele prezentate în continuare:4. managerial;5. internaţional;Care din combinaţiile următoare exprimă cel mai bine dimensiunile definitorii ale managementului comparat:

5. Clasificarea şcolilor de management comparat în socio-economică, ecologică, comportistă (behavioristă) şi eclectic empirică a fost realizată de:d. H. Schollhammer;

6. Indicaţi în care şcoală se încadrează concepţia şi modelul de management comparat a specialistului R. Tung:d. sistemelor deschise;

7. Modelele consacrate de management comparat se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:2. Farmer-Richman;4. Negadhi-Prasad;

Page 2: Grile Management Comparat

5. Tung;7. John Child;Care din combinaţiile următoare reuneşte modelele consacrate de management comparat:

8. Care din elementele de mai jos reprezintă concepte caracteristice abordării lui Hofstede:2. orientare pe termen scurt/mediu;3. grad de evitare a incertitudinii mare/mediu;4. distanţa faţă de putere mare/mică ;

9. Indicaţi care din combinaţiile de elemente prezentate mai jos constituie componente ale modelului Rozalie Tung:2. variabilele intraorganizaţionale;4. variabilele de personal;5. variabilele rezultat.

10. Indicaţi care din combinaţiile de elemente înscrise în continuare reprezintă factori majori care condiţionează viteza şi amploarea transferului internaţional de cunoştinţe manageriale la nivel de firmă:2. limbile străine cunoscute de populaţia activă a unei ţări ;4. mobilitatea şi libertatea personală faţă de cenzură ;5. gradul de control şi înregimentare al oamenilor la nivel micro şi macrosocial.

11. Care din următoarele combinaţii de elemente sunt caracteristice dimensiunii masculinitate/feminitate?3. modul de repartiţie al rolurilor în societate;4. importanţa acordată calităţii vieţii;5. atenţia acordată mediului înconjurător.

12. Principalele tipuri de utilitate pragmatică ale managementului comparat se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:1. educaţională;2. managerială;3. socială;4. economică;5. politică;Care din combinaţiile următoare cuprinde ansamblul tipurilor de utilitate principale ale managementului comparat:

13. Transferul internaţional de know-how managerial este condiţionat, după opinia specialiştilor, de mai mulţi factori majori care se regăsesc printre elementele enumerate mai jos:1. nivelul de pregătire al populaţiei;3. limbile străine cunoscute de populaţia activă a unei ţări;4. mărimea companiilor sau firmelor;5. gradul de deschidere al societăţii;7. gradul de control şi înregimentare a oamenilor la nivel macro şi microsocial;

Page 3: Grile Management Comparat

Indicaţi care din combinaţiile următoare încorporează principalii factori care, după opinia specialiştilor în management comparat, condiţionează substanţial transferul internaţional de know-how managerial.

1. Cele două orientări majore delimitate în cadrul cercetărilor şi studiilorde management comparat se regăsesc printre elementele inserate în continuare:4. orientarea teoretico-metodologică;7. orientarea empirico-pragmatică;Care din combinaţiile următoare reprezintă cele două orientări majore delimitate în cadrul studiilor şi cercetărilor de management comparat:

2. Particularităţile studiilor de management se regăsesc printre elementele prezentate mai jos:1. complexitate superioară;3. asigurarea echivalenţei;5. volum de muncă mai mare şi divers;7. costuri ridicate;Indicaţi care din combinaţiile următoare conţine numai elemente care reprezintă particularităţi ale studiilor de management comparat:

3. Prezentăm mai jos diagrama Venn, fără a înscrie variabilele pe care leîncorporează. Aceste variabile se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:3. specifice întreprinderii sau organizaţiei;5. specifice teritorial (naţional);8. specifice mediului internaţional.Care dintre combinaţiile următoare reprezintă variabilele încorporate în diagrama Venn:

4. În continuare prezentăm etapele unui studiu de management comparat:1. precizarea tematicii;2. traducerea materialelor implicate;3. stabilirea scopurilor studiului;4. măsurarea şi instrumentalizarea fenomenelor manageriale;5. eşantionarea subiecţilor investigaţiei;6. administrarea desfăşurării investigaţiei;7. analiza informaţiilor;8. formularea concluziilor şi valorificarea rezultatelor.Indicaţi care din combinaţiile următoare reprezintă succesiunea logică a etapelorunui stadiu complex de management comparat:c. 3-1-5-2-4-6-7-8;

5. Măsurarea echivalentă a variabilelor face parte din una dintre etapelestudiului de management comparat inserate în continuare:e. măsurarea şi instrumentalizarea fenomenelor de management.Indicaţi în care dintre etapele prezentate se derulează măsurarea echivalentă a variabilelor.

Page 4: Grile Management Comparat

6. Indicaţi care dintre autorii enumeraţi mai jos au grupat studiile demanagement comparat în parohiale, etnocentrice, policentrice, geocentrice,comparative şi sinergetice:c. Nancy Adler;

7. Caracteristica “investigaţii iniţial proiectate şi realizate în cadrul uneiculturi de către cercetătorii ce-i aparţin, sunt repetate întocmai pe baza uneiabordări standardizate în a doua cultură” este proprie:b) studiilor etnocentrice;

1. Indicaţi care din următoarele instituţii nu fac parte din sistemul deinstituţii comunitare (al U.E.):c. Ministerele Europene de la Bruxelles;

2. Care din următoarele elemente nu constituie forme de alianţe strategice utilizate frecvent în Uniunea Europeană:a. licenţierea tehnologiei unei filiale amplasată în alte ţări;

3. Obiectul de activitate al euroîntreprinzătorului îl constituie:c. firmele mari;

4. Care din următoarele elemente reprezintă o trăsătură definitorie a euromanagerilor:

b. eurocompetenţa;

5. Indicaţi care din următoarele elemente nu reprezintă o tendinţă aconvergenţei valorilor culturale în Uniunea Europeană:e. descreşterea valorii relaţiilor sociale multiple.

6. Menţionăm în continuare caracteristici ale culturii europene şiasiatice aşa cum au fost ele sintetizate de Van Dijck.1. Comportament extravertit;3. Comportament bazat pe principii;4. Decizii adoptate pe baza opţiunilor majorităţii persoanelor implicate;6. Mod de gândire cauzal, funcţional;Indicaţi care dintre următoarele combinaţii de mai jos reprezintă caracteristice ale culturii europene.

7. Între elementele prezentate în continuare se află şi cele 3 componente principale ale modelului de management European elaborat de cunoscutul specialist belgian Ph. De Woot.2. Echilibrarea managementului şi leadershipului;4. Redefinirea finalităţii întreprinderii;5. Noua modernitate;Indicaţi care dintre combinaţiile de mai jos reuneşte în mod corectelementele modelului european de management conceput de Ph. De Woot:

Page 5: Grile Management Comparat

8. În enumerarea de mai jos sunt cuprinse şi principalele arhietipuri organizatorice ale marilor firme europene.3. Holdingurile industriale;4. Conglomeratele financiare;5. Conglomeratele intreprenoriale;Indicaţi care dintre combinaţiile următoare reprezintă corect şi complet arhetipurile organizatorice ale marilor firme europene:

1. Indicaţi care din elementele următoare nu reprezintă trăsături definitoriiale relaţiilor oyabun-kobun:e. kobunul este promotorul deciziilor prin consens;

2. Indicaţi care din următoarele elemente nu constituie particularităţi alestructurii organizatorice ale întreprinderilor nipone mari:e. sarcini, competenţe şi rol relativ reduse ale managerilor de nivel mediu.

3. Care din următoarele elemente nu constituie un element definitoriupentru kaizenul nipon:e. se bazează în primul rând pe managerii din firmă.

4. Între elementele prezentate în continuare se află şi caracteristicilegenerale ale culturii şi managementului nipon :2. amae;3. paternalism sau familiarism;5. habatsu.Indicaţi care dintre combinaţiile următoare reprezintă aceste caracteristici:

5. Indicaţi care dintre combinaţiile prezentate în continuare reprezintăcomponentele majore ale unui zaibatsu nipon:b. fabricile, banca proprie şi compania generală comercială;

6. Între elementele prezentate în continuare se află şi fazele adoptării princonsens specifice managementului firmelor nipone.3. Finalizarea propunerii decizionale;4. Vehicularea şi dezbaterea propunerii decizionale;5. Aprobarea deciziei;6. Implementarea deciziei;Indicaţi care dintre combinaţiile următoare reprezintă cele 4 faze principaleale adoptării deciziilor prin consens:

7. Indicaţi care dintre categoriile următoare de resurse umane din firmelenipone cuprind numai angajaţi pe viaţă:f. personal permanent

8. Printre elementele inserate în continuare se află şi principalelemodalităţi de integrare a noilor salariaţi în firmele nipone de dimensiunimijlocii şi mari.

Page 6: Grile Management Comparat

1. Încadrarea în filiera oyabun-kobun;3. Exerciţii tip ―zen;4. Vizite la muzee istorice şi baze militare ;6. Participarea la ―tabere de sport şi muncă agricolă.Indicaţi care dintre următoarele combinaţii constituie un set de modalităţi deintegrare a noilor salariaţi în firmele nipone.

9. Indicaţi care dintre alternativele de mai jos este cea corectă:a. Primele sau bonusurile salariaţilor firmelor nipone sunt relativ mici,acordându-se o dată pe an, după depunerea şi aprobarea bilanţului

10. Indicaţi care dintre elementele următoare nu reprezintă o caracteristicădefinitorie a kaizenului:a. se referă numai la activităţile principale din cadrul firmei;

1. Indicaţi care din caracteristicile următoare este specifică contextuluimanagementului organizaţiilor din SUA:c. clasa de mijloc este majoritară;

2. Caracteristicele cultural-manageriale ale SUA în abordarea lui GeertHofstede se regăsesc printre elementele prezentate mai jos:2. individualism pronunţat;3. distanţă faţă de putere redusă;6. evitarea medie a incertitudinii;8. masculinitate.Care din combinaţiile următoare reprezintă dimensiunile stabilite de GeertHofstede pentru SUA:

3. Tipurile de structuri organizatorice utilizate preponderent în companiiledin SUA se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:1. pe domenii sau funcţiuni;3. pe produs;5. geografică;6. matricială;7. reţea;8. familială.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă în mod corect totalitateastructurilor organizatorice folosite în companiile din SUA:

4.Indicaţi care din elementele următoare au rol determinant de agent alschimbării în firmele din SUA:c. directorul general;

Page 7: Grile Management Comparat

5. Care din caracteristicile următoare este proprie structurilororganizatorice tip reţea utilizate în SUA:a. întreprinderea nu desfăşoară efectiv activităţi de producţie sau comerciale;

6. Caracteristicile majore ale relaţiilor management-sindicate din SUA seregăsesc între elementele inserate în continuare:2. negocierile se desfăşoară la două niveluri – firmă şi ramură;5. negocierile au un caracter adversial;8. puterea sindicatelor tinde să se diminueze.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă corect şi complet caracteristicileprincipale ale relaţiilor dintre management şi sindicate în SUA:

7.Criteriile de constituire şi funcţionare a sindicatelor în SUA se regăsescprintre elementele prezentate în continuare:3. ramura de activitate în care se încadrează compania ;6. ocupaţia salariatului în cadrul ramurii de activitate ;Care din combinaţiile următoare reuneşte criteriile utilizate predominant înconstituirea şi funcţionarea sindicatelor în SUA:

8. Indicaţi care din următoarele elemente nu reprezintă opţiuni strategicepredilecte pentru firmele din SUA:d. intelectualizarea şi informatizarea firmelor;

9. Care din următoarele elemente nu sunt caracteristice firmelor emergentedin SUA:b. parcurg patru stadii: cercetare, ştiinţific, tehnologic şi de comercializare;

10. Indicaţi care din combinaţiile de elemente înscrise în continuarereprezintă roluri semnificative ale managerilor de firmă din SUA:1. reprezentare;3. purtător de cuvânt;4. alocator de resurse;

11. Indicaţi care din următoarele elemente nu fac parte dintrecaracteristicile de bază ale firmei suple din SUA:e. se fundamentează pe managementul calităţii totale.

12. Creşterea dimensiunii căruia din următorii factori determină, de regulă,o scădere relativă a veniturilor directorului de firmă nord-american?d. vechimea în post a directorilor;

Page 8: Grile Management Comparat

1. Factorii ale căror evoluţii sunt favorizante creşterii eficienţeimanagementului pe plan mondial se regăsesc între elementele inserate în continuare:1. ritmul intens al conceperii şi implementării progresului ştiinţificotehnic;3. ridicarea substanţială a nivelului de pregătire a resurselor umane;4. larga proliferare a computerelor în ultimele trei decenii;6. intervenţia statului în vederea creării unui mediu favorizant întreprinderilor;7. dezvoltarea internaţionalizării activităţilor economice şi integrării lascară regională şi pe mapamond, în contextul globalizării mondiale;Care din combinaţiile de mai jos reprezintă corect şi complet setul de factoriai căror evoluţii favorizează amplificarea eficacităţii şi eficienţei managementului:

2. Care din grupele de două elemente inserate mai jos constituie factorispecifici, complexi şi contradictorii, care influenţează evoluţiamanagementului într-un anumit grup de ţări aflate în tanziţie, din Europa:d. trecerea la economia de piaţă + destrămarea CAER-ului;

3. Elementele prezentate mai jos cuprind o parte din tendinţelemanageriale pe plan mondial:2. amplificarea elementelor metodologico-aplicative;4. flexibilizarea crescândă a sistemelor manageriale;5. intensificarea dimensiunii motivaţionale;6. informatizarea managementului;8. cristalizarea managementului participativ.Care din combinaţiile următoare reuneşte în mod corect numai tendinţe alemanagementului pe plan mondial:

4. Între elementele prezentate în continuare se includ şi o parte dintretendinţele managementului pe plan mondial:1. profesionalizarea crescândă a managementului;3. conturarea unei pronunţate dimensiuni internaţionale managementului;5. proliferarea abordării sistemice a managementului;6. cristalizarea managementului participativ;7. dezvoltarea managementului formativ;Care dintre combinaţiile următoare reuneşte în mod corect numai tendinţeale managementului pe plan mondial:

5. Indicaţi care din combinaţiile de elemente prezentate mai josreprezintă tendinţe (mutaţii) ale managementului firmei pe plan mondial:2. managementul anticipativ;4. managementul motivaţional;

6. Care sunt elementele de esenţă ce definesc tendinţa metodologicoaplicativăa managementului pe plan mondial:b. abordarea managerială în care exercitarea celei mai mari părţi a proceselor şi relaţiilor manageriale din cadrul firmei se bazează preponderent pe concepte, sisteme, metode, tehnici şi proceduri de management, ceea ce se reflectă pozitiv în funcţionalitatea şi rezultatele firmei;

Page 9: Grile Management Comparat

7. Care dintre variantele enunţate în continuare defineşte tendinţa de intensificare a caracterului inovaţional al managementului pe plan mondial:c. abordarea managerială bazată pe înnoirea quasipermanentă atât a conţinutului şi formelor de manifestare a proceselor şi relaţiilor manageriale, cât şi a activităţilor conduse, cu efecte directe şi indirect în rezultatele organizaţiei;

8.Care dintre variantele enunţate mai jos definesc tendinţa de dezvoltarea caracterului formativ a managementului pe plan mondial:b. abordarea managerială caracterizată prin luarea în considerare de către personalul managerial în exercitarea celor mai importante procese şi relaţii manageriale, a cerinţelor de ordin formativ, concretizându-se în adoptarea şi aplicarea de decizii şi comportamente ce vizează creşterea nivelului de pregătire şi a potenţialului salariaţilor trataţi tot mai mult ca principal vector al dezvoltării organizaţiei;

9.Care dintre variantele enunţate mai jos se referă la conturarea uneicomplexe dimensiuni internaţionale managementului:e. abordarea managerială caracterizată prin fundamentarea, adoptarea şi aplicarea soluţiilor manageriale majore pe baza folosirii pe scară largă a informaţiilor privind evoluţiile comerciale, financiare, fiscale, tehnice, ştiinţifice etc., ale economiei mondiale sau ale unor componente ale acesteia şi prin apelarea la concepte, metode, tehnici, abordări manageriale provenind din alte ţări.

10.Care dintre variantele de mai jos se referă la profesionalizareacrescândă a managementului ca tendinţă pe plan mondial:b. abordarea managerială bazată pe exercitarea principalelor procesemanageriale de către persoane special selecţionate şi pregătite îndomeniul managementului, ce folosesc pe scară largă, conceptele,abordările, metodele, tehnicile furnizate de ştiinţa managementului, încondiţiile obţinerii de către firma sau organizaţia respectivă a unorperformanţe superioare deosebit de competitive;

11. Care dintre variantele de mai jos se referă la imprimarea unui caracterparticipativ managementului pe plan mondial:c. abordarea managerială bazată pe implicarea salariaţilor organizaţiei în mod direct şi/sau indirect, prin reprezentaţi aleşi sau desemnaţi, apelând la anumite forme, modalităţi, metode şi tehnici manageriale în analiza şi soluţionarea unora dintre cele mai complexe şi importante probleme ale firmei şi a celor de natură umană, ce prezintă interes major pentru personal, ceea ce asigură concomitent o folosire superioară a potenţialului uman şi un plus de eficacitate în conceperea şi operaţionalizarea proceselor manageriale şi de execuţie;

Page 10: Grile Management Comparat

12. Formele de manifestare ale tendinţei de intensificare a caracterului motivaţional al managementului se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:

2. accentuarea pregătirii psiho-sociologice a managerilor;3. înfiinţarea în întreprinderile moderne de dimensiuni mici şi mijlocii de compartimente cu profil psiho-sociologic;4. elaborarea de politici speciale de motivare;6. proliferarea metodelor şi tehnicilor de management ce au drept obiectiv principal să valorifice complex potenţialul uman;Care din combinaţiile următoare reprezintă setul corect de manifestări aletendinţei de intensificare a caracterului motivaţional al managementului pe plan internaţional:

13. Indicaţi care dintre combinaţiile elementelor înscrise în continuarereprezintă modalităţi (aspecte) majore prin care se manifestămanagementul anticipativ (previzional) pe plan mondial:2. număr mare de compartimente de planificare şi/sau dezvoltare;5. larga proliferare a strategiilor şi politicilor.

14. Formele de manifestare ale tendinţei, dezvoltarea caracterului formatival managementului, se regăsesc printre elementele prezentate în continuare:1. fundamentarea ansamblului activităţilor de pregătire a personalului pe ostrategie educaţională de firmă;5. punerea la punct a unor complexe sisteme de informare şi documentarea personalului organizaţiei;7. luarea în considerare în fundamentarea şi aplicarea majorităţii deciziilorimportante din firmă, a necesităţii de a dezvolta nivelul cunoştinţelor personalului;8. conturarea unui veritabil proces de învăţare organizaţională.Care din combinaţiile următoare reprezintă setul corect de manifestări aletendinţei de dezvoltare a caracterului formativ al managementului pe plan mondial:

15. Indicaţi care din combinaţiile înscrise în continuare reprezintămodalităţi (forme) majore de manifestare a informatizăriimanagementului:3. conceperea de sisteme şi subsisteme informatice adaptate necesităţilormanagementului în diferite domenii;4. modificarea parţială a stilului managerial sub influenţa proliferării computerelor;5. apariţia unei noi categorii de colaboratori ai conducerii (informaticieni).

16. Indicaţi care dintre combinaţiile de elemente înscrise în continuarereprezintă modalităţi majore de manifestare a profesionalizăriimanagementului pe plan internaţional:1. dezvoltarea unor complexe metode şi tehnici de pregătire a cadrelor deconducere şi conturarea unor reţele naţionale de formare şi perfecţionare a managerilor;2. atribuirea posturilor de conducere cheie, în special la nivel superior şimediu, unor persoane ce au primit o pregătire specială în domeniul managerial;

Page 11: Grile Management Comparat

17. Cauzele care generează tendinţa de flexibilizare crescândă a sistemelorde management se regăsesc printre elementele inserate mai jos:1. accelerarea ritmului de înnoire a produselor, tehnologiilor şi cunoştinţelor;2. informatizarea activităţilor de execuţie şi management;3. marile progrese înregistrate, în special în ultimele două decenii în domeniul ştiinţei managementului, finalizate în numeroase teorii, concepte, metode, tehnici şi proceduri de conducere;4. evoluţiile contextuale ale întreprinderii complexe, rapide şi inegale, reflectate în multiple presiuni şi concomitent oportunităţi pentru întreprindere şi managementul său;Care din combinaţiile următoare cuprinde setul de cauze care genereazătendinţa de flexibilitate crescândă a sistemelor de management:

18. Cauzele care generează tendinţa de intensificare a caracteruluimotivaţional al managementului se regăsesc printre elementele inseratemai jos:5. modificarea concepţiei managementului asupra resurselor umane, abordându-le în complexitatea lor;6. descoperirea relaţiei intense de dependenţă dintre motivarea personalului şi rezultatele obţinute;7. apariţia de disfuncţionalităţi în firme, de nesoluţionat fără schimbări în planul căilor, metodelor şi tehnicilor de motivare.Care din combinaţiile următoare cuprinde setul de cauze care genereazătendinţa de flexibilitate crescândă a sistemelor de management:

1. Prezentăm în continuare mai multe elemente referitoare la transferulinternaţional de know – how managerial:1. Determinarea posibilităţilor reale de transfer de know – how managerialîn cadrul organizaţiei;2. Adaptarea elementelor manageriale internaţionale transferabile la specificul organizaţiei;3. Sensibilizarea şi pregătirea stakeholderilor firmei pentru asimilarea elementelor de know – how managerial internaţional;4. Identificarea necesităţilor de transfer de metode, tehnici şi know – how managerial internaţional;Indicaţi care dintre combinaţiile următoare reprezintă , în ordine, primelepatru etape ale transferului internaţional de know – how managerial.c. 4-1-2-3;

2. În elementele prezentate în continuare se regăsesc şi obiective avute în vedere în cadrul primei etape de realizare a transferului internaţional de know – how managerial “identificarea necesităţilor de transfer internaţional de metode şi tehnici manageriale şi de know – how managerial”.2. Identificarea necesităţilor firmei în ceea ce priveşte modernizarea abordărilor manageriale de ansamblu ale organizaţiei şi a principalelor sale componente;

Page 12: Grile Management Comparat

6. Stabilirea metodelor şi a tehnicilor manageriale utilizabile în firmele din alte ţări , ce vor trebui introduse în cadrul organizaţiei pentru a-I amplifica funcţionalitatea şi performanţele.Indicaţi care dintre combinaţiile următoare cuprind obiectivele avute în vedere în cadrul etapei de ―identificarea necesităţilor de transfer internaţional de metode şi tehnici manageriale şi de know – how managerial.

3. Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc şi obiective avute în vedere în cadrul celei de a doua etape de realizare a transferului internaţional de know – how managerial “determinarea posibilităţilor reale de transfer de know – how managerial în cadrul organizaţiei”.1. Determinarea capacităţii reale a organizaţiei de absorbire a elementelor de noutate managerială care satisfac necesităţile sale;5. Stabilirea elementelor manageriale performante din alte ţări care pot fi transferate şi implementate cu succes în cadrul organizaţiei.Indicaţi care dintre combinaţiile următoare cuprind obiectivele avute învedere în cadrul etapei „determinarea posibilităţilor reale de transfer de know – how managerial în cadrul organizaţiei‖.

4. Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc şi obiective avute în vedere în cadrul etapei a treia de realizare a transferului internaţional de know – how managerial “adaptarea elementelor manageriale transferabile la specificul organizaţiei ”.3. Determinarea modificărilor necesare în conţinutul şi modul de utilizare anoilor elemente manageriale , ţinând cont de potenţialul şi specificităţilemanageriale , cultural – organizaţionale şi economice ale firmei;4. Stabilirea condiţiilor şi modificărilor de natură cultural – organizaţională aferente elementelor manageriale, care formează obiectul transferului internaţional de know – how managerial;Indicaţi care dintre combinaţiile următoare cuprind obiectivele avute în vedere în cadrul etapei de ― adaptare a elementelor mangeriale transferabile laspecificul organizaţiei.

5. Printre elementele prezentate în continuare se regăsesc şi cele care trebuie avute în vedere cu prioritate atunci când se efectuează sinteza evaluării transferului internaţional de know – how managerial:1. Abateri faţă de prevederile transferului internaţional de know – how managerial;2. Efectele transferului de know – how managerial;5. Efectele transferului internaţional de know – how managerial.Indicaţi care dintre combinaţiile de mai jos reprezintă reperele de bază ale sintezei evaluării transferului internaţional de know – how managerial.

6.Indicaţi care dintre alternativele prezentate în continuare nu constitue o regulă generală de utilizat în efectuarea transferului internaţional de know – how managerial.c. Subordonarea transferului internaţional de know – how managerial dorinţelor majorităţii personalului din cadrul firmei.