Grigore Gafencu
-
Upload
andreea-moldovan -
Category
Documents
-
view
165 -
download
5
description
Transcript of Grigore Gafencu
EUROPA ŞI LUMEA ÎN SECOLUL AL XX-LEA
CLASA A XI-APROFESOR GRECU MARIA
LICEUL MATEI BASARAB CRAIOVA
Grigore Gafencu si
unitatea europeană
,, Europa este un sistem de state care au nevoie să convieţuiască într-un anumit raport de echilibru. Insă, aceste state sunt fiinţe vii. Echilibrul între aceste fiinţe vii nu poate fi impus din afară prin fortă; el trebuie să raspundă unor necesităţii vitale ale oricăror fiinţe vii.”
Grigore Gafencu
Activitate
Politică
Publicistică
Repere biografice
Ideea de unitate europeană
Ipoteze privind organizarea
Europei postbelice
Locul României în Europa
postbelică
REPERE BIOGRAFICE 30 ianuarie 1892 – se naşte la Bârlad 1909-1912 – studiază ştiintele juridice la Geneva 1928 –este deputat în Parlament din partea PNT 1932 –este subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe 1933-1938 –este senator în Parlamentul României decembrie 1938-mai 1940 –este ministru al Afacerilor Externe decembrie 1939 – publică “Politica externă a Romaniei. Cinci
cuvântări” martie 1944 – apare prima sa carte “Preliminarii ale războiului
din Est” 1946 -1947 – conduce delegaţia neoficială a României la
Conferinţa de pace de la Paris august 1947 – participă la primul Congres al Uniunii Europene a
Federaliştilor de la Montreux octombrie 1951 – este vicepresedinte al Comisiei pentru Europa
Centrală şi Orientală din cadrul Mişcării Federaliste Europene martie 1956 – conduce lucrările Congresului Uniunii Europene a
Federaliştilor de la Luxemburg 30 ianuarie 1957 – se stinge din viată la Paris.
Grigore Gafencu
Grigore Gafencu s-a născut in Bucuresti, la 30 ianuarie 1892.
A studiat dreptul la Geneva şi a obţinut doctoratul în ştiinţe politice la Paris -1914.
In primul război mondial a fost aviator într-o escadrilă franceză; a fost distins cu ordinul militar „Mihai Viteazul“ pentru reusita zborului său din Paris la Iasi peste liniile germano-turco-bulgare.
După Marea Unire, a intrat în viaţa publică, dedicându-se mai întâi ziaristicii: fondator al publicaţiei Revista vremii, apoi director al marilor cotidiane Argus si Timpul.
Intrând în politică, a militat în aripa stangă a Partidului National-Tărănesc.
După ce a ocupat mai multe funcţii în guvernele naţional-ţăraniste, la 22 decembrie 1938 a fost numit ministru de externe.
Grigore Gafencu
A demisionat la 30 mai 1940 – după o activitate extrem de roditoare a politicii externe romanesti – motivandu-si retragerea prin schimbarea raportului de forţe.
A fost acreditat apoi ca ministru plenipotentiar la Moscova (1940–1941). Bun cunoscator al politicii externe românesti şi internationale, a ţinut (în ultima parte a celui de al doilea război mondial) conferinţe publice la Londra, Paris, Strasbourg, Florenţa, Zurich, Geneva, pledând peste tot cauza şi interesele României.
A depus pe masa Conferintei Pacii din 1947 două ample memorandumuri în care işi prezenta opiniile, corecte, documentate, faţă de tratamentul nedrept aplicat patriei sale.
Grigore Gafencu a încetat din viaţă la 30 ianuarie 1957.
Grigore Gafencu si unitatea europenă Grigore Gafencu a fost una dintre cele mai remarcabile figuri
ale vieţii noastre politico-diplomatice din veacul trecut. După încheierea celui de-al doilea război mondial el a devenit
promotorul Europei Unite. Participă, în septembrie 1947, la primul Congres al Uniunii Europene a Federalistilor unde contele Richard Condenhove – Kalergi a prezentat un proiect de constructie politică europeană. Gafencu considera ca singura solutie de apărare în faţa ameninţărilor totalitarismelor ideologice şi singura cale pentru refacerea ordinii europene bazată pe principiile drepturilor omului, libertăţii, era unificarea continentului de la Vest la Est.
In acest sens, Gafencu a comparat modelul elvetian cu modelul European, considerând că unificarea va putea reuşi prin “liantul federal”.
Conflictele de interese intre puterile europene pot sa fie depăşite prin unificarea tuturor naţiunilor europene, iar victoria ideii de unitate europeană va depinde considerabil de modul in care fiecare va depinde considerabil de modul in care fiecare va cunoaste exact cum poate contribui prin fortele proprii.
Pentru o Europă unită
1946, s-a întâlnit la Londra cu W.Churchill şi acceptă şă
alcătuiască un plan politic pentru Europa
Mai 1949 , Congresul Uniunii
Europen a federaliştilor de la
Haga
Grigore Gafencu este ales preşedinte al
Comisiei pentru Europa Centrală
15 mai 1948 , s-a format Gruparea
Românească pentru Europa unită ;
preşedinte GRIGORE GAFENCU
Grigore Gafencu si unitatea europenă
In cartea sa ”Preliminarii ale războiului din Est”, Gafencu a prezentat cateva ipoteze privind organizarea Europei postbelice sub forma unor confederatii, precum:
Confederaţia de nord – Confederaţia Scandinavă, inclusiv Finlanda
Confederatia de vestConfederatia de Centru (cu Polonia si Cehoslovacia)Confederatia de S-E(Romania, Turcia, Grecia,
Iugoslavia, Bulgaria)In ceea ce priveşte formarea Confederatţei de S-E, aceasta
avea, după Gafencu, fundamente strategice, politice, economice bazate pe adoptarea unei politici externe si de apărare comune si limba franceză ca limbă de comunicare.
Grigore Gafencu si unitatea europenă
In acelaşi timp, el recunoaştea că un asemenea proiect nu se putea materializa, din cauza lipsei de solidaritate între statele balcanice care erau “diferite si extrem de geloase de independenta lor”.
In ceea ce priveşte securitatea europeană urma să fie asigurată de doua puteri: URSS si Marea Britanie, în timp ce România putea să joace rolul unui factor de conciliere şi de stabilitate în Europa Centrală si Orientală atât prin poziţia geostrategică cât şi prin tradiţia diplomatică şi de promovare a păcii şi colaborării internaţionale.
Grigore Gafencu si unitatea europenă
A contribuit la întocmirea unui raport intitulat ”Elemente pentru o politică a estului european” în care fixa principiile fundamentale ale evolutiei acestor ţări după eliberarea de comunism:
realizarea unei economii echilibrate prin valorificarea resurselor agricole si industriale de la Est spre Vest.
apărarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului, justiţiei şi securităţii sociale.
crearea unei pieţe comune pentru extinderea prosperităţii de la Vest spre Est prin crearea unei vaste zone a schimbului liber în Europa de Est.
întărirea proprietăţii ţărăneşti prin crearea unor forme de asociere.
S-a stins din viaţă la 30 ianuarie 1957, chiar in ziua in care implinea 65 de ani, in urma unei crize cardiace. Ceremonia funerară a fost organizată la Biserica romana Sf. Jean de Beauvais, unde circa 200 de persoane, prieteni, personalitati, printe care Robert Schuman, unul din ,,părinţii fondatori” ai Uniunii Europene, l-au însoţit pe ultimul drum.
Prezent la acest eveniment, Mircea Eliade avea să facă o caracterizare a personalitaţii lui Gafencu, despre care spunea:
,,Dincolo de frontierele noastre, nimeni altul nu a avut renumele şi prestigiul lui Grigorie Gafencu. (…) El era un european, pentru că a înţeles că soluţia era federalizarea Europei.”