DONAT ION, FUNDATIUNIDE EEDIGIOASg ALE OLTENIEI 191

Dr. Barbu Constantinescu intr'un articol despre Cultura Domnilor fanario0din sec. at XVIII (Col. lui Traian, II (1871), No. 38 (roo), p. 150 col. I-4)vorbind despre Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, reproduce cele ce spuneDim. Procopiu Pamperi despre el si citeaza editia noua a lui Harless.

Alex. Papadopol-Calimah, facand o dare de seams asupra volumelor IIVdin Bibliotheca graeca publicata de Const. Sathas (Cercetari filo-logice despre Romania, in Rev. Contemporand, IV (1876) No. 7, p. 16-31, cuurmare in Rev. Literard 51iin0fica, I (1876) p. 312-318), intre alte in-formatii aminteste si reproducerea Catalogului bdrbalilor erudili al lui Dim.Procopiu Pamperi. Tot Alex. Papadopol-Calimah mai aminteste si in alte ran-duri pe Pamperi in An. Ac. R0771., ser. II, t. 6, sec. II (1883-1884), p. IIIsi ibidem, ser. II, t. 18 (1895-1896), p. 135.

Pe langa studiul lui Const. Erbiceanu indicat la p. 3 nota 5, autorul trebuiasa foloseasca si lucrarea aceluiasi Cronicarii greci carii au scris- despre RomaniIn epoca fanariolci, Buc., 189o, introducere p. XXVII, cat si Istoria literaturiirOM. sec. XVIII, VOL 2, p. 37, ed. 2-a, vol. 3, p. 42, de N. Iorga.

Numele lui Procopiu e intrat in circulatie, Hind trecut pans si in Dicfio-narul enciclopedic Cartea Romcineascd, partea II s. v., fara sa mai amintimpublicatfile grecesti unde e arhicunoscut.

Aceste indicatii dovedesc cu prisosinta ca Valeriu Papahagi s'a grabit inafirmatiile sale si ca Lista frivalafflor greci a lui Dim. Procopiu Pamperi a fostcunoscuta si Inca de mult istoriografiei romanesti, a fost folosita de cercetatoriroman, dar cuprinzand date generale, cereetatorii au utilizat si utilizeaza in-formatiile mai desvoltate pe care le ofera alte izvoare.

Brosura e incomplete si in ceea ce priveste operele lui Procopiu, pentrucare nu ne da informatia bibliografica necesara, deli putea sa scrie unele lu-cruri destul de interesante in aceasta privinta. C. Grecescu

Donat Ion, Fundatiunile religioase ale Olteniei. Partea I-a. Mancistirischituri,cu o harts, Craiova, 1937, 96 p. (Extras din Arhivele Olteniei, No. 86-88).

I,ucrarea d-lui Donat, bazata pe studii documente publicate, ce i-au statla indemana, prezinta un deosebit interes. Autorul s'a multumit deocamdata

1 92 RECENzii

Revista pentru istorie, arheologie 5i filologie, XI, p. 387 -39o; XII, 268-333;XIV, 17-137. E vorba aici de manastirile Arnota (XII, 270-280), Bistrita(XII, 268-270), Brancoveni (XII, 330 -333; XIV, 17-26), Bucani-Ioneti(XIV, 71-75), Bucovat = Cosuna-Mofleni (XIV, 107-117), Caluiu (XII,293-313), Cepturoaia (XII, 313-320), Cretesti (XI, 387-391), Cozia (XIV,84-88), Dobrusa (XIV, io2), Gura-Motrului (XIV, 88-96), Hota'rani (XIV,103-106), Iezerul (XIV, 81-84), Inotesti (XII, 289-292), Mamul (XIV,46-54), Olane,ti (XIV, 76-81), Ostrovu-Greci (XIV, 27-33), Parscoveni(XIV, 130 -137), Strejesti (XII, 320 -329), Stanesti (XIV, 33-46), Strehaia(XIV, 96-Io1), Serbaneti (XIV, 55-68), Zavideni (XIV, 68-70).

De asemenea sunt de folosit Raporturi asupra cdtorva manastiri, schituri qibiserici din pars, presentate... de Gr. G. Tocilescu, in An. Ac. Rom., ser. 2,t. 8 (1885-1886), p. 151-238. Si aici se vorbete de manastirea Arnota (p.201-207), manastirea Bistrita (p. 190-200), manastirea Brancoveni (p.23o-232), Cozia (p. 172-175), de Horezu (p. 175-190), Tismana (p. 207-2241,de biserici din Ramnicul-Valcii, de biserica episcopala (p. 167-172).

Manastirea Co5una s'a bucurat de confirmari de proprietate asupra satuluiRadovanul din partea lui Mihai Viteazul i pentru acest fapt e de vazut St.Nicolaescu, Documente dela Mihai Viteazul ca domn at Terii Romdne5ti, at Ar-dealului 5i al Moldovei, z600, p. p. 16 nota 1 i 26-27.

Pentru schitul Zdralea, Jdreala, se adaoga acum in urma un document delaMatei Basarab din 4 Oct. 7146 prin care se da suszisei manastiri ocina la Hureziin judetul Dolj, cumparaturi din funiile Amaratilor i Mihuetilor, partea luiAlbu unchiul lui Dragomir i alte cumparaturi in Caciulatesti, langa manastire(Gr. Nandri, Doc. romdnegi in limba slava din mdndstirile muntelui Athos,1372-1658, Buc., 1937, p. 169-174).

Cercetarea condicelor manastireti, am spus mai sus, putea s faca pe autor_sa is o atitudine ferma in privinta vechimii unora din manastiri. Astfel schitulCelcituia (Valcea), metoh al sfintei Mitropolii, nu ne duce dincolo de sec. XVII,cad intr'un act de confirmare dela Duca-Voda, din 2 Mai 7185 (1677), (Arh.Stat., Condica Mitropoliei, No. ro, f. 267), care schitul dela Cetate, din sus deRamnic care din temelie 1-au inceput de-1 face prea sfintitul parintele Theo-dosie, proin Mitropolit, intru numele Sf. arhanghel Mihail i Gavriil se vede binede cine e ridicat si nu e nevoie sa mai starui m.

Vechimea schitului Incite5tii (Valcea), metoh al Coziei e iarai indoelnica.Izvorul la care se refers d. Donat exists, documentul din 20 Mai 1388, in condicaCoziei la p. 2-5.

Mircea face o serie de confirmari Coziei : i la Ramnic moara care audat-o Dan Voevod i vii iar acolo au inchinat dela jupan Buda dupa voia pa-rintelui domniei mele Radu Voevod i metoh in locul Hinatestilor, care 1-auinchinat Tatul la biserica s. Astfel e pasagiul tradus in condica Coziei. Totuiin documentul prim din condica, cu aceeasi data, 20 Mai 1388, i cu acelai.cuprins ca al documentului nostru, dar in mai putine cuvinte, cand e vorba deHinatesti se spune satul Hinateti . Intr'o traducere-copie facuta in 1835 sespune la acest loc curtea de la Hinatesti (Arh. Statului, Buc.). In doc.dela Alexandru Aldea e iarasi vorba de satul Hinateti i in toateactele de confirmare ce urmeaza nu e nicio pomenire de vre un metohci numai de satul Inatesti, pans la 8 August 7273 (1765), cand in-talnim prima tire despre acest schit. Iata fragmente din actul prin

to-it,

,

...

www.dacoromanica.ro

DONAT ION, FUNDATIUNILE REI,IGIOASE ALE Oi,TENIEI 193

care eel ce s'a ostenit cu ridicarea schitului it inching' mangstirii Cozia,fiindca acolo fusese calugarit in 7216, cand avea 14 ani jumgte. Fu eelmai jos numit Ghenadie arhimandritu, scolaru Kiovii, care am fost m-rii Ji-tian 3 ani egumen si m-rii Govorii ani si iar m-rii Cozii ani 18 egumen...catre m-rea Cozia ca sa alba intru stapanire schitisorul hramul marelui mu_cenic Gheorghe Tropeoforos (purtatorul de biruinta) dimpreung.' si cu via delanga schit... pentru ca acest schit s'au zidit din mila domneasca si a cresti-nilor si dintr'a noastra osteneall Fiind alungat dela Cozia de calugari streini m'am apucat cu secure si cu foc de am curatat padure... si am sadit si am

Tatit viisoara si am zidit sfantului (Gheorghe) acest mic lacas pe care ilCoziei impreung' cu hrisovul lui Mihai Tehan Racovita Voevod din anul 7256(1748) (Arh. Stat., Condica m-rii Cozia, No. 1, p. 169-172). N'am va'zut ori-

-ginalul slay al documentului, dar dupa marturiile documentelor ulterioare nue vorba de vreun schit, ci de un loc, de un sat, care a fost Inchinat, a fost pussub ascultarea Coziei de Tatul.

Astfel trebue inteles cuvantul 4 metoh din acest document.Schitul Iazerul e amintit pe vremea lui. Petru eel Tang'. documentar. Ale-

xandru, Voevod al Tara Romanesti, confirma stapanire vornicului IvascuGolescu peste satele Poenarii si Capatanenii. Aceste sate fuseserg daruite luiRadu, marele clucer, tatal lui Ivascu, de Radu Calugarul, dui-A vitejia aratatain lupta dela Fantana Tiganului. Mai tarziu s'a intamplat Radului clucerulca sal fugal in Ora ungureasca in zilele Mircii Voevod. Apoi cand a fost in zileleIn Petru Voevod, iar aceste mai sus zise sate, le-a tinut Manta grecul, eel cea facut slujba lui Petru Voevod si a dat aceste sate m-rii ce sal zice Iazerul(Arh. Stat., Condica m-rii Viero )c, II, p. 197-198 ; v. si St. Nicolaescu, Maud-stirea Vierq din fud. Mused, ctitcria marilor vitejilor boieri din Go-

Buc., 1936, 15 p.).Rezultg deci existenta acestui schit Iazerul sub Petru eel Tanar si probabi

este ctitorie a sa.In condica schitului Lainici, dela Arhivele Statului din Bucuresti, cea mai

veche donatie este din 14 Iunie 1784. La 27 Aprilie 1785 (f.Mihai Poenaru, Stanca sotia raposatului Nitg Poenaru si Ionitg, Malda-rescu, sotul din urmg. al Stancai, fac danie schitului Lainici in cuprinsuurmator :

Fiindcg... s'au facut acest schit made sa praznueste hramul Preacurateide D-zeu Na'scatoarei Marii, adica Intrarea in bisericg, aici pa mosia noastrace sa. chiamg Lainici, in muntele care tine de Porceni... am dat danie partilenoastre de mosie ce ni s'au vent inprejurul schitului, bash' in lung din steiul ceeste in coastal... in jos pe langa Jii stj. 15o si in lat... stj. 70 . F7i daniileurmeaza an dupa an pang la jum. sec. al XIX-lea.

In legatura cu Vodita trebuesc aduse Inca vreo cateva precizari. Intr'o cartea lui Const. Brancoveanu din 10 Martie 1705 (Arh. Stat., Buc., M-rea Tismana,Doc. netrebnice, pach. 9, No. 68) se fac o serie de scutiri si inlesniri Voditeipentrucg.' fusese stricatg. din intamplarile ostilor turcesti si tataresti ce intrecutii ani trecatoare spre tara nemteasca au fost . In alt document, din acelasipachet, cu data de 15 Iunie 1689 (7197) se vede ca Vodita fusese rezidita dintemelie de Cornea Brailoiu, mare aga, si dobandise dela domnie sa tie 10 case,de oameni strain, riesupusi la bir, pentru paza ei contra ra'ufacatorilor s. a.Ruinele existente sunt deci ale Voditei refacute de Biailoiu. Daces in postament

414 n

(IA

;iJesti,

II-12)

3

4i

www.dacoromanica.ro

194 REC1NZII

se gaseste ceva caracteristic bisericilor catolice s'ar putea deduce eel mult caNicodim a ridicat schitul sau pe temelia unei biserici catolice ruinate, bisericace nu poate fi, iarasi, pusa in legatura decat cu ofensiva catolica din sec. XIIIcand avem amintit documentar un astfel de lacas, pe la 1237-1238 si la Se-verin, dar in niciun caz nu poate fi atribuit acel Micas lui Litovoi.

Dupa aceste cateva indicatii atrag atentia asupra altor trei schituri dinOltenia.

Schitul Corlatele. La 8 Aprilie 7159 (165x) avem o porunca a lui Matei Ba-sarab catre egumenul dela Corlate ca sa fie aceasta m-re metoh sfintei m-riGura Motrului (Arh, Stat., Cond. m-rii Gura Motrului, p. 197).

Schitul dela Cruc4oard. Petru eel Tanar, fiul lui Mircea Voevod, carem-rea Bistrita ca sa-i fie metoh biserica din locul ce se chiama Crucisoara,ce este aproape de satul Potilu s. Aceasta biserica a fost pe mosia sfintei m-riBistrita, facuta, de Dumitru banul, in zilele lui Mircea Voevod, 23 Mai 7076(1568) (Arh. Stat., Condira n2-rii Bistrita, No. 1, P. 742-743)

Schitul Stolojani sau dela Campul Fomii e un metoh al m-rii Tismana. Iero-monahul Nicodim, dela acest schit si cu fiii sai popa Achim si diaconul Draghici,ii dau o bucata de parnant in gura Imoroasei, Intre J ales si Sohodol, la 14 Nov,7187 (1678) si aceasta e si prima mentiune despre el (Arh. Stat. Buc., Con-dica No. 43, f. 428 v.-429 v.).

La observatiile dela inceputul acestor randuri nu mai adaugam nimic, insa,tinem sa remarcam Inca odata importanta acestei lucrari si ravna neobositaa autorului de a o prezenta cat mai completa. C. Grecescu

Berechet t. Gr., Un dictionar neogrec- romdnesc in manuscript dela inceputulsecolului al XVIII -lea, in Revista 'storied, XXII (1930, P. 138-140. Se stie indeobste cat de rare au fost incercarile de lexicografie greco-romand, cu deose-bire inaintea veacului trecut.

Astfel, pentru secolele XVII si XVIII cand asemenea lucrari incep sa sealcatniasca. cunosteam pana acum in urrna doar trei dictionare greco-roma-nesti unul, din veacul al XVII-lea, aflator in biblioteca NIetohului Sf. Mor-mant din Constantinopol; un altul, din veacul urmator, semnalat de D. Russo 1,se gaseste intr'un manuscris din Zagora (Grecia), care apartinuse lui Calinical III-lea, fost rnitropolit al Proilavului; ultimul, insfarsit, scris in 1797, apar-tine Academiei Romane (Ms. roan. 1577) 2. Cand un nou dictionar manuscrisdin aceeas epoca se adauga la numarul atat de redus al celorlalte, el merit&de sigur, toata atentia cercetatorilor.

Un asemenea lexicon a fost comunicat nu de mult elenistilor de St. Gr.Berechet, intr'un articol publicat in Rev ista Isioricel. Dictionarul, careacum se gaseste in biblioteca Institutului de Istoria vechiului drept de pe langaPacultatea de drept din Iasi, unde a fost adus de preotul Petre Pralea, e descrisde Berechet la p. 138-136. Aflam, astfel, ca manuscrisul a fost proprietateamanastirei Hurez, cum reiese dintr'o insemnare, si ca dupa toate aparentele

1 D. Russo, Mitrolan Grigoras, Cronica Tcirii-Romcinesti (1714-1716), inRev. Isl. Rom., IV (1934), P. 9-10.

2 Datele sunt luate din D. Russo, Un cuva'nt despre lexicogralia greco-ronzand,prefata la H. Sarafidi, Dic;ionar Grec-Ronin, Constanta, 1935, P. 4-5.

www.dacoromanica.ro