GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR...fişiere dintre care cele de tip*.BGI (Borland Graphic...

139
MANUELA NECHITA GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR M.C.ESCHER, Trei sfere, 1945, xilogravurǎ Editura Academica, Galaţi, Versiunea 1.0, 2006 ISBN-10 973-8937-03-5 ISBN-13 978-973-8937-03-1 Referent ştiinţific: Conf. dr. ing. Gabriel POPESCU

Transcript of GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR...fişiere dintre care cele de tip*.BGI (Borland Graphic...

  • MANUELA NECHITA

    GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR

    M.C.ESCHER, Trei sfere, 1945, xilogravurǎ

    Editura Academica, Galaţi, Versiunea 1.0, 2006 ISBN-10 973-8937-03-5

    ISBN-13 978-973-8937-03-1 Referent ştiinţific:

    Conf. dr. ing. Gabriel POPESCU

  • ARGUMENT

    În conjunctura educaţională actuală, cunoaşterea şi utilizarea unui soft grafic capătă o importanţă din ce în ce mai mare în activitatea de instruire a studenţilor. Influenţa acestuia, în special prin facilităţile oferite, se face tot mai mult resimţită în realizarea documentaţiei desenate. Din această perspectivă, prezenta publicaţie constituie un important suport teoretic şi practic, în însuşirea noţiunilor de bază ale disciplinei Informaticǎ Aplicatǎ şi Grafică asistatǎ pe Calculator (I.A.G.A.C.), destinat studenţilor facultăţii S.I.A., acesta putând fi parcurs de toţi cei interesaţi de problematica I.A.G.A.C. Scopurile urmărite de lucrare sunt: ♦ familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bazǎ din domeniul informaticii aplicate

    (introducere); ♦ formarea abilitǎţilor de utilizarea a comenzilor programului AutoCAD (cap.1, 2, 3, 4, 5 şi 6); ♦ studiul individual pentru realizarea reprezentǎrilor grafice pe calculator (cap.7); ♦ autoevaluarea reprezentărilor realizate (cap.1, 2, 3, 4, 5 şi 6) şi evaluarea (cap. 7 şi 8). Aceastǎ carte se concentrează, în principal, asupra unor probleme concrete ce vizează: tehnici de bază de proiectare, utilizarea acestora, proiectarea pe calculator a reprezentărilor plane şi în spaţiu, prezentarea unor probe de evaluare model, precum şi a baremelor de corectare a testelor . Este recomandată studierea acestuia , în ordinea capitolelor prezentate în cuprins , pentru înţelegerea logică a activităţii de proiectare. Existǎ exerciţii ce solicitǎ consultarea meniului help în rezolvarea lor. Metoda de învǎţare prin experienţǎ a fost preferatǎ altor metode de instruire deoarece s-a considerat cǎ aceasta asigurǎ dezvoltarea competenţele necesare utilizǎrii aplicaţiilor soft de tip grafic. Tehnicile de reprezentare graficǎ urmǎresc preponderent dezvoltarea inteligenţei spaţiale (identificarea referinţelor, poziţii relative ale dreptelor) şi nu a inteligenţei logico-matematice (calculare a coordonatelor prin operaţii matematice). Aprofundarea conţinutului prezentei lucrări oferă posibilitatea obţinerii unei slujbe în domeniul proiectării asistate de calculator. Sper ca fiecare student să regăsească în tematica propusă cunoştinţe interesante, sugestii şi observaţii utile pe baza cărora să poată concepe viitoarele proiecte.

    Autoarea

  • INTRODUCERE Elemente de informaticǎ aplicatǎ

    Utilizarea calculatoarelor în aplicaţiile practice – inginerie, administraţie, comerţ, artǎ, cercetare ştiinţificǎ- are drept obiectiv realizarea unor produse performante în cel mai optim timp posibil. Partea fixǎ ( echipamentele sau „hardware”) reprezintǎ motorul prelucrǎrilor, acesta fiind comandat de o parte variabilǎ (programele sau „software”). Funcţie de domeniul aplicaţiei putem distinge pachete de programe destinate : proiectǎrii asistate, editǎrii de graficǎ, editǎrii şi procesǎrii de texte, bazelor de date, aplicaţiilor financiar-contabile, realizǎrii de programe, etc. Un rol important în formarea abilitǎţilor de proiectare la ingineri îl au aplicaţiile destinate realizǎrii de programe şi proiectarea asistatǎ, denumitǎ generic CAD (Computer Aided Design). Pentru a înţelege corect prin ce se diferenţiazǎ aceste aplicaţii sunt necesare câteva noţiuni privind informaţia graficǎ [Marinescu,1993,132] şi modurile de afişare ale monitoarelor grafice[Cristea, 1992,147-148]. Caracteristicile tehnice ale monitorului sunt definiţia, rezoluţia, numǎrul de culori, dimensiunile monitorului şi numǎrul de dimensiuni în care afişeazǎ [Marinescu, 1993, 32-33]. Într-un monitor piesa principalǎ este tubul cinescop care are capacitatea de a afişa o imagine formatǎ dintr-un numǎr mare de puncte independente , numite elemente de imagine sau pixeli, a cǎror culoare şi luminozitate poate fi stabilitǎ independent de culoarea şi luminozitatea celorlalţi pixeli. Definiţia monitorului este caracterizatǎ de dimensiunea (diametrul ) unui pixel, imaginea fiind cu atât mai clarǎ cu cât aceastǎ valoare este mai micǎ.. Numǎrul maxim de puncte care pot fi afişate pe o linie a monitorului şi separat pe o coloanǎ a acestuia reprezintǎ rezoluţia. În total, pe ecran imaginea e formatǎ din NrLinii x NrColoane pixeli şi cu cât produsul acesta este mai mare cu atât rezoluţia este mai bunǎ. Prin aprinderea sau stingerea pixelilor se pot afişa pe display atât texte cât şi poze. Calculatorul, cu ajutorul interfeţelor grafice, gestioneazǎ fiecare pixel ce compune imaginea. Astfel o placǎ graficǎ de tip VGA , în modul text (alfanumeric) afişeazǎ 25x80x16 culori sau 50x80x16 culori iar în modul grafic 480x640x256 culori. Comutarea de la ecranul text la ecranul grafic se poate realiza şi prin intermediul tastelor funcţonale (de ex. tasta F2 în AutoCAD). Existǎ mai multe variante de organizare a informaţiilor pe un ecran, una dintre acestea fiind realizarea fişierelor de tip şablon ( template). Funcţie de tipul de editare şi memorare existǎ douǎ tipuri de imagini: bitmap şi vectorialǎ. Noţiunea „bitmap” se traduce prin expresia „hartǎ de biţi” (map=hartǎ), memorarea realizându-se la nivel de bit. Definirea imaginii este echivalentǎ cu definirea „stǎrii” fiecǎruia dintre puncte datǎ de „culoarea” lui. Printre cele mai importante aplicaţii grafice care opereazǎ cu imagini tip bitmap (*.bmp) se regǎsesc Windows Paint , Adobe PhotoShop şi CorelDraw Photo Paint. Dintre formatele de acest tip cele mai utilizate sunt: JPG (Joint Photographic Expert Group) şi TIF (Tagged Image File Format) [Talu, 2005,267]. Imaginea de tip vectorial este memoratǎ la nivel de „vector”. Spre exemplu un segment de dreaptǎ sau un cerc sunt memorate prin coordonatele punctului de start şi al celui final , respectiv coordonatele centrului şi dimensiunea razei. Informaţia graficǎ este tratatǎ la nivel de obiect-grafic (vector) nu la nivel de bit. Aceasta prezintǎ avantajul utilizǎrii unei memorii de dimensiune mult mai micǎ pentru stocare a unei imagini faţa de cazul stocǎrii ei ca imagine tip „bitmap”. Imaginile vectoriale au o manevrabilitate ridicatǎ şi sunt insensibile la scalǎri. Calitatea imaginilor este esenţialǎ a se pǎstra neschimbatǎ în cazul mǎririi sau micşorǎrilor. Formatul vectorial se adapteazǎ uşor deoarece descrierea sa este de tip relativ şi nu absolut ca în cazul formatului bitmap care, în urma scalǎrii duce la apariţia efectului „dinţi de fierǎstrǎu” (jagging). Aplicaţiile CorelDraw şi AutoCAD(*.dwg) sunt cele mai cunoscute aplicaţii ce realizeazǎ imagini de tip „vectorial” (în imaginea de mai jos este prezentatǎ aplicaţia AutoCAD).

  • Fereastrǎ de comandǎ (Ecran text) Bara de stare Bara de afişare a structurilor de tipǎrire La baza aplicaţiilor grafice mai sus menţionate se gǎsesc programe realizate în diverse limbaje de programare. Printr-un limbaj de programare se poate înţelege un sistem de convenţii adoptate pentru realizarea unei comunicǎri între programator şi calculator. El este compus din cuvinte (rezervate), punctuaţie, propoziţii şi fraze. Funcţie de poziţia pe care o ocupǎ pe scara constituitǎ de limbajul recunoscut de microprocesor (limbaj maşinǎ) şi limbajul natural al programatorului existǎ limbaje de programare de nivel scǎzut şi de nivel înalt. Deosebirea esenţialǎ dintre cele douǎ constǎ în timpul de execuţie şi uşurinta programǎrii astfel cǎ odatǎ cu apariţia facilitǎţilor de programare este diminuatǎ viteza de execuţie a programului. Dintre limbajele de nivel înalt ce permit realizarea de reprezentǎri grafice, limbajele Turbo PASCAL ,C şi C++ oferǎ soluţii optime de rezolvare a problemelor. Existǎ posibilitate de a realiza programe şi în AutoLISP cu ajutorul pachetului de programe AutoCAD. Un program scris într-un limbaj de nivel înalt, de exemplu în Turbo PASCAL are urmǎtoarea structurǎ: Antet Program → id Bloc Parte_declarativǎ → parte_executabilǎ parte_executabilǎ begin→ instrucţiune → end. Deosebim douǎ tipuri de limbaje din punctul de vedere al organizǎrii programǎrii: limbaje procedurale (structurate) şi neprocedurale. În ambele limbaje programele sunt scrise instrucţiune cu

    Bara cu instrumente Standard

    Bara cu meniuri derulante

    Bara de titlu

    Bara cu instrumente pentru proprietǎţile obiectului

    Sistemul de coordonate pictograma WCS

    Bara cu instrumente pentru fixarea pe obiecte

    Zona de desenare (Ecran grafic))

    Colimatorul

  • instrucţiune , programarea proceduralǎ diferind prin gruparea logicǎ a instrucţiunilor în blocuri (subprograme). În funcţie de numǎrul valorilor calculate şi returnate în punctele din care s-a fǎcut apelul deosebim douǎ tipuri de subprograme: procedura care calculeazǎ oricâte valori şi funcţia care calculeazǎ doar o singurǎ valoare . O secţiune evidenţiatǎ printr-o descriere separatǎ de sine stǎtǎtoare se numeşte procedurǎ iar enunţul care înlocuieşte secţiunea în cadrul programului se numeşte apel la procedurǎ. În descrierea procedurii se specificǎ secvenţa de operaţii care constituie corpul precedurii , sunt evidenţiaţi clar parametrii acesteia (partea variabilǎ) şi se asociazǎ procedurii un nume. Acest nume este utilizat în program, în fiecare din apelurile procedurii [Cristea, 1992, 59]. Realizarea unui desen cu ajutorul unui limbaj înalt de programare utilizeazǎ atât funcţii cât şi proceduri. În paragraful urmǎtor este exemplificatǎ realizarea unui desen în limbajul Turbo PASCAL. Din descrierea programului se poate observa dificultatea de realizare a reprezentǎrilor grafice , acestea realizându-se mult mai rapid în aplicaţii specializate în proiectarea asistatǎ (de ex. AutoCAD). Utilizarea bibliotecii grafice în Turbo PASCAL Programatorul, care are drept scop construirea unei imagini grafice, are posibilitatea de a folosi, în limbajul Turbo PASCAL, unitatea Graph, ce conţine unelte (subprograme) ce permit realizarea reprezentǎrilor dorite. Biblioteca livratǎ odatǎ cu mediul de programare conţine o serie de fişiere dintre care cele de tip*.BGI (Borland Graphic Interface), conţin codul obiect al driverelor specifice diferitelor interfeţe grafice [Cristea,1992,148]. Interfaţa video sau placa graficǎ , dupǎ cum mai este numitǎ, reprezintǎ o componentǎ fizicǎ a calculatorului ce gestioneazǎ memoria de imagine şi controlul monitorului video. Astfel placa graficǎ VGA , are 3 moduri admise : VGALo (200x640 pixeli), VGAMed (350x640 pixeli) şi VGAHi (480x640 pixeli). Pentru rularea programului este necesarǎ precizarea tipului plǎcii grafice (GraphicDriver) şi a modului de care este capabilǎ aceasta (GraphMode). La reprezentarea liniei se ţine cont de urmǎtoarele atribute: culoare, stilul de linie şi grosimea. Procedura elementarǎ pentru desenarea unui segment de dreaptǎ este Line, ce permite reprezentarea cu ajutorul coordonatelor celor douǎ capete, relative la fereastra de afişare curentǎ. Pentru simplificarea trasǎrii au fost introduse procedurile LineTo şi LineRel, în care pentru reprezentare se considerǎ ca punct de start punctul curent ( punct final al reprezentǎrii precedente). Dacǎ punctul curent nu este definit coordonatele sale se precizeazǎ cu ajutorul procedurii MoveTo. Pentru reprezentarea cercului şi a arcului se folosesc procedurile Circle şi Arc pentru care sunt necesare coordonatele centrului şi raza iar pentru trasarea unui arc , suplimentar, se introduce punctul de start şi valoarea acestuia în grade hexazecimale, cu valoarea pozitivǎ în sens trigonometric. Definirea atributelor segmentului de dreaptǎ se realizeazǎ cu procedurile SetColor, SetLineStyle. Parametrul Color reprezintǎ indicele unei intrǎri în paleta, având valori funcţie de placa graficǎ folositǎ (de ex. între 0 şi 15 pentru VGA). Stilul liniei poate avea una din valorile: SolidLn(0)-linie continuǎ CenterLn(2)- linie punct DashedLn(3)- linie întreruptǎ Grosimea liniei poate avea una dintre valorile : ThickWidth (linie groasǎ de 3 pixeli) sau NormWidth (linie normalǎ de 1 pixel grosime). Biblioteca graficǎ Borland se comportǎ ca un fişier : este deschis exploatat şi apoi închis cu procedura CloseGraph. Aplicaţia rezolvatǎ oferǎ o scurtǎ exemplificare a modului de realizare a unei aplicaţii grafice. Aplicaţie rezolvatǎ Sǎ se reprezinte, pe un monitor video cu rezoluţia 480x640 pixeli, desenul din figura de mai jos, utilizând biblioteca graficǎ din programul Turbo PASCAL şi sǎ se completeze spaţiile goale cu valoarea corectǎ a coordonatelor X , Y şi valoarea unghiului în grade hexazecimale.

  • Se dau (în mm): A (200,300), B(250,300), C(250,200), D(225,210), E (225,290), F(200,290),G(300,200),H(300,300),I(350,300),J(350,290),K(325,290),L1(325,210),M (275,150), 1(150,150), 2(340,150), 3(275,310), 4(275,60), unghi (O1A1C) =244º, unghi (O2A2D) =230º, unghi (GO1) =63º, unghi (L1O2) =50º, MG=54, MD=74 iar cercul cu centrul în punctul M are raza R=25.

    Program Desen; uses graph; var GD, GM:integer; begin gd:=vga; gm:=vgahi; initgraph(gd, gm,’c:\tp\bgi’); setlinestyle(0,0,thickwidth); moveto (225,210); linerel (0,80); linerel (-25,0); a) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ FA b) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ AB c) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ BC arc (275, 150,0,244,54); d) arc (.............................); se traseazǎ arcul (O2A2D) moveto (325,210); linerel (0,80); e) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ KJ f) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ JI g) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ IH h) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ HG i) arc (.............................); se traseazǎ arcul (GO1) j) arc (.............................); se traseazǎ arcul (L1O2) circle (275, 150,25); setfill style (3,1);

    A

    F

    1

    E

    B H

    K

    DC G

    L1

    I

    J

    A1

    A2

    2

    4

    M O1 O2

    O X Y

  • floodfill (280,160, getmaxcolor); setlinestyle (1,0,normwidth); moveto (275,60); linerel (0,250); k) moveto (.......); se deplaseazǎ cursorul în punctul 1 l) linerel(.........); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ 12 readln; closegraph; end. Rǎspuns a) 0,10; b) 50,0; c) 0,-100; d) 275,150,0,230,74; e) 25,0; f) 0,10; g) -50,0; h) 0,-100; i) 275,150,0,-63,54; j) 275,150,0,-50,74; k) 150,150; l) 0,190. Rezumat Din scurta informare referitoare la hardware-ul şi software-ul unui calculator pentru realizarea aplicaţiilor grafice este important de reţinut:

    • ecranul unui monitor video afişeazǎ un anumit numǎr de pixeli ce determinǎ rezoluţia acestuia;

    • o imagine este cu atât mai clarǎ cu cât diametrul unui pixel este mai mic; • existǎ douǎ categorii de imagini: tip „bitmap” şi tip „vectorial” , a doua având

    avantaje privind spaţiul redus de stocare a imagini şi o insensibilitate la scalare în comparaţie cu prima;

    • existǎ limbaje de programare de nivel scǎzut şi de nivel înalt, procedurale şi neprocedurale;

    • realizarea unui desen cu ajutorul unui limbaj înalt de programare (Turbo Pascal, C,C++, AutoLISP) utilizeazǎ proceduri şi funcţii;

    • existǎ o strânsǎ legǎturǎ între noţiunile teoretice din domeniul matematicii şi modul de utilizare a procedurilor şi funcţiilor (definirea coordonatelor, elementele caracteristice ale dreptei, cercului, arcului);

    • pachetul de programe AutoCAD este un soft ce opereazǎ cu imagini vectoriale şi este recomandat pentru realizarea desenelor în domeniul ingineriei.

  • I TEHNICI DE INFORMARE, REPREZENTARE ŞI ORGANIZARE A SPAŢIULUI DE LUCRU

  • TEHNICI DE INFORMARE, REALIZARE ŞI ORGANIZARE A SPAŢIULUI DE LUCRU

    I.1. Aspecte teoretice

    În acest capitol veţi învăţa să pregătiţi spaţiul de lucru (mărimea, culoarea, tipul de linie, număr de straturi, mod de lucru) cu ajutorul comenzilor de setare , ce acţionează global asupra fişierului curent

    . COLOR LIMITS SNAP GRID LINETYPE UCS ISOPLANE LTSCALE UCSICON LAYER ORTHO VPLAYER OSNAP

    Veţi mai învăţa să utilizaţi comenzi pentru apelarea informaţiilor aflate în baza de date a desenului:

    AREA ID DIST LIST

    I.1.1. Comanda COLOR Permite definirea culorii noilor obiecte Sintaxa Command : - color Enter default object color : se introduce o culoare Aplicaţie rezolvatǎ Ce culori au fost setate pentru desenarea entitǎţilor din cazurile 1 şi 2? Cazul 1 Command: color Command: status 42 objects in Drawing1.dwg Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) X: 12.0000 Y: 9.0000 Model space uses *Nothing* Display shows X: -0.0079 Y: 1.3490 X: 16.0882 Y: 7.6510 Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 0.5000 Y: 0.5000 Grid spacing is X: 0.5000 Y: 0.5000 Current space: Model space Current layout: Model Current layer: "0" Current color: 1 (red) Current linetype: BYLAYER -- "Continuous" Current lineweight: BYLAYER Current plot style: ByLayer Current elevation: 0.0000 thickness: 0.0000 Fill on Grid off Ortho off Qtext off Snap off Tablet off Object snap modes: Center, Endpoint, Perpendicular, Quadrant

    Entitate/Obiect : Efectul acţiunii unei comenzi AutoCAD (desenare, modificare).

    Linia de comandǎ: Zonǎ de text rezervatǎ pentru introducerea datelor , afişarea mesajelor şi a prompt-ului.

  • Free dwg disk (D:) space: 2047.7 MBytes Free temp disk (C:) space: 2047.7 MBytes Free physical memory: 0.4 Mbytes (out of 127.5M). Free swap file space: 1830.0 Mbytes (out of 1920.5M). Cazul 2 Command: color Command: status 42 objects in Drawing1.dwg Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) X: 12.0000 Y: 9.0000 Model space uses *Nothing* Display shows X: -0.0079 Y: 1.3490 X: 16.0882 Y: 7.6510 Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 0.5000 Y: 0.5000 Grid spacing is X: 0.5000 Y: 0.5000 Current space: Model space Current layout: Model Current layer: "0" Current color: 2 (yellow) Current linetype: BYLAYER -- "Continuous" Current lineweight: BYLAYER Current plot style: ByLayer Current elevation: 0.0000 thickness: 0.0000 Fill on Grid off Ortho off Qtext off Snap off Tablet off Object snap modes: Center, Endpoint, Perpendicular, Quadrant Free dwg disk (D:) space: 2047.7 MBytes Free temp disk (C:) space: 2047.7 MBytes Free physical memory: 0.4 Mbytes (out of 127.5M). Free swap file space: 1830.0 Mbytes (out of 1920.5M). Rǎspuns: Dupǎ setarea culorilor cu ajutorul comenzii COLOR se afişeazǎ noua stare cu comanda STATUS şi se observǎ cǎ în primul caz culoarea aleasǎ a fost red (roşu) iar în situaţia a doua s-a selectat yellow (galben). Se pot utiliza şi coduri pentru definirea culorilor. Celelalte informaţii prezentate se vor studia ulterior. I.1.2. Modul GRID Reprezintǎ o referinţǎ vizualǎ formatǎ dintr-o grilǎ de puncte. Sintaxa Command : grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] : se specificǎ o valoare sau se introduce o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Care este valoarea pasului de poziţionare a punctelor grilei din figura 1.1, descrisǎ mai jos ? Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON / OFF/ Snap/ Aspect] : 20 Rǎspuns : Noua distanţǎ dintre punctele grilei este d=20 mm. şi ea înlocuieşte valoarea iniţialǎ d= 0.5mm. I.1.3. Modurile ISOPLANE Specificǎ planul izometric curent pentru cazul Fig. 1.1: Comanda GRID

    STATUS : Comandǎ prin care se afişeazǎ starea fişierului (modul şi limitele de desenare, proprietǎţile mediului de lucru.)

    Prompt: Un mesaj în linia de comandǎ prin care se cere o informaţie sau un rǎspuns (alegerea unei opţiuni).

  • în care stilul izometric al modului SNAP este activ. Sintaxa Command : isoplane Enter isometric plane setting [Left/Top/Right] : se introduce o opţiune sau se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Care este planul izometric activ pentru a realiza desenul din figura 1.2 ? Command: snap Specify snap spacing or [ON/ OFF/ Aspect/ Rotate/ Style/ Type] : s Enter snap grid style [Standard/Isometric] : i Fig. 1.2: Comanda ISOPLANE Specify vertical spacing : Command: isoplane Current isoplane: Top Enter isometric plane setting [Left/Top/Right] : l Current isoplane: Left Command: Command: line Specify first point: Specify next point or [Undo]: Specify next point or [Undo]: Specify next point or [Close/Undo]: Specify next point or [Close/Undo]: Specify next point or [Close/Undo]: Specify next point or [Close/Undo]: ENTER Rǎspuns : Pentru a trasa cu comanda LINE entitǎţile din figura 1.2 s-a activat planul izometric Left. I.1.4. Comanda LAYER Permite controlul asupra straturilor şi proprietǎţilor acestora ( strat, culoare, tip linie, grosime linie) Sintaxa Command: -layer Current layer: "0" Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/ Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: >: se introduce o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Care este numele layer-ului îngheţat, prin comanda Layer? Command: -layer Current layer: "0" Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/ Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: ? Enter layer name(s) to list : Layer name State Color Linetype Lineweight

    Strat desenare/layer : O grupare logicǎ de date, asemǎnǎtoare unei coli transparente .

    Curentǎ/Implicitǎ : Valoare predefinitǎ pentru un parametru, poziţionatǎ între de paranteze unghiulare.

  • ------------------ ----------- ------------- ------------ ------------ "0" on -P 7 (white) "DASHED" Default "Top" Frozen -P 7 (white) "DASHDOT" Default Rǎspuns : Numele layer-ului îngheţat este “Top”. I.1.5. Comanda LIMITS Fixeazǎ şi controleazǎ limitele spaţiului de desenare . Sintaxa Command : limits Specify lower left corner or [ON/OFF] : se specificǎ un punct, se introduce on sau off, sau se apasǎ ENTER Pentru lower-left corner se specificǎ coordonatele colţ-ului din stânga-jos ale spaţiului de desenare, iar pentru upper right corner , în mod similar , se alege un punct în partea dreaptǎ-sus. Aplicaţie rezolvatǎ Care sunt limitele spaţiului de desenare în cazul 1 , respectiv 2, fixate prin comanda LIMITS ? Cazul 1 Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) X: 210.0000 Y: 297.0000 Model space uses *Nothing* Display shows X: 1.2262 Y: 0.4586 X: 14.5643 Y: 7.4615 Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 5.0000 Y: 5.0000 Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 Cazul 2 Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) X: 297.0000 Y: 420.0000 Model space uses *Nothing* Display shows X: 1.2262 Y: 0.4586 X: 14.5643 Y: 7.4615 Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 5.0000 Y: 5.0000 Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 Rǎspuns : Limitele de desenare sunt 210 x 297, în primul caz, respectiv 297 x 420 , pentru cazul 2. Valorile sunt exprimate în mm. I.1.6. Comanda LINETYPE Creazǎ, încarcǎ şi fixeazǎ tipurile de linie. Sintaxa Command: -linetype Current line type: "ByLayer" Enter an option [?/Create/Load/Set]: se introduce o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Ce tipuri de linie au fost încǎrcate în fişierul din figura 1.3, cu ajutorul comenzii Linetype , precizând care din ele este curentǎ?

    Zona de desenare Aria de desenare în care se afişeazǎ sau se modificǎ desenul, cuprinsǎ între linia de comandǎ şi bara de meniuri .

    Setare : Acţiunea unei comenzii prin care se alege/fixeazǎ proprietǎţile unei entitǎţi sau a spaţiului/mediului de lucru.

    Spaţiul/ mediul de lucru: Aria de desenare acoperitǎ de o reţea de puncte la activarea comenzii GRID

  • Fig.1. 3: Comanda LINETYPE

    Rǎspuns : Comanda LINETYPE /Load a permis încǎrcarea a douǎ tipuri noi de linii , DASHED (linie întreruptǎ) şi DASHDOT ( linie – punct), alǎturi de tipul implicit (default) , CONTINUOUS. Dupǎ ultima încǎrcare a fost facutǎ curentǎ ( default) linia DASHED. I.1.7. Comanda LTSCALE Fixeazǎ factorul de scarǎ al tipului de linie. Sintaxa Command: ltscale Enter new linetype scale factor : se introduce o valoare realǎ pozitivǎ sau se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Care este valoarea implicitǎ a factorului de scarǎ , introdus cu comanda Ltscale, în exemplul de mai jos? Command: ltscale Enter new linetype scale factor : 10 Rǎspuns : Valoarea implicitǎ a factorului de scarǎ , precizat între paranteze unghiulare, este 0.1. I.1.8. Modul ORTHO Forţeazǎ mişcarea cursorului pe direcţii verticale sau orizontale, relative la UCS. Sintaxa Command : ortho Enter mode [ON/OFF] : Se introduce on sau off, sau se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Care este starea curentǎ a modului ORTHO precizatǎ mai jos? Command: ortho Enter mode [ON/OFF] :

  • Rǎspuns : Starea curentǎ a modului ORTHO este OFF, menţionatǎ între paranteze unghiulare. I.1.9. Modul OSNAP Specificǎ un salt al cursorului la o locaţie precisǎ a obiectului (ENDpoint, MIDpoint, CENter, NEArest, QUAdrant, TANgent, INTersection, PERpendicual, NODe, NONe). Sintaxa Command: -osnap Current osnap modes: End, Perp Enter list of object snap modes: se introduce un obiect al modului snap, sau se introduce none sau off Aplicaţie rezolvatǎ Care sunt obiectele snap activate cu comanda Osnap, în aplicaţia descrisǎ mai jos? Command: -osnap Current osnap modes: Mid,Qua, Near Enter list of object snap modes: Rǎspuns : Modul Osnap are active obiectele: MIDpoint ( selectarea punctului de mijloc al unei linii sau al unui arc), QUAdrant ( selectarea unuia din cele 4 puncte cardinale ale unui cerc sau arc) şi NEArest ( selectarea celui mai apropiat punct, de pe obiectul ales, faţǎ de centrul colimatorului). I.1.10. Modul SNAP Restricţioneazǎ mişcarea cursorului la un interval dat. Sintaxa Command : snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] : se specificǎ o distanţǎ, se introduce o opţiune sau se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Ce stil al modului SNAP este activat prin acţiunea prezentatǎ mai jos? Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Rotate/Style/Type] : s Enter snap grid style [Standard/Isometric] : s Specify snap spacing or [Aspect] : ENTER Rǎspuns: Este activ stilul standard. I.1.11. Comanda UCS Permite definirea sistemului de coordonate al utilizatorului. AutoCAD-ul foloseşte regula mâinii drepte pentru determinarea sensului pozitiv al axei. Sintaxa Command: ucs Enter an option [New/Move /orthoGraphic/Prev /Restore/Save/Del /Apply /?/World] : se selecteazǎ o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Ce opţiune a comenzii UCS este descrisǎ mai jos şi care este efectul ei?

  • Command: ucs Current ucs name: *WORLD* Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save /Del /Apply /?/World] : n Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] : 3p Specify new origin point : 10,10 Specify point on positive portion of X-axis : 20,10 Specify point on positive-Y portion of the UCS XY plane : 10,10,20 Rǎspuns : A fost folositǎ opţiunea New, varianta 3point, a comenzii UCS ce are ca efect definirea definirea unui sistem de coordonate al utilizatorului. Originea sistemului este în punctul de coordonate (10, 10, 0). A fost indicat un punct pe axa x (20, 10, 0) şi unul pe axa y (10, 10, 20). I.1.12. Comanda UCSICON Este un simbol ce reprezintǎ atât orientarea axelor sistemului de coordonate utilizator (UCS) cât şi locaţia originii acestui sistem. Poate avea forme diferite în viewport-uri şi spaţii diferite (model space, paper space). Dacǎ UCS-ul curent este identic cu sistemul de coordonate al lumii (WCS) simbolul conţine litera W poziţionatǎ în direcţia axei Y. Sintaxa Command: ucsicon Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin] : se introduce o opţiune sau se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Care este opţiunea comenzii UCSICON ce permite deplasarea icon-ului UCS în originea sistemului de coordonate? Rǎspuns : Opţiunea Origin a comenzii UCSICON permite afişarea icon-ului la locaţia (0,0,0) a sistemului de coordonate curent. I.1.13. Comanda VPLAYER Specificǎ vizibilitatea layer-elor în interiorul viewport-urilor. Sintaxa Command: vplayer Enter an option [?/Freeze/Thaw/Reset/Newfrz/ Vpvisdflt]:se introduce o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Ce layer este îngheţat în viewport-ul curent , cu ajutorul comenzii Vplayer, în figura 1.4?

    Viewport: O arie mǎrginitǎ care afişeazǎ o parte din spaţiul model.

  • Fig. 1.4: Comanda VPLAYER

    Rǎspuns : Layer-ul “înǎlţime” este îngheţat în viewport-ul curent. I.1.14. Comanda AREA Calculeazǎ şi afişeazǎ aria şi perimetrul unui obiect sau a unei arii definite. Sintaxa Command : area Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: se specificǎ un punct sau o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Care este aria şi perimetrul dreptunghiului desenat în figura 1.5 ? Command: area Figura 1. 5: Comanda AREA Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: o Select objects: Area = 50.0000, Perimeter = 30.0000 Rǎspuns : Aria = 50 mm2., Perimetrul = 30 mm. I.1.15. Comanda DIST Mǎsoarǎ şi afişeazǎ distanţa şi unghiul dintre douǎ puncte. Sintaxa Command: dist Specify first point: se specificǎ primul punct Specify second point: se specificǎ al doilea punct Distance = distanţa calculatǎ, Angle in XY plane = valoare unghi, Angle from XY plane = valoare unghi Delta X = variaţii pe axa X, Delta Y = variaţii pe axa Y, Delta Z = variaţii pe axa Z Aplicaţie rezolvatǎ

  • Care este distanţa dintre cele douǎ puncte ce definesc latura mare a dreptunghiului din figura 1.5 ? Command: dist Specify first point: end of Specify second point: end of Distance = 10.0000, Angle in XY Plane = 0, Angle from XY Plane = 0 Delta X = 10.0000, Delta Y = 0.0000, Delta Z = 0.0000 Rǎspuns : Distanţa dintre cele douǎ puncte este de 10 mm. I.1.16. Comanda ID Afişeazǎ valorile coordonatelor unei locaţii. Sintaxa Command: id Point: se foloseşte mouse-ul pentru specificarea punctului. Aplicaţie rezolvatǎ Care sunt coordonatele punctului situat în partea stânga- jos a dreptunghiului din figura 1.5? Command: id Specify point: end of X = 10.0000 Y = 10.0000 Z = 0.0000 Rǎspuns : Punctul are coordonatele X=10mm., Y=10 mm., Z=0. I.1.17. Comanda LIST Afişeazǎ informaţii din data de baze pentru un obiect selectat. Sintaxa Command: list Select objects: se foloseşte o metodǎ de selecţie a obiectelor Aplicaţie rezolvatǎ Care este lungimea laturii mici a dreptunghiului din figura 1.5 ? Command: list Select objects: 1 found Select objects: ENTER LINE Layer: "0" Space: Model space Handle = 35 from point, X= 10.0000 Y= 15.0000 Z= 0.0000 to point, X= 10.0000 Y= 10.0000 Z= 0.0000 Length = 5.0000, Angle in XY Plane = 270 Delta X = 0.0000, Delta Y = -5.0000, Delta Z = 0.0000 Rǎspuns : Latura micǎ are lungimea l=5 mm. Rezumat Terminologia şi conceptele din domeniul graficii pe calculator sunt fundamentul muncii pe care urmeazǎ sǎ o depuneţi , devenind tot mai clare pe mǎsurǎ ce lucraţi cu AutoCAD-ul. Acum, dupǎ ce aţi parcurs comenzii ce vǎ permit sǎ definiţi atât proprietǎţile, limitele şi modul spaţiului de lucru, cât şi obţinerea de informaţii legate de obiectele desenate, urmǎtorul capitol vǎ oferǎ

    Proprietǎţi ale entitǎţilor: Layer, culoare , tip linie

  • posibilitatea de a defini aceste obiecte. Fiecare din comenzile discutate în Capitolul I sunt aplicate în Capitolul II în mod specific, pentru realizarea de figuri plane şi corpuri geometrice.

  • I.2. Aplicaţii rezolvate I. Realizaţi un spaţiu de lucru de dimensiunea 210 mm. x 297 mm., organizat în 3 layer-e, 0, DESEN şi AXE. Proprietǎţile ( tipul de linie şi coloarea) ultimelor douǎ layer-e sunt CONTINUOUS, DASHDOT, respectiv, WHITE(alb) şi RED (roşu). Modul ORTHO este activ, GRID (10), SNAP (5). Layer-ul “0” este curent. Se foloseşte un sistem de coordonate utilizator cu originea în punctul O (10,10, 0). Rezolvare Command: Limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] : Specify upper right corner : 210, 297 Command: z ZOOM Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] : a Regenerating model. Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] : 10 Command: snap Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] : 5 Command: Command: -layer Current layer: "0" Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: n Enter name list for new layer(s): desen Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: n Enter name list for new layer(s): axe Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: lt Enter loaded linetype name or [?] : dashdot Enter name list of layer(s) for linetype "DASHDOT" : axe Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: c Enter color name or number (1-255): red Enter name list of layer(s) for color 1 (red) : axe Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: ENTER Command: ucs Current ucs name: *WORLD* Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/World] : n Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] : 10,10 Command: status 45 objects in Drawing1.dwg Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) (World) X: 210.0000 Y: 297.0000 Model space uses *Nothing*

    ZOOM/All: Comandǎ ce permite vizualizarea întregului spaţiu de lucru .

  • Display shows X: -275.6205 Y: -12.7931 X: 465.6205 Y: 289.7931 Insertion base is X: -10.0000 Y: -10.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 5.0000 Y: 5.0000 Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 Current space: Model space Current layout: Model Current layer: "0" Current color: BYLAYER -- 7 (white) Current linetype: BYLAYER -- "Continuous" Current lineweight: BYLAYER Current plot style: ByLayer Current elevation: 0.0000 thickness: 0.0000 Fill on Grid on Ortho on Qtext off Snap on Tablet off Object snap modes: None Free dwg disk (D:) space: 2047.7 MBytes Free temp disk (C:) space: 2047.7 MBytes Free physical memory: 0.0 Mbytes (out of 127.5M). Free swap file space: 1836.6 Mbytes (out of 1920.5M). Analizând datele evidenţiate cu litere aldine din lista comenzii STATUS, se observǎ realizarea cerinţelor problemei. II. Se considerǎ un triunghi echilateral înscris într-un cerc de razǎ R=8 mm. Sǎ se precizeze care sunt aria, perimetrul, lungimea înǎlţimii şi centrul de greutate ale triunghiului. Rezolvare Command: area Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: o Select objects: Area = 83.1384, Perimeter = 41.5692 Command: dist Specify first point: Specify second point: Distance = 8.0000, Angle in XY Plane = 90, Angle from XY Plane = 0 Delta X = 0.0000, Delta Y = 8.0000, Delta Z = 0.0000 Command: list Select objects: 1 found Select objects: ENTER LINE Layer: "0" Space: Model space Handle = 2D from point, X= 10.0000 Y= 18.0000 Z= 0.0000 to point, X= 10.0000 Y= 6.0000 Z= 0.0000 Length = 12.0000, Angle in XY Plane = 270 Delta X = 0.0000, Delta Y = -12.0000, Delta Z = 0.0000 Command: id Specify point: X = 10.0000 Y = 10.0000 Z = 0.0000 Datele afişate cu comenzile AREA, DIST, LIST şi ID aratǎ: a) aria = 83.1384 mm.2, perimetrul = 41.5692 mm.(comanda AREA) b) înalţimea are o lungime L=12.0000 mm. (comanda LIST). Comparând valorile coordonatelor celor douǎ puncte se observǎ cǎ înǎlţimea este paralelǎ cu axa oY ( delta X = 0), lungimea ei fiind definitǎ de variaţia pe aceastǎ axǎ ( delta Y = 18.0000 – 6.0000 = 12.0000). c) Centrul de greutate al triunghiului (10.0000, 10.0000, 0.0000) identificat cu comanda ID este acelaşi cu centrul cercului de construcţie de razǎ R = 8 mm. ( comanda DIST).

  • I.3. Aplicaţii propuse I Precizaţi câte tools-bar-uri sunt activate în aplicaţia CAD în care lucraţi? II Să se plaseze mouse-ul pe a 5 opţiune din meniul View şi a 7-a opţiune din meniul Format . III Creaţi un nou fişier . IV Precizaţi limitele maxime ale spaţiului de desenare implicite şi realizaţi un spaţiu de desenare pe un format utilizator (7mmx9mm). V Să se realizeze două layer-e , AUX şi PUNCTULA , de culoare albastru-verzui (cyan) . VI Folosiţi meniul HELP pentru a studia sintaxa unei comenzi de desenare (CIRCLE), de modificare (ERASE) , de vizualizare (ZOOM) şi de organizare a spaţiului de lucru (UNITS), dupǎ care:

    a) realizaţi 5-10 cercuri în spaţiul de lucru. Ce comandă realizează ştergerea parţială sau totală a acestora ? Ce tip de selecţie se poate utiliza pentru alegerea entităţilor?

    b) realizaţi diferite vizualizări (comanda ZOOM) ale entitaţilor aflate pe display (micşorări, măriri)

    VII Salvaţi modificǎrile realizate în fişierul INDICATIVGRUPĂ . DWG.

  • I.4. Test de autoevaluare Întrebare 1 Se considerǎ un spaţiu de lucru descris prin comanda STATUS. Care din variantele de mai jos prezintǎ starea spaţiului de lucru (LIMITS, COLOR, SNAP, GRID, LAYER, LINETYPE, OSNAP Object snap modes, ORTHO) ?

    A) LIMITS ( 12 x 9), COLOR (red), GRID (10), SNAP(5), LAYER (Model), LINETYPE (Continuous), ORTHO (Off), OSNAP (Midpoint, Quadrant, Center, Nearest)

    B) LIMITS ( 210 x 297), COLOR (blue), GRID (10), SNAP(1), LAYER (0), LINETYPE (Dashed), ORTHO (On), OSNAP (Midpoint, Perpendicular, Center, Endpoint)

    C) LIMITS ( 297 x 420), COLOR (blue), GRID (10), SNAP(1), LAYER (0), LINETYPE (Dashed), ORTHO (Off), OSNAP (Midpoint, Quadrant, Center, Endpoint)

    Rǎspuns corect : B Command: status 45 objects in Drawing1.dwg Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) X: 210.0000 Y: 297.0000 Model space uses *Nothing* Display shows X: 0.0000 Y: 0.0000 X: 16.0803 Y: 9.0000 Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 1.0000 Y: 1.0000 Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 Current space: Model space Current layout: Model Current layer: "0" Current color: 5 (blue) Current linetype: BYLAYER -- "DASHED" Current lineweight: BYLAYER Current plot style: ByLayer Current elevation: 0.0000 thickness: 0.0000 Fill on Grid on Ortho on Qtext off Snap on Tablet off Object snap modes: Center, Endpoint, Midpoint, Perpendicular Free dwg disk (D:) space: 2047.7 MBytes Free temp disk (C:) space: 2047.7 MBytes Free physical memory: 1.1 Mbytes (out of 127.5M). Free swap file space: 1842.3 Mbytes (out of 1920.5M). Întrebare 2 Se considerǎ un spaţiu de lucru descris prin comanda STATUS. Care din variantele de mai jos prezintǎ starea spaţiului de lucru (LIMITS, COLOR, SNAP, GRID, LAYER, LINETYPE, OSNAPObject snap modes, ORTHO) ?

    A) LIMITS ( 12 x 9), COLOR (red), GRID (10), SNAP(5), LAYER (Model), LINETYPE (Continuous), ORTHO (Off), OSNAP (Midpoint, Nearest)

    B) LIMITS ( 210 x 297), COLOR (blue), GRID (10), SNAP(1), LAYER (0), LINETYPE (Dashed), ORTHO (On), OSNAP (Perpendicular, Center)

    C) LIMITS ( 420 x 297), COLOR (red), GRID (10), SNAP(5), LAYER (0), LINETYPE (Dashdot), ORTHO (Off), OSNAP (Endpoint, Perpendicular)

    Rǎspuns corect : C

    Command: status

  • 47 objects in Drawing1.dwg Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) X: 420.0000 Y: 297.0000 Model space uses *Nothing* Display shows X: 0.0000 Y: 0.0000 X: 16.0803 Y: 9.0000 Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Snap resolution is X: 5.0000 Y: 5.0000 Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 Current space: Model space Current layout: Model Current layer: "Layer1" Current color: 1 (red) Current linetype: BYLAYER -- "DASHDOT" Current lineweight: BYLAYER Current plot style: ByLayer Current elevation: 0.0000 thickness: 0.0000 Fill on Grid on Ortho off Qtext off Snap on Tablet off Object snap modes: Endpoint, Perpendicular Free dwg disk (D:) space: 2047.7 MBytes Free temp disk (C:) space: 2047.7 MBytes Free physical memory: 0.3 Mbytes (out of 127.5M). Free swap file space: 1842.2 Mbytes (out of 1920.5M). Întrebare 3 Care este varianta corectǎ care, prin comanda Layer, precizeazǎ numele şi proprietǎţile layer-elor din aplicaţia de mai jos ?

    A) Layer 0 (Linetype – continuous, State – Frozen, Color – red) şi Layer1 (Linetype –dashdot, State – Frozen, Color – white) B) Layer 0 (Linetype – dashdot, State – On, Color – red) şi Layer1 (Linetype – dashdot, State – On, Color – white) C) Layer 0 (Linetype – dashed, State – Frozen, Color – white) şi Layer1 (Linetype – dashdot, State – on, Color – white) Rǎspuns corect: C

    Command: -layer Current layer: "Layer1" Enter an option [?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: ? Enter layer name(s) to list : Layer name State Color Linetype Lineweight ------------------ ----------- ------------- ------------ ------------ "0" Frozen -P 7 (white) "DASHED" Default "Layer1" on -P 7 (white) "DASHDOT" Default Întrebare 4 Care din variante menţioneazǎ etapele de definire a UCS-ului din figura 1.7. pornind de la figura 1.6., cu ajutorul opţiunilor comenzii UCS ? A) rotaţie în jurul axei Y cu 90° cu opţiunea New/Y a comenzii UCS

    B) rotaţie în jurul axei X cu 90° cu opţiunea New/X a comenzii UCS

  • C) rotaţie în jurul axei Y cu - 90° cu opţiunea New/Y a comenzii UCS Rǎspuns corect: C

    Fig. 1.6: Înaintea utilizǎrii comenzii UCS Fig. 1.7: Dupǎ utilizarea comanzii UCS Întrebare 5 Care este lungimea laturii mari, perimetrul şi aria dreptunghiului din figura 1.8. menţionate în comenzile AREA şi DIST ?

    A) L = 12.5 mm., Aria = 270 mm2, Perimetrul = 15 mm B) L = 2.5 mm., Aria = 12.5 mm2, Perimetrul = 15 mm C) L = 15 mm., Aria = 12.5 mm2, Perimetrul = 270 mm

    Rǎspuns corect: B

    Command: area Specify first corner point or [Object/ Add/ Subtract] : o Select objects: Area = 12.5000, Perimeter = 15.0000 Command: dist Figura 1.8.: Comanda AREA, DIST Specify first point: end of Specify second point: end of Distance = 2.5000, Angle in XY Plane = 270, Angle from XY Plane = 0 Delta X = 0.0000, Delta Y = -2.5000, Delta Z = 0.0000 Întrebare 6 Care este lungimea şi tipul de linie cu care a fost desenatǎ o linie, ale cǎrei proprietǎţi sunt afişate mai jos cu comanda LIST?

    A) L=10 mm. , tipul de linie “ bylayer” B) L=10 mm., tipul de linie “ dashdot” C) L=20 mm., tipul de linie “dashdot” Rǎspuns corect: B

    Command: list Select objects: 1 found Select objects: ENTER LINE Layer: "0" Space: Model space Color: BYLAYER Linetype: "DASHDOT" Handle = 32 from point, X= 10.0000 Y= 10.0000 Z= 0.0000 to point, X= 20.0000 Y= 10.0000 Z= 0.0000 Length = 10.0000, Angle in XY Plane = 0 Delta X = 10.0000, Delta Y = 0.0000, Delta Z = 0.0000

  • Întrebare 7 Opţiune Node din modul OSNAP permite : A) Localizarea unui obiect punct izolat B) Identificǎ pe un cerc sau arc de cerc, punctul cel mai apropiat , situat a 0º, 90º,180º sau 270º faţǎ de sistemul UCS C) Determinǎ punctul cel mai apropiat al obiectului selectat, aflat în interiorul colimatorului Rǎspuns corect: A Command: -osnap Current osnap modes: End,Mid,Cen,Node,Quad,Int,Ext Enter list of object snap modes:

  • II TEHNICI DE DESENARE

  • TEHNICI DE DESENARE

    II.1. Aspecte teoretice În acest capitol veţi învăţa să folosiţi principalele comenzi de desenare în spaţiul

    bidimensional al AutoCAD-ului. Entitǎţile fundamentale cu care opereazǎ sunt create de urmǎtoarele comenzi:

    ARC FILTRE x,y,z POINT CIRCLE HATCH POLYGON DONUT LINE RECTANGLE PLINE

    A fost consideratǎ comandǎ de desenare şi comanda HATCH, ce permite evidenţierea prin haşurare, a secţiunilor obiectelor reprezentate pe desen. II.1.1. Comanda ARC Permite definirea arcelor de cerc prin alegerea uneia din cele 11 opţiuni de desenare. Sintaxa Command : arc Specify start point of arc or [CEnter]: se specificǎ punctul de start sau se alege opţiunea CEnter În funcţie de specificare se poate realiza un arc definit de 3 puncte (punct de start, al doilea şi punctul de sfârşit) sau se alege opţiunea Center ce permite introducerea variantelor în care se solicitǎ centrul arcului. Alte elemente ce pot defini un arc sunt: unghiul arcului, lungimea corzii, raza şi direcţia tangentei la arc. Aplicaţie rezolvatǎ Care este opţiunea aleasǎ în penultima şi ultima linie de comandǎ din prima comandǎ ARC şi ce reprezintǎ ? Command: arc Specify start point of arc or [CEnter]: 200,200 Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: c Specify center point of arc: @100,0 Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a Specify included angle: 270 Command: arc Specify start point of arc or [CEnter]: 200,200 Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: 300,150 Specify end point of arc: @75,125 Rǎspuns: A fost aleasǎ modalitatea de desenare a arcului prin indicarea unghiului care are o valoare de 270 grade. II.1.2. Comanda CIRCLE Permite desenarea cercurilor prin 6 variante. Sintaxa Command : circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: se specificǎ coordonatele pentru centrul cercului sau se alege o opţiune

    Date necesare pentru trasarea unui arc : Punctul de start/al doilea punct/punctul de sfârşit sau unghiul, raza, lungimea corzii sau direcţia tangentei la arc.

  • Un cerc se poate construi dacǎ se cunosc coordonatele centrului şi raza/diametrul , 3 puncte de pe circumferinţǎ, 2 puncte de tangenţǎ cu obiecte deja desenate şi raza sau 3 puncte de tangenţǎ cu obiecte existente. Aplicaţie rezolvatǎ Care este modalitatea de trasare pentru cel de-al doilea cerc ? Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 50,50 Specify radius of circle or [Diameter]: 20 Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 80,80 Specify radius of circle or [Diameter] : d Specify diameter of circle : 50 Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p Specify first end point of circle's diameter: 100,100 Specify second end point of circle's diameter: @140,0 Command: ENTER CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 3p Specify first point on circle: 69,121 Specify second point on circle: 92,56 Specify third point on circle: 120,55 Rǎspuns : Al doilea cerc s-a desenat cu centrul în punctul X=80 mm, Y=80mm având diametrul d=50 mm. II.1.3. Comanda DONUT Permite desenarea coroanelor circulare. Sintaxa Command: donut Specify inside diameter of donut : se specificǎ diametrul interior Specify outside diameter of donut : se specificǎ diametrul exterior Specify center of donut or : se specificǎ coordonatele centrului Specify center of donut or : se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Ce date iniţiale (grosime linie, diametru) sunt necesare pentru executarea cercului cu comanda DONUT din urmǎtoarea listǎ ? Command: donut Specify inside diameter of donut : 60 Specify outside diameter of donut : 62 Specify center of donut or : 150,150 Specify center of donut or : ENTER Rǎspuns : Cercul cu diametrul d= 61mm s-a trasat cu o linie de grosime g=1mm şi are centrul în punctul X=150 mm, Y= 150 mm. II.1.4. FILTRE x,y,z Ajutǎ la introducere a coordonatelor unui nou punct , ale cǎrui coordonate se obţin prin selectarea coordonatelor altor puncte. Se pot obţine 6 combinaţii : .x , .y, .z, .xy, .yz şi .xz.

    Diametrul unui cerc desenat cu comanda DONUT : este egal cu media aritmeticǎ dintre diametrul interior şi cel exterior.

  • Sintaxa Command: line Specify first point: .xz - se specificǎ filtrele , în cazul nostru coordonatele X şi Y sunt identice cu ale altui punct ce se selecteazǎ ulterior of se precizeazǎ punctul anunţat anterior (need Y): se specificǎ noua coordonata Y Specify next point or [Undo]: se continuǎ comanda Aplicaţie rezolvatǎ Sǎ se construiascǎ un triunghi dreptunghic pentru care se dau coordonatele ipotenuzei AB (XA=100 mm., YA=150 mm., XB=200 mm., YB=250 mm.). Command: l LINE Specify first point: 100,150 Specify next point or [Undo]: 200,250 Specify next point or [Undo]: ENTER Command: l LINE Specify first point: .xz of end se alege un capǎt al ipotenuzei of (need Y): .y of end of se alege celǎlalt capǎt al ipotenuzei Specify next point or [Undo]: end of se alege un capǎt al ipotenuzei Specify next point or [Undo]: ENTER Command: LINE Specify first point: end of se alege un capǎt al ipotenuzei Specify next point or [Undo]: end of se alege un capǎt al catetei Specify next point or [Undo]: ENTER Rǎspuns : Coordonatele noului punct C se definesc astfel : XC are aceeaşi valoare ca XA, YC este identic cu YB şi ZC este zero. II.1.5. Comanda HATCH Creazǎ o haşurǎ prin aplicarea unui model (pattern-ul)de haşurare predefinit într-un contur închis definit de linii, arce, cercuri sau polilinii . Sintaxa Command: hatch Enter a pattern name or [?/Solid/User defined] :se precizeazǎ pattern-ul de haşurare Specify a scale for the pattern : se precizeazǎ scara Specify an angle for the pattern : se precizeazǎ unghiul Select objects to define hatch boundary or , Select objects: se selecteazǎ, succesiv, elementele ce formeazǎ frontiera Select objects: se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Ce mod de haşurare este descris şi care sunt paşii de realizare? Command: bhatch Select internal point: Selecting everything... Selecting everything visible...

    Comanda BHATCH : Creazǎ o haşurǎ prin aplicarea unui model de haşurare predefinit într-o frontierǎ a cǎror elemente pot fi neconectate între ele.

  • Analyzing the selected data... Analyzing internal islands... Select internal point: ENTER Rǎspuns : Este prezentatǎ varianta de haşurare cu ajutorul comenzii BHATCH. La primul pas se menţioneazǎ un punct în interiorul ariei de haşurare (Select internal point), apoi este selectatǎ automat frontiera (Selecting everything visible...Analyzing the selected data...Analyzing internal islands...) şi la final se apasǎ ENTER pentru a valida comanda. II.1.6. Comanda LINE Deseneazǎ segmente de dreaptǎ. Sintaxa Command: line Specify first point: se specificǎ punctul de start Specify next point or [Undo]: se specificǎ urmǎtorul punct sau se anuleazǎ Aplicaţie rezolvatǎ Care sunt coordonatele absolute ale celor douǎ puncte care descriu primul segment de dreaptǎ desenat cu comanda LINE din lista de comenzi de mai jos şi identificaţi câte segmente de dreaptǎ au fost trasate precum şi caracteristicele acestora. Command: line Specify first point: 95,170 Specify next point or [Undo]: 203,192 Specify next point or [Undo]: ENTER Command: line Specify first point: 95,170 Specify next point or [Undo]: 203,192 Specify next point or [Undo]: ENTER Command: line Specify first point: 105,91 Specify next point or [Undo]: @100

  • pe axa OX şi 40 mm pe axa OY , în sensul pozitiv al axelor. Ultimul segment este trasat paralel cu axa OX, deoarece variaţia pe axa OY are valoarea zero. Lungimea acestuia este 100 mm şi are punctul de start X4s=300 mm, Y4s=90 mm şi punctul final X4f=400mm, Y4f=90 mm. II.1.7. Comanda PLINE Permite desenarea unui obiect numit polilinie, format din mai multe linii sau arce conectate între ale având grosimea liniei de desenare constantǎ sau variabilǎ. Sintaxa Command: pline Specify start point: se specificǎ punctul de start Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/ Length/Undo/Width]: se specificǎ punctul urmǎtor sau se alege o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Care sunt sunt etapele de desenare ale obiectului realizat cu comanda PLINE , în exemplul de mai jos? Command: pline Specify start point: 200,200 Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/ Length/Undo/Width]: w Specify starting width : 1 Specify ending width : ENTER Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/ Length/Undo/Width]: @0,100 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @200,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-100 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a Specify included angle: -180 Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: r Specify radius of arc: 50 Specify direction of chord for arc : 180 Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: close Rǎspuns : Cu comanda PLINE au fost trasate 4 segmente de dreaptǎ şi un arc având grosimea de desenare a liniei g=1mm. Primul şi al treilea segmet sunt verticale, cu dimensiunea l= 100 mm., primul având punctul de start în punctul XA=200 mm. şi YA = 200 mm. , la introducerea coordonatelor ţinându-se cont de direcţia axelor OX şi OY. Cel de-al doilea segment este orizontal şi are o dimensiunea l2= 200 mm. Ultimul segment rezultǎ din unirea punctului final al arcului cu punctul de start al primului segment, aceasta realizându-se ca efect al opţiunii Close . Acest punct pentru a fi desenat a necesitat alegerea opţiunii Line. Pentru desenarea arcului de cerc (r= 50 mm, mǎsura arcului 180º şi direcţia corzii exprimatǎ prin unghiul 180º pe care coarda îl face cu axa OX) se alege opţiunea Arc, pentru reprezentarea elementelor utilizându-se opţiunile Radius şi Angle.

    PLINE: Este o comandǎ ce permite desenarea atât a liniilor cât şi a arcelor cu o grosime datǎ.

    ARC sau LINE: Comanda PLINE permite desenarea arcelor de cerc sau a liniilor prin selectarea opţiunilor Arc sau Line. .

  • II.1.8. Comanda POINT Permite desenarea unui punct. Sintaxa Command: point Current point modes: PDMODE=33 PDSIZE=0.0000 Specify a point: se specificǎ un punct Aplicaţie rezolvatǎ Ce aspect are obiectul punct desenat cu comanda POINT? Command: point Current point modes: PDMODE=2 PDSIZE=0.0000 Specify a point: Rǎspuns : Are formǎ de cruce determinatǎ de valoarea 2 a variabilei de sistem PDMODE. II.1.9. Comanda POLYGON Construieşte un poligon regulat sub forma unei polilinii închise. Sintaxa Command: polygon Enter number of sides : se specificǎ numǎrul de laturi Specify center of polygon or [Edge]: se specificǎ coordonatele centrului Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] :se alege C sau se apasǎ ENTER pentru a alege varianta implicitǎ I Specify radius of circle: se specificǎ raza Aplicaţie rezolvatǎ Care este lungimea laturii primului hexagon trasat cu comanda POLYGON? Command: polygon Enter number of sides : 4 Specify center of polygon or [Edge]: 150,50 Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] : c Specify radius of circle: 70 Command: polygon Enter number of sides : 6 Specify center of polygon or [Edge]: e Specify first endpoint of edge: 100,100 Specify second endpoint of edge: @0,40 Command: polygon Enter number of sides : 6 Specify center of polygon or [Edge]: 200,200 Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] : i Specify radius of circle: 75 Rǎspuns : Lungimea laturii hexagonului este l=40 mm. II.1.10. Comanda RECTANGLE Deseneazǎ o polilinie dreptunghiularǎ cu colţuri drepte sau rotunjite. Sintaxa Command: rectangle

    Point Style: Este o opţiune din meniul Format ce permite modificarea aspectului şi dimensiunii obiectului punct.

  • Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: se specificǎ primul punct sau se alege o opţiune Specify other corner point: se specificǎ colţul opus Aplicaţie rezolvatǎ Care este grosimea liniei de desenare pentru dreptunghiul realizat cu a doua comandǎ RECTANGLE şi care este valoarea razei de racordare cu care se opereazǎ în a treia comandǎ RECTANGLE? Command: rectangle Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 20,20 Specify other corner point: @100,50 Command: rectangle Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: w Specify line width for rectangles : 1 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 100,100 Specify other corner point: @150,50 Command: rectangle Current rectangle modes: Width=1.0000 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f Specify fillet radius for rectangles : 10 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 150,150 Specify other corner point: @100,50 Command: rectangle Current rectangle modes: Fillet=10.0000 Width=1.0000 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f Specify fillet radius for rectangles : 0 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 200,200 Specify other corner point: @100,50 Rǎspuns : Al doilea dreptunghi este desenat cu o grosime a liniei g= 1mm iar dreptunghiul al treilea are colţurile racordate cu raza r = 10mm. Rezumat Construcţia figurilor plane şi a corpuri geometrice în spaţiul bidimensdional reprezintǎ primul pas în descifrarea unei aplicaţii grafice. Ele reprezintǎ entitǎţile de bazǎ ce ajutǎ la definirea desenelor complexe şi a modelǎrii solidelor în spaţiul tridimensional. În activitatea de proiectare pe calculator a solidelor apar modificǎri ale entitǎţilor de bazǎ ce se realizeazǎ cu ajutorul comenzilor de editare ce se vor descrie în capitolul urmǎtor.

  • II.2. Aplicaţii rezolvate I. Realizaţi reprezentarea ortogonalǎ a piesei din figura 2.1 (fǎrǎ dimensiuni). Linia are grosimea g=1mm atât pentru contur cât şi pentru cercuri. Rezolvare Command: pline Specify start point: 50,50 Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w Specify starting width : 1 Specify ending width : ENTER Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @60,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,25 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-60,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: close

    Figura 2.1: Placǎ intermediarǎ Command: id Specify point: mid of X = 50.0000 Y = 62.5000 Z = 0.0000 Command: donut Specify inside diameter of donut : 8 Specify outside diameter of donut : 10 Specify center of donut or : @10,2.5 Specify center of donut or : @40,0 Specify center of donut or : ENTER Command: id Specify point: mid of X = 50.0000 Y = 62.5000 Z = 0.0000 Command: donut Specify inside diameter of donut : 7 Specify outside diameter of donut : 9 Specify center of donut or : @30,2.5 Specify center of donut or : ENTER Command: pline Specify start point: 50,100 Current line-width is 1.0000

    60

    10

    ==4010

    25

    5

  • Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @60,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,5 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-60,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: close Command: id Specify point: end of X = 50.0000 Y = 100.0000 Z = 0.0000 Command: pline Specify start point: @5.5,0 Current line-width is 1.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per to Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Command: ENTER PLINE Specify start point: @9,0 Current line-width is 1.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per to Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Command: id Specify point: end of X = 110.0000 Y = 100.0000 Z = 0.0000 Command: pline Specify start point: @-5.5,0 Current line-width is 1.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per to Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Command: ENTER PLINE Specify start point: @-9,0 Current line-width is 1.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per to Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Command: id Specify point: end of X = 95.5000 Y = 100.0000 Z = 0.0000 Command: pline Specify start point: @-11.5,0 Current line-width is 1.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per to Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Command: ENTER PLINE Specify start point: @-8,0 Current line-width is 1.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per to Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

  • Command: bhatch Select internal point: Selecting everything...se selecteazǎ zonele pentru haşurare Selecting everything visible...se selecteazǎ zonele pentru haşurare Analyzing the selected data... Analyzing internal islands... Select internal point: se selecteazǎ zonele pentru haşurare Analyzing internal islands... Select internal point: se selecteazǎ zonele pentru haşurare Analyzing internal islands... Select internal point: se selecteazǎ zonele pentru haşurare Analyzing internal islands... Select internal point: ENTER

    II. Utilizaţi comanda PLINE pentru trasarea, cu linie groasǎ (g=1mm), conturului din figura 2.2.

    Rezolvare Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OFF] : Specify upper right corner : 210,297 Command: zoom Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] : all Command: pline Specify start point: 150,150 Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w Specify starting width : 1 Specify ending width : 1 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @120,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,24 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-12,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: arc Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: angle Specify included angle: -180 Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: radius Specify radius of arc: 6 Specify direction of chord for arc : 90 Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: line Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @12,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,24 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-120,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-24 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @12,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a

  • Figura 2.2 :Comanda Pline în modul Line şi Arc Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a Specify included angle: -180 Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: r Specify radius of arc: 6 Specify direction of chord for arc : -90 Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-12,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/ Width]: c

    1296

    120

    60 12

  • II.3. Aplicaţii propuse I Realizaţi, în fişierul NumeStudent1.dwg, elementele grafice (fǎrǎ dimensiuni şi text) din figura 2.3. II Trasaţi un cerc cu centrul în punctul A (30,40,50). Se lucreazǎ în fişierul NumeStudent2.dwg. III Trasaţi segmentul de dreaptǎ BC şi triunghiul DEF. Se dau: B(150,50,30),C(80,90,30),D(100,80,70),E(130,100,80), F(180,20,50). Se lucreazǎ în fişierul fişierul NumeStudent2.dwg. IV Sǎ se reprezinte o prismǎ ABCDV pentru care înǎlţimea este identicǎ cu muchia VA=40 mm. Baza este un pǎtrat cu diagonala AC=30 mm. V Sǎ se reprezinte prisma verticalǎ ABCDEFGH cu baza pǎtratǎ. Se dau: înǎlţimea, AE= 100mm şi latura pǎtratului, AB=50 mm. VI Sǎ se identifice datele de proiectare pentru un dreptunghi de dimensiuni 50x100 (mm.) şi sǎ se traseze figura având colţul din stânga , jos în punctul XA=40mm. şi YA=50 mm. Figura 2.3: Indicator

    decât A4, chenarul se traseaza la distanta de 10 mmNOTA : Pentru formatele de dimensiuni mai mari

    5

    Universitatea "Dunarea de Jos"Galati

    170

    20

    Facultatea de Mecanica305

    0

    Catedra G.M.T.

    Nume, Prenume

    Nume, Prenume

    50

    Verificat10

    Desenat

    20

    in loc de 5 mm.

    10Grupa

    30

    Numardesen

    20

    Nume piesa

    grafic alData metodei

    E

    2020

    Data Simbol Scara

    simbolul de mai jos cu ajutorul comenzii MOVE.referitoare la dispunerea proiectiilor, se pozitioneaza In caseta pentru simbolul grafic al metodei E,

    "Scara" se completeaza materialul din care este In caseta libera din dreapta casetei in care s-a inscris

    Data : Data de realizare a desenului (ziua, luna,anul)Nume, Prenume : Nume, Prenume student

    Grupa : Grupa in care este inregistrat studentul

    Indicatorul se completeaza astfel:

    20

    realizata piesa.

    Scara : 1:1 Numar desen: LP 01

    5

    Nume piesa : INDICATOR

    5

  • II.4. Test de autoevaluare Întrebare 1 Ce reprezintǎ valorile 200,200 din a doua comandǎ ARC din lista de comenzi urmǎtoare:

    A) Coordonatele X,Y ale punctul de start pentru primul arc B) Coordonatele X,Y ale punctul de start pentru cel de-al doilea arc C) Coordonatele centrului celui de-al doilea arc Rǎspuns corect : B

    Command: arc Specify start point of arc or [CEnter]: 200,200 Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: c Specify center point of arc: @100,0 Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a Specify included angle: 270 Command: arc Specify start point of arc or [CEnter]: 200,200 Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: 300,150 Specify end point of arc: @75,125 Întrebare 2 Menţionaţi care sunt coordonatele centrului cercului trasat conform comenzilor de mai jos : A) X= 100 mm, Y = 100 mm B) X= 170 mm, Y = 100 mm C) X= 135 mm, Y = 100 mm

    Rǎspuns corect : B

    Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p Specify first end point of circle's diameter: 100,100 Specify second end point of circle's diameter: @140,0 Întrebare 3 Ce reprezintǎ valoarea 20 menţionatǎ între paranteze unghiulare , în a doua comandǎ CIRCLE? A) diametrul cercului desenat anterior B) o valoare implicitǎ care nu are legǎturǎ cu valorile introduse în timpul lucrului C) raza cercului desenat anterior

    Rǎspuns corect : C

    Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 50,50 Specify radius of circle or [Diameter]: 20 Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 80,80 Specify radius of circle or [Diameter] : d Specify diameter of circle : 50 Întrebare 4 Care este grosimea liniei cercului trasat prin comanda DONUT şi care este valoarea diametrului?

    A) g = 1 mm şi d = 60.5 mm

  • B) g = 0.5 mm şi d = 60.5 mm. C) g = 0.5 mm şi d = 61 mm. Rǎspuns corect: B

    Command: donut Specify inside diameter of donut : 60 Specify outside diameter of donut : 61 Specify center of donut or : 125,150 Specify center of donut or : ENTER Întrebare 5 Care sunt coordonatele ultimului punct specificat în comanda LINE de mai jos ? A) X= 150 mm., Y = 200 mm. B) X= 105 mm., Y = 240 mm. C) X= 100 mm., Y= 200 mm. Rǎspuns corect: C Command: l LINE Specify first point: 100,200 Specify next point or [Undo]: @50,60 Specify next point or [Undo]: 105,240 Specify next point or [Close/Undo]: close Întrebare 6 Pentru realizarea segmentului de dreaptǎ AB (XA=50 mm., YA=50 mm.) s-au introdus coordonatele punctului B cu ajutorul filtrelor.xz. Segmentul AB este: A) Orizontal B) Vertical C) Oblic

    Rǎspuns corect: B

    Command: point Current point modes: PDMODE=33 PDSIZE=0.0000 Specify a point: 50,50 Command: line Specify first point: node of Specify next point or [Undo]: .xz of node of (need Y): Specify next point or [Undo]: ENTER Întrebare 7 Ce grosime are iniţial linia de desenare şi menţionaţi dacǎ ea se modificǎ pe parcursul comenzii PLINE? A) Iniţial grosimea liniei de desenare are valoarea 1 şi se modificǎ la valoarea 0 B) Iniţial grosimea liniei de desenare are valoarea 0 şi se modificǎ la valoarea 1 C) Iniţial grosimea liniei de desenare are valoarea 0 şi nu-şi modificǎ valoarea

  • Rǎspuns corect: B Command: pline Specify start point: 200,200 Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w Specify starting width : 1 Specify ending width : ENTER Întrebare 8 Care este efectul celor douǎ opţiuni alese cu ajutorul literei a ? A) Primul a permite alegea opţiunii Angle iar cel de-al doilea a selecteazǎ opţiunea Arc

    B) Primul a permite alegea opţiunii endpoint of arc iar cel de-al doilea a selecteazǎ opţiunea Agle

    C) Primul a permite alegea opţiunii Arc iar cel de-al doilea a selecteazǎ opţiunea Angle Rǎspuns corect: C

    Command: pline Specify start point: 50,200 Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,30 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @70,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-50 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a Întrebare 9 Existǎ vre-o deosebire, privind aspectul, între punctele desenate cu cele douǎ comenzi POINT ? A) Da, deoarece PDSIZE are valoarea 0 pentru ambele variante B) Nu C) Da, deoarece PDMODE are valori diferite pentru cele douǎ variante

    Rǎspuns corect: C

    Command: point Current point modes: PDMODE=2 PDSIZE=0.0000 Specify a point: Command: '_ddptype Regenerating model. Regenerating model. Command: point Current point modes: PDMODE=0 PDSIZE=0.0000 Specify a point: Întrebare 10 Care este lungimea laturii celui de-al doilea hexagon desenat cu comanda POLYGON ?

    A) L = 150 mm. B) L = 37.5 mm. C) L = 75 mm

  • Rǎspuns corect: C Command: polygon Enter number of sides : 6 Specify center of polygon or [Edge]: e Specify first endpoint of edge: 100,100 Specify second endpoint of edge: @0,40 Command: polygon Enter number of sides : 6 Specify center of polygon or [Edge]: 200,200 Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] : i Specify radius of circle: 75 Întrebare 11 Care este valoarea curentǎ, pentru raza de racordare, la intrarea în a doua comandǎ RECTANGLE şi care este efectul modificǎrii ei ulterioare?

    A) Valoarea curentǎ a razei de racordare, la intrarea în comanda RECTANGLE, este r=10 mm şi ulterior ea se modificǎ la r= 0 mm având ca efect desenarea unui dreptunghi cu colţuri drepte B) Valoarea curentǎ a razei de racordare, la intrarea în comanda RECTANGLE, este r=0 mm şi ulterior ea se modificǎ la r= 10mm având ca efect desenarea unui dreptunghi cu colţuri rotunjite C) Valoarea curentǎ a razei de racordare, la intrarea în comanda RECTANGLE, este r=10 mm şi ulterior ea se modificǎ la r= 0mm având ca efect desenarea unui dreptunghi cu colţuri rotunjite Rǎspuns corect: B

    Command: rectangle Current rectangle modes: Width=1.0000 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f Specify fillet radius for rectangles : 10 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 150,150 Specify other corner point: @100,50 Command: rectangle Current rectangle modes: Fillet=10.0000 Width=1.0000 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f Specify fillet radius for rectangles : 0 Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 200,200 Specify other corner point: @100,50

  • III TEHNICI DE EDITARE

  • TEHNICI DE EDITARE

    III.1. Aspecte teoretice

    În capitolul II s-au utilizat comenzile AutoCAD pentru realizarea de desene compuse din linii, cercuri, arce şi polilinii. Proiectarea asistatǎ de calculator este eficientǎ datoritǎ comenzilor de editare ce permit modificarea caracteristicilor oricǎrui obiect (poziţie, mǎrime, culoare). Orice proces de editare necesitǎ selectarea obiectelor , programul afişând promptul Select Objects.

    Selecţiile cu care opereazǎ aceste comenzi pot fi: a) verb/substantiv (se lanseazǎ comanda-verb şi apoi se selecteazǎ entitatea-substantiv); b) substantiv/verb care folosesc grip-urile (casete ce apar în poziţii specifice pe entitǎţi); se selecteazǎ iniţial entitatea şi apoi se selecteazǎ comanda. În selecţie se poate introduce unul sau mai multe obiecte. Pentru a realiza selectarea unui grup se pot utiliza ferestre de tip window (obiectele sunt incluse total în fereastrǎ ) sau crossing (obiectele sunt incluse parţial ). Opţiunea fence realizeazǎ selecţia cu ajutorul unei linii poligonale. Acest capitol ia în discuţie majoritatea comenzilor de editare precum:

    ARRAY EXPLODE PEDIT BREAK EXTEND ROTATE CHAMFER FILLET SCALE CHANGE MIRROR STRETCH COPY MOVE TRIM ERASE OFFSET UNDO III.1.1. Comanda ARRAY

    Creazǎ o reţea de entitǎţi prin multiplicarea unui obiect sursǎ. Reţeaua rezultatǎ poate avea o formǎ rectangularǎ sau polarǎ. Fiecare tip de reţea impune introducerea datelor specifice pentru reprezentare (numǎrul şi distanţele referitoare la linii şi coloane, respectiv coordonatele centrului reţelei, numǎrul de elemente şi unghiul la centru pe care se realizeazǎ dispunerea lor). Sintaxa Command: array Select objects: se selecteazǎ obiectele Enter the type of array [Rectangular/Polar] :se introduce tipul de reţea Aplicaţie rezolvatǎ Care este distanţa dintre linii şi dintre coloane în reţeaua dreptunghiularǎ realizatǎ cu comanda ARRAY şi care a fost celula de start? Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 100,100 Specify radius of circle or [Diameter] : 20 Command: array Select objects: 1 found Select objects: ENTER Enter the type of array [Rectangular/Polar] : r

    Comanda ARRAY : Distanţele dintre elementele celulei pot avea valori pozitive sau negative, funcţie de poziţia pe care o au faţa de celula iniţialǎ.

  • Enter the number of rows (---) : 2 Enter the number of columns (|||) 3 Enter the distance between rows or specify unit cell (---): -50 Specify the distance between columns (|||): 60 ENTER Rǎspuns: În lista de comenzi de mai sus este descrisǎ realizarea unei reţele dreptunghiulare având ca celulǎ de start un obiect de tip cerc cu centrul în X=100 mm., Y=100 mm. şi raza R=20 mm. Elementele reţelei sunt dispuse pe 2 linii (la distanţa 50 mm.) şi 3 coloane (la distanţa 60 mm.), la stânga şi în jos faţǎ de obiectul iniţial. III.1.2. Comanda BREAK Permite întreruperea unui obiect între punctele specificate. Distanţa anulatǎ poate avea şi valoarea zero, în acest caz obiectul rǎmâne, vizual vorbind neschimbat. La efectuarea selecţiei trebuie sǎ se ţinǎ cont de faptul cǎ primul punct ales este implicit primul punct al întreruperii. Sintaxa Command: break Select object: se selecteazǎ un obiect Specify second break point or [First point]:se selecteazǎ al doilea punct sau opţiunea pentru a indica primul punct Aplicaţie rezolvatǎ Ce efect are comanda BREAK în cazul în care, la douǎ selecţii consecutive se alege acelaşi punct ? Command: l LINE Specify first point: 50,70 Specify next point or [Undo]: @100,0 Specify next point or [Undo]:ENTER Command: break Select object:se selecteazǎ dreapta Specify second break point or [First point]: f Specify first break point: mid of se selecteazǎ dreapta Specify second break point: mid of se selecteazǎ drapta Command: list Select objects: 1 found Select objects:ENTER …………………………………………………………………………… from point, X= 50.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000 to point, X= 100.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000 Length = 50.0000, Angle in XY Plane = 0 Delta X = 50.0000, Delta Y = 0.0000, Delta Z = 0.0000 …………………………………………………………………………… Rǎspuns : Selectarea consecutivǎ, în acelaşi punct, determinǎ o discontinuitate iar comanda BREAK divide linia de 100 mm în douǎ segmente. III.1.3. Comanda CHAMFER Permite teşirea a douǎ obiecte, de tip linie sau polilinie, care au un capǎt comun. Operaţia se realizeazǎ în douǎ etape: se precizeazǎ cum se teşeşte colţul, prin indicarea distanţelor, dupǎ care se indicǎ cele douǎ obiecte.

  • Sintaxa Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 0.5000, Dist2 = 0.5000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: se selecteazǎ o linie sau o opţiune Aplicaţie rezolvatǎ Care dintre cele douǎ drepte, orizontalǎ sau verticalǎ, se selecteazǎ prima în scopul realizǎrii teşirii corecte, conform setǎrilor distanţelor anterior executate ? Command: line Specify first point: 40,30 Specify next point or [Undo]: @0,100 Specify next point or [Undo]: @100,0 Specify next point or [Close/Undo]:ENTER Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 0.5000, Dist2 = 0.5000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d Specify first chamfer distance : 20 Specify second chamfer distance : 30 Command:ENTER CHAMFER (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 20.0000, Dist2 = 30.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:se selecteazǎ prima dreaptǎ Select second line:se selecteazǎ a doua dreaptǎ Command: list Select objects: 1 found Select objects: 1 found, 2 total Select objects: 1 found, 3 total Select objects: ENTER ………………………………………………………………………. from point, X= 40.0000 Y= 30.0000 Z= 0.0000 to point, X= 40.0000 Y= 110.0000 Z= 0.0000 Length = 80.0000, Angle in XY Plane = 90 Delta X = 0.0000, Delta Y = 80.0000, Delta Z = 0.0000 ………………………………………………………………………. from point, X= 40.0000 Y= 110.0000 Z= 0.0000 to point, X= 70.0000 Y= 130.0000 Z= 0.0000 Length = 36.0555, Angle in XY Plane = 34 Delta X = 30.0000, Delta Y = 20.0000, Delta Z = 0.0000 ………………………………………………………………………. from point, X= 70.0000 Y= 130.0000 Z= 0.0000 to point, X= 140.0000 Y= 130.0000 Z= 0.0000 Length = 70.0000, Angle in XY Plane = 0 Press ENTER to continue: Delta X = 70.0000, Delta Y = 0.0000, Delta Z = 0.0000 ………………………………………………………………………. Rǎspuns : În lista comenzii LIST se observǎ cele douǎ segmente rezultate în urma acţiunii comenzii CHAMFER : unul vertical de lungime 80 mm. şi unul orizontal de lungime 70 mm. Deoarece prima distanţǎ setatǎ este 20 mm. se deduce cǎ primul segment selectat este cel vertical. III.1.4. Comanda CHANGE Permite modificarea proprietǎţilor obiectelor ( strat, culoare, tip linie)

  • Sintaxa Command: change Select objects: se selecteazǎ obiectele Specify change point or [Properties]: p Enter property to change [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/PLotstyle]: se alege o proprietate Aplicaţie rezolvatǎ Care sunt etapele de modificare a tipului unei linii cu ajutorul comenzii CHANGE şi arǎtaţi diferenţa faţǎ de comanda LINETYPE ? Command: change Select objects: 1 found Select objects: ENTER Specify change point or [Properties]: p Enter property to change [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/ Thickness]: lt Enter new linetype name : dashdot Enter property to change [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/ Thickness]:ENTER Command: list Select objects: 1 found Select objects: ENTER LINE Layer: "0" Space: Model space Color: BYLAYER Linetype: "DASHDOT" Handle = 2B from point, X= 50.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000 to point, X= 100.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000 Length = 50.0000, Angle in XY Plane = 0 Delta X = 50.0000, Delta Y = 0.0000, Delta Z = 0.0000 Rǎspuns : Dupǎ selectarea obiectului se aleg succesiv opţiunile PROPERTIES şi LTYPE dupǎ care se alege stilul liniei DASHDOT (linie-punct). Comenziile CHANGE şi LINETYPE se deosebesc prin efect astfel: prima acţioneazǎ local (doar asupra entitǎţilor selectate) iar a doua acţioneazǎ global (asupra tuturor entitǎţilor din layer). III.1.5. Comanda COPY Realizeazǎ dublicarea sau multiplicarea unui obiect.. Sintaxa Command: copy Select objects: se selecteazǎ obiectele Select objects: ENTER Specify base point or displacement, or [Multiple]: se specificǎ punctul de bazǎ sau deplasarea sau opţiune Multiple Specify second point of displacement or :se specificǎ al doilea punct al deplasǎrii Aplicaţie rezolvatǎ Care au fost acţiunile executate pentru a realiza copierea celor douǎ entitǎţi? Command: copy Select objects: 1 found Select objects:ENTER

  • Specify base point or displacement, or [Multiple]: cen of Specify second point of displacement or : @80,0 Command: copy Select objects: 1 found Select objects: ENTER Specify base point or displacement, or [Multiple]: m Specify base point: end of Specify second point of displacement or : @60,0 Specify second point of displacement or : @130,0 Specify second point of displacement or : @250,0 Specify second point of displacement or : ENTER Rǎspuns : Comanda COPY a fost utilizatǎ de douǎ ori. Prima datǎ a fost copiat un cerc fiind indicat centrul acestuia ca punct de start, punctul final fiind situat la o distanţǎ de 80 mm. pe axa OX. Cea de a doua entitate a fost multiplicatǎ de 3 ori, noile obiecte fiind situate la 60 mm., 130 mm. şi 250 mm. pe axa OX. III.1.6. Comanda ERASE Permite ştergerea temporarǎ a obiectelor selectate. Sintaxa Command: erase Select objects: se selecteazǎ obiectele şi se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Ce tipuri de selecţie au fost folosite pentru realizarea ştergerii şi câte entitǎţi au fost selectat pentru fiecare opţiune? Command: erase Select objects: 1 found Select objects: ENTER Command: erase Select objects: w Specify first corner: se selecteazǎ primul punct al ferestrei Specify opposite corner: se selecteazǎ al doilea punct al ferestrei 5 found Select objects: c Specify first corner: se selecteazǎ primul punct al ferestrei Specify opposite corner: se selecteazǎ al doilea punct al ferestrei 19 found, 24 total Select objects: f First fence point: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct 15 found, 39 total Select objects:ENTER

  • Rǎspuns : Comanda ERASE a fost folositǎ de douǎ ori. Prima datǎ a fost realizatǎ selectarea individualǎ a unui obiect cu ajutorul mouse-ului. A doua oarǎ au fost realizate 3 tipuri de selecţie în grup fiind selectate în total 39 de obiecte. Au fost incluse 5 obiecte în selecţia de tip Windows, 19 obiecte în selecţia de tip Crossing şi 15 obiecte în selecţia de tip Fence. III.1.7. Comanda EXPLODE Descompune obiectul compus în pǎrţile componente. Sintaxa Command: explode Select objects: se selecteazǎ obiectele şi se apasǎ ENTER Aplicaţie rezolvatǎ Care este efectul comenzii EXPLODE şi câte obiecte conţinea obiectul iniţial ? Command: explode Select objects: 1 found Select objects:ENTER Com