8/13/2019 Gl Mamara

1/88

Glandele mamare

8/13/2019 Gl Mamara

2/88

Origine - ectodermica

Invelisul cutanat : Zona periferica

( tegument)

Zona centrala(aria mamelonara)

- mamelon

- areola mamara

8/13/2019 Gl Mamara

3/88

Mamelon Porii galactofori Tesut conjunctiv dens, fibre musculare netede, vene,

corpusculi tactili, gl. sebacee.

8/13/2019 Gl Mamara

4/88

Mamelon Keratina

Bariera mecanica ce previne intrarea bacteriilor prin poriigalactofori

8/13/2019 Gl Mamara

5/88

Histogeneza- Componenta epiteliala- provine din mugurii epiteliali ai crestelor

epidermice parenchim

Componenta conjunctiva - mezenchim stroma

8/13/2019 Gl Mamara

6/88

La pubertate - dezvoltarea gl. mamare,

sub influenta estrogenului,GH, glucocorticoizi

Cresterea in dimensiuniprin acumularea detesut adipos in stroma

Proliferarea

componentei epitelialeprin ramificareasistemului canalicular

8/13/2019 Gl Mamara

7/88

Glanda mamara in repaosEste formata din glande mamare elementare

sau lobi mamari (10 -12 pentru fiecare glanda).

Lobii mamari sunt separati prin traveeconjunctive groase ( septe ) care contin o mare

cantitate de tesut adipos

Fiecare lob este drenat de un canal galactoforCanalul galactofor sinus galactofor

Din punct de vedere histologic, este alcatuit din :

- parenchim- stroma

8/13/2019 Gl Mamara

8/88

Parenchimul ( componenta epiteliala):- contine numai sistem canalicular excretor:- nu contine alveole secretorii

a. canale galactofore - se deschid la nivelul mamelonului prin porii galactofori

b. canale interlobulare- in stroma interlobulara, nefunctionala

c. canale intralobulare

- in stroma intralobulara, functionala- se termina - in deget de manusa

- muguri celulari plini (muguri deasteptare)

Celule mioepiteliale

8/13/2019 Gl Mamara

9/88

8/13/2019 Gl Mamara

10/88

Tunica conjunctiva-elastica

Epiteliu stratificatcubo- cilindric

8/13/2019 Gl Mamara

11/88

Canal interlobular

Tunicaconjunctiv

Epiteliusimplucilindric

8/13/2019 Gl Mamara

12/88

Canale intralobulare

In repaosLobulul mamar totalitatea canaliculelor intralobulare

tributare unui canal interlobular

8/13/2019 Gl Mamara

13/88

StromaIn raport cu originea si structura, se deosebesc 2 tipuri

de stroma:

stroma nefunctionala ( interlobulara ):- provine din dermul profund, reticular- este densa, fibrilara

- se dispune in jurul canalelor interlobulare- contine paniculi adiposi

stroma functionala ( intralobulara)

- provine din dermul superficial sau papilar- este abundent celulara- se dispune in jurul canalelor intralobulare

8/13/2019 Gl Mamara

14/88

Raportul parenchim stroma - in glanda mamara in repaos predomina stroma

8/13/2019 Gl Mamara

15/88

Glanda mamara in repaos col HE

8/13/2019 Gl Mamara

16/88

8/13/2019 Gl Mamara

17/88

8/13/2019 Gl Mamara

18/88

Glanda mamara in gestatie

Se produc modific ri :a. la nivelul tegumentului

b. in raportul parenchim stroma:- proliferarea componentei epiteliale

(parenchimul ) in detrimentul stromei

Se deosebesc 2 stadii:- proliferativ (pana in luna a IV-a)- secretor (din luna a V-a luna IX-a)

8/13/2019 Gl Mamara

19/88

Stadiul proliferativ (pana in luna IV)

- are loc ramificarea sistemului canalicular , cu

formarea alveolelor secretorii la capatul celormai mici ramificatii

- stroma nefunctionala se reduce la travee maisubtiri care delimiteaza lobulii

Lobulul mamar - totalitatea alveolelor secretoriitributare unui canal intralobular

Alveolele secretorii :- forma rotunda sau poliedrica- tapetate de un epiteliu simplu cubo- cilindric- celule mioepiteliale : intre epiteliu si MB

In luna a IV- a , glanda mamara este complet constituita.

8/13/2019 Gl Mamara

20/88

Stadiul secretor ( luna V- luna IX )

- se caracterizeaza prin elaborarea unui lichid bogat inproteine: colostru

- proliferarea canaliculara nceteaz

- in lumenul alveolelor exista corpusculii de colostru

- secretia de colostru persista si in primele zile dupanastere

8/13/2019 Gl Mamara

21/88

Glanda mamara in sarcina col HE

8/13/2019 Gl Mamara

22/88

Glanda mamara in sarcina col HE

8/13/2019 Gl Mamara

23/88

Glanda mamara in lactatie- este o structura puternic lobulara

Lobulii mamari : - sunt separati prin septe conjunctive foarte fine (stroma interlobulara)in care gasim canale interlobulare

Lobulul mamar - este constituit din totalitatea alveolelor secretoriitributare unui canal intralobular

- in interiorul lobulului exista stroma intralobulara , puterniccelulara ( plasmocite secretoare de IgA, IgM)

- in lumenul alveolelor si al canalelor excretorii exista o secretieeozinofila ( laptele)

Diagnostic diferential - tiroida

8/13/2019 Gl Mamara

24/88

8/13/2019 Gl Mamara

25/88

Alveolele secretorii :- poligonale- epiteliu simplu cubic- celule mioepiteliale dispuse discontinuu

Celulele alveolare: - cubice- nucleu :eucrom, nucleolat- citoplasma

- RER- ap Golgi, lizozomi- mitocondrii

- picaturi de lipide ,

- granule proteice : cazeina

- lactoza

Interior- secretia eozinofila

Aspecte citologice ale epiteliului alveolar

8/13/2019 Gl Mamara

26/88

Aspecte citologice ale epiteliului alveolarin timpul secretiei lactate

Ciclul secretor se desfasoara in 3 faze:

1. faza de elaborare -celule alveolare cilindrice

2. faza de secretie eliminarea produsilor desecretie

* vezicule lipidice mecanism apocrin*granule proteice mecanism merocrin

3. faza de refacere

Laptele matern contine : - 4% lipide- 1,4 % proteine(cazeina)- 7 % lactoza

atc , minerale, vitamine, subst.antibacteriene (lizozim, lactoperoxidaza)

8/13/2019 Gl Mamara

27/88

Alveole secretorii - ME

8/13/2019 Gl Mamara

28/88

Secre ia i eliberarea

laptelui- sub controlulneuro- hormonal :

adenohipofiza prolactina iniiazsecreia laptelui

Hipotalamusul ineurohipofiza oxitocin -ejecia laptelui

8/13/2019 Gl Mamara

29/88

Intralobularduct

8/13/2019 Gl Mamara

30/88

8/13/2019 Gl Mamara

31/88

Glanda mamara in lactatie col HE

8/13/2019 Gl Mamara

32/88

Diagnostic diferential

8/13/2019 Gl Mamara

33/88

Regresiune glandei mamare dupa lactatie

- nu se realizeaza restitutio ad integrum

- celulele alveolare se atrofiaza- se dezintegreaza

- refacerea stromei

- aparitia celulelor adipoase in stroma interlobulara

- procesele involutive nu decurg uniform in toat glanda

8/13/2019 Gl Mamara

34/88

Carcinom lobular in situ

Canale intralobulare

8/13/2019 Gl Mamara

35/88

Carcinom ductal in situ

Canale interlobulare

8/13/2019 Gl Mamara

36/88

Evolutia carcinomului ductal

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6//upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/a/a9/Cancer_mamar.jpg

8/13/2019 Gl Mamara

37/88

Mamografia

Normal (left) versus cancerous (right) mammography image

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f6/Mammo_breast_cancer.jpg

8/13/2019 Gl Mamara

38/88

Organul cutanat

8/13/2019 Gl Mamara

39/88

Format din: Tegument - epiderm

- derm- hipoderm

Anexele cutanate

Aparatul pilosebaceu Glande sudoripare Unghii

OrigineEctoderm: epiderm, anexeMezoderm: derm,

hipoderm

8/13/2019 Gl Mamara

40/88

TegumentulGrosimea tegumentului variabil 0,5 mm 3,4 mm

Tegument gros: palme, plante, interscapular

Tegument subire : restReprezint 16%- 20% din greutatea corpuluiSe continu la nivelul orificiilor cu mucoaseleSuprafa a tegumentului ( 1,5-1,8 m) prezint : Orificii

Mari- cavit i naturale : Mici glande sudoripare, foliculi pilosi

CuteStructurale -

mari- plicile naturale mici- expresie a elasticitatii normale cutanate,

forme az dermatoglifele la nivelul palmelor si plantelorspecifice fiecarui individ,Importanta : medicina legala

Functionale - ridurile consecina scderii elasticit tii

Proeminen e intre cute

8/13/2019 Gl Mamara

41/88

Culoarea tegumentului

Grosimea epidermului Filtru optic ce reflecta luminaCromoforii epidermici Melanina- pigmentul brun Carotenoizii - pigmentul galben

Au o mare capacitate de absorbtie in spectrul vizibil si UV

Carotenoizii preluati din alimentatie influenteaza culoarea normala.

Cromoforii dermici Oxihemoglobina - pigmentul rosu- plexul capilar papilar Carboxihemoglobina pigment albastrui- plexul venos subpapilar

Hormoni endogeni : hemosiderina, bilirubina

Vascularizatia Perfuzie cutanata normala culoare normala Dilatarea arteriolelor eritem Vasoconstrictia aspect palid

8/13/2019 Gl Mamara

42/88

Functiile tegumentuluiProtectie

Termoreglare, homeostazieOrgan de sim ( stimuli tactili, termici, durerosi)ExcretieAbsorbtie- UV, subst. liposolubileAntirahitic sursa principala de vit. DEstetic

cu implicatii psiho - sociale

la nivel cutanat au loc reactii neuro -vegetative, se proiecteaza stari sau drame psihice, procese patologice

Tegumentul reflect starea general de s ntate

8/13/2019 Gl Mamara

43/88

Structur general

Tegument Epiderm

Derm

Hipoderm

8/13/2019 Gl Mamara

44/88

EpidermulEpiteliu stratificat

pavimentos keratinizat Numeroase terminatiinervoase libere

Origine ectodermica

Grosime variabila0,07mm- 1,4 mm

Format din 4 tipuricelulare

- keratinocite 90%- melanocite- celule Langerhans

- celule Merkel

8/13/2019 Gl Mamara

45/88

8/13/2019 Gl Mamara

46/88

dispuse in 5 straturi bazal spinos

granular lucidum cornos

organizat in 3 paturi :

germinativa : bazal+spinos

precornificare : granulos +lucid

celulelor corni f icate : cornos

1 K i i l

8/13/2019 Gl Mamara

47/88

1.KeratinociteleReprezinta populatia celulara majoritara 90%Se gasesc in toate cele 5 straturi

a) strat bazal asigura regenerarea celularaUn rand de celule cubo-cilindrice/MB

MO : Nucleu- mare-eucrom, nucleolat, perpendicular pe MBCitoplasma bazofila \ celule activeME

- desmozomi, hemidesmozomi Organite comune

Granule melanina Filamente intermediare- 10nm( elemente structurale primordiale alekeratinei, atasate de placile desmozomilorsi hemidesmozomilor}

Filamente fine de actina

8/13/2019 Gl Mamara

48/88

b) strat spinos

Reprezinta 30% din grosimea epidermuluiFormat din 6-20 randuri de celule poliedrice

MO - Citoplasma- bazofila bazal- acidofila superficial

Nucleul mare veziculos,- eucrom- bazal

- hipercromi superficial

Jonctiuni sub forma de interdigitatii

ME - desmozomi

- tonofilamente de keratina- 100 nm.situate perinuclear, fixate peplacile de atasare ale

desmozomilor.- Keratinozomi ( corpi Odland)

8/13/2019 Gl Mamara

49/88

Strat spinos

Keratinozomii corpii ODLAND

8/13/2019 Gl Mamara

50/88

Keratinozomii- corpii ODLAND

Markeri ai

keratinocitelor

Ovalari, lamelar

concentrici

Derivati din ap. Golgi

Contin lipide, enzime(proteaze)

Exocitoza

Strat cornos

Strat granulos

Bariera lipidica- previnepierderile de ap

8/13/2019 Gl Mamara

51/88

Keratinozomii- corpii ODLANDMarkeri ai keratinocitelor

Rol: Structura importanta a barierei de

permeabilitate

Isi elimina continutul in spatiulextracelular, deasupra stratuluigranulosDistrugerea barierei epidermice pe osuprafata mare (arsuri severe)

pierderea de fluid (plasma)Aparare antimicobiana

Sediul de sinteza a provitamineiD3

c) strat granulos

8/13/2019 Gl Mamara

52/88

c) strat granulos3-5 randuri de celule turtite, romboidale

Nuclei - mici, degenerati, hipercromi, lipsiti de nucleoli

Citoplasma - acidofila con ine tonofibrile de keratina keratinozomi ( Odland) granule bazofile de keratohialin

substanta amorfa cu rol de lipici si aliniere a tonofibrilelor confera aspect intunecat celulelorCand nr lor creste mult, continutul granulelor se elimina in citoplasma

8/13/2019 Gl Mamara

53/88

d) stratul lucidumUnii il considera o subdiviziune a str. cornos

MO-strat clar, refringentformat din celule aplatizate, anucleate

Citoplasma - clara - nu mai conine organite celulare tonofibrile groase de keratina dens impachetate ,

orientate paralel cu suprafatacutanata

- glicogen, grasimi neutre,- eleidina - produs intermediar de transformare a

keratohialinei in keratina

e) strat cornos

8/13/2019 Gl Mamara

54/88

Reprezinta 18% din grosimea epid4-10 randuri de celule turtite, completkeratinizate

MO citoplasma eozinofila si - nucleul absent

ME - organite absente-tonofibile dispuse in pachete dense.Membrana celulara ingrosata

formeaza interdigitatii care asiguracoeziunea intercelulara

Prezinta 2 zone Profunda- conjuncta- se pastreaza coeziunea intercelulara Superficiala disjuncta- se descuameaza

Descuamarea se datoreaza unui ph acid (ce exista in port superioara aepiteliului) si actiunii unor enzime proteolitice ce lizeaza desmozomii

Keratinocitele

8/13/2019 Gl Mamara

55/88

Keratinocitele

Keratinocitele indeplinesc doua functii:

8/13/2019 Gl Mamara

56/88

p

Epidermopoieza Evolutia celulelor din stratul bazal in cel superficial Dureaza 28 -30 zile Are loc in unitati epidermice de proliferare determinate

genetic Unitatea epidermica de proliferare- coloana de celule

dispuse in jurul unei celule Langerhans care are la baza o celula stem de origine

Keratinogeneza Formarea keratinei Initiata in stratul bazal: filamente- tonofilamente-

tonofibrile imersate in keratohialin KERATINA-scleroprotein moale

- saraca in sulf- 2-3%-

2 tipuri de tegument - gros

8/13/2019 Gl Mamara

57/88

p g g- subtire

Tegumentul gros

- palme, plante- epidermul 400-600 microni.- toate straturile sunt prezente, vizibile pe preparate- absenta foliculilor pilosi, muschi erectori, glande sebacee

- prezena gl. sudoripare - sistemul creste epidermice-papile dermice bine dezvoltat

Tegumentul subtire

http://missinglink.ucsf.edu/lm/IDS_101_histo_resource/images/188X1heel_epidermis_unlabellede.jpg

8/13/2019 Gl Mamara

58/88

- acopera cea mai mare parte a corpului- epidermul- 75-150 microni

- strat cornos subtire- absenta stratului lucidum- strat granulos absent sau f subtire-prezena tuturor anexelor tegumentare

- sistemul creste epidermice-papile dermice slab dezvoltat

T b i T

8/13/2019 Gl Mamara

59/88

Teg. subtire Teg. gros

Tegument

8/13/2019 Gl Mamara

60/88

Tegument

Subire Gros

2 Melanocitele

8/13/2019 Gl Mamara

61/88

2. MelanociteleLocalizare: stratul bazal printre keratinocite

Mai numeroase fa , zonele de

extensie ale membrelor MO cel. stelate, cu prelungiri

HE nucleu mic, hipercrom- citoplasma este optic vida

celule clareSe evid. : in impregnare argentica ,

col histochimice :dioxifenilanina (DOPA}- Origine - creste neurale

ME nu poseda desmozomi Organite cel. comune si specifice: melanozomi Retea fina de microfilamente care asigura transportul

melanozomilor spre extremitati

Melanocitele

8/13/2019 Gl Mamara

62/88

Melanocitele

Melanocitele - col.H.E.

8/13/2019 Gl Mamara

63/88

Melanocitele col.H.E.

8/13/2019 Gl Mamara

64/88

Melanocitele

8/13/2019 Gl Mamara

65/88

MelanociteleMelanozomii sunt centrul sintezei pigmentuluiSinteza melaninei : Substrat TIROZINA DOPA DOPA-KINONA -

oxidari succesive +polimerizare= MELANINA

Citocrinie - injectarea pigmentului n keratinocite

Unitatea epidermic melanocitar un melanocit deservete 36 keratinocite

Rolul melaninei Protejeaza pielea de efectele nocive ale UV

Culoarea alb sau neagr estedeterminat de distribuia melaninei, nu de nr. de melanocite

Evoluia pigmentului la rasa alb i neagr

8/13/2019 Gl Mamara

66/88

Evoluia pigmentului la rasa alb i neagr

Radiatiile ultraviolete

8/13/2019 Gl Mamara

67/88

Radiatia ultravioleta cuprinsa intre 0.20si 0.29 m (cunoscuta drept radiatie UV-C)

este daunatoare vietuitoarelor,putand cauza mutatii ale cromozomilor,distrugerea organismelor unicelulare si a

corneei. Din fericire intreaga UVC esteabsorbita de catre stratul de ozon din stratosfera.

Radiatia ultravioleta cu lungimea de undaintre 0.29 si 0.32 m (cunoscuta ca

radiatie UV-B) ajunge la suprafata Pamantuluiintr-o cantitate mai mica.

Fotonii acesteia au suficienta energie cat sa produca arsuri si sa penetreze tesutulpielii, putand provoca uneori cancerul de piele. Aproximativ 90 % dintre toate tipurile de cancer de piele sunt legate de

expunerea la soare si de radiatia UV-B. In mod ciudat tot acest tip de radiatie este si cel care activeaza provitamina D

in piele si o transforma in vitamina D, care este esentiala vietii.

Un SPF (factor de protecie solar) de 15 reprezint un blocaj totalpentru radiaia de tip B

Radiatiile ultraviolete

8/13/2019 Gl Mamara

68/88

Radiatiile ultraviolete

Radiatia ultravioleta cu cea mai marelungime de unda este UV-A sieste cuprinsa intre 0.32 si 0.40 m.

- UV-A 1 si 2 penetreaza epidermul eficient pentru a ajunge inderm, unde produc probabil modificari in proteinele structurale simatriceale, care contribuie la aspectul imbatranit al pielii expusecronic la soare si la aparitia ridurilor

Orice bronz reprezinta un indicator de leziunea pielii ca o autoaparare fata de UV, organismul

producand melanina

Expunere la UV

8/13/2019 Gl Mamara

69/88

Expunere la UV

Melanina

Fotoimbatranirea cutanata

8/13/2019 Gl Mamara

70/88

(photoageing )este procesul natural irevesibil pe care incepem sa-lconstientizam dupa varsta de 30 de ani si la care contribuim

prin expunere necontrolata la soare, la aparate de bronzare cu UV(asa numitele solare) fumat.Semnele debutului imbatranirii cutanate sunt ridurile fine ,petele pigmentare brune pe zonele expuse frecvent la soare (inspecial fata, decolteul si umerii), modificarea texturii pielii cu

pierderea elasticitatii si a luminozitatii, deshidratarea si poriidilatati.

Imediat in urma expunerii la soare are loc arsura cutanata (unproces inflamator), care prin repetitivitate va duce ladistrugerea proteinelor din derm si ruperea fibrelor de colagensi elastina !Epidermul devine mai subtire, pielea apare uscata deoarece isipierde capacitatea de a mai retine apa, dermul isi pierdeelasticitatea, celulele producatoare de pigment (melanocitele)isi cresc activiatea in scop de aparare impotriva agresiuniisolare si astfel apare hiperpigmentarea neuniforma (keratozaactinica, lentigine solare, melasma ).Modificari degenerative au loc si la nivelul peretilor vaselor fine (capilare) in special la nivelul fetei

8/13/2019 Gl Mamara

71/88

Melanomul malign

Criterii de malignitate

A - asimetria B (borders)- margini neregulate C culoare- variata D- diametru>6mm E (elevation) proemina

8/13/2019 Gl Mamara

72/88

Pigmentarea tegumentului

Factori genetici Care influenteaza unitate melanocitara si marimea

melanozomilor

Factori hormonali ACTH MSH Estrogeni

Factori de mediu Radiatiile ionizante, UV

3. Celula

8/13/2019 Gl Mamara

73/88

Langerhans

Localizare : stratul spinos al epidermuluiesofag, vagin, mucoasa bucala

Celula stelata cu prelungiri

MO :Nu se evidentiaza in H-E celula clara nucleu mic lobulat

Se evidentiaza cu AuCl2

ME Organite comuneOrganite specifice- granule Birbeck- racheta de tenis

Membrana prezinta receptori fractiunea Fc a C, IgG, IgE CMH1 si II

Celula Langerhans

8/13/2019 Gl Mamara

74/88

Celula Langerhans

granule Birbeck-

Celula Langerhans

8/13/2019 Gl Mamara

75/88

Celula LangerhansOrigine in maduva osoasa

Aparin sistemului macrofagic -mononuclear

Rol: imunologic

- capteaza si proceseazaantigenele Dupa ce atg e procesat, cel

migreaza spre un gg. Ly regionalunde ia contact cu ly T

- fagociteaz keratinociteledegenerate

4. Celula Merkel

8/13/2019 Gl Mamara

76/88

Localizare in stratul bazalmai numeroase la varful deg.

Prezinta procese citoplasmatice care seextind printre keratinocite de care se atas eaz

prin desmozomi

MO celule clarenuclei neregulatiME citoplasma conine filamente intermediare de keratin

corpi deni situati perinuclear si la nivelul

prelungirilorFibre nervoase amielinice traverseaz M B i stabilesc contacte cucelula Merkel

Complexul neurit celul sunt mecanoreceptori epicritici corpuscul Merkel

4. Celulele Merkel corpusculul

8/13/2019 Gl Mamara

77/88

Merkel = mecanoreceptor sens. tactilaepicritica

J ti

8/13/2019 Gl Mamara

78/88

Jonctiuneadermo-

epidermica

creste epidermice

papile dermice

Dermul

8/13/2019 Gl Mamara

79/88

DermulOrigine: mezoderm

esut conjunctiv dens neordonat :celule, fibre, substanfundamental

- vase Terminatii nervoase

Incapsulate (P, M, Ruflibere (lipsite de cel Schwann, teaca conj)

Derm superficial (papilar)Derm profund (reticular)

Dermul

8/13/2019 Gl Mamara

80/88

Dermul

Dermul papilar

8/13/2019 Gl Mamara

81/88

Dermul papilar-este neregulat, formeaz papilele dermice- esut conjunctiv lax

Celule numeroase : fibroblaste, macrofage, mastocite etc

Substana fundamental : GAG ex acid hialuronic - hidrofile

Fibrele reticulin , colagen VII (de ancoraj) i elastice

Capilare care regleaz temperatura corpului

- corpusculii Meisner- mecanoreceptori , corpusculii Krause - senzaia de rece (funcia nu e clar)

8/13/2019 Gl Mamara

82/88

Derm papilar-

8/13/2019 Gl Mamara

83/88

corpusculii Meissner mecanoreceptori

Dermul reticular

8/13/2019 Gl Mamara

84/88

Dermul reticularesut conjunjunctiv dens

mai puine celule dect n dermul papilar

fibre colagen tip I (linii Langer) elastice dispuse n reea mai ales n jurul vaselor i anexelor Fibrele colagene si elastice nu sunt dispuse la intamplare (linii Langer) Inciziile trebuie facute paralel cu liniile Langer

Substanta fundamentalaGAG dermatan sulfat

condroitin sulfat - elasticitate

receptori ncapsulai Pacini - presiune, vibraii Ruffini - tensiune

Conine anexele cutanate

8/13/2019 Gl Mamara

85/88

Corpusculi Vater Pacini

8/13/2019 Gl Mamara

86/88

Hipodermul

8/13/2019 Gl Mamara

87/88

pode u

esutul celular subcutanat

organizat n paniculi adipoi

separai de septe conjunctive

- situat imediat sub dermul reticular

- s tructural i funcional este bine integrat cu dermul iepidermul prin intermediul vaselor i nervilor

- n condiii normale conine o parte dintre anexelecutanate ; foliculi piloi i glandele sudoripare

8/13/2019 Gl Mamara

88/88