GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A ... 11- Ghidul Sistemului de...4 Ghidul sistemului de...
Transcript of GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A ... 11- Ghidul Sistemului de...4 Ghidul sistemului de...
-
1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii
GHIDUL SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII
-
2
CUPRINS
PARTEA I
FUNDAMENTAREA SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA (SEAC)
I. Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
II Politica de asigurare a calităţii 1. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova 2. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii 3. Obiectivele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii 4. Principii 5. Sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii (SEAC) 6. Structură, organizare, responsabilităţi 7. Procese de asigurare a calităţii 8. Fluxul informaţional privind calitatea procesului educaţional 9. Terminologie
STANDARDE ŞI CRITERII PENTRU AUTOEVALUAREA CALITĂŢII
PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE LA NIVEL INSTITUŢIONAL
ARII/SUBARII ALE STANDARDELOR DE CALITATE
EVALUAREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CADRELOR DIDACTICE I. Autoevaluarea II. Observarea (evaluarea) colegială (peer-review) III. Evaluarea de către studenţi IV. Evaluarea de către conducerea catedrei/disciplinei
PARTEA II-A: ANEXE
I. PROCEDURI ŞI DOCUMENTE PROFORMĂ
II DOCUMENTE OFICIALE ASOCIATE SEAC Carta UMFCV Regulamentul de ordine interioară Regulamentul studenţilor Regulamentul de organizare a examenului de admitere Regulamentul de organizare a examenului de licenţă Regulamentul de etică şi deontologie academică Regulamentul concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice Regulamentul de doctorate
III. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
-
3
PARTEA I
FUNDAMENTAREA SISTEMULUI DE EVALUARE ŞI ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA (SEAC)
-
1
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
I. Declaraţie-angajament referitoare la politica şi obiectivele calităţii în Universitatea de
Medicină şi Farmacie din Craiova
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova (UMFCV), instituţie care şi-a câştigat
o poziţie prestigioasă în învăţământul superior medical românesc, fiind în acelaşi timp o prezenţă
tot mai activă în plan internaţional, se autodefineşte, prin ansamblul de activităţi educaţionale,
cercetare ştiinţifică şi asistenţă medicală pe care le desfăşoară, în termeni de performanţă de înalt
nivel.
UMFCV îşi asumă misiunea de a pregăti specialişti în diferite domenii ale ştiinţelor
medicale, capabili să utilizeze în mod superior cunoştinţele ştiinţifice, tehnologice şi cultural-
umaniste valoroase în folosul beneficiarilor, în acord cu nevoile şi aşteptările acestora, în
armonie cu propria dezvoltare intelectuală, spirituală şi materială.
Principalul nostru obiectiv este acela de a contribui cât mai substanţial şi eficient la
promovarea şi menţinerea stării de sănătate a populaţiei, implicit la dezvoltarea economică şi
socială regională şi naţională, printr-o ofertă educaţională şi pregătire profesională de calitate a
beneficiarilor noştri, precum şi prin servicii specifice de înaltă ţinută, în permanentă corelaţie cu
acţiunile promovate la nivel european şi mondial.
Având ferma convingere că baza succesului UMFCV o reprezintă diversitatea, calitatea
şi eficienţa serviciilor prestate, considerăm ca prioritară, pentru fiecare membru al comunităţii
noastre academice, angajarea permanentă, profundă şi responsabilă în toate activităţile legate de
crearea unei autentice culturi a calităţii la nivel instituţional.
În viziunea cadrului instituţional al culturii calităţii sunt incluse: cultura competenţei
educaţionale, ştiinţifice şi tehnologice, cultura competenţei organizaţionale şi a competenţei
cetăţeneşti, cultura învăţării permanente, cultura dezvoltării personale şi morale, cultura atitudinii
proactive şi participării, cultura integrării în diversitate şi a globalizării, în condiţii de respect al
identităţii şi de reciprocitate.
În calitate de Rector al UMFCV, voi depune toate eforturile pentru implementarea,
consolidarea, menţinerea şi dezvoltarea unui Sistem de Management al Calităţii, pentru
realizarea unui învăţământ de performanţă, pentru racordarea experienţelor pozitive ale şcolii
medicale româneşti în general, a celei craiovene în special, la exigenţele învăţământului superior
medical internaţional.
Rector,
Prof. univ. dr. Tudorel Ciurea
-
2
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Politica de asigurare a calităţii
II. Politica de asigurare a calităţii 1. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova
În conformitate cu Planul Strategic al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi cu
Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, UMFCV este o instituţie de învăţământ
superior şi de cercetare ştiinţifică, ce îşi asumă misiunea de a asigura:
• formarea de bază, universitară în domeniile medicinei şi farmaciei, la nivelul actual al
cunoaşterii, prin cursurile de zi ale facultăţilor;
• formarea continuă prin perfecţionare postuniversitară a specialiştilor în domeniile
medical şi farmaceutic;
• promovarea cercetării ştiinţifice, ca activitate de bază a tuturor cadrelor didactice;
• deschiderea universităţii spre toate sectoarele societăţii, prin îmbinarea constructivă a
tradiţiei cu cerinţele impuse de procesele de dezvoltare şi modernizare;
• consacrarea instituţiei ca element important pentru dezvoltarea şi implementarea
politicilor naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei medicale şi în ariile înrudite
acestora;
• îndrumarea activităţilor de asistenţă a stării de sănătate a populaţiei şi a cercetării
ştiinţifice de profil din zona Olteniei.
Prin urmare, componenta educaţională primează, dar în acelaşi timp, o dimensiune
importantă este şi cercetarea ştiinţifică, existând perspectiva certă de echilibrare a celor două
componente.
2. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii
Asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior este unul dintre obiectivele
principale ale Asociaţiei Universităţilor Europene şi a fost formulat în toate declaraţiile şi
acordurile europene: Declaraţia de la Sorbona (1998), Declaraţia de la Bologna (1999) şi
Mesajul de la Salamanca (2001). Acest obiectiv a fost preluat de majoritatea universităţilor
europene şi provine din dorinţa acestora de a se ridica la nivelul standardelor impuse de
competiţia interuniversitară tot mai mare şi de a forma specialişti recunoscuţi atât pe plan local,
cât şi pe plan internaţional, după cerinţele societăţii aflate într-o continuă dezvoltare. Prin
acţiunile şi activităţile desfăşurate, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova se înscrie
-
3
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
în rândul acestora, demonstrând că a preluat tendinţele şi cerinţele care se vehiculează la nivel
european, preocupându-se în permanenţă de îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite
beneficiarilor săi.
Sintetizând, se poate spune că scopul UMFCV este creşterea calităţii experienţei de învăţare
a studentului şi menţinerea standardelor academice în condiţii de bună practică.
3. Obiectivele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova în domeniul calităţii
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova are ca obiective în domeniul calităţii
proceselor de predare/învăţare, cercetare ştiinţifică şi a serviciilor profesionale oferite
beneficiarilor interni şi externi:
1. Asigurarea unui proces educaţional de înaltă calitate, adaptat cerinţelor unei societăţi
bazate pe cunoaştere, în acord cu achiziţiile contemporane în domeniul ştiinţelor
medicale, a educaţiei şi nevoilor pieţii muncii;
2. Asigurarea şi susţinerea unui cadru instituţional favorabil simbiozei dintre pregătirea
academică şi cercetarea ştiinţifică;
3. Încurajarea participării tuturor membrilor comunităţii academice la dezvoltarea şi
implementarea unui sistem modern şi eficient de asigurare a calităţii în domeniul
educaţiei, cercetării ştiinţifice şi managementului instituţional;
4. Monitorizarea permanentă şi evaluarea sistematică a calităţii proceselor educaţionale pe
bază de standarde bine definite şi identificarea şi corectarea promptă a
disfuncţionalităţilor şi a neconformităţilor;
5. Perfecţionarea continuă a corpului academic;
6. Dezvoltarea la nivel instituţional a unui mediu tehnologic informaţional (IT) care să
permită o colectare, analiză şi utilizare mai eficientă a informaţiilor relevante pentru un
management mai eficient al programelor oferite beneficiarilor;
7. Dezvoltarea şi menţinerea unui mediu academic favorabil satisfacerii cerinţelor de
calitate ale beneficiarilor direcţi şi indirecţi;
8. Cooperare la nivel naţional şi internaţional cu structuri de asigurare a calităţii în domeniul
învăţământului superior medical.
-
4
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
4. Principii
Întreg personalul instituţiei este aşteptat să-şi asume responsabilitatea pentru calitatea
pregătirii profesionale şi standardele impuse, în toate activităţile pe care le desfăşoară.
Personalul îşi exercită responsabilităţile într-un mediu suportiv, care încurajează
îmbunătăţirea permanentă şi inovaţia, asigură condiţii de pregătire şi dezvoltare şi în care
aşteptările şi standardele sunt definite, iar feedbackul de la beneficiari şi parteneri se utilizează
activ.
5. Sistemul de evaluare şi asigurare a calităţii (SEAC):
- stabileşte, mai curând, obiective, decât să dicteze proceduri şi structuri multiple, lăsând -
acolo unde este posibil – facultăţilor/specializărilor libertatea de a-şi concepe proceduri şi
structuri în acord cu specificul şi propriile nevoi;
- promovează, mai degrabă, consistenţa decât o standardizare rigidă pentru întreaga
instituţie;
- subliniază conceptele de performanţă, echitate şi corectitudine;
- asigurară o documentare solidă a strategiilor şi procedurilor recomandate, uşor accesibilă
tuturor partenerilor;
- monitorizează atent şi continuu eficienţa procedurilor de asigurare a calităţii, a corelaţiei
acestora cu principiile bunelor practici, în interesul beneficiarilor interni şi externi şi
menţine standardele academice.
5. 1. Cadrul SEAC
SEAC este, în esenţă, o manifestare organizată a bunelor practice academice. El cuprinde
fundamentarea procesului de asigurare a calităţii şi controlul procedurilor pentru consolidarea şi
dezvoltarea standardelor academice, inclusiv feedback-urile care documentează, modifică şi
îmbunătăţesc calitatea şi standardele educaţionale din UMF.
Se vizează astfel crearea şi consolidarea unei culturi a calităţii în Universitate şi în toate
structurile acesteia.
-
5
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
5.2. Principii care stau la baza SEAC
Responsabilitatea - UMFCV îşi asumă responsabilitatea pentru calitatea academică a
programelor şi pentru standardele academice ale calificărilor şi titlurilor acordate, precum şi a
tuturor serviciilor oferite.
Echitatea se referă la faptul că membrii comunităţii academice, ca şi beneficiarii
programelor şi serviciilor educaţionale oferite de UMFCV, trebuie să beneficieze de un tratament
egal în aplicarea reglementărilor şi procedurilor academice, în evaluare şi în accesul la informaţii
corecte şi de actualitate.
Externalitatea constă în aceea că adoptarea şi introducerea sistematică a mecanismelor
interne de calitate se va face în corelaţie directă cu standardele de referinţă externe (i.e. ARACIS
- Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; ENQA - European
Association for Quality Assurance in Higher Education, OMS - World Federation for Medical
Education), rapoartele şi recomandările evaluatorilor externi, date rezultate din analize statistice
comparative, punctele de vedere ale beneficiarilor noştri etc.
Perfecţionarea continuă a sistemului se face printr-o atitudine pro-activă şi reacţie
promptă, revizuire permanentă a politicilor şi procedurilor, identificarea şi diseminarea regulilor
de bună practică şi pregătirea continuă a personalului.
Transparenţa în legătură cu strategiile şi deciziile adoptate, ca şi cu rezultatele evaluărilor
interne şi externe este un alt principiu de bază al sistemului de evaluare şi asigurare a calităţii.
6. Structură, organizare, responsabilităţi
6.1. La nivel de Universitate
Senatul UMFCV este format din reprezentanţi ai întregii comunităţi academice, în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile Cartei UMFCV şi este autoritatea academică
responsabilă cu procesul educaţional şi cercetarea ştiinţifică, cu dezvoltarea instituţională a
culturii calităţii.
Rectorul UMFCV este direct responsabil de calitatea serviciilor educaţionale oferite de
întreaga instituţie.
-
6
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
La nivelul UMFCV, cu aprobarea Senatului, funcţionează Comisia pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii (CEACUMFCV), formată din 9 membri, reprezentanţi ai cadrelor didactice,
studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor/corpurilor profesionale medicale.
Conducerea operativă a CEACUMFCV este realizată de un prorector desemnat de Rector
şi avizat de Senat.
Atribuţiile Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt:
a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi
asigurare a calităţii, aprobate de Senat;
b) elaborează anual, până la data stabilită prin proceduri interne, un raport privind
calitatea serviciilor educaţionale din UMFCV şi propune măsuri de ameliorare. Raportul rezumă
autoevaluarea internă şi este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor educaţionale,
prin afişare pe site-ul universităţii sau publicare, şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
c) evaluează periodic calitatea activităţii fiecărui cadru didactic şi a fiecărui program de
studiu;
d) evaluează, într-un interval de maximum 4 ani, performanţele instituţionale (la nivel de
universitate, facultăţi, specializări);
e) realizează anual sondaje de investigare a opiniilor beneficiarilor, respectiv studenţilor,
absolvenţilor şi angajatorilor, privind calitatea serviciilor educaţionale;
f) elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale
prestate, structurată pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe fiecare
program de studiu;
g) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii, ţinând cont de standardele de referinţă
şi ghidul de bune practici elaborate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Superior;
h) cooperează cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cu
alte agenţii sau instituţii similare din străinătate.
6.1. La nivel de facultate
Decanul Facultăţii este direct responsabil de calitatea serviciilor educaţionale oferite de
instituţie.
La nivelul Facultăţii, cu aprobarea Consiliului profesoral, funcţionează Comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii (CEACF), formată din 5 membri, reprezentanţi ai cadrelor
didactice, studenţilor, absolvenţilor şi angajatorilor/organizaţiilor profesionale medicale.
-
7
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
Conducerea operativă este realizată de un prodecan desemnat de decan şi aprobat de
Consiliu.
Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii pe facultate are următoarele atribuţii:
a) coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor generale de evaluare şi asigurare a
calităţii, aprobate de Senat, adaptate la specificul Facultăţii;
b) elaborează documentele programatice ale SMC din facultate;
c) elaborează anual, până la data stabilită de CEAC, un raport privind calitatea serviciilor
educaţionale din facultate şi propune măsuri de ameliorare. Raportul rezumă
autoevaluarea internă, este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor
educaţionale, prin afişare pe site-ul universităţii sau publicare, şi este depus la CEAC;
d) evaluează periodic, conform propriei programări, calitatea activităţii fiecărui cadru
didactic şi a fiecărui program de studiu;
e) realizează anual sondaje de investigare a opiniilor beneficiarilor respectiv studenţilor,
absolvenţilor şi angajatorilor privind calitatea serviciilor educaţionale; analizează şi
prelucrează datele, iar pe baza concluziilor îşi autoreglează activităţile de îmbunătăţire a
calităţii;
f) elaborează propria bază de date şi informaţii privind calitatea serviciilor educaţionale
prestate, structurată pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel instituţional şi pe
fiecare program de studiu;
g) lansează programe de cercetare ştiinţifică în domeniul asigurării calităţii;
h) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii ţinând cont de standardele şi bunele
practici propuse de CEACUMFCV, dar şi a propriei experienţe;
i) cooperează cu CEACUMFCV în îmbunătăţirea permanentă a SMC al UMFCV.
6. 3. La nivel de catedră
Şeful de catedră are autoritate şi responsabilitate privind calitatea tuturor proceselor
derulate în cadrul acesteia (învăţământ, cercetare, organizare şi relaţii externe).
Adjunctul Şefului de catedră este responsabilul cu asigurarea calităţii, care urmăreşte
atingerea obiectivelor generale şi specifice privind calitatea, la nivelul catedrei: instruirea
personalului, evaluările individuale, planificarea şi desfăşurarea auditurilor interne.
Şeful unei discipline din catedră este responsabilul cu calitatea procesului educaţional, a
cercetării ştiinţifice, a serviciilor oferite beneficiarilor de către disciplină.
-
8
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
6.4. La nivelul administraţiei/serviciilor funcţionale
Directorului General Administrativ are responsabilitatea şi autoritatea aferentă SMC în
cadrul Compartimentului Administrativ.
Şefii de servicii au responsabilitatea şi autoritatea aferentă SMC în cadrul serviciilor
funcţionale pe care le coordonează.
7. Procese de asigurare a calităţii:
a) planificarea şi realizarea efectivă a unor activităţi de asigurare şi evaluare a calităţii în
procesul educaţional, al cercetării ştiinţifice şi al serviciilor oferite;
b) monitorizarea derulării procesului;
c) monitorizarea rezultatelor;
d) autoevaluarea rezultatelor;
e) evaluarea externă a rezultatelor;
f) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor;
8. Fluxul informaţional privind calitatea procesului educaţional
Informaţiile privind calitatea procesului educaţional provin şi circulă pe patru niveluri
ierarhice de organizare (unitate de curs/disciplină, departament/catedră, facultate/specializare,
universitate/conducere superioară). Între niveluri există feedback-uri, care permit controlul,
analiza, decizia şi intervenţia corectivă.
În cadrul nivelului, există fluxuri orizontale de circulaţia a informaţiei.
La nivelul fiecărui palier există structuri responsabile de evaluarea şi asigurarea calităţii
procesului.
Fluxul informaţional în cadrul SEACUMFCV este prezentat în figura nr.1.
-
9
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
MEdC/ARACIS
Legenda: RSEAC – responsabil sistem evaluare şi asigurare a calităţii; C-catedră; UC – unitate de curs; CEACUMFCV – comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii pe universitate (F – pe facultate).
Fig. nr. 1 FLUXUL INFORMATIONAL ÎN SEAC UMF DIN CRAIOVA
SENAT CEACUMFCV
RSEAC - Rector
F F F F CONSILIU PROFESORAL
CEACF RSEAC - decan
C C C C C C C Catedre
RSEAC – şef catedră
UC UC UC UC UC UC Unităţi de curs Cadre didactice
RSEAC – şef unitate curs
Nivel I – Rapoarte ce decurg din evaluarea unităţii de curs; aspecte cheie ce decurg din evaluarea disciplinei şi a activităţii cadrelor didactice (observaţie colegială, feed-back studenţi ş.a.).
Nivel II – rapoartele catedrelor către CEACF, centrate pe analiza şi evaluarea datelor, precum şi pe problemele identificate în aplicarea SEAC la nivel de unităţi de curs/discipline.
Nivel III – Pentru monitorizarea implementării SMC la nivel de facultate/specializare/catedră, CEACF raportează anual CEACUMFCV, pe baza documentelor furnizate de la nivelul II. Raportul vizează problemele majore ce decurg din aplicarea SMC la nivelul catedrelor (strategii, asigurarea resurselor, formare etc). CEACF şi CEACUMFCV sunt în comunicare permanentă.
Nivel IV – CEACUMFCV raportează anual Senatului asupra modului de aplicare/implementare a SMC. Raportul se bazează pe materialele furnizate de la nivelul III. Raportul conţine, dacă e cazul, recomandări şi propuneri de corecţie.
-
10
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
9. Terminologie
Auditul reprezintă un proces de evaluare a instituţiei/structurilor componente sau
programului educaţional, în vederea determinării gradului în care curriculum-ul, personalul şi
infrastructura satisfac misiunea şi obiectivele asumate.
Auditul calităţii – procesul prin care se verifică dacă SEAC este satisfăcător şi operează
eficient.
Beneficiari direcţi ai educaţiei sunt studenţii sau persoanele adulte cuprinse într-o formă
de educaţie permanentă.
Beneficiari indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor
direcţi, într-un sens larg, întreaga societate.
Calitatea educaţiei este reprezentată de ansamblul de caracteristici ale unui program de
studiu sau ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor direcţi şi
indirecţi de servicii de educaţie, precum şi cerinţele standardelor de calitate.
Controlul calităţii priveşte procedurile, organizarea etc. prin care se verifică gradul în
care predarea, învăţarea şi evaluarea satisfac obiectivele educaţionale şi cerinţele/aşteptările
furnizorului şi beneficiarilor.
Criteriile sunt condiţii de acreditare sau certificare a unei instituţii sau program; implică
aşteptările privind calitatea, eficienţa, viabilitatea financiară, concordanţa cu reglementările
naţionale, rezultatele şi sustenabilitatea (v. şi standard).
Criteriul de referinţă asigură punctul de referinţa faţă de care se măsoară rezultatele.
Reprezintă un mijloc prin care comunitatea academică descrie natura şi caracteristicile
programelor într-un domeniu specific. În acelaşi timp, criteriul de referinţă reprezintă
expectanţele generale de realizare a standardelor presupuse de obţinerea unui titlu
academic/calificare la un nivel dat şi articulează atributele şi capacităţile pe care posesorul unui
titlu academic/calificare trebuie să fie capabil să le demonstreze.
Evaluarea calităţii este procesul de examinare multicriterială a măsurii în care furnizorul
de educaţie şi/sau programul acestuia îndeplinesc standardele de referinţă făcute publice.
Când evaluarea calităţii este efectuată de către furnizorul de educaţie, ia forma
autoevaluării.
Când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională
specializată, potrivit unor norme transparente, ia forma evaluării externe.
-
11
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
Evaluarea/observarea colegială (Peer Review) înseamnă auditarea externă şi evaluarea
calităţii şi eficienţei programelor academice, personalul, structura ş.a. efectuate de o echipă de
evaluatori externi.
Furnizorul de educaţie este o instituţie de învăţământ, care, potrivit statutului,
desfăşoară activităţi sau programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă.
Indicatorii de performanţă sunt reprezentări (adesea numerice) ai stării sau rezultatelor
unui furnizor de educaţie , ai programelor sau proceselor acestuia. Priviţi ca un set de măsurători
tangibile destinate informării publice, se referă la date privind admiterea şi absolvirea,
cercetarea, plasamentul pe piaţa muncii a absolvenţilor, costurile/student, raportul studenţi/cadre
didactice, volumul de muncă a studentului şi personalului, spaţiile învăţământ, dotarea
laboratoarelor, biblioteca, tehnicile informaţionale ş. a. şi pot folosi drept subiectul unor
interpretări şi evaluări.
Îmbunătăţirea calităţii este procesul de continuă perfecţionare şi ameliorare.
Standardul academic poate fi: 1. nivelurile de performanţă academică aşteptate utilizate
pentru descrierea şi măsurarea cerinţelor academice şi a performanţelor studenţilor; 2. nivelul
cerinţelor şi condiţiilor care trebuie să fie realizate de o instituţie sau program pentru a putea fi
acreditată de o agenţie pentru asigurarea calităţii; condiţiile privesc cerinţele de calitate, realizări,
eficienţă, viabilitate financiară, produs, sustenabilitate ş.a.
-
12
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
STANDARDE ŞI CRITERII PENTRU AUTOEVALUAREA CALITĂŢII
PROGRAMELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE LA NIVEL
INSTITUŢIONAL
I. DATE GENERALE
1. Standardele şi criteriile propuse pentru procedura de autoevaluare a calităţii
programelor şi activităţilor educaţionale la nivel instituţional au fost elaborate pe baza
următoarelor documente majore: a) Ordinul MEdC Nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea
calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior; b) Proiectul de lege privind
asigurarea calităţii în educaţie, MEdC 2005; c) proiectul CALISRO – propunere pentru
„standarde de calitate ale unei instituţii de învăţământ superior”, 2004; d) Global Standards for
Quality Improvement; World Federation For Medical Education Office, 2003; e) Quality
Assuring Undergraduate Medical Education - An Overview, General Medical Center, 2005; f)
WHO – WFME Joint Policy on Improvement of Medical Education Action Plan 2004-2006 şi
prin consultarea programelor şi manualelor calităţii ale unor universităţi şi facultăţi de medicină
din Europa, în principal UK, SUA, Canada, Australia.
2. Au fost preluate nivelurile precizate de proiectul CALISRO, după cum urmează:
2.1. standard minimal – C1 - forma cea mai simplă, mai puţin costisitoare sau mai
accesibilă admisă de lege sau de practicile curente pentru îndeplinirea unei funcţii sau
activităţi.
NB. - C1 sunt obligatorii, fiind prevăzute în lege sau în ordinele Ministrului Educaţiei
şi Cercetării. Standardele C1 sunt prezentate concentrate în Anexa 1 F C1.
2.2. standard operaţional (bună practică ) – C2 - forma de îndeplinire a funcţiei care
corespunde aprobării mediului universitar.
2.3. standard de excelenţă ( cea mai bună practică ) – C3 - forma îmbunătăţită sub
care se desfăşoară activitatea respectivă la universităţi de prestigiu, formă aplicată prin
decizie unilaterală, şi care este recunoscută de comunitatea universitară ca putând avea
efecte mai bune decât standardele operaţionale.
3. Standardele preconizate de proiectul CALISRO, cu modificările impuse de poziţia specială
în cadrul procesului de la Bologna a învăţământului medical, au fost stratificate după ariile
majore recomandate de WFME.
4. Autoevaluarea instituţională a calităţii programelor se referă la: universitate, facultate,
specializare.
-
13
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
5. În funcţie de numărul de credite corespunzător unei specializări, un ciclu complet de
autoevaluare va avea o durată de:
- 360 credite – 6 ani;
- 300 credite - 5 ani;
- 240 credite – 4 ani;
- 180 credite – 3 ani.
6. Rapoartele instituţionale anuale vor ţine cont de standardele majore aprobate de Senatul
Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova pentru procesul de autoevaluare.
7. Schimbarea, modificarea, renunţarea sau adoptarea de criterii de calitate se face de către
Senat la propunerea documentată a CEACUMFCV.
II. ARII/SUBARII ALE STANDARDELOR DE CALITATE 1. MISIUNE ŞI OBIECTIVE 1.1.Standardele misiunii şi obiectivelor
C1 – în Carta Universităţii sunt clar definite misiunea şi obiectivele procesului
educaţional.
C2 - misiunea şi obiectivele includ responsabilitatea socială, achiziţiile în domeniul
cercetării ştiinţifice, implicarea în comunitate şi în propria formare, în vederea continuării
pregătirii postuniversitare medicale (masterat, rezidenţiat, doctorat, cursuri postuniversitare).
1.2. Participarea la formularea misiunii şi obiectivelor
C1 - misiunea şi obiectivele sunt definite de principalii actori ai procesului educaţional
(Rector/Senatul Universităţii/decan/consiliu profesoral/şef de departament/catedră, autorităţi
guvernamentale).
C2 - formularea misiunii şi obiectivelor se bazează pe contribuţia unei game largi de
parteneri, incluzând şi alţi reprezentanţi ai corpului academic, studenţilor, comunităţii, autorităţi
educaţionale şi medicale, organizaţii profesionale medicale şi educaţionale.
C2 - există precizări privind modul în care sunt implicaţi aceşti parteneri în procesul de
revizuire permanentă a misiunii şi obiectivelor instituţionale.
1.3 Autonomia universitară/Integritate academică
C1 - există o politică bine definită privind libertatea instituţională în proiectarea
curriculum-ului şi alocarea resurselor necesare pentru implementarea lui.
-
14
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2 - există structuri şi proceduri instituţionale de verificare a modului de alocare a
resurselor pentru susţinerea dezvoltării curriculare.
1.4. Rezultatul educaţiei
C1 - sunt definite competenţele pe care studentul trebuie să le atingă în timpul studiilor
universitare în relaţie cu procesul educaţional ulterior şi rolul viitor în sistemul de sănătate.
Competenţele includ: cunoştinţele de bază şi înţelegerea ştiinţelor fundamentale
medicale, comportamentale şi sociale, precum şi etica medicală; aptitudini şi abilităţi medicale
(cu privire la stabilirea diagnosticului; proceduri şi manopere practice, abilităţi de comunicare
în scris şi verbal; tratamentul şi prevenirea bolii; promovarea stării de sănătate; recuperare,
raţionament clinic şi rezolvarea de probleme; abilitatea de a învăţa toată viaţa şi de a se
dezvolta profesional permanent).
C2 - sunt specificate competenţele solicitate absolventului în relaţie cu cele ce urmează să
le dobândească în procesul educaţional postuniversitar.
C2 - există un sistem de informare activă privind modul de apreciere a competenţelor
absolvenţilor.
C3 - modul de apreciere a competenţelor absolventului şi informaţiile despre acestea sunt
utilizate ca feedback pentru programele de pregătire universitară a studenţilor.
1.5. Strategia pentru calitate
C1 - există o strategie pentru calitate, un sistem de management al calităţii, proceduri de
asigurare a calităţii, standarde ale programelor de studii şi ale diplomelor.
C1 – există o preocupare pentru crearea unei culturi a calităţii, cu participarea tuturor
părţilor interesate.
C2 – există o strategie care prevede ameliorarea continuă a calităţii şi planuri cu obiective
anuale de ameliorare.
C3 – se organizează activităţi de benchmarking cu alte universităţi, eventual din
străinătate, pentru identificarea şi preluarea celor mai bune practici.
-
15
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
2. PROGRAMUL EDUCAŢIONAL
2.1. Modele curriculare şi metode instrucţionale
C1 – sunt clar definite modelele de curricula şi metodele educaţionale folosite.
Modele de curriculum: bazat pe disciplină, pe sistem, pe problemă, pe comunitate etc.
Metode educaţionale: metode de predare-învăţare folosite.
C1 – sunt selectate şi incluse în curricula contribuţiile ştiinţelor comportamentale,
ştiinţelor sociale, ale eticii şi jurisprudenţei medicale care permit o comunicare eficientă, luarea
deciziilor şi practica etică.
C2 – există proceduri prin care ştiinţele comportamentale, ştiinţele sociale şi etica
medicală sunt adaptate dezvoltării ştiinţifice a medicinei, schimbărilor demografice, contextului
cultural şi nevoilor de sănătate ale populaţiei.
C2 - modelele curriculare şi metodele instrucţionale oferă suficiente garanţii că studentul
are responsabilitatea procesului de învăţare şi-l pregătesc pentru învăţarea pe termen lung
autodirijată.
C2 - modelul curricular asigură un contact suficient şi eficient al studentului cu pacientul,
precum şi dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi clinice care să-i permită să-şi asume
responsabilitatea clinică adecvată după absolvire.
C3 - curriculum-ul include elemente pentru pregătirea studenţilor în ceea ce priveşte
gândirea ştiinţifică şi metodele cercetării, incluzând şi folosirea proiectelor de cercetare electivă
realizate de studenţi.
C3 – prin curriculum se integrează contribuţiile diverselor discipline biomedicale
fundamentale cu achiziţiile recente în ştiinţa, practica şi furnizarea îngrijirii sănătăţii.
C3 – programele permit un contact timpuriu al studentului cu bolnavul şi participarea la
îngrijirea acestuia (incusiv experienţă comunitară relevantă şi lucru în echipă interdisciplinară).
C3 - deprinderile şi abilităţile clinice care trebuie însuşite (i.e. anamneza, examenul fizic,
proceduri şi investigaţii, rezolvarea urgenţelor, abilităţi de comunicare şi leadership) sunt
structurate în acord cu stadiul de pregătire.
C3 – sunt asigurate cunoştinţe, concepte, metode, abilităţi şi aptitudini necesare pentru
înţelegerea determinanţilor socio-economici, demografici şi culturali ai cauzelor, distribuţiei şi
consecinţelor problemelor de sănătate.
-
16
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
2.2. Programe de studiu
C1 – programele de licenţă sunt acreditate.
C1– există mecanisme instituţionale pentru aprobarea programelor de studii, evaluarea
lor periodică şi monitorizare.
C1 – se fac publice informaţii pertinente, imparţiale şi obiective, atât calitative, cât şi
cantitative, despre toate programele de studii.
C2 – programele de studii se autoevaluează anual.
C3 –există un dialog periodic cu angajatorii, absolvenţii, asociaţile profesionale şi cu alte
părţi interesate în legătură cu programele de studii.
C3 – există informaţii despre gradul de reuşită în sistemul de pregătire postuniversitară
şi/sau angajabilitatea absolvenţilor.
C3 – există programe de licenţă, master şi doctorat.
2.3. Organizare
C1 – planurile de învăţământ sunt publicate.
C2 – planurile de învăţământ detaliate, tematica şi bibliografia cursurilor sunt publicate
înainte de începerea anului universitar.
C2 – numărul de studenţi înscrişi la o activitate desfăşurată de un cadru didactic titular
este menţinut sub 20.
C2 – numărul de credite transferabile acordat cursurilor este documentat prin evaluarea
bibliografiei, materiei de curs şi a volumului de muncă independentă.
C2 – există o bază materială adecvată nivelului diplomei oferite.
C3 – predarea şi învăţarea sunt integrate cu proiecte de cercetare.
C3 – există un sistem de mentorat al profesorilor cu experienţă pentru tinerele cadre
didactice.
2.4. Strategia de predare
C1 – există o strategie de predare cu obiective de învăţare clar definite.
C1 –obiectivele unităţii de curs, programa şi bibliografia sunt publicate sub o formă
accesibilă.
-
17
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C1 – cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personală
de web pentru tematică, resurse bibliografice şi dialog cu studenţii).
C2 – se predau şi repere pentru folosirea resurselor IT existente în domeniul profesional
corespunzător diplomei.
C2 – în procesul de predare sunt utilizate materiale auxiliare, de la tablă, la flipchart şi
videoproiector.
C2 –studenţii sunt antrenaţi în activitatea de predare (prin întrebări din sală, scurte
prezentări, experimente demonstrative).
C2 – procesul de predare este adaptat ritmulului şi modulului de învăţare al studenţilor.
C3 – cadrele didactice orientează dezvoltarea intelectuală a studentului, dându-i o
dimensiune strategică.
C3 – se folosesc metode noi de predare colaborativă, cum ar fi team-teaching.
C3 – cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar
şi/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării.
2.5. Resurse de învăţare
C1 – sunt asigurate resurse de învăţare accesibile studenţilor pentru fiecare program de
studiu, corelate cu criteriile şi standardele de evaluare.
C2 – se oferă resurse de învăţare în format electronic.
C3 – există cursuri accesibile online, sau note de curs şi sinteze pentru fiecare program de
studii.
2.6. Programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi
C1 – programele de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi se organizează
sporadic.
C2 – există o ofertă permanentă de programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor
slab pregătiţi.
C3 – cursurile de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi se desfăşoară
permanent, începând de la un eşec şcolar de 10% pe an.
2.7. Tutorat
C1 – cadrele didactice au ore de consultanţă la dispoziţia studenţilor.
C2 – există decani de an sau alte forme de asociere între un profesor şi un grup de
studenţi.
-
18
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – există o structură pentru orientarea profesională a studenţilor.
C3 – se practică tutoratul colegial între studenţi din anii terminali şi ceilalţi. 2.8. Structura, compoziţia şi durata curriculum-ului
C1 – există o strategie clară privind dezvoltarea curiculară, care vizează conţinutul,
extinderea şi secvenţionarea cursurilor şi alte elemente curriculare, inclusiv raportul dintre
disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative, ponderea activităţilor practice, a disciplinelor
preventive şi de promovare a sănătăţii în curriculum, interfaţa cu medicina alternativă.
C2 - ştiinţele biomedicale fundamentale şi clinice sunt integrate în curriculum (integrare
orizontală – concurentă – şi integrare verticală – secvenţială).
2.9. Managementul programelor educaţionale
C1 - există o structură cu responsabilitate şi autoritate în planificarea şi implementarea
curriculară, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale ale acesteia.
C2 - structura cuprinde cadre didactice, studenţi şi reprezentanţii altor participanţi la
procesul educativ medical.
C3 - structura de management curricular are la dispoziţie resursele necesare pentru
planificarea şi implementarea metodelor de predare şi învăţare, evaluarea studenţilor, evaluarea
cursurilor şi pentru inovaţia curriculară.
2.10. Asigurarea calităţii programelor de studiu
C1 – programele de studiu se autoevaluează anual.
C1 – în comisiile de calitate există reprezentanţi ai studenţilor şi, eventual, ai
angajatorilor.
C1 – evaluarea externă este întreprinsă la un interval de cel puţin 4 ani.
C2 – există un plan anual de îmbunătăţire a programului de studiu.
C2 – după evaluarea externă, se întocmeşte un plan de urmărire a aplicării sugestiilor
experţilor.
C3 – există o politică sistematică de implicare a studenţilor în activitatea de cercetare.
2.11. Legătura cu practica medicală şi sistemul de asigurare a sănătăţii
C1. – există o legătură operaţională între programul de pregătire a studentului şi sistemul
de practică/pregătire în care acesta va intra după absolvire.
-
19
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
Legătura operaţională implică: descrierea şi definirea clară a elementelor şi
interrelaţiile acestora în diferite stadii de pregătire şi practică, cu atenţie centrată pe contextul
local, naţional, regional şi global.
C3 - structura pentru managementul curricular caută informaţii în mediul în care se
preconizează să lucreze absolventul şi ia măsuri de modicare/ajustare a programelor ca răspuns
la feedbackul comunităţii şi societăţii.
3. EVALUAREA STUDENŢILOR 3.1. Metode de evaluare
C1 – sunt clar definite şi stabilite metodele de evaluare a studenţilor, inclusiv criteriile de
promovare.
Definirea include: consideraţii asupra raportului dintre evaluarea formativă şi cea
sumativă, numărul de examinări şi alte teste, raportul dintre examinarea orală şi scrisă,
utilizarea de normative şi criterii de referinţă în apreciere, utilizarea unor mijloace speciale de
apreciere.
C2 – se monitorizează sistemul de evaluare în vederea reducerii supraîncărcării
curriculare şi încurajarea învăţării integrate.
3.2. Principii
C1 – evaluarea studenţilor este echitabilă, corectă şi fiabilă.
C1 – drepturile şi obligaţiile studenţilor sunt reglementate şi făcute publice pentru toţi
anii de studiu.
C1– se fac cunoscute de la începutul cursului criteriile de admitere în examen, modul de
evaluare şi informaţiile privitoare la reexaminare.
C2 – rezultatul evaluării poate fi contestat, formal, de student în faţa unei structuri
abilitate.
C2 – evaluarea studenţilor se face după criterii publicate la inceputul anului/semestrului,
care descriu performanţa caracteristică pentru fiecare notă de trecere.
C2 – există mecanisme oficiale prin care se asigură cerinţa ca standardele şi criteriile
pentru evaluarea studenţilor să fie aplicate constant şi echitabil.
C2 – evaluarea fiecărui student este motivată în faţa acestuia în raport cu criteriile.
C3 – s-a publicat un manual al studentului pentru redactarea lucrărilor de seminar (eseuri,
lucrări practice, referate, recenzii, studii de caz etc.).
-
20
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – studentul este evaluat de un juriu care-l notează independent.
C3 – studentul are dreptul la o judecată calitativă, cu referire la evoluţia pregătirii lui şi
cu orientări pentru evoluţia viitoare.
3.3. Obiective
C1 – obiectivele examinării studenţilor cuprind verificarea însuşirii unor cunoştinţe şi
deprinderi de bază.
C1 - metodele şi procedurile de examinare a studenţilor sunt evident compatibile cu
obiectivele educaţionale.
C2 – obiectivele examinării sunt diferenţiate după cunoştinţe, înţelegere şi competenţe.
C3 – obiectivul evaluării este încurajarea şi recunoaşterea realizărilor proprii ale
studentului în domeniul pertinent.
3.4. Organizarea
C1 – se face o evaluare punctuală prin examene (cel puţin 50 % din numărul total al
formelor de evaluare).
C2 – se face o evaluare formativă prin test de mijloc de semestru.
C2 – se face o evaluare formativă prin note de seminar.
C2 – obiectivele examenului includ evaluarea calităţii şi durabilităţii însuşirii
cunoştinţelor şi deprinderilor.
C3 – se practică o evaluare formativă complexă prin media a cel puţin trei note, cu
ponderi diferite.
C3 – se face o evaluare cu examinatori externi invitaţi.
3.5. Absolvirea şi acordarea diplomei
C1 – se organizează un examen de licenţă/absolvire în conformitate cu normele legale.
C2 – se urmăreşte îndrumarea studenţilor pentru realizarea unor lucrări/proiecte de
licenţă şi/sau disertaţii, care să fie integrate în proiectele de cercetare ale profesorilor.
C2 – există o preocupare pentru verificarea originalităţii lucrărilor.
C3 – originalitatea lucrărilor se verifică pe Internet, eventual cu ajutorul unui software.
C3 – s-a publicat un manual pentru redactarea lucrărilor/proiectelor de diplomă pentru
fiecare facultate.
-
21
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
4. STUDENTII 4.1. Admiterea
4.1.1. Politica de selecţie şi admitere
C1 - există o politică şi o legislaţie internă clară, privind selecţia şi admiterea studenţilor.
C2 – se realizează revizuirea periodică a politicii de admitere, bazată pe date societale şi
profesionale, relevante pentru satisfacerea responsabilităţilor sociale ale instituţiei şi nevoile de
sănătate ale comunităţii şi societăţii.
C3 – se urmăreşte sistematic relaţia dintre selecţie, programul educaţional şi calităţile
aşteptate de la absolvent.
4.1.2. Echitatea admiterii
C1 –se permite accesul în examenul de admitere al tuturor candidaţilor cu bacalaureat
fără nici un fel discriminare.
C2 – se asigură secretizarea lucrărilor, în cazul unui concurs.
4.1.3. Relevanţa admiterii
C1 – fiecare din testele sau condiţiile de admitere este relevant pentru profilul studentului
sau absolventului.
C2 – admiterea permite evaluarea unor înzestrări şi competenţe de bază necesare pentru
exercitarea profesiei.
4.1.4. Fiabilitatea admiterii
C1 – se verifică aplicarea aceloraşi criterii, în cazul fiecărui candidat la examenul de
admitere.
C2 – se aplică dubla evaluare independentă a dosarelor sau lucrărilor candidaţilor la
examenul de admitere.
4.1.5. Accesibilitatea admiterii
C1 – condiţiile de admitere se publică cu cel puţin 6 luni înainte.
C2 – tematica de examen şi a bibliografiei se publică, cu cel puţin 6 luni înainte.
C2 – condiţiile, conţinutul dosarului de concurs, calendarul, tematica, bibliografia şi a
unor exemple de lucrări de examen prezentate în alte sesiuni se publică cu cel puţin 8 luni
înainte.
-
22
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – există un birou de informare şi de consiliere asupra admiterii.
C3 – există un sistem de pregătire prealabilă a candidaţilor.
4.1.6. Transparenţa admiterii
C1 – sunt publicate baremurile de corectare.
C1 – rezultatele sunt publicate la nivelul locaţiilor examenelor, sau pe Internet.
C1 – există un sistem accesibil de contestaţii şi de reevaluare independentă a lucrărilor în
cauză.
C2 – lucrările respinse se discută la cerere.
4.1.7. Modalitatea şi organizarea admiterii
C1 - se organizează o admitere competitivă, pe baza unui test grilă de cunoştinţe.
C1 – candidaţii se înscriu cu cel mult 2 săptămâni înainte de începerea examenului.
C2 – candidaţii beneficiază de consiliere în vederea completării fişei de înscriere.
C3 – se organizează o simulare a admiterii la domeniile cele mai solicitate.
C3 – raportul asupra admiterii este analizat de consiliile facultăţilor, care înaintează
concluzii şi sugestii senatului.
4.1.8. Marketing universitar
Publicul este informat prin:
C1 – informaţiile despre admitere sunt publicate în mass-media.
C2 – pe lângă mass-media, există şi broşuri şi pliante de prezentare.
C3 – sunt publicate, pe website, informaţiile pertinente pentru admitere.
C3 – sunt organizate evenimente publice pentru informare.
C3 – instituţia îşi prezintă public identitatea şi politicile specifice.
C3 – instituţia îşi prezintă public programele şi evaluarea lor externă şi internă.
Există şi alte strategii de marketing:
C1 – instituţia a identificat diversele segmente de public cărora se adresează şi forţele
care se confruntă în sfera ei de acţiune (analiză situaţională).
C2 – instituţia duce o politică de informare a publicului asupra tuturor datelor relevante
privind admiterea, programul de studii şi relaţia absolventului cu piaţa muncii.
-
23
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – instituţia gestionează relaţia cu publicul pe termen mediu şi lung, studiază propria
imagine în public şi aplică programe de marketing (cercetare, segmentare, poziţionare şi
repoziţionare, planificare strategică).
C3 – strategiile de marketing se reflectă în conceperea programelor educaţionale.
4.1.9. Cifra de şcolarizare
C1 – bazele propunerilor pentru cifra de şcolizare sunt clar definite şi legate de
capacitatea instituţiei pentru toate stadiile de pregătire şi educaţie.
C2 - are loc evaluarea periodică a numărului şi calitatea admişilor, în consultare cu toţi
actorii relevanţi (i.e. responsabilii pentru planificarea şi dezvoltarea resurselor umane în sistemul
naţional de sănătate), precum şi regularizarea periodică pentru întrunirea nevoilor comunităţii şi
societăţii.
4.2. Susţinerea şi consilierea studenţilor
C1 - instituţia oferă un program de susţinere a studenţilor, inclusiv servicii de consiliere.
C2 – consilierea este bazată pe monitorizarea progresului şcolar şi pe identificarea
nevoilor sociale şi personale ale studentului (susţinere academică, orientare profesională,
probleme financiare sau de sănătate).
4.3. Reprezentarea studenţilor
C1 - instituţia are o politică de reprezentare şi participare activă a studenţilor în
proiectarea, managementul şi evaluarea curriculară, precum şi în alte probleme relevante pentru
studenţi.
C2 – instituţia încurajează şi facilitează activităţile studenţilor şi ale organizaţiilor
studenţeşti (i.e. autoguvernarea studenţilor şi reprezentativitatea în comitetele educaţionale şi în
alte structuri relevante, precum şi în activităţile sociale).
C3 – instituţia are un plan de măsuri practice pentru încurajarea studenţilor la
autoconducere şi participare la activităţile structurilor de conducere.
4.4. Servicii pentru studenţi 4.4.1. Servicii sociale
C1 – serviciile pentru studenţi sunt finanţate din subvenţii.
C2 – există un parteneriat cu studenţii pentru autogestiune şi cofinanţare.
-
24
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2 – există personal capabil să evalueze nevoile speciale ale unor studenţi.
C2 – există instalaţii adecvate pentru studenţii cu nevoi speciale.
C2 – se iau măsurile necesare pentru ca studenţii cu nevoi speciale să fie integraţi în viaţa
academică şi socială a instituţiei, iar responsabilităţile pentru atingerea acestui obiectiv sunt clar
atribuite.
C3 – unităţile de servicii sunt evaluate anual de către comisii din care fac parte
reprezentanţii studenţilor şi terţi.
4.4. 2. Servicii de studiu şi documentare
C1 – pentru programele de licenţă, există o bibliotecă cu cel puţin 10.000 de volume
pentru fiecare domeniu de studiu şi abonamente la periodice din ţară şi străinătate, iar pentru
masterat şi doctorat, cu cel puţin 20.000 de volume în domeniu.
C2 – există un mediu ştiinţific şi cultural adecvat, accesibil studenţilor.
C3 – bibliotecile folosite de studenţi achiziţionează anual cărţi şi reviste din ţară şi din
străinătate.
4.4. 3. Servicii de comunicare
C1 – studenţii sunt cooptaţi în toate organismele de decizie ale universităţii.
C2 – studenţii se pot exprima prin intermediul unor ziare sau publicaţii periodice,
inclusiv în format electronic.
C3 – universitatea asigură un avocat al studentului (ombudsman) pentru problemele
studenţilor.
C3 – se asigură accesul la Internet al studenţilor atât din localurile de studiu cât şi din
cămine.
5. PERSONALUL ACADEMIC/DIDACTIC 5.1. Politica de recrutare
C1 - instituţia are o politică bine definită, cuprinsă în reglementări adecvate, de recrutare
a cadrelor, care ţine cont de tipul, responsabilităţile, structura personalului necesar aplicării
adecvate a curriculum-ului, a raportului dintre personalul didactic şi nedidactic şi a raportului
dintre personalul didactic şi studenţi, de planurile strategice de dezvoltare academică şi
necesităţile didactice şi de cercetare.
-
25
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2- există criterii clare de selecţie a cadrelor, inclusiv meritele şi performanţele
ştiinţifice, educaţia, relaţia cu misiunea instituţiei, precum şi consideraţii economice şi probleme
cu semnificaţie locală.
C3 – există un sistem de evaluare şi îmbunătăţire a eficienţei criteriilor aplicate în selecţie
şi promovare, în relaţie cu misiunea şi obiectivele instituţionale.
5.2. Politica de cadre şi dezvoltare
C1 - instituţia are o politică de cadre bine definită, care vizează realizarea unui echilibru
între capacitatea didactică, cercetare şi servicii (obligaţii clinice în sistemul de sănătate, funcţii şi
conducere administrativă) şi asigură recunoaşterea activităţilor de prestigiu, cu accent adecvat
atât pe performanţele academice, cât şi pe cele de cercetare.
C2 - există un program de pregătire şi dezvoltare profesională a personalului didactic.
C2 - evaluarea cadrelor didactice se face periodic pe baza unor criterii de performanţă.
C3 - sunt evaluate raporturile dintre cadrele didactice şi studenţi, relevante pentru
diversele componente curiculare şi reprezentarea cadrelor didactice în diverse structuri
academice relevante.
5.3. Asigurarea calităţii cadrelor didactice
C1 – evaluarea cadrului didactic are un caracter deschis, onest şi formativ şi are loc cu
acordul acestuia.
C2 – aceste trăsături ale evaluării sunt garantate prin publicarea criteriilor, domeniilor şi
modalităţilor de evaluare.
C2 – evaluarea cadrului didactic este confidenţială, în afară de evaluatori neavând acces
la date decât şeful de catedră.
C2 – există garanţii că, la recrutare, candidaţii pentru posturi didactice nu sunt
discriminaţi în funcţie de opinii, dizabilităţi, gen biologic sau apartenenţa la anumite grupuri
sociale sau culturale.
C2 – datele cantitative (statistice), anonimizate, referitoare la evaluarea cadrelor didactice
de la o catedră, un departament sau un program sunt comunicate consiliului facultăţii şi
senatului, sinteza lor urmând să fie publică în rapoarte.
C2 – date privitoare la asigurarea calităţii personalului didactic sunt disponibile
comisiilor de evaluare externă.
-
26
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – cadrele didactice au portofolii prin care documentează experienţa educaţională,
suporturile materiale ajutătoare, resursele, metodele de evaluare.
C3 – se utilizează metoda asistenţei colegiale la cursuri şi seminarii.
C3 – managementul academic foloseşte şi alte metode pentru evaluarea eficacităţii
predării, aceasta din urmă fiind integrată în evaluarea programului de studii.
C3 – evaluarea cadrului didactic este luată în calcul la stabilirea retribuţiei.
5.3.1. Evaluarea de către manageri
C1 – cadrul didactic este evaluat anual de către şeful de catedră/disciplină.
C2 – cadrul didactic se autoevaluează şi este evaluat anual de către şeful de
catedră/disciplină.
C2 – evaluarea se referă, în mod distinct, la activitatea didactică şi de cercetare,
implicarea în activităţile catedrei/disciplinei sau facultăţii şi activitatea publicistică.
C3 – se foloseşte un format de evaluare multicriterială, cu efecte asupra salarizării şi
promovării cadrului didactic.
5.3.2. Evaluarea de către colegi
C1 – cadrul didactic este evaluat sporadic/niciodată de către colegi.
C2 – există un formular de evaluare colegială, care este completat de către benevoli.
C3 – se formează, cu o periodicitate prescrisă de regulament, o comisie internă pentru
evaluarea cadrelor didactice, şi care formulează recomandări personalizate.
5.3.3. Evaluarea de către studenţi
C1 – cadrul didactic este evaluat ocazional de către studenţi.
C2 – studenţii completează, periodic, formulare standardizate, aprobate de senat şi de
consiliul facultăţii, care sunt prelucrate statistic.
C2 – formularele de evaluare se referă la stări de lucruri şi aspecte precise (sunt
operaţionalizate).
C3 – în cazuri excepţionale, comisia de evaluare poate organiza un focus-group cu
studenţii pentru evaluarea cadrului didactic, cu acordul acestuia.
5.3.4. Evaluarea de către şeful ierarhic
C1 - cadrul didactic este evaluat ocazional de către şeful ierarhic.
-
27
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2 – cadrul didactic este evaluat sistematic de către şeful direct conform unui program
prestabilit de CEACF.
C3 – există criterii şi standarde bine definite pentru a asigura obiectivitatea evaluării.
6. RESURSE EDUCAŢIONALE 6.1. Baza materială
C1 - instituţia are o bază materială (i.e. laboratoare, bibliotecă, săli de lectură, spaţii de
predare, tehnologie informaţională, facilităţi de recreare etc), potrivită pentru asigurarea unei
implementări eficiente a curriculei.
C1 - mediul de învăţare pentru studenţi este îmbunătăţit în mod regulat şi extins în
vederea satisfacerii bunelor practici educaţionale, conform unei strategii instituţionale.
C2 – strategia de menţinere şi dezvoltare a bazei materiale ţine cont de feedbackul
studenţilor şi al altor parteneri.
C2 – există o structură instituţională cu putere decizională în dirijarea resurselor care
corectează deficienţele de mediu educaţional identificate.
C3 - există planuri de dezvoltare pe termen mediu şi lung a bazei materiale în funcţie de
practicile educaţionale.
6.2. Resurse clinice
C1 - instituţia asigură cadrul adecvat şi resursele necesare pentru pregătirea clinică (i.e.
spitale, servicii ambulatorii, servicii de asistenţă primară, laboratoare clinice ş.a.).
C2 – există o evaluare regulată a calităţii facilităţilor şi a programelor de pregătire clinică.
C3 - ajustarea şi îmbunătăţirea utilizării facilităţilor clinice se face în raport cu nevoile de
schimbare curriculară.
6.3. Tehnologia informatică
C1 - instituţia are o politică de dezvoltare, evaluare şi utillizare eficientă a informaţiei şi
tehnologiei informatice în programul educaţional (utilizarea PC, a reţelei interne şi externe,
coordonarea cu serviciile bibliotecii).
C2 – există programe de pregătire a cadrelor didactice şi a studenţilor pentru folosirea
informaţiei şi tehnologiei informaţiei în scopul autoînvăţării, al accesării informaţiei, îngrijirii
pacienţilor şi activităţii în sistemul de îngrijire a sănătăţii.
-
28
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2 – există o autoritate instituţională cu responsabilitate în dirijarea resurselor spre
domeniul informaţiei şi IT.
C3 - IT este utilizată pentru educaţia în medicina bazată pe dovezi, pregătirea studenţilor
pentru educaţia medicală continuă şi dezvoltare profesională.
6.4. Cercetare
6.4.1. Politici, principii, organizare
C1 - instituţia are o politică ce susţine legătura dintre educaţie şi cercetare, facilitează
cercetarea şi stabileşte ariile prioritare de cercetare.
C2 – strategia de cercetare este bazată pe o informare de jos în sus şi pe considerarea
tendinţelor recente ale domeniilor, fiind pregătită de comisia ştiinţifică a senatului/consiliului
facultăţii.
C2 – strategia asigură un echilibru între cercetarea fundamentală şi cea clinică aplicată.
C2 - strategia de cercetare adoptată este făcută publică.
C2 – există un cod etic definind practicile în cercetare, şi reglementând experimentarea
pe animale şi pe subiecţi umani.
C3– comisia ştiinţifică a senatului/consiliului facultăţii monitorizează şi evaluează
cercetarea în funcţie de obiectivele propuse, făcând recomandări Rectorului/decanului.
6.4.2. Resursele de cercetare
C1 – există o finanţare complementară pentru cercetare din resurse contractuale şi din
sponsorizări.
C2 – cadrele didactice obţin granturi de cercetare de la finanţatori naţionali şi
internaţionali.
C3 – programele de doctorat sunt finanţate separat prin şcoli doctorale.
C3 – sunt atrase fonduri de la foştii studenţi, din societatea civilă, de la fundaţii şi de la
companii private.
C3 – universitatea administrează legate testamentare, uzufructe şi donaţii făcute cu scop
de promovare a cunoaşterii.
6.4.3. Relevanţa cercetării şi nivelul personalului
C1 – cercetarea ştiinţifică este recunoscută prin contracte şi publicaţii pe plan naţional.
C2 – există personal dedicat în întregime cercetării.
-
29
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2 – pe lângă competenţele de cercetare, cadrele didactice stăpânesc cel puţin o limbă de
circulaţie internaţională.
C2 – există cel puţin o publicaţie ştiinţifică periodică, cu recenzenţi, recunoscută de
CNCSIS.
C2 – cercetarea ştiinţifică este recunoscută prin contracte internaţionale şi publicaţii
internaţionale de prestigiu.
C2 – se fac schimburi de experienţă cu universităţi din ţări avansate, prin invitare pentru
conferinţe în ambele sensuri.
C2 – instituţia organizează congrese şi conferinţe cu participare internaţională.
C2 – există o politică pentru atragerea tinerilor în cercetarea ştiinţifică.
C2 - tuturor cadrelor didactice li se cere să realizeze un minimum de cercetare, dar
aceasta este proporţională cu titlul lor şi cu preferinţa personală între predare şi cercetare.
C2 – la nivel instituţional se dezbate anual raportul de cercetare ştiinţifică.
C3 – toţi studenţii care se pregătesc pentru cercetare urmează modulul de pregătire
pedagogică.
C3 – cadrele didactice care obţin rezultate notabile în cercetare primesc o recunoaştere
substanţială (birou, echipamente informatice, degrevare parţială de ore).
C3 – instituţia găzduieşte cercetători străini pentru perioade mai lungi de 1 lună, în
diferite contexte organizatorice.
C3 – există cel puţin o publicaţie ştiinţifică periodică, cu recenzenţi, într-o limbă de
circulaţie internaţională.
C3 – publicaţiile instituţiei sunt recunoscute de foruri de cercetare sau incluse în baze de
date internaţionale.
C3 – cadrele didactice sunt experţi în programe internaţionale de cercetare.
C3 – cadrele didactice primesc premii pentru cercetare, la nivel naţional şi internaţional.
6.4.4. Cercetarea contractuală
C1 – există contracte de cercetare cu beneficiari din ţară.
C2 – există o reglementare publică privind selecţionarea ofertelor de contracte şi
standardizarea prevederilor acestora.
C2 – contractele au viza oficiului juridic şi respectă reglementările interne, cât şi cele
legale.
C3 – există un cod de etică privind experimentele cu subiecţi vii şi persoane.
-
30
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – există centre de cercetare care funcţionează pe baza contractelor.
6.4.5. Cercetarea în catedră/disciplină
C1 – există activităţi de cercetare periodice în catedră/disciplină, cum ar fi sesiuni
ştiinţifice anuale, analiza raportului anual de cercetare.
C2 – catedra are priorităţi disciplinare şi interdisciplinare de cercetare.
C3 – catedrele se reunesc periodic (săptămânal/ lunar/trimestrial) pentru prezentarea şi
dezbaterea unor publicaţii şi dezvoltări disciplinare recente.
6.5. Competenţa educaţională
C1 - instituţia are o politică de utilizare eficientă a competenţei educaţionale în
planificarea educaţiei medicale şi dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de predare.
Competenţa educaţională priveşte probleme, procese şi practici de educaţie medicală şi
implică participarea unor specialişti precum medici cu experienţă în cercetare, psihologi şi
sociologi educaţionali etc.
C2 – există acces la experţi în educaţie medicală şi dovezi de folosire a acestora pentru
dezvoltarea competenţei personalului şi pentru cercetare în domeniul educaţional medical (studii
de eficienţă a metodelor de predare şi învăţare).
6.6. Schimburi educaţionale
C1 - instituţia are o politică de colaborare cu alte instituţii pentru transferul creditelor
educaţionale.
C2 – există o autoritate instituţională pentru asigurarea resursele adecvate pentru
mobilităţi naţionale şi internaţionale ale cadrelor didactice şi studenţilor.
C3 – există programe active de coordonare interinstituţionale pentru recunoaşterea
reciprocă a ECTS.
7. EVALUAREA PROGRAMELOR DE STUDII 7.1. Mecanisme de evaluare
C1 - există un sistem de evaluare a programului prin care se monitorizează curricula şi
progresele studenţilor şi care permite identificarea şi corectarea problemelor.
C2 - sistemul de evaluare include utilizarea unor metode valide şi are o bază de date
privind curriculum-ul.
-
31
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C2 -există o structură care monitorizează independent realizarea şi rezultatele curriculare
şi care garantează că problemele identificate sunt aduse la cunoştinţa celor autorizaţi.
7.2. Feedbackul cadrelor didactice şi al studenţilor
C1 - feedback-ul cadrelor didactice şi studenţilor se practică sporadic.
C2 - feedback-ul cadrelor didactice şi studenţilor este o procedură sistematic aplicată în
evaluarea programului educaţional.
C3 – rezultatele feed-backurilor sunt utilizate în analiza de situaţie şi reacţie.
7.3. Performanţele studenţilor
C1 -analiza performanţelor studenţilor se face în relaţie cu curricula, misiunea şi
obiectivele instituţiei.
Performanţele studentului includ informaţii despre durata studiilor, note, rata de reuşite
şi eşecuri la examene, rapoartele studenţiilor privind condiţiile de învăţare ş.a.
C2 –analiza performanţei studentului se face în relaţie cu pregătirea anterioară, rezultatul
admiterii şi rezultatele obţinute pe parcurs.
C3 – există proceduri clare privind utilizarea informaţiilor pentru asigurarea feedbackului
furnizat structurilor responsabile cu admiterea, planificarea curriculară şi consilierea studenţilor.
7.4. Implicarea părţilor
C1 - evaluarea programului implică atât conducerea academică, dar şi personalul
didactic.
C2 – în evaluarea programului, pe lângă conducerea academică şi personalul didactic, se
implică şi conducerea administrativă a instituţiei şi studenţii.
C3 - se asigură accesul larg al tuturor părţilor în procesul de evaluare a programului de
pregătire şi a cursurilor, luându-se în considerare opiniile relevante.
8. CONDUCEREA ACADEMICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ 8.1. Organizare
C1 - structurile de conducere şi serviciile instituţiei sunt bine definite.
C2- există o separare a managementului academic şi administrativ, iar relaţiile dintre ele,
în interiorul instituţiei, sunt bine definite.
-
32
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – în structurile responsabile cu diversele componente ale procesului educaţional
(inclusiv construcţia curriculară) sunt reprezentate toate părţile implicate în educaţie.
8.2. Conducere academică
C1 – se statuează clar responsabilităţile conducerii academice în procesul de educaţie
medicală.
C2 – se practică evaluarea periodică a conducerii academice în legătură cu modul cum şi-
a îndeplinit misiunea şi a atins obiectivele instituţionale.
8.3. Bugetul educaţional şi alocarea resurselor
C1 – sunt clar statuate responsabilităţile şi autorităţiile pentru curriculum şi resursele
aferente, incluzând bugetul alocat procesului educaţional.
C2 – există suficientă autonomie pentru direcţionarea resurselor, inclusiv retribuţia
cadrelor didactice, într-o manieră adecvată atingerii obiectivelor educaţionale.
C3 - se asigură o distribuţie adecvată a resurselor pentru asigurarea atingerii obiectivelor
instituţionale.
8.4. Managementul administrativ
C1 - dimensiunea aparatului administrativ este suficientă pentru susţinerea implementării
programului educaţional instituţional şi asigurarea unui management eficient a resurselor.
C2 – gestiunea se face cu ajutorul unor programe software de diferite tipuri.
C3 – există o reţea intranet cu ajutorul căreia se organizează comunicarea şi
administrarea instituţiei.
8.5. Managementul strategic
C1 – există un plan strategic operaţional anual.
C2 – se întocmeşte un plan strategic de dezvoltare instituţională pe 4 ani.
C3 – serviciile centrale colectează date şi întocmesc situaţii pentru fundamentarea
deciziilor de management strategic.
C3 – există comisii speciale la nivel instituţional care pregătesc planurile de dezvoltare.
-
33
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
8.6.Sisteme de informaţie
C1 – se colectează şi se publică date privind resursele, studenţii, programele de studii şi
organizarea proprie.
C2 – există reglementări revizuite periodic prin care se defineşte formatul datelor
necesare pentru documentarea deciziilor interne.
C2 – analiza acestor date este folosită pentru luarea deciziilor la toate nivelurile.
C3 – există mecanisme prin care se folosesc datele disponibile pentru ameliorarea
calităţii proceselor.
8.7. Evaluarea serviciilor
C1 – evaluarea serviciilor se face de către şeful de serviciu.
C2 – serviciul este evaluat anual de către managementul central.
C3 – serviciul este implicat într-un program de ameliorare a calităţii.
8.8. Colaborarea cu sistemul de asigurare a sănătăţii
C1 – există o interrelaţie constructivă cu sistemul de sănătate (conducere DSP, spitale,
institute, centre de specialitate ş.a.) privind misiunea şi obiectivele instituţionale, programul
educaţional, asigurarea resurselor, facilităţi de predare şi personal.
C2 – există formalizarea colaborării cu partenerii din sistemul de sănătate, cu stabilirea
obligaţiilor de parteneriat.
8.9. Relaţia cu societatea
8.9.1. Proiecte de dezvoltare
C2 – instituţia participă la proiecte de dezvoltare locală şi regională.
C3 – universitatea participă la proiecte cu potenţial de înnoire tehnologică.
8.9.2. Prezenţă în mass media
C1 – instituţia îşi gestionează imaginea în mass-media.
C2 – instituţia are un serviciu de relaţii publice.
C3 – instituţia este abonată la revista presei.
C3 – există o strategie de prezenţă în mass-media şi în mijloacele de informare.
-
34
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
8.9.3. Difuzarea ştiinţei în societate
C1 – cadrele didactice contribuie la popularizarea ştiinţei prin conferinţe, comunicări şi
articole la nivel naţional.
C2 – instituţia organizează expoziţii, conferinţe şi alte acţiuni pentru promovarea
sănătăţii în comunitate.
C2 – instituţia publică ştiri din propria cercetare.
C3 – există publicaţii pe probleme de educaţie şi cultura ştiinţei.
8.9.4. Participare la dezbateri de interes social
C1 – cadrele didactice au o prezenţă activă în presa de interes social şi cetăţenesc.
C2 – prin prestaţiile din presa scrisă şi audiovizuală, cadrele didactice ale universităţii îşi
exprimă punctul de vedere faţă de evoluţiile societăţii şi a stării de sănătate a populaţiei.
8.10. Relaţii interuniversitare
8.10.1. Acorduri de partenariat şi consorţii
C1 – se respectă reglementările legale în privinţa acordurilor de parteneriat şi consorţii.
C2 – există parteneriate cu centre şi institute de cercetare.
C3 – există consorţii organizate pentru diferite tipuri de activităţi (achiziţii de informaţie
şi bunuri, admiterea studenţilor, exploatarea resurselor).
8.10.2. Transferurile studenţilor
C1 – există o reglementare publică, echitabilă şi transparentă pentru aprobarea
transferurilor studenţilor.
C2 – există un acord public asupra listei universităţilor de la care se primesc transferuri şi
un sistem de echivalare a examenelor.
C3 – există acorduri oficiale între universităţi pentru reglementarea transferurilor şi nu se
aprobă decât transferurile reglementate prin acorduri.
8.11. Relaţii internaţionale
8.11.1 Participarea la programe internaţionale
C1 –universitatea participă la programe de mobilitate internaţională cum ar fi Erasmus,
Leonardo etc.
C2 – universitatea participă la asociaţii şi reţele internaţionale de universităţi.
-
35
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3 – universitatea participă la programe de cercetare internaţională, cum ar fi: Intas,
Coppernicus sau FP6.
C3 – cercetătorii, centrele şi institutele participă la proiecte internaţionale de vârf.
8.11.2. Programe de studii internaţionale
C1 – există programe de studii cu predare în limbă străină.
C2 – există un număr notabil de studenţi străini care participă la programele educaţionale.
C3 – există programe de licenţă organizate în cooperare cu universităţi din străinătate.
C3 – există programe de masterat în regim de cooperare internaţională.
C3 – există studii doctorale cu regim de cooperare internaţională.
8.11.3. Dimensiunea internaţională a cercetării ştiinţifice
C1 – cercetătorii primesc granturi de mobilitate.
C2 – există contracte de cercetare cu parteneri internaţionali.
C3 – doctoranzii lucrează în cotutelă sau fac stagii internaţionale în alte contexte.
C3 – doctoranzii publică în reviste cu recunoaştere internaţională.
9. REACTUALIZAREA CONTINUĂ A PROGRAMULUI
C1 - instituţia iniţiază proceduri de revizuire regulată şi actualizare a structurii şi
funcţiilor, cu rectificarea deficienţelor documentate.
C2 – reînnoirea se face pe bază de studii prospective şi analize, care fundamentează
revizuirea politicilor şi practicilor instituţionale în domeniul educaţiei, în concordanţă cu
experienţa acumulată, activităţile actuale şi perspectiva.
C2 - misiunea şi a obiectivele sunt adaptate la dezvoltarea ştiinţifică, economico-socială
şi culturală a societăţii.
C2 - competenţele cerute absolventului sunt modificate în acord cu nevoile documentate
ale mediului în care acesta va practica.
C2 - modificarea corespunzătoare a modelului curricular şi a practicilor educaţionale,
ajustarea elementelor curriculare şi a relaţiilor dintre ele se face în acord cu progresele şi
achiziiţiile recente ale ştiinţelor fundamentale şi medicale.
C2- modificarea sistemului de evaluare se face în acord cu schimbările intervenite la
nivelul obiectivelor educaţionale, dar şi în ceea ce priveşte metodele şi scopul învăţării.
-
36
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
C3- se urmăreşte adaptarea sistemului de recrutare a studenţilor la schimbările
previzionate şi circumstanţele sociale, la nevoia de resurse umane, modificările din sistemul de
învăţămând preuniversitar şi necesităţile programului educaţional.
C2 - adaptarea recrutării şi promovării personalului se face în acord cu schimbările
necesităţilor şi priorităţilor instituţionale.
C3 - actualizarea resurselor educaţionale este în acord cu schimbările intervenite
(numărul de studenţi admişi, dimensiunea şi profilul corpului academic, programa educaţională,
cerinţele pedagogice moderne).
C3- se urmăreşte dezvoltarea structurii organizaţionale şi a principiilor manageriale în
vederea adaptării la schimbări şi la nevoile instituţionale şi satisfacerea, în timp, a intereselor
partenerilor în procesul educaţional.
-
37
Ghidul sistemului de evaluare si asigurare a calităţii Arii/subarii ale standardelor de calitate
CRITERII DE EVALUARE INSTITUŢIONALĂ A MANAGEMENTULUI CALITĂŢII
Criterii majore de evaluat
Standarde de calitate /Arii de evaluare Subarii de evaluare Documente de referinţă
1. MISIUNE ŞI OBIECTIVE
1.1. Standardele misiunii şi obiectivelor 1.2. Participarea la formularea misiunii şi obiectivelor 1.3 Autonomia universitară 1.4. Rezultatul educaţiei 1.5. Strategia pentru calitate
Carta Universităţii Planul strategic Legislaţia MedC WFME standards 2003 Ghidul calităţii
2. PROGRAMUL EDUCAŢIONAL
2.1. Modele curriculare şi metode instrucţionale 2.2. Programe de studiu 2.3. Organizare 2.4. Strategia de predare 2.5. Resurse de învăţare 2.6. Programe de aducere la nivelul mediu a studenţilor slab pregătiţi 2.7. Tutorat 2.8. Structura, compoziţia, durata curriculum-ului 2.9. Managementul programelor educaţionale 2.10. Asigurarea calităţii programelor de studiu 2.11. Legătura cu practica medicală şi sistemul de asigurare a sănătăţii
Planuri de învăţământ Programe analitice Ghidul calităţii
3. EVALUAREA STUDENŢILOR
3.1. Metode de evaluare 3.2. Principii 3.3. Obiective 3.4. Organizare 3.5. Absolvirea şi acordarea diplomei
Regulamentul de activitate didactică Regulamentul de organizare a examenului de licenţă Programele disciplinelor Ghidul calităţii
4. STUDENŢII
4.1. Admiterea
4.1.1 Politica de selecţie şi admitere 4.1.2. Echitatea admiterii 4.1.3. Relevanţa admiterii 4.1.4. Fiabilitatea admiterii 4.1.5. Accesibilitatea admiterii
Carta Universităţii Regulamentul de susţinere a examenului de admitere Regulamentul de ordine interioară
-
38
4.2. Susţinerea şi consilierea studenţilor 4.3. Reprezentarea studenţilor 4.4. Servicii pentru studenţi
4.1.6. Transparenţa admiterii 4.1.7. Modalitatea şi organizarea admiterii 4.1.8. Marketing universitar 4.1.9. Cifra de şcolarizare 4.4.1. Servicii sociale 4.4.2. Servicii de studiu şi documentare 4.4.3. Servicii de comunicare
Regulamentul studentului Regulamentul bibliotecii Legislaţia MEdC
5. PERSONALUL ACADEMIC/ DIDACTIC
5.1. Politica de recrutare 5.2. Politica de cadre şi dezvoltare 5.3. Asigurarea calităţii cadrelor didactice
5.3.1. Evaluarea de către management 5.3.2. Evaluarea de către colegi 5.3.3. Evaluarea de către studenţi 5.3.4. Evaluarea de către şeful ierarhic
Carta Universităţii Regulamentul de promovare şi ocupare a posturilor didactice Ghidul calităţii
6. RESURSE EDUCAŢIONALE
6.1. Baza materială 6.2. Resurse clinice 6.3. Tehnologia informatică 6.4. Cercetare 6.5. Competenţa educaţională 6.6. Schimburi educaţionale
6.4.1. Politici, principii, organizare 6.4.2. Resursele de cercetare 6.4.3. Relevanţa cercetării şi nivelul personalului 6.4.4. Cercetarea contractuală 6.4.5. Cercetarea în catedră/disciplină
Reglamentul de organizare şi calitate a cercetării ştiinţifice Planul de dezvoltare instituţională Rapoarte indicatori Regulament ECTS Contracte de parteneriat mobilităţi
-
39
7. EVALUAREA PROGRAMELOR DE STUDII
7.1. Mecanisme de evaluare 7.2. Feedback cadre didactice şi studenţi 7.3. Performanţele studenţilor 7.4. Implicarea părţilor
Ghidul calităţii Evidenţe studenţi
8. CONDUCEREA ACADEMICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
8.1. Organizare 8.2. Conducere academică 8.3. Bugetul educaţional şi alocarea resurselor 8.4. Managementul administrativ 8.5. Managementul strategic 8.6.Sisteme de informaţie 8.7. Evaluarea serviciilor 8.8. Colaborarea cu sistemul de asigurare a sănăt�