ghiddeevaluarefamilial-130209093520-phpapp01

8/16/2019 ghiddeevaluarefamilial-130209093520-phpapp01

1/6

Universitatea de Vest

Facultatea de Sociologie şi Psihologie

Secţie Psihologie

Ghid de evaluare familială

Psihologia familiei Miclău Amalia

Prep. univ. aliana !strat Anul !!!" Grupa #

$imişoara" %&''


2/6

Ghid de evaluare familială

Familia su(iectului evaluat este una de tip nuclear i)olată" formată din mamă" tată şi doi

copii* o fiică +%% de ani, şi un fiu" su(iectul" de %& de ani. P-nă la ' ani am(ii copii au locuit cu părinţii" dar odată cu /nscrierea la facultate s0au mutat /n $imisoara" părinţii răm-n-nd /n oraşul

de origine" 1eşiţa. 2u celelalte rude familia are legătrui apropiate" dar locuiesc /n localităţi

diferite. Mama tatălui locuieşte /mpreună cu fratele acestuia /n satul de unde provine tatăl" /n

3udeţul 2araş0Severin. $atăl tatălui este decedat de doi ani" iar părinţii mamei sunt am(ii decedaţi

de c-nd aceasta era adolescentă" ea fiind copil unic /n familia ei. upă moartea părinţilor a fost

crescută /n familia uneia din surorile mamei ei. e asemena fratele tatălui s0a /ntors să locuiască

cu familia de origine /n urma unui divorţ acum 4 ani.

5n familie toţi mem(rii sunt de religie ortodo6ă" mai puţin (unicul patern decedat" care

a fost (a(tist. e asemena toţi mem(rii sunt de naţionalitate rom-nă. 5n ceea ce priveşte nivelul

educaţional su(iectul este /n anul ! la Facultatea de 1elaţii internaţionale şi Studii europene" iar

liceul l0a terminat /n oraşul natal la secţia de filologia" intensiv engle)ă. Sora lui este /n anul !!! la

Facultatea de 2himie" 7ilologie" Geografie" la secţia de 8cologie şi Protecţia mediului. $atăl a

a(solvit doar liceul profesional" iar in pre)ent este lăcătuş" iar mama a a(solvit facultatea" de

cur-nd a terminat si un master" am(ele /n domeniul /n care ea lucrea)ă" /n finanţe" pe postul de

inspector economic. 5n ceea ce priveste clasa socială " familia se /ncadrea)ă /n cea de mi3loc"

ţin-nd cont de locurile de muncă ale părinţilor.

5n ceea ce priveşte reţeaua socială a familiei" pe plan personal aceasta are legături foarte

sta(ile şi /ndelungate cu un grup de prieteni. 1elaţiile acestea cu celelalte familii" ce repre)intă

grupul de prieteni sunt menţinute prin diversele ieşiri şi /ntalniri organi)ate. Pe l-ng aceasta

su(iectul şi sora acestuia au grupuri de prieteni diferiţi de cei ai familiei" apropiaţi de v-rsta lor"

ma3oritatea prieteniilor fiind păstrate din perioada liceului /n ca)ul am(ilor. 1eferitor la relaţiilecu colegii" părinţii nu au conflicte deschise cu nici unul dintre colegii de muncă sau superiorii" ci

doar posi(ile ne/nţelegeri minore ce ţin de o anumită situaţie" iar cu cei cu care se /nţeleg (ine"

relaţiile de prietenie nu se menţin foarte apropiate /n afara serviciului. 5n general relaţiile cu

vecinii sunt distante" at-t /n ca)ul părinţilor c-t şi al copiilor" indiferent că sunt vecinii din oraşul

de origine" sau vecinii din $imişoara. Un lucru important de menţionat este faptul că su(iectul a


3/6

făcut parte dintr0un clu( de voluntariat /n oraşul său natal" renunţ-nd să mai continue şi /n

$imişoara" dar a păstrat relaţii de prietenie apropiate cu unii din ceilalţi mem(rii ai asociaţiei.

Av-nd /n vedere că cele mai sta(ile legături ale familiei sunt cu grupul de prieteni"

raportul dintre ei este unul de participare si cola(orare din cau)ă că prietenia dura)ă de mult timpşi /ncercă să păstre)e aceste relaţii /n condiţii c-t mai (une. Acest tip de raport nu afactea)ă

funcţionarea familiei" din potrivă faptul că poate conta pe a3utorul acestora este de mare folos

familiei.

Familia locuieşte /ntr0un apartament mare" ce satisface necestităţile tuturor mem(rilor

familiei" deoarce are patru camere. 2opiii au fiecare camera lor /n continuare" dar acest lucru a

contat foarte mult /n adolescenţă" c-nd locuiau /n permanenţă /n 1eşiţa cu părinţii şi toţi aveau

nevoie de un spaţiu care să le fie respectată intimitatea. 5n pre)ent su(iectul şi sora acestuialocuiesc /n $imişoara" /n două garsoniere proprii" separate" dar fiecare cu c-te un coleg de

cameră" care este şi coleg de facultate /n am(ele ca)uri. 5n ceea ce priveşte sursele de venit

acestea corespund nevoilor familiei /n mare parte" deşi se confruntă şi cu unele greutăţi

financiare av-nd /n vedere că cele două garsoniere din $imişoara sunt cumpărate cu a3utorul unui

credit" iar /n familie lucrea)ă doar părinţii.

9ocul de muncă ocupat de tată este cel de lăcătus" aşa cum am menţionat" iar al mamei

este cel de inspector economic. 1elaţiile cu colegii sunt (une /n ma3oritatea timpului" iar referitor

la condiţiile de lucru" munca tatălui presupune efort fi)ic" iar a mamei efort intelectual. 2ei doi

părinţi nu sunt neapărat satisfacuţi de munca depusă" dar av-nd /n vedere că o practică de mult

timp" nu se poate spune că sunt nesatisfacuţi. 5n mod realist au nevoie de veniturile c-ştigate prin

muncă şi /şi asumă acest lucru. Starea de sănătate psihică este (ună" /n familie nu e6istă ca)uri de

mem(rii cu (oli psihice. Sănătatea fi)ică este /n mare parte (ună" ma3oritatea mem(rilor familiei"

cu e6cepţia copiilor" suferă de c-te o afecţiune" care /nsă nu necesită /ngri3iri permanente.

2ondiţiile materiale generea)ă uneori tensiuni" mai ales atunci c-nd tre(uie făcute calcule

şi /mpărţii (anii pentru luna respectivă" deoarece stresul că vine această perioadă se acumlea)ă

de0a lungul lunii. 5n general reuşesc să /mpartă (anii /n aşa fel /n c-t să se descurce " dar acest

lucru crea)ă /ngri3orare tot timpul" ceea ce declanşea)ă adesea certuri /ntre mamă şi tată.


4/6

2iclul de viaţă /n care familia se situea)ă este plecarea copiilor de acasă deoarece de anul

acesta a plecat si su(iectul la $imişoara" el fiind me)inul. Principalele pro(leme /ntalnite sunt de

natură materială deoarce plătirea unei rate mai mari" av-nd /n vedere că au facut două achi)iţii

ma3ore" pe c-nd /nainte aveau rate ceva mai mici şi /ntreţinerea copiilor presupune un efort

financiar mai mare. Părinţii s0au adaptat destul de (ine cu plecarea copiilor /n alt oraş deoarece

aceasta s0a produs treptat" prima dată fiica" apoi fiul. e asemenea copiii /ncă /şi pterec vacanţele

/n orasul natal" şi /şi vi)itea)ă destul de des părinţii " /n fiecare :ee;0end" sau odată la două

săptăm-ni. Su(iectul afirmă că /nainte de a pleca el" /n perioada /n care era doar sora sa plecată

au e6istat mai multe tensiuni şi ne/nţelegeri /n familie" cel mai adesea /ntre mamă şi tată sau /ntre

mamă şi fiu. Aceste tensiuni s0au mai domolit după plecarea fiului.

5n cadrul acestei familii un su(sistem ce poate fi identificat pe (a)a descrierii făcute de

su(iect este cel copiii0tată. Aşa cum su(iectul preci)e)ă el şi sora sa seamănă" ca şi

comportament mult mai mult cu tatăl" nu sunt impulsivi" nu sunt foarte implicaţi şi preocupaţi de

pro(lemele casnice aşa cum e mama şi cum ea şi0ar dori ca ei să fie. e aceea atunci c-nd /n

familie e6istă ne/nţelegeri copiii tind să dea dreptate tatălui" lucru care o face pe mamă să se

simtă e6clusă" şi să considere că ei forma)ă o alianţă /mpotriva ei. Frotierele sunt mai degra(ă

difu)e deoarece astfel de certuri nu sunt frecvente şi nu capătă o amplitudine mare. Unul din

motivele pentru care mama se simte aşa este pro(a(il din cau)a presiunii pe care ea o resimte

deoarece" din punct de vedere material ea susţine cel mai mult familia şi pro(a(il şi0ar dori mai

multă implicare din partea celorlalţi mem(rii pe alte planuri. e)interesul şi faptul că aceştia nu

acţionea)ă din proprie iniţiativă" ci doar atunci c-nd mama le spune" /i crea)ă acesteia frustrări.

1olurile formale ale familiei sunt destul de (ine sta(ilite" pro(a(il mama se simte cu o

responsa(ilitate mai mare din cau)ă că pe plan material contri(uie mai mullt" dar tatăl

compensea)ă ocup-ndu0se pe c-t posi(il de /ntreţinerea familiei din alte puncte de vedere. e

asemenea copiii sunt capa(ili să /şi asume responsa(ilităţi" dar deoccamdată /ncă tre(uie să li se

spună ce să facă" altfel nu preiau prea des iniţiativa.

5n perioada pre)entă" /n familie nu e6istă roluri informale" dar /n perioada /n care copii

erau adolescenţi şi e6istau conflictele tipice /ntre generaţii" mai ales /ntre mamă şi copii" tatăl era

un fel de


5/6

5n familie regulile sunt cunoscute de mem(rii săi" dar sunt fle6i(ile" /n sensul că toţi /şi

cunosc sarcinile" dar au o oarecare le3eritate /n a le /ndeplini" cu e6cepţia priorităţilor care tre(uie

terminate la timp. 5n general mama sta(ileşte ce are de facut fiecare" dar aceasta e o po)iţie care

pare să o deran3e)e uneori mai degra(a pe ea dec-t pe ceilalţi. Su(iectul recunoaşte că dacă

mama sa nu i0ar )ice ce are de făcut" sau cu ce poate fi de folos prin casă el s0ar dedica doar

lucrurilor ce /l interesea)a pe el. eşi mama pare să fie uneori deran3ată de faptul că tre(uie

mereu să /i coordone)e pe ceilalţi mem(rii ai familiei" nevoia aceasta de control nu /i displace /n

totalitate" mai ales că are momente /n care e perfecţionistă şi /i place ca lucrurile să fie făcute aşa

cum vrea ea. Su(iectul /nsă rcunoaşte faptul că atunci c-nd nu e6istă priorităţi" fiecare poate

pune pe primul plan propriile sale activităţi" independenete de famile" /n general mama nu le

impune copiilor să facă anumite sarcini ce ţin de familie dacă aceştia au alte planuri.

Anga3amentul afectiv /n relaţia intra0familială este unul mai degra(ă sim(iotic" cel puţin

/n ca)ul mamei care constant si0a adaptat nevoile la cele ale familiei" pun-nd pe plan secund

individualitatea sa. Mai mult nevoia de a comunica des" /n special cu copiii +su(iectul afirmă că

mama sa /l sună )ilnic pe el şi pe sora sa pentru a vedea ce mai fac, denotă un ataşament mare

faţă de aceştia.

2el mai frecvent folosită este comunicare afectivă /n care mem(rii comunică cu (ucucrie

şi /şi /mpărtăşesc noutăţile" adesea şi comunicarea consumatorie este folosită. 8a survine ca o

consecinţă a unor stări emoţionale sau motivaţionale" fiind e6presia acestor stari. 2eea ce /i

/mpinge pe mem(rii să comunice nu este /ntotdeauna dorinţa de a furni)a informaţii" ci pur şi

simplu de a0şi e6prima starea afectivă pe care o trăiesc" ea vi)ea)a discuţiile de plăcere /n cadrul

familiei. 5n familie at-t comunicarea ver(ală c-t şi cea nonver(ală este pre)entă /ntr0o măsură

oarecare egală. Mama are nevoie mai cur-nd ce comnunicare ver(ală din partea celorlalţi

mem(rii şi ea /nsăşi comunică mai (ine atunci c-nd se e6primă prin cuvinte. Su(iectul /nsă

susţine că /n ceea ce priveşte comunicarea cu sora sa" cea nonver(ală este foarte (ună dar şi cea

ver(ală" cei doi nu comunică des" dar comunică destul de (ine. 2omunicare dintre mamă şi tată

este una (ună /n general" deoarece am(ii se consultă /n ma3oritatea situaţiilor +discută unul cu

celălalt chiar şi atunci c-nd tre(uie să facă lista de cumpărături" c-nd tre(uie /mpărţiţi (anii şi

mai ales c-nd vine vor(a de luarea unor deci)ii importante,. Atunci c-nd tre(uie luate hotăr-ri ce

vi)ea)ă /ntreaga famile /n discuţie sunt implicaţi şi copiii +spre e6emlplu /nainte de a cumpăra


6/6

acela două garsoniere discuţia s0a purtat /ntre toţi mem(rii familiei şi s0a tinut cont de nevoile

copiilor,. 5n general mesa3ele din cadrul comunicării sunt clare şi nu e6istă su(iecte catalogate ca

fiind ta(u.

2onflictele /n cuplul mamă0tată sunt re)olvate prin retragere. 5n acest ca) adeseea mamaeste cea care nu are disponi(ilitatea de a comunica" iar tatăl nu preia iniţiativa pentru a re)olva

ne/nţelegerea. 2u copiii lucrurile stau diferit deoarece atunci c-nd e6istă conflicte mama iniţia)ă

discuţia pentru a afla nemulţumirile. 5ntre tată si copiii nu e6istă conflicte dec-t atunci c-nd

e6istă ne/enţelegeri /ntre mamă şi copiii" iar tatăl o spri3ină pe mama. 5n general unele conflicte

sunt a(ordate discut-nd" iar altele sunt lăsate p-nă ce tensiunile dispar şi implicit ele nu mai sunt

discutate.

ghiddeevaluarefamilial-130209093520-phpapp01

Documents

Transcript of ghiddeevaluarefamilial-130209093520-phpapp01