GHHPENTRUSLPRAVEGHERESI MONITORIZAREACALITATII ...dspjtulcea.ro/downloads/GHID PISCINE- BAZINE DE...
Transcript of GHHPENTRUSLPRAVEGHERESI MONITORIZAREACALITATII ...dspjtulcea.ro/downloads/GHID PISCINE- BAZINE DE...
MINISrERIL SAN4TAJII
INSTITUTUL NATIONAl1 BE SANATATEA PUBLICA
GHH PENTRU SLPRAVEGHERE SI
MONITORIZARE A CALITATII
APEI 1W PISCINE SI BAZINE DE INOT
Anton:
loan Domahidi
jabriela Vasiliu
Liliana Neagn
Larisa Pric,tcasa
Redactare computerizata:
Càta!in Alexaridru Staicu
Sub coordonarea Centrutul National de Monitorizare a Riscurilor
din Mediul Coniunitar
Material efectuat prin Prograniul National de Monitorizare a
Factorilor Determinanti din Mediu de Viatä i Nluncä
c1!1YmS"" &
a.
U
F
Acest ghid contine recomandari Si informaii consultative cii importanta in sanatatea
publica. priitoare Ia diferite tipuri de bazinç de not. cu relèrire a mentinerea parametrilor apei
de imbaiere. `in limitele admise de legislaçia in vigoare. precum i exploatarea acestora. in conditil
de seduritate.
Uhidul nu irilocuieste legistaia in vigoare.
Sunt cuprinse in acest ahid inforrnatii utile pentnu administratoril de bazinc de inot in cazul
unor poluari accidentale. situatii in care autonitatea de sãnãtatea publica trehuie instiintata. pentru
a stabili mãsurile irnediate cc se impun, in yederea diminuarii riscului pentru sanatate si pentru a
stabili mAsuni preventive de reducere a expunerii in condiçii similare pe viitor.
Valorile pararnetrilor detcrminati din probele de apà recoltate din bazinele de met sum
obtinute din egisiatia nationala in vigoare si din literatura de speciaJitate
* Ordin Ministerului Sanatatii 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena i sAnátate publica
pnivind mediul de Viatã at popu!aiei.
* Guidelines for safe recreational water environments. Volume 2: swimming pools and similar
environments: World Health Organization WHO. 2006. ISBN 9241 546808
* alte surse din literatura de specialitate UF enumerate in hibliografle.
.. ., .a . ..
4,
ii Definitia terjn qI
Administratoruf - persoanã care raspunde de mentinerea conditi br tehn ice pentru asigurarea functioriari i
haziiiebor de not precum si de partca adniinistrativa, inclusiv de colaborarea Cu nstrucrorii de inot.
Apa din bazine - apa dezinfectata care descry te utilizatorii.
Apa dezinfectata - spa potabila san de mare. tratata en scopul utibizarii ci pentru imbaiere si diferite
activ tati recreationale Sat, sporti' C
Apä de utnplere - apa care sc ulilizcaza peiitru umplerea i completarea pierderilor de apã din bazineje de
loot si care provine din sistemul central izat de d istrihutie al apel san din `flare.
A1,a tcata - apa rezu Itata in urma j nibaieri i. a activitati br recreationale sail sportive Care este cvacuata din
hazi,iul de inot.
/4/gecide - substante ehimicc diii categona hiocidelor utilizate pcntru elimi,iarea algelor.
A,,/orilaleu /erilorialä c/c sand/ate pub/lea este di lectia de sanMatc publicà organ izatã a riivel judetean i
a ii ivelul municipiulu Bucuresti.
/4 U! urizarea sanitara - reprezintâ procesul de analizà si investigaie sa,iitarâ a conforniârii on norinele de
igienâ ii sánàtate publica. Ce conditioneaza din punci de vedere Echoic i juridic punerea in functiunc i
destIurarea activittii in obiectke dc ntcrcs public.
Autorizaia sanilarä - este documentni eliberat de autoritatea teritoriala do sãnãtate pubbica, prin care Sc
acordá autorizarea sanitarã.
Bazinele de mat- constructic Cu diferite uti I izari: i rnhaiere. not, activitati sportE C. recreationale SaU de
relaxare. unipluta Cu apa potabila Sat! de flare.
Bioflim - o comunitate `ii cml, iana Ce contine celtic atasate Ia un substrat. o intcrfata sau litre dc,
inglobate intr-o niatrice extracelulara si care pre7inta un fenotip diferit de eelulc!e lihere in suspensie in
ecca cc priveste rata de crestere si transcrierea informatici genetice.
C/or fiber - clor prezent sub forma de acid hipoc bros. ion hi poclorit SI C br elementar dizolvat
C/or rezidual liher - clor rãmas in apã dupa satisfacerea consumului de cbor al apei.
C/or total - clor prezent sub forma de elor liher si clor Ieat sau ansamblu celor dona lone.
Coagvlant - este o substanla care formeaza tin precipitat gekitinos in apä. produce aglomerarea de
panticule fine divizate in particule mai mad.
Curãare - indepãrtarea nlecanicã nianuaLa i/sqtI automata a oricror brine dc deeuri. detritusuri. pral
San depuneri de maleriale, rezultate in urina activitap icr umane. in unitatea de fblosintâ puhi ca.
Dezinfèeie - reducerea nuniãrului de gernicn i saprofiti si distrugerca germeni or patogeni prili mij boace
fizice sau ehimice din apa de imhaiere.
Inspeefía sanilarä - rcprezintã o evaJuare a fata Iocului a conditiilor de protelie sanitarâ. a condiiiIor de
igiena tie catre Autonitatea teritoniala do sanritate publicã.
Impur/tài - Fubstante cliiniice. microorga,iisnie din apã care pot afecta negativ sanatatea uti!izatorilor San
calitatea apei.
Piscina - complex constituit din unul sau ma multe bazine de not cii dcstinatii diverse inot, competitii
sport!ve. relaxare. etc inipreuna cii constructii Ic eoniplemcntarc si servici i Ic aferente.
Supraiegherea sanitarä - reprezinta autonizarea. nionitorizarea. inspectia si controlul do lahorator, al
cabitrgii apci din hazinc de loot.
Ujiliza/ori - persoanc care utilizcazã apa din bazinc de inot pentru recreere iln scopul practicärii
sporttirilor aevatice.
S. .. . .
5
ii! nm ile bazine de inot
Dupa accesibilitatca utiJizatorilor:
- publice oraseriesti. municipale
- semipublice sco!L cluhuri. complexe rezidentiale. ete
- private.
2. Dupa caracterislici ambientaic si structurale:
- acoperite
- fleacoperite
- mixte
3. Dupa aetivitatea desfasurata
- hazine pentru inot cu adâncime de 1,20m. In uncLe cazuri Cu adâncime variahilã, ewe
respecta ccrint&e federatici rornane de natatie pentm acest tip de activitate.
- hazine pentru sãrituri. in apâ in funcçie de tipul i inMtimea tramhulinei. adâneimea apei
trehuic sä fie inn-c 3,4 - Sm. care respecta cerintele federatiei rornane de natalie pentru acest tip
de activitate.
- hazine poliva!ènte, cu adãncime variabilã. pentru diferite tipuri de aelivitati de cx. aerobic
acvatie, imbaicre. bazine pentru copii ete.
- bazine de relaxare. in care pozitia corpului este sezanda si flu in picloare. Din aceasta
categoric the parte Jacuzzi. spa
4. Dupa tipul sursei de aprovizionare cu apa:
- bazine cu apa potahila:
- hazine Cu apa de mare
Constructia bazinelor de inot indiferent de tipu! br se face n conformitate Cu !egislatia nationala
in vigoare si respectand. dupa caz, norrne i regulamente naionaIe sau europene in hinetie de
destinatie de cx. hazinele pentru intreceri sportive vor avea in vedere si cerintele Federatiei
Rornane de Natatie. Materialele folosite Ia constructia bazinelor de inot trebuic sá fie rezistente,
uor de curAat, neinflarnabile i durabile
La proiectarea i execuia bazinelor de inot se or avea in vedere urmatoarele cerine de baza
* bazinele vor avea montate scan de accesin apa, nurnarul acestora stabilindu-se in functie de
márimea bazinulul; scarile vor avea protiluri rotunjite i form adaptatà tolosirii fara risc;
* a bazinele de inot Ia intrare in bazEne Va exista Un pediluviu cu apá clorinatä pentru dezintectia
picioare!or a intrarea in bazin;
* bazinele vor avea moritate de jur imprejur, Ia nivelul apei, 0 barã sau alt mjloc de sustinere;
* adãncimea bazinului va ti marcat5 vizibil pe marginile acestuia;
* in cazul bazinelor acoperite, finisajele interioare ale clädirii von asigura izoiatia terrnicà i tratarea
suprafeelor Cu antifungice;
* ambianta termicà, ventiIaia naturaI sau artificialã i ilumnatuI bazhielor acoperite von Ii
asigurate in asa tel, incât sã Se evite imbo!nâvrea i accidentarea celor care Ic folosesc;
* acCesorijie trebule s fie nepeniculoase, ucr de intreinut i mentinute in mod constant intr-o
stare Corespunzatoare.
4UILt
na -. .:::aQ: .r.- w r.
In majoritatea cazuriior, in afara bazinului de inot propriu zis, exista un filtru care retint
particulele sotide. o zonA de dezinfecie i unistem de incAzire care asigw-a Teglarea temperaturii
apci. Existà standarde in cc privete dimensionarca rezervoarcior de flitrare, a iná!limi minime a
strat'ilui filtiant. a vitezei de trecere a apei pun stratul tUtrant, modu! de tratare a apei, respectiv
reconiandari referitoare Ia tipu! constructi i tipui finisajului.
Din ptrnct de vedere al pivelulul ape1 din bazinul de inot exsta hazine de tip clasic niveltil
apci este sub nivelul inarginii bazinului hazine de apâ cu lueju de apä nivc!u! apei este Ia
nivelul marginhl hazinulul. Bazinele pot Ii cu sau trã sisteme de tratare a ape!.
/v Monages7e;7!:ii :a/itotii ope din bazThe/e de That i a med/u/ui interior
tntreinerea corespunzãtoare a piscineior si bazinelor do inot este eficienta in prevenirea
majoritatii prohlcme!or do sAnatate datora ape1 contaminate din aceste bazine, CurAarea in
special eliminarea biofilmelor. reinnoirea apci. filtrarea. ventilatia si dezinfectarea sunt niäsuri
preventive. esentiale care reduc riscul aparitiei unor astfel do problerne..
IV.1 Dezinfeca apei
Apa din piscine i bazhie de inot este in mod continuu predispusa contarninãrii cu
inicroorganismete existente in atmosferA sau introduse in hazin de utilizatori de pe piele si
mucoase si accidental prin urinA Si materii &cale.
Dezinfecçia apei so poate realiza prin doua tipuri do nietodc:
* metode thftnice
- Cu deznfectant rezfdual: clorul, substantele clorigene, broniu Si substanteje pe baza tie brom
- fara dezrifectant rezIdual: ozonul.
* metode fizice: UV.
Metodeic fizice de ohicel flu stint folosite singure ci in conihinatie Cu 0 nietoda
chimica.Produsek chirnice folosite Ca dethfectante pentru apa do imbaere intra in categoria
biocidelor Si necesita aviz emis de Coniisia Nationala penti-u Produse Biocide. Cal itatea apei dupa
dezinfectie trebuie à corespunda conditi br dc calitate prevàzute de legis1aia in vigoare.
Metode chimice
1. SubstanK dezinfretante pe baza de clor: Ciorul lichid, Hipodoritul do sodiu: Hipoclorit de
calciu: CIoro-cianurai acid dicloro-izocianuric i acid tricloroizocianuric: Dioxid de clor
Ciorul i substaiflele clorigene: clor gazosi hipocloritu! de sodiu. sau do ca!ciu. sunt cele ma
freevent utilizate in dezinfecia apd din pistine i hazino do Inot.
Clorul gazos este un dezinfectant ideal dar este foarte coroziv i foarte reactiv. toxic i necesitä
rnãsuri de siguranä supiimentara. stocarea snu Iransportul acestuia so face in concbi speciale.
Este importantA dozarea corcctá a Suhstantei i monitorizarca concentraçiei de clot rez.idual La un
pH de 6.5 efectu de dezinfcctarc a dczinfectantuui pe bazà do dor este de 90%. Ia un p1-I 8.0
efectul de dezinfectare scade Ia 25%.
Doza de clor utilizata pentru dezinfecia apei din hazine de inot se hazeaza p0 consumul de clot i
cloru! rezidual liber. Doza de clot necesarA ete influentata de cantita[ea do substante organico din
apA, dc pH-ui apei. do tinipul dc contact i do temperatura apei.
ye..:.
. I: .idpt. :S
Dozarea dezinlectantulul Se poate rcaliz*prin:
* dozare automata: Se monitorizeazâ pH-ui i dezinfectantul rezidual prin senzor electronjc,
* dozare monuo/ä trebuie insotita de o permanenta monftorizare a parametrilor indicatori chimici Si
microbiologici..
Clor rezidual este reprezentat de clorul Ce persistã in apA. dupa contact de 30 de minute intre
dezinfectant i apA. Clorul rezidual este eel care aconeza asupra microorgrnhism&or din apa.
Prezena clorului rezidual liher in apa bazinului de inot aratA cA apa din hazin este dezinfectata i
nuprezinta pericol pentru utilizatori.
Acliunea dezinfedanta a clorulul este intluentata de mal muiti faciori:
I. potenialul oxidant a c/cpu/ui.
I. parflculantati/e hia/ogice a/c ?nicroorganLvPne/ar:
ITT. medju apos in care se desfàoarA dezinfeqia: pU-ui apei. temperaturA i diferite elemente
chimice organice i anorganice.
IV. condifi/ic in care xc Jestàoara dezintècf/a.
- timpul de contact timp minim de contact 30 de minute.
Valoarea clorulul rezidual liber:
Concentratia clorului rezidual iber in hazinIe de inot/piscine acoperite trcbuie sä fle intre 0.5 - I
mg/I. jar in bazinele/piscinele descoperite intre 0.5 mg/I i I 5mg/I.
Substantele chiniice care rezulta in urma tratarii apei cu clor si substante clorigene sunt: cloramjnc
mono. di si tri clorat cloriti; [JAM. acizi haloacetici. haloacetonitrili. cetone haIogete
clorhidrati: Tricloronitrometan: clorura de cianogen,
2. Substante dezinfectante pe baza tie brom
Bromul elementar este un lichid de culoaré i-oie inchisa. cu densitate mare. volatil, ibarte toxic
iritant pentru ochi i caile respiratorii, de accca utilizarea bromuiui elementar pentni dezinfecjia
apei nu este potrivita.
In practicA pentru dezinfectia apei cu brom se utilizcazA:
* broniochiorodimethylhyclantoin BCDMH
* sãruri ale bromului, de obicei bromura de sodiu, impreunà cu un agent de oxidare clor, ozon,
Bromul nu oxideaza amoniacul sau alti compusi ai azotului, din aces rnotiv, flu poate Li utjlizat
pentru tratamentc oc. Atunci cdnd pentrU dezinfectia apei se ulilizeazA compui ai hromului.
cantitatea de clor utilizat pentru tratamentul oc trebuie sA tie mai mare. DatoritA faptului ca
bromul rezidual este sensibil Ia lumina soarelui. este recornandata utijizarea lui pcntni dezinfectia
apei din hazine acoperite.
MSrecomandc, 0 COncenlratie a hromului iitre 2.0-2.5mg `7
Valoarea pl l-ului trebuic sA Lie intre 7.8 - 8.0 in cazul utilizArii bromului Ca dezinfectant.
Substantele chimice care rezultata in urrna tratarii apei Cu broin si substante pe baza de brom sunt:
trihalometani bromoform in principal hromati: bromuri: hromhidrati.
3. Dezinfectia apeidu Ozori
Ozonul este ccl mai puternic agent oxidant i dezinfeetant. Lund generat n-situ. In contact Cu
ozonul substantele organice Si microorganisrñele sunt distruse instantaneu.
Ozonul are o durata de viata destul de scurtA max. 30 de minute. astfel dezinfcctia apei nu este Ia
fel de eficace Ca in eazul utilizArii ctoruluj. Nu este recomandat a fi utilizat Ca dezinfectant
rezidual. deoarece se vaporizeaza rapid. este toxic si mai gren decat aerul, ceca cc duce Ia
: .aaS£9
disconfort Si efecte asupra sanatatii. Ozonizarea este urmata de dezonizare Si adaugarea unui
dezinfectant rezidual. de exemplu clor.
Ozonul este un iritant puternic a cailor rqpiratorii. motiv pentru care eoncen1raii!e de ozon in
aerul interior trebuie rnonitorizate, Valoared recomandata de OMS pentru concentraia ozonului in
acm! interior este de 0.12 mg/nv',
Substantele chimice care rezultata in Urrna tratãrii apei Cu OZOfl Sunt: brornat: aldehide: cetone:
cetoacizU acid carboxi!ic bromofomi; acid acetic bromurat,
Metode fizice utilizate pentru dezinfectie
Radiatii 1V
Dezinfectia cii UV se realizeaza Ia lungimi 4e unda mIre 200 i 300 nm. Tratamentul este asigurat
de câtre WI aparat denumit sterilizator IJV dare genereazã raze ultraviolete de tip C. Sistemul este
eficace pe o gama .larga de microorganisme. Pentru o activitate eficienta a aparatului trebuie Ca
apa sa fie hine filtrata astfel meat particulele cu dimensiuni mad sã nu ecraneze dispozitivul iar
lampile IV trehuiese curã%ate periodic.
Dezinfeetia prin radiatii UV are efecte rnai reause asupra virusurilor si germenilor sporulati
Avantafc/c flu modificri pIT-ui apci. flu apar produse chimice secundare. reziduuri si reduc
scrnnificativ nivdul de cloramina din apa,
V.2 Eittrarea apel
Procesul de filtrare a! apei este una dintre etapele importante in tratarea a apei din piscine i
bazine de inot. Aceasta eonstã in recireularea intregului volum de apa i incepe prin absorhtia
apei din bazin cu ajutorul unci pompe urmatä de trecerea apei prin filtru, dozarea de dezinfectant
i pH, si reintroducerea apei inapoi in piscina prin gurile de refulare.
bate hazinele de inot i piscineic nou construite trebuiesc prevazute Cu sisteme de
recirculare a apei. cele existente vor fi dotate cu sisteme de rccirculare i tratarea apei.
Circulalia apei in bazin trehule asigurata `tH aa fel incât sã nu existe spalii moarte unde apa
stagneazA, In aceste paii apa nfl este dezinThctata i flu este filtrata in mod corespunzâtor.
Filtrarea apei are Ca SCO climinarea suspcnsiilor turbiditate din apã, pentru obtinerea
unei ape transparente i dare. lotodata prin filtrare se reduce cantitatea de dezinfectaiçi utilizata.
Filtrele trebuie sA funcioneze timp de 24 deore pe zi pentru a indeparta po1uanii provenii de Ia
utilizatorii piscinci. Prin filtrare se elimina particulele in suspensie de ciiferite proveniene.
Existü o serie de tipuri de filtre disponibile. alegerea de ifitre se Va haza pe anumiti factori,
printre care: rata de filtrare. calitatea apei. eficienla. modul de intretinere. metoda de spalare.
Lie/ui es/c capacitatea filtnilui exprimatä de regula in numár de ore i reprezintã durata de timp in
care se filtreaza tot volumul de apa din bazinul de inot. Este recomandat ccl puin un ciclu
compiet pe zi.
1'.3 1asur tie siguranta pentru utihzatori
Pc langa masurile eficiente de tratare si de-zinfectie a apei din bazinele de met este foarte
important efectuarea unui dus de catre utjlizator inainte de a intra in hazinul de inot. Trebuic
incurajatâ folosirea toaletci mai ales Ia copii'fnainte de intrare in hazin pentru a preveni urinarea in
apa Si contaminarea accidentalA cii fecale. Dc asernerlea existenta unul pediluviu CU apà clorinatA.
pentru dezinfectia picioarelor Ia intrarea in bazin. limiteaza contaminarea apei.
Este ifltcrzis accesul in bazinele de inot a persoanelor:
* purtAtoare de boli transmisibile. plagi dcschise. dermite sau dermatoze.
* aflate sub influenta hauturilor alcoolice.
Pentni a mentine igiena apei din hazin se recomanda thlosirea cãtiIor de haie,
tSSt. :ce ;:-
3
Dozarea dezinfectantulni se poate realizaprin:
* dozare automata: Se monitorizeazã pH-ui i dezinfectantul rezidual prin senzor electronic.
* dozare manuula trebuie nsotita de o permanenta monitorizare a parametrilor indicatori chinhici Si
microbiologici..
Clor rezidual este reprezentat de clorul cc persistA in apä. dupa contact de 30 de minute intre
dezintëctant i apA, Clorul rezidual este Ce! care actioneza asupra microorganismelor din apa.
Prezenta c!orului rezidual liber in apa bazinului de inot arat Ca apa din bazin este dczinfectata i
nu prezinta pericol pentru uti!izatori.
Acunea dezinfectanta a clorului este influentata de mai multi factori:
I. potenfutul oxidant a dorulu,.
II. parlicularitafi/e hiologice Cd/C rnzcroorgunesmelor:
III. mediu apos in care Se desRoara dezinfectia: pH-ui apei. temperaturA i diferite elemcntc
chimiec organice i anorganice.
lv. condiçiiie in care se iiestàvoara dezinfecjía,
- timpul de contact: thnp minim de contact 30 de minute.
Valoarca clorulni rezidual tiher: I
Concentraa clorului rezidual liher in hazinele de moE/piscine acoperite trehuje sà fie intre 0.5 -
mg/I. jar in bazinele/piscinele descoperite intre 0,5 mg/I s1 I .5mg/I.
Substanteic chimice care rezulta in urma tratarii apei CLI clor Si substante clorigene sunt: cloramine
mono. di Si tri ciorat; c!oritU THM. acizi ha]oacetici. haloacetonitri!i. cetone ha!ogete
ciorhidrati: Tric!oronitrometan clorura de cianogen.
2. Substanle dezinfectante pe baza de brom
E3romu! ejernentar este un Iiehjd de cu!oarê oie inchisa, cii densitate mare. volati!, foarte toxic
iritant pentru ochi i cai!e respiratorii. de accea utilizarea bromului elementar pentru dezinfeclia
apei flu este potrivita.
In practicã pentnu dezinfectia apei cu brom se utiliz.eaza:
* bromochlorodimethyihydantoin BCDMH
* säruri ale bromfflui, de obicei bromura de sodlu, impreunà Cu un agent de oxidare cior, ozon,
Bromul nu oxideaza amoniacu! sau alti compusi ai azotului, din acest mmiv, nu poate Li utilizat
pentru tratamente Soc. Atunci cãnd pentrU dezinfectia apei Se utilizeaza compu ai bromului,
cantitatea de clor utilizat pentru tratarnentu! oc trehuie sã fie mai mare. Datorita faptuhui cà
bromul rezidual este sensihi! !a umina soare!ui. este recomandata utili'zarea Iui pentru dezinfectia
apei din hazine acoperite.
%1.S recomanda o Concen/ratie a hrornului mIre 2,0-2,5 mg / I.
Va!oarea pH-u!ui trehuic sa lie intre 7.8 - 8.0 in cazul uti1izrii hromului ca dezinfectant.
Substante!e chimice care rezultata in urrna tratAnii apei Cu brom si substante pe haza de brorn sunt:
tribalometani bromoform in principa! hromati: bromuri hromhidrati.
3. Dezinfeetia apeicu Ozon
Ozonul estc ccl mai putcrnic agent oxidant i dezinfectant, find generat n-situ. In contact cu
ozonu! substantele organice si microorganisiñele sunt distruse instantaneu.
Ozonul are o durata de viatä destu! de scurta max, 30 de minute. astfe! dezinfecçia apei nu este Ia
id de eficace Ca in cazu utilizarii clorului. Nu este recomandat a Ii uti!izat Ca dezinfcctant
rezidual. deoarece Se vaporizeaza rapid. este toxic si mai greu decat aerul, ecea cc duce Ia
:
: .1gni-t*
C?
v!. 1SS4c:W.9Ut'ZC
disconfort si efccte asupra sanatatii, Ozonizarea este urmata de dezonizare si adaugarea unui
dezinfectant rezidual. de exemplu clor.
Ozonul este Un iritant puternic a cãi!or rqpiratorir. moth pentru care conccntraiiIe de ozon in
aeru! interior trebuic monitorizate. Valoarcd recomandata de OMS pentru concentratia ozonului in
aerul interior este de 0.12 rng/m.
Substane1e chimice care rezultata in urma tratarii apei cu OZOrI sunt: bromat: aidehide; cetone:
cetoacizi; acid carhoxilic: bromoform; acid acetic broinurat.
Nietode fizice utilizate pentru dczint'ectie
Radiatli t'VDezinfec;ia cu UV Se realizeaza Ia ungimi 4e undã intre 200 i 300 nm. Tratamentul este asigurat
de catre un aparat denurnit sterflizator Uv dare genereazâ raze ultraviolete dc tip C, Sistemul estc
eficace pe o garna larga de microorganisme. Pentru o activitate eficienta a aparatu[ui trehuie ca
apa sa lie hine liltrata. astfèl incát particulele cli dimensiuni mali sâ flu ecraneze dispozitivul lay
lampile UV trehuiesc curatate periodic.
Dezinfectia prin radiatii UV are cfccte mai redduse asupra virusurilor si germenilor sporulati
Avon/a/eL' flu modifica pH-ui apei. nu apar produse chirnice secundare, reziduuri Si reduc
semnificativ nivelul de cloraniina din apa.
IV2 Filtrarca apci IF
Procesul de filtrare a! apei este una dintre etapele importante in tratarea a apei din piscine i
hazine de inot. Aceasta constA in recircularea intreguiui volurn de apa i incepe prin absorhtia
apei din hazin cxi ajutorul unei poinpe urrnatä de trecerea apei prin filtru, dozarea de dezinfectant
i pH. si reintroducerea apei inapoi in piscina prin gurile de refulare.
bate hazinele de inot i piscinele nou construite trehuiese prevãzute Cu sisteme de
recirculare a apei. cele existente vor fi dotate cu sisteme de recirculare i tratarea apei.
Circuiaia apei in bazin trehuie asigurataTh aa fel meat sã nu existe spaii moarte unde apa
stagneazA. in aceste patii apa nu este dezinThctata i flu este filtrata in mod Corespunzãtor.
Filtrarea apei are Ca scop eliminarea suspensiiior turbiditate din apä. pentru obtinerea
unei ape transparente i dare. Totodatã prin filtrare se reduce cantitatea de dezinfectanti utihzata.
Filtrele trebule sa functioneze limp de 24 de'ore pe zi pentru a indepArta poiuanil proveniti de Ia
utilizatorii piscinei. Prin flitrare se elimina particulek in suspensie de diferite provcniene.
Exista o serie de tipuri de flitre disponibile. alegerea de [litre se Va baza pe anumii factori,
printre care: rata de filtrare. calitatca apei, eficiena, rnodui de intrelinere. metoda de spAlare.
C/c/u! es/c capacitatea flitruini exprimatä de regula in numâr de ore i reprczintà durata de limp in
care Se flitreaza tot volumu! de apa din bazinul de inot. Este recomandat eel putin Un ciclu
compJet pe Zi.
IV.3 Masur tie siguranla pentru üiiiizatori
Pc langa masurile eficiente de tratare si dezinfectie a apei din bazinele de inot este foartc
important efectuarea unui dus de cane utilizator inainte de a intra in hazinul de not. Trebuie
incurajatã folosirea toaletei mai ales Ia eopii'nainte de intrare in hazin pentru a preveni urinarea in
apa i contanlinarea accidentala Cu fecak, Dc asernenea existenta unui pediluviu cu apà clorinata.
pentru dezinfectia picioareior Ia intrarea in bazin. hmiteaza contaminarea apei.
[stc nterzis accesul in bazinele de inot a persoaneior:
* purtAtoare de hoh transmisihi!e. piAi deschise, dermite sau dermatoze.
* aflate sub iniluenta bauturilor alcoolice.
Pentru a nienhine hiena apei din bazin se recomandâ folosirea eatiior de haie.j.
.. .flS i5fl&t ....
5
opiii sub 7 ani au acces Ia bazin nurnai insoliti i supravcgheai de asistentul /instruc.torul de inot.
Nu este permis accesul Cu animale de companie.
`Nu sum permise alergarile i jocurile imprudente pe marginea hazinului,
Este obligatoriu respectarea instruciuni1or afiate de catre administratorul de bazin.
Pentru evitarea unor accidentAri utilizatorii trebuje sã fle contient ca ficcare bazin este diferit.
asife] meat inainte de a intra in piscinA. sã Se asigure de adãncimea apei. de paine abruple in
bazine i de alte pericole,
In mod ohligatoriu. Se Va asigura un P14nc1 de prim a/urn;, trusA de prim-ajutor peniru
eazuri de lein sau inec sau once alt tip de accidente.
Responsabilitatea persoanelor de supraveghere
* raspunde de sigurana persoanelor care utilizcazä piscine sau bazine de iriot.
* prevenirea leziundor prin minimizarea sau eliminarea situali lot periculoase.
* prevenirea inecurilor sau alte incidente in zona pe care o supravegheaza. print
* educate i informare asupra situaçici curente,
* avertizare asupra pericolelor4
* interzicerea and activitaçi particulare.
Atrihutlile persoanelor de supraveghere
* aplicarea regulilor de inot. pentru a preveni apariia accidentclor.
* observarea permancntã a zonei de responsahilitate. pentru identiuicarea rapida a
urgenei i interventia cficientã,
* supravegherea modului de folosire a echipamentelor.
* executarca imediata a salvarilor de Ia inec san a allot acliuni necesare,
* acordarea imediata a primului-ajnlor cãnd este necesar,
* comunicarea permanentã Cu utilizatorii de piscina i colegii,
Supraveghetori sun! instruifi pen/ru: acordarea primul-ajutor. cu icsuscitarea cardio-respiratorie.
utilizarea targilor pentru imobilizarea coloanei vertebrate, a gulerelor cervicale.
lV.4 ;olirea si curatarea bazinelor IC not
Inlocuirea apei din piscine
In apa piscinelor p4trund impuritali din meiu. de Ia utilizatori i produse secundare a substantelor
chimice utilizate pentru tratarea apei. Dei filtrarea esle efjcienth in indepArtarea multora dintre
oxidani si contaminanli. mu1 dintre ci rämãn s se aeumuleaza in apä din hazineic de inol.
Inlocuirea apei din piscina este. in general. singura modalitate practicã de a elimina contaminantii
in excCS.
Inlocuirea apel poate fi realizalâ prin drenarea periodieâ San pun diluarea continua. Diluare
continua rat exclude necesitatea golirii periodice i eurãarea piscinei,
Scopul completarii apei este accea de a inWoui volumul de apã evaporatã cAt i pierderea de apä
prin spAlarea filtrelor sail prin alte procee tehnologice. Filtrarea i dezinfeclia nu elimina toti
poluançii existenti In apa bazinelor de met. motiv pentru care trebule adAugalâ apA proaspãtä. Ce
limiteaza acumutarea de poLtant prin diluare.
La calcularea volumului de apä proaspAt adaugat in apa din hazine de 1mM, Se Va Iua in
considerare eaporarea apei i apa utilizatã pentru spalarea filtrelor de apã.
Ca rcgula generala. apa proaspäta adaugata in hazine de not flu trebuie sa lie mal mica de 30
iitruiutilizator/zi,
In plus fata de minima zilnica de 30 / utilizator. eeL puin Ia un an Se schiinbà toate cantitatea de
apá din bazinele cu sistem de recirculate i clorinare automatA, In acest timp se efectueaza
operatiunile de intretinere a bazinului i anex&or sale.
.*a S W: fr.±J :H: fl H IS
Ic'
U
Ritmul de primenire a apel, de spáIarei dezinfectie a bazinelor se Va stabili in functie de
calitatea apei, respectându-se urmatoarelé cerin4e minimale OAF 119/2014:
* pentru bazinele cu recirealare a apei. zilnic se Va recircula prin sistemu! de uiltrare si
clorinare intregul vohum de apa al bazinului Si, in plus. Se Va inlocui 1/10-1/15 din
volumul apei cu apa potabi!a sap&mânal se Va face spAlarea si dezinfccia hazinu!ui:
* pentru hazinele thra recirculare, dar cu prinmnirc Continua a apei, Se Va schimba zilnic
eel puin 1:3 din VOIUIIIUI ape1 din hazin si Sc vor asigura golirea. spAlarca Si
dezinfectia acestuia ía ccl inult 3 zile:
* pentru bazinele ft recirculated apei si lava posihihtãi de primenire continua a apci.
Se vor asigura golirea. spalarea i dezinfectia zilnica a bazinului si umplerea Cu apa de
calitatea prevãzuta in tabelul din anexa iii. -
In cazul in care frecventa golirii totale a apei din bazine de tip spa sail jaduzzi, nu estc
regiernentata de icgisiaia in igoare. !rccveifla inlocuiti apei se caiculeaza in felul urmator: cãnd
diferenta dintre valoarea TDS Totalul de solide dizolvate apei din hazin Si valoarea TDS ape1 de
umplere depàcste I 500rng/I Se Va trece Ia gobrea hazinelor, CUrAtirea dczinfcctarca si rcumplcrea
bazinclor.
IV.5 `alithteji aerulul
In cazul bazinelor de inot acopente, calitatea acrului are o mare impoftanta atat pentru
confortul i sanAtatea utilizatorilor cat i pentru personatul angajat. Factorii de confort ca
temperatura aerulai. temperatura suprafee]or. umiditatca aerului. schimbu! de aer contribuie Ia
formarea unui climat adeevat pentru activitak sportive i de reciecre.
Temperatura aenilue : temperantra acrului ihconjurator trehuic sä tie cu 2 - 4 °C mai mare fala de
temperatura apei din bazin.
Temperatura vuprtifefrlor ipaiului incon/urc7tor este irnportanta. deoarece seaderea temperaturii
sub punctul de roua duce Ia condensarea `vaporilor de apã pe suprafclee spaiuIuiinconjurator.
L/mijiatea acrid interior: o urniditate creca& limiteazä de asernenea evaporarca apei, poate duce
Ia scderea temperaturii sub punctul de rouä. vaporli de apa se condenseaza. provocãnd astiel
formarea de mucegai, coroziuni. etc. Valoarea IiinitA pentw umiditatea reativä este de 70%.
Schi,nbul c/c aer: Clojul din apa reaetioncazà cii substane organice transpiralia. urina....
formand .doc legar in special cloramina si trihalometani CU Ufl mires miens. cunoscut sub
denuinirea de ,,mirosul de piscinâ'. Coroforrnul fiTee parte din trihalonictani este mai greu decãt
aerul Si Se concentreazA pe supratha apei. este periculos mai ales pentru copii i adolescenti care
petree malt timp in mod fiecvent in apa. Eliminarea acestor substante se face prin alimentarea
regulata cu aer din exterior. Trebuie asigurat un schirub de aer de ccl pain 20 rn / h /m2 suprafat,
de apA. Pentru Crearea unui conlhrt, spatii!e interioare trebuiese dotate Cu centrala
multifuncçionala pentru tratarea aerutul. care regkaza ternperatra. uruiditatea aerului i schimbul
de acT dintj-e intcrior i exterior. cu elirninarea substançelor CU rniros cloroform. Se vor controla
subprodusele de dczinfecie in aer pentru a reduce explmerca a aceste substante prin inhalare care
este calea dominanta de expunere in timpa utilizArii apei din hazinele de mat.Penirt piscinek nchise, conform ASHRAE American Society of Heating. Refrigerating and Air-
Conditioning Enginec 1995. temperatura aerului este de maxim 27T. jar umiditatea relativã a
acruiui este de cea. 60%. `iteza de circuIaie aeruhii este de cca. 0.Irn/s.
Cerinfe c/c i/urn/nat
S : ..
ii
I!uminatul artilicia! a salilor CLI pIscIne i bazinelor de inot trehuie sã asigure o siguranâ a
utilizatorilor i a persoanelor din eadru! administraliei moth pentru care nivelu! de iluminare pe
podea i pe suprafaa apei nu trebuje sA fie mai mica de 150 LUX,
Acustica in cazid bar/ne/or de mo! acoperite
Acustica "a fi reglata pentru prevenirea lormânj ecou!ui materiale absorhante a undelor sonore
aplicate pe peretii laterali ai bazinului.
In zona hazinelor de hot acoperite. timpu! dé reverberatie a sunetului persistenta sunctuhui. dupà
cc sursa sonora a incetat s-l mai producä flu trehui sA fic mai mare de 1.6 secunde. ar
intensitatca zgomotului conform Iegis!açia in vigoare.
V Ca/itatea opei din bazinele c/c inot
Mon itorizarea apei din bazinele de inot este foarte importanta pentru sãnãtatea
utilizatorilor. Scopul monitorizãrii este meninerea sub control a parametrilor bacteriologici i
fizico-chirnici ai apci, precum i ffirnizarea de informatii catre utilizator Cu privire Ia calitatca
apei.
Mentincrea calittii apelor din hazincle de inot nu se poate realiza exclusiv prin
rnonitorizarea de lahorator. este neccsarä o hunà colahorare din partea utilizatorilor, in special prin
respectarea regulamentulul de ordine interioar: efectuarea unei du inainte de a intra in apa de
imbAicre, utilizarea grupurilor sanitare i nu a apei de Irnhaiere pentru nevoile fiziologice.
Monitorizarca i evaluarea calitAtii apei din piscine si bazine de inot Se bazeaza pc urmãrirea
valorii parametrilor fizico-chimici i niicrcbiologici. Tn SCOpUI de a depista i de a corecta uncle
neajunsuri. jar in cazu! unci poluAri de a Iua mãsuri necesare pentru protejarea sthrii de sAnãtate a
utilizato ri 10 r.
Pefitru urmàrirea valorii pararnetrilor apei din bazinele de inot SC recolteazA probe de apã
din care se determina parametrii microbiologici i fizico-chimici ai apei.
V. I I'arametrii rnicrohuologici
Riscul infectios asociat apei din bainul de inot este legat in genera] de poluare de origine
fecala. de cele mal multe on infèctii!e apar secundar unor deficiene in procesul de tratare a apei.
in special lipsa de dezinfcc;ie. 0 varictate de niicroorganisme pot ii gãsitc in apa din hazinele de
inot care pot fi introduse PC djferite cai.
In rnulte cazuri. riscul de boala sad infectia a fbst legatã de contaminarea fecala a apei.
carc s-a produs fic accidental. fie cii mater fecale reziduale de pe corpurile utilizatorilor SaU pnn
contaminarea sursei de apã. In cazul bazinelor neacoperite o sursa deloc de neglijat de
contaminaTe cu microorganisnie 0 reprezinth"pasarile sau rozatoarele.
Apa din hazincle de inot. trebule sã fie monitorizatA Ia intervale corespunzatoarc pentru
paramctrii microhiologi ci
Pentru monitorizarea calitati apci din hazinele de inot se utilizeaza Ca indicatori
inicrobiologici: numãr total de colonii Ce Se dezvolta Ia 37t. hacterii coliforme. Escherichia coil.
enteroCoci, Pseudomonav aeruginosa.
- Nr. colonil Ia 37°C
Nurnár de co!onii Ia 370
oferA 0 informatie asupra intregii popuIai hacteriene din apa hazinului
de inot, precum si aeficientci proceselordétratare. inclusiv adezinfcctiei si filtrarii.
Acest parametru trebuie sA fie monitorizat in hazine de inot dezinfectate.
Conform GAP 192014 vaioarea maxima admisä: <200/mi
.itJ.1/*
/2
________________ ____
t. `t . *" a.- . . T'
:w :-S"WA
- Bacterii colilorme
Bacterille coliforme sunt Iarg rAspãndite in natura i flu sunt considerate de o importantA
epiderniologicä dircetA pentru examinarea apelor. Dei flu este exclusiv de origine feeala. grupul
colilbrmilor estc prezent in cantitate mare in materiile fecale aJc omului i animalelor Cu sãnge
cald. ceea cc permite depistarea ui chiar dupã diluarea considerahila.
Termenul bacterii co!iforme Se refera in mod ohinuit a Un anurnit grup de hacterii aparlinãnd
familiei Enterohacteriaceace din genurile Escherichia, Ciohacter. Enlerobacler i Klebsiella.
caracterizat Ca bacterii de gram negativi nesporulati. oxidazo - negativi. capabili sA Se dezvolte in
prezcna de sâruri bi!iare i a altor agenti cu actiuni de suprafaa. capahil sA fermenteze lactoza Ia
33-37°C cu producere de acid i gaz in timp 24-48 ore.
anthrm GAP 119 2014 %c,/oc1rea mctipnã admisa pen/n, bacteril ca/i/anne: <10,700 ml
- Eseherichia co/i
Bacteric grfflfl negativa apartinand farnitiei Enterohacteriaceace. acroba. lactozo - pozitiva.
oxidazo- negativa. indol pozitiva. 1 glucuronidaza pozitiva. considerata indicator de contaminare
fecalâ a! apei din bazinele dc inot.
riorm GAP 1192014 ia/ca/va maxima ,ImisO pen/n lI. cherichia co/i: 0 lOOm!
- Enterococi
Iac parte din microhiocenoza intestina!A umanã i animalA i se prezinta sub forma de cod ovalari
izoIai sau in perechi sau lanturi scurtc. sunt `gram pozitivi. imohili. carc au capacitatea de a reduce
2,3.5- clorura de trifenil tetrazoiju Ia formazan si hidrolizeaza esculina Ia 44° C Sunt considerati
indicatori de poluare fecala a apei.
Conform GAl' 119/2014 va/carea maximO athnis OIOOmI
- Pseudomonas aeruginosu
Este o specie bacteriana aeroha. gram negativä !arg raspandita in naturà apa, sot. frecvent
izo!ata de pe mucoase. piele i tubu! digestiv a! omului i a animalelor. Pseudomonas acruginosa
este freevent intâ!niLA in apa piseinelor i bazinelor de inot. datorita capacitatil sa!e de a rezista Ia
ariatii man de temperaturi ale apei i Ia actiunea dezinfectaniIor.
Sc recomanda monitorizarca acestui paramctru deoarece este Un indicator a! conditiilor igienico
sanitare, Hind un microorganism conditionat patogen prezinta importanta pentru sanatatea puhlica
numai in cazul persoanelor cu un sistem imürt deficitar.
I a/oaret maxima odin/sn: 0 lOOm! GAP 1192014
In cazuri speciale Se Va determina i:
- Staphylococcus aurcus
Nu se recomandã monitorizarea de rUtinã, desi acest parameiru poate 1] inclus in eadru! unei
invcstig4ii mai largi a calitãtii apei din bazinele de inot, atunci când sunt suspectate probleme de
sânâtate asociate Cu acest microorganism.
aloarea recan,andata de G%Lc: I OU'I 00 ml
Recoltarea probelor tie apä din bazinc de inot
Prelevarea de probe trebuie sa fie etcetuata de catre un personal calificat i competent
pentru a evita contarninarca prohei. Analiza probei de apã trehuic efectuata in !ahoratoarc
speciulizate pentru acest tip de analize Si CU nfl persona! bine instruit.
Pentni analizele microbiologice probele Sc vor preleva in recipiente sterile din sticta sau
niateria!e plastice polipropilena, polistireril polietiknA. policarhonat dc unica folosinta sail
- 4.. .. .. tICI
15
autoclavabile. Volumul recipientelor trebuic sâ fie adeevat numarului de analiza e vor fi efectuate.
de obicei se fo!osesc recipiente de 500 ml sau 1000 ml Pentru a neutraliza dezinfectantul rezidual
in recipientul de prelevare se adauga o solutie de tiosuifat de sodiu 18 mg/mI. Flaconui Se
introduce in pozitie orizontala paPa a 20-30 cm adancime. pentru a impiedica pierderea
tiosuifatului. apoi se ridica spre o poziti oh! ica sub un unghi 45 °C . pânã când a fost
recoltatâ o cantitate suficienta de apâ. Recipientul flu Se clateste inainte cu apa din hazin pentru a
nu arunca tiosuifatui de sodiu cu rol in neutralizarea dczinfectantului. Recipientul flu se umple
complet Cu apa. ci se lasa un spatiu pentru Ca proba cand ajunge in laborator sa poate fi
omogenizata inainte de analiza. RecipicntuIii i se ataseaza o eticheta completata corespunzator
data. ora locatia. nurnele persoanei Care a prclcvat. Este de prcferat Ca probele sa fie prelevate
atunci cand sum utiiizatori in hazin. in perioada de varf a uti!izarii bazinului. Probele trebuiesc
refrigerate imediat dupa prelevare si transportate a lahorator. Idea! este Ca probele sa ajunga Ia
laborator in S ore. acceptabil 12 ore.
Pentru analizele fizico-chimice proeIe Se vor preleva in recipiente din sticla. Cu Ufl volurn
adecvat pentru analiza tuturor parametriIorsolicitati. Recoltarea se realizeaza din acelasi be Si ill
acelasi mod Ca Si probele pentru analiza microbiologica.
Tabel nr. I Freeventa de recoltare peitru anatiza microbiologica a apei de imhãiere
coni. OAP 11912014
I Parametçu Frecvcna
Hr. colonii Ia 37°C/mi in 24 h bilunar
Bacterii coliforme bilunar
Eseherichia co/i
___________
bilunar
Entcrococi hilunar
iudomonas aeruginosa - bllunar
Administratorul de hazin de inot arph!igatia de a verifica de Ce! putin 2 on pe zi pH-u!
apei si dezinfectantut rezidual.
V.2 I'arametrji tzico-chiniici
In urma dezinfectie apei de piscina pot patrunde in apa odata Cu dezinfectantu! fo!osit Si 0
serie de impuritati si contarninanti chirnici cum at Ii metalele. iar in urma dezinfectiei se
formea2a asa numiti produsi secundari dêeactie Cloraminele. THM etc. deaceea este foarte
important monitorizarea si mentinerea sub control a parametrflor fizico-chimici ai apei. precum si
furnizarea de informatii catre uti!izator Cu pnivire Ia Calitatca apei din bazin.
Pentru monitorizarca calitati apei din hazinele de inot Sc utilizeaza Ca indicatoni fizico
chimici: pH-ui. lipezimea. tCrnperatura si c!orul rezidual iher.
- pH-ui -este o masura a activitatii ioni!or de hidrogen din solutie
Acesta trehuie monitonizat pentru Ca are un no! bane important in elicienta procesului de
dezinfectie Si coagulare. in asigurarea confortu!ui utilizatorului.
Conform OAP 1192014 valoarea p11-ui apei din yiscine trcbuie sa lie 72-8.2.
:..... S 1ai
/4
*
Este recomandabil sa se masoare zilnic inahte de utilizarea bazinu!ui'
Frecventa de masurare depinde de tipul de bazin:
- pentru cele publice in mod continu si re date in mod automat
- pentru celelahe tipuri de bazine se sugereazã Ca monitorizarea sa 1k efectuata de mai multe on
pe zi, in timpul orelor de functionare.
- Lipezimea
Conform OAF 119/2014. limpezirne - un disc negru, de 5 cm pe fond aib. trebuic sa fie vizibil cu
usurinta in punctul ce rnai profund al bazinjltii:
- Temperatura
Temperatura este an parametru fundamental de stare care caracterizeazã starea termicà a anal
corp. mai exact. starea de echilibru termodinamic.
Con/rm GAP 1192014. temperatura apei din bazine de Inot trebuie sa lie intre 22-24 `c.Na se recomandA folosirea pentru imhaicrc a apei cu temperatura sub 22°C.
Bazinele de inot von fi prevãzute cu instalaii e incãlzire a apei in aa fel meat apa de inihãierc sà aihã
o temperaturã de 22-24 grade C.
- Clorul rezidual liber
Acest paranietru trebuie analizat zilnic. inainte de utilizarea hazinului
Freeventa de masurare depinde de lipul hazinuhui, de numarul de utilizatori i de modul cum se face
dez infect i a.
In cazul folosirii dezinfectiei automate. acest pararnetru este monitorizat in nod continuu. iar in cazul
in care dezinfectia Sc face manuaL nivelul Iorului rezidual iher din hazine se Va monitoniza Ia
intervale dc 2-3 ore
Conform GAP /19/2014, Concentraia clorului rezidual liber in bazinele de inot/piscinc acoperite
trebuie sA lie intre 0.5- I mg/I. iar in bazine!e/piscinele descoperite intre 0.5 mg/I i 5mg/I.
V.3 Registru de e identä a datelor
1.
In registru vor fi inscrise toate activitatile de golire. umplere, rciniprospätare a apei. curalare.
spalare a filtrelor, reglaje ale aparaturii de dozare a dezinfectantului. adãLlgarea de substan;e de
tratare antialge. anticalcar etc.. cantitai1e utilizate, in general toatc activitatile de intreçinerc
rcparatii. Va fi inscnis ohligatoriu numàrul de'utilizatori ai hazinuluL
Dc asemenca sc vor trece:
* rezultatele huletinelor de analiza a apeU
* concentratiilor dezinlèctantului;
* peniodicilatea de primenire a apei si de dczinfcctie a hazinelor;
* modalitatca de dezinfectie a hazinelor:
* substantele dezinfectante Iblosite;
* in cazut hazinelor acoperite temperatura aeru!ui. umiditatca relativa a aerului. data. ora
determinanii i mAsurile luate pentrn rcmcdiere daca este cazul
* evenimente extraordinare din timpul programu!ui:
* data i ora inspecjii!or i controalelor de specialitate precum i conc!uziile acestora,
Operatorul are obIigaia de a pane Ia dispoziia puhticului. a solicitare, rezultatele monitorizArii
apci de imbaicre.
S :h. .
5
Un element important cc intrA in sarcina adrninistratorului bazinelor de inot este
proiectarea i punerea in aplicatie a unei plan de control intern autocontrol. Planul trehuic sà tie
adaptat in mod special In configura{ia hazinulul i a modul de funclionarea acestula.
Pianul de contro' intern constã din*-o serie de procedrni de opelare. privhd sistemul de
menitorizare ?i de 1ntreinere trnmit proceduri nortna[e de funcçionare. de asetnenea trehuje sä
contina i proceduri pentru incidence specifice cum at Ii evacuare de urgenta in caz de avarE sau
incendiu.
Rolu! accstor proceduri este sã monitorizeze i sä mentine sigurana utilizatorilor i igiena apei din
hazine i piscine pentru a minimiza posihilele efecte negative asupra sAnatAtii.
Controale externe audit extern
Auditul extern i prelevarea prohelor de apA aferente vor Li efeetuate de cätre Autoritatea
de SAnatate kca!ã, pe baza uncw planuri tic contrc4 adecvat. Cu > atenie desebitä a punctele
entice.
Autoritatea de SanAtate Iocai este responsabil: pentru pararnetrii determinati din apa
hazinuiui de inot in cadrul controajelor analitice: pentru supravegherea documentelor de auto
control pentru supraveghere cu privire In oportunitatea actiunilor corective adaptat in cazul
depairii valorilor entice a pararnetni!or probei de a$.
ni:ffr4kS.%..
/6
1110!
V.4 Controale iospectii sanitare privind critiearea calitatii apei din bazinele de
Controalele interne
.1