Cyan Magenta Yellow Black

Amintirileunui dasc#l

NrNrNrNrNr. 8. 8. 8. 8. 8AUGUST 2012

Seria a XI-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Este un semn bun.}ine]i-o tot a[a!

Un fotbalistcu un destin crud:Costic# BECHERESCU

Sport

P R O G R A M U Lmanifest#rilor prilejuite de s#rb#torirea

Edi]ia a XII-a23-26 august 2012

ZILELOR B~ILE{TIULUIJoi 23 august

ƒ Ora 18:00Deschiderea oficial# a manifest#rilor.Spectacolul de teatru cu piesa “Flori,

filme, fete sau b#ie]i” (Casa de Cultur#)ƒ Ora 19:30Concert de muzic# de promenad# sus]inut

de ”Muzica Militar#” Craiova.(Parcul ora[ului)

Vineri 24 augustƒ Ora 09:00Campionat [colar de tenis de mas#

(Parcul ora[ului)ƒ Ora 09:00Campionat [colar de fotbal masculin.

(Liceul “Mihai Viteazul”)ƒ Ora 10:00Turneu de [ah (Casa de Cultur#).ƒ Ora 10:00Vernisajul expozi]iei de carte “Dona]ii

2012”. C#r]i [i donatori.Vernisajul expozi]iei de pictur# pe sticl#

“Iisus \n sufletul copiilor” (Bibliotec#).ƒ Ora 12:00Vernisajul expozi]iei de desene “Culorile

vacan]ei b#ile[tene” realizat# sub \ndru-marea prof. Maria Dunav#]u. Inau-

gurarea filialei Balasan a Biblio-tecii. Program literar-artistic

(Casa de Cultur#).

ƒ Ora 19:00Parada portului popular al ansamblurilor

de amatoriƒ Ora 20:00Spectacol folcloric sus]inut de ansam-

blurile de amatori cu participarea ansamblu-rilor de la Bal[, I[alni]a, B#ile[ti, Maglavit,Ciuperceni, Scornice[ti, Draganesti-Olt,Dio[ti, Rast.

(Scena din str. Lt. Becherescu)Prezentator, Melinda Matei, realizator

emisiuni Oltenia TV.

S@mb#t# 25 augustƒ Ora 10:00Spectacol interactiv pentru copii cu

Marian R\lea [i trupa sa de teatru.(Parcul ora[ului)

ƒ Ora 10:00Vernisajul expozi]iilor de prosoape ]#r#-

ne[ti [i de figurine “Animale preistorice”(Casa de Cultur#)

ƒ Ora 10:30Lansare de carte Valentina Ristea. Mo-

ment artistic: Caragiale scenet#.(Casa de Cultur#)

ƒ Ora 18:30Spectacol de divertisment sus]inut de

forma]iile artistice ale Casei de Cultur#”Amza Pellea”.

(Scena din str. Lt. Becherescu)ƒ Ora 20:00Spectacol folcloric al consacra]ilor, sus]i-

nut de Niculina Stoican, Gheorghi]aNicolae, Ion Ghi]ulescu, Polina Gheorghe,Mariana B#ndoiu, Alexandru Jidveianu.Acompaniaz# o forma]ie de muzic# popu-lar# condus# de Vasile Musculici.

(Scena din str. Lt. Becherescu)Prezentator, Melinda Matei, realizator

emisiuni Oltenia TV.

Duminic# 26 augustƒ Ora 10:00_nt@lnire cu fiii ora[ului (acordarea de

distinc]ii, medalii, diplome, etc.)(Casa Memorial# “Amza Pellea”)

ƒ Ora 20:00Spectacol de muzic# u[oar# [i dance

sus]inut de:Direc]ia 5, Bere Gratis,

C.R.B.L, Silvia (De la Vegas),Oana Radu [i Ora Exact#

ƒ Concursuri-surpriz# cu partici-pare local#

ƒ Tombol#ƒ Foc de artificii

Cuv@ntde \nv#]#tur#la prazniculAdormiriiMaicii Domnului

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2 Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2012

E un adev#r care nu mai trebuiedemonstrat c#, de la insecte, laoameni dulcele e, \n acela[i timp,necesitate [i tenta]ie; de aici nume-roase ”ziceri” specifice diferitelorneamuri din lumea omeneasc#.

Produs al albinelor, mierea a fostpentru oameni, cu mult# vreme\nainte de sintetizarea zah#rului,principalul \ndulcitor, dar [i un ali-ment gustos [i consistent [i medica-ment cu multiple utiliz#ri.

Oamenii au dezvoltat practicaapicol#, \nc# din antichitate [i, treptat,nu numai c# a c#p#tat amploare, dar[i-a \ntemeiat [i \mbog#]it o [tiin]# aei, astfel c#, \n zilele noastre exist#o ampl# bibliografie de specialitate,e, deci, un domeniu bine definit [i\[i continu# cercetarea [i perfec]io-narea, fapte ce au permis practicareaacestei \ndeletniciri la scar# indus-trial#. Se organizeaz#, de mai binede un secol, reuniuni [i congresena]ionale [i interna]ionale de specia-litate [i \n toate ]#rile civilizate exist#

11.S.D. era, \n urm# cu c@te decenii,

unul dintre oamenii repectabili dinB#ile[ti. De meserie crucer (ciopli-tor de cruci din piatr#), nenea S. D.a ajuns prin anii ’60 [eful spa]iilorverzi din ora[ul nostru. _n aceast#calitate l-am cunoscut, ca fiindautorul unei replici devenite celebr#.Se zice c#, admonest@nd ni[te tinericare rupseser# c@teva flori din parc,dumnealui li se adresase acestoracu urm#toarele cuvinte:

-Derbedeilor! _n loc s# v# duce]iacas# ca s# servi]i masa respectiv#,sta]i \n parc [i face]i stric#ciuni.

De atunci, studen]ii b#ile[teni aiacelor ani, care-[i petreceau multeore \n Parcul Tineretului, se desp#r-]eau la pr@nz cu formula hazlie:

- S# mergem acas#, ca s# servimmasa respectiv#!

Peste c@]iva ani, absolvind facul-tatea, am func]ionat ca profesor su-plinitor la Liceul real-umanist dinB#ile[ti. _ntr-o toamn#, domnulS.U., directorul [colii, m-a inclus\n comisia pentru examenele f#r#frecven]# la clasele I-VIII. Con-[tiincios [i prevenitor, dumnealuine-a f#cut un scurt ”instructajpolitic”, legat de ”traducerea \n via]#a hot#r@rilor PCR privind comple-tarea studiilor de c#tre oameniimuncii” etc, etc mai exact spus,ne-a cerut s# fim foarte toleran]i cuoamenii pe care ”regimul burghezo-mo[ieresc \i ]inuse \n \ntuneric.”

Ajuns \n sala unde d#deau probascris# la Literatura rom@n# eleviidin clasa a VI-a, am fost surprinss#-l g#sesc acolo pe nenea S.D. M-amirat faptul c# un om a[a de im-pozant, cu un vocabular at@t de evo-luat, avea numai 5 clase absolvite.Dar, dispozi]iile directorului, faptulc# eram coleg [i prieten cu fiuldomnului S. D., dar mai ales moduls#u impun#tor de a fi m-au deter-minat la o maxim# \ng#duin]# fa]#de candidat.

Acesta, f#r# nicio re]inere, a scosmanualul [i a \nceput s# copieze.Mi-am spus c#, probabil, la fel pro-cedase [i la examenul din anul

[colar anterior, a[a c# n-am reac]io-nat \n niciun fel.

Aveau de comentat un fragmentdin poemul ”Scrisoarea III” de Mi-hai Eminescu. Amuzat, m-am apro-piat de banca lui, curios s# v#d ceanume scrie. C@nd colo, ce s# vezi?”Elevul” nu copia comentariile,\ndrum#rile f#cute de autorii manua-lului, cum ar fi fost nor-mal. A[! El copia chiartextul poeziei lui Emi-nescu.

- Nene S., i-am atrascu bl@nde]e aten]ia, dum-neata ai de comentatpoezia, nu ai de transcrisversurile poetului! Deci,vezi c# dup# acestea, ur-meaz# ni[te propozi]ii [ifraze care explic# maisimplu ceea ce a spusEminescu \n poezia lui.

- Ai, domnule, r#bda-re, mi-a r#spuns impa-cientat candidatul. Dup#ce termin de scris poezia,\ncep a[a: ”Fa]# cele ar#-tate mai sus, se poatespune c#... ”.

Am r#mas perplex,d@ndu-mi seama c@t deinfluen]at era b#tr@nul [i \nt@rziatulelev de rigorile stilului adminis-trativ-oficial al limbii rom@ne.Probabil c# a[a \[i concepea refera-tele prin care solicita materialele de\ntre]inere a parcului din ora[.

12.Pu]ini \[i mai aduc aminte sau au

cunoscut \mprejur#rile \n care s-an#scut Liceul Agricol din B#ile[ti.Ceilal]i le vor afla \n r@ndurile careurmeaz#.

_n februarie 1978, printr-un con-curs de \mprejur#ri nea[teptat, amfost numit, provizoriu, director al{colii Profesionale din B#ile[ti (unprovizorat care a durat 12 ani...).

{coala nu avea, de fapt, dec@t clasede treapta I de liceu ( IX-X), dup#care absolven]ii trebuia s# mearg#care \ncotro. {i cum, dincolo, laLiceul Industrial, intrau copiii careurmaser# acolo prima treapt# [i care,oricum, aveau medii mai mari,rezulta c# elevii de la noi se alegeaucu ce r#m@nea!

De aceea am \nceput o serie dedemersuri, fiind sprijinit de condu-cerea de atunci a ora[ului, repre-zentat# de c#tre M.C., T.G. [i M.T.,folosind ini]ialele pentru c# unuldintre ace[tia \nc# mai tr#ie[te ([i-idoresc s-o mai fac# mult timp). _nplus, am profitat de faptul c# deputatde B#ile[ti \n Marea AdunareNa]ional# (parlamentul unicameralde atunci) era atotputernica A.S.,ministrul \nv#]#m@ntului [i membr#\n conducerea superioar# a PCR.

N-a[ fi crezut niciopdat# c# unministru plin prime[te plocoane,dac# n-a[ fi desc#rcat eu \nsumiportbagajul unui amic (B.C.), plincu carne, pe[te, legume [i vin, direct

\n ma[ina personal# a tovar#[eiministru, aflat# \n garajul din str.Spiru Haret! De altfel, dac# va citiaceste r@nduri, B.C. \[i va aduceaminte de nostima situa]ie.

_n zadar! Ca s# transformi o[coal# profesional# \n liceu, aveainevoie de semn#tura personal# aTovar#[ei, care, desigur, nu accepta

modificarea re]elei [co-lare. Un an mai t@rziu,aceea[i ”AcademicianProfesor Inginer etc, ect”a ini]iat un decret – eradup# cutremurul din1977 – care a impiedicatconstruirea unui noulocal de [coal# acolounde acum este locuin]ad-lui medic veterinarM.R., vizavi de Prim#riaora[ului nostru!

{i, dup# ce m# resem-nasem, cu o s#pt#m@n#\naintea examenului detrapta a II-a, protectorulmeu de la MinisterulAgriculturii, b#tr@nul I.B. – cred c# acum esteplecat \n lumea umbrelor– a g#sit un compromis,un artificiu: a suplimen-

tat cu o clas# planul de [colarizareal Liceului Cetate, care clas# urmas#-[i desf#[oare activitatea la noi,la B#ile[ti.

Ne-am bucurat, dar ne-am [isperiat. C@nd s# mai faci populari-zarea [colii, c@nd s# se mai preg#-teasc# viitorii candida]i etc ? Undemai pui c# examenul de admitereurma s# se ]in# la Cetate!

{i au urmat zile infernale: trebuias# st#m de vorb# cu absolven]iitreptei I (care nu se preg#tiser#deloc), cu p#rin]ii lor, cu directorulde la Cetate – care \ns# \mi eraprieten; f#cusem \mpreun# un cursde informare pentru directori. Tre-buia s# asigur#m deplasarea copiilor

[i a profesorilor supraveghetori \ncomuna de pe malul Dun#rii, s#ob]inem avizul inspectoratului [colar[.a.

Cu greutate s-au rezolvat toateaceste obstacole. Cu autocarul h@r-buit al Casei Pionerilor – pe atunciexista a[a ceva! – candida]i [i pro-fesori, de-a valma, ne-am deplasatla Cetate. Nu se mai punea proble-ma corectitudinii concursului –oricum, erau locuri pentru to]i can-dida]ii – important era ca fiecareelev s# ob]in# media minim# de5,00 la ambele discipline de con-curs.

Ajun[i la Cetate, am fost \nt@mpi-na]i de c#tre B.S., directorul liceului,care mi-a zis \ng@ndurat:

- Ce ne facem, m#i, c# a venit careprezentant al Inspectoratului dom-nul A.D., directorul de la ”Fra]iiBuze[ti” un om foarte sever!

Am r#suflat u[urat. Domnul A.D.,b#ile[tean, \mi fusese profesor deIstorie la liceul din B#ile[ti [i, dinadmira]ie pentru Domnia Sa, (chiardac# de c@]iva ani a decedat, folo-sesc formula de respect), am deve-nit, pe vecie, suporter al echipeiDinamo Bucure[ti.

{i, \n vreme ce la director \ncabinet f#ceam comentarii desprefotbal [i ne amuzam cu bancuripolitice, colegii mei i-au ”ajutat”pe candida]i s# ob]in# note detrecere la ambele materii.

_n fine, aveam \n B#ile[ti [i unliceu agricol! Iar I.B., care lucreaz#acum la Camera Agricol# a ora[ului,primul inginer agronom ie[it de peb#ncile [colii noastre, \[i aduce,sper, aminte de aceast# aventur#[colar#.

... _n 1982, prima promo]ie \[iserba la Predeal absolvirea liceului[i, pentru directorul care nu aveavoie s# participe, a fost adus# laB#ile[ti o sticl# de coniac ”Milcov”,o raritate \n domeniu.

Sticla a stat nedestupat# timp de24 de ani, p@n# c@nd a venit pelume unicul [i t@rzielnicul meunepo]el....

Marian PIRNEA

Amintirile unui dasc#l

publica]ii cu expertize corespun-z#toare.

Ast#zi, tot mai mul]i apicultoriprofesioni[ti [i amatori se afirm# —cel pu]in \n p#r]ile noastre, evident,ini]ial, ca un hobby, apoi, pentruunii aceast# pornire din pasiune setransform# \n afacere rentabil#, ceaduce prosperitate. Pentru \ncep#tori,e bine s# se [tie c# apicultura e dedou# feluri: pastoral# [i sta]ionar#.

Activitatea stupilor presupunetransportarea lor la culesuri t@rzii [istimularea cu zah#r, dar [i tratamen-tul cu VARACHET contra unui p#-duche d#un#tor.

Apicultorii \ncep#tori trebuie s#[tie, de asemenea, c# e necesar# mic-[orarea cuiburilor, fiindc# albinele sediminueaz# ca popula]ie, dar [i \nvederea prevenirii furti[agurilor, lacare se dedau unele dintre ele.(Probabil furtul s# [i-l fi \nsu[it de last#p@nii lor, dintre care unii practic#frecvent... furtul de stupi... mai [tii?!)

Ionel BECHERESCU

Pentru apicultorii\ncep#tori Motto:

…De ce toate trag la miere?Fiindc# inima le cere!†

(Folclor)

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt#rii Rurale prinAPDRP ( Agen]ia de Pl#]i pentru Dezvoltare Rural#[i Pescuit ) a prelungit sesiunea pentru depunereade proiecte dedicate micro-\ntreprinderilor. M#sura312 ( sprijin pentru creerea [i dezvoltarea de micro-\ntreprinderi ) din cadrul Axei III ( \mbun#t#]ireacalit#]ii vie]ii \n zonele rurale [i diversificareaeconomiei rurale ) se poate accesa p@n# \n data de28 septembrie 2012.

Obiectivele specifice acestei m#suri sunt:- crearea [i men]inerea locurilor de munc# \n spa]iul

rural;- cre[terea valorii ad#ugate \n activit#]i non-agricole;- crearea [i diversificarea serviciilor pentru popula]ia

rural# prestate de c#tre micro-\ntreprinderi.

Obiectivele opera]ionale:- crearea de micro-\ntreprinderi precum [i

dezvoltarea celor existente \n sectorul non-agricol\n spa]iul rural;

- \ncurajarea ini]iativelor de afaceri promovate, \nspecial de c#tre tineri [i femei;

- \ncurajarea activit#]ilor me[te[ug#re[ti [i a altoractivit#]i tradi]ionale;

- reducerea gradului de dependen]# fa]# deagricultur#.

Pentru a putea beneficia de aceste fondurinerambursabile cei interesa]i trebuie s# se \ncadreze\n urm#toarele categorii de beneficiari eligibili:- Micro-\ntreprinderi: societ#]i comerciale cu capital

privat ( SNC, SCS, SRL, SA, SRL-D );- Societ#]i comerciale;- Societ#]i cooperative me[te[ug#re[ti de gradul I;- Societ#]i cooperative de consum de gradul I.

P@n# \n data de 28 septembrie 2012 a mai fostprelungit# sesiunea [i pentru M#sura 221 ( prima\mp#durire a terenurilor agricole ) \ncadrat# \nAnexa II ( \mbun#t#]irea mediului [i a spa]iuluirural ) ale c#rei obiective sunt :- cre[terea suprafe]ei de p#dure cu rol de protec]ie

a apei, solurilor, a p#durilor cu rol de protec]ie\mpotriva factorilor naturali [i antropici d#un#tori,precum [i de asigurare a func]iilor recreative pebaza rolului multifunc]ional al acesteia;

- extinderea suprafe]ei ocupate de p#duri prinsprijinirea lucr#rilor de \mp#durire [i \ntre]inerea planta]iilor;

- p#durile \nfiin]ate prin aceast# m#sur# sunt menites# protejeze componentele de mediu pe bazarolului multifunc]ional pe care \l au.Acestea sunt doar c@teva informa]ii generale, mai

multe detalii pute]i g#si pe site-ul www.apdrp.ro,inclusiv un ghid al solicitantului unde sunt absoluttoate informa]iile necesare dumneavostr#.

Aura[-Tedy POPA

_nc# mai este timp...

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2012

_i obi[nuisem pe cititorii Gazeteica \n \ncheierea articolului \n careanalizam rezultatele ob]inute laexamenul de bacalaureat s# prezen-t#m [i componen]a claselor a IX-a,nominaliz@ndu-i pe primii 5 intra]i\n fiecare categorie de clas# [imen]ion@nd media de admitere afiec#ruia, precum [i cea mai mare[i cea mai mic# medie de admiterepe specializ#ri. Deoarece la datac@nd redactam articolul privitor laexamenul de bilan] (bacalaureatul)clasele nu erau constituite \nc#,vom prezenta situa]ia acestora \narticolul de fa]#, exprim@ndu-nebucuria c# orice r#u este spre bine[i c# avem posibilitatea de a daalte informa]ii [i a face unele co-mentarii pe baza acestora, d@ndglas [i regretului, dezam#giriichiar, c#, f#r# a exagera, situa]ia\nv#]#m@ntului preuniversitar dol-jean, dar [i a celui na]ional se a-propie de dramatic. {i \ndr#znims# afirm#m c# principala cauz# seafl# \n mult tr@mbi]ata reform# a\nv#]#m@ntului cu care ” se f#lesc”reprezentan]ii ministerului de resort.

Sigur c# celor de v@rsta noastr#sau mai mici cu vreo 10 ani ceeace vom spune li se va p#rea c# nuse \nscrie \n limitele realit#]ii,ace[tia [tiind c# nu se poate intra\n liceu, dac# n-ai ob]inut cel pu]inmedia 5,00. Ei bine, este de-adreptul cutremur#tor c# \n jude]ulDolj din cei 5.152 de elevi careau sus]inut Evaluarea Na]ional#,1.758 (?!) au ob]inut medii sublimit# (35,38%), iar la 26 din cele41 de licee ale jude]ului ultimelemedii cu care s-a intrat au fost de3 [i 4. Incredibil, dar adev#rat!

Toate aceste surprize, mai multdec@t nepl#cute, cu rezultate multmai slabe dec@t \n anii anterioriau fost posibile, deoarece Metodo-logia de admitere \n clasa a IX-aprevede c# to]i elevii prezen]i laexamen au dreptul s# participela repartizarea computerizat#,indiferent de notele ob]inute.F#r# comentarii! {i ar mai fi ceva.Stabilirea cifrei de [colarizarepentru clasele a IX-a trebuie s#fie condi]ionat# de num#rul deabsolven]i ai \nv#]#m@ntului gim-nazial. Or, dac# s-au prezentat laEvaluarea Na]ional# 5.152 de elevi,surprinde faptul c# pentru anul[colar 2012-2013 cifra de [colari-zare propus# este de 6.020 delocuri pentru aceast# clas#. Ni separe c# ”marja de siguran]#” esteprea mare.

Este greu de explicat cum laColegiul Na]ional ”{tefan Odo-bleja” din Craiova, de exemplu,\n acest an, ultima medie de ad-mitere la clasa de Matematic#-Informatic# a fost ... 4,82!!?

_ntr-un clasament al unit#]ilor de\nv#]#m@nt cu cele mai mici mediide admitere conduce Liceul Teo-retic ”George Marin” din PoianaMare, ultima medie de admiterefiind 3,40, urmat de Liceul Tehno-logic ”Constantin Ianculescu”C@rcea – 3,49; Colegiul Na]ional”{tefan Odobleja” Craiova – 3,48;Colegiul ”Constantin Neni]escu”Craiova – 3,49 [i Grupul {colar”{tefan Anghel” B#ile[ti (care seva numi Liceul Tehnologic) – 3,51.S# ne mai punem probleme, bachiar s# ne mir#m [i s# ne scan-dalizeze pur [i simplu rezultatele\nregistrate la examenul de baca-

lureat!?Revenind la demersul nostru

ini]ial, vom preciza c# la Liceul”Mihai Viteazul”, la clasa deMatematic#-Informatic# cea maimare medie de admitere a fost 9,83,iar cea mai mic# - 6,40. ”Perfor-merii” sunt: Mih#il# George, {coalanr. 5 B#ile[ti – 9,83; Voicu Claudia{tefania, Liceul Mihai Vieazul –9,67; Folea Cosmin Florin, {c. nr.5 – 9,32; B#din# Denis Florian,{c. nr 5 – 8,75 [i Mateescu MarianFlorin, {c. ”Amza Pellea” – 8,71.{i la aceast# clas# apare o curiozi-tate, \n sensul c# au fost admi[i 6elevi cu note sub 5,00 la EvaluareaNa]ional# (4,47; 4,50; 4,60; 4,82[i 4,95 la doi elevi).

_ns# nu aceasta ar fi situa]ia ceamai de luat \n seam# [i mai sur-prinz#toare, ci faptul c#, de[i estevorba de profilul real, clas# special#de matematic#, apare [i o situa]ie,dac# nu paradoxal#, cel pu]in ciu-dat#, ca s# ne exprim#m eufemistic,generat# de faptul c# nu mai pu]inde 9 elevi dintre cei admi[i auob]inut la proba de Matematic# dela Evcaluarea Na]ional# note \ntre2,85 [i 4,50 (2,85; 3,00; 3,30; 3,50;3,55; 3,60; 3,90; 4,00 [i 4,50).Dup# cum se va vedea aceast#”performan]#” se va \nt@lni [i laclasa de {tiin]e ale naturii, tot dinprofil real, clas# la care, ca [i \ncazul anterior Matematica estedisciplin# obligatorie la examenulde bacalaureat.

Cele relatate aici ridic# cel pu]indou# \ntreb#ri pe care le vom puneacum [i nu le vom repeta c@ndvom prezenta situa]ia de la cealalt#clas# din profilul real, \ntreb#ricare, deocamdat#, sunt retorice, darcare ar trebui s# provoace momentede medita]ie profund# celor carer#spund de destinele \nv#]#m@ntuluirom@nesc, sector care, dup# cumspuneam [i cu alte prilejuri, asigur#progresul unui popor [i s#n#tateamoral# a unei na]ii. A[adar: Cecaut# elevii la care ne-am referitprin notele ob]inute (f#r# a-i nomi-

unor progrese sau tr#g@nd unsemnal de alarm#, dac# se constat#rezultate mult sub cele de la intrare,a[a cum, din p#cate, au stat lu-crurile \n acest an [colar c@nd, dup#cum men]ionam \n articolul deanaliz#, un singu elev a ob]inut labacalaureat medie superioar# celeide la admitere, la ceilal]i 19 dife-ren]ele au fost \n favoarea mediilorde la ”intrare”, \n unele cazuri chiardestul de mari.

F#r# a avea inten]ia (pentru c#nu este nici normal, nici elegant)de a jigni pe cineva, ne permitemtotu[i s# facem observa]ia c#activitatea de orientare [coalar# aprofesorilor diorigin]i ai claselor aVIII-a nu s-a ridicat la nivelul a[-teptat, \n sensul c# ace[tia, probabil,au cedat \n fa]a orgoliilor p#rin]ilor[i n-au reu[it s#-i conving# c# fiiisau fiicele dumnealor nu se ridic#la nivelul de exigen]# al profilurilor[i specializ#rilor pentru care optea-z# [i c# vor \nt@mpina greut#]i peparcursul liceului [i, mai ales, laexamenul de bacalaureat.

Este evident c# aceast# situa]iepoate fi evitat# dac#, m#car \n ceasulal doisprezecelea, cei care conducdestinele \nv#]#m@ntului vor revenila ce a fost nu demult, c@nd selec]iaelevilor la liceu se f#cea princoncurs de admitere organizat defiecare unitate [colar# [i doza dehazard era totu[i mai mic#.

{i nu pentru c# am avea ”unghimpe” \mp[otriva mai-marilor dela Ministerul Educa]iei, Cercet#rii,Tineretului [i Sportului, dar realita-tea ne oblig# s# revenim asupraopticii ”str@mbe” a acestora care,continu#m s# credem c# sunt de-parte de realit#]ile \nv#]#m@ntuluirom@nesc, pentru c# este aproapeimposibil s# consider#m c# vor s#distrug# \n mod inten]ionat \nv#]#-m@ntul [i nu \n]elegem ra]iunea \nbaza c#reia se poate intra \n clasaa IX-a la liceu cu medii sub 5,00,dar bacalaureatul nu se poate pro-mova dec@t dac# absolventul deliceu ob]ine cel pu]in 5,00 la fiecareprob# [i media final# 6,00 ?! Undeeste logica? Sigur c# nu se poatevorbi de o exigen]# exagerat# \ncazul examenului de bacalaureat,dar apare cel pu]in bizar# indul-gen]a de la admiterea \n liceu.

Iar pentru a dep#[i pu]in aceast#situa]ie ap#s#toare, vom aminti o”glumi]#” pe care le-o spuneamcolegilor c@nd ne-au propus, \n1990, pentru func]ia de directoradjunct: Probabil considera]i c# am\nceput s# fiu pu]in dep#[it caprofesor, pentru c# atunci c@nd teafli \n aceast# situa]ie, e[ti \n#l]at\n scaunul de director. Dac# actult#u managerial nu este de calitate,e[ti pus inspector [colar, iar atuncic@nd nu mai ai nimic comun cu\nv#]#m@ntul, te promoveaz# la mi-nister. Dac# la acea dat# era vorbade un nevinovat amuzament, dinp#cate, acum, din motive asuprac#rora nu insist#m, pentru c# suntprea bine cunoscute, ”glumi]a” deatunci se constituie \ntr-un trist [i\mpov#r#tor adev#r.

Este un prilej de medita]ie pentruto]i factorii implica]i \n procesulde \nv#]#m@nt [i numai conjugareafericit# [i matur# a eforturilor poateduce la dep#[irea st#rii actuale a\nv#]#m@ntului nostru. {i aceastap@n# nu este prea t@rziu.

Gh. GHEORGHI{AN

P@n# nu este prea t@rziu

naliza) la profilul real? Ce rezultatese pot a[tepta de la ei la examenulde bacalaureat la care subiectelesunt mai dificile, c@nd ei abia dac#deslu[esc alfabetul matematicii? S-armai putea ad#uga, f#r# a demobili-za pe cineva ce eforturi trebuie s#depun# profesorii de matematic#din liceu, pentru a putea ( folosindo expresie drag# venerabilului prof.Valentin Turcu ”drege busuiocul”).

”Recordmenii” clasei de Filolo-gie, profil uman (cea mai maremedie – 9,89, cea mai c# 7,98)sunt elevii: Mo[u Adriana Elena,Liceul ”Mihai Viteazul” – 9,89(media maxim# de admitere dinliceu); Matara Maria C#t#lina,{coala nr. 5 – 9,75; GabroveanuAlina Corina, {c. nr. 5 – 9,61;St#nescu Elena Roxana, {c. nr 5 –9,37; Ignat R#zvan Ionu], {c. nr 5– 9,28. {i referitor la aceast# clas#se poate face un comentariu. Cutoate c# situa]ia este fireasc#, \nscri-indu-se \n limitele normalit#]ii decare are nevoie \nv#]#m@ntul, dac#o raport#m la cea de la clasa deMatematic#-Informatic#, se poatevorbi de o oarecare ciud#]enie, \nsensul c# la aceast# clas# din profiluman, cea mai mic# medie laevaluarea na]ional# este 6,77, iarla Matematic# 5,90, ba apare laaceast# disciplin# ”sperietoare” [io not# de 10. Este drept c# [i laclasa de Matematic#-Informatic#eleva cu cea mai mare medie deadmitere a ob]inut la evaluareana]ional# 10, la... Limba rom@n#.

Facem un pas \nainte [i ajungemla clasa de {tiin]e ale naturii,profil real, (media maxim# 9,85,iar cea minim# 6,62) colectiv deelevi la care primii 5 ferici]i sunt:Popa Albert Alin, {coala nr. 5 –9,85; T#nasie Ana-Maria Ramona,{c. nr 5 – 9,51; Ciuc# RoxanaSteliana, {c. nr. 5 – 9,30; {i[uGeorge Adrian, {c. Rast – 8,37 [iGiurgea Ionu] Augustin, {c. nr. 1– 8,31. {i la aceast# clas# de profilreal apar doi elevi care au ob]inutla Evaluarea Na]ional# 4,42, res-

pectiv, 4,77, dar, ce este cu ade-v#rat greu de explicat, rezid# dinaceea[i anomalie ca [i la clasa deMatematic#-Informatic#, coinciden-]a fiind c# [i la aceast# clas# aufost admi[i tot 9 elevi cu medii,de data aceasta, \ntre 2,05 [i 4,85(2,05; 2,20; 3,00; 3,45; 3,65; 3,75;3,80; 4,15; 4,85) [i care vor daobligatoriu la bacalaureat prob#scris# la matematic#, dac# p@n# laabsolvire nu se va schimba meto-dologia de sus]inere a acestuiexamen de bilan].

_n fine, la cealalt# clas# dinprofilul uman, {tiin]e sociale, lacare mediile ”la v@rf” sunt maimici dec@t la celelalte 3 clase (ma-xima – 8,48, minima – 6,80) ceimai buni 5 au fost: Cerg# Aura[Nicu[or, {coala Galicea Mare –8,48; Poenaru Mircea Daniel, {coa-la Negoi – 8,40; B#lun# CosminPetru], {c. nr 5 – 8,24; PoenaruMihaela Andreea, {c. nr 1 – 8,23[i Ciontu Marius, Liceul ”MihaiViteazul” – 8,22. Spre regretulnostru [i, \n mod sigur, al profeso-rilor de la liceu [i \n aceast# clas#apar 3 elevi care la Evaluarea Na-]ional# au fost nota]i cu 4,42; 4,72;4,77 [i, chiar dac# ace[ti elevi nusus]in la bacalaureat prob# scris#obligatorie la matematic#, este,totu[i, ap#s#tor c# 11 din 28 aufost aprecia]i la Matematic#, \ncadrul Evalu#rii Na]ionale cu note\ntre 2,50 [i 4,95 (2,50; 3,15; 3,20;3,25; 3,85; 4,00; 4,15; 4,50; 4,70;4,75; 4,95). Oricum, sincere felici-t#ri ”performerilor” admi[i dup#repartizarea computerizat# \n liceu,profesorilor care i-au preg#tit [ip#rin]ilor acestor elevi con[tien]ide menirea lor, adic# de faptul c#\n propriile m@ini le st# viitorul.

Sigur c#, a[a cum am f#cut-o defiecare dat#, vom urm#ri evolu]iaelevilor nominaliza]i din fiecareclas# [i, dac# s#n#tatea ne va per-mite, la absolvirea liceului vomface nelipsitele compara]ii \ntremedia de la admitere [i cea de labacalaureat, bucur@ndu-ne \n cazul

}ine]i-o tot a[a!

4

Cyan Magenta Yellow Black

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2012

Desf#[urat# pe data de 27.07.2012,[edin]a ordinar# a Consiliului Local peluna iulie a avut ca ”obiect” dezbaterea a22 de proiecte de hot#r@re iar la lucr#rileei au r#spuns prezent to]i cei 17 consilierilocali. Dl M. Barbu, secretarul unit#]iiadministrativ-teritoriale, a deschis lucr#rile,a men]ionat c# [edin]a este statutar#, asupus la vot procesul verbal al [edin]eiextraordinare, aprobat \n unanimitate, areamintit consilierilor s# urgenteze depu-nerea declara]iilor de avere [i de interese,dup# care a predat [tafeta dlui P. Mitroi,pre[edintele de [edin]#. Acesta a adresatdlui primar Costel Pistri]u rug#mintea dea prezenta ordinea de zi, dup# care reve-nind la pupitrul de comand# a supus votu-lui ordinea de zi, aprobat# \n unanimitate.

Dl Ionel Mu[uroi a avansat propunereade a se dezbate mai \nt@i proiectul de lapunctul al treilea, de care este condi]ionatnemijlocit primul punct, dar i s-a r#spunsc# trebuia s# fac# aceast# propunere \naintede aprobarea ordinii de zi.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind aprobarea vir#rilor decredite din bugetul local al municipiului,se stipuleaz# c#, potrivit prevederilor art.49, alin. 4 din Legea Finan]elor PubliceLocale, vir#rile de credite bugetare de laun capitol la altul al clasifica]iei bugetare[i de la un program la altul se aprob# deautorit#]ile deliberative, pe baza justific#-rilor ordonatorilor de credite [i se potefectua \nainte de angajarea cheltuielilor,\ncep@nd cu trim. al III-lea. Dna VioletaMo]#]#eanu, director executiv economic,dup# ce a informat c# la cheltuieli au fost39.968 mii lei credite bugetare anualeaprobate [i 15.348 mii lei credite bugetaretrimestriale cumulate, iar pl#]i efectuate9.755 mii lei [i le-a prezentat pe capitole,a f#cut precizarea c#, fa]# de documentulprezent la dosar, este o modificare, \nsensul c# se retrag 500 mii lei din sumedefalcate din TVA pentru \nv#]#m@nt [iastfel se diminueaz# capitolul cu sumarespectiv#. A avansat propunerea de a seaproba introducerea acestei modific#ri \nAnexa 1, ca s# nu se mai fac# opera]iunea\ntr-o alt# [edin]#, cu alt proiect, motivpentru care a fost de p#rere ca proiectuldezb#tut s# se intituleze ”rectificare debuget”. Dl Ionel Mu[uroi a men]ionat c#,\n mod regretabil, \n Anexa 1 apar multegre[eli. Dup# cum este normal, toatesumele trebuie ”s# bat#” cu execu]ia bu-getar#, dar nu se \nt@mpl# a[a, preciz@ndc# execu]ia bugetar# este corect#, \n sensulc# este bun# Anexa 3 de la execu]ia buge-tar#, dar gre[it# Anexa 1 de la vir#ri decredite. De aceea a considerat c# era bines# se dezbat# mai \nt@i proiectul cu exe-cu]ia bugetar#.

Supus la vot, cu propunerea dnei Mo]#-]#eanu [i cu complet#rile aduse de dl IonelMu[uroi, proiectul de hot#r@re a fostaprobat cu 16 voturi ”pentru”, dl D. Man-ciu ab]in@ndu-se.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@rereferitor la aprobarea unui \mprumutbancar, se men]ioneaz# c#, ]in@nd seamac# pentru derularea proiectului Moder-nizarea str#zilor, trotuarelor [i \nfiin-]area de parc#ri auto \n municipiulB#ile[ti , finan]at prin POR, suma necesar#pentru implementare, din momentulrecep]iei lucr#rilor par]iale [i p@n# la dataprimirii ramburs#rii nu exist# \n momentulpl#]ii, executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care s# se aprobecontractarea unui \mprumut \n valoare de5.580.000 lei pe o perioad# de 60 de luni,pentru derularea proiectului men]ionatanterior. Dl M. Urziceanu s-a interesatasupra condi]iilor impuse de banci, dnaMo]#]#eanu inform@nd c# nu banca punecondi]ii, ”noi solicit#m modalitatea deacordare, prezent#m situa]iile financiare,iar d@n[ii stabilesc dob@nda.” Dl IonelMu[uroi a pedalat pe faptul c# planificareaeste totu[i gre[it#, ap#r@nd sume care nucorespund, dar nu se poate spune c# s-af#cut cu inten]ie, deoarece se calculeaz#”la pix” [i apoi se introduc sumele \ncalculator, motiv pentru care a propus”s#-[i procure un software de contabili-tate”.

Proiectul de hot#r@re, cu corecturilesolicitate, a fost aprobat cu 16 voturi”pentru”, iar dl D. Manciu s-a ab]inut.

Referitor la Proiectul de hot#r@re pri-vind aprobarea execu]ieie bugetare [i aindicatorilor economico-financiari la datade 30.06.2012, se precizeaz# c# situa]iase prezint# astfel. Din totalul veniturilorde 38.718 mii lei, cumulat trimestrial,14.850 mii lei, s-a realizat suma de 12.628

Este un semn bun.

defalcate din TVA – 75,54%, taxe peutilizarea bunurilor sau pe desf#[urareade activit#]i – 110,28%); Venituri nefis-cale – 99,54% (venituri din proprietate –126,25%; venituri din bunuri [i servicii –83,71%, venituri din prest#rii servicii [ialte activit#]i – 38,46%; venituri din taxeadministrative [i eliber#ri de permise –92,30%; amenzi, penalit#]i [i confisc#ri –105,91%); Venituri din capital –107,14%; Subven]ii primite din bugetulde stat – 161,17% ; Sume primite de laU.E./al]i donatori \n contul pl#]ilorefectuate [i prefinan]#ri – 52,08%.

Total Cheltuieli – 65,35% din care:Administra]ie public# - 35,93% (cheltu-ieli de personal – 80,30%; cheltuielimateriale – 97,92%; cheltuieli de investi]ii– 4,40%); Alte servicii publice generale– 92,90% din care: Eviden]a popula]iei –71,79% (cheltuieli de personal – 89,05%[i cheltuieli materiale – 33,33%); Alegeri– 100% pentru cheltuieli de personal [icheltuieli materiale. Ordine public#87,38%, din care Poli]iei local# 88,71%;_nv#]#m@nt - 86,88% (cheltuieli depersonal – 92,72%, cheltuieli materiale –73,43% [i burse – 65,95%) S#n#tate –67,25% (Medici – 89,78% din carecheltuieli de personal – 93,55%, cheltuielimateriale – 20%) Spital – 61,11%;Cultur#, Recreere, Religie – 63,77%(Muzeu – 36,11%, Bibliotec# 83,87%,Casa de Cultur# - 43,14%, Sport –61,54%, Zone verzi – 69,27% [i Serviciireligioase – 100%); Asigur#ri [i asisten]#social# — 80,07% (Asisten]# social# —79,10%, Ajutor social – 75,31%, Trans-feruri – 90,08%); Servicii [i dezvoltarepublic#, locuin]#, mediu, ap# — 31,06%(alimentare cu ap# - 2,16%, iluminatpublic – 78,81%); Protec]ia mediului –73,52% (salubritate – 69,12%, arie prote-jat# — 100%); Transporturi – 69,03%.

Fa]# de cele men]ionate, executivul apropus aprobarea execu]iei bugetare pesem. I 2012 [i a indicatorilor economico-financiari. Dl Ionel Mu[uroi a sezizat c#este o gre[eal# la capitolul Venituri, pentruc# adunate sumele ”nu bat” la Anexa 1,dar dna Mo]#]#eanu a precizat c# unele

executivul a propus aprobarea Regula-mentului de organizqare [i func]ionare aacestuia printr-o hot#r@rev de CL. _n urmadezbaterilor, s-a aprobat ca indemniza]iaconsilierilor s# se acorde pentru o [edin]#ordinar# [i dou# extraordinare, acord@ndu-se ale[ilor locali 5% din indemniza]ialunar# a primarului pentru fiecare [edin]#.

Proiectul de hot#r@re a \ntrunit sufragiiletuturor ale[ilor urbei.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@rereferitor la stabilirea reprezentan]ilor CL\n Consiliul de Administra]ie al SpitaluluiMunicipal, se men]ioneaz# c#, potrivitlegisla]iei \n vigoare, din consiliul de ad-ministra]ie trebuie s# fac# parte doireprezentan]i ai CL, dintre care unul s#fie economist, [i doi membri suplean]i.Dna Elena Jianu a propus s#-[i continueactivitatea dl Ionel Mu[uroi, iar al doileas# fie economistul Claudiu Duinea. DlIonel Mu[uroi a propus ca suplean]i pedomnii P. Floricel [i E. Cecea.

To]i consilierii locali au fost de acordcu proiectul avansat de executiv.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind stabilirea reprezentan]ilor CL \nConsiliile de administra]ie ale [colilor, semen]ioneaz# c# din acelea[i motive [i \nconformitate cu prevederile ordinului 4925/2005 al MECTS privind Regulamentulde organizare [i func]ionare al unit#]ilorde \nv#]#m@nt preuniversitar, executivul apropus adoptarea unei hot#r@ri de CL princare s# se stabileasc# reprezentan]ii CL \nacest organism al [colilor, care se compunedin 9-13 membri, num#r stabilit de ISJDolj. Dl Cr. }ibreanu a f#cut propuneridup# cum urmeaz#: la {coala nr. 1 – P.Mitroi; {coala ”Amza Pellea” – C. Pascu;{coala nr. 3 – Ionel Mu[uroi; {coala nr.5 – Florian Cojocaru; Liceul ”MihaiViteazul” – Elena Jianu; Grupul {coalar”{tefan Anghel” – A. Dumitra[cu, pro-puneri aprobate \n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind aprobarea contractului-

de superficie; e) aprobarea dezmembr#riiimobilului din str. Meseria[i, nr. 223, \nsuprafa]# de 13.335 mp \n trei loturi deprorpietate: Lot 1 – 3279 mp; Lot 2 –2690 mp; Lot 3 – 7151 mp. Dl viceprimara informat c#, \n mod regretabil, at@t \ncontractul-cadru, c@t [i \n raport au ap#rutunele gre[eli pe care le-a corectat, c@teva”sc#p#ri” [i omisiuni.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat \nunanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@rereferitor la scoaterea la licita]ie public# \nvederea \nchirierii a unui spa]iu de terencare apar]ine domeniului public, situat \nstr. T#b#cari, Pia]a agroalimentar#, semen]ioneaz# c#, pentru \mbun#t#]ireaactivit#]ii de comercializare a produselordin carne care se desf#[oar# \n cele dou#puncte de v@nmzare amenajate \n fostulsediu administrativ al pie]ei, executivul apropus scoaterea la licita]ie public#, \nvederea \nchirierii pe o perioad# de treiani, a terenului \n suprafa]# de 35 mpapar]in@nd domeniului public. Dl IonelMu[uroi a opinat c# la dosarul proiectuluitrebuia pus# [i cererea solicitantului, pentruc#, de fapt, aceasta declan[eaz# procedura.

Proiectul executivului a \ntrunit su-fragiiloe tuturor ale[ilor locali.

Referitor la Proiectul de hot#r@re privindaprobarea pre]ului minim de pornire alicita]iei \n vederea concesion#rii terenuluisituat \n str. Gen. I. Ghenescu, 2, \n su-prafa]# de 287 mp, se precizeaz# c#, princererea 15342/2012, dl dr. Tu]u Cosmina solicitat concesionarea acestei suprafe]e,pentru construirea unui spa]iu destinatactivit#]ilor medicale stomatologice,solicitare aprobat# prin HCL 23/2012. Dinacest motiv, s-a \ntocmit un raport deevaluare [i un studiu de oportunitate pentrupre]ul minim de pornire a licita]iei. Lu@ndact de cele men]ionate, executivul a propusca pre]ul minim de pornire a licita]ieipentru terenul \]n suprafa]# de 287 mp s#fie de 8,01 lei/mp/an, iar perioada de

concesionare de 10 ani, [i \mputernicireadlui primar Costel Pistri]u pentru semnareacontractului de concesiune. Dl I. Cre]ana \ntrebat \n c@]i ani execut# obiectivul,iar dl V. Bonci a r#spuns c# termenul sestabile[te prin hot#r@rea de consiliu. Dindiscu]ii a reu[it c# se modific# termenulde la 10 ani c@t apare \n proiect la 49 deani, cu recalcularea redeven]ei, calcululput@ndu-se face totu[i [i pe 10 ani. DlIrinel Mu[uroi a fost de p#rere c# pre]uleste prea mare [i a opinat s# se ia \ncalcul 10 ani. Edilul-[ef a avansat propu-nerea s# se acorde concesiunea pe 49 deani, iar la tarife s# se mearg# pe 10 ani,\ntruc@t investi]ia respectiv# trebuie s# serecupereze. S-a aprobat propunerea capre]ul s# r#m@n# acela[i, dar termenul deconcesiune s# fie 49 de ani.

To]i consilierii locali au fost de acordcu propunerea executivului.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind aprobarea programuluiprincipalelor manifest#ri cultural-artistice[i educative pe trim. al III-lea, se stipuleaz#c#, \n baza dispozi]iilor Legii 215/2011,trebuie adoptat# o hot#r@re de CL princare s# se aprobe aceste manifest#ri [idevizul estimativ de cheltuieli aferenteacestora. Dl M. Bo]a, directorul Casei deCultur#, a informat c# unele activit#]i aufost deja prezentate, cel mai \mbucur#toreste c#, particip@nd la Festivalul Interna-]ional ”Dobroge, m@ndr# gr#din#”, organi-zat \n sta]iuni de pe litoral, Ansamblulfolcloric ”Bobocica” a c@[tigat trofeul fes-tivalului la care au participat 56 de an-sambluri din ]ar# [i de peste hotare.Celelate au fost comemor#ri, evoc#riliterare etc care s-au ”consumat”, [i aufost prezentate pe larg \n Gazeta de B#i-le[ti. La solicitarea dlui Amza Dumitra[cude a se detalia activit#]ile din cadrul”Zilelor B#ile[tiului”, dl Bo]a a precizatc# deschiderea va fi joi, 23 august prinprezentarea unei piese de teatru de c#treo trup# din Bucure[ti; vineri, spectacolfolcloric al ansamblurilor de amatori;s@mb#t#, cel al consacra]ilor; duminic#,spectacol de muzic# u[oar# al consacra]iloriar seara, foc de artificii. _ntre aceste ma-nifest#ri sunt programate concursurisportive, prezent#ri de carte, expozi]ii etc.Dl Cr. }ibreanu, dup# ce a men]ionat c#nu se pot nega eforturile [i rezultatele dinanumite perioade, [i-a exprimat p#rereac# ”n-are rost s# \nc#rca]i luna iulie cuactivit#]i nesemnificative ca evoc#ri literarela \mplinirea a 292 sau 132 de ani dena[terea unor scriitori [i s# se mearg# pecifre rotunde.” De asemenea, a opinat c#sumele pentru forma]iile [i soli[tii invita]isunt prea mari, interven]ie \n urma c#reiadl M. Bo]a a precizat c# sumele suntestimative [i, oricum, mai mari dec@t celecare se vor pl#ti \n realitate.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat cu16 voturi ”pentru” [i o ab]inere, dl I. Cre]an.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@rereferitor la aprobarea \nfiin]#rii [i finan]#riiClubului Pensionarilor, se men]ioneaz# c#,av@nd \n vedere solicitarea de \nfiin]are [ifinan]are a acestui club, executivul apropus adoptarea unei hot#r@ri de CL princare s# se aprobe \nfiin]area [i finan]areade la bugetul local a Clubului Pensiona-rilor, care \[i desf#[oar# activitatea pe l@ng#Casa de Cultur# ”Amza Pellea”, cu sediul\n str. Lt. Becherescu nr. 14. Dl primara pedalat pe necesitatea institu]ionaliz#riiclubului, oferirea unui sediu [i pe creareaunui cadru propice activit#]ii. ”Este nevoiede cheltuieli destul de mici.”

Proiectul avansat de executiv a fostaprobat \n unanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind revocarea par]ial# a HCL 40/2012,se precizeaz# c# dreptul de folosin]#\nceteaz# odat# cu \ncetarea dreptului deproprietate public# sau prin actul de re-vocare emis \n condi]iile legii, dac#interesul public o impune, de organul carel-a constituit. Av@nd \n vedere c# autogu-noiera compactoare, proprietate a CL, afost dat# \n folosin]# gratuit c#tre SCSalubritate B#ile[ti SRL prin HCL 40/29.02.2012 [i c# \n acest moment se im-pune \ncetarea dreptului de folosin]#,deoarece aceasta este necesar# pentruautogospod#rire \n zona Parc [i \n zoneleadiacente, executivul a propus revocareadreptului de folosin]# gratuit a autogu-noierei de c#tre SC Salubritate B#ile[tiSRL, celelalte articole ale hot#r@rii men]io-nate nesuferind modific#ri.

Gh. GHEORGHI{AN

PRIM~RIA B~ILE{TIPRIM~RIA B~ILE{TIPRIM~RIA B~ILE{TIPRIM~RIA B~ILE{TIPRIM~RIA B~ILE{TI

Continuare \n pag. 7

mii lei, adic# 85,04%. _n continuare, vomprezenta doar procentele de realizare aveniturilor [i nu vom mai consemna [isumele, spre a nu-i plictisi pe cititori:

Venituri curente - 90,54%; Veniturifiscale – 90,32% (impozit pe venit, profit[i c@[tiguri din capital – 112,83%; cotedefalcate din impozitul pe venit – 95,45%;sume alocate de Consiliul jude]ean pentruechilibrarea bugetelor locale – 144%);Impozite [i taxe pe proprietate – 116%(impozite pe cl#diri – 94,58%; impozitepe terenuri – 127%); Impozite [i taxe pebunuri [i servicii – 76,75% (sume

sume intr# la sec]iunea de Func]ionare [inu se eviden]iaz#.

Proiectul avansat de excutiv a fostaprobat cu 16 voturi pentru, iar dl D.Manciu s-a ab]inut din nou.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind aprobarea Regulamen-tului de organizare pi func]ionare al CLB#ile[ti, se stipuleaz# c#, ]in@nd seama defaptul c#, \n urma alegerilor locale din10.06.2012, a \ncetat mandatul fostuluiCL, la data de 27.06. odat# cu depunereajur#m@ntului de c#tre noii consilieri, pentrufunc]ionarea \n mod legal a noului consiliu,

cadru de superficie, se stipuleaz# c#, av@nd\n vedere raportul nr. 17911/26.07.2012,\ntocmit de viceprimarul Irinel Mu[uroiprin care se propune aprobarea acestuicontract cadru, precum [i adresele 16401[i 16402/10.07.2012 ale dlor St#nic# GabiValentin [i Dr#gulescu Dumitru, respec-t@nd legile \n vigoare, executivul a propus:a) aprobarea contractului cadru de super-ficie \ncheiat cu proprietarii construc]iiloredificate pe terenuri apar]in@nd domeniuluiprivat; b) \ncheierea contractelor de su-perficie \ntre CL [i proprietarii construc-]iilor pe durata de 5 ani; c) pre]ul pentrufolosin]a terenurilor se stabile[te prin raportde evaluare supus aprob#rii CL [i repre-zint# pre]ul minim de pornire a negocierii;d) \mputernicirea Primarului MunicipiuluiB#ile[ti de a \ncheia [i semna contractele

5

Cyan Magenta Yellow Black

Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 8august 2012

Se apropie 2000 de ani de c@ndaceast# proorocie a fost spus# de ofecioara s#rac#, \ntr-unul din celemai mici ora[e din Iudeea. Aceast#fecioar# necunoscut# locuia \ntr-ocas# modesta in p#m@ntul Hebro-nului [i se mang@i# cu aceste cuvinte\n care credea cu statornicie. Autrecut ata]ia ani [i iat# c# acestecuvinte se implinesc \naintea ochilorno[tri.

{tim cu to]ii c# \n toate timpurile,popoarele au \nconjurat cu cinstepe \mpara]ii lor, precum [i pe ceicare [i-au jertfit geniul [i munca pealtarul patriei, ridicandu-le \n semnde recuno[tin]# statui [i monumente.Biserica, \nsa, aduce lauda sfin]ilormartiri care au suferit pentru dreaptacredin]#, c@ntandu-le imnuri sfinte[i pastrandu-le sfintele noaste \nl#ca[urile sale. _n familiile cre[tine,copiii poart# respect [i dragoste c#trep#rin]ii lor, iar, dup# ce ii conducpe ultimul drum, le p#streaz# odulce amintire, privind cu lacrimi\n ochi chipurile lor in tablouriler#mase. Dar, oare, noi cre[tinii nusuntem datori s# avem respect [i s#vener#m pe _mp#r#teasa Cre[tinis-mului?

Dac# oamenii mari, vesti]i, suntvrednici de recuno[tin]a noastr#, cuat@t mai mult trebuie s# cinstim pe_mp#r#teasa Cerului, care este ceamai mare f#c#toare de bine, anoastr# [i care ne-a deschis por]ilefericirii vesnice! Prin Ea am redo-b@ndit via]a sufletului nostru, c#ciSf. Fecioara Maria este mai presusde toate femeile, aleasa, mai inainte,ca sa fie Maica lui Dumnezeu [i afost plin# de Duh Sfant [i de Har.

Via]a ei a fost nep#tat# de pacat[i moartea nu a rapit-o ca pedeapsapentru p#catele sale, c#ci trupul einu a fost supus putreziciunii in mor-m@nt, ci s-a inaltat la cer impreun#cu sufletul, la slava lui Dumnezeu[i a Fiului S#u.

Sf. Fecioar# Maria n-a avutniciodat# pe cineva asemenea ei,nici in cer, nici pe pamant. NumaiDumnezeu este mai presus de ea.Noi, pentru a l#uda pe FecioaraMaria [i a vorbi cu demnitate, dupacuviin]a, nu este de-ajuns numai osingur# cuv@ntare, c#ci nu putemgasi cununi de laud# dupa vrednicie,oricat# bun#voin]# am avea.Mai \ntai, s# aud# toate popoarele,to]i cre[tinii [i p#g@nii, credincio[ii[i necredincio[ii ca, dac# noi numimpe Sf. Fecioara, Doamna si _mp#r#-teasa noastr#, aceasta nu este onascocire a evlaviei cre[tine, c#ciaceast# demnitate n-a luat na[terein inchipuirea str#mo[ilor no[tri, ci,auzi]i, insusi Duhul Sf@nt a vestitinalta ei demnitate. El este cel carea laudat-O prin gura profe]ilor, [i,luminat de El, David \mp#ratul,vedea _mpar#]ia lui Hristos ca se\ntindea de la apusul [i pan# la r#s#-ritul soarelui. De-a dreapta lui Hris-tos, David a v#zut pe Maria _mp#-r#teasa mai \nalt# decat toate puterilecere[ti [i ne-o ar#ta langa CelAtotputernic care depune pe capulei o coroana de pietre scumpe.Datorit# virtutilor sale, Sf. Fecioar#este incununat# din timpul vie]ii sale

p#m@nte[ti, c#ci ea este ca un crincurat. _mp#ratul Solomon o vede cape regina florilor, mai \nalta decatcodrii din Liban. Eva [i multe urma-[e ale ei au n#scut copii p#c#to[i,iar Preacurata Fecioara a nascut peOmul-Dumnezeu f#r# de p#cate, carea mantuit pe toti oamenii. Sf. Fe-cioara str#luce[te ca un soare [i esteicoana cea mai curat# a sfintenieidumnezeiesti.

Despre ea zice Sf.Ap. Ioan c# are cavesmant soarele, lunasub picioare [i pe capo coroan# de dou#-sprezece stele. Laadormirea ei au venit\ngerii [i au luat-O cutrup [i suflet, a[ez@nd-O pe tron, lang# _mp#-ratul Slavei. Iat# la ce\n#l]ime se afl# _mp#-r#teasa noastr# a cre[-tinilor [i iat# cum se\mplinesc profe]iile ca-re au ar#tat c# O vorferici toate neamurile.Implinirea acestei proo-rociri a fost [i \n ]aranoastr#, unde mul]idomnitori au zidit mul-te biserici \n cinstea ei,ingenunchind \nainteaicoanei sale.

S# amintim pe {te-fan cel Mare, Neagoesi Matei Basarb, Con-stantin Br@ncoveanu,care au ridicat o mul-]ime de biserici cu hra-mul Adormirii Maicii Domnului [icredem c# este suficient. Dumnezeuat@t de mult a iubit-O pe Sf. FecioaraMaria, \ncat i-a dat pe Unicul S#uFiu, care s-a supus ei in timpul vietiiSale p#m@nte[ti [i, c@nd era r#stignitpe Cruce, a incredin]at ei, ca uneiMaici, toat# lumea cre[tin#.

Monumente religioase se unesc cumarturiile istorice pentru a ar#tavechimea inchin#ciunii ce se cuvineSfintei Fecioare Maria, preotii, regii,\mp#ra]ii, pictura, sculptura, poe]ii[i scriitorii din primele secole alecre[tinismului din Evul Mediu [i dinepoca noastr#, toate genera]iile aductributul lor de respect, de recuno[-tin]# [i de laud# smeritei fecioaredin Nazareth. Toat# lumea cre[tin#,\n decursul veacurilor, a cunoscutputerea Ei cea mare [i a sim]it aju-torul Ei \n clipele grele.

Biserica Ortodox# are o cartenumit# Minunile Maicii Domnului,pe care, poate, mul]i le-a]i citit [i a]iluat cuno[tin]a de faptele minunate.Voi aduce acum [i trei m#rturii dinSf. Scriptur#, unde se vorbe[tedespre alegerea Sfintei Fecioare \nlucrarea dumnezeiasc#. Prima [i ceamai veche se g#se[te la Facere, cap.XXVIII, ver. 10, unde se vorbe[tede visul patriarhului Iacov, care avazut o scara, ce unea cerul cu p#-m@ntul, pe care coborau [i urcau\ngerii lui Dumnezeu. Pe cand Iacovprivea uimit aceasta frumuse]eminunat#, a auzit glasul lui Dumne-zeu care l-a binecuv@ntat. El s-a \nsp@i-m@ntat [i, de[tept@ndu-se, a socotit cain locul acela este Poarta Cerului.

Scara din visul patriarhului Iacoveste Sf. Fecioara Maria, c#ci peaceasta scara s-a coborat DumnezeuIisus Hristos [i S-a intrupat dinpantecele sau. Fecioara Maria estecasa lui Dumnezeu si Poarta Cerului[i numai cei ce recunosc aceastavor intra in _mp#r#]ia lui Dumnezeu.Vai de to]i cei care n-o cinstesc peMaica Domnului [i care aduc hule

\mpotriva cinstei sale, c#ci sunt [ide ace[tia, o multime de tic#losi, uniisus]inand chiar c# a mai avut [i al]icopii, atat de intunecat le este capul.

A doua m#rturie o g#sim la proo-rocul Iezechil care spune in vedeniasa cum a fost luat [i dus pe caleau[ii sfinte ce duce spre r#s#rit, iaru[a aceasta era incuiata. A auzit a-tunci glasul Domnului, care i-a spusca u[a nu se va deschide [i nimeninu va trece printr-\nsa, caci DomnulDumnezeul lui Israel va intra printr-\nsa.

Dac# cite[te cineva toate acestea,neluminat de duhul lui Dumnezeusau cu alt interes, nu poate intelegeSf. Scriptura, c#ci in ea se ascundtaine mari. Iat#, u[a cea incuiataeste Preacurata Fecioara Maria, c#ciprintr-\nsa a intrat [i a iesit Mantui-torul Iisus Hristos, nestricand peceteafecioriei, a[a cum strabate razasoarelui prin geam.

A treia m#rturie o g#sim tot inVechiul Testamentul la Paralipo-mena cap. XIII, ver. 1, unde se spu-ne c# \mp#ratul David a trimis nisteoameni ca s# aduc# dintr-o localitateChivotul Domnului. Acest Chivotera un fel de lad# poleit# cu aur \ncare se aflau tablele legii, primitede Moise din m@na lui Dumnezeu.Deasupra acestui chivot erau doiheruvimi de aur. Preotii, tot poporul[i \nsu[i \mp#ratul \nsoteau \nsunetul harfelor [i chitarelor carul\n care se g#sea Chivotul [i careera tras de boi. Ajung@nd la o coti-tur#, boii au smucit, iar Chivotulst# s# se r#stoarne. Atunci, un om

din mul]ime a \ntins mana sa-l spriji-ne, dar a murit pe loc. V#z@ndmoartea lui Uza (c#ci a[a \l chema),\mparatul David s-a \ntristat [i s-atemut, totodata. Astfel, de fric#, nua mai dus Chivotul in cetatea lui, cil-a a[ezat \n casa lui Obed Edom, pecare Domnul a binecuvantat-o.

Vede]i, fra]i cre[tini, c# Dumnezeun-a suferit nici sa fie atins cu m@na

acest chivot care \n-chipuia pe Sf. FecioaraMaria?! Dar, ce se vorface acei nelegiuiti careating cu limba ascu]it#sfintenia [i fecioria_mp#r#tesei Cerului?Unde vor b#ga capulhulitorii [i necredin-cio[ii care aduc insulteMaicii Domnului princare ne-a venit m@ntui-rea?

Chivotul despre caream vorbit \l au toatebisericile cre[tine orto-doxe [i se afl# pe masaSf. Altar, iar in el sep#streaz# cutiu]a cu Sf.Imp#rt#sanie. Chivotuleste \nchipuirea MaiciiDomnului, Casa luiDumnezeu, Poarta Ce-rului, U[a Raiului iarSf. Imp#rt#sanie \nchi-puie cuv@ntul lui Dum-nezeu care se afla inbiserica slavei Sale.Dac# a[a stau lucrurile,nu se cuvine [i nu estedrept a cinsti [i noi [i

a aduce \nchin#ciunile noastre _mp#-r#tesei Ceresti? Dac# \nsusi Dumne-zeu a cinstit-o, a iubit-o [i a p#zit-o,cu c@t mai vartos trebuie s#-i aducemmultumirile [i \nchin#ciunile noastre,noi p#c#to[ii [i nevrednicii? Dac# estedrept ca to]i copiii s# iubeasca [i s#venereze chiar pe mamele lor, apoicu at@t mai mult se cade s# iubim [is# vener#m [i noi pe Maica Domnu-lui, care este Maica noastr# a cre[ti-nilor. Nimic nu este mai drept, nimicnu este mai cuviincios, dec@t a venerape aceea pe care Dumnezeu [i-afacut-o maic# a Lui [i pe care ingerii[i arhanghelii o lauda in cer.

At@ta timp c@t Domnul nostruIisus Hristos a suferit pe p#m@nt, eamereu a avut de purtat o cruce adurerilor, v#z@nd toate umilirile,batjocoririle si r#stignirea chiar aFiului ei iubit. Ea a fost \ndurerat#,c@nd nu mult dup# na[tere a trebuits# fug# \n Egipt, din pricina lui Irod.Ea a avut de \ndurat apoi, la fel cuFiul Ei, toate vrajmasiile fariseilor[i ale vame[ilor. {i Ea statea casf@[iat#, cu inima strapuns# ca de osabie, atunci c@nd Fiul Ei, r#stignit,\[i dadea duhul... Dup# ce a plecat\ns# din aceast# lume, dup# _n#l]areaSa la ceruri, nu mai apare MaicaDomnului at@t de indurerat#. Ba dincontr#, Ea era aceea care rev#rsacuraj [i m@ng@iere, chiar [i \n sufle-tele apostolilor...

Dup# _n#l]area Domnului, Ea [tiind\n afara de suferin]i pe Fiul Ei, inimaEi nu mai avea dec@t o singur#dorin]#, ca [i Ea s# se preg#teasc# s#mearg# la Fiul Ei [i la Dumnezeul

nostru al tuturor. Grija Ei acuma eraca pentru o c#latorie, la sf@r[itulcareia [tia c# se va \ntalni cu Fiul Eiiubit... [i atunci, restul zilelor pe careEa le-a mai tr#it dupa plecarea Dom-nului nostru Iisus Hristos la Dumne-zeu Tat#l, nu a mai fost un timp deintrist#ri, ci de sfinte dorin]i, de pre-g#tiri de a se \nt@lni cu Fiul Ei. Deaceea Ea mereu era in legatur# cusfin]ii apostoli, \ncuraj@ndu-i pe ei inlupta ce aveau de dus pentru r#sp@n-direa credin]ei cre[tine \n toat# lumea.

Nu cu mult timp \nsa \nainte deadormirea Ei \ntru Domnul, a che-mat prin sfin]ii \ngeri, pe to]i sfin]iiapostoli, ca pentru o ultim# bucuriep#m@nteasc# a Ei, [i pentru a le \m-p#rta[i binecuv@ntarea Ei din urma.{i au venit to]i sfin]ii apostoli, afarade Sf@ntul Toma, care a sosit dup#ce o \nmorm@ntaser# in gr#dinaGhe]imani. Atunci el, m@hnit c# n-afost [i el prezent \nainte de ador-mire, ca [i ceilal]i apostoli, a rugatcu lacrami pe to]i ca s#-i deschid#morm@ntul [i s# s#rute [i el dreaptaMaicii Domnului. {i ruga i s-a \m-plinit. Dar mare le-a fost lor mirarea[i frica, v#z@nd racla goal#!... Domnulnostru Iisus Hristos, \n#l]ase [i trupulMaicii Sale de pe p#m@nt. {i a[a,prin aceast# \nt@rziere a SfantuluiApostol Toma s-a f#cut [tiut tuturor,c# Maica Domnului e \n ceruri [i cutrupul ei cel sfant. Mari sunt tainelelui Dumnezeu, c#ci [i de data aceasta,\nt@rzierea lui Toma, e pentru noi onou# m#rturie de Dumnezeireacredin]ei noastre.

_n chip sigur, mergem [i noi c#tresf@r[itul acestei vie]i p#m@nte[ti. Ni-meni nu r#m@ne ve[nic pe P#m@nt,to]i murim. {i dup# cum spuneacineva: de-am fi langa leaganul unuiacare de cur@nd s-a n#scut, [i ne-ampune \ntrebarea, ce va fi el, la toatevom r#spunde cu \ndoial#. Va fi elmedic vestit? - Poate. Va fi el condu-c#tor de popoare? - Poate. Va fi bo-gat? - Poate. Nimic din toate acesteanu stim sigur. Numai de un singurlucru \nsa suntem siguri. El va muri.

De aceea, aceasta [tiind-o cu to]ii,se cere ca s# ne preg#tim pentruaceasta. {i a[a precum facem pre-g#tiri pentru cele mai mici c#latoriiale noastre, la fel se cere ca [i pentruaceast# mare [i sigur# c#l#torie anoastr# din urm#, sa ne preg#tim.

Unii pleac# \nainte de noi, de[isunt mai tineri, al]ii dup# noi. Sigurisuntem c#, \n cele din urm#, cu to]ivom sf@r[i c#l#toria acestei vie]ip#m@nte[ti. De aceea s# nu fim cudezn#dejde \n suflete, atunci c@ndducem la morm@nt pe cei scumpinou#. E drept c# ei nu se mai \ntorcc#tre noi, nu vor mai veni pe undeau tr#it [i au fost, dar s# fim siguric# vom merge noi la ei.

Ne vom duce \n casa str#mo[ilorno[tri [i noi, [i a[a ne vom \nt@lni \nceruri cu bunicii, p#rin]ii, fra]ii, curudele [i prietenii no[tri scumpi. C#ciprin moartea lor gr#bit#, ei ne-auluat-o \nainte, ca s# ne \nt@mpine \npor]ile cele vesnice ale cerului. Deaceea s# ne preg#tim pentru aceasta\nt@lnire. S# c#ut#m sa fim vrednicis# mergem \n \mp#r#]ia lui Dumne-zeu, pentru a fi cet#]eni ve[nici ai_mparatului tuturor \mp#ra]ilor.

Noi s# spunem, c# [i Sf. Apostoli:…Doamne, la cine ne vom duce? Tuai cuvintele vie]ii celei ve[nice”.Amin!

Preot Costel GAVRIL~,Parohia Sf. Nicolae, B#ile[ti

Cuv@nt de \nv#]#tur# la prazniculAdormirii Maicii Domnului

…... c# iat#, de acum,m# vor ferici

toate neamurile!†(Luca, I, 48)

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2012

A creat Dumnezeu-Sf@ntulSemin]ia omeneasc#S# umpl# de tot P#m@ntul{i pe veci s#-l st#p@neasc#...

A supus-o la-ncerc#ri{i la c#deri \n p#cate{i – mai greu – la ridic#riDin patimi [i r#utate...

I-a \nobilat fiin]a,D@ndu-i con[tiin]a de sine,Frumosul [i n#zuin]aC#tre adev#r [i bine,

Apoi credin]ele – toate –Care pe oricine-nva]#S# iubeasc# pe c@t poatePe aproapele din via]#

{i pe mor]i s# \i cinsteasc#Prin aducere aminteCu iubire omeneasc#{i cu lacrimi pe morminte...

Oamenii [i-au f#cut case,Dup# ce-au ie[it la soareDin grotele-ntunecoaseCe-i ad#posteau de fiare...

Pe unele le-au v@natPentru piei sau pentru carnePe-altele le-au decimatPentru col]i sau pentru coarne...

Trofee de v@n#toare,Ori cu l#nci, ori cu s#ge]i,Erau, \n loc de covoare,O mul]ime, pe pere]i...

Au fost [i domesticitePentru ca poveri s# care,Dar [i altfel folosite,Dar [i de ...”sacrificare”...

{i au crescut cai [i vite,Porci, oi, capre [i m#gari{i-altele, tot cu copite,Herghelii [i turme mari...........................................Presa]i de economie,Au m@ncat \ncet bizonii{i-au v@nat cu l#comieDropiile [i muflonii,

Leii, tigrii, leoparzii –Mai demult pe-ntinse spa]ii –Elefan]ii [i gheparziiMai sunt doar prin rezerva]ii...

Lupii, vulpile [i r@[ii,Caprele negre – la noi –Au cam disp#rut, iar ur[ii,Fl#minzi, m#n@nc# ...gunoi...Dac# s-au \mpu]inatGirafele [i elanii,E adev#rul curatC# se-nmul]esc [obolanii...Simbol al mizeriei{i izvoare de co[mar,Surs# a repulsiei{i ignora]i \n zadar,Vie]uitoare sc@rboase,{i focare de infec]ii,Perfide [i r#p#noase{i cu miros de ...dejec]ii,Locatari de g#uri sumbreFug#ri]i de soare, ciTot c#ut#tori de umbreSunt un fel de ...mega[oareci...Sunt peste tot – mii [i mii,De hran# depozitari{i-i conduc, \n coloniiLideri autoritari...Ei sunt famili[ti prolifici,Cu pui \n potop de r@nduri,Mai mari, mijlocii [i mici,Ce mi[un# c@rduri-c@rduri...Marin Preda-ntr-un roman,Perora senten]ios,C# singur – un [obolanNu este periculos,_ns# [i la om se dau,Atunci c@nd \n hait# pleac#{i spunea ”Mon cher”, pe [leau,{i ce organe atac#.....................................................Istoria nu atest#C@nd anume-au ap#rut,Prin vreo noti]# modest#,Cumva, de necomb#tut...Zic mul]i c# sorgintea lor,_n medii rural-urbane,E cloaca dejec]iilorAnimele [i umane...._n Comuna Primitiv#,Cu s#rmanul habitat –Iat#-o-ntrebare naiv# —Oare, or fi existat ?C#, de fapt, nimeni nu [tieC@nd au ap#rut [i cum,De[i sunt \n Zoologie,La locul lor, ori[icum....

Cronici vechi \i semnalau_n tabere militare,Sau cum de la sclavi furau,Prin colibe, de m@ncare...

Mai apoi, au g#uritBordeie medievale,Pu[c#rii [i, \n sf@r[it,Chiar castelele regale...

De-atunci, l@ng# marinari,Pe cor#bii c#l#tori,S-au dovedit temerari{i de furtuni vestitori...

Pe parcursul noii ereS-au pr#sit \n multe statePrin mori [i fabrici de bere,De mezeluri [i lactate,

Prin c@rciumi [i la cantine_n propor]ii agravante,_n c#m#ri [i magazine,Beciuri [i restaurante...

_n ad@ncuri sf@rtecate,Le dau minerii m@ncare,Zilnic [i pe s#turate{i \i ]in \n cinste mare,

Fiindc# sunt fiin]e utile{i ale lor coloniiAnun]# posibilePr#bu[iri de galerii....................................Globul nostru p#m@ntesc,_n dou# sute de ani,Alarmant [i nefiresc,S-a umplut de [obolani...

Oamenii-au b#gat de seam#C#-ar putea urma teroarea{i din sc@rb# [i de team#S-a n#scut ...deratizarea...

Prin g#uri c#ut#tori,Grosieri [i be]ivani,Cei zi[i ”deratizatori”O f#ceau doar pentru bani...

Timp de patru zeci de aniAu avut lefuri ”pe [tat”Ca ”hingheri de [obolani”{i ”salaria]i de stat”...

Chiar la pensie-au ie[it,Dintre #[tia, o mul]ime,Dup# anii ce-au ”servit”{i-au f#cut cu ei ....”vechime”

C@nd fl#m@nzi, c@nd turmenta]i,C@nd mai veseli, c@nd mai tri[ti,Raportau deratiza]i{obolani... sociali[ti...

Ast#zi, c@nd aproape toate_nseamn# ”privatizare”,Avem \n societate”Firme de deratizare”,

Dar, ca nic#ieri \n lume,Fac ”lucr#ri” de m@ntuial#,_ns# \ncaseaz# sumeUmflate la socoteal#...

S-a confirmat expertizaC# [obolanii – firesc –Tot sl#besc de c@nd cu criza,Dar mai iute se-nmul]esc...

Statul s# aloce bani,Cum i-ar arunca \n v@nt,C# e, pentru [obolani,De f#cut ...”Recens#m@nt”,

S# treac# \n ZoologiePrincipii [i-argumenta]iiDe la sociologie,Pentru juste aplica]ii,

Ca s# fie studiat#,Potrivit cu legea firii,{i corect apreciat#Dinamica \nmul]irii..............................Trece ca roua de var#Timpul peste genera]ii;Existen]a e precar#{i plin# de tribula]ii...

Ast#zi copii [i adul]i,Cum ne-alarma domnul Paler,Se observ# tot mai mul]iCum m#n@nc# la ...container...

Sigur, nu numai la noi,Se precipit# s#rmaniiS# scormoneasc#-n gunoi,La un loc cu [obolanii...

{i \n traiul omenesc,_n rural [i \n urban,Adesea se \nrt@lnescComport#ri de [obolani...

Astfel, oameni-[obolani,Din afaceri subterane,Prin fals [i sp#l#ri de bani,Str@ng profituri barosane:

Trafican]i [i c#m#tari,Drogari, falsificatori,T#inuitori [i t@lhari,Pe[ti, escroci, violatori,

Sunt [i [obolani [coli]i,_n academii de paie,Arogan]i [i ipocri]i,Cu doctorate-o droaie

{i [obolani-demnitari,Duplicitari [i poltroni,Ling#i-latifundiari{i maneli[ti mari patroni,

Dar [i [obolani politici,Cu apuc#turi perfide,Care-ac]ioneaz# ciniciDin g#urile-partide...

~[tia spoliaz# Statul{i institu]ii bancare,P#durile, cu t#iatul,Delta, Dun#re, [i Mare...

Str@ng fabrici, sonde [i mine,Bani negri de zile albe{i terenuri ieftine,Inele, br#]#ri [i salbe...

Sunt [i [obolani-directori,De opinii formatori,De academie rectori,_n trecut-informatori...

Fo[ti vidanjori-deputa]i,Demagogi [i ipocri]i,{obolani medalia]i{i [obolani – detractori...........................................{obolanii patrupeziMai dispar cu ...”Furadan”,_ns# cu-aceia bipeziE tot mai greu, an de an...,

Fiindc#-n cele patru v@nturi,E invocat# de to]iO puzderie de drepturiCare ap#r# pe ho]i...

Astfel, orice infractorE posibil s# pozezeChiar \n binef#c#tor{i, apoi, s# se distreze,

Ba, mai mult, s#-i r@d#-n nasOric#rui judec#tor,Dup# ce pe sfoar#-a tras,Pe Cutare procuror,

{i chiar s# pretind# scuzeCui a fost s#-l cerceteze,Pe urm# s# \l acuze{i-n final s#-l aresteze...

S#rmana societate,Evident e bulversat#{i e o necesitateS# fie deratizat#...

Chiar dac# n-are model{i-o duce cam greu cu banii,Trebuie str@rpi]i, altfel,O m#n@nc#... [obolanii !!!

De cur@nd a ap#rut un nou titlu \ncrea]ia d-nei valentina Ristea, al#turi de”Triste]i obsedante”, ”Tenebrele dragos-tei”, ”Flac#ra unei inimi zdrobite” etc.

E vorba de un nou roman – ”Magiadestinului”, ap#rut la Editura ”Arefeana”din Bucure[ti, cu o prefa]# semnat# deeditor – d-l I.C. {tefan, dou# dedica]ii,un motto din ”Odele” lui Hora]iu [i uncuv@nt \nainte al autoarei.

Textul romanului e structurat \n dou#-zeci de capitole, fiecare cu un anumittitlu, la care adaug#, dup# tradi]ie, unepilog. P@n# aici autoarea, ca [i \n pro-zele anterioare, nu iese din tiparele con-sacrate. Originalitatea c#r]ii decurge din-tr-o viziune nou# ca abordare sub aspectartistic, fiindc#, ini]ial, cel pu]in, autoareapare s# aib# \n inten]ie memorialisticul,numai c#, pe fundalul rememor#rilor,cu o gam# variat# de elemente emo]io-nante, d-na Valentina Ristea dezvolt# osuit# de \nt@mpl#ri captivante, cu \mpli-niri de destine omene[ti interdependente.

A[adar, \ntr-o lume real# de acumc@teva decenii, un univers cu care au-toarea se identific#, D-Sa dezvolt# unsubiect antrenant – produs al fic]iuniiartistice de care dispune.

Cartea e, \n primul r@nd, o evocaresincer# [i cople[itoare a c#ldurii familiale\n care a crescut, pe Str. ”Panduri” Nr.109 [i din text se degaj# cu eviden]#m@ndria descenden]ei [i apartenen]ei lalumea Gabrovenilor b#ile[teni, cu numereale, cu rezonan]# slav#, cu c@tevagenera]ii \n urm# (bunicii autoarei erauVecu [i }eca, dar [i al]ii – Iovan, Da[u,Catari]a etc.) Genera]iile urm#toare auavut nume neao[e; de fapt ”gabrovenii”au fost rom@ni sud-Dun#reni, stabili]i

\n B#ile[ti, deosebi]i doar ini]ial prinbilingvism [i c#s#torii mixte.

Autoarea reface o varietate de portretecare au fost, bunicii, p#rin]ii, vecini,oficialit#]i ale epocii cu o prezen]# [i oimplicare foarte bine argumentate –primarul, avocat Victor Botescu, mediciiAntipa [i Varllam, \nv#]#torii {tefanCr#ciunoiu [i Marin Mirescu, PreotulIon Dr#gule], profesorul Mihai Ghenes-cu, Iovan Gabroveanu, ”Cuconi]a” etc– sunt individualit#]i prin portretiz#riadecvate; autoarea are darul de a le faceviabile \n toat# puterea cuv@ntului.

F#r# inten]ie de exagerare, se poateaprecia c# ”Magia destinului” e o mono-grafie artistic# a unui segment din B#i-le[ti – cartierul Gabroveni – din decenii-le al V-lea [i al VI-lea ale veacului trecut.

Doamna Valentina Ristea realizeaz#o sugestiv# fresc# a unei lumi numaiaparent izolat# de restul localit#]ii [i acopil#riei [i adolescen]ei ei, fiindc#familia [i cartierul sunt conectate la via]acomunit#]ii; tat#l Florea Ristea e func]io-nar punctual [i corect la Prim#rie – per-sonajul cel mai bine conturat, remarcatprin respectul pe care i-l poart# concet#-]enii, prin mijlocul c#rora trece zilnic ladatorie – primarul Botescu e, concomi-tent, fiu [i p#rinte al localit#]ii, mo[ierulGabroveanu e un binef#c#tor recunoscutde semeni, ctitor de [coal#, apoi, izgonitde comuni[ti, \[i c@[tig# existen]a din...c#r#u[ie la Craiova.

Se remarc# pe tot parcursul c#r]ii c#nu e vorba de o lume idealizat#, dar c#morala cre[tin#, cultul muncii [i al tra-di]iei au avut darul s# p#streze nealterat#conduita unor oameni simpli, dar m@ndri[i demni de trecertea lor prin via]a p#-

m@nteasc#.Sunt evocate tradi]ii locale de care

tineretul de azi e str#in cu des#v@r[ire[i, \n acest sens, sunt memorabiledetaliile despre cultivarea [i prelucrareac@nepii, \ntr-o vreme c@nd pe aici nu seputea anticipa c# oamenii o vor cultiva\n secolul al XXI-lea pentru preparareaunui ...drog – canabysul – [i c# foartemul]i se vor \mbr#ca de la ”SecondHand” cu articole, \n totalitate, sintetice.

Se deta[eaz# din lectura c#r]ii caracte-ristica esen]ial# a unei comunit#]i umane;existen]a acesteia e profund marcat# deciclurile agricole [i s#rb#torile tradi]io-nale. De aceea, cu at@t mai tulbur#toareeste pentru cititor, ca [i pentru universulgabrovean [i comunitar povestea palpi-tant# a doi copii, urm#ri]i p@n# la v@rstaadolescen]ei, v@rst# la care ei [i p#rin]iilor afl# cu stupoare despre o eroare pe-trecut# cu cei doi chiar \n noaptea na[te-rii lor la maternitatea Spitalului din B#ile[ti.

Autoarea conduce cu m#iestrie ac]iu-nea [i iat#, \n pu]ine cuvinte subiectul.

E vorba de dou# cupluri vecine, darcu situa]ii material-financiare diferite, aic#ror fii se nasc \ntr-o noapte, pe o fur-tun# neobi[nuit#, iar, pe \ntunericul deplinsentimentul matern determin# pe una dinprotagoniste s#-[i ia nou-n#scutul la piept,din \nc#perea anume destinat#, \ns#, dintr-o eroare fireasc#, l-a luat pe acela al ve-cinei [i prietenei de familie, astfel c# familiablond# cre[te copilul brunet [i invers.

Cei doi cresc al#turi, ca ni[te fra]i,al#turi de p#rin]ii lor, \n deplin# \n]elege-re [i numai un accident, la o \ntreceresportiv# local# face ca \n urma unorteste de specialitate, derulate la spitals# se afle adev#rul, bine\n]eles ca un

final fericit. Eroii ai acestor \nt@mpl#ride excep]ie [i p#rin]ii lor sunt individua-liza]i cu mijloace artistice adecvate [iveridice, dialogurile sunt firesc dirijatede c#tre doamnaValentina Ristea; la fel,Domnia Sa \[i pune \n valoare [i artanara]iunii, dar, mai ales pe cea a des-crierii. Astfel descrierea furtunii localedin noaptea na[terii celor doi copii esugerat# \ntr-o manier# original#. Iat#un fragment: Se pornise o furtun# careadusese o perdea de nori cu smoal#,aluneco[i [i gata s# declan[eze o pe-deaps# dumnezeiasc# (a[a se vorbea \n

jur). Norii alergau pe cer, acoperi[urilecaselor se zguduiau, trec#torii ce se gr#-beau \n noapte se \mpiedicau de ce \nt@l-neau \n cale, pomii se aplecau la p#m@nt,parc# cer[ind \ndurare, florile \[i pierdeaupetalele care se transformau \n semnede avertizare. Noapte lugubr#! Noaptede haos [i fric#. Un murmur venea deundeva, de departe ca un solfegiu dintr-omuzic# trist#, \nt@rziat#.

Fulgere r#zbun#toare furau luminaorbitoare a drume]ului refugiat \n noap-te. Desc#rc#ri electrice zguduiau totuniversul acela ce fusese st#p@nit de iadulnenorocului. (p. 68)

Cititorului \i este sugerat faptul c# frea-m#tul naturii dezl#n]uite anticipeaz#alegoric intrarea prin na[tere \n furtunileexisten]ei sau, cum citeaz# Domnia Satransform# p#catul \n dumnezeire. (p. 71)

Recomand cu sinceritate cartea citito-rilor ”Gazetei de B#ile[ti” cu convinge-rea ferm# c# ace[tia vor g#si \n paginileei exemple vii de existen]e umane re-marcabile prin demnitate, toleran]#, iubirede oameni [i de frumos.

_n \ncheiere, rog pe cititori, indiferentde nivelul de receptare, s# nu numeregre[elile de scriere din text, pentru caretip#rirea ar fi trebuit s# fac# o corectur#atent#, \ns# ele se datoresc... computeri-z#rii folosite azi \n tehnica tipografic#,cu o eficien]# evident# \n plan economic.

Mai demult, gre[elile erau mult maipu]ine [i cartea avea la sf@r[it o ”errat#”.De c@nd cu computerizarea ”erratele”nu mai intr# \n preocup#rile celor carescot c#r]i, chiar dac# ar trebui s# fie c@teuna la fiecare pagin#! Oricum, cazurilesunt frecvente cam la toate c#r]ile, iar,\n cazul de fa]# erorile nu diminueaz#valoarea c#r]ii, chiar dac#, p@n# [i cuv@n-tul ”Balasan” e scris gre[it de foarte mul-te ori. Valentin TURCU

Balada [obolanilorBalada [obolanilorBalada [obolanilorValentin TURCU

O nou# carte a doamnei Valentina Ristea

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2012

Semnarea armisti]iului de c#tre Ger-mania la Compiègne, \n noiembrie 1918,punea cap#t primei conflagra]ii mondiale,conflictul cel mai amplu [i cu urm#rilecele mai grave \nregistrate p@n# atunci\n istorie.

Guvernele ]#rilor Aliate [i Asociateau \nscris pe agenda preocup#rilor lorpreg#tirea [i deschiderea Conferin]ei dePace. Febrila activitate diplo-matic# dincapitala Fran]ei, locul de desf#[urare aconferin]ei, a focalizat timp de aproapedoi ani de zile aten]ia opiniei publiceinterna]ionale. _ndatoririle acesteia eraudeosebite: trasarea noilor frontiere alestatelor, asigurarea alimenta]iei popula]iei,restaurarea vie]ii economice \n cea maimare parte a Europei, vindecarea r#nilorpricinuite de conflictul mondial, repara]iide r#zboi pentru pagubele enorme suferitede alia]i pe teritoriul c#rora s-a desf#[uratr#zboiul, stabilirea echilibrului politic [imilitar european, pre\nt@mpinarea viol#riidreptului interna]ional prin tendin]erevizioniste [i revan[arde, \nfiin]areaSociet#]ii Na]iunilor cu misiunea de aasigura tuturor statelor mari [i mici, ga-ran]ii mutuale pentru independen]a lorpolitic# [i integritatea lor teritorial#.

Atmosfera din tab#ra \nving#torilor esteilustrat# de c#tre istoricul englez G.M.Trevelyan: ”Anglia [i Fran]a au f#cut peloc apel la min]i care s# treac# de laferocea dispozi]ie r#zboinic# la pruden]a,prevederea [i generozitatea cerute deinstaurarea p#cii. Au trecut mul]i ani p@n#c@nd Fran]a s# poat# g@ndi s#n#tos; \ntr-un an sau doi Anglia \[i reg#si buna-idispozi]ie obi[nuit#, precum [i bunul eisim]. Din nefericire, pacea trebuia\ncheiat# \n primele [ase luni, c@ndpatimile r#zboinice \nc# mai ardeau \nfiecare ]ar#”.

_n acest climat interna]ional, av@nd peordinea de zi o mare complexitate de

probleme, Raymond Poincaré, la 18 ia-nuarie 1919, a deschis \n Sala Oglinzilor,Conferin]a de Pace. La acest forum in-terna]ional au participat delega]i din 32de ]#ri, cu un num#r variat de membri,dar auspiciile au apar]inut Statelor Uniteale Americii, Marii Britanii, Fran]ei, Italiei[i Japoniei, state \nving#toare care vor\ncerca s# \[i asigure hegemonia \n di-verse zone ale lumii. ”Posed@nd cele maimulte arme [i cele mai puternice flotede r#zboi, cele Patru Mari Puteri [i-au

asumat chiar de la \nceput conducerealucr#rilor Conferin]ei impun@ndu-[icuv@ntul lor restului lumii. Ele s-auconstituit \ntr-o aristocra]ie a na]iunilor…\ntr-o tiranie care refuz# aplicareaprincipiului democra]iei \n rela]iile mu-tuale dintre na]iuni”.

Prima [i cea mai flagrant# discrimi-nare s#v@r[it# de Marile Puteri a fost\mp#r]irea arbitrar# a statelor participante\n dou# categorii, \mp#r]ire care spulberaprincipiul egalitãþii \ntre state: ”state cu

interese generale”, acestea fiind desigurmarile puteri \nving#toare, [i ”state cuinterese limitate”, adic# ]#rile mici [imijlocii ai c#ror reprezentan]i nu aveaudreptul s# participe la [edin]ele \n careurma s# se discute probleme ce le inte-resau uneori \n mod direct. ”Aceast#putere arbitrar# extraordinar# a Consiliuluicelor patru a provocat stupoare [i pl@ngeri\n r@ndurile tuturor celorlal]i delega]i,precum [i critica presei [i opiniei publicedin celelalte ]#ri”. _n 31 ianuarie 1919,

pre[edintele american Th. Wilson \ncercas# mascheze aceast# politic# discri-minatorie fa]# de alia]ii mai mici subpretextul c# efortul militar cel mai mare[i cel mai eficient a fost suportat demarile puteri. Totodatã, \ncerca s# justificerolul de judec#tori pe care ace[tia [i-l\nsu[iser# prin invocarea r#spunderii pecare o aveau \n garantarea [i aplicareatratatelor ce urmau a fi semnate.

Problema cea mai important# \n cadrulconferin]ei era cea privind stabilireafrontierelor \n Europa [i problemaredistribuirii coloniilor. Tratatele de Paceconfirmau noile raporturi de for]# dinEuropa [i desemnau o nou# hart# politic#a continentului, care corespundea maibine dec@t \n trecut repartiz#rii na]ionali-t#]ilor [i revendic#rilor identitare alepopoarelor, dar nu aduceau nicio solu]iela profunda zdruncinare a structuriloreconomice, sociale, politice, institu]ionale,pe care r#zboiul le provocase sau leaccelerase.

Pe acest fond au fost semnate tratatelede pace ce au fost \n istorie cunoscute [ipromovate sub numele de ”Sistemul dela Versailles”: tratatul de la Versailles,semnat cu Germania (28 iunie 1919),tratatul de la Saint-Germain, semnat cuAustria (10 septembrie 1919), tratatul dela Neuilly-sur-Seine, semnat cu Bulgaria(27 noiembrie 1919), tratatul de la Tria-non, semnat cu Ungaria (4 iunie 1920),tratatul de la Sèvres, semnat cu Turcia(10 august 1920). Era stabilit# o nou#hart# politic# cu o nou# configura]ie.

Rom@nia face parte din grupul celorpatru monarhii constitu]ionale din sud-estul Europei al#turi de Bulgaria, Iugos-lavia [i Grecia, care [i-a des#v@r[it uni-tatea statal# prin includerea \n grani]elesale a teritoriilor rom@ne[ti aflate p@n#atunci \n grani]ele fostului imperiu dualist.

Pentru Rom@nia, at@t r#zboiul la careparticipase, c@t [i pacea de la Paris ridicauprobleme majore pentru soarta sa.

Delega]ia rom@n# condus# de pre-mierul I.I.C. Br#tianu trebuia s# ob]in#satisfac]ia recunoa[terii efortului militar[i implicit al materializ#rii motivului carea determinat statul s# decid# participareala b#t#lia mondial#: realizarea statuluiunitar na]ional rom@n.

Prof. Claudia SURCEL

Conferin]a de la Paris[i viitorul european

Motto:…Rom@nia este patria noastr#

[i a tuturor rom@nilor.E Rom@nia celor de demult

[i-a celor de mai apoiE patria celor disp#ru]i

[i a celor ce va s# vie.”Barbu {tef#nescu Delavrancea

Delega]ia Rom@niei la Conferin]a de la Paris condus# de Ionel Br#tianu

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat deto]i consilierii locali.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind preluarea TIH-ului de laSC Compania de Ap# Oltenia SA, semen]ioneaz# c# din acelea[i considerente[i \n conformitate cu prevederile art. 10[i art. 36, alin. 1 [i 2, executivul a propusrevocarea dreptului de folosin]# gratuit autilajului, constituit# \n favoarea SCCampania de Ap# Oltenia SA.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat \nunanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@rereferitor la aprobarea Regulamentului dereglementare a activit#]ii agen]ilor eco-nomici din municipiu, se men]ioneaz# c#,respecrt@nd legisla]ia \n vigoare, executivula propus:1) Aprobarea Regulamentului privint

reglementarea activit#]ii agen]ilor eco-nomici;

2) Aprobarea procedurii de eliberare aAutoriza]iei de Func]ionare [i Profil deActivitate [i a Autoriza]iei de Amplasare[i Profil de Activitate;

3) Aprobarea formularelor privindeliberarea autoriza]iilor men]ionateanterior [i a Cererii-Declara]ie (to]itermenii sunt defini]i cu claritate \nRegulement).

Se men]ioneaz# c# hot#r@rea intr# \nvogoare \n termen de 30 de zile de ladata aducerii la cuno[tin]# public#, iardrepturile prev#zute \n aceast# hot#r@renu pot fi acordate persoanei care n-a\mplinit 18 ani.

To]i ale[ii urbei au fost de acord cuproiectul executivului.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se acord# dlui primar Costel Pistri]umandat s# voteze \n cadrul Adun#rii Ge-nerale a asocia]ilor din Asocia]ia deDezvoltare Intercomunitar# Oltenia (ADI),se precizeaz# c#, \n conformitate cuprevederile art. 378 din Legea 215/2001[i cu art. 14 din Statutul ADI Oltenia,executivul a propus mandatarea PrimaruluiMunicipiului B#ile[ti, dl Costel Pistri]u,s# voteze \n Adunarea General# din cadrul

ADI Oltenia urm#toarele hot#r@ri:acceptarea de noi membri; schimbareasediului asocia]iei, majorarea cotiza]ieiasocia]ilor, alegerea noului ConsiliuDirector [i a Comisiei de Cenzori; modi-ficarea actului constitutiv [i a statutuluiADI Oltenia; modificarea Contractului dedelegare a gestiunii serviciilor publice dealimentare cu ap# [i canalizare c#treoperatorul regional SC Compania de Ap#Oltenia SA.

Proiectul de hot#r@re a \ntrunit sufragiiletuturor ale[ilor urbei.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind aprobarea sediului arhiveiInstitu]iei Primarului municipiului \n str.Lt. Becherescu, nr. 14, \n interiorul Caseide Cultur# ”Amza Pellea”, se stipuleaz#c#, \n conformitate cu prevederile art. 12din Legea 16/1996 a Arhivelor Na]ionale,”creatorii [i de]in#torii de documente suntobliga]i s# p#streze documentele \n condi]iicorespunz#toare, asigur@ndu-le \mpotrivadistrugerii, degrad#rii, sustragerii oricomercializ#rii [i s# le p#streze \n spa]iispecial amenajate pentru arhiv#.” Av@nd\n vedere c# arhiva func]ioneaz# \ntr-unspa]iu impropriu [i ]in@nd seama derecomandarea f#cut# de delegatul Ser-viciului Jude]ean Dolj al Arhivelor Na-]ionale, executivul a propus stabilireasediului arhivei Institu]iei Primarului \ninteriorul Casei de Cultur# ”Amza Pellea”,urm@nd ca arhivarul institu]iei s# ia m#suriprivind \ntocmirea instrumentelor deeviden]#-ordonare, inventariere, precum [ide amenajare a sediului arhivei conformprevederilor legii. Edilul-[ef a precizat c#s-a primit avizul, urm@nd ca dup# adop-tarea hot#r@rii ”s-o mobil#m cu rafturi [is-o amenaj#m corespunz#tor”.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat \nunanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@rereferitor la aprobarea rezilierii unor con-tracte de concesiune, se men]ioneaz# c#suprafa]a de 180 mp de la parterul imo-bilului din str. Gen. I. Ghenescu, nr. 2, \ncare func]ioneaz# 4 cabinete stomatologice,

ce aveau contracte de concesiune, a fostdat# \n administrare Liceului ”MihaiViteazul”. }in@nd seama de cele men]io-nate, executivul a propus reziliereacontractelor cu numerele:- 2314/03.04.2004 care \nceteaz# la

expirarea perioadei, adic# 30.06.2012;- 13972/16.08.2006 a c#rui perioad# expir#

la dat de 07.10.2021;- 26698/12.12.2006 care urmeaz# s#

\nceteze la data de 12.06.2014.La ultimele dou# contracte rezilierea se

face conform dispozi]iei art. 9, alin. 1, lit.”b” din contract: \n cazul \n care interesulna]ional sau local o cere prin denun-]area unilateral# de c#tre concedent.

To]i consilierii locali au fost de acordcu proiectul avansat de executiv.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# constituirea ConsiliilorConsultative Cet#]ene[ti pe zone ale mu-nicipiului [i Regulamentul privind orga-nizarea [i func]ionarea acestora, se pre-cizeaz# c#, deoarece la Biroul Rela]ii cuPublicul sosesc numeroase reclama]ii,sesiz#ri, propuneri [i sugestii referitoarela multiplele probleme care apar \n diferitezone [i pentru a veni \n sprijinul CL [i alserviciilor din Prim#rie cu informa]ii [isolu]ii primite de la cet#]eni, executivul apropus constituirea acestor consilii consul-tative pe zone [i aprobarea regulamentuluide organizare [i func]ionare al acestora.Ele se constituie \n zonele: Amza Pellea,Bechere[ti, Col#ne[ti, Gabroveni [i Ba-lasan. Dl I. Cre]an s-a interesat unde vorfi sediile acestor consilii [i [i-a exprimatp#rerea c# ”le facem doar teoretic.” DlIonel Mu[uroi a opinat c# aceste consiliisunt bine venite fiind complementareactivit#]ii consilierilor locali care auobliga]ia s# se \nt@lneasc# cu cet#]enii, iarconsiliile pot fi folosite [i \n acest scop.Dl Irinel Mu[uroi a men]ionat c# celedou# activit#]i se coroboreaz# cu Legeaale[ilor locali care prevede c# ace[tia auobliga]ia de a sus]ine audien]e.

Proiectul de hot#r@re a \ntrunit sufragiiletuturor ”parlamentarilor” locali.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se acord# \nexclusivitate firmei Heineker organizareasectorului de alimenta]ie public# laevenimentele prilejuite de Zilele B#i-le[tiului, se stipuleaz# c#, pentru des-f#[urarea \n bune condi]ii a manifest#riloracestei mari s#rb#tori din via]a localit#]ii,executivul a propus s# se acorde \nexclusivitate firmei men]ionate orga-nizarea sectorului de alimenta]ie public#cu prilejul zilelor localit#]ii, care vor avealoc \n perioada 23-26.08.2012. Proiectula generat discu]ii aprinse, dl M. Bo]af#c@nd precizarea c# alte persoane saufirme nu pot participa dec@t cu acordulfirmei Heineker, inform@nd c# de la ”aino[tri” nu lu#m bani. ”_n zona firmei,noi nu putem s# facem \n]elegeri, motivpentru care \i frustr#m pe unii dintre aino[tri, dar \n acela[i timp \ncas#m bani [idescongestion#m bugetul local.” Dl A.Dumitra[cu a pedalat pe ideea c# ”trebuies# ne g@ndim [i la oamenii no[tri.”

Dl primar a fost de acord cu cele pro-puse, dar s#-i except#m pe cei 5 b#ile[tenicare au participat an de an, interven]ie \nurma c#reia dl M. Bo]a a precizat c# seva discuta cu cei de la Heineker s#-i ac-cepte [i pe ace[tia, exprim@ndu-[i con-vingerea c# reprezentan]ii firmei vor fireceptivi. Dl Irinel Mu[uroi a propus ”s#se mearg# pe varianta Heineker, apois#-i chem#m [i pe ceilal]i \mpreun# cureprezentan]ii firmei, pentru a g#si o solu]iede mijloc.” Dl M. Bo]a a pedalat pe faptulc# se poate merge [i pe varianta de anultrecut ca fiecare s# pl#teasc# chiria stabilit#[i a rugat consiliul local s# propun# plataanticipat#.

Proiectul propus de executiv a fostaprobat cu 12 voturi ”pentru” [i 5 \m-potriv# dnii D. Manciu, M. Urziceanu, I.Cre]an, Cl. Duinea [i V. Toan#.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# organizarea [ifinan]area de c#tre CL a unei tabere [colarepentru un num#r de 101 elevi, se men-]ioneaz# c#, pentru stimularea elevilor cu

performan]e deosebite la olimpiadele [iconcursurile [colare, executivul a propusorganizarea [i finan]area de c#tre CL aunei tabere pentru cei 101 ”performeri”,costul pe elev fiind de 792,07 lei, iarsuma total# necesar# 80.000 lei.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat \nunanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# \ncetarea contractului de\nchiriere cu num#rul 10.566/15.04.2011,se men]ioneaz# c#, d@nd curs cererii16.102/2012 prin care dl Velcu Gheorghea solicitat \ncetarea contractului, executivula propus rezilierea acestui contract de\nchiriere care se refer# la suprafa]a de10.000 mp de teren, proprietate a CL,situat \n Tarlaua 134.

To]i ale[ii locali au fost de acord cuproiectul avansat de executiv.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# Raportulprivind activitatea desf#[urat# de asisten]iipersonali ai persoanelor cu handicap grav,pe semestrul I al anului 2012, sestipuleaz# c#, av@nd \n vedere c#, potrivitLegii 448/2006 referitoare la protec]ia [ipromovarea drepturilor persoanelor cuhandicap, Serviciul de Asisten]# [iProtec]ie Social# trebuie s# prezinte CLun raport privind activitatea asisten]ilorpersonali, iar dna Alina-Xenia M#lin,[eful serviciului, a \ntocmit un raportcomplet [i la obiect, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL prin cares# se aprobe raportul privind activitateadesf#[urat# de asisten]ii personali aipersoanelor cu handicap grav, pe sem. Ial anului 2012.

Proiectul de hot#r@re a ob]inut sufragiiletuturor consilierilor locali.

Am avut bucuria de a asista la o [edin]#deosebit de pl#cut# \n care au predominatstarea de relaxare, de voio[ie, pe alocurichiar de amuzament, dar [i de mareseriozitate [i responsabilitate \n abordareaproblemelor puse \n dezbatere [i, spremeritul noilor ale[i locali, nu [i-au f#cutloc ”\n]ep#turile”, aluziile, to]i dovedindc# sunt reprezentan]ii destinelor urbei [iale cet#]enilor ei, indiferent de partidulpolitic \n care sunt \nregimenta]i.

Este un semn bun. }ine]i-o tot a[a!

Urmare din pag. 4 Este un semn bun. }ine]i-o tot a[a!

Cyan Magenta Yellow Black

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU

Nr. 8august 2012

Costic# Becherescuunt \n via]# unele lu-cruri care greu pot fiexplicate, a[a cum s-a\nt@mplat la noi cu o-

cazia memorabilului evenimentprilejuit de prezen]a \n urbea noas-tr# a unora dintre gloriile ”CraioveiMaxima”.

Cu acel fericit prilej, am evocat[i fotbali[tii emblematici ai B#ile[-tiului din dou# perioade faste alesportului rege, care au f#cut cunos-cut# comunitatea nostr# pe diferitemeleaguri ale ]#rii. Organizatorii,ale c#ror merite sunt demne deapreciat, s-au str#duit s#-i r#spl#-teasc# pe fotbali[tii din acele pe-rioade ca prinos de recuno[tiin]#pentru tot ce au f#cut. Cei \n via]#au fost r#spl#ti]i cu diplome demerit, cei pleca]i pe drumul f#r#\ntoarcere au fost readu[i \n me-moria spectatorilor prezen]i [i acititorilor Gazetei de B#ile[ti \npaginile c#reia evenimentul respec-tiv a fost prezentat pe larg.

{i totu[i, s-a \nt@mplat acel ”ce-va” de care aminteam la \nceput.Aproape imposibil de explicat,nimeni (la momentul respectiv),nu [i-a adus aminte de unul dintrefotbali[tii no[tri de marc#, Cons-

tantin (Costic#) Becherescu, uitatca prin minune, dar pe care nemi-loasa [i h@da ”b#tr@n# cu coasa”nu l-a ocolit [i l-a r#pit dintre ceidragi \ntr-un moment \n care \i eradrag s# tr#iasc#, pentru c# era deja\mplinit, \[i f#cuse datoria [i dep#rinte, \mpreun# cu distinsa [idevotata lui so]ie, care l-a \ngrijitexemplar, crescuser# [i educaser#cei doi copii c#rora le-au insuflatcultul muncii, iar ace[tia s-au do-vedit caractere deosebite [i s-aurealizat, fiind ast#zi medici, fata \nBucure[ti, b#iatul \n Fran]a.

Facem acum necesarul act derepara]ie moral#, aduc@ndu-l \nmemoria b#ile[tenilor pe acela pecare Dumnezeu l-a chemat preadevreme \n _mp#r#]ia Sa [i, suntemsiguri, sub aripa Sa ocrotitoare.

Este dureros s# vorbe[ti la timpultrecut despre Costic# Becherescu,cel care ar fi \mplinit \n iunie v@rstade 58 de ani.

N#scut pe data de 04.06.1954, aurmat cursurile {colii nr. 3, dup#care [i-a continuat studiile la Gru-pul {colar ”Electroputere”.

_n perioada studiilor craiovene ajucat fotbal [i s-a impus, a fostselec]ionat pentru juniorii Univer-sit#]ii Craiova, f#c@nd parte dinvaloroasa genera]ie a lui MarianBondrea, fotbalist care a activat \ndiviziile A [i B, \n prezent antrenoral echipei din Liga I C.S. Turnu-Severin.

De[i la acea dat# nu era mai pu]intalentat dec@t colegii de genera]ie,a p#r#sit Craiova de dragul locurilornatale [i \n 1973 a fost angajat laprestigioasa, pe atunci, _ntreprin-derea de Celule Electrice.

{i-a continuat cariera fotbalistic#,juc@nd mai \nt@i la forma]ia ”El-met” B#ile[ti, din campionatul ju-de]ean [i apoi la echipa ”Progresul”,\n perioada c@nd aceasta era \n di-vizia C [i ob]inea rezultate notabile.

Fotabalistul Costic# Becherescua r#mas \n con[tiin]a spectatorilor[i nu i se pot contesta meritele.

Ceea ce ne-a impresionat maimult pe noi a fost Omul, un ca-racter deosebit, corect \n rela]iilecu colegii, de o modestie prover-bial#, respectuos, un om discret [icu mult bun-sim]. Coleg [i prietendevotat, ura b@rfa [i minciuna, n-afost niciodat# egoist [i n-a fostatins de patima invidiei. Nu vorbeamult, dar nici nu era un taciturn,era pl#cut \n discu]ii [i destul deponderat.

A fost un tip oarecum introvertit,f#r# a fi necomunicativ, ”a ars” \nel, a pus la inim#, scr@[nind dindin]i, situa]ie care ar putea fi unadintre cauzele \mboln#virii saleulterioare.

Parc# \l avem acum \n fa]# cumust#cioara lui, care-i d#dea un aerde sobrietate [i \l f#cea s# par# maimatur dec@t v@rsta pe care o avea.

Fotbalist de ras#, a[a cum spu-neam, s-a caractertizat printr-o teh-nic# deosebit#, prin care compensafaptul c# nu era un ”vitezist” [inici un juc#tor de for]#. Construiaelegant [i eficient la mijloculterenului, fiind un mijloca[ clarv#-z#tor care, prin jocul s#u punea \nvaloare calit#]ile \nainta[ilor c#rorale d#dea pase excelente, imprevi-zibile pentru adversar [i uneorichiar pentru proprii-i coechipieri.A fost un pion de baz# al ”labora-torului de crea]ie” al echipei.

{i spunem toate acestea respec-t@nd adev#rul [i raport@ndu-l lanivelul fotbalului b#ile[tean, ci nude circumstan]# a[a cum se spune\n popor ”despre mor]i numai debine.”

S# nu-l uit#m pe fotbalistul [iOmul Costic# Becherescu [i v#rs#mo lacrim# \n amintirea lui!

Gh. GHEORGHI{AN

Un fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudUn fotbalist cu un destin crudIn memoriam

<LU}~ CIOBANU>Memorialulste un mare merit [i ungest pilduitor al condu-cerii municipiului [i aClubului Sportiv Muni-cipal ”Progresul” B#i-

le[ti faptul c# \[i pre]uie[te [i res-pect# valorile , unele dintre ele lanivel local, put@nd fi numite f#r#teama de a gre[i, chiar glorii. Suntacei oameni care s-au n#scut aici [iapoi au dus faima localit#]ii \n \ntrea-ga ]ar# prin ceea ce au realizat \ndomeniul de activitate pe care l-au\mbr#]i[at, unii \n cultur#, [tiin]#,tehnic# etc, al]ii, \n sport. {i nu poatefi dec@t o foarte mare bucurie [im@ndrie c# din B#ile[ti, pe l@ng#titanul, prin]ul teatrului [i cinema-tografiei rom@ne[ti, Amza Pellea, s-auimpus [i alte personalit#]i care aucontribuit prin tot ce au f#cut, laalte dimensiuni \ns#, la cre[tereaprestigiului urbei noastre.

_n aceast# meritorie ini]iativ# decinstire a valorilor b#ile[tene se \n-scrie organizarea, \n ziua de 4 august,a Memorialului ”Lu]# Ciobanu”, unfotbalist \ntre fotbali[ti, format laB#ile[ti, care a \mbr#cat tricoul divi-zionarelor A din Bra[ov [i Scorni-ce[ti, a fost c#pitanul na]ionalei dejuniori a Rom@niei, antrenat# deexigentul dar [i \n]eleg#torul tehni-cian Constantin Ardeleanu, [i apoijuc#tor de baz# \n na]ionala detineret. A fost un fotbalist de ras#,cu un talent aproape ie[it din comundespre care un alt mare fotbalistplecat din urbea noastr#, Nelu Cio-cioan#, st@lpul ap#r#rii divizionarelorA ”Dinamo” Slatina [i ”Viitorul”Scornice[ti, vorbea aproape cu evla-vie [i ne m#rturisea cu dezarmant#sinceritate c#, dac# ar fi avut m#car60% din talentul lui Lu]#, ar fidevenit component de n#dejde alprimei Reprezentative a Rom@niei.Lu]# a fost o valoare, un talent deexcep]ie care, din p#cate pentru elpentru \ntreaga suflare b#ile[tean#[i pentru fotbalul rom@nesc, s-a stinsnemeritat de repede.

La competi]ia organizat# \n memo-

ria lui s-au aliniat 3 echipe: ”Dun#-rea” Calafat, ”Viitorul” C@rcea [i”Progresul” B#ile[ti care au jucatfiecare cu fiecare c@te o repriz# de45 de minute, \ncep@nd cu ora 9,30,spre a se evita c#ldura sufocant#.

_n primul meci s-au ”duelat”rivalele de o via]#, ”Dun#rea” Calafat[i echipa local#, care au evoluat \ncomponen]a: Dun#rea : Ghi]# —Rizea, Ro[ieanu, Chiva, Mitric# —C@rstea, Iancu E. , Brebenel, IancuM. – B#b#l#u, S\rbu, pe parcursulacestui joc ca [i \n repriza cu C@rceafiind arunca]i \n lupt# [i o parte dinceilal]i componen]i ai lotului: Sta-mina, Coca, Mihalache, Ciovic#,Burc#, Ureche, Dumitru, antrenoriiechipei fiind Oncic#, principal,Chilom [i Giurc#, secunzi. Progresul:Angiu – Prun#, Becheru, Solomon,Chiri]# D#buleanu (Bobolocu), Mar-ghidan, Balica (Dr#gancea), Neicu –Mitroi, Giubelan (accidentat [i \nlo-cuit cu Popa). Jocul a fost echilibrat\n cea mai mare parte, pl#cut [i in-teresant prin angajarea la efort ajuc#torilor, dar trebuie s# recunoa[temcu franche]e c# echipa din Calafat,care a activat anul trecut \n Liga aIII-a, s-a dovedit, cum era [i firesc,mai omogen#, cu un joc mai elaborat,cu mai multe valori individuale dec@tforma]ia noastr# [i cu rela]ii de jocmai bine cristalizate, ceea ce i-a per-mis s# se impun# cu 1-0, prin golul\nscris de C@rstea.

_n cea de a doua \nt@lnire s-au\nfruntat forma]ia din municipiul depe malurile b#tr@nului Danubiu, carea folosit acela[i lot, cu precizarea c#au fost utiliza]i mai mult cei care aujucat mai pu]in sau deloc \n primuljoc, [i ”Viitorul” C@rcea, echip# in-trat# pe teren \n formula: Mirea –}epu[i, Neagu, Stoica, Zamfir – Dicu,Puchiu, V@rvoreanu, Jidovu – Robert,Chirea, rezerve, folosite mai mult \nrepriza cu forma]ia b#ile[tean#: Matei,

C@rc#, St#n#[el, Bufteanu, Mic,B#nic#, antrenori fiind Chirea, prin-cipal [i Truic#, secund. Calafeteniiau \nceput mai bine, cu un joc \nvitez# [i au deschis repede scorul, \nmin. 3 prin experimentatul Chiva,l#s@nd impresia c# vor c@[tiga la pas.Dar n-a fost a[a, pentru c# juc#toriidin C@rcea au avut o perioad# de 18-23 de minute \n care au dominat, aurealizat combina]ii reu[ite cu paseprecise [i imprevizibile, reu[ind, con-form cursului jocului, s# egaleze \nmin. 24, prin golul \nscris de Dicu.Dat fiind c# p@n# la sf@r[itul celor 45de minute nu s-a mai \nscris niciungol, conform regulamentului compe-ti]iei, s-a trecut la executarea lovitu-rilor de departajare de la 11 m. Juc#-torii din Calafat au transformat 4 dinprimele 5 penalty-uri, \n timp cec@rcenii au trimis mingea \n plas# denumai dou# ori. _n felul acesta fostadivizionar# din Liga a III-a a acumulat6 puncte, cu 4-2 la penalty-uri (final5-3), clas@ndu-se pe primul loc.

Pentru a se stabili configura]ia cla-samentului, \n ultima \nt@lnire s-auaflat fa]# \n fa]# echipa din C@rcea,care a folosit mai mul]i juc#tori caren-au evoluat \n partida cu Calafatul,dar juc#tori de baz#, nu rezerve eterne,[i forma]ia b#ile[tean#, joc \n care”principalul” Cr. Stamin [i secunziiV. Becea [i C. Pascu au folosit for-mula de echip#: Angiu – Prun#,Becheru, Solomon, Chiri]# Dr#gan-cea (Pascu), Marghidan, Urziceanu,Mitroi – Popa, P@rvu (Neicu).

Juc#torii oaspe]i au \nceput maibine, \ncerc@nd s#-[i impun# superio-ritatea dar acest iure[ s-a dovedit unfoc de paie, \ntruc@t, mai pragmatici,b#ie]ii no[tri au deschis repede scorul,\n min. 4, golul fiind opera lui P@rvu[i l-au majorat \n min. 15, c@nd va-lorosul mijloca[ ofensiv Mitroi [i-ademonstrat clasa relu@nd spectaculos

Memorialului ”Lu]# Ciobanu” celeimai bune echipe din competi]iarespectiv#, ”Dun#rea” Calafat.

Sincere felicit#ri organizatorilor [iechipelor participante, un cuv@nt depre]uire pentru edilul-[ef, CostelPistri]u, care [i-a g#sit timp spre aonora competi]ia, fiind prezent laprimul joc [i cuvinte de mul]umire[i de recuno[tiin]# dlui Nicu Neagoe,pre[edintele AJF Dolj, care a trimisdiplomele [i cupa oferite la acestemo]ionant eveniment.

Gh. GHEORGHI{AN

P.S.S@mb#t# 11.08.2012 s-a dat startul \n

campionatul jude]ean, echipa noastr#, prinstr#daniile pre[edintelui clubului [i cu\n]elegerea ca de fiecare dat# a d-luipre[edinte al AJF Dolj, Nicu Neagoe,activ@nd \n prima lig# doljean#, Liga aIV-a, \n compania unor echipe puternicecu rezultate notabile (ne referim, \nspecial, la cele care au ocupat an de anprimele 5-6 locuri \n clasament, dar sunt[i alte forma]ii redutabile).

_n prima etap#, forma]ia b#ile[tean# a\nt@lnit \n deplasare echipa ”Gic#Popescu” Craiova (meci asupra c#ruiavom reveni \n num#rul viitor), \n fa]#c#reia a cedat cu 3-5, de[i cei prezen]ine-au m#rturisit c# echipa noastr# a fostsuperioar# totu[i partenerului de \ntrecere.Dar, dac# \n jocul cu ”Viitorul” C@rcea,din cadrul Memorialului ”Lu]# Ciobanu”,dup# cum spuneam, portarul Angiu aavut o presta]ie foarte bun#, sco]@nd celpu]in dou# mingi pe care scria gol, dedata aceasta a fost \n zi nefast#, a primit3 goluri parabile, ”\ngrop@ndu-[i echipa”.Se mai \nt@mpl#! Este \ns# regretabil,dar sã nu dãm cu pietre, pentru c# Angiueste totu[i un portar de valoare.

\n plas# pentru 2-0. De la jum#tateareprizei, jocul s-a echilibrat, fotbali[tiidin C@rcea au avut c@teva ac]iunipericuloase, \n urma unor faze fru-moase [i bine g@ndite, dar au avut\n fa]# pe imbatabilul Angiu, care ascos dou# mingi pe care scria gol [ii-a descurajat pe partenerii de \ntre-cere. _n orice caz, a fost un joc pl#cut,cu faze la ambele por]i, b#ile[teniietal@nd un joc superior celui dinrepriza cu Calafatul, ceea ce ne faces# glumim [i s# spunem c# acea re-priz# s-a constituit \ntr-un antrena-ment util, contribuind la \nbun#t#]irearela]iilor de joc, superioare vizibil \nrepriza cu ”Viitorul”.

Pentru festivitatea de premiere,prof. Florin Duinea, directorul CSM”Progresul”, l-a invitat pe domnulLeontin Ciobanu, fratele regretatuluiLu]#, care ar fi \mplinit acum 58 deani [i despre care vorbim cu maretriste]e la timpul trecut.

Cu emo]ie fireasc#, dl LeontinCoibanu a mul]umit organizatorilorpentru aceast# ini]iativ# care l-a mi[-cat profund, a adus cuvinte de mul]u-mire echipelor participante, m#rturi-sind c# acest memorial a fost o mareonoare pentru \ntreaga familie a celuidisp#rut, un gest nobil care dovede[tec# b#ile[tenii nu l-au uitat totu[i pefratele s#u, despre care a auzit at@teacuvinte frumoase, plecate din inimisincere. _n final, a \nm@nat diplomeleechipelor ”Viitorul” C@rcea, locul alIII-lea; ”Progresul” B#ile[ti, locul alII-lea, diploma [i cupa c@[tig#toarei