Ganduri Masonice
-
Upload
tavi-m-manolache -
Category
Documents
-
view
406 -
download
5
description
Transcript of Ganduri Masonice
-
GnduriMASONICE
Revista Electroinca nr. 1 - Aprilie 6013
Masoneria Mixta
Universalitatea
contemoporanin context
Editoriale | Cultura | Stiri | Social | Istorie
-
Revista editata de Marea Loja Universala a Romaniei
GnduriMASONICE
Director
Mircea Theodor Manolache
Director Onorific
Stanila Aurel
Senior Editor
Rata Catalin
Redactor Sef
Catalin Florea
Secretar General de Redactie
Marius Feldman
Art Director
Cojocaru Bogdan Alexandru
Coordonator Marketing
Octavian Draghici
Colaboratori:
Grupul Studentilor Masoni
StiriMasonice.wordpress.com
2
cuprinsprogramul de dezvoltare al
mari i loj i universale a
romaniei 6013-6021
proclamatia de la targoviste
a marii loji universale a
romaniei
pag. 3
pag. 5
pag. 6
pag. 7
pag. 9
pag. 12
pag. 13
n u m e l e i n f a i l i b i l a l
dumnezeirii
ce este masoneria?
tricolorul
rolul masoneriei in societa-
tea contemporana
dimitrie cantemir
www.mluar.org
-
3organizare
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE AL
MARII LOJI UNIVERSALE A ROMANIEI
6013-6021
I. Introducere
II. Rezumat Executiv
Procesul de dezvoltare al Marii
Loji Universale a Romaniei este strans
legat de pr inc ip iu l sub l im a l
UNIVERSALITATII.
D e z v o l t a r e a O b e d i e n t e i
inseamna mai mult decat orice,
punerea in aplicare a idealurilor
masonice de Libertate de exprimare
Egalitate intre natiuni si
Fraternitate fara de care nu ar putea
exista cel de al patrulea principiu, si
anume acela de:
U n i v e r s a l i t a t e . C o n f o r m
definitiei, acest sublim principu pe care
Fratii si Surorile din Marea Loja
Universala a Romaniei il respecta cu
strictete, universalitatea inseamna
totalitate, si cum altfel putem indeplinii
acest principiu, decat prin uniunea
intru egalitate a sexelor. Astfel
ajungem la caracterul de Obedienta
Mixta, intrunind atat Loji masculine, Loji
feminine, dar si Loji mixte, pe care
Marea Loja Universala a Romaniei si-l
atribuie.
Ca prioritate principala, trebuie
sa avem in vedere necesitatea de a
depasi vechile cutume masonice care
promulga non-mix i tatea, s i sa
admitem femeia ca egal al barbatului
si viceversa. Nu este o sarcina usoara,
insa numai impreuna, lucrand unul
langa celalat, vom putea face ca
ideile pe care ni le propunem si ni le
asumam public sa devina reusite.
Orice Obedienta Masonica
trebuie contemporana trebuie sa
promoveze o viziune strategica a dezvoltarii sale
viitoare, pentru a memntine Ordinea in ceea ce
priveste idealurile propuse si pentru a elimina astfel
efectul Haotic al necunoscutului.
Planificarea strategica a Obedientei noastre
vizeaza dezvoltarea acesteia pe o perioada de 6,
pana la 8 ani, aceasta fiind constituita pe repere si
obiective clar definite pe care Marele Maestru,
impreuna cu Membrii Marelui Consiliu si le vor asuma
in totalitate.
Pentru a avea rezultate, insa, trebuie ca toti
Fratii si Surorile, de la Ucenici la Maestrii, sa lucreze in
armonie, sa respecte Statutele si Regulamentele
Ordinului, si sa isi aduca aportul in lucrarea masonica
universala, aceea de refacere a Templului Spiritual al
Umanitatii.
Principalul obiectiv al dezvoltarii interne a Marii
Loji Universale a Romaniei este acela de demarare a
unui proiect de amenajare de temple in cat mai
multe regiuni, astfel ca pana in anul 2020, in Romania
sa existe cel putin un templu masonic in fiecare judet.
De asemenea, trebuie avuta in vedere
amenajarea unui muzeu si a unei biblioteci masonice
complete, unde atat Fratii si Surorile, cat si vizitatorii sa
poata lua la cunostinta despre tainele
III. Planul Intern
Francmasoneriei, in speranta ca vom inlatura astfel
de Mare Maestru alMarii Loji Universale a Romaniei
Stanila Aurel
-
4organizare
aura de necunoastere asternuta peste
Ordinul Masonic.
Se vor numi in functie 8 Pro-Mari
Maestrii, acoperind toate eruo-
regiunile, care vor avea responsa-
bilitatea punerii in aplicare a Strategiei
de Dezvol tare la n ive l local ,
dezvoltand si promovand invatatura
masonica a Ritului Scotian Antic si
Acceptat.
O alta problema carora Marele
Maestru, impreuna cu Membrii Marelui
Consiliu al Marii Loji Universale a
Romaniei le vor atribui o deosebita
atentie vor consta in consolidarea
relatiilor inetr-obedientiale cu alte Mari
Loji prezente pe teritoriul Romaniei,
consol idand astfel inca odata
principiul de Universalitate, conside-
rand Initierea ca fiind stalpul sacru al
Francmasonului si nu apartenenta la o
anumita Obedienta.
Ca si activitate de dezvoltare in
plan extern, Marea Loja Universala a
Romaniei va avea in vedere apro-
pierea de cat mai multe Obediente
Masonice Straine si chiar semnarea
unor Tratate de Recunoastere si
Amicitie.
Marele Cancelar va fii astfel
responsabi l de part iciparea s i
reprezentarea Marii Loji Universale a
Romaniei la diversele activitati si
actiuni masonice din strainatate,
informand in permanenta Fratii si
Suror i le din Obedienta despre
t e n d i n t e l e s i i d e i l e p e c a r e
Francmasoneria straina le abordeaza.
Trebuiesc totodata stranse
relatiile cu Marile Loji din tarile vecine,
dezvoltand impreuna cu acestia
proiecte comune precum:
- Conferinte si Semniarii Masonice
- Expozitii Masonice Internatio-
nale
- Vizite reciproce la Tinutele
Ritualice
IV. Planul Extern
- Colaborari la reviste internationale cu caracter
masonic
- Traduceri si lansari de carti masonice
Un alt obiectiv important in strategia de dezvoltare
externa il reprezinta constituirea de Loji Masonice,
care sa reuneasca Frati si Surori, cetateni romani aflati
in diaspora si care doresc sa isi aduca aportul la
pormovarea Romaniei si a Ordinului Masonic Roman.
Din totdeauna Centrul a fost sustinut de Fratii si Surorile
din Regiune, pilonii principali ai Masoneriei inca din
cele mai vechi timpuri. Astadar, un alt punt important
pe lista strategiei noastre de dezvoltare consta in
constituirea de Loji Masonice in toate regiunile tarii,
considerand ca Lumina Masonica, in Universalitatea
ei, trebuie sa prospere nu numai in marile orase, ci si in
micile localitati rurale, acolo unde invatatura
masonica a strabunilor nostri a fost pastrata in cea
mai pura forma a ei, prin traditiile, fara de care un
popor nu ar putea exista.
Dreptul de a bate la portile Templului Masonic sunt
garantate tuturor prin nastere, atat femeilor cat si
barbatilor, atat tinerilor, cat si celor batrani. Marea
Loja Universala a Romaniei este deschisa tuturor
acestora, atat timp cat ei sunt oameni maturi si de
bune moravuri, oameni care inteleg principiul de
universalitate si oameni care isi doresc sa cunoasca
tainele Masoneriei si sa isi aduca aportul in
dezvoltarea morala si spirituala a Umanitatii.
Intr-o societate in care non-cultura este privita ca pe
o calitate si in care adevarata cultura este
marginalizata si chiar, in anumite medii, eliminata cu
desavarsire, Marea Loja Universala a Romaniei isi
propune ca prin lucrarile membrilor ei sa isi aduca
aportul la redesteptarea culturala a Romaniei. Astfel,
prin toate mijloacele de care dispune, Marea Loja
Universala a Romaniei va promova arta si cultura in
toate formele ei.
Activitatile Grupurilor Masonice Studentesti constau
in studii de cercetare pe diverse teme (istorice,
cultural-artistice, ritualice etc.), astfel incat tinerii
V. Directii strategice de dezvoltare
1. Dezvoltarea regionala
2. Dezvoltarea calitativ-numerica
3. Dezvoltarea culturala
4. Dezvoltarea Grupurilor Studentesti
-
5organizare
Francmasoni sa isi poata expune liber punctele de
vedere si sa isi poata aduca aportul in marea Lucrare
Masonica, colaborand in permanenta cu Marele
Maestru si cu Pro-Marii Maestrii arondati regiunii din
care fac parte.
O reala necesitate in dezvoltarea si promovarea
ideilor si idealurilor masonice o reprezinta caile de
comunicare cu societatea. Astfel, pe langa web-
siteurile oficiale autorizate de Marele Consiliu al Marii
Loji Universale a Romaniei, editarea lunara a revistei
5. Revista Ganduri Masonice
Ganduri Masonice va cuprinde
lucrari ale Fratilor si Surorilor, mesaje ale
Marilor Demnitari, comunicari si
colaborari cu Obediente Prietene, dar
si noutati ale peisajului Masonic
Universal.
Acestea sunt obiectivele de dezvol-
tare asumate de noi pentru ani 6013-
6021!
Fie ca Marele Arhitect al Universului sa
ne Lumineze calea spre desavarsire!
Din necesitatea emanciparii spirituale si morale a Masoneriei Nationale, Fratii si Surorile
din Marea Loja Universala a Romaniei se intrunesc astazi Vineri, 12.04.6013, declarand Marea
Loja Universala a Romaniei - Obedienta Masonica Suverana, Autonoma si Inedepndenta pe
intreg teritoriul Romaniei, Obedienta ce continua Lucrarile Templului Spiritual al Umanitatii
pentru a crea Unitate in Diversitate si pentru a reface Ordine din Haos, intru Gloria Marelui
Arhitect al Universului.
Consideram ca pentru a reaprinde Lumina in sufletele Fratilor si Surorilor de sub
Obedienta Marii Loji Universale a Romaniei, mijloacele cele mai sigure si trebuitoare sunt
urmatoarele:
1. Credinta fara echivoc in Marele Arhitect al Universului si in nemurirea sufletului.
2. Mentinerea vie a vechilor idealuri masonice, acelea de Libertate, Egalitate si
Fraternitate.
3. Respectarea egalitatii intre sexe.
4. Respectarea drepturilor omului, consolidarea Statului de drept si promovarea
culturii universale.
5. Incurajarea dialogului si a tolerantei ca mijloace de convietuire.
6. Lupta impotriva ignorantei, minciunii, lasitatii, terorismului, totalitarismului si
extremismului, toate acestea considerate adversari permanenti ai Francmasoneriei.
Prin acestea noi, Fratii de sub Obedienta Marii Loji Universale a Romaniei vom lucra
impreuna, intru Gloria Marelui Arhitect al Universului.
Am zis!
Stanila Aurel
Mare Maestru al
Marii Loji Universale a Romaniei
Proclamatia de la Targoviste a
Marii Loji Universale a Romaniei
stiati ca?
La 04 Iunie 1874, Carol Davila a fost initiat la Gradul de Ucenic, in cadrul Respectabilei
Loji Inteleptii din Helipolis, urmand ca in scurt timp sa devina, prin munca si
dedicatie, Maestru Venerabil.
In acelasi an, acesta reprezinta Loja cu ocazia Adunarii Generale a Maestrilor
Venerabili ai G:.O:.D:.F:. de la Paris, in premiera pentru Masoneria Romana.
In anul 1879, acesta devine Membru al Comitetului Central al Masoneriei Romane,
continuand lucrarea masonica pe teritoriul Romaniei.
-
6cultura
Un alt simbol Masonic prin care
acesta este reprezentat consta in
litera evreiasca Yod, initiala Numelui
Infailibil, plasata in interiorul unui
triunghi echilateral, cunoscut drept
simbol al Trinitatii, reprezentand
Dumnezeul Crestin, Sfanta Treime.
Dupa parerea mea, si poate a
multora fintre Fratiile viastre, litera G,
simbol al Masoneriei Albastre, este o
reprezentare moderna a simbolului
nume lu i C reato ru lu i de care
aminteam mai sus, menit insasi sa ne
reaminteasca la nevoie de faptul ca
Adevaratul Nume al lui Dumnezeu nu
a fost niciodata pierdut, ci se afla la loc
de cinste, inlauntrul fiecaruia dintre
noi.
F rancmasoner ia, asemeni
multora dintre vechile Societati
Iitiatice, atribuie Divinitatii numele de
Mare Arhitect al Universului, incercand
a s t f e l d e o p o t r i v a s a e l i m i n e
diferentele de credinta a Fratilor, dar si
sa evite pronuntarea Numelui Infailibil,
care dupa cum spuneam anterior, era
folosit numai in cele mai sacre dintre
ceremonialurile antice.
De asemenea, in Francmaso-
nerie Divinitatea, sau Marele Arhitect
al Universului, poate fi intalnita sub
fo rma s imbolu r i lo r , care sunt
numeroase, insa printre care cele mai
importante le consider a fi litera G,
Triunghiul si Ochiul Atot-Vazator.
Ochiul Atot-Vazator al lui
D u m n e z e u e s t e u n s i m b o l
reprezentand omniprezenta Divinului,
dar si caracterul protector al acestuia.
Amintesc in continuare de
faptul ca Masoneria Universala, ofera
initiatului diverse forme si simboluri in
drumul sau catre Divinitate, si de ce nu,
imi permit a spune, chiar catre
apoteoza.
Inchei prin a va multumi inca
odata pentru faptul ca ati dat atentie
umilelor mele ganduri!
Fie ca Marele Arhitect al Universului sa
ne conduca sufletele catre Lumina!
Numele Infailibil
al Dumnezeirii
de Mihnea-Octavian Manolache 33:.
Tetragrama, sau Numele Infai l ib i l s i
Impronuntabil al Dumnezeirii, reprezinta poate unul
dintre cele mai importante Simboluri Masonice.
Acesta era folosit la inceputuri de cartre vechii
evrei in unele din cele mai sacre ceremonialuri,
fiindu-i comunicat lui Moise direct de catre
Divinitate, pentru a fi folosit numai de catre cei alesi.
> (Exod.3.13)
Conform legendei, o singura persoana era
aceea care cunostea pronuntia reala a celor patru
litre evreiesti, Yod-Heh-Vav-Heh, iar acesta era
Marele Preot, care pronunta aceste sunete o singura
data pe an, de Ziua Ispasirii, atunci cat intra in Sfanta
Sfintelor, sanctuatul vechiului tempu din Ierusalim.
Din punct de vedere lingvistic, radacina
numelui vine de la verbul ebraic havah, care
inseamna a fi, pe care in formele noastre verbale il
putem traduce prin trecut , prezent , si viitor , adica :
"Cel ce era , Cel ce este si Cel ce va fi" .
-
7cultura
Una din definitiile masoneriei
spune ca aceasta este o asociatie de
oameni liberi si de bune moravuri care
conlucreaza pentru binele si progresul
societatii prin perfectionarea morala
si intelectuala a membrilor sai. Altfel
spus, este un drum parcurs de fiecare
initiat, in scopul autoperfectionarii.
Proaspatul initiat este asemenea unei
pietre brute, ce pe parcursul
calatoriei sale dobandeste treptat
acea frumusete interioara, devenind
o piatra slefuita. Francmasonul
mediteaza neincetat asupra propriei
conditii spirituale, in incercarea de a
dobandi noi virtuti. Unul din cuvintele
cheie intalnite in contextul unei
discutii despre aceasta organizatie
este acela de cunoastere, caci
cunoasterea este cea care sta la
baza evolutiei de orice natura, fratii
intelegand aceasta si impartasindu-si-
o. Initiatul este liber sa cerceteze, el
trebuie sa se intoarca la izvoare acolo
unde apa este pura, caci acesta
este adevaratul progres, nicidecum
regresul. Utilizand cunoasterea,
francmasonul construieste, atat
pentru Fratie cat si pentru societate.
Elementul ce consolideaza
structura masonica este fraternitatea.
Odata parcurse etapele initierii si
juramantul masonic depus, profanul
devine veriga a lantului fratern. Noul venit se obliga
astfel sa respecte cu strictete regulamentul si sa-si
iubeasca fratii, chiar sa le intinda o mana in caz de
nevoie. Se constientizeaza ca la intretinerea spiritului
fratern contribuie fiecare, de la cel mai mic la cel mai
mare, aceasta conducand la buna organizare si
functionare a sistemului. Joseph Uriot spune in cartea
Secretul Francmasonilor (1744): atunci cand
suntem impreuna, devenim cu totii frati; restul
universului ne este strain, printul si subiectul, nobilul si
artizanul, bogatul si saracul se confunda, nimic nu-i
distinge, nimic nu-i separa, virtutea ii face egali.
Consider acest citat ca fiind o descriere perfecta a
atmosferei intalnite in francmasonerie si ma bucur sa
constat ca alaturi de vechile traditii aceasta s-a
pastrat.
Una din cele mai des intalnite intrebari
adresate francmasonilor este urmatoarea: La ce te
ajuta masoneria? Cred ca cel mai simplu si pe
intelesul tuturor raspuns la aceasta intrebare ar fi: Ma
educa!. Respectul, demnitatea, iubirea de tara si de
aproape, generozitatea, dezvoltarea spirituala
s.a.m.d. sunt cateva din comorile vietii ce se
dobandesc in cadrul acestei organizatii. Obiectivul
primordial este acela de a excela pe plan spiritual, iar
abia apoi ne putem gandi si la planul material. Omul
cat traieste invata este o inteleapta vorba din popor,
cunoasterea este extrem de importanta de aceea si
impartasita de frati, iar simbolurile masoneriei sunt o
importanta sursa pentru dobandirea acesteia.
Masoneria a fost si ramane o prezentare
metafizica si alegorica a vietii reprezentata prin
simboluri. Pentru a ma face mai bine inteles, am sa
exemplif ic. Echerul reprezinta moralitatea,
sinceritatea si justitia intentiei, iar compasul
hotararea, capacitatea, geniul. Coloanele
simbolizeaza dualitatea, una reprezentand
elementul feminin, aerul, suflul ce alimenteaza viata,
iar cealalta elementul masculin, focul, activitatea.
Mozaicul este simbolul binarului, al opozitiei intre o
entitate si alta, intre adevar si fals, bine si rau, frumos si
urat. Floarea de Nu-ma-uita reprezinta simbolul
Ce este Masoneria?
de Catalin Florea
-
8cultura
tuturor celor care au suferit in numele
francmasoneriei.
Am sa trec in continuare in revista
nume ale catorva Frati Romani ce au
construit istorie, aducandu-si aportul
la constructia Temlului Ideal al
Umanitatii si care acum se bucura de
acolo din Eternul Orient de cinstea ce
le-o purtam:
George-Valentin Bibescu (1880 -
1941) - celebru pilot;
Dimitrie Bolintineanu (1819-1872) -
poet, om politic, diplomat;
Miron Cristea (1868 - 1939) - teolog,
primul patriarh al Bisericii Ortodoxe
Romne;
Carol Davila (1828 - 1884) - medic i
farmacist;
Vasile Alecsandri (1821 - 1890) - poet,
dramaturg, folclorist, om politic,
ministru, diplomat, academician;
Alexandru Vaida Voievod (1872 -
1950) - om politic;
Traian Vuia (1872 - 1950) - inventator,
pionier al aviaiei mondiale;
Mihail Sadoveanu (1880 - 1961) -
scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,
academician i om politic;
Mihail Koglniceanu (1817 - 1891) -
om politic de orientare liberal;
Gheorghe Lazr (1779 - 1823) -
pedagog, teolog i inginer;
Victor Eftimiu (1889 - 1972) - poet,
dramaturg, academician;
Nicu Filip (1914 - 2008) - primul Mare
Maestru al Masoneriei Romane dupa
1989;
Costache Negruzzi (1808 - 1868) - om
politic i scriitor;
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 -
1907) - scriitor i filolog;
Ion Minulescu (1881 - 1944) - poet i
prozator;
Iacob Negruzzi (1842 - 1932) - scriitor,
dramaturg, critic literar;
Ion Heliade Rdulescu (1802 - 1872) -
scriitor, filolog i om politic;
Ion C. Brtianu (1821 - 1891) - om
politic;
Gheorghe Grigore Cantacuzino - (1832 - 1913) Prim
Ministru al Romniei;
Ion Ghica (1816 - 1897) - prim-ministru al Romniei de
dou ori;
Scarlat Ghica - domnitor al Moldovei i Munteniei;
Octavian Goga (1881 - 1938) - poet, politician i prim-
ministru al Romniei;
Costache Negri (1812 - 1876) - scriitor, om politic;
Dimitrie Cantemir (1673 - 1723) - domn al Moldovei;
Petre Carp (1837 - 1919) - politician, membru
marcant al Partidului Conservator;
C. A. Rosetti(1816 - 1885) - om politic;
Alecu Russo (1819 - 1859) - poet, prozator;
Dimitrie A. Sturdza (1833 1914) - academician, om
politic romn;
Nicolae Suu (1798 - 1871) - om politic i primul
economist romn;
Barbu tirbei (1799 - 1869) - domnitor n ara
Romneasc;
Nicolae Titulescu (1882 - 1941) - diplomat i om politic;
Alexandru G. Golescu - Prim Ministru al Romniei
(1870);
tefan Golescu (1809 - 1874) - Prim Ministru al
Romniei;
Dimitrie Gusti (1880 - 1955) - filosof, sociolog i
estetician;
Titu Maiorescu (1840 - 1917) - critic literar, filosof i om
politic;
Constantin Mavrocordat (1711 - 1769) - domnitor n
ara Romneasc i Moldova;
Constantin Brancusi (1876-1957) - faimos sculptor;
Acestea au fost cateva generalitati ce pot
reaminti oricarui francmason cine este cu adevarat,
daca se afla pe cale de a uita si pot ajuta la formarea
unor pareri corecte ale profanilor in ceea ce priveste
subiectul nostru de discutie.
-
9cultura
n cartea istoricului german J. F.
Neigebaur, consacrat Transilvaniei i
publicat la Braov n 1851, se face
meniunea c cele trei culori ale
drapelului romnesc sunt o motenire
de pe timpul Daciei Traiane.
Mergnd napoi, pe firul istoriei,
constatm c cea mai veche
nsemnare despre tricolor, ca formnd
culorile Daciei, se afl n Novella XI,
dat la 14 aprilie 535 de mpratul
Justinian (527 565) cu prilejul fixrii
teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din
Justiniana Prima, care cuprindea,
alturi de regiuni din Panonia
Secunda, pri din fosta Dacie
r o m n , f o r m a t d i n D a c i a
Cisdanubian (Dacia Mediteraneea i
Dacia Ripensis) i Dacia Transda-
nubian, aceasta din urm fiind
alctuit din inuturile vecine cu
Dunrea, de la gura Tisei pn la
vrsarea Oltului, ale Banatului i
Olteniei.
Decretul imperial, care stabilea
i nsemnele acestor teritorii, descrie
astfel stema Daciei Justiniane: Din
partea dreapt, n prima diviziune,
scut rou, n mijlocul cruia sunt vzute
turnuri, nsemnnd Dacia de dincolo,
n a doua diviziune, scut ceresc (de
culoarea cerului, adic albastru), cu
semnele tribului burilor, ale crui dou
laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul
(cmpul dintre cele dou scuturi)
auriu (galben).
n acest simbol heraldic, scutul
albastru, cunsemnele tribului burilor,
reprezenta acea parte a Daciei
Traiane aflat nc sub stpnirea
efectiv a lui Justinian, respectiv
Banatul i Oltenia de azi, sau
fostaDacie Malvensis, locuit de buri,
cel mai reprezentativ trib al dacilor,
precum i o zon a Transilvaniei, ce se
nt indea de-a lungul drumului
comercial care ducea spre regiunile
aurifere din Munii Apuseni, unde
spturile arheologice au confirmat
existena aezrilor romane pn n
secolul al VI-lea, adic fosta Dacie
Porolissensis. Scutul rou, nsemnnd
Tricolorulde Lucian Obreja
Drapelul tricolor romnesc, alturi de stem i
imn reprezint un nsemn naional important al
neamului nostru. El are o tradiie popular i cretin
precum i una revoluionar.
Ziua de 26 iunie a fost proclamat prin Legea
nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naional.
Conform legii, aceast zi va fi marcat de ctre
autoritile publice i de celelalte instituii ale statului
prin organizarea unor programe i manifestri
cultural-educative, cu caracter evocator sau
tiinific, consacrate istoriei patriei, precum i prin
ceremonii militare specifice, organizate n cadrul
unitilor Ministerului Aprrii Naionale i ale
Ministerului de Interne.
Reunirea celor trei culori ale drapelului
romnesc rou, galben i albastru are adnci
semnificaii istorice, exprimnd continuitatea
poporului romn, legturile permanente ntre
romnii de ambele versante ale Carpailor, idealurile
de unitate i independen care au ghidat neamul
romnesc de-a lungul ntregii sale existene.
Culorile rou, galben i albastru au fost folosite
i de strmoii notri daci. Dragonul dacic, strmoul
Tricolorului, era structurat cromatic, n cele trei culori
att n Dacia ct i, ulterior, n provinciile romane, n
care dacii au slujit ca ostai. Edificator n acest sens
menionm cohorta de 1000 de daci recrutat,
ncepnd din timpul mpratului Hadrianus,
denumit Cohors I Aelia Dacorum, care a fost
trimis n extremitatea nord-estic a imperiului, n
Britania. Aici i-a avut reedina i castrul la
Amboglana (Comboglana) timp de dou secole.
-
10
cultura
simbol masonic. Cele trei culori mprite n mod
egal reprezint principiul egalitii. Orientarea
culorilor n sus semnific verticalitatea, un alt
concept Masonic. Cifra trei este numrul perfect.
Sunt numai patru rile europene tradiionale cu
steagul tripartit n mod egal i vertical: Frana, Italia,
Belgia i Romnia (i Moldova, care a fcut parte
din Romnia Mare). Sunt exact rile cu o puternic
origine masonic, nascute din Revoluia Francez
(1789), din cea belgian (1830), din risorgimento-ul
i tal ian i din micarea de regenerare
romneasc.
n 1848 tricolorul a devenit n ara
Romneasc nsemnul naional, principalul
element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul
revoluionar, prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a
hotrt ca drapelul rii s aib trei culori: albastru,
galben i rou, iar pe pnz s fie nscrise cuvintele
Dreptate, Frie. O lun mai trziu, vznd cu nu
s-a neles nc cum trebuiesc fcute stindardele
naionale, decretul guvernamental nr. 252, din 13
iulie 1848, preciza din nou c stindardele vor fi
tricolore. Culorile sunt: albastru nchis, galben
deschis i rou carmin. Ele vor fi dispuse vertical i
vor fi aranjate n ordinea urmtoare: lng lemn
vine albastru, apoi galben i apoi rou flfind.
Adoptarea tricolorului ca drapel naional a
urmat tradiia luptei romnilor pentru unitate i
neatrnare. Este semnificativ, n acest sens,
precizarea fcut n zilele revoluiei de ministrul
treburilor din afar al rii Romneti, ntr-o not
adresat lui Emin Paa: Culorile earfului ce purtm
Dacia de dincolo, se refer la sudul i
centrul Moldovei, alt parte a Daciei
Traiane pe care Imperiul roman de
rsrit o considera posesiune a sa, cel
puin n principiu, aflat ns n afara
teritoriului deinut efectiv de ctre
r o m a n i . P r e c i z a r e a D a c i a d e
dincoloavea n vedere tocmai poziia
geografic i politic deosebit a
acestei pri a Daciei. Mijlocul auriu,
respectiv cmpul galben dintre cele
dou scuturi (rou i albastru),
reprezint, fr ndoial, Muntenia de
astzi sau fosta Moesie inferioar.
Prin urmare, cele trei culori, rou
la dreapta, galben la mijloc i albastru
la stnga, din stema Daciei Justiniane,
aezate n ordinea i n poziia culorilor
drapelului romnesc de astzi, se
refer la Dacia Traian, confirmnd
afirmaia lui J. F. Neigebaur c tricolorul
romnesc este o motenire de la
nceputurile mileniului nti.
Dup 1948, steagul tricolor a fost
modificat prin plasarea n centrul su a
unei noi steme, ce simboliza o nou
form statal, republica popular, i,
dup 1965, republica socialist.
n decembrie 1989, cnd masele
s-au ridicat mpotriva dictaturii, drept
expresie a condamnrii vechiului
regim, a fost ndeprtat de pe flamura
tricolorului nsemnul heraldic ce se
dovedise nedemn de istoria noastr
naional.
Concepute s ne impresioneze
vizual sau melodic, s imbolur i le
naionale ni se adreseaz astzi,
chemndu-ne cu gndul i sufletul s
privim cu mndrie la trecutul neamului.
Dintre simbolurile naionale,
DRAPELUL se impune prin semnificaie i
nlime spiritual.
Pentru noi, romnii, drapelul
tricolor pe care l arborm astzi este
sinonim cu idealul de unitate i
independen naional.
Tricolorul romnesc este i un
Tricolorul romnesc este i un
simbol masonic!
-
11
cultura
Galben (sau aur), simbol al forei, bogiei i
puritii, precum i al holdelor aurii de gru din
timpul verii;
Albastru (sau azur), reprezint aerul, cel mai
nobil element dup foc i simbolizeaz blndeea,
frumuseea nobleea i buna credin.
A doua etap n istoria tricolorului a nceput
cu prezena culorilor naionale pe primul drapel
propriu-zis al primei reprezentane naionale din
istoria modern a Romniei. Aceasta a fost
Adunarea norodului din vremea Revoluiei din 1821,
condus de Tudor Vladimirescu. El se afl i n
prezent la Muzeul Naional de Istorie i a devenit
primul simbol vexiologic modern al suveranitii
poporului romn i, ca urmare, primul steag tricolor
din istoria romnilor.
Anul revoluionar 1848, pe lng importana
lui naional cu totul deosebit, pentru destinul
viitor al Romniei, a prilejuit i exprimarea voinei
suverane a romnilor pentru cele trei culori
naionale: rou-galben-albastru. n anul 1848,
drapelul a fost arborat la Paris, dup 25 februarie,
cnd o delegaie de tineri romni au mers la
Primria Parisului s felicite Guvernul provizoriu; la
Blaj, la 26 aprilie 1848; la adunarea popular de la
Izlaz, din iunie 1848, la care participanii au mers cu
steaguri i cocarde tricolore i la Bucureti, sub el
biruind revoluia la 11/23 iunie.
Decretul nr.1 din 14/26 iunie, al Guvernului
provizoriu, este primul decret pentruSTEAGUL
NAIONAL, n care se arat: Steagul naional va
avea trei culori: albastru, galben rou. A doua zi,
15/27 iunie, drapelul naional tricolor a fost sfinit n
cadrul unei Mari Adunri populare, pe Cmpul
Filaretului, numit de atunci, Cmpia Libertii.
Astfel, tricolorul a devenit simbol naional i a
fost arborat la toate manifestrile publice pe el
depunndu-se jurmntul de credin de ctre
personalitile statului i otirea romn.
Tricolorul romnesc a avut de parcurs
participarea Romniei la rzboiul de independen
1877-1878, n care ara i-a ctigat cu mari jertfe,
independena de stat i la nfptuirea marii Uniri din
1918, care a nsemnat desvrirea unitii politice
a naiunii romne, n primul i al doilea rzboi
mondial, n zilele Revoluiei Romne din decembrie
1989.
Cu sincere imbratisari,
Lucian Obreja
noi nu sunt de datin modern. Noi le-
am avut nc de mai nainte pe
steagurile noastre.
nlturat odat cu intervenia
strin din toamna anului 1848,
tricolorul va fi reintrodus ca drapel
naional la 1 septembrie 1863, de ctre
Alexandru Ioan Cuza. El avea ns
culorile dispuse orizontal, redate rou,
galben, albastru, i se va menine n
aceast alctuire pn n anul 1867,
cnd punndu-se din nou problema
nsemnului nostru naional, comisia
nsrcinat cu stabilirea drapelului rii
i-a nsuit propunerea lui N. Golescu,
fostul paoptist, ca culorile s fie
aezate cum era la 1848, adic
vertical, n ordinea albastru, galben,
rou, care s-a pstrat pn azi.
Tricolorul Romnesc semnific
veacurile de gnd i lupt, pentru
unitate i independen ale ntregului
popor romn. Pn n momentul
afirmrii sale casimbol naional acesta
a strbtut mai multe perioade, prima
fiind aceea a opiunii pentru cele trei
culori: rou, galben i albastru. Acestea
au avut, de la nceputuri, urmtoarele
semnificaii:
Rou, simbol al mririi, bravurii,
ndrznelii i generozitii, precum i al
sngelui vrsat n lupte, puterii de via
i energiei strmoeti;
-
12
cultura
devina o parte din viata noastra,
devine daca imi este permis, o rutina.
Unui Francmason nu ar trebui sa i se
spuna sa ajute, el insasi este o fire
caritabila, unui Francmason nu ar
trebui sa i se ceara sa spuna Adevarul,
acesta prin insasi felul lui de a fi uraste
minciuna.
Putem afirma asadar, ca si o
definitie, ca Francmasoneria este un
exercitiu intelectual si filozofic, menit
pentru a scoate la suprafata toate
calitatile pozitive ale Individului si a le
oferi inapoi Societatii.
Insasi prin natura acesteia, inca
de la inceputuri, Francmasoneria a
fost o scoala initiatica, fie ea
operativa, speculativa sau sprituala.
Daca in timpuri indepartate, aceasta
oferea candidatului sansa de a invata
si a evolua in arta regala, in zilele
noastre Masoneria ofera posibilitatea
de a evolua pe plan filozofic, spiritual,
si de ce nu pot spune chiar stiintific.
Lumea se schimba intr-un mod
din ce in ce mai complex si mai rapid,
Masoneria ramane insa Puntea de
legatura intre Individ si Societate,
continuandu-si drumul traditional, intr-
o maniera tot timpul contemporana.
Rolul Masoneriei
in societatea
contemporana
de Mihnea-Octavian Manolache 33:.
Sorul face s nceteze sfada i hotrte ntre cei
puternici.
(Pildele lui Solomon 18.18)
Inca dinaintea momentului sacru al Initierii, al
primirii Luminii Masonice, candidatului i se cere sa fie
un om respectuos, moral si de bune moravuri, un om
de o reputatie ireprosabila, ale carui calitati il vor
face mai apoi demn de a purta Sortul Masonic, acel
sort pe care oameni mari l-au purtat candva cu
mandrie.
Afirma mai apoi, insasi candidatul, umil in fata
constructiei Universale a Francmasoneriei, ca
dorinta lui nu este alta decat aceea de a primii
Lumina, de a deveni din om bun, un om si mai bun,
de a sustie si a practica inainte de toate Virtutea,
Adevarul, si nu in cele din urma, Iubirea de aproape.
Este mai tarziu invatat sa isi indeplineasca
datoria sa fata de Dumnezeu, de Omenire si de el
insusi, aceea de a isi iubii si apara Patria, de a fi un
cetatean exemplar, un model demn de urmat al
societatii.
In sfarsit, la apogeul sau initiatic, cand a
parcurs drumul, nu usor, de la Gradul de Ucenic, la
cel de Maestru Francmason, intelege umilul
candidat acum slefuit, ca devenind Francmason,
acceptand si practicand in fiecare zi invataturile ce
i-au fost predate in aceasta fabuloasa Societate si
Scoala Initiatica, acesta poate razbate peste
valurile timpurilor in care i-a fost dat sa traiasca,
pentru a deveni un adevarat Stalp al Umanitatii.
Iata asadar care este legatura intre
Francmasonerie si viata profana, insasi faptul ca
Francmasoneria nu ramane in Templu, aceasta
Cand functiile si bunastarea individuala devin idoli, si
cand cei mai nepregatiti oameni pentru a conduce
aspira la functii, iar frauda devine mijlocul potrivit pentru
atingerea scopului, tara va trudi din greu, intr-un climat
de necinste si minciuna
Albert Pike - Morala si Dogma
-
13
francmasoni celebrii
Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din
comuna Flciu, azi n comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului
Hui.[necesit citare] A fost fiul lui Constantin i al Anei, nscut Banta. La 15 ani a fost nevoit s
plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 22 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta
Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.
DIMITRIE CANTEMIR
(1673-1723)
n perioada martie - aprilie 1693, dup
moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar
nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors
la Constantinopol pentru a-i continua studiile la
Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui
rzboi turco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta,
a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a
nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie
precar. Din 1695 a fost capuchehaie, adic
ambasador la Constantinopol, al fratelui su
Antioh, acesta fiind ales domn.
S-a cstorit cu fiica lui Constantin
Cantacuzino Stolnicul, Casandra, care i-a druit
pe Matei, Constantin, erban, Maria i Antioh
(viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh
Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744). Din a doua
cstorie (dup moartea Casandrei), cu fiica unui
general rus, a avut o fat: Anastasia.
C. Negruzzi scrie: "El avu cu soia dinti ease
feciori i dou fete, iar cu cea a doua, numai o
fat. Una din fete i doi feciori murir, nc trind el;
i aa-i rmaser dou fete Maria i Smaragda i
patru feciori Matei, Constantin, erban i Antioh."
A fost rosicrucian. Potrivit unei legende, capul su a fost luat dup moarte pentru a fi
ngropat ntr-un cimitir rosicrucian din Scoia. O loj cu numele su i al crei Venerabil a fost i
Mihail Sadoveanu, a funcionat n perioada interbelic a secolului trecut la Iai.
www.mluar.org
Sufletul odihn nu poate afla pn nu gsete
adevrul carele l ncearc ori ct de departe
i ori ct de cu trud i-ar fi a-l nimeri.
-
Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14