FUNDATII PIATRA SPARTA.doc
-
Upload
burlacu-marian-alin -
Category
Documents
-
view
110 -
download
7
description
Transcript of FUNDATII PIATRA SPARTA.doc
ROMÂNIAMINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCÞIILORªI TURISMULUI
ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ A DRUMURILOR
CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNELUCRÃRILOR DE DRUMURI
FUNDAÞII DE PIATRÃ SPARTÃ ªI/SAUDE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
SC IPTANA-SA
MARTIE 2004
CAIET DE SARCINI GENERALE
FUNDAÞII DE PIATRÃ SPARTÃ ªI/SAUDE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
C U P R I N S
pag.
GENERALITÃÞI 4
ART. 1. OBIECT ªI DOMENIU DE APLICARE 4ART. 2. PREVEDERI GENERALE 4
CAP.I. MATERIALE 5
ART. 3. AGREGATE NATURALE 5ART. 4. APA 11ART. 5. CONTROLUL CALITÃÞII AGREGATELOR ÎNAINTE
DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAÞIE11
CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE13
ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE13ART. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 13
CAP.III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAÞIE 14
ART. 8. MÃSURI PRELIMINARE 14ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUÞIEI STRATURILOR DE
FUNDAÞIE 14ART.10. EXECUÞIA STRATURILOR DE FUNDAÞIE16 A. Fundaþii din piatrã spartã mare 63-80 pe un strat
de balast 16
2
B. Fundaþii din piatrã spartã amestec optimal18ART.11. CONTROLUL CALITÃÞII COMPACTÃRII
STRATURILOR DE FUNDAÞII 19
3
pag.
CAP.IV. CONDITII TEHNICE. REGULI ªI METODE DE VERIFICARE20
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 20ART.13. CONDIÞII DE COMPACTARE 21ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEÞEI STRATULUI DE
FUNDAÞIE 22
CAP.V. RECEPÞIA LUCRÃRILOR 23
ART.15. RECEPÞIA PE FAZA DE EXECUÞIE 23ART.16. RECEPÞIA FINALÃ, LA TERMINAREA LUCRÃRILOR 23AER.17. RECEPÞIA FINALÃ 23
ANEXÃ - REFERINÞE NORMATIVE 24
4
G E N E R A L I T Ã Þ I
ART.1. OBIECT ªI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini conþine specificaþiile tehnice privind
execuþia ºi recepþia straturilor de fundaþie din piatrã spartã sau
piatrã spartã amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor
publice ºi ale strãzilor.
El cuprinde condiþiile tehnice prevãzute în SR 667:2001 ºi SR
662:2002 care trebuie sã fie îndeplinite de materialele folosite ºi în
STAS 6400-84 de stratul de piatrã executat.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Fundaþia din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se
realizeazã într-un singur strat a cãrui grosime este stabilitã prin
proiect.
2.2. Fundaþia din piatrã spartã 40-80, se realizeazã în douã
straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast ºi un strat
superior din piatrã spartã de 12 cm, conform prevederilor STAS
6400-84 (pct. 2.1.1 ºi tabelul anexat la STAS).
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de
formã sau realizarea unor mãsuri de îmbunãtãþire a protecþiei
patului, iar acesta este constituit din pãmânturi coezive, stratul de
fundaþie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se va realiza în
mod obligatoriu pe un substrat de fundaþie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupã cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupã
cilindrare.
5
Când stratul inferior al fundaþiei rutiere este alcãtuit din
balast, aºa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia ºi funcþia de
substrat drenant, asigurându-se condiþiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare ºi mãsurile de evacuare a apei.
6
2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin
colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercãrilor
ºi determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea
Inginerului, verificãri suplimentare faþã de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul
caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuþiei
lucrãrilor ºi luarea mãsurilor care se impun.
C A P I T O L U L I
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuþia fundaþiilor din piatrã spartã se utilizeazã
urmãtoarele agregate:
a. Pentru fundaþie din piatrã spartã mare, 40-80:
- balast 0-63 mm în stratul inferior;
- piatrã spartã 40-80 mm în stratul superior;
- split 16-25 mm pentru împãnarea stratului superior;
- nisip grãunþos sau savurã 0-8 mm ca material de
protecþie.
b. Pentru fundaþie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când
pãmântul din patul drumului este coeziv ºi nu se prevede
execuþia unui strat de formã sau balast 0-63 mm, pentru
substratul drenant;
- piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grãunþos sau savura ca material de protecþie nu se
utilizeazã când stratul superior este de macadam sau de beton de
ciment.
7
3.2. Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, adicã
nealterabile la aer, apã sau îngheþ. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaþie
trebuie sã îndeplineascã condiþiile de admisibilitate arãtate în
tabelele 1, 2 ºi 3 ºi nu trebuie sã conþinã corpuri strãine vizibile
(bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Tabel 1
NISIP - Condiþii de admisibilitate conform SR 662:2002
CARACTERISTICI Condiþii de admisibilitate pentru:strat izolant strat de
protecþieSort (ochiuri pãtrate) 0-4 4-8Granulozitate- conþinut de fracþiuni sub 0,1 mm, %, max.- conþinut de fracþiuni sub 0,02 mm, %, max.- condiþii de filtru invers
14
5 d15 p <d15 f < 5 d85 p
-5-
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.
6 x 10-3 -
Tabel 2
BALAST - Condiþii de admisibilitate pentru fundaþii conform SR
662:2002
CARACTERISTICI Condiþii de admisibilitateSort (ochiuri patrate) 0-63Conþinut de fracþiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- 0...63 mm
3100
Granulozitate Conform figurii 1Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15Echivalent de nisip (EN), min. 30Uzura cu maºina tip Los Angeles (LA) %, max. 50
8
9
Tabel 3
PIATRÃ SPARTÃ - Condiþii de admisibilitate conform SR 667:2001
Sort Savura Piatrã spartã (split) Piatrã spartã mareCondiþii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16
16-25 25-40
40-63 63-80
Conþinut de granule:- rãmân pe ciurul superior(dmax), %, max.
5 5 5 5
- trec prin ciurul inferior(dmin), %, max. - 10 10 10Conþinut de granule alterate, moi, friabile, poroase ºi vacuolare, %, max.
- 10 10 -
Forma granulelor:- coeficient de formã, %, max.
- 35 35 35
Coeficient de impuritãþi:- corpuri strãine, %, max.
1 1 1 1
- fracþiuni sub 0,1 mm,%, max.
- 3 nu este cazul
Uzura cu maºina tip Los Angeles, %, max.
- 30 corespunzãtor clasei rocii conform tabelelor 2 ºi 3 din
SR 667Rezistenþa la acþiunea repetatã a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max.
- 6 3 nu este cazul
3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obþine fie prin
amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 ºi 40-63, fie direct de
la concasare, dacã îndeplineºte condiþiile din tabelul 4 ºi
granulozitatea conform tabelului 5 ºi figurii 2.
Amestecul pe ºantier se realizeazã într-o instalaþie de nisip
stabilizat prevãzutã cu predozator cu patru compartimente.
10
Tabel 4
PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL - Condiþii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitateSort 0 - 40 0 - 63Conþinut de fracþiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- sub 0,2 mm- 0...8 mm- 16…40 mm- 25...63 mm
33...14
42...6520…40
-
32...14
35...55-
20…40Granulozitate sã se înscrie între limitele din
tabelul 5 ºi conform figurii 2Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN), min. 30Uzura cu maºina tip Los Angeles (LA) %, max. 30Rezistenþa la acþiunea repetatã a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.
6 pentru split3 pentru piatrã spartã mare 40-
63
Tabel 5
PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu degranulozi- Limita
Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm
tate 0,02
0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100
-
0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100
Condiþiile de admisibilitate privind coeficientul de formã,
conþinutul de granule alterate ºi conþinutul de impuritãþi pentru
piatrã spartã amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru
piatrã spartã).
11
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul
ºantierului pentru a se asigura omogenitatea ºi constanta calitãþii
acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operã se va face
numai dupã ce analizele de laborator au arãtat cã acestea au
calitatea corespunzãtoare.
12
13
3.6. În timpul transportului de la Furnizor la ºantier ºi al
depozitãrii, agregatele trebuie ferite de impurificãri. Depozitarea se
va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi ºi pãstrate în
condiþii care sã le fereascã de imprãºtiere, impurificare sau
amestecare.
3.7. Controlul calitãþii agregatelor de cãtre Antreprenor se va
face în conformitate cu prevederile tabelului 6.
3.8. Laboratorul ºantierului va þine evidenþa calitãþii
agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de
Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele
determinãrilor efectuate de laboratorul ºantierului.
3.9. În cazul în care la verificarea calitãþii amestecului de
piatrã spartã amestec optimal aprovizionatã, granulozitatea
acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se
corecteazã cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea
condiþiilor calitative prevãzute.
ART.4. APA
Apa necesarã realizãrii straturilor de fundaþie poate sã provinã
din reþeaua publicã sau din alte surse, dar în acest din urmã caz nu
trebuie sã conþinã nici un fel de particule în suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITÃÞII AGREGATELOR ÎNAINTE
DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAÞIE
Controlul calitãþii se face de cãtre Antreprenor prin laboratorul
sãu în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6.
14
Tabel 6AGREGATE
ACÞIUNEA, PROCEDEUL DEVERIFICARE SAU
FRECVENÞA MINIMÃ METODE DE
CARACTERISTICILE CARE
SE VERIFICÃla aprovizionare la locul de
punereîn operã
DETERMINARE
CONF.
Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanþie
la fiecare lot aprovizionat - -
Corpuri strãine: - argilã bucãþi - argilã aderentã - conþinut de cãrbune
În cazul în care se observã prezenþa lor
Ori de câte ori apar factori de impurificare
STAS 4606-80
Conþinutul de granule alterate, moi, friabile, poroase ºi vacuolare
O probã la max. 500 mc pentru fiecare sursã
- SR 667:2001
Granulozitatea sorturilor O probã la max. 500 mc pentru fiecare sort ºi sursã
- STAS 730-89
Forma granulelor pentru piatrã spartãCoeficient de formã
O probã la max. 500 t pentru fiecare sort ºi fiecare sursã
- STAS 730-89
Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastierã)
O probã la max. 500 mc pentru fiecare sursã
- STAS 730-89
Rezistenþa la acþiunea repetatã a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri
O probã la max. 500 mc pentru fiecare sursã
- STAS 4606-80
Rezistenþa la sfãrâmare prin compresiune la piatrã spartã în stare saturatã la presiune normalã
O probã la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatrã spartã ºi sursã
- STAS 730-89
Uzura cu maºina tip Los Angeles
O probã la max. 500 mc pentru fiecare sort ºi fiecare sursã
- STAS 730-89
15
C A P I T O L U L II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU
STRATUL INFERIOR DE FUNDAÞIE DIN BALAST ªI PENTRU
STRATUL DE FUNDAÞIE REALIZAT DIN PIATRÃ SPARTÃ
AMESTEC
OPTIMAL
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale
amestecului optimal de piatrã spartã se stabilesc de cãtre un
laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrãrilor de
execuþie.
Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13-83
se stabileºte:
du max. P.M.- greutate volumicã în stare uscatã, maxima
exprimatã în g/cm3
Wopt P.M. - umiditatea optimã de compactare, exprimatã în %
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determinã de
laboratorul ºantierului pe probe prelevate din lucrare ºi anume:
duef- greutatea volumicã în stare uscatã efectivã, exprimatã în
g/cm3
Wef - umiditatea efectivã de compactare, exprimatã în %
în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc = ------------------ x 100 dumax P.M.
16
7.2. La executia stratului de fundaþie se va urmãri realizarea
gradului de compactare arãtat la art. 13.
17
C A P I T O L U L III
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAÞIE
ART.8. MÃSURI PRELIMINARE
8.1. La execuþia stratului de fundaþie se va trece numai dupã
recepþionarea lucrãrilor de terasamente sau de strat de formã, în
conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea
acestor lucrãri.
8.2. Înainte de începerea lucrãrilor de fundaþie se vor verifica
ºi regla toate utilajele ºi dispozitivele necesare punerii în operã a
straturilor de fundaþie.
8.3. Înainte de aºternerea agregatelor din straturile de
fundaþie se vor executa lucrãrile pentru drenarea apelor din
fundaþie - drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale sub acostament sau sub rigole ºi racordãrile stratului
de fundaþie la acestea - precum ºi alte lucrãri prevãzute în acest
scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundaþie prevãzute pe întreaga
platformã a drumului, cum este cazul la autostrãzi sau la lucrãrile la
care drenarea apelor este prevãzutã a se face printr-un strat
drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuãrii
apelor în afara suprafeþei de lucru, în orice punct al traseului, la cel
puþin 15 cm deasupra ºanþului sau deasupra terenului în cazul
rambleelor.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu
balast sau cu piatrã spartã se vor lua mãsuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, funcþie
de sursa folositã, acestea fiind consemnate în registrul de ºantier.
ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUÞIEI STRATURILOR DE
18
FUNDAÞIE
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat
sã efectueze experimentarea executãrii straturilor de fundaþie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de
fundaþie - strat de fundaþie din piatrã spartã mare 63-80 pe un
strat de balast de min. 10 cm sau fundaþie din piatrã spartã
amestec optimal 0-63, cu sau fãrã substrat de nisip în funcþie de
soluþia prevãzutã în proiect.
În cazul fundaþiei din piatrã spartã mare 63-80
experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast
ºi separat pentru stratul superior din piatrã spartã mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de
probã în lungime de min. 30 m cu lãþimea de cel puþin 3,50 m
(dublul lãþimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiþii de execuþie
curentã pe ºantier, a componentei atelierului de compactare ºi a
modului de acþionare a acestuia, pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, dacã grosimea prevãzutã
în proiect se poate executa într-un singur strat sau douã ºi reglarea
utilajelor de rãspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o
suprafaþare corectã.
9.2. Compactarea de probã pe tronsoanele experimentale se
va face în prezenþa Inginerului, efectuând controlul compactãrii prin
incercãri de laborator sau pe teren, dupã cum este cazul, stabilite
de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi
obþinut, Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã încercare, dupã
modificarea grosimii stratului sau a componenþei utilajului de
compactare folosit.
19
Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor
compactãrii ºi anume:
- grosimea maximã a stratului fundaþiei ce poate fi executat pe
ºantier;
- condiþiile de compactare (verificarea eficacitãþii utilajelor de
compactare ºi intensitatea de compactare a utilajului).
9.3. Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus în operã, în unitatea de timp (ore, zi,
schimb), exprimat în mc
S - suprafaþa compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în
mp
20
În cazul când se foloseºte tandem de utilaje de acelaºi tip,
suprafeþele compactate de fiecare utilaj se cumuleazã.
9.4. În cazul fundaþiei din piatrã spartã mare 63-80, se mai
urmãreºte stabilirea corectã a atelierului de compactare, compus
din rulouri compresoare uºoare ºi rulouri compresoare mijlocii, a
numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea
uscatã pânã la fixarea pietrei sparte 63-80 ºi în continuare a
numãrului minim de treceri, dupã aºternerea în douã reprize a
splitului de împãnare 16-25, pânã la obþinerea încleºtãrii optime.
Compactarea în acest caz se considerã terminatã dacã roþile
ruloului nu mai lasã nici un fel de urme pe suprafaþa fundaþiei de
piatrã spartã, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm
aruncate în faþa ruloului nu mai pãtrund în stratul de fundaþie ºi
sunt sfãrâmate, fãrã ca stratul de fundaþie sã sufere dislocari sau
deformãri.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate,
va servi ca sector de referinþã pentru restul lucrãrilor.
Caracteristicile obþinute pe sectorul experimental se vor
consemna în registrul de ºantier pentru a servi la urmãrirea calitãþii
lucrãrilor ce se vor executa.
ART.10. EXECUÞIA STRATURILOR DE FUNDAÞIE
A. FUNDAÞII DIN PIATRÃ SPARTÃ MARE 63-80 PE UN
STRAT DE BALAST
a. Execuþia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul recepþionat se aºterne ºi se niveleazã
balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultatã pe tronsonul
experimental astfel ca dupã compactare sã se obþinã 10 cm.
Aºternerea ºi nivelarea se vor face la ºablon, cu respectarea
lãþimilor ºi pantelor prevãzute în proiect.
21
10.2. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãþii
optime de compactare se stabileºte de laboratorul de ºantier þinând
seama de umiditatea agregatului ºi se adaugã prin stropire.
Stropirea va fi uniformã, evitându-se supraumezirea localã.
10.3. Compactarea straturilor de fundaþie se va face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectându-se componenþa atelierului, viteza de compactare,
tehnologia ºi intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile la care stratul de fundaþie nu se realizeazã
pe întreaga lãþime a platformei, acostamentele se completeazã ºi
se compacteazã odatã cu stratul de fundaþie, astfel ca stratul de
fundaþie sã fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se
totodatã ºi mãsurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.
10.5. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii
stratului de fundaþie sau care rãmân dupa compactare, se
corecteazã cu material de aport ºi se recompacteazã.
Suprafeþele cu denivelãri mai mari de 4 cm se completeazã, se
reniveleazã ºi apoi se compacteazã din nou.
10.6. Este interzisã execuþia stratului de fundaþie cu balast
îngheþat.
10.7. Este interzisã de asemenea aºternerea balastului, pe
patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu pojghiþã de gheaþã.
b. Executia stratului superior din piatrã spartã mare 63-
80
10.8. Piatra sparta mare se aºterne, numai dupã recepþia
stratului inferior de balast, care, prealabil aºternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra sparta se aºterne ºi se compacteazã la uscat în
reprize. Pânã la încleºtarea pietrei sparte, compactarea se executã
cu cilindri compresori netezi de 6 t dupã care operaþiunea se
22
continuã cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone.
Numãrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe
tronsonul experimental.
23
10.10. Dupã terminarea cilindrãrii, piatra sparta se împãneazã
cu split 16-25, care se compacteazã ºi apoi urmeazã umplerea prin
înnoroire a golurilor rãmase dupã împãnare, cu savurã 0-8 sau cu
nisip.
10.11. Pânã la aºternerea stratului imediat superior, stratul de
fundaþie din piatrã spartã mare astfel executat, se acoperã cu
material de protecþie (nisip grãunþos sau savurã).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de
ciment, nu se mai face umplerea golurilor ºi protecþia stratului de
fundaþie din piatrã spartã mare.
B. STRATURI DE FUNDAÞIE DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC
OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele recepþionate, realizate din pãmânturi
coezive ºi pe care nu se prevãd în proiecte îmbunatãþiri ale patului
sau realizarea de straturi de formã, se va executa în prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
Aºternerea ºi nivelarea nisipului se fac la ºablon, cu
respectarea lãþimilor ºi pantelor prevãzute în proiect pentru stratul
de fundaþie.
Nisipul aºternut se umecteazã prin stropire ºi se cilindreazã.
10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartã amestec
optimal se aºterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventualã
completare a cantitãþii de apã, corespunzãtoare umiditãþii optime
de compactare.
Aºternerea ºi nivelarea se fac la ºablon cu respectarea
lãþimilor ºi pantelor prevãzute în proiect.
10.14. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea
umiditãþii optime de compactare se stabileºte de laboratorul de
24
ºantier þinând seama de umiditatea agregatului ºi se adaugã prin
stropire uniformã evitându-se supraumezirea localã.
10.15. Compactarea stratului de fundaþie se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se
componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia ºi intensitatea Q/S de compactare.
25
10.16. La drumurile pe care stratul de fundaþie nu se
realizeazã pe întreaga lãþime a platformei, acostamentele se
completeazã ºi se compacteazã odatã cu stratul de fundaþie, astfel
ca acesta sã fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se
totodatã ºi mãsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.
10.17. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii sau
care rãmân dupã compactarea straturilor de fundaþie din piatrã
spartã mare sau din piatrã spartã amestec optimal se corecteazã cu
material de aport ºi se recompacteazã.
Suprafeþele cu denivelãri mai mari de 4 cm se decapeazã
dupã contururi regulate, pe toatã grosimea stratului, se
completeazã cu acelaºi tip de material, se reniveleazã ºi apoi se
cilindreazã din nou.
10.18. Este interzisã execuþia stratului de fundaþie cu piatrã
spartã amestec optimal îngheþatã.
10.19. Este interzisã de asemenea aºternerea pietrei sparte
amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu
pojghiþã de gheaþã.
ART.11. CONTROLUL CALITÃÞII COMPACTÃRII
STRATURILOR
DE FUNDAÞIE
11.1. În timpul execuþiei straturilor de fundaþie din balast ºi
piatrã spartã mare 63-80, sau din piatrã spartã amestec optimal, se
vor face verificãrile ºi determinãrile arãtate în tabelul 7, cu
frecvenþa menþionatã în acelaºi tabel.
În ce priveºte capacitatea portantã la nivelul superior al
stratului de fundaþie aceasta se determinã prin mãsurãtori cu
deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie ºi deflectometrie a capacitãþii
26
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple ºi semirigide,
indicativ CD 31-2002.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va þine urmãtoarele
evidenþe privind calitatea stratului executat:
27
- compoziþia granulometricã a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obþinute prin metoda
Proctor modificat (umiditate optimã, densitate maximã uscatã)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate,
densitate, capacitate portantã).
Tabel 7
Nr.crt
DETERMINAREA, PROCEDEUL DEVERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICÃ
FRECVENÞE MINIMELA LOCUL DE PUNERE
ÎN LUCRU
METODE DEVERIFICARECONFORM
1. Încercarea Proctor modificatã - strat balast - strat piatrã spartã amestec optimal - STAS 1913/13-
83
2. Determinarea umiditãþii de compactare - strat balast - strat piatrã spartã amestec optimal
minim 3 probe la o suprafaþã de 2000 mp de strat
STAS 1913/1-82
3. Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi
minim 3 probe la o suprafaþã de 2000 mp de strat
-
4. Verificarea realizãrii intensitãþii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi
zilnic -
5. Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutãþii volumice pe teren - strat balast - strat piatrã spartã amestec optimal
minim 3 pct. ptr. suprafeþe < 2000 mp ºi minim 5 pct. pt. suprafeþe > 2000 mp de strat
STAS 1913/15-75
STAS 12288-85
6. Verificarea compactãrii prin încercarea cu p.s. în faþa compresorului
minim 3 încercãri la o suprafaþã de 2000 mp STAS 6400-84
7. Determinarea capacitãþii portante la nivelul superior al stratului de fundaþie - toate tipurile de straturi de fundaþie
în câte douã puncte situate în profiluri transversale la distanþe de 10 m unul de altul pt. fiecare bandã cu lãþime de 7,5 m
NormativCD 31-2002
C A P I T O L U L IV
CONDIÞII TEHNICE. REGULI ªI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundaþie este cea din proiect.
28
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
29
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice
gradate, cu care se strãpunge stratul, la fiecare 200 m de drum
executat sau la 1500 mp suprafaþã de drum.
Grosimea stratului de fundaþie este media mãsurãtorilor
obþinute pe fiecare sector de drum prezentat recepþiei.
12.2. Lãþimea stratului de fundaþie este cea prevãzutã în
proiect.
Abaterile limitã la lãþime pot fi ±5 cm.
Verificarea lãþimii executate se va face în dreptul profilelor
transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversalã a stratului de fundaþie este cea a
îmbrãcãminþii sub care se executã, prevãzutã în proiect.
Abaterea limitã la pantã este ±4%, în valoare absolutã ºi va fi
mãsuratã la fiecare 25 m.
12.4. Declivitãþile în profil longitudinal sunt aceleaºi ca ºi cele
ale îmbrãcãminþilor sub care se executã.
Abaterile limitã la cotele fundaþiei, faþã de cotele din proiect
pot fi ±10 mm.
ART.13. CONDIÞII DE COMPACTARE
13.1. Straturile de fundaþie din piatrã spartã mare 63-80
trebuie compactate pânã la realizarea încleºtãrii maxime a
agregatelor, care se probeazã prin supunerea la strivire a unei
pietre de aceeaºi naturã petrograficã, ca ºi a pietrei sparte utilizate
la execuþia straturilor ºi cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncatã
în faþa utilajului cu care se executã compactarea.
Compactarea se considerã corespunzãtoare dacã piatra
respectivã este strivitã fãrã ca stratul sã sufere dislocãri sau
deformãri.
30
13.2. Straturile de fundaþie din piatrã spartã amestec optimal
trebuie compactate pânã la realizarea urmãtoarelor grade de
compactare minime din densitatea în stare uscatã maximã
determinatã prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS
1913/13-83:
31
pentru drumurile din clasele tehnice I, II ºi III
100%, în cel puþin 95% din punctele de mãsurare;
98%, în cel mult 5% din punctele de mãsurare la
autostrãzi ºi/în toate punctele de mãsurare la drumurile
de clasa tehnicã II ºi III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV ºi V
98%, în cel puþin 93% din punctele de mãsurare;
95%, în toate punctele de mãsurare.
13.3. Capacitatea portantã la nivelul superior al straturilor de
fundaþie se considerã realizatã dacã valorile deformaþiilor elastice
mãsurate, nu depãºesc valoarea deformaþiilor elastice admisibile,
care este de 250 sutimi de mm.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEÞEI STRATULUI DE
FUNDAÞIE
Verificarea denivelãrilor suprafeþei fundaþiei se efectueazã cu
ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectueazã în axul fiecãrei
benzi de circulaþie ºi denivelãrile admise pot fi de maximum ±
2,0 cm, faþã de cotele proiectate;
- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul
profilelor arãtate în proiect ºi denivelãrile admise pot fi de
maximum ± 1,0 cm, faþã de cotele proiectate.
În cazul apariþiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute
în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeþei
fundaþiei.
32
C A P I T O L U L V
RECEPÞIA LUCRÃRILOR
ART.15. RECEPÞIA PE FAZA DETERMINANTÃ
Recepþia pe faza determinantã, stabilitã în proiect, se
efectueazã conform Regulamentului privind controlul de stat al
calitãþii în construcþii, aprobat cu HG 272/94 ºi conform Procedurii
privind controlul statului în fazele de execuþie determinante,
elaboratã de MLPAT ºi publicatã în Buletinul Construcþiilor volum
4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentaþie sunt
complet terminate ºi toate verificãrile sunt efectuate în
conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 ºi 14.
Comisia de recepþie examineazã lucrãrile ºi verificã
îndeplinirea condiþiilor de execuþie ºi calitative impuse de proiecte
ºi de caietul de sarcini, precum ºi constatãrile consemnate pe
parcursul execuþiei de cãtre organele de control.
În urma acestei recepþii se încheie “Proces verbal” de recepþie
pe fazã în registrul de lucrãri ascunse.
ART.16. RECEPÞIA PRELIMINARÃ, LA TERMINAREA
LUCRÃRILOR
Recepþia preliminarã se face la terminarea lucrãrilor, pentru
întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepþie a lucrãrilor
de construcþii ºi instalaþii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
ART.17. RECEPÞIA FINALÃ
Recepþia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de
garanþie pentru întreaga lucrare ºi se va face în condiþiile
respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
33
ANEXÃ
CAIET DE SARCINI GENERALEFUNDAÞII DE PIATRÃ SPARTÃ ªI/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ
AMESTEC OPTIMAL
REFERINÞE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiþiile de
publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulaþiei ºi de instruire a restricþiilor de circulaþie în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public ºi/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecþia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea ºi întreþinerea drumurilor ºi podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire ºi stingere a incendiilor ºi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucþiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de întreþinere, reparare ºi exploatare a drumurilor ºi podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie ºi deflectometrie a capacitãþii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple ºi semirigide.
34
III. STANDARDE
SR 662:2002 - Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de balastierã. Condiþii tehnice de calitate.
SR 667:2001 - Agregate naturale ºi piatrã prelucratã pentru lucrãri de drumuri. Condiþii tehnice de calitate.
STAS 730-89 - Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate ºi drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditãþii.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutãþii volumice pe teren.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare ºi betoane cu lianþi minerali. Metode de încercare.
STAS 6400-84 - Lucrãri de drumuri. Straturi de bazã ºi de fundaþie. Condiþii tehnice generale de calitate.
96. STAS 12.288-85 - Lucrãri de drumuri. Determinarea densitãþii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con ºi nisip.
35