FOTBAL LA FOC Amãnunteîn pagina 10 AUTOMAT · susþinerea noii echipe de fotbal, anunþatã deja...

CMYK

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 400 . 400 . 400 . 400 . 400 3 - 9 iulie 20 3 - 9 iulie 20 3 - 9 iulie 20 3 - 9 iulie 20 3 - 9 iulie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

Acum în toate chioºcurile craiovene!

Pentru fanii benzilordesenate, Cat Claw,în revista BDC nr. 6

















Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva îşi pune în aplicara îşi pune în aplicara îşi pune în aplicara îşi pune în aplicara îşi pune în aplicare planul de înfe planul de înfe planul de înfe planul de înfe planul de înfiinţariinţariinţariinţariinţare a echi-e a echi-e a echi-e a echi-e a echi-pei de fpei de fpei de fpei de fpei de foooootbal, întrtbal, întrtbal, întrtbal, întrtbal, într-o şedinţă fulger a Consiliului Local Municipal-o şedinţă fulger a Consiliului Local Municipal-o şedinţă fulger a Consiliului Local Municipal-o şedinţă fulger a Consiliului Local Municipal-o şedinţă fulger a Consiliului Local Municipal

HidroelectricaVâlcea iese dininsolvenþã ºi intrã îndegringoladã

Detaliiîn pag.8 Statul

escrocheazãdomeniul

schiabilVoineasa -

Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Statulescrocheazã

domeniulschiabil

Voineasa -Vâlcea

Pentru un sãptãmânal, 400 de apariþii fãrã întrerupere înseamnã nu doarun record absolut în Dolj, ci ºi o performanþã remarcabilã la nivel regional

sau naþional. În cei opt ani care au trecut de la primul numãr, pe scena publicã au apãrutºi au dispãrut numeroase persoane ºi personaje, s-au înfiinþat ºi s-au desfiinþat zeci deredacþii, iar viaþa omului de rând, a olteanului, a mers din rãu în mai rãu. Cu bune ºi rele,aºa cum este de când lumea, ne-am strãduit sã vã fim alãturi. În slujba interesului public,„ne-am luat la trântã“ cu prefecþi ºi primari, cu comandanþi de poliþie ºi cu directori despitale, cu lideri politici ºi cu persoane private adânc înfipte în economia regionalã ºinaþionalã. Am fãcut ºi greºeli, însã într-o covârºitoare majoritate ne-am strãduit sã în-dreptãm greºelile altora, în beneficiul cititorilor noºtri ºi nu numai. De multe ori am rãz-bit... Câteodatã însã nu am izbândit, dar niciodatã nu am renunþat la scris! Sã fim cu toþiisãnãtoºi pânã la urmãtoarea aniversare!

Redacþia

Consilierii locali craioveni suntchemaþi mâine în ºedinþã extraor-dinarã a CLM, sã urneascã pro-iectul fotbalistic al municipalitã-þii. Consiliul local ia în discuþiespre aprobare asocierea munici-palitãþii cu clubul sportiv al luiPavel Badea ºi cu firma BlueLions pentru crearea ºisusþinerea noii echipe de fotbal,anunþatã deja de primarulLia Olguþa Vasilescu.

FOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMATFOTBAL LA FOCAUTOMAT

3Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 7

Amãnunteîn pagina 10

FOTBAL LA FOCAUTOMAT

CAO începemareadebranºare

















Statul, datorvândutangajaþilordin unitãþilede învãþãmântale judeþului Olt
















Amãnunteîn paginile 4-5


Patrimo-niulGorjului,în agonie
















Amãnunteîn pagina 9Patrimo-niulGorjului,în agonie

Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de Dolj

RESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITAN

3 - 9 iulie 2013 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

Într-o piaþã concurenþialã acerbã, printr-un management ºi mar-keting active ºi actuale, Restaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul Metropolitan din Ostroveni,Aleea Teilor nr.3, reuºeºte sã ofere servicii de calitate corespunza-toare, într-un ambient deosebit, cu dotãri de excepþie ºi confortsporit, asigurându-ºi astfel un loc fruntaº în topul organizatorilorde evenimente – nunþi, botezuri, majorate, banchete, conferinþe,treninguri.

Profesionalismul angajaþilor, sala modulabilã în funcþie de ca-pacitatea doritã, bucãtãria echipatã cu utilaje de ultima generaþie,parcarea proprie, consolideazã poziþia Restaurantului MetropolitanRestaurantului MetropolitanRestaurantului MetropolitanRestaurantului MetropolitanRestaurantului Metropolitanprintre liderii prestatorilor de servicii din domeniul alimentaþiei pu-blice.

Vã garantam cã toþi cei care ne viziteazã devin fani ai Restauran-Restauran-Restauran-Restauran-Restauran-tului Metropolitantului Metropolitantului Metropolitantului Metropolitantului Metropolitan – brand consacrat ºi datoritã optimizãrii raportu-lui calitate/preþ în toate serviciile oferite.

Program zilnic: luni- vineri 08 – 22sâmbãtã- duminicã non-stop.

Contact:Telefon : 0250-732036, 0742-137400, 0740-051267Fax.0250737331e-mail: [email protected]

[email protected]: [email protected]: [email protected]

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃNr. 253/28.06.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþã ºi eficienþã, ID POSDRU/108/2.3/G/80079, este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

În prezent se aflã în derulare 3 programe de FPC derulate de beneficiar: Cosmetician,Lucrãtor hotelier ºi Frizer – coafor – manichiurã – pedichiurã. Cursurile sunt planificate ase finaliza în lunile august ºi septembrie 2013, în urma absolvirii cursului participanþii vorbeneficia de sprijin material sub formã de subvenþie.

Proiectul a fost promovat pe toate canalele posibile în vederea diseminãrii informaþiilorlegate de programele de formare profesionalã gratuite organizate pentru persoanele din grupulþintã – persoane angajate din sectorul turism ºi servicii.

Persoana de contactAndreea Alexe – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0758.036.748 Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2:Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

2PAM-FLIT

RESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITAN

Dupã o scurtã perioadãde liniºte, în care areuºit sã þinã sub tãce-

re scandalurile care se þin lanþ,Gruparea Mobilã de JandarmiCraiova este zguduitã de unuriaº caz de hãrþuire sexualã.Protagonist? Nimeni altul de-cât „copilul-problemã“ al in-stituþiei, colonelul Marin Boa-tã. Adjunctul comandantului

Dosiþi bine în spatele sã-geþii galbene, o mânãde liberali ajunºi pes-

te noapte consilieri judeþeni ºiîn mandatul trecut, ºi în celprezent, fac o figuraþie ieftinãîn cel mai important „parla-ment local“ din Dolj. În ulti-mii cinci ani, cu o singurã ex-cepþie, fiecare dintre ei nu a fã-cut altceva decât sã ridicemâna conºtiincios atunci când

Liberalii, figuranþiiConsiliului Judeþean Dolj

li se puneau în faþã proiecte dehotãrâri gândite de alþii. Lip-siþi de orice urmã de iniþiati-vã, în perioada în care s-auaflat la guvernare, în acest ju-deþ nu au reuºit nici mãcar per-formanþa de a aduce un pro-iect de hotãrâre pe ordinea dezi a Consiliului Judeþean caresã priveascã o iniþiativã dedreapta. Au asistat extaziaþi lalecþiile de promovare econo-

micã a judeþului, susþinutecu inteligenþã de partea pe-sedistã a executivului Con-siliului Judeþean, neuitândsã-ºi încaseze conºtiinciosbãnuþii din bugetul institu-þiei ºi sã se foloseascã detelefoanele primite la înmâ-narea mandatului. Halal li-beralism!

Deºi, când vine vor-ba despre vânzãri,înregistreazã cifre

absolut ridicole, supermar-ketul Succes se descurcã ex-celent în relaþia cu Adminis-traþia Penitenciarelor, acolounde câºtigã contract dupãcontract pentru aproviziona-rea magazinelor aflate în in-cinta închisorilor. Astfel,dupã Penitenciarul Drobeta-

Turnu Severin, supermarketulde la marginea oraºului a pusmâna ºi pe contractul pentruaprovizionarea Penitenciaruluide Maximã Siguranþã Craiova.La pachet, inclus în contract,supermarketul Succes trebuiesã furnizeze produse ºi persoa-nelor aflate în arestul IPJ Dolj,care au dreptul sã comande di-verse alimente. Cum ar fi puila rotisor. Pe care, dacã au no-

rocul, o sã-l ºi poatã consuma.Deºi este puþin probabil, devre-me ce, nu o datã, puii aduºi deangajaþii supermarketului aureuºit sã imprime arestului unmiros greu de mâncare expira-tã. Din fericire, niciuna dintreîntâmplãri n-a ajus la urechileinspectorilor de la ProtecþiaConsumatorilor, nu toþi deþinu-þii reuºind sã strecoare înãun-tru telefoane mobile.

Contractul pentru hranadeþinuþilor, un mare Succes

Gruparii Mobile de JandarmiCraiova este acuzat cã a ame-ninþat, terorizat ºi hãrþuit se-xual o subalternã, care nu amai rezistat ºi a raportat totulsuperiorilor. Deºi, pe plan lo-cal, mai-marii Grupãrii Mobi-le au încercat sã muºamalize-ze întreg scandalul, lucrurileau ajuns la urechile ºefilor dela Bucureºti care au trimis o

echipã de control. În para-lel, colonelul Marin Boatãa fost mutat la Slatina pânãla finalizarea anchetei, deunde însã continuã sã trans-mitã mesaje, folosindu-sede diverºi interpuºi, victi-mei. Asupra acestui caz,extrem de grav, vom revenicu amãnunte!

Sexgate în curtea GrupãriiMobile de Jandarmi

3 - 9 iulie 2013www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Proiectele de hotãrârelegate de fotbal ame-ninþã sã trimitã în ano-

nimat celãlalt subiect aflat peordinea de zi a CLM: desem-narea noului viceprimar alCraiovei dupã invalidareamandatului de ales local al luiFlorentin Tudor. Primul dintreproiectele pe teme fotbalisti-ce aflate în dezbaterea consi-lierilor locali propune spreaprobare aleºilor locali craio-veni “asocierea între munici-piul Craiova, prin ConsiliulLocal al Municipiului Craio-va, Clubul Sportiv „Universi-tatea” din Craiova ºi S.C. BlueLions Capital S.A., în vedereafinanþãrii ºi realizãrii în co-mun, de cãtre pãrþile con-tractante, a proiectului de pro-movare ºi dezvoltare a activi-tãþii sportive de performanþã înmunicipiul Craiova, conformcontractului de asociere prevã-zut în anexa care face parteintegrantã din prezenta hotã-râre”, precum ºi împuternici-

Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva îşi pune în aplicara îşi pune în aplicara îşi pune în aplicara îşi pune în aplicara îşi pune în aplicare planul dee planul dee planul dee planul dee planul deînfînfînfînfînfiinţariinţariinţariinţariinţare a echipei de fe a echipei de fe a echipei de fe a echipei de fe a echipei de foooootbal, întrtbal, întrtbal, întrtbal, întrtbal, într-o şedinţă fulger-o şedinţă fulger-o şedinţă fulger-o şedinţă fulger-o şedinţă fulgera Consiliului Local Municipala Consiliului Local Municipala Consiliului Local Municipala Consiliului Local Municipala Consiliului Local Municipal

naþionale ºi internaþionale, însperanþa reprezentãrii cât maibune a Municipiului”, preci-zeazã raportul.

Primãria aredezlegare pentrustadion de la CNI

În principiu, Clubul Sportiv“Universitatea” condus de Pa-vel Badea intrã în asociere cuînsemnele, sigla ºi culorile,plus certificatul de identitate

Consilierii locali craioveni sunt chemaþimâine în ºedinþã extraordinarã a CLM, sãurneascã proiectul fotbalistic al municipali-tãþii. Ordinea de zi a ºedinþei cuprinde treipuncte, douã dintre acestea fiind legate defotbal. Consiliul local ia în discuþie spreaprobare asocierea municipalitãþii cu clubulsportiv al lui Pavel Badea ºi cu firma BlueLions pentru crearea ºi susþinerea noiiechipe de fotbal, anunþatã deja de primarulLia Olguþa Vasilescu.

rea primarului Lia Olguþa Va-silescu sã semneze contractulde asociere, care constituieanexã la proiectul de hotãrâ-re.

În raportul care însoþeºteproiectul de hotãrâre, funcþio-narii Primãriei Craiova moti-veazã mãsura prin nevoia con-tinuãrii tradiþiei sportive, maiprecis fotbalistice, a Craiovei.“Prin sportul de performanþãse urmãreºte valorificarea ap-titudinilor individului într-unsistem organizat de selecþie,pregãtire ºi competiþie, avândca scop ameliorarea rezultate-lor sportive, realizarea de re-corduri ºi obþinerea victoriei.Implicarea municipiului Cra-iova în susþinerea sportului seimpune pentru asigurarea con-tinuãrii tradiþiei care leagã nu-mele oraºului de sportul deperformanþã ºi în dorinþa de aatrage un numãr cât mai marede tineri în practicarea activi-tãþilor sportive ºi orientarea lorcãtre sportul de performanþã,pentru obþinerea unor rezulta-te deosebite la competiþiile

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaNiºte escroci cerbani în numeleredacþiei„Indiscret”.Nu le daþi!

Niºte indivizi de prove-nienþã dubioasã cer bani pela instituþii, în numele redac-þiei Indiscret în Oltenia.Marþi, unul care s-a prezen-tat „Filigean” l-a sunat peGabriel Andreescu, directo-rul Casei de Pensii Vâlcea.Cu câteva luni în urmã, totpentru bani, a fost sunat ºiprimarul de la ªirineasa,Dan Sãraru, dar ºi IoanaLiþã, consilier judeþean. Ast-fel de personaje nu reprezin-tã redacþia Indiscret ºi ar tre-bui date pe mâna poliþiei.Pânã atunci, nu le daþi bani!

Supãrarereparatãcu 52 demilioane, lunar

Unul dintre cei mai necã-jiþi peneliºti vâlceni dupãconferinþa de alegeri a fost

sportivã, firma cooptatã în par-teneriat urmeazã sã asigure fi-nanþarea, iar municipalitateabaza sportivã, adicã stadionul“Ion Oblemenco” ºi dependin-þele. Þinând cont cã, în urmãcu puþinã vreme, ConsiliulLocal Municipal a transmisstadionul cu tot cu teren cãtreCompania Naþionalã de Inves-tiþii, în vederea construirii uneinoi arene, edilii au anexat laproiectul de hotãrâre ºi o adre-sã de la CNI, care aratã cã,pânã la finalizarea procesului

de predare-primire ºi punereala punct a investiþiei, stadio-nul poate fi folosit de munici-palitate. “Având în vedere cãpredarea de cãtre PrimãriaMunicipiului Craiova, respec-tiv preluarea de cãtre Compa-nia Naþionalã de Investiþii -„C.N.I.” S.A. Se va face pebazã de protocol la data dema-rãrii procedurii de achiziþiepublicã pentru realizarea in-vestiþiei, pânã la acel momentimobilul menþionat mai suspoate fi folosit conform desti-naþiei actuale, aºa cum rezultãdin adresa înregistratã sub nr.92137/17.06.2013”, precizea-zã raportul.

Cantonamentul,luat la pachetde la DJST

Odatã cu asocierea în vede-rea constituirii echipei de fot-bal municipale, primãria îºiasigurã ºi cantonament. Astfel,dupã ce în urmã cu câteva lunia preluat tot ce mai avea în ad-ministrare DJST Dolj în incin-ta stadionului “Ion Oblemen-co”, edilii iau acum în patri-moniul municipiului ºi canto-namentul din Luncã. Mãsuraface obiectul unui alt punctaflat pe ordinea de zi a Consi-liului Local Municipal laºedinþa extraordinarã de joi.“S-a constatat cã pentru reali-zarea proiectului de moderni-zare a Stadionului Ion Oble-menco este necesar a fi preluatºi Centrul de recuperare «Lun-cã», idee susþinutã de DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Ti-neret Dolj care administreazãacest bun. Bunul ce aparþinedomeniului public al statuluidenumit Centrul de recupera-re «Lunca» cu Nr. de inventar

Victor Stãnculescu. Deºi arecalitatea cã-i finul cui trebuie,Stãnculescu nu a ieºit decât pe20 la ºefime. Supãrat nevoiemare a fost pe senatorul DanNiþu, pentru cã acesta nu i-arfi dat voturile delegaþilor de pecolegiul Bãlceºti. Între timp,„finuþului” i-a mai trecut su-pãrarea. Nevasta lui a fost an-gajatã la „patronate”. Dã con-sultanþã juridicã pe 52 de mi-lioane de lei vechi, lunar. Aºa„supãrare” tot sã-l ajungã peStãnculescu…

Mircia Gutãurupe lanþuri.De-ale bisericii!

Supãrat cã nu a putut intracu jeep-ul proprietate persona-lã pe poarta Bisericii „BunaVestire”, ferecatã cu lanþuri ºilacãt de popa Gheorghe Ma-teescu, fostul primar, MirciaGutãu, a spart lacãtul ºi a ruptlanþurile. Evenimentul a avutloc sâmbãta trecutã, când Gu-tãu a fost socru mare, iar cu-

nunia religioasã a fiului sãu aavut loc la biserica ferecatã.Programul acesta, nefiresc, da-teazã de vreo douã sãptãmâni.Adicã, stã pe poartã zilnic,dupã ora 17:00. Iar duminicadupã 13:00.

Trãiascã!Partidul!

Rezultate buine ºi în jude-þul Vâlcea la Evaluarea naþio-nalã, unde 70% dintre elevi auobþinut note peste 5. Compa-rativ cu anul trecut, au crescutmediile generale ºi s-au înre-gistrat mai multe note de 10.15 astfel de note la limba ºi li-teratura românã ºi 206 la ma-tematicã. Inspectorul ºcolargeneral Remus Grigorescuspune cã aceste rezultate sedatoreazã muncii elevilor ºiorelor suplimentare, mai peromâneºte, meditaþiilor. Eh,unii spun cã partidul a fostcumsecade ºi a fãurit niºtesubiecte mult prea uºoare. Trã-iascã!

Pistolpe uºadin spate

Un liberal care cunoaºtestatutul ne corecteazã, deoa-rece în ediþia trecutã amscris cã Bogdan Pistol, pre-ºedinte al CJ Vâlcea, graþiepartidului, este membru alBiroului Politic Teritorial,de drept fiind ºef la LigaAleºilor Locali. De fapt, Pis-tol nici mãcar nu este mem-bru al BPT, el poate doar sãparticipe la ºedinþe ºi aredrept de vot. Pãcat cã la se-diul liberalilor, în sala undese þine BPT-ul nu este decâto uºã. Dacã ar fi fost douã,pe aia din spate ar fi trebuitsã intre de fiecare datã, sin-gur, Bogdan Pistol. N-a tre-cut de voturile delegaþilor, l-a lãsat pe Cristian Buican sã-i dea o nouã lecþie ºi sã-lumileascã atunci când nu l-a lãsat sã candideze. Rolasumat pentru viitorii patruani, deh!

MF 101655 se prezintã astfel:Clãdire P+1, 36 de locuri decazare, cantinã sportivi, bucã-tãrie, saunã, bãi masaj, duºurisubacvatice, sãli gimnasticãmedicalã ºi psihoterapie ºianexe. Teren de fotbal 7.550mp, parc cu pãdure 25.000 mp,S. teren=12.000mp, Sc=949mp”, precizeazã raportul în-tocmit de funcþionarii Primã-riei Craiova.

PUZ-ul noului“Oblemenco”,tare-n parcare

Un alt document legat de fot-bal, tema momentului în admi-nistraþia localã craioveanã, estePlanul Urbanistic Zonal pentruzona stadionului. Elaboratã dearhitectul Emilian ªtefârþã, do-cumentaþia a fost postatã pesite-ul Primãriei Craiova la sec-þiunea destinatã PUZ-urilorsupuse dezbaterii publice. Pelângã noua arenã de fotbal, pla-nul urbanistic rezervã loc în ve-cinãtatea stadionului ºi pentruo salã de scrimã, investiþie pen-tru care ºi-a arãtat interesul dejaministerul de profil, precum ºimodificãri ce þin de infrasctruc-tura rutierã din perimentru. Do-cumentaþia prevede, printre al-tele, mãrirea numãrului de lo-curi de parcare din zona stadio-nului la peste 5.000, fapt ce arurma sã fie realizat atât prin su-plimentarea parcajelor de pebulevardul ªtirbey, cât ºi princrearea mai multor parcãri su-praterane în zonã. Cireaºa depe tort o reprezintã la acest ca-pitol o viitoare parcare suprae-tajatã, cu o capacitate de 1.000de locuri care, potrivit planu-lui urbanistic, va fi realizatã pestrada Bucovãþ, în apropiereacimitirului evreiesc.

Fotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automatFotbal la foc automat

4DEZVÃLUIRI

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro3 - 9 iulie 2013

Publ

icita

te

Tocurile cât mai înalte, zâmbe-tul cât mai larg, fusta scurtã saupantalonii mulaþi, acestea suntprincipalele criterii de intrare înSpitalul Judeþean de UrgenþãCraiova în afara programului devizitã. Nici doljenii care nu deþincalitãþile anterior amintite nurãmân însã în exteriorul institu-þiei. O punguþã de medicamen-te, necesare sau nu pacientului,ºi sume cuprinse între cinci ºi 10lei sunt garanþia reuºitei oricã-rei persoane care vrea sã ajungãpe secþiile spitalului, indiferent deorã. Aºadar, la mai bine de o ju-mãtate de an de când a fost sta-bilit programul unic de vizitarea bolnavilor, la unitatea sptali-ceascã craioveanã aceastã deci-zie se dovedeºte a fi imposibil derespectat.

de Octavia Hantea

În urmã cu ºapte luni, ministrulsãnãtãþii, Eugen Nicolaescu, astabilit cã managerii spitalelor

trebuie sã respecte actul normativprivind reglementarea unitarã a pro-gramului de vizite al aparþinãtorilorpacienþilor internaþi în unitãþile sani-tare publice. Fie cã nu au vãzut co-municatul postat pe site-ul ministe-rului de resort, ocupaþi fiind probabilcu treburile interne ale spitalului, fiecã nu vor sau nu pot sã se impliceserios în eradicarea fenomenului deîncãlcare a dispoziþiilor, directoriiSpitalului Judeþean de Urgenþã Cra-iova continuã sã respecte regula fun-damentalã a unitãþii, potrivit cãreia„câinii latrã, ursul merge”.

Excepþie de la regulãDeºi în luna decembrie 2012, Mi-

nisterul Sãnãtãþii a stabilit cã vizitapacienþilor internaþi se programeazãde luni pânã vineri în intervalul orar15.00 – 20.00, iar în zilele de sâmbã-tã ºi duminicã, între orele 10.00-20.00, spitalul craiovean se dovedeºtea fi excepþie de la regulã. Agenþii depazã ai SJU Craiova nu au fricã deun eventual control, banii care le suntvârâþi în buzunar de cãtre o singurãpersoanã sunt numai buni pentru ocafea ºi ceva de mâncare, bolnavulare nevoie de medicamente întrucâtspitalul nu i le poate asigura ºi uite-aºa ordinul lui Nicolaescu rãmânefãrã sorþi de izbândã.

„Nu s-a schimbatcu nimic”

Cã aparþinãtorii bolnavilor circulãnestingheriþi prin Spitalul Judeþean deUrgenþã Craiova o recunosc chiar ºicadrele medicale, apariþia noului pro-gram rãmânând fãrã ecouri în Craio-va. „Nu s-a schimbat cu nimic. A fost,din nou, o lege datã de dragul de aaduce modificãri. Acum e ceasulaproape 12.00 ºi dacã mergem dinsalon în salon este imposibil sã nugãsim vizitatori. Craioveanul face totceea ce ºtie, cei de la intrare sunt saunu sunt verificaþi ºi continuãm sãfuncþionãm ca ºi pânã acum. Ar fi ci-vilizat sã ne încadrãm în acel orarpentru cã, în special dimineaþa, e ne-voie de spaþiu. Oamenii nu înþeleg cãuneori le fac mai mult rãu bolnavi-lor, dar aceasta este realitatea pe careo preferã ºi foarte greu îi vom con-vinge sã renunþe la ideile pe care leau”, a explicat o asistentã medicalãdin cadrul SJU Craiova.

Ieºirea din insolvenþã a Hidroelectrica SAnu este chiar de bun augur pentru sucursa-la vâlceanã. „Bãieþii deºtepþi” împotrivacãrora s-a declanºat insolvenþa nu au fostîndepãrtaþi de sistemul hidroenergeticvâlcean. Prin numirea interimarã a directo-rului Daniel Bãviþã li s-a dat chiar „apã lamoarã”. În cazul cel mai probabil, în careBãviþã va fi selectat ca director pe maideparte al Hidroelectriva Vâlcea, lucrurilenu se vor schimba. Apartenenþa sa la ungrup controversat ºi manipulat din umbrãde un puternic centru de interese din judeþnu-l recomandã pentru o asemenea funcþie.În ultimele luni, în rapoartele oficiale lunareîntocmite de administratorul judiciar, aparmai multe incidente în sistemul hidroener-getic vâlcean.

de Criºu Popescu

Pentru selectarea ma-nagerilor din Hidro-electrica s-au înche-

iat contracte cu firme strãi-ne de consultanþã ºi recru-tare de personal. Pentru ma-nagerii de la nivel naþional,firma care va face recruta-rea este Egon Zehnder, iarpentru ºefii de sucursale ju-deþene, Peterson&Partners.Conform planului adminis-tratorului judiciar, RemusBorza, managerii trebuiaunumiþi dupã o selecþie deC.V. – uri ºi dosare, la 31mai.

Dintr-uninterimat în altul

Pentru cã la data de 31mai Remus Borza nu a nu-mit managerii sucursalelorjudeþene, directorului Hi-droelectrica Vâlcea, DanielBãviþã, i s-a prelungit inte-rimatul. „Nu am dorit sãnumesc directorii. ªtiam cutoþii cã societatea va ieºi dininsolvenþã. Ce rost avea sãnumesc eu niºte managericare puteau fi schimbaþi ladouã sãptãmâni dupã numi-re. Dupã ieºirea din insol-venþã, este posibil ca acþio-narii Hidroelectrica SA sãnu fie mulþumiþi de decizii-le mele în aceastã privinþã ºisã-i schimbe. La fel este ºicazul de la Vâlcea, unde luiDaniel Bãviþã i s-a prelun-git interimatul. Numirile sevor face tot în baza acesteiselecþii de dosare ºi C.V. –uri pe care am pregãtit-o noiºi firmele de recrutare, darde cãtre acþionarii Hidroe-lectrica. Probabil cã pestedouã-trei sãptãmâni”, a de-clarat avocatul Remus Bor-za, fostul administrator ju-diciar al Hidroelectrica SA.Dacã se rãmâne în insolven-þã sau controlul strict alacestei mãsuri s-ar fi prelun-git cumva, cei care conducacum, pe faþã sau din um-brã, Hidroelectrica Vâlceaar mai fi avut o opreliºte.Chiar dacã foarte micã.Odatã cu ieºirea din insol-venþã a instituþiei conduse

acordul ºefului PNL, CristianBuican. Era nevoie de acestacord, fiindcã liberalii deþi-neau atunci portofoliul minis-terial al economiei, prin altvâlcean, Daniel Chiþoiu. NiciRemus Borza, nici Daniel Bã-viþã nu confirmã dacã dosarulultimului a fost selectat pen-tru ultima etapã a recrutãriimanagerilor. Conform criterii-lor publicate pe site, din nu-mãrul total de dosare depuse,pentru alegerea finalã vor rã-mâne doar ºapte. Este foarteposibil ca dosarul lui Bãviþã sãfie cel câºtigãtor, întrucât jo-curile au fost fãcute. De apro-ximativ o sãptãmânã, sucursa-la vâlceanã a Hidroelectricaare un nou director-adjuncteconomic. Mihaela Livia Un-gureanu a fost înlocuitã deMarian Fetiþa. Acesta vine depe aceeaºi funcþie, de la sucur-sala Olt ºi este deocamdatã in-terimar, pe o perioadã de 30de zile.

Pralã, Puiuºi Daniel,celebrul trioal hidroenergieivâlcene

Colaborarea dintre ªtefanPralã ºi Daniel Bãviþã a fostuna foarte bunã. Cu fostul di-rector al Hidroelectrica Vâl-cea, Marian Diaconescu, aucolaborat mai rãu, fiindcãaceste nu dorea sã colaboreze

de Daniel Bãviþã, opreliºteadispare. „Bãieþii deºtepþi”,conduºi de o doamnã deºteap-tã, care dispune în multe me-dii de afaceri ºi politice vâlce-ne, merg mai departe.

Controverse ladosarul lui Bãviþã

Selecþia ºi recrutarea mana-gerilor se vor face conformunor criterii publicate pe site-ul Hidroelectrica. Unul dintreaceste criterii este experienþaprofesionalã – cinci ani în do-meniul economic, contabil,audit financiar sau juridic. Deasemenea, se cer cel puþin treiani de experienþã în funcþii deconducere. Corespunde cusucces interimarul Daniel Bã-viþã unor asemenea criterii?Înainte de 2008 a lucrat laFNC Bãbeni, unitate careaparþinea Oltchimului. A fostdat afarã de fostul director ge-neral al combinatului, Con-stantin Roibu, pe motiv cã acauzat mari probleme la loculde muncã. Absolvent al facul-tãþii de mecanicã agricolã(deci, nimic în comun cu hi-droenergia), Bãviþã a fost an-gajat în 2008 la Hidroserv. În2010 a fost fãcut director-ad-junct comercial la Hidroservde ªtefan Pralã. În 2012, ocul-ta financiarã care conducemulte „jocuri” economice ºipolitice în judeþul Vâlcea l-aimpus director la sucursala ju-deþeanã a Hidroelectrica. Cu

Comerþ cu haine second-handpe scãrile spitalului

Alarmant este faptul cã în saloanele spitalului craio-vean ajung, la fel de simplu, ºi vânzãtorii ambulanþi. Dupãce trec de tratativele cu paznicii, comercianþii iau la pasetajele instituþiei, negociindu-ºi cu pacienþii preþurile ºose-telor sau pijamalelor pe care le au la vânzare. Pe de altãparte, cu sacii burduºiþi de haine ºi încãlþãminte second-hand, comerciantele de etnie romã transformã cabineteleasistentelor în adevãrate puncte de desfacere a mãrfuri-lor neapãrat nemþeºti. „Cu salariile pe care le avem, foar-te greu îþi este sã îþi cumperi haine sau ceva de încãlþat.Norocul nostru este cã mai vin femeile astea ºi ne maiaduc halate bune la preþuri ca pentru noi. Au venit acumcu cizme ºi ghete pe care le cumpãrã ºi doctoriþele carevor numai marfã din Germania. Noi ne-am obiºnuit cuele, ele ºtiu ce vrem sã cumpãrãm. Nu sunt lucruri proas-te”, considerã una dintre infirmierele spitalului.

Medicamentele ºi reþeta,garanþia reuºitei

Amabilitatea de care dau dovadã agenþii de pazã ºi în-þelegerea faþã de aparþinãtorii pacienþilor, ambele contrasumei de maximum zece lei, sunt uºor de explicat în ca-zul unei eventuale verificãri. „Noi nu avem sã ºtim ade-vãrul despre sutele de pacienþi din spital. Omul ne aratãmedicamente, alþii vin cu reþete ºi, ºtiind cã spitalul arenumeroase lipsuri, nu avem cum sã nu îi lãsãm sã îºi re-zolve problema. Când spitalul va avea toate medicamen-tele necesare, atunci nu mai poate veni nimeni cu varian-ta reþetei. Acum nu ºtim câþi au într-adevãr nevoie ºi câþise folosesc de acest pretext pentru a intra în spital”, aexplicat paznicul unitãþii sanitare.

Mai greu când eºti de la þarãÎn situaþia în care persoanele care vor sã-ºi viziteze ru-

delele internate în spitale nu cunosc metoda reþetei, tocu-rile înalte sau zâmbetul cât mai larg nu au cum sã nu leasigure succesul în negocierea cu agentul de pazã. Nu ace-laºi lucru se întâmplã cu femeile sim-ple din mediul rural, care chiar ajungla spital cu cele necesare bolnavului.„Nu se poate aºa ceva. Recunosc cã nurespect programul de vizitã, dar dom-niºoara din faþa mea a intrat fãrã pro-bleme, doar pentru cã a ºtiut sã zâm-beascã frumos. Pe noi nu ne înþeleg.Am ºi eu niºte pijamale de schimb ºiniºte calmante pentru soþ. Sunt de laÞuglui ºi mai târziu am treabã, cã aºaeste la þarã. Aºtept liftul cã poate mã iadoamna”, spunea, supãratã, aparþinã-toarea unui pacient din Þuglui.

Inventivitateºi tupeu controlat

Aºadar, cu sau fãrã fuste scurte saupantaloni mulaþi, cu medicamente ne-cesare sau fãrã nicio legãturã cu pa-cientul, programul de vizitã afiºat peuºile principale ale Spitalului Judeþeande Urgenþã Craiova se dovedeºte a fidoar un element de decor. Inventivi-tatea, tupeul controlat ºi sumele debani vârâte în buzunarul agentului depazã, acestea asigurã accesul olteni-lor în instituþie, despre legitimareaacestora pãrând ca nimeni sã nu fiauzit.

InsInsInsInsInstituţia cu manageri cărtituţia cu manageri cărtituţia cu manageri cărtituţia cu manageri cărtituţia cu manageri cărororororora pu-a pu-a pu-a pu-a pu-ţin le pasă dacă orţin le pasă dacă orţin le pasă dacă orţin le pasă dacă orţin le pasă dacă ordinul minisdinul minisdinul minisdinul minisdinul ministrtrtrtrtru-u-u-u-u-lui eslui eslui eslui eslui esttttte re re re re resesesesespectpectpectpectpectatatatatat

Degringoladavizitelor lapacienþiiSJU Craiova

















CMYK


5DEZVÃLUIRI

cu Hidroserv pe lucrãrile dementenanþã. Ba mai mult, Dia-conescu a refuzat sã semnezeniºte facturi cu preþuri exorbi-tante pe care Pralã ºi Bãviþãdoreau sã i le bage pe sub nas.A plãtit pentru faptele sale. Deaproximativ o lunã, Diacones-cu a primit decizia de destitui-re. Acum lucreazã în privat ºinu sunt puþini aceia care regre-tã plecarea sa din instituþie.Douã amãnunte de culoare,interesante, care se leagã întreele. Când a început retehnolo-gizarea UHE Lotru-Ciunget,prin concernul internaþionalSiemens-Voith, au fost depo-zitate în curtea HidroservRâmnicu Vâlcea foarte multemateriale provenite din uzinacare avea sã se modernizeze.Nu se ºtie dacã au fost primiteoficial sau nu, dacã au trecutsau nu printr-un inventar. Certeste cã, aºa cum susþin sursedin cadrul Hidroserv, martorila momentul aducerii materi-alelor, acestea lipseau a douazi. Vreo zece camioane au în-cãrcat noaptea tot ce se puteaîncãrca ºi duse au fost. La nu-mai o lunã dupã suspectul epi-sod, ªtefan Pralã a fãcut oplângere la poliþie cum cã sei-ful din casa sa de la Câineni adispãrut. Pralã susþinea cã înel se afla o imensã sumã debani (120.000 de euro ºi 5.000de dolari). Seiful a fost gãsit,dupã ceva timp, de cãtre sca-fandri. Bãnuiala a cãzut pe niº-te rudari din zonã care au fosttrimiºi în judecatã pentru sã-

vârºirea infracþiunii de viola-re de domiciliu ºi furt. ªi to-tuºi, de unde avea fostul direc-tor al Hidroserv-ului atâþiabani cash? Directorul celui de-al doilea sediu (cel secundar)al Hidroserv Râmnicu Vâlceaera pe atunci pedelistul Gheor-ghe Dinculescu (zis „PuiuMotorinã”). Coleg de partid cuªtefan Pralã. Dupã cum se ºtie,Dinculescu i-a luat locul luiPralã la conducerea instituþieidatoritã alipirii suspect de ra-pide la cauza liberalã. Alipiregiratã de preºedintele PNLVâlcea, Cristian Buican. Pra-lã a rãmas în instituþie pe unloc „cãlduþ” – este consilierullui Dinculescu. Mãsurã „nor-malã” dacã se ia în calcul cãPralã a fãcut achiziþii pentruHidroserv Râmnicu Vâlcea câtsã asigure mentenanþa întregii

hidroenergii româneºti pemulþi ani de zile.

Incidenteleultimelor trei lunide insolvenþã,la HidrocentraleVâlcea

În rapoartele lunare întocmi-te de administratorul judiciaral Hidroelectrica SA, firmaEuro – Insol, sunt trecute maimulte incidente produse dincauza erorilor umane (negli-jenþã sau incompetenþã) ori aintemperiilor vremii. Pentrusucursala din Râmnicu Vâlceaa Hidroelectrica au fost men-þionate cinci asemenea inci-dente (dintre care unul în mar-tie, trei în aprilie ºi unul înmai).

Mai24.05.2013 ora 12.22. Sta-

þia 220/110 kV Lotru AT 150MVA, declanºare prin protec-þia de gaze. Staþia 110 kV Lo-tru, Staþia 110 kV Mãlaia ºibara II din Staþia 110 kV Brã-diºor au rãmas fãrã tensiune.De asemenea, au mai declan-ºat ºi HA2 CHE Mãlaia, HA2CHE Brãdiºor, HP2 STP Ji-doaia ºi HP2 STP Petrimanu.La efectuarea controlului lafaþa locului, s-a constatat uleipe cuva autotrafo ºi în zonaadiacentã acesteia. La mãsu-rãtorile de izolaþie ºi de con-tact pe înfãºurãri s-a constatatcã rezistenþa de izolaþie estebunã, dar rezistenþa ohmicã pefaza R nu se încadreazã în va-lorile normale. De asemenea,s-a depistat blocat comutato-rul de ploturi faza R. Cauza

incidentului va fi identificatãîn urma analizei efectuate cufirma Voith Hydro ºi Electro-putere Craiova. Reducerile deputere datoritã nefuncþionãriihidroagregatelor aflate în in-cident în cursul lunii mai aufost compensate atât intern, câtºi extern, astfel cã nu s-au în-registrat indisponibilitãþi pepiaþa de echilibrare.

Aprilie03.04.2013 ora 19:00 MHC

Bistriþa-Prislop - HA1 ºi HA2– scãdere presiune pe conduc-ta forþatã pe fondul ploilorabundente ºi al creºterii debi-tului afluent pe râul Costeºtiîn timpul viiturii din perioada03.04.2013 - 07.04.2013.Efectele viiturii au constat înoprirea în prevenire de inci-dent a celor douã hidroagre-gate, colmatarea captãrii, mo-dificarea cursului albiei pârâu-lui Costeºti spre malul stâng,creându-se o breºã de circa 60m ce a inundat zona limitrofã(drum forestier, canton silvic,pepinierã) ºi dezgolirea con-ductei de aducþiune ºi a cablu-rilor electrice aferente instala-þiilor captãrii pe o porþiune decirca 60 m. Pentru eliminareaefectelor viiturii sunt necesa-re execuþia lucrãrilor de ºena-lizare curs albie pârâu Costeºtiamonte de captare ºi realizareprotecþie mal stâng în zonabreºei create ºi protecþie me-canicã conductã de aducþiunedezgolitã.

10.04.2013 ora 13:10 CHE

Pe 28 iunie a.c, s-a încheiat,la sala de con-ferinþe a Hote-lului „Class” din Brezoi, pro-iectul „Dezvoltarea resurselorumane ocupate în agriculturade subzistenþã din mediul ru-ral al regiunii de dezvoltareSud-Vest Oltenia”. Acest pro-iect a fost cofinanþat din Fon-dul Social European prin Pro-gramul Operaþional SectorialDezvoltarea Resurselor Uma-ne 2007-2013 ºi implementatde FUNDAÞIA MELBA înparteneriat cu SC ASCENDOSRL.

„Considerãm cã acest pro-iect a fost un succes. Scopulnostru este nu numai sã califi-cãm oameni, ci ºi sã îi infor-mãm pe angajatorii din zonã,din judeþ, din regiune, cã au

Final de prFinal de prFinal de prFinal de prFinal de proiect-curoiect-curoiect-curoiect-curoiect-cursanţi din mediul rsanţi din mediul rsanţi din mediul rsanţi din mediul rsanţi din mediul rurururururalalalalal

apãrut pe piaþa muncii oamenicare au învãþat o meserie, suntcalificaþi, care abia aºteaptã sãpractice acea meserie ºi careau disponibilitatea de a lucra.Am fi foarte bucuroºi ca an-gajatorii sã îi aleagã pe bene-ficiarii noºtri, care au dobân-dit competenþe de un nivelprofesional foarte ridicat: auînvãþat teorie, au fãcut practi-cã, sunt foarte bine pregãtiþi.Câþiva dintre ei s-au angajat,deja, în urma cursurilor, darnoi continuãm sã ne susþinemangajamentele asumate ºi sã legãsim ºi de lucru. Oricine do-reºte sã-i angajeze nu trebuiesã-i caute acasã. Se poate apelala partenerul nostru , ASCEN-DO, care se aflã în Vâlcea ºicare este un furnizor de forma-

re de succes”, a spus AurelianNebãl, de la Fundaþia MEL-BA. Potrivit acestuia, proiec-tul îi încurajeazã pe cursanþi casã-ºi deschidã propria aface-re, oferindu-le ºi un capitalminimal de lucru.

ªi Alexandru Barbu, direc-torul ASCENDO, a declarat cãindicatorii propuºi au fost re-zolvaþi, iar proiectul care adurat doi ani s-a pliat pe nece-sitãþile pieþei muncii: „Am în-cercat printr-o diversificare ameseriilor pe care le-am pusla dispoziþia beneficiarilornoºtri, sã gãsim acele meseriiîn domeniul serviciilor care aucãutare în judeþul Vâlcea. Spreexemplu, am iniþiat cursul debrutar în Stoileºti, pentru cã înzona respectivã s-a deschis o

brutãrie ºi era nevoie de per-sonal. Cursanþii au fost in-struiþi de ingineri în industriaalimentarã ºi cu facultatea deprofil absolvitã la Galaþi. Amprocedat la fel pentru toatecursurile”. Cursurile MELBAºi ASCENDO sunt recunoscu-te în Uniunea Europeanã.

În partea finalã a proiectu-lui, cei 104 beneficiari au fostpuºi în contact direct cu anga-jatori, special veniþi pentru a-icunoaºte în calitate de poten-þiali angajaþi. Cele ºapte cur-suri organizate de ASCENDOºi MELBA au fost în domenii-le: lucrãtor în tâmplãrie, frizer-coafor-manichiurist-pedichiu-rist, brutar, bucãtar, ospãtar(chelner), administrator pensi-une ºi cameristã. Pentru fieca-

Cursuri MELBA ºi ASCENDO, recunoscute în UE

Cãlimãneºti –IO 110kv tra-fo 63 MVA, HA1 ºi HA2 –declanºare prin protecþii tra-fo în urma semnalizãrii „de-fect cofret trafo 63 MVA”ºi a constatãrii nefuncþionã-rii instalaþiei de rãcire trafo63 MVA. Cauza incidentu-lui a fost scurtcircuitareatraductorului de nivel uleiconservator trafo 63 MVAºi lipsa tensiunii de coman-dã cofret trafo 63 MVA. Caurmare a incidentului, s-adeversat echivalentul a32,61 MWh.

29.04.2013 ora 03:17CHE Drãgãºani – HA1 –oprit în prevenire de avarieca urmare a unui miros deizolaþie încinsã în zona hi-drogeneratorului. În urmaretragerii din exploatare s-au depistat pori la instalaþiade rãcire a LRG ºi lichida-rea incidentului a necesitatuscarea HG1.

Martie25.03.2013 ora 06:23

HA2 CHE Zãvideni – pier-deri de ulei nivel lagãr axial

generator-flanºe (întrebucºa de racord conductãinjecþie tur ºi baie lagãraxial), fisurã pe conductatur a instalaþiei de injecþielagãr axial generator dincauza soluþiei de fixare aconductelor tur ºi retur pesuportul lagãrului (soluþiede fixare a conductelor turºi retur a instalaþiei de înal-tã presiune ºi injecþie neco-respunzãtoare).

Daniel Bãviþã

Hidroelectrica Vâlceaiese din insolvenþã ºiintrã în degringoladã

















„Băieţii deşt„Băieţii deşt„Băieţii deşt„Băieţii deşt„Băieţii deştepţi” au înepţi” au înepţi” au înepţi” au înepţi” au învins!vins!vins!vins!vins!

re dintre cele ºapte meserii încare au fost certificaþi benefi-ciarii proiectului, au fost eli-berate între 13 ºi 16 certifica-

te de calificare, conform nu-mãrului de absolvenþi care aupromovat examenul de certi-ficare în meserie. (M.P.)


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812

Marielena PopaCoordonator subredacþie

Tel. 0760.673.557; 0745.358.313Criºu Popescu

ºef Departament Anchete ºiInvestigaþii Tel. 0745.848.191

SlatinaMihaela Bobaru

Tg. JiuSergiu Dumitrescu

atunci, din 23 iunie, o puntede comuniune excepþionalã,de n-ar fi pânã la urmã chiaruna fireascã. Din pãcate, prin-tre vocile lucide s-au strecu-rat ºi destule ºuºoteli cum cãalde noi n-am fi fost capabilide un aºa gest altruist, ne lip-seºte gena. Nu contest cã, rãs-pândiþi prin lume pentru unban, conaþionalii fac ºi des-tule nefãcute. Dar existã ºi re-versul. De curând, la Bolog-na, un român a salvat din in-cendiu douã familii de ita-lieni, în timp ce mulþimea dinstradã s-a mulþumit doar sãasiste la spectacol. La Roma,Mihai Cheche a scos de laînec un bãtrân, iar primarulurbei l-a premiat. Într-un satdin apropierea aceleiaºi capi-tale, Iosif Petriºor a cãrat niº-te bãtrâni din explozia în flã-cãri a unei butelii cu gaz. LaMadrid, Costel Trupinã a sal-vat viaþa unei tinere, înjun-ghiatã de iubit. Emil Grosu aîmpiedicat un jaf la o bancãdin Florenþa, luptându-se cuatacatorul înarmat cu un cu-þit, românul alegându-se cutãieturi pe faþã. Presa l-a bo-tezat “Eroul din Florenþa”, iarprimarul a vrut sã-l decoreze,ceea ce “eroul” a refuzat. Unalt exemplu de solidaritate, dealtruism ºi omenie, cum spu-neam, ni l-a oferit alpinistulHoria Colibãºanu. Aflat înHimalaya, el a ales sã rãmâ-nã alãturi de prietenul caretocmai suferise un atac pul-monar – alpinistul spaniol derenume mondial Inaki Ochoa–, pânã la sosirea celui cumedicamentele. Astfel de în-tâmplãri, deloc izolate, ºi al-tele au darul de a mai ºtergedin aºa-zisa noastrã lentoarede “popor vegetal”, de a atra-ge atenþia cã omenia e un datfãrã graniþe, fãrã deosebire deneam ºi þarã.

Au trecut zece zile dela accidentul rutiercare a avut loc în

Muntenegru, pe traseul Pod-goriþa-Kolasin, ºi ecourile stã-ruie. Nici nu cred cã se vorstinge uºor, având în vederebilanþul tragediei: 18 morþi,27 de rãniþi. Nu vor mai þineprima paginã a ziarelor, nuvor mai muºca din breakingnews-urile micilor ecrane, dartot vor izvorî, picãturã cu pi-cãturã, dinãuntrul memoriei.Cei care au supravieþuit tra-gediei, scoºi cu greu dintrefiarele contorsionate sauaruncaþi pe geam din autoca-rul prãbuºit în canionul adâncde 40 de metri al râului Mo-raþa, încearcã sã reconstituiefilmul groazei, neuitându-i pesalvatori. A fost acolo, apãru-tã ca din pãmânt, o echipã dealpiniºti care s-a miºcat foar-te repede. Dar ºi oamenisimpli care nu au pregetat sãsarã în ajutor ºi apoi, cu lec-þia învãþatã, sã alerge pentrua dona sânge. Ambulanþele ºipersonalul de specialitate dinspitalele capitalei, Podgoriþa,au fãcut tot ce era omeneºteposibil întru câºtigarea bãtã-liei cu secundele. Nu doaromeneºte, ci ºi supraomeneº-te. La zece zile de la dezas-tru, cei încã aflaþi pe patul despital sau ajunºi acasã poves-tesc despre salvatori ca despreîngeri. Pe scurt, reacþia auto-ritãþilor din Muntenegru s-adovedit a fi “de o extraordi-narã solidaritate”. A confir-mat-o dr. Raed Arafat, au con-firmat-o cei ce au acþionat lanivelul celulei de crizã de lasediul MAE. Aºa a fost posi-bil ca, în 48 de ore, autoritãþi-le de la Bucureºti sã repatrie-ze trupurile neînsufleþite ºi, înparalel, sã-i spitalizeze pe cei27 de rãniþi. Între România ºiMuntenegru s-a aºternut de

Redescoperindaltruismul ºi omenia

6ANALIZÃ

de Octavia Hantea

Cea mai scumpã facul-tate craioveanã va fi,în anul de studiu

2013-2014, cea de Farmacie.Acolo un student care nu vaprinde un loc la buget va tre-bui sã plãteascã 6.000 de lei /an, timp de cinci ani. Aceastaeste urmatã de Medicinã, unviitor medic trebuind sã pre-gãteascã pentru primul an destudiu suma de 5.500 de lei.Tot în cadrul Universitãþii deMedicinã ºi Farmacie Craio-va, reprezentanþii facultãþilorde Tehnicã dentarã, Balneo-fiziokinetoterapie ºi recupera-re, Asistenþã medicalã genera-lã ºi a celei de Moaºe, au sta-bilit ca taxa de ºcolarizare sãfie de 4.000 de lei/an. La toateaceste cheltuieli se adaugã celecu manualele viitorilor specia-liºti în medicinã, existând si-tuaþii când doar pentru o cartedin domeniu studenþii plãtescsume cuprinse între 150 ºi 200de lei. Tinerii care vor promo-va examenul de bacalaureat ºicare vor sã devinã studenþi aiuneia dintre aceste ºapte facul-tãþi trebuie sã ºtie cã taxa deînscriere este de 200 de lei, ad-miterea fãcându-se în bazaconcursului tip grilã.

3.000 de lei/an,taxa deºcolarizarela Drept

Viitorii avocaþi se numãrã ºiei printre studenþii care voravea cheltuieli mari în timpulfacultãþii. Oferta educaþionalãa Facultãþii de Drept ºi ªtiinþeAdministrative presupune 310locuri la buget ºi 315 locuri lataxã. Admiterea se face în bazaunui examen scris pentru tine-rii care vor sã ocupe locurile

Înscrierea la una dintre facultãþile craiovenepresupune nu doar emoþii pentru absolven-þii claselor a XII-a, ci ºi cheltuieli serioasepentru pãrinþii acestora. Viaþa de student înCraiova va fi, în anul 2013-2014, extrem decostisitoare, în special pentru tinerii carenu vor prinde un loc finanþat de la bugetulde stat. Într-o primã etapã aceºtia au deplãtit taxele de înscriere, cuprinse între 100ºi 200 de lei, urmate de cele de confirmare alocului obþinut în cadrul instituþiei, dupãcare, în situaþia locurilor cu taxã, sumele deachitat pornesc de la 2.200 de lei/an ºiajung chiar ºi la 6.000 de lei/an. Cele maimari taxe de ºcolarizare îi vizeazã pe viitoriimedici ºi farmaciºti.

finanþate de la bugetul de statºi în baza concursului de do-sare (media de la bacalaureat)pentru cei care se mulþumesccu un loc la taxã. Taxa de ºco-larizare este de 3.000 de lei/an, studenþii având posibilita-tea sã o achite în trei rate. În-scrierile la examenul din acestan sunt programate pentru in-tervalul 15-22 iulie, taxa deînscriere fiind de 150 de lei,aceasta fiind urmatã de taxa deînmatriculare, tot în cuantumde 150 de lei.

Altã facultate,acelaºi nivelal taxelor

Costuri mari vor avea desuportat ºi studenþii Facultãþiide Mecanicã. Aici au fost sta-bilite, pentru anul universitar2013-2014, 365 de locuri labuget ºi 155 la taxã (taxa anua-lã de ºcolarizare este de 3.000de lei). Admiterea la una din-tre specializãrile facultãþii seva face în baza mediei de labacalaureat. Nici Facultatea deªtiinþe Exacte nu a pregãtittaxe de ºcolarizare mai mici.Oferta educaþionalã înseamnã

333 de locuri la buget ºi 187de locuri la taxã, un an de ºco-larizare la Fizicã, de exemplu,însemnând 2.500 de lei.

Viitoriieconomiºti, taxaþicu 2.700 de lei/an

Printre cele mai cãutate fa-cultãþi din Craiova este cea deEconomie ºi AdministrareaAfacerilor. Viitorii economiºtiau la dispoziþie 1.225 de locurila zi, dintre care 373 cu finan-þare de la buget ºi diferenþa cutaxã. Pentru forma de învãþã-mânt la distanþã au fost pregã-tite 575 de locuri, taxa anualãde studiu în acest caz fiind de2.500 de lei. Pentru locurilecare îi obligã pe studenþi sã fieprezenþi la cursuri, taxa de ºco-larizare este de 2.700 de lei/an. Înscrierea la aceastã facul-tate va costa 100 de lei ºi în-matricularea studentului numai puþin de 150 de lei.

2.200 de lei/an,la Litere

Oferta educaþionalã pentruciclul de studii universitare

2013-2014 a fost stabilitã ºi decãtre reprezentanþii facultãþi-lor de Agriculturã ºi Horticul-turã (322 de locuri la buget ºi263 de locuri la taxã, admite-rea fãcându-se în baza medieide la bacalaureat), Litere (351de locuri la buget ºi 247 delocuri la taxã, taxa de ºcolari-zare fiind de aproximativ2.200 de lei/an), Educaþie Fi-zicã ºi Sport (122 de locuri labuget ºi 248 de locuri la taxã,admiterea fãcându-se în bazamediei de la bacalaureat ºi anotelor de la probele sportive),Automaticã Calculatoare ºiElectronicã (335 de locuri labuget ºi doar 85 de locuri lataxã, admiterea fãcându-se înbaza mediei de la bacalaureat),Inginerie Electricã (310 de lo-curi la buget ºi 35 de locuri lataxã, admiterea fãcându-se înbaza mediei de la bacalaureat),ªtiinþe Sociale (175 de locurila buget ºi 355 de locuri lataxã, admiterea fãcându-se înbaza mediei de la bacalaureat)ºi Teologie ( 90 de locuri labuget ºi 20 de locuri la taxã).

Mai ieftinla facultãþileprivate

Pentru anul univesitar 2013-2014, cele 11 facultãþi din ca-drul Universitãþii din Craiovaau pregãtit locuri atât pentrusesiunea din aceastã varã, câtºi pentru cea din septembrie,în funcþie de numãrul rãmasdisponibil. O variantã mai pu-þin costisitoare pentru viitoriistudenþi doljeni ar fi universi-tãþile particulare, taxa anualãde ºcolarizare fiind la Univer-sitatea „Spiru Haret”, Faculta-tea de Drept ºi ªtiinþe Admi-nistrative, spre exemplu, de1.800 de lei.

Facultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilorFacultãþile craioveneard buzunarul oltenilor


7ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Compania de Apã Olte-nia a anunþat, printr-un comunicat remis la

sfârºitul lunii trecute, cã va tre-ce la mãsuri mai viguroase derecuperare a debitelor înregis-trate în bilanþul societãþii. Astamai ales cã, dupã cum aratã ºibilanþul publicat pe site-ulCAO, unitatea a încheiat anultrecut cu pierderi de 8,8 mili-oane de lei noi, fiind silitã în-tre timp sã recurgã ºi la mã-suri de crizã precum disponi-bilizãri colective sau diminua-rea salariilor pentru angajaþi.“SC Compania de Apã Olte-nia SA anunþã utilizatorii ser-viciului de alimentare cu apãºi de canalizare cã a demaratun program amplu privind de-branºarea utilizatorilor rãu-platnici ºi desfiinþarea branºa-mentelor clandestine. În cazuldebranºãrii pentru neachitareafacturilor, în vederea reluãriiserviciului de alimentare cuapã, utilizatorul va achita con-travaloarea lucrãrilor aferentedebranºãrii /rebranºãrii, pre-cum ºi a lucrãrilor de refacere

Zeci de locuinţe şi asociaţii de prZeci de locuinţe şi asociaţii de prZeci de locuinţe şi asociaţii de prZeci de locuinţe şi asociaţii de prZeci de locuinţe şi asociaţii de proprieoprieoprieoprieoprietttttari trari trari trari trari trec la apăec la apăec la apăec la apăec la apăpopopopopotttttabilă cu porabilă cu porabilă cu porabilă cu porabilă cu porţia din cauza datţia din cauza datţia din cauza datţia din cauza datţia din cauza datoriilor cătroriilor cătroriilor cătroriilor cătroriilor către fure fure fure fure furnizniznizniznizororororor

Dorind sã-ºi astupe gaura din buget, cifratãla câteva zeci de miliarde de lei vechi, ope-ratorul care asigurã furnizarea apei potabileîn Craiova trece la mãsuri dure. Anunþatãdeja în urmã cu o sãptãmânã, campania dedebranºare a datornicilor a început luni lanivelul municipiului reºedinþã de judeþ.Angajaþii CAO decupleazã de la reþeaua dealimentare cu apã câteva zeci de locuinþe pefiecare zi, iar în curând operaþiunea va trecela nivel macro, pe þeavã la debranºareurmând sã intre asociaþiile de proprietari.Nu mai puþin de 21 dintre acestea vor primide mâine apã în regim restricþionat: câteopt ore pe zi.

a infrastructurii (carosabil ºi/sau trotuar). Utilizatorii servi-ciului de alimentare cu apã ºide canalizare care au debiterestante sunt rugaþi sã achitefacturile la zi pentru a evitacheltuielile ºi disconfortul cear putea apare ca urmare a de-branºãrii”, preciza comunica-tul CAO.

Cei cubranºamenteilegale, siliþi laplata retroactivã

Comunicatul cuprindea ºi osomaþie pentru deþinãtorii debranºamente clandestine lareþeua de alimentare cu apã aoraºului sã se prezinte la so-cietate pentru intrarea în lega-litate, înainte ca echipajeleCAO sã-i debranºeze ºi sã-ipunã la platã. “În cazul depis-tãrii branºamentelor clandes-tine, acestea vor fi desfiinþateimediat iar asigurarea servi-ciului de alimentare cu apã, seva face numai ulterior: achitã-rii amenzii prevãzute în Regu-lamentul serviciilor de alimen-

tare cu apã ºi de canalizare;efectuãrii plãþii retroactive acontravalorii serviciului de ali-mentare cu apã ºi de canaliza-re pentru o perioadã 24 de luni,calculatã în sistem pauºal con-form legislaþiei în vigoare, re-prezentând prejudiciul cauzatoperatorului achitãrii costuri-lor reparaþiilor efectuate deoperator în cazul în care, prinrealizarea branºamentuluiclandestin, au fost afectatecomponente ale reþelei de dis-tribuþie; achitãrii costurilor dedesfiinþare a branºamentuluisau a costurilor de debranºa-re/ rebranºare, dupã caz. Pen-tru evitarea acestor neajunsuriutilizatorii serviciului de ali-mentare cu apã ºi de canaliza-

re care din diverse motive uti-lizeazã apã din reþeaua publi-cã în mod clandestin sunt ru-gaþi sã se prezinte urgent lasediul Companiei în vedereaderulãrii demersurilor pentruintrarea în legalitate”, precizacomunicatul.

Asociaþiiledatornicerãmân fãrã apã16 ore pe zi

Debranºarea propriu-zisã adatornicilor ºi a celor cuplaþiilegal la reþeaua de apã a ora-ºului a început luni, echipeleCAO lãsând fãrã apã câtevazeci de utilizatori în fiecare zi.

Potrivit ºefului Serviciului con-tracte ºi monitorizare apã ca-nal, Gheorghe Albãstroiu, ieriau fost operate nu mai puþin de32 de debranºãri la nivelulmunicipiului, operaþiunea adu-când în schimb, în conturilecompaniei, câteva zeci de mi-lioane de lei vechi. În plus, în-cepând de astãzi, intrã în mo-riºca debranºãrilor, deocamda-tã doar parþiale, asociaþiile deproprietari din Craiova, înfuncþie de vechimea ºi mãrimeadatoriilor neachitate cãtreCAO. “Astãzi am debranºat 32de utilizatori, printre care ºi osocietate comercialã din Craio-viþa Nouã, al cãrei spaþiu co-mercial l-am gãsit branºat di-rect la hidrant. Asigurãm ºi re-

Marþi, 2 iulie 2013, ora9.30, la Secþia deªtiintele Naturii a

Muzeului Olteniei Craiova,etaj 2, din strada Popa ªapcã,nr. 8, a avut loc primul atelierde educaþie animalierã plasti-cã din cadrul ªcolii de varã –Bios Art în vacanþã. Un parte-ner inedit în cadrul acestuimodul, pe lângã participanþiiobiºnuiþi, a fost „Grãdiniþa deVarã” – Grãdiniþa MadonaDudu. Prichindeii au venit în-soþiþi de d-na director Mihae-la Criveanu ºi de cadrele di-dactice din cadrul instituþiei.

Acesta a inclus un scurt is-

„Bios Art în vacanþã” la Muzeul Olteniei Craiovatoric al utilizãrii lutului de-alungul timpului ºi partea apli-cativã. De-a lungul celor cincimodule, participanþii vor aveaposibilitatea sã pregãteascãlutul aºa cum o fãceau strãbu-nii noºtri, sã realizeze obiecteprin diferite tehnici (a plãcilor,a ºnurului), fãrã a se folosi însãde roata olarului.

Perioada de desfãºurare: 2iulie – 30 iulie.

La final, participanþii, careau vârste cuprinse între 3 ºi 78ani, pot lua acasã o parte dinrezultatele muncii lor.

Modul 1 – 2 iulie, 3iulie. Familiarizarea cu materi-

alele: cunoaºterea ºi experi-mentarea tehnicilor de bazã demodelare în lut, precum ºi aetapelor de lucru ºi a instru-mentelor de modelaj.

Modul 2 - 9 iulie, 10 iulie. Dantelãrii remarcabile

ale Naturii”- Dr. Ridiche Mi-rela (lecþie teoreticã, prezen-tare multimedia);

Realizarea unei plachetedecorative pentru sedimenta-rea tehnicilor de bazã de mo-delare prin jocul volume-tric cu plin ºi gol ºi pentru aoferi în acelaºi timp un prilejde introspecþie în universulpersonal.

Modul 3 - 16 iulie, 17 iulie. Construirea formelor

complexe din lut prin identi-ficarea elementelor de bazãdin care sunt alcãtuite, inspi-rându-ne din universul anima-lier.

Modul 4 - 23 iulie, 18 iulie. Realizarea unui obiect util

având ca inspiraþie lumea ani-malã.

Modulul final - 30 iulie, 31iulie.

Premierea celor mai ine-dite lucrãri.

Activitatea se bucurã desprijinul financiar al Consiliu-lui Judeþean Dolj.

branºarea imediat ce datorniciise prezintã la sediu ºi îºi achitãdin datorii ºi am reuºit sã înca-sãm astfel între 68 ºi 120 demilioane de lei vechi pe zi. Demâine (astãzi, 3 iulie – n.r.)expirã ºi notificãrile pe care le-am fãcut asociaþiilor de pro-prietari ºi, dacã nu îºi achitãdebitele, trecem la mãsuri ºiîmpotriva acestora. În primafazã vom restricþiona progra-mul de furnizare a apei potabi-le la opt ore pe zi – patru dimi-neaþa ºi patru seara, iar dacãdupã 30 de zile nu constatãmîmbunãtãþirea situaþiei debite-lor, vom trece la debranºareatotalã a acestor asociaþii”, adeclarat Albãstroiu.

Apel cãtredatornicipe ultima sutãde metri

Mai-marii companiei fac încontinuare apel la craioveni ºila ºefii asociaþiilor de proprie-tari din oraº sã reînveþe dru-mul cãtre casieriile CAO îna-inte sã se trezeascã la uºã cuechipele de debranºare. “Esteo mãsurã pe care nu am luat-ouºor ºi pe care suntem nevoiþisã o aplicãm dacã vrem sã asi-gurãm viitorul companiei ºi,implicit, continuarea asigurã-rii serviciilor cãtre populaþie lanivelul municipiului Craiovaºi nu numai. CAO se aflã într-o situaþie delicatã ºi aceastãstare de fapt nu mai poate fitoleratã la infinit. Mai ales încondiþiile în care compania ºi-a asumat obligaþii importantefaþã de partenerii externi ºi esteimplicatã cu investiþii de an-vergurã, cum sunt cele cuprin-se în Masterplanul judeþean deapã ºi canalizare, de care de-pinde pânã la urmã asigurareaunor condiþii civilizate de viaþãatât în municipiul Craiova, câtºi la nivelul întregului judeþ.Facem un apel la toþi utiliza-torii, dar mai ales la conduce-rile asociaþiilor de proprietari,sã-ºi reconsidere poziþia faþãde CAO ºi sã-ºi achite obliga-þiile restante cãtre companie”,a precizat Dorel Grigore, di-rectorul comercial al CAO.

CAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºareCAO începe mareadebranºare

CMYK


pag. 8

Publicitate

8ADMINISTRAÞIE

de Marielena Popa

Desfiinþarea Minis-terului DezvoltãriiRegionale ºi Turis-

mului (MDRT) ºi împãrþi-rea activitãþii între alte mi-nistere au un efect distruc-tiv asupra domeniuluischiabil de la Obârºia Lo-trului, din Voineasa, jude-þul Vâlcea, lãsând descope-ritã finanþarea. Practic,nicio autoritate nu vrea sãplãteascã datoriile firmeiconstructoare, MinisterulEconomiei ºi Ministerul deFinanþe pasându-ºi reciprocresponsabilitatea. Cineachitã 500 miliarde leivechi ºi cine va asiguracontinuarea lucrãrilor?Rãspuns imposibil, deo-camdatã!

Consiliul LocalVoineasa,somatsã plãteascã34.701.804,34 lei

În data de 11. 06. 2013,prin adresa 1503, construc-torul SC Acomin SA so-meazã Consiliul Local Voi-neasa sã achite, în termende 15 zile, banii restanþipentru lucrãrile executate ladomeniul schiabil. Pentru ocomunã la al cãrei buget nucotizeazã nici jumãtate dintotalul celor 1.673 de locui-tori, suma este colosalã: înjur de 34.701.804,34 lei ºise compune din patru fac-turi emise în perioada 16.10. 2012-11.12. 2012, la

care se adaugã penalitãþi de în-târziere care însumeazã598.970.07 lei, calculate de ladata scadenþei fiecãrei facturila data de 11.06.2013. Evi-dent, Consiliul Local Voinea-sa nu are aceºti bani ºi nici nutrebuia sã-i abã. În contractulde finanþare nr.27 din 2011, laart. 8 alin.1), al obiectivului deinvestiþii “Dezvoltarea infras-tructurii de agrement în staþi-unea turisticã Voineasa, jude-

þul Vâlcea”, prosperul MDRTde atunci, în prezent defunct,se obligã sã asigure fondurilenecesare realizãrii obiectivelorde investiþii, conform bugetu-lui alocat de Ministerul Finan-þelor Publice.

A murit MDRT, atribuþiileau fost împãrþite între Minis-terul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice condusde Liviu Dragnea ºi Ministe-rul Economiei – prin ministrul

delegat pentru IMM-uri, me-diu de afaceri ºi turism, MariaGrapini. Cine plãteºte?

Grapini spunecã nu e treaba ei,iar MinisterulFinanþelornu se bagã!

Ce rãspunsuri nãucitoaredau cele douã ministere vra-

furilor de adrese în care se so-licitau banii pentru domeniulschiabil, reiese dintr-o infor-mare disperatã a ConsiliuluiLocal Voineasa înaintatã pri-mului-ministru, Senatului,Camerei Deputaþilor, Prefec-turii Vâlcea, Consiliului Jude-þean etc., etc.: “La solicitareaexecutantului SC ACOMINSA - DEVA, adresatã Minis-terului Economiei, d-na minis-tru delegat Maria Grapini in-formeazã cã “responsabil pen-tru platã este Ministerul Finan-teþor Publice”. La rândul sãu,ministrul Finanþelor Publiceafirmã cã “nu se poate impli-ca în relaþiile contractuale pecare le au autoritãþile adminis-traþiei publice locale cu diverºifurnizori ºi prestatori de ser-vicii”. Aºadar, Grapini spunecã nu e treaba ei, MinisterulFinanþelor zice cã nu se bagã!

“Ori sã fie blocateconturile guvernului,ori sã fie scoasãpârtia la licitaþie”

Ce este de fãcut? Primarul

comunei Voineasa, Gheor-ghe Stanciu, vede douã ie-ºiri din aceastã situaþie:“Dacã firma constructoarene dã în judecatã, sunt douãsoluþii, cred eu: ori sã blo-cheze conturile guvernuluipânã plãteºte (pe ale Primã-riei Voineasa degeaba leblocheazã, nu are bani), orisã fie scoasã pârtia la lici-taþie. Vine un investitor cubani mulþi, preia lucrãrile,care sunt finalizate în pro-porþie de 92%. Ce sã maifacã Acomin, oamenii aulucrat ºi au intrat în falimentpentru cã nu s-a plãtit nici-un leu la arierate. Investiþiase putea finaliza pânã la 15iulie fãrã probleme, dacã nus-ar fi pasat responsabilitã-þile”. Primarul are ºi mo-mente de optimism: “Amturat motoarele la maxi-mum, poate o scoatem to-tuºi la capãt”. În lungul ºirde demersuri, solicitasePrefecturii Vâlcea asisten-þã juridicã, sperând sã înþe-leagã cine trebuie sã plã-teascã.

Statul escrocheazãdomeniul schiabilVoineasa -Vâlcea

















Cine plătCine plătCine plătCine plătCine plăteşteşteşteşteşte?e?e?e?e?

CMYK

9DEZVÃLUIRI


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

tePu

blic

itate

de Sergiu Dumitrescu

În judeþul Gorj existã511 monumente istori-ce înscrise în lista o-

biectivelor de patrimoniunaþional. Potrivit lui Pom-piliu Ciolacu jr., directorulDirecþiei Judeþene pentruCulturã ºi Patrimoniul Na-þional Gorj, multe dintreaceste monumente au nevo-ie de lucrãri de reabilitareºi restaurare. Dorin Brozbãeste unul dintre publiciºtiigorjeni pasionat de istoriajudeþului ºi unul dintre ceicare, deºi nu este angajat lavreo instituþie culturalã,face tot posibilul sã promo-veze cultura ºi sã protejezemonumentele istorice depatrimoniu. Dorin Brozbãse numãrã printre oameniide culturã care atrag aten-þia autoritãþilor în ceea cepriveºte starea de degrada-re în care cât de curând ris-cã sã ajungã Mausoleul“Ecaterina Teodoroiu” dincentrul municipiului Târgu-

MonumentMonumentMonumentMonumentMonumente ise ise ise ise istttttorice eorice eorice eorice eorice extrxtrxtrxtrxtrem deem deem deem deem deimimimimimporporporporportttttantantantantante, lăsate, lăsate, lăsate, lăsate, lăsate de izbelişte de izbelişte de izbelişte de izbelişte de izbelişteeeee

Gorjul are peste 500 de monumente isto-rice de patrimoniu naþional, dar multedintre acestea, în special biserici ºi cule,au fost lãsate în paraginã. Ca exemplunegativ amintim Casa Memorialã “MariaApostol” din comuna Runcu, care aratãjalnic la numai patru ani de când a fostinauguratã. Tot în paraginã sunt ºi altezeci, chiar sute de monumente istorice depe întreg teritoriul judeþului: Mausoleul“Ecaterina Teodoroiu” are nevoie dereabilitare, culele din zona Gorjului, la fel,peste 100 de biserici riscã sã fie înghiþitede distrugere de ani ºi ani de zile ºi listapoate continua.

Jiu. „Cãtãlina Teodoroiu re-prezintã pentru naþiunea româ-nã modelul ideal al femeii dâr-ze, hotãrâte ºi pline de curaj.Din cauza rãzboiului, destinula îndrumat-o spre meseria deinfirmierã la spitalul din Târ-gu-Jiu, iar mai apoi, de ofiþeral armatei române, calitate încare ºi-a dat ºi viaþa în frunteaplutonului pe care-l comanda,pe Dealul Secului, din apro-pierea Focºanilor. Faptele salede vitejie au fost apreciate per-sonal de cãtre Regina Maria ºide Regele Ferdinand. Noi, ur-maºii ei, trebuie sã-i fim recu-noscãtori Cãtãlinei în primulrând pentru cã a contribuit di-rect, prin sacrificiul sãu, laconstituirea României Mari.Din pãcate, la aceastã orã,mausoleul se aflã într-o avan-satã stare de degradare, iarmulþi oameni nici nu ºtiu cãacolo, sub acea piatrã, se aflãosemintele eroinei. Ar fi nor-mal sã existe ºi o cruce lângãmausoleu, cu datele ºi chipulCãtãlinei, iar noaptea, din res-pect pentru ceea ce reprezintã

ea pentru naþiune, sã ardã me-reu o lumânare sau o fãclie!”,a declarat publicistul DorinBrozbã.

Doar planuriºi proiecte.Nimic concret

Mausoleul este realizat întravertin italian cu dimensiu-nile 2,90 x 1,60 m ºi înãlþimeade 2,10 m. Are forma unui sar-cofag ºi este aºezat pe unpostament cu trei trepte. Mili-þa Petraºcu a realizat un baso-relief cu scene din viaþa ºi ac-tivitatea militarã a Ecaterinei:pe faþada dinspre miazãzi apa-re un tablou care prezintã co-pilãria eroinei, în satul sãu na-tal. Pe latura opusã apare Eca-terina Teodoroiu salutatã decercetaºii din care a fãcut par-te ca elevã. Celelalte douã fa-þade o reprezintã în rãzboi,pornind la atac ºi la sfârºit,când este purtatã pe braþe decãtre soldaþi spre locul deodihnã. Deºi de-a lungul ani-lor a fost realizat chiar ºi unproiect de restaurare a monu-mentului, nici pânã acum pla-nul nu s-a materializat. ªansede restaurare sunt abia din2014 încolo. „Când vor venispecialiºtii pentru a lucra laAnsamblul Brâncuºi, vom ve-dea ce trebuie restaurat ºi lamausoleu. Aici se impune re-alizarea unui proiect de resta-urare pentru cã nu este sufi-cientã simpla curãþare a mo-numentului de praf. Voi încer-ca sã prind aceastã investiþieîn bugetul lui 2014”, spuneAdina Andriþoiu, directorulCentrului „Constantin Brân-cuºi” Târgu-Jiu.

Mizerie în curteaCasei Memoriale“Maria Apostol”

Casa Memorialã “MariaApostol” este închisã, dar edi-lul Adrian Câmpeanu, de laRuncu, spune cã cel târziu înluna august Casa Memorialãva fi redatã circuitului turistic.Curtea casei este plinã de bu-ruieni ºi mizerie, gardul rupt,obiectivul turistic nevizitabil.„Maria Apostol este una din-tre cele mai mari artiste alecântecului popular, demnexemplu pentru toþi cei ce do-resc sã urmeze o carierã mu-zicalã. Din pãcate, dupã numaipatru ani, aceastã instituþie deculturã aratã jalnic,este pãrã-sitã, iar responsabilitatea prin-cipalã o au conducãtorii comu-nei Runcu, dar ºi instituþiile deculturã gorjene, care asistã ne-pãsãtoare la acest aspect, încondiþiile în care aici se aflãobiecte de patrimoniu, apar-þinãtoare celebrei artiste. Sãle fie ruºine tuturor!”, spu-ne Dorin Brozbã.

Lucrãrilede reabilitarea PorþiiSãrutuluidin Târgu-Jiubat pasul pe loc

Poarta Sãrutului, una din-tre operele marelui Con-stantin Brâncuºi, are nevo-ie urgentã de reabilitare, darlucrurile se miºcã foartegreu. ªi Poarta Sãrutului arenevoie de lucrãri, dar ºiColoana Infinitului. Operadin bronz nu este la fel dedegradatã ca Poarta Sãrutu-lui, care, potrivit raportuluiaflat la Ministerul Culturii,are nevoie sã i se înlocuias-cã de urgenþã înveliºul dinplumb de deasupra. Minis-terul Culturii a alocat încãdin toamna anului trecutsuma de 380.000 de lei, iarInstitutul Naþional de Patri-moniu se ocupã de organi-zarea licitaþiei pentru dema-rarea lucrãrilor. Au trecutmai bine de patru luni decând aceºtia pregãtesc acte-le, astfel cã întregul procesbate pasul pe loc în pur stilromânesc. Adina Andriþoiu,directorul Centrului „Con-stantin Brâncuºi” din Târ-gu-Jiu, spune cã sãptãmânatrecutã a luat legãtura cuviceprimarul Iulai Vânã,care a anunþat-o cã nu auapãrut schimbãri: „Se im-

pune înlocuirea plãcii deplumb. Se ocupã INP-ul,dar lucrurile sunt la fel caacum câteva luni. Licitaþianu a fost organizatã. Trebu-ie parcurse o serie de etape.ªtiu cã se pregãtesc sã opublice pe SEAP. Noi, ca ºiprimarul ºi autoritãþile, spe-rãm sã fie desemnatã câtmai repede o societate sauun expert ºi sã treacã la trea-bã. Sãptãmâna trecutã seîntrunise încã o datã comi-sia INP-ului ca sã revadãdocumentele. Orice restau-rare de monument istoric depatrimoniu se face doar prinINP. În ceea ce priveºteColoana fãrã Sfârºit, încer-cãm sã prindem restaurareaei în programul naþional derestaurare la sfârºitul aces-tui an. Avem din 2011 unproiect de restaurare a lacu-lui protector care se exfo-liazã. Din aceastã cauzã, pemonument au apãrut petenegre. Alama în contact cuaerul se înnegreºte. Nu dã-uneazã monumentului, însãtrebuie restaurat. Avizul estedat, dar nu s-a introdus pen-tru finanþare. Sperãm ca lasfârºitul anului sã reuºim são introducem spre finanþa-re”, a spus Adina Andriþo-iu, ºefa Centrului Brâncuºi.

Mausoleul “Ecaterina Teodoroiu”

Coloana fãrã Sfârºit

PatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agoniePatrimoniulGorjului, în agonie


10ACTUALITATE

În ultima sãptãmânã a lu-nii iunie, Fundaþia Dumi-tru Drãghicescu a organi-

zat o tabãrã de creaþie pentruAsociaþia pãrinþilor cu copiibolnavi de cancer, leucemii ºianemii grave. Asociaþia acti-veazã în Bucureºti, însã bene-ficiarii acesteia sunt familii dintoatã þara care trebuie sã trea-cã prin experienþa teribilã dea-ºi salva copilul de afecþiuniextrem de grave. Aceastã ta-bãrã nu este primul act de ca-

Tabãra Asociaþiei P.A.V.E.L., 24-28 iunie 2013ritate al Fundaþiei DumitruDrãghicescu. Este, însã, pri-mul meu contact, în calitate depreºedinte al Fundaþiei, cupoveºti de viaþã înmãrmuritoa-re.

Familiile cu care lucreazãAsociaþia P.A.V.E.L. sunt frac-turate între spital ºi casa carese aflã, deseori, la mare dis-tanþã. Pentru a economisi banipentru operaþii, spitalizare orimedicamente, se întâmplã capãrintele ºi copilul internaþi în

spital sã nu primeascã niciovizitã. Toate resursele unei fa-milii se îndreaptã cãtre copi-lul bolnav, facturile neplãtitese tot adunã, iar acasã rãmânedeseori câte un frate al copi-lului bolnav care înþelege cumare acurateþe situaþia enormde dificilã în care se aflã fa-milia lor. Acesta trebuie sãdepãºeascã ºocul de a nu maifi sprijinit de ambii pãrinþi ºide a fi despãrþit luni de zile defratele sau sora sa. Poveºtile

pe care le-am aflat în aceastãtabãrã au evidenþiat nevoia derãspunsuri mai rapide din par-tea spitalelor în cazul afecþiu-nilor de care suferã aceºti co-pii, disponibilitatea redusã amedicamentelor, povara spita-lizãrii care trebuie dusã, decele mai multe ori, doar decãtre mame. Harta mentalã amicuþilor cuprinde, dincolo despaþiile de joacã, de grãdiniþãori de magazinul de dulciuri,“locul unde mi-am fãcut he-

mograma”; ºi abia aceste cu-vinte, rostite fãrã nicio emoþieºi fãrã nicio teamã, te fac sãînþelegi maturitatea ºi curajulacestor copii.

Vã transmit acest mic repor-taj, însoþit de toatã recunoºtin-þa mea pentru activitatea de zicu zi a Asociaþiei P.A.V.E.L.ºi pentru ºansa pe care mi-audat-o de a cunoaºte niºte mici,dar neînfrânþi luptãtori. Leadresez, de asemenea, un cu-vânt de mulþumire celor care

ne-au sprijinit pentru a desfã-ºura cu succes activitãþile ta-berei: Mãnãstirea Bistriþa ºiMãnãstirea Hurezi, conduce-rea Salinei Ocnele Mari ºi pre-otul Petre Veþeleanu, Asocia-þia Ataraxia ºi Asociaþia pentuPromovarea PatrimoniuluiAutentic Horezu.

Mirela NiþuPreºedinte al Fundaþiei

Dumitru Drãghicescu

Elite nu preamerituoase

La finele sãptãmânii trecu-te, mai-marii judeþului ºi aiînvãþãmântului din Olt aupremiat olimpicii ºi elevii cupremii importante la concur-surile naþionale ºi internaþi-onale. Pânã aici, nimic neo-biºnuit. Problemele au fostînsã altele. Diplomele, flori-le ºi banii le-au fost înmâ-nate premianþilor, elevi ºiprofesori de elitã, de cãtreunul dintre consilierii preºe-dintelui CJ Olt, Paul Stãnes-cu, pentru cã nu s-a gãsit li-ber niciun oficial al celordouã instituþii. Atât de liber,încât sã-ºi piardã timpul cucei mai buni elevi dintre ceibuni. Ministrul Costoiu, dela Învãþãmântul superior, arefuzat sã facã acest lucru,deºi i-a trecut prin minte, pemotiv cã nu premiazã decât

studenþi. Cicã va mai venipânã ce actualele elite vor tre-ce de vârsta majoratului.

ªtrand ca înbancuri

El existã ºi nu prea, la Balº.Existã precum cel din banculcu Bulã. Vã mai amintiþi? CicãBulã îi scria maicã-sii din ta-bãrã. ,,Draga mamã, am ajunscu bine, aici totul e bine, mân-carea bunã. Avem ºi un ºtrandîn care sãrim toatã ziua în cap.Cicã, dom’ profesor ne bagãºi apã pânã plecãm, dacã sun-tem cuminþi”.

Când ºi cine bagã apã înºtrandul de la Balº, nimeni nuºtie. Primãria, proprietarul lo-caþiei, se aflã în litigiu cu fir-ma care vrea sã-l administre-ze. Pânã ce una dintre pãrþi vasãri în cap ºi situaþia se va re-media, bãlºenilor nu le rãmâ-

ne decât sã-ºi punã în cuipofta de baie la ºtrand sau sãse ducã la Olteþ. Acolo apa eceva mai murdarã, dar ºi mairece.

A înnebunitprimul primar

E pe bune. ªi nu-i vorbade un primar de vreo comu-nã uitatã a fi trecutã pe hartajudeþului, ci de al unui oraºmic, dar faimos: Scorniceºti.Primarul ãsta, profesor desport, a reuºit sã construias-cã o bazã sportivã cu niºte…mãrunþiº –70.000 lei. Pãidoar un nebun poate reuºi oastfel de performanþã! Ediliizdraveni la minte ar fi chel-tuit, cã tot nu erau din buzu-narele lor, mãcar de cinci orimai mult. Nebunia lui Davi-descu de la Scorniceºti ar fibine dacã s-ar dovedi ºi mo-lipsitoare.

Indiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de Olt

de Mihaela Bobaru

Statul datoreazã celorpeste 5.500 de das-cãli din judeþul Olt

foarte mulþi bani, ca urma-re a miilor de hotãrâri jude-cãtoreºti rãmase definitiveºi irevocabile emise de ju-decãtori la acþiunile introdu-se de Sindicatul Învãþãmân-tului Preuniversitar.

Potrivit preºedintelui SIPOlt, prof. Ionel Barbu, în fa-voarea membrilor de sindi-cat existã pânã acum cca2.500 de hotãrâri judecãto-reºti pe diverse speþe, princare sunt stabilite drepturi

salariale ce trebuiesc achitateîn valoare de 120 milioane delei noi.

„Zilnic sunt introduse în in-stanþã 10-15 cauze noi”, ne-amãrturisit preºedintele SIPOlt, Ionel Barbu.

Drepturile câºtigate de sin-dicat pentru membrii sãi, carereprezintã circa 97-98% dintotalul angajaþilor din unitãþi-le de învãþãmânt din Olt, nuse rãsfrâng ºi asupra celorlalþi.Pentru a intra în posesia drep-turilor de care a fost privatpersonalul didactic ºi nedidac-tic, care nu face parte din sin-dicat, trebuie sã apeleze la ju-decãtori.

Au sã ia,nu ausã dea

Fiecare dintre membriiSindicatului ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Olt are deprimit sume cuprinse întrecâteva mii de lei ºi câtevazeci de mii, în funcþie denumãrul hãtãrârilor judecã-toreºti obþinute. Hotãrâriledate de judecãtori vizeazãneachitarea unei palete largide drepturi salariale ca ur-mare a nerespectãrii maimultor prevederi legale, dela cea privind mãrirea sala-riilor cu 50% la cea legatãde acordarea echivalentuluiîn lei a celor 100 de euro,pentru achiziþionarea decãrþi sau programe educaþi-onale pe suport electronic.

Cei mai mulþi bani dato-raþi dascãlilor din Olt suntca urmare a neaplicãrii pre-vederilor legale de creºterea salariilor cu 50%, suma ri-dicându-se la 67 milioanelei.

Cu aniiîn aºteptareabanilor lor

Ca urmare a deciziilor gu-vernanþilor, angajaþii din în-vãþãmânt nu se pot bucurade banii câºtigaþi dupã obþi-nerea hotãrârilor judecãto-reºti, ei urmând sã-i pri-meascã eºalonat pânã în2017. „Dupã cum se cu-noaºte, toate datoriile statu-lui cãtre angajaþii din siste-mul bugetar, ca urmare acâºtigãrii în instanþã a unordrepturi de naturã salarialã,se achitã eºalonat pe durataa cinci ani. Avem drepturisalariale ce trebuiesc achi-tate pânã în 2016 ºi drepturice urmeazã a fi plãtite pânãîn 1017, în funcþie de anulemiterii hotãrârilor judecã-toreºti. Cele emise pânã în1012 se achitã pânã în 2016,celelalte pânã în 2017”, ne-a declarat Barbu. Suma pecare o au de încasat angaja-þii din învãþãmântul judeþu-lui Olt la aceastã datã esteaproape egalã cu cea a ve-niturilor totale ale Consiliu-lui Judeþean pe acest an.

Veniturile dascãlilor din Olt au crescut înultima perioadã. Acest lucru nu se dato-reazã guvernanþilor care ºi-ar fi reconsi-derat poziþia faþã de aceastã categorieprofesionalã, ci magistraþilor care le-audat câºtig de cauzã la plângerile introdu-se în instanþã pentru recuperarea unordrepturi salariale reduse abuziv de cãtreautoritãþi.

Statul, dator vândutangajaþilor dinunitãþile de învãþãmânt


















11ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Locuitorii blocurilordin zona viitoareiCatedrale “Sfântul

Ioan Botezãtorul”, situatã încartierul Craioviþa Nouã,sunt terorizaþi, de mai binede trei luni de zile, de ungrup de persoane de etnieromã. Întrucât au multe ghe-ne de gunoi în împrejurimiºi, cum principala lor sursãde venit o constituie colec-tarea materialelor plastice ºia fierului vechi, familiilerespective sunt mulþumitede zona pe care au reuºit são ocupe. „Suntem aiciaproape de tomberoane. Nuavem casã ºi masã, aºa cã etreaba noastrã cum ne des-curcãm. Am stat, cam ºaseluni, la ieºirea din oraº,printre niºte tufiºuri. Poliþiacomunitarã ne-a alungat deacolo ºi acum am gãsit aici,în faþa bisericii. Cred cã esemn de la Dumnezeu”,considerã una dintre femei-le de etnie romã.

„Noi ne luãmla harþã, noine împãcãm”

Convinºi de faptul cã numai gãsesc un alt loc maibun pentru a-ºi improvizacorturile ºi pentru a-ºi sortamarfa obþinutã într-o zi demuncã, romii le declarã rãz-

boi craiovenilor care vor încer-ca sã-i mute de pe acest teren.„Ei stau în blocuri ºi nu le pasãcã pe noi ne plouã sau cã nebate soarele în cap. Avem ºicopii de câþiva aniºori cu noi.E vai de mama noastrã. Nu ºtiude ce se vaietã lumea asta. Etreaba noastrã cã ne certãm în-tre noi, cã ne mai ºi lovim. Noine luãm la harþã, noi ne împã-

cãm. În grupul nostru, cine nurespectã niºte reguli are detras. Nu ne bãgãm unul pestealtul ºi când împãrþim sticlelesau ce fier mai strângem, ºefulgrupului, ca sã zic aºa, are unfel de comision. Când nu se dãacest drept, atunci pornesc cer-turile, dar e problema noastrã.Nu ºtim de ce se bagã ãºtia dela blocuri”, a explicat „liderul”

iau ºi la bãtaie. Este clar cãdupã o zi de muncã aproapetoþi banii se duc pe bãuturã.Se aud reproºurile pe care ºile fac între ei. Sunt foarte pe-riculoºi, mai ales când con-sumã alcool. A încercat fiulmeu sã stea de vorbã cu ei,pe zi, sã le spunã cã avem ºinoi nevoie de liniºte. Din pã-cate, ne dau impresia cã în-þeleg ºi tot ce ºtiu fac. Dacãe sã revenim sã le spunemnemulþumirile, devin vio-lenþi ºi trec la ameninþãri. În-jurãturile lor ºi þipetele seaud, uneori, chiar ºi pânã lamiezul nopþii”, povesteºteuna dintre locatarele blocu-lui 15 din cartierul Craiovi-þa Nouã.

Intervenþiaautoritãþilor,ultima speranþã

Craiovenii din zonã con-siderã cã autoritãþile abilita-te ar trebui sã intervinã înaceastã situaþie ºi sã ia mã-surile prevãzute de lege.Mai mult, oamenii spun cãpoliþiºtii locali trec frecventprin împrejurimile viitoareicatedrale, dar niciodatã nuau încercat sã stea de vorbãcu cei acuzaþi de tulburarealiniºtii publice. „Parcã ni-meni nu-i vede. Autoritãþilesunt dezinteresate, este clar.Este imposibil sã nu le sim-tã prezenþa, sã nu ºtie deacest grup, mai ales cã prinzonã ajung, foarte des, echi-paje de poliþie. Pentru cã aicisunt ºi sãli de jocuri de no-roc, mai vedem jandarmiisau acele dubiþe cu poliþiºti,dar nimeni nu are ochi pen-tru romii din faþa bisericii.Poate se întâmplã ceva bunîn viitor”, a adãugat, deza-mãgitã, o altã locatarã.

grupului din Craioviþa Nouã.

„Când este cald,aerul se împute”

Dincolo de faptul cã îºi duczilele într-o mizerie greu deimaginat, familiile rome îºi batjoc de locatarii blocurilor dinzonã ºi de craiovenii care aumagazine la doar câþiva metri

distanþã de focarul de infecþie.„Noi avem depozitele exact pepartea cu acel teren. Pânã sãvinã ei aici, mai þineam uºadeschisã, ne aprovizionamfãrã niciun stres. Acum este omizerie de nedescris ºi parcãnimeni nu îi vede. Dacã noiavem vreun pahar aruncat înfaþa magazinului sau vreunºerveþel ceva, imediat trecepoliþistul local ºi ne face atenþi.Oare pentru aceste persoanenu sunt legi care sã se ºi apli-ce?! Este foarte greu sã îþi des-fãºori activitatea cu ei în zonã.La orele amiezii, când estecald, aerul se împute. Este untermen dur, dar descrie cel maibine realitatea”, a spus vânzã-toarea unui magazin de hainedin apropierea focarului de in-fecþie.

„Sunt foartepericuloºi,mai ales cândconsumã alcool”

Pe lângã faptul cã fac ca ae-rul sã fie aproape imposibil derespirat, nu este searã în careromii cu pricina sã nu se scan-dalizeze. Consumul de alcool,neînþelegerile cu privire laîmpãrþirea sacilor de sticlestrânse peste zi, nemulþumiri-le legate de câºtiguri ºi neres-pectarea regulilor impuse deºeful grupului, toate acesteastau la baza tãrãboiului din in-teriorul grupului. „În fiecaresearã avem parte de urlete, deînjurãturi ºi de boceli ale þigãn-cilor. Se ceartã între ei, se ame-ninþã ºi sunt momente când se

Focar de infecþie în faþaCatedralei craiovene“Sfântul Ioan Botezãtorul”

















Împrejurimile viitoarei catedrale din cartierulCraioviþa Nouã au devenit un adevãrat focarde infecþie, mai multe familii de etnie romãpunând stãpânire pe aceastã zonã. Aceºtioameni nu au o casã a lor, fapt pentru careºi-au fãcut corturi din cartoane ºi pãturi, pe osuprafaþã de zeci de metri pãtraþi. ªi pentrucã nu le pasã de faptul cã în jurul lor trãiescºi alte persoane, blocurile fiind situate ladoar câþiva metri distanþã de „teritoriul lor”,romii în cauzã nu fac doar mizerie, ci ºiscandaluri, cantitatea de sticle colectatã întimpul zilei fiind motiv de ceartã în fiecaresearã.

CMYK


pag. 12

12ACTUALITATE

Publ

icita

te


În ciuda tuturor coma-sãrilor din ultimii ani,în judeþul Gorj încã

existã peste 100 de unitãþiºcolare unde se practicã în-vãþãmântul simultan. Aces-tea se aflã în mediul rural,iar numãrul elevilor înscriºieste de câteva mii. Potrivitspecialiºtilor, sistemul deînvãþãmânt simultan esteineficient deoarece duce laabsenteism ºi la scãdereaperformanþelor elevilor.Acest tip de învãþãmânt, încare elevi de vârste diferitesunt nevoiþi sã înveþe înaceeaºi clasã, scade calita-tea demersului educaþionalºi el ar trebui sã disparã.Deºi s-a încercat comasa-rea ºi unele unitãþi ºcolareºi-au pierdut personalitateajuridicã, cei de la Inspecto-ratul ªcolar Judeþean Gorjnu au rezolvat problemaînvãþãmântului simultan.Lipsa mijloacelor de trans-port ºi numãrul mic de elevisunt principalele motivepentru care nu se poate re-nunþa la aceastã formã de

predare. Conform noilor regle-mentãri, pot fi organizate cla-se în regim simultan în învã-

þãmântul primar ºi gimnazial.Noua metodologie nu preve-de organizarea învãþãmântu-lui simultan în învãþãmântulliceal, profesional sau postli-ceal. De regulã, în învãþãmân-tul primar gruparea elevilor înclase organizate în regim si-multan se face pentru clasapregãtitoare, clasa I ºi clasa aII-a, respectiv pentru clasa aIII-a ºi clasa a IV-a.

Se încearcãrenunþareala simultan,dar e greu

Reprezentanþii IªJ Gorj spuncã, pentru ca o clasã sã funcþi-oneze independent de alte cla-se, este necesar ca numãrul ele-vilor din clasa respectivã sã fiede minimum 13. Deoarece

acest numãr este tot mai greude atins, în special în mediulrural, se apeleazã la unirea unorclase diferite ºi predarea simul-tanã, lucru care îngreuneazãatât munca profesorilor, cât ºicapacitatea elevilor de a receptamesajul transmis de aceºtia.Reprezentanþii IªJ Gorj susþincã în anul ºcolar viitor se vaîncerca renunþarea la învãþã-mântul simultan. ,,Am discutatcu primarii ºi consiliile localedin judeþ, pentru cã ne intere-seazã sã rezolvãm problemeleîn interesul elevilor. Sunt pro-bleme în special în mediul ru-ral, în fiecare comunã din Gorjavem ºcoli cu simultan, acolounde efectivele de elevi suntfoarte mici. Legea ne permitesã avem o clasã de sine stãtã-toare dacã în ea învaþã mini-mum 13 copii. Avem ºi claseîn care învaþã mai puþini copii,chiar ºase sau ºapte elevi. Amavut ºi clase cu patru-cinci eleviîn trecut. O sã încercãm sã fa-cem totul încât sã fie bine pen-tru elevi. Este mai bine sã avemsimultan decât sã plimbãm ele-vii ºi sã-i facem navetiºti de laºase ani”, a spus Ion Iºfan, in-spector general în cadrul IªJGorj.

Turcineºti,exemplu de ºcoliunde ºi lagimnaziu seînvaþã la simultan

La unitãþile ºcolare din co-

muna Turcineºti, aflatã lanici 15 km de Târgu-Jiu,elevii învaþã amestecaþi.Chiar ºi cei de clasele V-VIII fac orele la simultan.La clasa învãþãtoarei Mire-la Duþescu doar spaþiul din-tre cele douã rânduri debãnci îi separã pe elevii dinclasa a II-a de cei din clasaa III-a. ªi la clasele maimari situaþia este aceeaºi.„Avem în toate ºcolile în-vãþãmânt simultan. Clasa aII-a cu a III-a. Am avut, deexemplu, la clasa a II-aºapte elevi ºi opt la clasa aIII-a. Noi susþinem cã neocupãm de toþi, fiindcã suntpuþini elevi, ne putem ocu-pa de fiecare în parte. Aºaeste în mediul rural, suntcopii puþini. Este o situaþiefãrã ieºire. De exemplu, laclasa a VI-a am avut 11elevi ºi la a V-a ºase elevi,am lucrat la simultan. Dinpãcate, am lucrat la simul-tan în toate unitãþile din co-munã. La clasele pregãti-toare pânã la clasa a IV-aam avut la Turcineºti, ºcoa-la de centru, 27 de elevi, laRugi 11 copii, la Cartiu 12elevi ºi la Horezu am avut7 elevi. Nu putem funcþio-na fãrã învãþãmântul simul-tan”, a spus profesorul Ce-cilia Roºculescu, directorulunitãþilor ºcolare din comu-na Turcineºti.

Deºi se încearcã de ani de zile ca elevii sãnu mai fie amestecaþi ºi sã înveþe simul-tan, autoritãþile din domeniul învãþãmân-tului nu au gãsit soluþiile potrivite nicipânã în prezent. Nici viitorul nu sunã preabine, cãci, fãrã îndoialã, ºi în viitorul anºcolar elevii din mediul rural vor învãþa lasimultan în Gorj.

Învãþãmântulsimultan,departe de a fieradicat în Gorj


















13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

Handbalista delegendã a Chimis-tului îºi aminteºteperioadele plãcuteale vieþii.

de Eugen Dinu

În sportul vâlcean mo-dern, douã sunt nume-le de referinþã pentru

microbiºtii de la poaleleCapelei: fotbalistul IancuCarabageac ºi handbalistaMori Török. Nu cã nu ar fifost ºi alþii, poate mai efi-cienþi ºi cu mai multe reuºi-te la activ. Ci pentru cã Ian-cu ºi Morico au reuºit de fie-care datã sã facã spectacol.Culmea, ambii veniþi de pealte meleaguri în RâmnicuVâlcea, despre Carabageacºi Török se vorbeºte ºiacum, ambii sunt daþi exem-ple. Noul antrenor principalde la HC Oltenia, formaþiecare va moºteni locul Olt-chimului ºi va continua tra-diþia handbalului vâlcean,are ºi un procedeu care-ipoartã numele în handbal.Este vorba de “pirueta To-rok”, aruncarea de la 7 me-tri care ani la rând i-a fer-mecat pe vâlcenii ce um-pleau pânã la refuz Sala po-livalentã “Traian”.

Amintiridin copilãrie

Mori Török, actualaDuca, s-a nãscut la 25 ia-nuarie 1959, într-o familiede oameni simpli, doi tineriplecaþi din satele lor la vâr-sta fragedã în cautarea unuiloc de muncã la oras. “Mã-mica mea, Maria, a plecatde acasã de la vârsta de 16ani, din satul Tamaºflãu. Avenit la Sfântu Gheorghe sãmunceascã, s-a angajat laFabrica de textile din oraººi lucra în trei schimburi.Tãticul meu, de la Zagou,acolo s-a nãscut, la fel ºi el,a plecat de tânãr, a venit laSfântu Gheorghe, era lãcã-tuº mecanic, repara autobu-ze. S-au cunoscut la Sfân-tu. Tãticul meu, un bãrbatînalt, peste 1,90, cu umerilargi, braþe puternice, ochiarzãtori, impresiona femei-le din jur. A fost bãrbat bine.Mãmica, ºi ea foarte atrãgã-toare, avea în jur de 1,70,fãceau o pereche excelentã.

S-au cãsãtorit ºi, la 19 ani,deja, m-au nãscut pe mine. Auprimit douã camere într-o ba-racã tip vagon, în care locuiaumai multe familii, parcã eramitalieni. Ne-au mai dat ºi o bu-catã de pãmânt în curte. Aicicreºteam pãsãri, mai cultivamcâte ceva. Exista o magaziedin lemne pe care vara o folo-seam ca bucãtãrie, dar iarna,fiind frig, fãceam o camerã ºidormitor, ºi bucãtãrie, ºi baie.Asta era viaþa. Barãcile în carelocuiam se aflau la margineaoraºului, aproape de râul Olt,cam un kilometru. Din poartanoastrã ºi pânã la râu era opajiºte pe care creºtea iarbãînaltã. Dupã ce o coseau, aco-lo încingeam toata ziua parti-de de fotbal sau ne jucam de-a v-aþi ascunselea ºi altele. Câtam stat la barãci, a fost parteacea mai frumoasã a copilãrieimele, pe care nu am s-o uitniciodatã, fiindcã m-am bucu-rat de libertate. Apoi, pãrinþiimei au fãcut demersuri sã li sedea un apartament, dar nea-vând cunoºtinte, relaþii, au rã-mas doar cu promisiunea, iarîn baracã nu mai puteam sãlocuim. Atunci, mama ºi tataau început sã strângã bani ºiau cumpãrat niºte pãmânt lamarginea oraºului, aproape destaþiunea Vâlcele, pentru a-ºiconstrui o casã. Aveam ºi grã-

dinã. Chiar din capul grãdiniipornea un deal, aºa cum esteCapela, dar mult mai lin. Iar-na, când era zãpadã mare, nedãdeam cu sania. Casa a con-struit-o singur, cu ajutorul meuºi al mamei. Când am termi-nat clasa a XII-a ºi casa eragata, pusã la punct, aveam ºieu camera mea”.

A rugat barzasã i-o aducãpe surioara Edith

Sora lui Morico este, de ase-menea, celebrã, Edith Torok,actuala Matei. Mori îºi amin-teºte cum îºi implora pãrinþiisã-i aducã o surioarã: “E ade-vãrat cã pe ea am crescut-o eu.Aici am o poveste interesan-tã. La barãci era o fatã, priete-nã de-a mea, care avea o su-rioarã, Edith. Atunci mi-amdorit ºi eu o asemenea surioa-rã. Le-am spus pãrinþilor, darnu m-au bãgat în seamã, fiind-cã nu se mai gândeau la un altcopil, având în vedere condi-þiile în care trãiau. Într-o ziînsã, pe pajistea de lângã ba-racã a venit o barzã. Eu amvãzut-o ºi am alergat la ea são rog sã-mi aducã ºi mie o su-rioarã. Cum mã apropiam debarzã, aceasta zbura ºi se aºe-za în alt loc. Eu dupã ea. ªi

aºa m-am rãtãcit. Când mi-amdat seama cã nu mai ºtiu sã mãîntorc acasã, m-am aºezat îniarbã ºi am început sã plâng înhohote. Între timp, pãrinþii mãcãutau speriaþi prin tot cartie-rul, intraserã în alertã. M-agãsit un vecin care se întorceade la pescuit. ªi atunci s-auhotãrât sã mai facã un copil.Datoritã mie s-a nãscut Edith”.Mori ºi Edith aveau sã joaceîmpreunã ani buni la Chimis-tul ºi sã se stabileascã în Râm-nicu Vâlcea. Morico are acumun club de junioare care-ipoartã numele, în timp ceEdith, cãsãtoritã cu primarulinterimar Ion Matei, este uncunoscut om de afaceri.

Cum a ajunsla handbal

Mori îºi aminteºte ºi primiipaºi în handbal: „Dintotdeau-na am fãcut sport. Mi-a plãcutsã alerg, nu am fost o copilãstaticã. Nu aveam stare, efec-tiv, ºi toatã energia o consu-mam în jocurile colective cumingea, îndeosebi fotbal.Când am mers la ºcoalã, amavut ºansa sã întâlnesc un pro-fesor de educaþie fizicã, Las-zlo Zoltan, care avea speciali-tatea handbal. Având trei orepe sãptãmânã de educaþie fi-zicã, am îndrãgit handbalul.

Nu am realizat de la începutcã am chemare pentru acestsport, dar îmi plãcea. Paralelcu handbalul, pânã în clasa aVII-a, am fost ºi la gimnasticãsportivã. S-a fãcut o echipã laºcoala generalã formatã dinelevi din clasele V-VIII ºi tottimpul, de-a lungul anului,aveam trei competiþii, prima-vara, vara ºi iarna. Ne întâl-neam cu celelalte ºcoli, jucamtur-retur, veneau ele la noi, neduceam noi la ele. A fost inte-resant. Vãzând profesorul cãsuntem bune ºi batem tot peunde ne duceam, a început sãne antreneze ºi în afara orelorde educaþie fizicã. Speriasemoraºul, iar de invidie ne-au zis„þãrãncile de la Simeria”.

Ascensiunerapidã

Pentru Mori Török a urmat

o ascensiune rapidã. A de-butat în handbalul mare laªcoala Sportivã din SfântuGheorghe, în anul 1974, afost remarcatã ºi transfera-tã de oficialii de la ªtiinþaBacãu, iar în 1982 a ajunsla Chimistul Râmmicu Vâl-cea, la insistenþa unui teh-nician de legendã, Constan-tin Pilicã Popescu, cel careavea sã spunã dupã anibuni: ”Mori a fost un feno-men, nu ºtiu când se va mainaºte o handbalistã ca ea”.La gruparea chimistã a câº-tigat trei cupe europene,Cupa EHF de douã ori ºiSupercupa Europei. A mar-cat în cariera sa la senioare626 de goluri în 226 demeciuri. Mori e mulþumitãde cariera sa, dar are ºi câ-teva regrete: “Mi-aº fi do-rit rezultate mai bune la na-þionalã, sã fi mers la Olim-piadã sau sã fi obþinut omedalie la Mondiale suntlucruri care îþi întregesc ca-riera. Chiar ºi la club, visammãcar o datã la trofeul Li-gii Campionilor. A fost obucurie pe care am trãit-oînsã prin sora mea, care l-acucerit de patru ori cuHypo. Mi-ar fi plãcut sã mãfi nãscut câþiva ani mai târ-ziu, sã fi putut juca finalacu Viborg (n.r. pierdutã deOltchim acum trei ani)!”.

Cum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori TorokCum a ajuns mareMori Török


14REPORTAJ

În vederea optimizãrii transportului în comun pe raza mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea prin scurtarea timpului de aºtepta-re în staþii al cãlãtorilor, începând de luni, 10.06.2013, pro-gramul autobuzelor care deservesc linia 8 Dispecerat Nord –Vilmar va fi urmãtorul:

- plecãri din Dispecerat Nord: 06.30*, 07.50*, 09.30, 11.30,13.30, 15.45*, 17.30*;

- plecãri de la Vilmar: 05.30, 07.10*, 08.45*, 10.45, 12.45,14.45, 15.20, 16.45*, 19.10*

*cursele merg ºi pleacã de la Oltchim

FACILITÃTI DE TARIFSC ETA SA precizeazã cã persoanele cu dezabilitãþi benefi-

ciazã de gratuitate pe linia de transport sezoniera “S”, pe tra-seul Dispecerat Nord – ªtrand Ostroveni, introdusã începândcu 01.06.2013. Cãlãtorii sunt rugaþi sã aibã asupra lor docu-mentele care sã ateste aceastã calitate.

SC ETA SA Râmnicu Vâlcea

Publ

icita

teNeluþu Trandafireste interpret demuzicã popularã,originar din Mehe-dinþi, însã îndrã-gostit de Gorj,judeþ în care lo-cuieºte de aproapezece ani. Trandafireste imobilizat înscaunul cu rotile,luptã cu mentalitã-þile învechite alecelor din sistem,dar se mândreºtecu fiicele sale carei-au moºtenittalentul muzical.


Interpretul acum imo-bilizat într-un scaun curotile s-a nãscut în

Mehedinþi, comuna Ponoa-re. A venit în Gorj în urmãcu ºapte ani, pentru ca fete-le sale sã poatã urma cursu-rile liceului de muzicã dinTârgu-Jiu. Data de 30 de-cembrie 1989 i-a rãmasadânc întipãritã în memorielui Neluþu Trandafir. Atunci,într-o fracþiune de secundã,viaþa lui s-a schimbat. A fostimplicat într-un accident decirculaþie în urma cãruia arãmas paralizat. De atunci,visul de a mai merge a rã-mas doar vis. Neluþu Tran-dafir este imobilizat într-uncãrucior, dar nu va renunþaniciodatã la a-ºi trãi viaþa cubucurie, alãturi de familia safrumoasã. Din pãcate, unadintre greutãþile pe care le-a avut de trecut a fost atitu-

IntIntIntIntInterererererprprprprpreeeeetul gorjean Ntul gorjean Ntul gorjean Ntul gorjean Ntul gorjean Neluţu Teluţu Teluţu Teluţu Teluţu Trrrrrandafandafandafandafandafir se plângeir se plângeir se plângeir se plângeir se plângede marde marde marde marde marginalizarginalizarginalizarginalizarginalizare, dar se mândre, dar se mândre, dar se mândre, dar se mândre, dar se mândreşteşteşteşteşte cu fe cu fe cu fe cu fe cu fiicele saleiicele saleiicele saleiicele saleiicele sale

dinea unor aºa- ziºi oameni deculturã care l-au marginalizat,nepermiþându-i sã urce pe sce-nã la festivaluri. Mai bine dezece ani, Neluþu Trandafir aluptat cu mentalitãþile semeni-lor. „Pe 30 decembrie 1989, înurma unui accident rutier, amrãmas imobilizat în acest cã-rucior ºi aºa-ziºii oameni deculturã ai anilor 90-91, oamenicu o mentalitate învechitã, decomuniºti înrãiþi, nu mi-aupermis sã mai urc pe scenã. Afost greu, cãci mi-au dat deînþeles cã e o ruºine pentru ei,pentru þarã, sã apar într-o ase-menea posturã ºi aºa a trecutvârsta la care puteam partici-pa la marile festivaluri. Amcontinuat sã cânt la nunþi, bo-tezuri ºi diferite ocazii. Dupãce au trecut anii ºi am ajuns în2002, pe când ºi la conduce-rea culturii se schimbaserãoamenii, am reuºit sã participla 17 festivaluri, întorcându-mã acasã cu 17 premii”, a pre-cizat interpretul. Dureros estecã unii oameni exact ca aceiadin anii 90 mai sunt ºi în ziuade astãzi: „Încã mai existã oa-meni care mã marginalizeazãdin cauza handicapului, darºtiu cã existã cineva care mãva rãzbuna, ca sã zic aºa. Aicimã refer la fiicele mele, careau pãºit pe acest drum, deºi edestul de greu, dar au deja înpalmares premii importante”,a mai spus Neluþu Trandafir.

Dezamãgire...„Gorjenilor care m-au înþe-

les ºi care îmi admirã munca,le transmit toatã stima ºi ad-miraþia mea, sãnãtate ºi multnoroc. Mai sunt ºi aceia carem-au dezamãgit. Eu spun cãaceia sunt niºte rãtãciþi prin

viaþã ºi le transmit sã nu sebazeze pe funcþiile ce le deþin,în faþa lui Dumnezeu toþi sun-tem egali. Dacã pânã acum mi-au adus destule jigniri ºi au datdovadã de ignoranþã faþã demine, pe motivul handicapu-lui ºi cãruciorului, nu daunume, se ºtiu ei prea bine acei

nedeile din sat veneau sã cân-te la horã diferite bande de lã-utari, iar eu eram de neclintitde lângã aceºtia, pe atunci secânta cu instrumente tradiþio-nale la rece. Pentru prima datã

directoraºi, le spun cã eu nuîmi doresc ºi nu voi ajungeca ei niciodatã, în schimb, eica mine pot ajunge în oriceclipã, nu doresc la nimeniacest lucru”, a afirmat inter-pretul.

Îndrãgostitde muzicã

Copilãria petrecutã pe me-leagurile judeþului Mehe-dinþi a însemnat descoperi-rea lãutarilor ºi a muziciipopulare tradiþionale româ-neºti. De mic, Neluþu Tran-dafir a iubit muzica, ºi-a do-rit sã ajungã pe scenele ma-rilor concursuri. „Dupã cumam mai spus-o la diferiteocazii, am îndrãgit muzicapopularã de mic copil, la

Performanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotilePerformanþe muzicaledin scaunul cu rotile

am urcat sã cant pe o scenãadevãratã la 8 ani, pe cânderam elev în clasa a II-a, la oserbare de Pomul de Crãciun,ocazie cu care am cântat uncântec din repertoriul îndrãgi-tei Filofteia Lãcãtuºu, „Mãineicuþã dragã”, ºi am continuatpânã în ziua de azi, bineînþe-les cu unele întreruperi dincauza unor întâmplãri neferi-cite ce au apãrut în viaþa mea”,a spus Neluþu Trandafir. Îndrã-gitul interpret îºi scrie singurpiesele. „Primul om cu marecaracter, ce mi-a marcat viaþaîn cariera muzicalã, estedoamna Claudia Torop. Noi îispunem Cotto, aºa îi spuneafiica mea cea micã ºi aºa a rã-mas. Cu aceastã mare doam-nã a cântecului popular gorje-nesc, m-am întâlnit într-o emi-siune la o televiziune din Tur-nu Severin. Ne-am împriete-nit ºi tot ce mi-a promis s-a ºiconcretizat: m-a ajutat sãajung la televiziunile naþiona-le, mi-a fãcut marea onoare dea apãrea pe C.D.-ul dumneaeicu o piesã. Am un deosebit res-pect ºi pentru domnul DorinBrozbã”, a povestit NeluþuTrandafir.

Familia, dar maiales cele douãfiice, mândria lui

Cea mai mare bucurie a vie-þii sale sunt cele douã fiice.Familia sa este principalul lu-cru cu care Neluþu Trandafirse mândreºte. „Bucuriile celemai mari ale vieþii mele îmisunt cele douã fiice: Ionela-Andreea, care pe data de 1 iu-

nie a împlinit 18 ani, a ab-solvit clasa a XI-a, ºi DariaAna-Maria, care pe 21 iulieîmplineºte 8 ani ºi deja esteabsolventã a clasei a II-a,amândouã studiazã vioara laLiceul “Constantin Brãilo-iu”, liceul de muzicã, undeau rezultate deosebit debune ºi amândouã vor mer-ge la Conservator”, spuneNeluþu Trandafir. Povesteade dragoste dintre el ºi soþiasa, Luminiþa, este una de po-veste: s-au cãsãtorit în urmãcu 23 de ani, iar interpretulrãmãsese imobilizat în scau-nul cu rotile. Luminiþa a ºtiutcã el este iubirea vieþii ei:„Am trãit ºi trãim o adevã-ratã poveste de dragoste. Laun an dupã accident, Lumi-niþa a plecat cu mine, fãrãvoia pãrinþilor ei. Aºa a vrutDumnezeu, ne suntem alã-turi ºi la bine ºi la rãu, avemo familie frumoasã. Soþiaeste casnicã, avem o înþele-gere ireproºabilã, tot ce amfãcut, am fãcut cu mãsurã ºiam putut sã trecem frumosprin viaþã!”, a spus NeluþuTrandafir.

Filosofia de viaþã a inter-pretului este aceea cã trebu-ie sã fii cumpãtat în toate, sãai mereu respect pentru cei-lalþi ºi niciodatã sã nu te lip-seºti de caracter. „Trebuie sãai mereu caracter, sã fii omîn viaþa asta. Mã ghidezdupã o vorbã: viaþa este fru-moasã, trebuie trãitã chiar ºidintr-un cãrucior cu rotile,numai cã trebuie sã ºtii sã omoderezi”, a încheiat Nelu-þu Trandafir.

Publ

icita

te

15SPORT

Crampoane„Craiova minima”

între FC ºi CS

În perspectiva deloc liniº-titoare a toamnei fotbalis-tice, la Craiova a început

încãlzirea de varã. Doi ani pestadionul „Ion Oblemenco”fãrã scandãri, fãrã urale ºi fãrãimnul spãrgând boxele al Cra-iovei Maxima înseamnã o veº-nicie. Adrian Mititelu, patro-nul hãrãzit sã adoarmã cu FCUniversitatea în gând ºi sã setrezeascã, halucinant, cu deza-filierea în braþe, trage sã ducãpartida în prelungiri, de undear putea pica milioanele relan-sãrii. De partea cealaltã, pen-tru cã Bãnia fãrã un oponentpe mãsurã nu ar avea haz, pri-marul Craiovei, Lia OlguþaVasilescu, citeazã invariabildin Marin Preda, „timpul numai are rãbdare”, ºtiindu-se ºicu un as în mânecã: CS Uni-versitatea, clubul condus dePavel Badea ºi Corneliu An-drei Stroe. Citeazã bazându-sefãrã echivoc pe comunicatulFRF conform cãruia „AdrianMititelu nu a fãcut niciodatãun demers formal pentru reîn-scrierea clubului sãu în com-petiþii, care sã corespundã Re-gulamentului de Organizare aActivitãþii Fotbalistice”. Nouaechipã a Craiovei ar urma sãpreia palmaresul clubului pânãîn 1994, adicã toate trofeelecâºtigate. Municipalitateapune la dispoziþie stadionul ºiare o.k.-ul FRF de a înscrie CSUniversitatea în Liga a II-a. ªinu cu mâinile goale, finanþa-rea venind din partea unor in-vestitori care în prima fazã vorasigura 1,5 milioane de euro.CS Universitatea e gata sã iacalea ligii secunde, cu „bine-cuvântarea” FRF ºi a LPF, cre-ionându-ºi un lot de 22 de ju-cãtori, adicã doi pe post. S-afixat ºi stafful tehnic. În fine,precizeazã Lia Olguþa Vasiles-cu, spre a risipi orice urmã deîndoialã, CS Universitatea vapurta în continuare culorile albºi albastru, fiind ºi în posesia

de Virgil Dumitrescu

emblemei tradiþionale. Nu l-am pierdut din vedere pe Adri-an Mititelu, cãruia i se dato-reazã o parte din ascensiuneaCraiovei, dar, la fel de adevã-rat, i se imputã ºi retrograda-rea ei. Cã s-a sãpat de zor laacest trist deznodãmânt, cutoate uneltele din dotarea Fe-deraþiei lui Mircea Sandu ºi aLigii lui Dragomir, se cunoaº-te. Cei doi sunt învinuiþi înDosarul dezafilierii de abuz înserviciu, iar Mititelu (desprecare Cãmãtaru spune cã îm-prumutã inclusiv bani de ben-zinã) exultã: „Ne constituimparte civilã ºi cerem daune de273 de milioane! Nu mã inte-reseazã când vine decizia, ºipeste doi ani e-n regulã”. Înconferinþa de presã de la înce-putul acestei sãptãmâni, Adri-an Mititelu a revenit mediaticîn forþã. A înregistrat la FRFcontractele a 20 de jucãtori,altele fiind pe drum, dispunede antrenor (Nicolo Napoli,reînvestit oltean pentru a pa-tra oarã) ºi e convins cã îi vareveni ºi stadionul în care astors milioane de euro. Parteainteresantã a lucrurilor, remar-catã de presã, este aceea cãpatronul Universitãþii, clubaflat în insolvenþã, bate la uºareafilierii în liga secundã lao-laltã cu cine credeþi? Cu noulCS U Craiova SA, clubul sprecare tind, în paralel, Primãriamunicipiului ºi asociaþii, pen-tru care se lucreazã deja la aco-periº. În felul acesta, financiarvorbind, pânã când vor înce-pe sã curgã dinspre FRF drep-turile bãneºti prevãzute delege, ar fi pusã la adãpost ºiUniversitatea, cea care, printoþi porii, respirã tot în alb ºialbastru. Urmeazã la mutareLia Olguþa Vasilescu, în spa-tele cãreia se aflã grupul depresiune coagulat în cu totulaltã direcþie, dacã nu cumvachiar opusã.

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

Toma Pleºa, preºedintele Aso-ciaþiei Judeþene de HandbalVâlcea. Fostul arbitru interna-þional îºi va intra în atribuþiuniîncepând cu ziua de mâine,când clubul va fi înscris în LigaNaþionalã de handbal feminin.Pleºa a deþinut clubul Oltenia,dar a cedat toate acþiunile cã-tre Primãria Râmnicului care adevenit acþionar majoritar, cu98%. “Despre planul de bãtaievom vorbi de mâine încolo,când vom putea fi siguri de par-ticiparea în Liga Naþionalã.Timpul este relativ scurt, darvom face tot posibilul pentru aavea un lot competitiv”, spunefostul arbitru internaþional. Înconducerea clubului ar putea ficooptat ºi fostul preºedinte alCS Oltchim, Ioan Gavrilescu.“Este nevoie de experienþadomnului Gavrilescu. I-am fã-cut o propunere de a ne ajutaîn conducerea administrativã.Ne-a spus cã are ceva proble-me de familie. Din câte înþe-leg, sunt pe cale sã se rezolve,propunerea rãmâne valabilã”,a spus primarul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, Ion GigiMatei. “Locul handbalului vâl-cean e pe podium, pe primulloc al clasamentului chiar. Evorba de tradiþie, de suportericare cunosc fenomenul. Nu seva putea în primii ani, dar suntsigur cã peste câþiva ani vomreveni acolo unde ne este lo-cul”, a declarat ºi Ioan Gavri-lescu, cel care a condus CSOltchim timp de 30 de ani. Înceea ce priveºte funcþia de an-trenor principal la HC Oltenia,lucrurile sunt clare, Maria To-rok Duca urmând sã fie numi-tã pe acest post. Fosta handba-listã a jucat atât la ChimistulRâmnicu Vâlcea, cât ºi la Ol-tchim Râmnicu Vâlcea ºi are înpalmares trei cupe europene cugruparea râmniceanã, douã

Echipa vâlceanã afost înscrisã înLiga Naþionalã.

de Eugen Dinu

Echipa de handbal fe-minin Oltchim Râm-nicu Vâlcea s-a sal-

vat în ultimul moment. Cudoar câteva zile înainte determenul limitã de înscriereîn Liga Naþionalã (30 iunie),Consiliul Local al Râmnicu-lui a votat în unanimitateparticiparea municipiului încalitate de asociat la Hand-bal Club Oltenia, gruparecare va prelua locul în pri-ma divizie ºi palmaresulcampioanei României en-ti-tre. Ulterior, conducerea dela CS Oltchim a emis un co-municat de presã în careanunþã cã palmaresul nu vafi cedat. Primãria deþine98% din noua structurã, cucâte un procent urmând sãintre douã societãþi comer-ciale, Anabella ºi Boromir.“Preluarea se va face liberãde orice sarcini, debite, obli-gaþii de orice altã naturã.Am fãcut aceastã mutaredupã modelul echipelorRulmentul Braºov ºi Danu-bius Galaþi, care au fost ºiele preluate de municipali-tate. Obiectivul va fi locu-rile 4, 5, urmând ca peste unan sã atacãm participarea încupele europene”, ne-a de-clarat primarul interimar alRâmnicului, Ion Gigi Matei.

Pleºapreºedinte, MoriDuca antrenor

Echipa de handbal femi-nin HC Oltenia RâmnicuVâlcea va fi condusã de

Cupe EHF ºi o Supercupã aEuropei. Duca a mai antrenatpentru o perioadã scurtã peOltchim, alãturi de Gicã Iones-cu. “99,9% la sutã va fi antre-norul principal al echipei. Estecumnata mea, dar îmi asumtoate riscurile, este o fostã marehandbalistã care pânã acum nua primit multe ºanse sã demon-streze cã este ºi o mare antre-noare”, a declarat primarulRâmnicului, Ion Gigi Matei.

“Va fi foarte greu”- Cristian Gaþu

Preºedintele Federaþiei Ro-mâne de Handbal, CristianGaþu, a fost prezent la Râmni-cu Vâlcea pentru o întâlnire cureprezentanþii primãriei, aiOltchimului ºi ai formaþiei HCOltenia care va fi înscrisã înLiga Naþionalã de handbal fe-minin. Fostul mare handbalistse bucurã cã handbalul femi-nin vâlcean a fost salvat de ladesfiinþare, dar atenþioneazãcã urmeazã o perioadã extremde dificilã pentru HC Oltenia,continuatoarea Oltchimului:“Oltchim Râmnicu Vâlcea seînscrie în nume propriu în LigaNaþionalã de handbal feminin,urmând ca apoi sã se predeatotul cãtre HC Oltenia, forma-þie care va moºteni handbalis-tele care au mai rãmas subcontract ºi locul în prima di-vizie. Nu e nevoie de palma-res, care acum nu se poate lua,CS Oltchim fiind în insolven-þã. Oricum, acest palmares seva conserva ºi este o chestiu-ne simbolicã. Trebuie sã înþe-legeþi însã cã de acum începegreul la noua echipã. Oameniidin Vâlcea trebuie sã înþelea-gã cã nu va mai fi ce a fost.Cel puþin în perioada urmãtoa-re. Nu vor mai avea o echipãmultinaþionalã care se va bate

pentru Liga Campionilor ºiva câºtiga campionatul fãrãprobleme. Echipa se va batepentru salvarea de la retro-gradare, dar poate redeveninumãrul unu în câþiva ani.E bine cã handbalul vâlceannu a murit, va fi un lot tâ-nãr care trebuie sprijinit detoatã lumea.” Cristian Gaþua mai declarat cã nu existãriscul unei amenzi din par-tea Federaþiei Europene deHandbal, în condiþiile încare neparticiparea în LigaCampionilor a fost anunþa-tã din timp: “Nu va existanicio amendã. ªi aºa e odramã cã nu se poate parti-cipa în Liga Campionilor.Dacã Oltchim ajungea înfinalã ºi o câºtiga, sunt si-gur, altfel ar fi fost situaþia.Personal mã duceam dupãbani ºi se continua la nivelînalt”. Preºedintele FRH aexpus ºi motivele în urmacãrora CS Oltchim s-a prã-buºit: “O spun ca suporter,ca om din afara clubului. Afost vorba de o încredereprea mare în unicul investi-tor, în combinat. Când a pi-cat SC Oltchim, a picat ºiclubul. A fost vorba ºi de unmanagement sportiv defec-tuos, s-au adus handbalistecu contracte mari, s-a stri-cat toatã piaþa din România.A fost vorba ºi de un dezin-teres al autoritãþilor locale.Personal am fost la o ºedin-þã a Consiliului Judeþean încare s-au dat 100.000 de lei.Ce sã faci cu aceºti bani laacest nivel? Mai nimic!Noroc cã Primãria Râmni-cului e condusã acum de unom care ºtie cu ce se mã-nâncã handbalul (n.r. IonMatei, soþul fostei handba-liste Edith Török Matei)”.


Oltchim n-a murit,s-a transformatîn HC Oltenia

















CMYK pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipa-mente, instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardo-sire, vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

de Criºu Popescu

Hotãrârea CEDO în dosarulSindicatul Preoþesc „Pãs-torul cel Bun” contra sta-

tului român este datã, doar cã nueste fãcutã publicã. Aceasta se vaîntâmpla pe 7 iulie 2013. În urmãcu ºapte luni, a avut loc ultima în-fãþiºare în faþa Marii Camere aCEDO. Instanþa, formatã din 21 dejudecãtori europeni, a primit con-cluziile scrise ºi a ascultat pledoa-riile ambelor pãrþi. Din partea sta-tului român a vorbit agentul Catri-nel Brumar, care a depus ºi con-cluzii scrise. Din partea sindicatu-lui preoþesc a vorbit avocatul clu-jean Chiriþã Farcaº, care a depusºi concluzii scrise împreunã cuavocatul craiovean Ionel Gruia(cel care a reprezentat sindicatul dela începutul luptei sale pentru în-fiinþare).

„Este posibil orice,dar sunt optimist!”

Avocatul craiovean Ionel Gruia,omul care a reprezentat sindicatulpreoþesc încã de la începutul lup-tei sale pentru înfiinþare, este opti-mist în legãturã cu decizia finalã aCEDO. „Teoretic, sunt posibile treivariante: sã se menþinã în totalita-te decizia primei instanþe a CurþiiEuropene, sã se accepte în partesau sã se anuleze în totalitate pri-ma decizie. Asta, teoretic. Practic,eu sunt optimist, mai ales cã amcâºtigat la prima camerã care a ju-decat dosarul. Deci, decizia va fipublicã pe 7 iulie, pe site-ulCEDO. De acolo, presa o poate luaºi comenta. În 30 de zile de la pu-blicarea ei, decizia trebuie comu-nicatã pãrþilor, deci, statului românºi sindicatului. Apoi va fi publica-tã ºi în Monitorul Oficial. În cazulîn care se menþine decizia de laprima camerã sau se admite în par-te, tot în sensul unei victorii a sin-dicatului, noi vom trebui sã trimi-tem o cerere de revizuire în termende trei luni, la Înalta Curte de Ca-saþie ºi Justiþie. Acolo ni se va ad-mite cererea de revizuire, în bazadeciziei CEDO. Dosarul se trimi-te iar la Tribunalul Dolj, care a datîn 2008 decizia de blocare a orga-nizãrii sindicale în Mitropolia Ol-

SăpSăpSăpSăpSăptămâna viittămâna viittămâna viittămâna viittămâna viitoaroaroaroaroare, CEDO ve, CEDO ve, CEDO ve, CEDO ve, CEDO va fa fa fa fa face publică hoace publică hoace publică hoace publică hoace publică hotărârtărârtărârtărârtărâreaeaeaeaeaîn dosarîn dosarîn dosarîn dosarîn dosarul „Păsul „Păsul „Păsul „Păsul „Păstttttorororororul cel Bun” contrul cel Bun” contrul cel Bun” contrul cel Bun” contrul cel Bun” contra sa sa sa sa stttttatului ratului ratului ratului ratului românomânomânomânomân

Ultimele emoþii trãite de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) ºi preoþimea „rebelã”din Mitropolia Olteniei se vor scurge în aceastã sãptãmânã. Pe 7 iulie, Curtea Europeanã aDrepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg, va face publicã hotãrârea în dosarul Sindica-tul Preoþilor ºi Mirenilor „Pãstorul cel Bun” contra statului român. În cazul cel mai probabilîn care sindicatul va câºtiga bãtãlia la instanþa supremã europeanã, dosarul se va repunepe rolul instanþelor interne, care vor fi obligate sã þinã cont de decizia CEDO.

teniei. Acea decizie se va anula. Tri-bunalul va fi obligat sã rejudece spe-þa þinând cont de decizia CEDO. Re-pet, asta în cazul în care hotãrârea neeste favorabilã. Prima camerã a de-cis ca suma pe care o are statul ro-mân de plãtit drept cheltuieli dejudecatã sã fie de 10.000 deeuro. Dacã învingem vor mai da,cel mai probabil, încã 10.000”,a declarat Ionel Gruia.

Încã un an de lupteîn justiþie

În cazul cel mai probabil încare „Pãstorul cel Bun” va aveacâºtig de cauzã, cererea de revi-zuire la ÎCCJ ºi rejudecarea decãtre Tribunalul Dolj vor maidura încã un an. Cam prin 2014,Sindicatul „Pãstorul cel Bun” seva putea constitui oficial, fãrãnicio opreliºte. Bãtãlia pentruorganizare sindicalã a început înOltenia, în 2008. La Judecãto-ria Craiova, instanþa a dat câºtigde cauzã sindicatului. Tribuna-lul Dolj a schimbat decizia ini-þialã, respingând cererea celor

35 de preoþi de a se organiza în sindicat. Au urmat anibuni de judecatã la CEDO, iar acum dosarul a ajuns lafinal. Preoþii care vor sã se organizeze în sindicat cerstoparea abuzurilor fãcute de Sinod, transparenþã îndeciziile luate de conducerea eparhiilor ºi multe alteasemenea doleanþe care ar reforma în bine BOR.

Preoþii oltenise pregãtescde sindicat

















FOTBAL LA FOC Amãnunteîn pagina 10 AUTOMAT · susþinerea noii echipe de fotbal, anunþatã deja...

Documents

Transcript of FOTBAL LA FOC Amãnunteîn pagina 10 AUTOMAT · susþinerea noii echipe de fotbal, anunþatã deja...