Foaie de Capat + Memoriu
Transcript of Foaie de Capat + Memoriu
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 1/41
UNIVERSITATEA TEHNICĂ " GH. ASACHI " IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
SPECIALIZAREA INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII
PROIECT
INSTALATII SANITARE II
Îndrumător: Student:
Prof.univ.dr.ing. Cotorobai Victoria
2009-2010
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 2/41
TEMA DE PROIECTARE
Sa se intocmeasca proiectul de instalaţii tehnico sanitare P+E.Destinaţia clădirii:
- Pensiune P+5
Alimentarea cu apă rece se face de la reţeaua publică având în punctul de racord
presiunea de 6 m coloană apă iar alimetarea cu apa calda se va face prin panouri
solare vara si iarna prin incalzire locala. Evacuarea apelor uzate se face la reţeaua de
canalizare exterioara.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 3/41
I.Memoriu tehnico-justificativ
1.Destinatia lucrarii
Prezenta documentaţie tratează lucrările de proiectare a instalaţiilor sanitare
pentru o pensiune , situata in IASI, stabilind şi oferind soluţii tehnice pentru realizarea
acestora.
Construcţia, prezintă următoarele caracteristici funcţional-constructive:
• Regim de inaltime: P + 5E;
• Destinatia: Reabilitare
• Numar personae: 110 ;
• Aria utila: 464 mp ;
• Suprafata construita la sol este de 480 mp;
• Suprafata desfasurata este de 2468 mp.
• Categorie de importanta “C” (H.G. 766/1997)
•Grad de rezistenta la foc “I” P118/1999
• Structura de rezistenta a cladirii este formata din cadre spatiale din
beton armat cu zidarie de inchidere din BCA de 30 cm grosime, placat
la exterior cu termosistem de 10 cm grosime (conform Normativului
privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie CR6 –
2006) si elevatii din beton armat. Peretii interiori de compartimentare
se executa din BCA si din gips-carton montat pe schelet metalic.
•Structura functionala :
- Parter :
o Receptie
o Camera supravegetor
o Bar-Cafe
o Grup sanitar
- Etaje 1, 2, 3, 4, 5o Camere
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 4/41
o 4 camere cu 2 -4 paturi
o 8 grupuri sanitare
o Culoar
o Scari
2. Descrierea solutiei :
In prezenta documentatie s-au proiectat
- instalatia de alimentare cu apa rece menajera- instalatia de alimentare cu apa calda menajera
- instalatiile de canalizare a apelor uzate menajere si meteorice
2.1. Dotarea cu obiecte sanitare :
Dotarea cu armături şi obiecte sanitare s-a realizat în conformitate cu
prevederile temei de proiectare şi a Normativul I9.Pentru preluarea apelor de pe
pardoseală în zonele unde există riscul unor scăpări de apă s-au prevăzut sifoane de
pardoseală (camerele de baie).
S-au prevazut urmatoarele obiecte sanitare :
- in camerele de baie :
- lavoare din portelan sanitar (STAS 1540-79), marimea 45;
- cada de dus din otel patrata emailata pentru adulti (STAS 2757 – 80),
marimea 800/800 mm;
- vase de closet din portelan sanitar pentru adulti (Stat 2066/1-79);
- in bucatarii :
Obiectele sanitare au fost echipate cu baterii amestecatoare stative cu diametru
de ½ “.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 5/41
2.2. Alimentarea cu apa rece
Se va realiza de la reţeaua publică prin intermediul unui branşament propriu.În cadrul prezentei documentaţii s-a prevăzut branşamentul până la limita de
proprietate considerată la 10 m de la faţada principală a clădirii.
Debitul de calcul pentru dimensionarea conductei de branşament s-a
determinat conform STAS 1478, funcţie de suma echivalenţilor de debit.A rezultat un
debit de calcul q = 2.74 l/s, iar presiunea necesara la baza instalatiei este de 364210
Pa coloana apa.
Coloanele de alimentare cu apă rece sunt executate din conducte din otelzincat datorită coeficientului mic de rugozitate şi capacităţii acestuia de a rezista la
presiuni mari. Pentru evitarea autodistrugerii în cazul dilatării, precum şi pentru
evitarea distrugerii în cazul loviturilor de berbec, se prevăd pentru aceste tipuri de
conducte compensatoare de dilataţie tip U din două în două nivele mai puţin primul şi
ultimul.S-au prevazut 10 astfel de coloane, M1, M2, M3, M6, M7, M10, M11, M14,
M15, M17, M18, M19 montate in slituri mascate cu rabit.
La baza coloanelor se prevad robinete cu ventil pentru a separarea acestora dereteaua de distributie.
Legaturile la obiectele sanitare au fost realizate tot din otel avand diametre de
½” in cazul racordurilor, mai putin vasul de closet al carui record este de 3/8” (STAS
1478 – 90).Pentru separarea de coloana, pe aceste racorduri s-au prevazut robinete cu
ventil drept (STAS 6480-80), exceptie facand closetul unde s-a montat robinet de
colt(STAS 2378-79).
2.3. Alimentarea cu apa calda menajera
Se va realiza de la panoul solar vara iar iarna de la centrala.
Debitul de calcul pentru dimensionarea conductei de branşament s-a
determinat conform STAS 1478, funcţie de suma echivalenţilor de debit.A rezultat un
debit de calcul q = 1.37 l/s, iar presiunea necesara la baza instalatiei este de 319240Pa coloana apa.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 6/41
Coloanele de alimentare cu apa calda sunt executate din otel zincat.S-au
prevazut 12 astfel de coloane la baza carora s-au montat robinete cu ventil.
Legaturile la obiectele sanitare au fost realizate din otel zincat avand diametre
de ½ “ (STAS 1478 -90).Pentru separarea de coloana s-au folosit robinete cu ventildrept (STAS 6480-80).
2.4. Instalatia de canalizare pentru ape uzate menajere
Instalatia de canalizare a fost realizata din PVC tip U.
Legaturile la coloana de canalizare se vor monta ingropat in elementele de
constructie, cu pante spre coloane si diametre conform (STAS 1795-86).In camerelede baie s-au montat sifoane de pardoseala combinate.Atat lavoarele cat si spalatoarele
s-au prevazut cu sifoane cu garda hidraulica tip S.
Diametrele coloanelor sunt 110 mm.Atat pe coloane cat si pe conductele
colectoare orizontale s-au montat piese de curatire obligatoriu la primul si la ultimul
nivel si din doua in doua nivele. Aerisirea coloanelor de canalizare a apelor uzate
menajere se face prin conducte ce ies deasupra terasei cu cca.1m si protejate cu
căciuli de protecţie din tablă.
2.5. Instalatia de canalizare a apelor meteorice
Instalatia de canalizare a fost realizata din PVC tip U.
In proiectul de fata, numarul receptoarelor nu a fost determinat cu ajutorul
formulei s
S n c= , unde n este numarul receptoarelor, cS este suprafata colectoare iar
s este debitul specific al receptorului, ci a fost impus de configuratia terasei.
Asadar, apele meteorice vor fi colectate de pe terasa de un numar de 12
receptoare dintre care 8 sunt racordate la coloane verticale interioare, iar 4 la burlane
exterioare situate in cele 4 colturi ale cladirii, apa fiind evacuata la rigola
strazii.Diametrele coloanelor si burlanelor este de 110 mm.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 7/41
Tipul receptoarelor este cu parafrunzar din bare de otel si plasa de
sarma(STAS 1795-86), avand un debit specific de 7.7 l/s.
II.Caiet de sarcini
1. Breviar de calcul
1.1. Proiectarea instalaţiilor interioare de alimentare cu apa rece si caldă pentru
consum menajer.Baze teoretice
1.1.1. Elemente generale
Necesarurile specifice de apă rece si caldă pentru consum menajer exprimate
în zioml . sunt normate în STAS 1478/90.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 8/41
Debitul specific de calcul al unei armături (punct de consum) se mai numeşte
şi consum specific, fiind un debit convenţional exprimat în sl considerat normal
pentru o anumită folosinţă a apei.Valorile debitelor specifice se gasesc deasemenea in
normele de calcul STAS 1478/90.Presiunea normală de utilizare este presiunea disponibilă la armătură (punct de
consum), care asigură ieşirea apei cu o viteză corespunzătoare pentru debitul specific
considerat.
Echivalentul de debit al unei armături pentru un obiect sanitar se defineşte ca
raportul între debitul specific al armăturii respective si debitul specific = suq 0,2 sl
ales convenţional ca unitate de măsură :
20. s
su
sq
q
qe == ;
În tabelul următor sunt date debitele specifice de apă rece si caldă ,echivalenţii
de debit şi presiunile de utilizare normale de utilizare pentru robinetele si bateriile de
alimentare cu apă pentru consum menajer (STAS 1478 -90).
Denumirea
punctului
de consum
Debit specificPresiunea de
utilizare
e sl O H m 2
Spălător 1 0.2 2Baie 1 0.2 3
Lavoar 0.35 0.07 2Duş flexibil 0.5 0.1 3
Rezervor
de closet
0.5 0.1 2
Debitele de calcul pentru conducte de distribuitie a apei reci şi calde pentru
scopuri menajere se determină cu relaţia următoare :
)004,0( E E acbqc += [l/s]
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 9/41
unde :
=cq debitul de calcul rezultat, în l/s;
a – coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în reţeaua
de distribuţie;b – coeficient determinat în funcţie de felul apei(rece sau caldă);
c – coeficient determinat în funcţie de destinaţia clădirii;
E – suma echivalenţilor punctelor de consum alimentate de conducta
respectivă ;
21 E E E +=
−
1
E suma echivalenţilor de debite ai bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa
calda stabilită prin:
E e nbj bj j
n
11
==∑
−2 E suma echivalenţilor de debite ai robinetelor de apă rece stabilită prin:
E e nrj rj j
n
21
==∑
bje echivalentul de debit pentru o baterie de tip j;
−rje echivalentul de debit pentru un robinet de tip j;
−bjn numărul de baterii de tip j;
−rjn numărul de robinete de tip j.
Destinaţia clădirii Relaţia de calcul a debitului Coef c Domeniu de aplicareClădiri de locuit ,
pensiuni
)004.0( E E acbqc += 1 1≥ E
abE qc = 1 1< E
Regimul de
furnizare al
apei in h/zi
24 17 14 10
a 0.15 0.17 0.20 0.23
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 10/41
Tipul conductelor E bConducte de apa rece pentru alimentarea
conductelor de distribuţie a apei reci la punctele de
consum si de alimentare cu apa rece a instalaţiilor
de preparare a apei calde
21 E E E += 1
Conducte de distribuţie a apei reci la punctele de
consum în cazul distribuţiei apei calde la :
-60ºC
-50ºC
-45ºC 21
1
1
9.0
7.0
E E E
E E
E E
+=+=+= 1
Conducte de alimentare cu apa rece a instalaţiilor
de preparare a apei calde de consum si conducte de
distribuţie a apei calde la punctele de consum în
cazul în care distribuţia apei calde se face la :
-60ºC
-50ºC
-45ºC
1 E E =
0.7
0.9
0.0
În urma temei de proiectare au rezultat următoarele formule :
)004.0( E E acbqc += ;
c = 1;
pentru instalaţia interioară de apa rece:
217.0 E E E += ;
a = 0.15;
b = 1; pentru instalaţia interioară de apa caldă:
1 E E = ;
a = 0.15;
b = 0.7;
1.1.2. Calculul hidraulic al conductelor de distribuţie a apei reci şi calde pentru
consum menajer
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 11/41
Relaţii generale pentru calculul hidraulic al conductelor de distribuţie a apei
reci şi calde de consum .
La calculul hidraulic al conductelor de distribuţie a apei reci şi calde pentruconsum menajer se consideră relaţiile generale ale mişcării permanente sub presiune a
fluidelor incompresibile.
Relaţiile de calcul folosite sunt :
- relaţia de continuitate pentru un tronson de conductă cu debit constant
Q = Av = const
în care :
Q - este debitul de calcul al tronsonului de conductă ;
v - viteză economică ;
A - aria secţiunii transversale a tronsonului de conductă ;
- relaţia energiilor, considerând secţiunile de intrare (1) şi de ieşire (2) în
care mişcarea apei este paralelă:
21
222
2
211
122
−+α
+
ρ
+=α
+
ρ
+ r h g
v
g
p z
g
v
g
p z
în care:
=21 , z z cotele geodezice ale sectiunilor 1,2;
=
21
; g
p
g
p
ρ ρ inaltimile piezometrice ale sectiunilor 1,2;
= g
v
g
v
2
;
2
2
22
2
11 α α energiile specifice cinetice ale fluidului în sectiunile 1,2;
=−21r h pierderile de sarcină liniare si locale;
=21 ,vv vitezele medii în secţiunile 1,2.
=αα 21 , coeficienţii Coriolis de neuniformitate a vitezelor
Datorită diferenţei foarte mici între termenii cinetici legea energiilor capătă
forma:
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 12/41
21
21
−+
ρ
+=
ρ
+ r h g
p z
g
p z
21
2
12
1
−+
+−=
r h
g
p z z
g
p
ρ ρ
1
=
g
p H nec
ρ 12 z z H g −=
2
=
g
p H util
ρ
-Relaţii pentru calculul pierderilor de sarcină
2
4
122
1
2
5
22
2
2121
0826.0)2
(
0826.02
)(
Qd
QM g
vh
Qd
l QM
g
v
d
l l ih
MQhhh
k
j
i
l
k
j
irl
iri
rl rir
×==×=
×==×=×=
=+=
∑∑ =
=
−−
ξ
ξ
λ λ
Considerând planul de referinţă unic admis trecând prin axa conductei de
racord a instalaţiei interioare la reţeaua exterioara şi scriind legea energiilor între
punctul de alimentare cu apă şi punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic din întreaga instalaţie rezultă sarcina hidrodinamică necesară
alimentării cu apă a instalaţiei din interiorul clădirii sub forma:
)max( r u g nec h H H H ++= ][ 2O H m
Utilizând legea energiilor, ecuaţia de continuitate si ţinând cont de tipul
conductelor (viteze optime) precum şi de cota geodezică s-au trasat nomogramele de
dimensionare pentru fiecare tip de conductă în care singurul element necesar a fi
cunoscut este debitul transportat rezultând diametrul, viteza şi pierderea liniară de
sarcină,
Pe baza relaţiilor de calcul ale pierderilor locale de sarcină au fost trasate
nomograme pentru calculul acestora utilizând suma rezistenţelor locale.
1.1.3. Metodologia de calcul hidraulic a conductelor de distribuţie a apei reci şi
calde pentru consum menajer
Operaţii preliminare :
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 13/41
- se întocmeşte schema izometrică de calcul hidraulic a reţelei, pe baza
reprezentărilor din planurile de arhitectură şi din schemele de montaj ale instalaţiei
respective;
- se identifică punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic din întreagăinstalaţie;
- se numerotează tronsoanele de conducte montate în serie care alcătuiesc traseul de
alimentare cu apă a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic din întreagă
instalaţie, numit şi traseu principal şi, în mod analog se numerotează tronsoanele
traseelor secundare (care pornesc din nodurile traseului principal), numerotarea
tronsoanelor făcându-se de la punctele de consum spre punctul de alimentare cu apă al
instalaţiei;
Calculul hidraulic al traseului principal al reţelei:
- se determină debitul de calcul al fiecărui tronson
- se dimensionează fiecare tronson de conductă prin calcul grafic, cu ajutorul
nomogramelor (PVC tip G pentru apa rece şi oţel zincat pentru apa caldă cu Hg>15m)
- se identifică rezistenţele locale ale fiecărui tronson şi se determină pierderile de
sarcină locale.
- se calculează pierderile de sarcină liniare şi totale pe fiecare tronson şi prin
însumare pe întreg traseul principal;
- se calculează sarcină hidrodinamica necesară în punctul de racord al instalaţiei
interioare de alimentare cu apa la erteaua exterioară, aplicând relaţia
)max(r u g nec h H H H ++=
în care :
g H - este înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic
din întreagă instalaţie, calculată faţă de planul de referinţă unic admis,
u H - este presiunea de utilizare la acest punct de consum.
Calculul hidraulic al traseelor secundare ale reţelei :
- traseele secundare se calculează la sarcinile hidrodinamice disponible, Hdisp, în
OmH 2 , din nodurile j ale traseului principal, care se determină cu relaţia generală
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 14/41
'r necdispj h H H −=
în care 'r h este pierdera de sarcină totală pe tronsoanele traseului principal care
pornesc din nodul j spre punctul de racord al instalaţiei interioare la retaua exterioară;Calculele hidraulice ale reţelelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum
menajer au fost sistematizate într-un tabel.
1.2.Proiectarea instalaţiilor interioare de canalizare
1.2.1. Instalaţii interioare de canalizare a apelor uzate menajere.Baze teoretice.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 15/41
Debitele specifice de ape uzate menajere , respectiv cantităţile de ape evacuate
de la anumite puncte de utilizare în unitatea de timp variază în funcţie de tipul
obiectului sanitar şi sunt date in tabelul de mai jos.
Echivalentul de debit pentru scurgere s E
se defineşte ca raportul între debitulspecific de scurgere sq şi un debit specific sl q su /.330= ales convenţional ca
unitate de măsură:
330.
s
su
s s
q
q
q E ==
Debitul de calcul pentru conductele de legătură ale obiectelor sanitare sau
punctelor de consum la coloane este egal cu debitul specific indicat in tabel. Pentru
celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere debitul de calcul secalculează cu relaţia generală :
max s sc qqq += unde :
= sq debitul corespunzător valorii sumei echivalenţilor s E ai obiectelor
sanitare şi ai punctelor de consum , ce se evacueaza in tronsonul de
conducta de canalizare ce se dimensioneaza in l/s ;
=max sq debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care seevacueza în tronsonul de conducta considerat , in l/s .
Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere
Denumireapunctuluide consum
Debitspecific descurgere
]/[ sl q s
Echivalentde debitpentru
scurgere s E
Diametrulnominal
alconductei
Panta conductei delegătură
normală minimă
Spălător 0.33 1 50 0.035 0.025
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 16/41
Lavoar 0.17 0.5 30 0.035 0.025Closet 1.15 6 100 0.02 0.012
Cadă de baie
0.66 2 40 0.035 0.025
Maşină de
spălat rufe
0.66 1.50 75 0.035 0.025
Maşină despălat vase
0.66 2.00 100 0.035 0.025
Relaţiile de calcul a debitului elementar pentru diferite cazuri
Destinaţia clădirii Relaţia de calculDomeniul deaplicabilitate
Clădiri de locuit s s s E E aq 0010400 .. += 150.≥ s E
Altfel s s aE q = 150. s E
Valorile coeficientului a în funcţie de regimul de furnizare al apeiRegimul defurnizare al
apei24 17 14 10
„a” 0.33 0.35 0.38 0.44
1.2.1.1.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor uzate menajere
Conducte de legătură de la obiectele sanitare la coloane.Diametrele
conductelor orizontale de legătură a obiectelor sanitare la coloane rezultă din condiţii
funcţionale şi constructive.
Coloane.Diametrele coloanelor se determină din condiţii constructive şi
hidraulice.
Condiţia constructivă permite alegerea preliminară a diametrelor coloanei care
trebuie să fie cel puţin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legătură
la obiectele sanitare sau grupuri de obiecte sanitare.
Condiţia debitului este ca debitul de calcul al coloanei să fie mai mic sau cel
puţin egal cu debitul maxim (capacitatea maximă de evacuare a coloanei) . Dacă
această condiţie nu este îndeplinită ,diametrul preliminar al coloanei se alege cu o
dimensiune mai mare ,până la îndeplinirea condiţiei maxqqc < .
Debitele maxime de ape uzate menajere evacuabile prin coloane
Diametrul
interior
50 70 100 125 150 200
Debitul 1.12 2.5 4.55 6.5 9.75 12.5
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 17/41
D ( H )
h
maxim
Conductele colectoare orizontale se dimensionează în condiţii similare
coloanelor astfel:Condiţiile constructive permit alegerea preliminară a diametrelor conductelor
orizontale colectoare de canalizare şi anume : diametrele trebuie să fie cel puţin egale
cu maximul dintre diametrul conductei de legătură la obiectul sanitar şi diametrul
coloanei ce se leagă în conducta respectivă orizontală.
Condiţia hidraulică constă în verificarea vitezei reale, r v ,de scurgere a apei cu
nivel liber prin conducta orizontală de diametru preliminar ales care trebuie să fie mai
mare sau cel puţin egală cu viteza minimă de autocurăţire a conductei minv şi mai
mică sau cel puţin egală cu viteza maximă admisă maxv .
maxmin vvv r ≤≤
Viteza minimă admisă a apei în conductele orizontale de canalizare este de
]/[. sm70 pentru conducte închise şi de ]/[. sm50 pentru canale deschise şi rigole.
Viteza maximă admisă a apei în conductele orizontale de canalizare este de ]/[ sm4
pentru conducte metalice , din PVC , ceramice, din beton armat şi de ]/[ sm3 pentru
conducte din beton simplu şi azbociment.
Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale, r v se
efectuează cunoscând debitul de calcul cq ,gradul de
umplere u şi panta de montaj a conductei.
Gradul de umplere u reprezintă raportul între înălţimea stratului de apă h din
conductă şi diametrul d al secţiunii conductei.
Gradul de umplere maxim admis în funcţie de diametrul conductei orizontale de
canalizare şi de natura suspensiilor este dat în tabelul de mai jos :
Gradul de umplere
Natura apei uzateDiametrul nominal
100 125 150÷ 200 >200Apă uzată menajeră şi
industrială cu suspensii maimari de 5 mm
0.65 0.65 0.65 0.70
Apă meteorică şi apă uzatăindustrială convenţional curată 1.00 1.00 1.00 1.00
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 18/41
Apă uzată industrială cususpensii mai mici de 5 mm
0.70 0.70 0.80 0.80
Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului
de curgere cu nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocurăţire estenecesară montarea conductelor de canalizare cu o pantă minimă iar din motive de
siguranţă în funcţionare se recomandă instalarea unor pante mai mari decât pantele
minime (pante normale) la care se realizează viteze de curgere mai mari decât vitezele
minime de autocurăţire şi mai mici decât vitezele maxime admise.
Dimensionarea este bine făcută atunci când pentru acea pantă de montaj se asigură
atât un grad de umplere maxim admis cât şi o viteză de curgere în limitele admise.
1.2.1.2 Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare aapelor uzate menajere
- Se întocmeşte schema de calcul a reţelei de canalizare pe baza planurilor
clădirii şi a schemei coloanelor, numerotându-se coloanele şi tronsoanele de
conducte.
- Se alege preliminar din condiţia constructivă diametrul primului tronson al
conductei orizontale de canalizare- Se determină debitele de calcul pentru fiecare tronson al conductei orizontale
de canalizare
- Se alege panta de montaj în funcţie de diametrul preliminar şi de tipul clădirii
- Se determină debitele de calcul pentru fiecare tronson de conductă orizontală
- Se citesc din tabele sau din nomogramă în funcţie de natura materialului, de
diametrul preliminar şi panta aleasă debitul spq şi viteza spv la secţiune plină
- Se calculează raportul x determinându-se apoi gradul de umplere efectiv u care se compară cu gradul maxim de umplere admis; dacă gradul de umplere
calculat este mai mare decât gradul de umplere admis atunci se alege un diametru
preliminar mai mare cu o dimensiune decât cel ales preliminar, reluându-se
calculele
- Se calculează în funcţie de x raportul z calculându-se viteza reală de
evacuare a apei prin conducta orizontală de canalizare sp zvv =
- Se verifică condiţia maxmin vvv r ≤≤ ; dacă nu se respectă se alege din nou undiametru cu o dimensiune mai mare decât cel preliminar reluându-se calculele.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 19/41
1.2.2. Instalaţii de canalizare a apelor meteorice.Baze teoretice.
Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice sunt standardizate în
funcţie de înălţimea stratului de apă, de tipul racordării receptorului la tubul de
canalizare şi de modul de colectare a apelor meteorice.
Prin debit de calcul se înţelege debitul de apă colectat de pe suprafeţele acoperişurilor,
teraselor, pereţilor etc.
Debitul de calcul al apei meteorice cq se calculează cu relaţia :
;0001.01
cj
n
j
jc S I q ∗∗∗= ∑= ϕ
unde:
I - intensitatea de calcul a ploii ]*/[ ha sl
−ϕ j coeficientul de colectare al apei meteorice de pe suprafaţa respectivă
Coeficientul de colectare a apei meteorice
Felul învelitorii ϕ
Învelitori metalice de ardezie şi
sticlă
0.95
Învelitori din ţiglă şi azbociment 0.90Terase necirculabile 0.85 … 0.90
Terase cu strat de pietriş
mărgăritar
0.70 … 0.80
−cj
S
suprafaţa de calcul având coeficientul de colectare jϕ
în ][
2
m
Suprafaţa de calcul cS se consideră proiecţia pe un plan orizontal a suprafeţei
receptoare S
În cazul suprafeţelor plane receptoare, pentru suprafeţele înclinate faţă de
orizontală cu un unghi mai mic sau egal cu 60º
);cos(α= S S c
iar în cazul suprafeţelor înclinate faţă de orizontală cu un unghi mai mare de 60º;S bS c ∗=
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 20/41
în care :
−α unghiul diedru făcut de suprafaţa receptoare cu planul orizontal
−b
coeficient de corecţie
Coeficientul b de corecţie (STAS 1795-86)
α 60º…70º 70º…80º 80º…90ºb 0.4 0.3 0.2
Durata de calcul a ploii , t , se stabileşte prin apreciere şi se verifică prin
calcul –după alegerea diametrelor - cu formula :
;v
l t t cs += [min]
în care:
−cst timpul de adunare al apei de ploaie de pe suprafaţa receptoare şi timpul de
curgere prin coloanele instalaţiei interioare de canalizare pluvială [min]
l distanţa cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie în conductele orizontale
de canalizare până la secţiunea de control ][m
−v viteza de curgere a apei în conductele orizontale de canalizare,
corespunzătoare debitului maxim la curgere cu nivel liber min]/[m .Viteza de
curgere a apei se ia aproximativ 40-60 min]/[m în funcţie de materialul conductei.
La instalaţiile interioare care colectează apele meteorice de pe o suprafaţă de până la 3
ha valoarea t nu trebuie să depăşească 5 min.
Cunoscând durata critică a ploii şi frecvenţa de calcul a ploii se poate stabili
intensitatea ploii de calcul utilizând nomograma sau datele tabelate.
Frecvenţa de calcul a ploii
Tipul de clădireFrecvenţa
admisăClădiri civile şi industrialesituate în depresiuni la care
există pericolul de pătrundere
a apei meteorice din exterior la nivelul terenului
1/5
Canalizări exterioare pentruincinte care nu sunt situate în
depresiuni2/1
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 21/41
Receptoarele pentru ape meteorice se aleg în funcţie de caracteristicile
hidraulice şi funcţionale şi de particularităţile constructive ale acoperişului sau ale
terasei clădirii.
Pe baza debitului specific al receptorului r q se poate deduce din relaţia lui t
suprafaţa colectoare S aferentă colectorului respectiv :
I
q s r
*ϕ = ][ 2m ;
în care pe lângă termenii cunoscuţi mai apare debitul specific al receptorului de terasă
r q în l/s.
Numărul receptoarelor este dat de relaţia :
s
S n c=
cu precizarea că din condiţii de siguranţă în exploatare este necesară instalarea a cel
puţin două receptoare;
În cazul de faţă, numărul receptoarelor este impus de configuraţia acoperişului
În cazul montării receptoarelor de ape meteorice în jgheaburi debitele specifice ale
receptoarelor se vor reduce cu 20% datorită particularităţilor curgerii în aceste cazuri.
1.2.2.1. Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor meteroice
Dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor meteorice
Diametrul coloanei de canalizare la care se racordează un singur receptor, se
alege în funcţie de inaltimea coloanei astfel încât debitul de calcul cq să nu
depăşească debitul maxim admisibil pentru conducta respectivă.
Debitele maxime evacuate prin coloanele de canalizare racordate
la un singur receptor
Diametrul interior, mm
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 22/41
Înălţimea
coloanei
50 75 100 125 150 200
qc [l/s]
1 2.0 3.8 7.1 11.2 16.8 33.03 2.5 4.7 8.4 13.0 19.2 40.0
6 3.0 5.6 9.7 15.1 22.5 46.212 3.9 6.8 11.5 17.5 26.7 54.216 4.3 7.5 12.3 18.9 28.4 58.224 5.0 8.5 14.0 21.8 32.0 64.345 5.8 9.6 15.5 23.8 35.5 68.8
Debitul coloanei de canalizare, ce colectează ape meteorice de la două sau mai
multe receptoare racordate la o conductă orizontală montată la partea superioară a
clădirii se determină în funcţie de înălţimea coloanei şi de lungimea conductei
orizontale astfel încât debitul de calcul cq să nu depăşească debitul maxim admisibil.
Diametrul coloanei se ia cel puţin egal cu diametrul cel mai mare al conductei
orizontale montate în la partea superioară a clădirii la care sunt racordate receptoarele
meteorice. Coloanele ce se racordează la colectoare orizontale trebuie să aibă
diametrul minim de 100 mm cu un debit de calcul apropiat de debitul maxim; pentru
alte diametre debitele maxime se stabilesc prin interpolare.
Dimensionarea conductelor orizontale colectoare de ape meteorice
Pentru dimensionarea conductelor orizontale colectoare de canalizare a apelor
meteorice se adoptă modelul curgerii cu nivel liber şi se verifică funcţionarea reţelei
în cazul curgerii sub presiune.
Cazul curgerii cu nivel liber
Diametrul preliminar al conductei orizontale colectoare este ales din condiţia
constructivă, cel puţin egal cu diametrul coloanei care se leagă la colectorul orizontal;
pantele normale şi minime sunt tabelate; gradul de umplere este tabelat; vitezele
trebuie să se încadreze între viteza minimă de autocurăţire a conductei şi viteza
maximă.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 23/41
1.2.2.2. Metodologia de dimensionare
- Se întocmeşte schema de calcul
- Se determină debitele de calcul pe fiecare coloană, debitele pe colectorulorizontal determinându-se prin suma algebrică a tuturor coloanelor în amonte de
tronsonul respectiv
- Se alege panta de montaj în funcţie de diametrul preliminar şi de condiţiile
constructive
- Se citesc din nomograme debitul la secţiune plină spq şi viteza la secţiune plină
spv .
- Se calculează raportul x rezultând gradul de umplere u şi raportul z - Se verifică condiţia maxmin vvv r ≤≤ ; în cazul nerespectării ei se redimensionează
cu un diametru mai mare decât cel ales preliminar.
2.Tehnologii de executie
2.1. Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda
2.1.1.Montarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda
pentru consum menajer
2.1.1.1.Echiparea cladirilor cu obiecte sanitare, armature si accesorii
In cladirile de locuit dotarea minima cu obiecte sanitare este :
- in camera de baie :lavoar, closet si cada de baie sau dus
- in bucatarii : spalator cu platforma.
In functie de numarul de camere ale unui apartament corelat cu numarul de
personae ale unui apartament, se tine seama de urmatoarele :
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 24/41
- la apartamente cu una, doua si trei camere cu suprafata locuibila de 32-34
mp, se prevede o singura camera de baie;
- la apartamente cu trei camere cu suprafata locuibila de 38 – 40 mp si la
cele cu patru camere cu suprafata locuibila de 42 – 44 mp se prevede inafara camerei de baie, un grup sanitar dotat cu lavoar si closet
- la apartamente cu 4 camere cu suprafata locuibila de 46 – 48 mp, in
grupul sanitar se prevad :un closet, un lavoar si un dus.
- la apartamentele cu cinci camere se prevad doua camere de baie echipate
complet;
-
2.1.1.2. Amplasarea obiectelor sanitare in cladiri
Obiectele sanitare se reprezinta pe planuri si in scheme prin semen
conventionale, avand dimensiunile principale de gabarit ale obiectului respective
reduse la scara desenului.
Cotele de montaj ale obiectelor sanitare precum si distantele minime pe
orizontala intre obiectele sanitare si intre acestea si elementele de constructie sunt
indicate in STAS 1504-85.
2.1.1.3. Amplasarea in cladire a conductelor instalatiilor de alimentare cu apa
rece si apa calda de consum
Conductele pot fi montate : aparent, ingropate in tencuiala, amplasate in
canale vizitabile sau nevizitabile.Conductele montate in coltul camerei pot fi
amplasate in fata coloanei de scurgere sau in linie cu aceasta, putand fi aparente sau
mascate cu rabit.Mascarea cu rabit consta in fixarea pe un cadru metalic sau direct pe
zidarie a unei plase metalice numita plasa de rabit peste care se executa un strat de
tencuiala.Pentru accesul la robinetele conductelor mascate cu rabit se monteaza usi cu
rame metalice fixate pe plasa de rabit.
2.1.1.4.Trasarea instalatiilor interioare de alimnetare cu apa rece si calda de
consum
Prin operatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montaj a conductelor de distributie si apunctelor consumatoare de apa din cladire.Trasarea instalatiei
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 25/41
interioare de alimentare cu apa se face pe baza datelor din proiect si a planului de
coordonare a atutror retelelor de conducte ce urmeaza a fi montate in aceeasi cladire.
Procesul de trasare incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti, iar
pardoseala incaperilor nefinisata. De aceea, este necesar sa existe un element comunde referinta.Acest element se numeste linia de vagris.Aceasta linie este situate la
inaltimea de un metro de la cota pardoselii finite.Inaltimea ei se stabileste intr-un
punct in care se cunoaste cu precizie cota pardoselii finite si se transmite in fiecare
incapere cu un furtun de nivel cu tevi de sticla la capete.Fata de aceasta linie se
stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor din
instalatie.
Trasarea in plan orizontal cuprinde :
- stabilirea amplasarii conductelor principale de distributie si a cotelor de
amplasare a reazemelor pentru conducte;
- pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru
trecerea acestora, prin plansee, iar in cazul coloanelor montate ingropat,
pozitiile sliturilor ce trebuie executate in zidarie;
- pozitiile punctelor de consum ale apei.
Trasarea in plan vertical a instalatiei interioare cuprinde :
- traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;
- inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare a diblurilor
necesare pentru montarea consolelor si cotele de montare a conductelor
de legatura pentru apa rece si calda, de la obiectele sanitare la coloane;
- golurile necesare pentru traversarea peretilor interiori si exteriori ai
cladirii.
Traseele conductelor de alimentare cu apa din interiorul cladirii trebuie sa fie
paralele cu peretii sau cu linia stalpilor sis a urmeze drumul cel mai scurt pana la
punctele de consum care treuie alimentate cu apa.
2.1.1.5. Executarea strapungerilor si daltuirilor in elementele de constructie in
vederea montarii instalatiilor interioare
Executarea strapungerilor si a daltuirilor se face manual sau mechanic. In
cazul executiti manuale se utilizeaza dalti late, bine ascutite, spituri din otel special si
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 26/41
un ciocan. In cazul executiei mecanizate se folosesc dispozitive actionate pneumatic
pentru daltuire si strapungere sau freze cu burghiuri pentru forare in ziduri.
Pentru executarea strapungerilor in plansee se traseaza conturul strapungerii
marcand locul golului su spitul dupa care se incepe daltuirea catre centrul viitoareigauri cu ajutorul spitului si a ciocanului; operatia se repeat pana la terminarea
strapungerii.Armaturile din otel-beton din dreptul strapungerilor se pot indoi local
pentru a permite trecerea conductelor.Operatia de strapungere se executa totdeauna pe
suprafata planseelor cu spituri bine ascutite si ciocane grele.
Golurile prin zidurile interioare trebuie executate in asa fel incat san u se
slabeasca rezistenta zidului datorita slabirii legaturii intre caramizi.
Executarea daltuirilor orizontale in ziduri se face de-a lungul unui rost al
zidariei prin cioplirea cu dalta a muchiilor, caramizilor alaturate.Daltuirile verticale
pot fi mai mari .Executarea lor se realizeaza de sus in jos , cioplind cu dalta tinuta
oblic pentru a nu mari spartura.
2.1.1.6.Montarea conductelor principale de distributie
Conductele de distributie a apei reci se amplaseaza si se monteaza in cladiri
tinandu-se seama de coordonarea cu celelalte retele cum sunt :de distributie a apei
calde de consum, de canalizare, de ducere si de intoarcere a apei calde pentru
incalzire.Montarea acestor conducte se poate face in plasa orizontala sau in plasa
verticala.
Tronsoanele de conducte prelucrate sunt aduse la locul de montaj pentru a fi
imbinate si fixate la pozitiile trasate.In cazul distributiei inferioare, conducta
principala de distributie se monteaza in subsol prinsa de planseu sau de peretii cladirii.
Mai intai se executa un montaj provizoriu, conductele fiind suspendate cu sarma, fie
pe planseu, fie pe spituri battue in pereti;dupa imbinare, conductele sunt fixate cu
ajutorul bratarilor sau consolelor de sustinere.
Imbinarile conductelor din PVC tip G la montare, se poate face:prin lipire,
prin flanse sau cu racorduri olandeze.
Imbinarea prin lipire se poate realiza direct teava cu teava sau cel mai des cu
fitinguri.
Imbinarea conductelor din PVC prin flanse se poate face folosind flansesudate pe tevi in atelier, sau flanse sudatela capetele tevilor bercluite.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 27/41
Imbinarile demontabile intre tevile din PVC sau intre acestea si armaturile
metalice se realizeaza cu racoruri olandeze.
Conductele de distributie a apei reci executate din PVC se fixeaza in cladire cu
ajutorul bratarilor, consolelor sau cu reazeme comune si pentru alte conducte.Bratarilese incastreaza in elementele de constructie si permit fixarea independenta a fiecarei
conducte, intre bratara si suprafata exterioara a conductei se monteaza o garniture de
cauciuc sau carton pentru protectia conductei contra vibratiilor sau actiunilor
mecanice.Reazemele comune se executa din otel profilat.Diblurile metalice sunt
impuscate in elementele de constructie cu ajutorul unui pistol cu aer comprimat
Pentru preluarea dilatarilor sau contractiilor se pot monta compensatoare de
dilatatie de tip lira sau in forma de U.
La trecerea conductelor prin pereti se monteaza tuburi protectoare din tevi de
otel, avand diametrele cu o dimensiune mai mari decat cele ale conductelor de
distributie care permite deplasarea conductelor la variatii de temperatura.
2.1.1.7.Montarea coloanelor
Coloanele se monteaza in centrul de greutate al punctelor de consum pe care le
alimenteaza.Ele se pot monta aparent, in slituri sau ingropat in tencuiala peretilor.
La montarea coloanelor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia din
ele de restul instalatiei si golirii lor in caz de reparatii. Pentru aceasta la baza fiecarei
coloane se monteaza robinet de inchidere cu descarcare.
Racordarea coloanelor la conducta principala de distributie se face cu
fitinguri.Imbinarea tevilor din otel zincat se realizeaza de asemenea cu fitinguri.
Pentru preluarea dilatarilor coloanelor se folosesc lire de dilatatie.
Coloanele sunt sustinute cu ajutorul bratarilor metalice incastrate in
elementele de constructie cu mortar de ciment sau ipsos
2.1.1.8.Montarea conductelor de legatura de la coloane la armaturile obiectelor
sanitare
Legaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare se monteaza cu panta,
astfel incat sa se asigure golirea apei prin coloana.Pentru rezervoare de closet,
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 28/41
chiuvete si spalatoare sau lavoare echipate cu baterii de perete, conductele de legatura
se asaza deasupra nivelului obiectelor respective.
Racordarea conductelor de legatura la coloane se face cu ajutorul teurilor.Pe
conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit intrerupereaalimentarii cu apa a robinetelor sau bateriilor defecte.
Armaturile metalice cu mufe se imbina cu ajutorul unui niplu metallic obisnuit
si al unei mufe duble de PVC cu filet sau al unuiracord olandez PVC cu filet exterior.
Aceste armature se sustin separate, pentru a nu se transmite prin manevrarea lor
eforturi asupra tevii, ele reprezentand astfel puncte fixe ale conductei.
2.1.2.Probarea si receptia instalatiilor interioare de alimentare cu apa recesi apa calda de consum.
Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim,
insa minimum 6 at., timp de 20 de minute.Proba se executa dupa aerisirea instalatiei.
2.1.2.1. Probarea conductelor din tevi PVC tip G
Probele de presiune ale conductelor executate din PVC tip G se pot face dup
ace putin 24 ore de la executarea ultimei lipituri.Lipiturile care nu dau bune rezultate
se elimina prin taierea portiunii respective de conducta si intercalaera unui tronson de
teava.Inainte de daera in exploatare, conductele executate din tevi de PVC tip G se
vor umple cu apa si goli dupa 24 de ore, timp de 2 zile consecutive. Dupa aceasta
operatie, se va lua o proba de apa, pentru a se analiza si verifica daca continutul de
plumb in apa nu depaseste 0,1 mg/l.In cazul cand acest continut de plumb nu este
deposit organelle Inspectiei sanitare vor emite autrizatia de functionare, darea in
exploatare a instalatiei putandu-se efectua numai dupa obtinerea acestei autorizatii.
2.1.2.2.Probarea conductelor interioare executate din tevi din otel zincat
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 29/41
Probarea la presiune a conductelor interioare executate din tevi din otel se
executa cu pompa hidraulica cu piston.Pompa se racordeaza la punctual cel mai de jos
al retelei de conducte ce se incearca, de obicei, in subsol.Cand cladirea este alcatuitadin parter si 1-2 etaje proba se efectueaza deodata la toata cladirea .la blocuri cu mai
multe etaje, proba se efectueaza pe coloane sau pe nivele.In vederea probei, capetele
conductelor se astupa cu dopuri sin fonta maleabila, punandu-se robinete de aerisire in
punctele situate cel mai sus.
2.2.Instalatii interioare de canalizare a apelor uzate menajere2.2.1. Montarea conductelor instalatiei interioare de canalizare
Montarea conductelor interioare de canalizare se executa pe masura avansarii
lucrarilor de constructii si a degajarii de cofraje si schele a spatiului in care se va
lucra.
In mod normal, se monteaza intai conducta colectoare orizontala, apoi
coloanele si in sfarsit legaturile la obiectele sanitare. Montarea coloanelor si aconductei colectoare se poate incepe si simultan, de catre echipe diferite,
coordonandu-se activitatea lor.
2.2.1.2. Montarea colectoarelor orizontale de canalizare
Montarea conductelor colectoare se incepe de la iesirea ei din cladire,
mergandu-se catre coloana cea mai indepartata care trebuie racordata.
La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme importante:
- respectarea pantei de montaj prevazuta in proiect;
- verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din
cladire si cea a canalizarii exterioare la care se racordeaza. Aceasta verificare se face
cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut cu tuburi din sticla la capete si umplut cu
apa. Pe tuburile de sticla sunt marcate cotele respective.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 30/41
Colectoarele orizontale de canalizare se pot monta aparent sau ingropat. La
cladirile cu subsol tehnic, tuburile de canalizare se monteaza aparent, pe console,
bratari sau sustinatoare metalice. In acest caz trasarea se va efectua marcand pe perete
cu carbune sau cu creta axa conductei colectoare si locurile in care trebuie executatestrapungeri pentru traversarea zidurilor. La trasare trebuie sa se tina seama de grinzile
cele mai inalte ale plafoanelor si de panta necesara. Tuburile si piesele de legatura se
potrivesc la pozitie si apoi se imbina intre ele la banc pe tronsoane, astfel ca la pozitie
sa se execute cat mai putin imbinari. Tronsoanele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
poata fi ridicate cu bratele la pozitie, unde se executa imbinarea dintre ele. La inceput,
conducta colectoare se fixeaza de perete provizoriu cu spituri batute in perete si apoi
se monteaza in zid consolele de sustinere. Cand conducta se suspenda de plafon,
fixarea ei provizorie se realizeaza legand-o cu sarma neagra de armaturile planseului
care se descopera cu dalta in locurile in care se va ancora conducta. Pe conducta
colectoare aparenta, tuburile de curatire se monteaza cu gura inclinata la 45°, pentru a
se putea strange si desface cu usurinta suruburile capacului.
La cladirile fara subsol, ce se executa in terenuri normale, se admite montarea
ingropata in pamant a colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului. In cazul
constructiilor fara subsol, amplasate in terenuri macroporice (sensibile la inmuiere),
colectoarele de scurgere de sub pardoseala parterului se monteaza in canale din beton.
Lungimile de conducta necesare montajului se masoara, se taie si se aduc la locul de
montaj, unde se aseaza provizoriu pe pardoseala impreuna cu ramificatiile, piesele de
curatire sau coturile necesare realizarii colectorului.
La montarea tuburilor de scurgere sub pardoseala trebuie sa se puna curbe cat
mai deschise, iar piesele de ramificatie sa fie numai de 45°, pentru ca scurgerea sa se
faca mai usor si sa se elimine astfel pericolul de infundare, tinand seama ca la piesele
odata montate nu se mai poate umbla. Daca din diverse motive este totusi necesar sa
se monteze ramificatii cu deschideri mai mari, de exemplu 70°, atunci pe conducta
principala, dupa fiecare ramificatie de 70° se va monta un tub de curatire asezat in
caminul de vizitare executat in pardoseala.
Pe colectorul orizontal in dreptul fiecarei coloane se monteaza cate o
ramificatie prin care se face legatura dintre conductele verticale de curgere si
colector. In continuare se executa imbinarea conducltelor si a subansamblurilor,
tehnologia de imbinare a colectoarelor orizontale diferind in functie de materialulconductei.
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 31/41
2.2.1.3.Imbinarea tuburilor orizontale din PVC tip U
Se realizează ca şi în cazul ţevilor de presiune, prin lipirea cu adeziv în mufe,
folosindu-se în acest scop piesa de legătură din PVC.
Dacă ţeava nu intră în piesa de legătură, se încălzeşte la capătul respectiv şi se
calibrează după piesa cu acelaşi diametru în care se îmbină. Apoi capătul ţevii şi
interiorul mufei piesei de legătură se freacă bine cu hârtie sticlată fină (glaspapir),
pentru a înlătura micile neregularităţi şi a crea asperităţi pe suprafeţele respective. Se
unge apoi cu adeziv numai capătul ţevii şi imediat se introduce în mufa piesei de
legătură.
Formarea mufelor la capetele ţevii de scurgere, în special la ţevile cu diametremari, se poate realiza cu ajutorul dornului de lemn. Acesta se confecţionează din lemn
de esenţă tare, astfel ca fiecare dorn să poată servi la executarea mufelor la ţevi PVC
tip U de 1-3 diametre diferite.
Capătul ţevii de PVC se încălzeşte până la înmuiere, apoi se introduce dornul,
care se ţine în ţeava până când acesta s-a răcit, după care se scoate prin răsucire.
Inainte de folosire dornul de lemn trebuie ţinut cateva minute în ulei mineral fierbinte,
pentru ca să nu preia căldura de la capătul ţevii în care se introduce; acest lucru ajutaşi la alunecarea uşoară a dornului în capătul ţevii. Formarea şi calibrarea mufelor cu
dornul de lemn este mai avantajoasă decât prin procedeul ţeava în ţeava, deoarece în
ultimul caz capătul ţevii care se introduce preia căldura de la mufa formată, astfel că
se micşorează puţin diametrul mufei.
La conductele orizontale montate aparent, compensarea dilataţiilor se asigură de
obicei prin schimbările normale de direcţie ale traseelor conductelor respective şi
numai în cazul când aceste schimbări de direcţie nu pot prelua suficient dilataţiile serecurge si la compensatoare de dilataţie.
La conductele orizontale montate îngropat, se prevăd compensatoare de dilataţie
numai pe porţiunile de conducte a căror lungime depăşeşte 30 m. Pe porţiuni foarte
lungi se pun compensatoare de dilataţie la distanţe de maximum 30 m intre ele.
Compensatoarele de dilataţie prevăzute pe porţiunile îngropate se montează în
căminele de vizitare.
2.2.1.4.Montarea coloanelor de canalizare
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 32/41
Coloanele trebuie montate în poziţie perfect verticală. Diametrul coloanei
trebuie să fie cel puţin egal cu diametrul cel mai mare al conductei de legătura a
obiectelor sanitare racordate la coloană.Poziţiile coloanelor de canalizare depind de poziţiile obiectelor sanitare pe care le
racordează. Când instalaţia se execută îngropată, coloanele se montează în şliţuri
verticale executate în zidărie (nişe) lăsate de constructor, în care se montează şi
conductele de apă. In cazul montajului aparent, coloanele se amplasează de obicei pe
culoare şi în încăperi cu grupuri sanitare, pe cât este posibil în colţurile acestora
2.2.1.5. Racordarea coloanelor la conductele colectoare orizontale
In cazul în care coloanele se execută concomitent cu conducta colectoare,
montarea fiecărei coloane se începe de la subsol, de la ultima ramificaţie amplasată
sub planşeul de deasupra subsolului. Sub nivelul la care se va monta această
ramificaţie se fixează în perete o consolă scurta de lemn, care va susţine provizoriu
greutatea coloanei respective. De la această consolă se va începe montarea în sus a
tuburilor şi a pieselor de legătură. La baza coloanelor terminale, în locul unui cot de
90° se vor monta două coturi de câte 45°, pentru ca schimbarea direcţiei apei ce se
evacuează să nu aibă loc brusc, ci treptat. Coturi de 90° se admit numai când pe
coloane curge apă convenţional curată (limpede, fără suspensii).
Coloanele intermediare se racordează la conducta colectoare prin ramificaţii
de 45°, montate pe conducta colectoare şi cot de 45°. Racordarea prin ramificaţie de
90° montată pe conducta colectoare se admite numai în cazul evacuării apelor
convenţional curate.
Când pe conducta orizontală trebuie realizată o panta mai pronunţată se
montează, după caz, un cot de 80° sau de 70°.
Montarea coloanei nu se execută dintr-o dată pe toată înălţimea ei, ci etaj cu
etaj, plecând de la subsol către acoperiş. Numai după montarea definitivă a coloanei la
un etaj se trece la etajul de deasupra. La fiecare etaj coloana este dusă până dincolo de
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 33/41
planşeul de deasupra, pe ea montându-se ramificaţiile care leagă scurgerile de la
etajul respectiv sau de la etajul de deasupra.
2.2.1.6. Montarea tuburilor (pieselor) de curăţire pe coloane
Piesele de curăţire montate pe coloane se asamblează la 800 mm deasupra
pardoselii finite a etajului respectiv sau la cel puţin 150 mm deasupra nivelului la care
se află marginea superioară a obiectului sanitar cel mai apropiat de la etajul respectiv;
astfel, în cazul desfundării coloanei, apa uzată nu inundă etajul prin tubul de curăţire
şi se poate dirija în obiectul sanitar sau în ramificaţia la coloana.
Piesele de curăţire se prevăd la fiecare doua-trei niveluri, însă obligatoriu la
primul si la ultimul nivel.
Pentru coloane îngropate sub tencuială sau mascate în rabiţ, se lasă
posibilitatea de vizitare la capacul tuburilor de curăţire. Când conducta colectoare se
montează îngropată sub pardoseala soclului, tuburile de curăţire la baza coloanei se
montează la o înălţime de 60 cm de la pardoseală finită până la centrul capacului.
Această înălţime este necesară pentru ca în caz de înfundare a coloanei, care de obicei
se produce la baza ei, să se poată aşeza o găleată sub gura tubului de curăţire, în care
să se scurgă o parte din conţinutul coloanei de desfundare, restul scurgându-se prin
tuburi la canal.
Capacul tubului de curăţire se prinde de corpul tubului cu doua şuruburi cu
cap ciocan, cu gât pătrat, cu piuliţe de oţel sau de alamă. Garnitura de etanşare este
din cauciuc cu inserţii de pânză de 4 mm grosime. Etanşarea capacului se poate
asigura şi cu chit roşu; nu se recomandă folosirea de garnituri de carton îmbibate în
ulei de in fiert, deoarece capacele si marginile orificiilor tuburilor de curăţire nu sunt
strunjite, având uneori deformări sau proeminenţe, pe care garniturile de carton nu le
pot compensa, nefiind suficient de elastice.
2.2.1.7. Montarea compensatoarelor de dilataţie axiala pe coloane de
canalizare executate din PVC tip U.
Compensatorul de dilataţie este de forma cilindrică, în partea de sus se introduce
capătul conductei, care se poate deplasa liber în interiorul compensatorului, etanşarea
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 34/41
realizându-se cu inel special de cauciuc, iar în partea de jos compensatorul se îmbină
cu capătul conductei prin lipire cu adeziv în mufă.
La jumătatea distantei dintre două compensatoare de dilataţie se montează un
punct fix.
2.2.1.8. Montarea ramificaţiilor pe coloane
Pe coloane se montează ramificaţii de 45° sau de 70°. Alegerea ramificaţiilor
şi a înălţimilor la care se montează acestea depind de tipul şi poziţia obiectelor
sanitare pe care le leagă. Inălţimile se măsoară de la nivelul pardoselii finite, întrucât
la data montării coloanelor pardoseala nu este încă executată, se va ţine seama la
stabilirea diferitelor cote de linia de vagris, pe care constructorii o trasează în toate
încăperile construcţiei la înălţimea de 1 m de la viitorul nivel al pardoselii finite.
Ramificaţiile pentru lavoare, spălătoare etc. se executa in general la 45°.
2.2.1.9. Montarea coloanelor de ventilare
Coloanele de ventilare se execută din acelaşi material ca şi coloanele de
scurgere şi se prelungesc cu circa 70 cm, pentru a nu fi acoperite iarna de zăpadă ce se
depune pe acoperiş. La capătul de pe acoperiş al coloanei de ventilare se montează o
căciulă de protecţie contra înfundării cu zăpadă. Căciulile de protecţie sunt executate
din tablă de otel zincatâ sau din tablă neagră decapată, în ultimul caz trebuind a fi
vopsite cu vopsea de ulei. Ele se fabrică în diferite mărimi, pentru tuburi din fontă de
scurgere cu diametrul nominal de 50-150 mm.
Pentru montare, căciula de protecţie se introduce pe tubul coloanei de ventilaţie,
pe deasupra tubului, dacă tubul are capăt drept şi în interiorul tubului, dacă tubul are
capăt cu mufa. în ultimul caz căciula de protecţie se ştemuieşte în mufa coloanei cu
frânghie de cânepă negudronată şi ciment. După fixarea căciulii de protecţie, tubul
coloanei de ventilaţie se îmbracă de jur împrejur cu tablă de acoperiş, care se lipeştecu cositor de corpul căciulii şi de acoperiş, asigurându-se astfel o protecţie perfectă
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 35/41
contra pătrunderii apei provenite din precipitaţii prin străpungerea executată în
acoperiş pentru scoaterea conductei de ventilaţie.
Când clădirea are acoperiş-terasă, tabla se introduce în straturile hidroizolante
ale terasei. Dacă terasa este circulabilă, ventilaţiile vor fi scoase pe acoperiş şi plasateîn locuri mai retrase (lângă coşuri, ziduri etc).
2.2.1.10. Montarea conductelor de legătura ale obiectelor sanitare la coloane.
Conductele de legătură vor avea trasee drepte şi cât mai scurte şi se vor monta
cu pantele indicate în proiect. Aceste conducte pot fi montate:
- în lungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparent,
îngropat sau mascat după cum sistemul constructiv sau gradul de comfort permite;
- sub planşeul pe care este montat obiectul sanitar, aparent sau mascat de o
grinda falsă din rabiţ
îngropat în grosimea pardoselii, soluţie utilizată în special în cazul racordării sifoanelor
de pardoseala din camerele de baie.
Piesele componente ale conductei de legătura se aleg prin probare (potrivire)
la locul de montaj. Cu ocazia acestor probări se însemnează tăieturile care eventual
trebuie executate din piese. Apoi tăieturile necesare şi majoritatea îmbinărilor între
piese se execută la banc, alcătuindu-se tronsoane, pentru ca la poziţie să se execute
cât mai puţine îmbinări.
Tronsoanele alcătuite se fixează la început provizoriu, legându-se cu sârmă de
armaturile planşeului, îmbinările definitive executându-se numai după ce se verifică
încă o dată aşezarea lor corectă. Se recomandă ca tronsoanele să se alcătuiască astfel
încât pe fiecare tronson să se îmbine la banc numai o ramificaţie sau un cot, mai ales
când acestea au unghiuri diferite, deoarece există riscul să nu se potrivească bine la
poziţie; în general, se vor alcătui atâtea tronsoane câte ramificaţii şi curbe există
2.2.2. Probarea instalaţiilor interioare de canalizare
Instalaţiile de canalizare interioară se supun probelor de etanşeitate şi de
funcţionare. Proba de etanşeitate necesită umplerea instalaţiei cu apă, pană la
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 36/41
nivelul de refulare prin obiectele sanitare, după care se controlează toate punctele
de îmbinare.
In cazul instalaţiilor executate din tuburi din fontă de scurgere se
controlează întregul traseu pentru a se descoperi eventualele pierderi prin pori.Proba de funcţionare se execută prin punerea în funcţiune a obiectelor
sanitare. Cu prilejul încercării de funcţionare se controlează şi pantele, piesele de
curăţire, susţinerile conductelor etc.
La obiectele sanitare, în vederea recepţiei, se verifică:
- în cazul căzilor de baie, panta spre ventilul de scurgere şi funcţionarea
preaplinului;
- modul de spălare a closetului, care trebuie să se facă uniform şi în bune condiţii
pe toată suprafaţa vasului;
- sifoanele de pardoseala, care trebuie să asigure scurgerea apelor de pe
întreaga suprafaţă a pardoselii aferente unui sifon. La sifoanele
combinate din camera de baie, capacitatea de scurgere trebuie să fie
astfel reglată încât sifonul să nu refuleze apa în cazul golirii simultane a
căzii şi lavoarului.
2.3.Instalatii interioare de canalizare pentru ape meteorice
2.3.1.Montarea receptoarelor de ape meteorice
Tehnologia de montaj a receptorului de ape meteorice cuprinde două faze şi
anume: montarea receptorului propriu-zis efectuată de instalatori şi executarea
racordării termohidroizolaţiei efectuată de muncitorii izolatori.
Modul de montare a receptorului de ape meteorice depinde de tipul
acoperişului clădirii care se montează. In cazul clădirilor de locuit şi social-culturale
se montează receptoare din fontă pentru terase circulabile sau necirculabile racordate
printr-un ştuţ la mufa tubului de canalizare, care poate fi din fonta de scurgere sau din
PVC tip U. In jurul receptorului se introduce un strat de hidroizolaţie peste care se
toarnă şapă de beton şi stratul de protecţie a termoizolaţiei. La terasele necirculabile
se prevăd jgheaburi pentru scurgerea apei.
Receptorul este prevăzut la partea superioară cu un parafrunzar executat din
bare de otel care sunt fixate la partea inferioară pe un cilindru din tablă de oţel care se
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 37/41
fixează prin lipire cu aliaj din cositor şi plumb un ştuţ de racord, prevăzut cu guler şi
executat din tablă de plumb de 2 mm grosime. Ştuţul de racord se introduce în mufa
tubului din fontă cu care se îmbină prin ştemuire cu mastic bituminos. Gulerul ştutului
de racord are rolul de a evita infiltraţia apei de ploaie pe lângă receptor si hidroizolaţieîn interiorul clădirii. In jurul receptorului se executa o termohidroizolaţie care are
rolul de a evita pătrunderea apei de ploaie în interiorul clădirii. Etanşarea spaţiului
rămas liber între receptor, termohidroizolaţie şi elementul de acoperiş din beton se
face cu mortar de ciment. Montarea receptorului de ape meteorice pe acoperişuri
executate din elemente portante din tablă cutată se face cu ajutorul şuruburilor, cu
piuliţe prinse de tablă. Spaţiul rămas liber între receptorul şi elementul de acoperiş se
izolează hidrofug cu vată minerală învelită într-o pungă din polietilenă care se
introduce într-o cutie suport fixată perfect etanş între receptor şi elementul de acoperiş
2.3.2.Probarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor meteorice
Instalaţiile interioare de canalizare a apelor meteorice se supun probelor de
etanşeitate şi de funcţionare.
Proba de etanşeitate necesită umplerea instalaţiei cu apă pe înălţimea
coloanelor şi verificarea tuturor îmbinărilor.Proba de funcţionare constă în a verifica dacă se evacuează întreaga cantitate
de apă de suprafaţă colectoare, respectiv dacă funcţionează fiecare receptor.
După efectuarea celor două probe, instalaţia de canalizare a apelor meteorice se
recepţionează de câtre comisia de recepţie, după care poate fi pusă în exploatare.
4. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 38/41
In toate operatiile de executie a instalaţiilor sanitare şi conductelor de
branşament la reţelele de uttilităţi publice vor fi respectate cerintele esentiale
referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.
Conducatorii unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiaruluicare urmaresc realizarea lucrarilor au obligatia sa aplice în activitatea de realizare a
retelelor de distributie toate prevederile legale privind protectia muncii (Legea
90/1996 a protectiei muncii si Normele metodologice de aplicare; Normele generale
de protectie a muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale în
colaborare cu Ministerul Sanatii - 1996; Normele specifice de securitate a muncii
pentru lucrări tehnico-sanitare şi de încălzire aprobate de M.M.P.S cu nr. 117/1996,
Normativ I91994, precum si Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al MLPAT - Regulament
privind protectia si igiena muncii în constructii). In acest sens se va asigura:
o luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de
securitate a muncii;
o realizarea instructajelor de protectie a muncii ale întregului personal de
executie;
o controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre întreg personalul.
o verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a
masurilor de protectie a muncii;
o pe toata durata executiei a lucrarilor la conductele exterioare, în lungul
conductelor trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie. Latimea acestor
zone se stabileste în functie de tipul si diametrul conductei si de conditiile
locale.
o în interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si
a utilajelor straine de santier. Zona de protectie se stabileste prin proiect si se
masoara din axul conductei.
o verificările, probele şi încercările instalaţiilor vor fi efectuate respectându-se
instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie
de lucrări.
Conducătorul punctului de lucru are obligaţia să asigure:
- Luarea de măsuri organizatorice pentru crearea condiţiilor de securitate a
muncii ;
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 39/41
- Efectuarea instructajului de protecţia muncii pentru întregul personal de
execuţie şi consemnarea acestuia în fişele individuale;
- Controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul muncitor a
normelor şi instrucţiunilor specifice de protecţia muncii;- Verificarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţia muncii.
Instructajele de protectie a muncii se vor referi cu prioritate la:
o semnalizarea si supravegherea lucrarilor;
o executia sapaturilor si sprijinirea peretilor transeei;
o executia sudurilor;
o semnalizarea iluminatul pe timpul noptii;
o manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;o protectia împotriva intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor;
o taierea mecanica a conductelor;
o obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;
o lucrari în spatii închise: camine, tuneluri;
o folosirea utilajelor de executie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri
electrogene, grupuri de sudura, aparate de taiat conducte);
o iluminat local pe timp de noapte din surse de joasa tensiune (max. 24V).
Unitatea care asigura executia va afisa la locurile de munca principalele reguli
de protectie si securitate a muncii.
Persoanele care schimbă zona de lucru, vor fi instruiter corespunzător noilor
condiţii de lucru.
Măsurile de protecţia muncii specificate în preztentul proiect sunt limitative,
acestea urmând a fi completate de executantul lucrării cu instrucţiuni specifice care
vor fi afişate la locul de muncă.Unitatea de executie va asigura, conform prevederilor legale, echipamente de
lucru si de protectie, materiale de igiena personala si de prim ajutor în caz de accident,
precum si dotarile necesare pentru lucrarile ce se executa cu sapatura (panouri
avertizoare pentru împrejmuire, scari, balustrade, punti de trecere, semne de
circulatie, lampi de semnalizare pentru timpul noptii, materiale de sprijinire, etc.).
4. Prevenirea şi stingerea incendiilor
5/12/2018 Foaie de Capat + Memoriu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/foaie-de-capat-memoriu 40/41
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si
echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la
executie.La execuţia lucrărilor de instalaţii sanitare se vor respecta prevederile din:
Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 381/1994 şi nr.
1219/Nc – 1994, emise de M.I şi M.L.P.A.T,
Normele C30071994 de prevenire şi stingere a incendiilor pe durate
executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora emise de
M.L.P.A.T.
Normativ I9/1994.Obligatiile si raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine
antreprenorului precum si persoanelor care efectueaza operatiile de executie.
La executia instalaţiilor se vor respecta prevederile din normativele
mentionate în anexa "Lista reglementarilor tehnice".
Personalul de execuţie va fi instruit pentru prevenirea si stingerea incendiilor
înainte de începerea executiei, iar periodic, în timpul executiei, se verifica însusirea
cunostintelor.
Locurile cu pericol de incendiu sau de explozie vor fi marcate cu indicatoare
de avertizare conform prevederilor STAS 29/1 –1998 şi STAS 29/2 – 1992.
Pentru lucrarile de executie în spatii închise (camine,punct termic) se vor
prevedea masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor în functie de
natura lucrarilor si a conditiilor locale.
Conducatorul formatiei de lucru va asigura instruirea personalului si va urmari
permanent pe parcursul executiei respectarea masurilor de prevenire si stingere a
incendiilor.
Inainte de executarea unor eventuale operatii cu foc deschis se va face un
instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de
intervenţie cu atribuţii complete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor de
pompieri.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii
termice sau operaţii cu substanţe inflamabile.