Fluviul Alfeu sau despre exil si intoarceri vol.1 2cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Fluviul Alfeu sau...
Transcript of Fluviul Alfeu sau despre exil si intoarceri vol.1 2cdn4.libris.ro/userdocspdf/816/Fluviul Alfeu sau...
Sanda Golopenfia
Fluviul Alfeusau despre exil
gi intoarceriProze scurte, eseuri, studii
Coleclia @fu,27,o
Span/"g;n"
Cuprins
AMERICAAMERICA
Cuvdnt inainte
t6 17
.................. 339
Cuprins
Stanley Fish qi libertatea cuvdntului ......454
Inventatoarele americane de ieri gi de astdzi.....'.........462
O carte noud a lui Camille Paglia ............................... 468
Televiziunea Americand... .......-.............. 473
F6cdturi alese ............ ........480
Profelia Celestind .'...........484
Cdrtile Crdciunului.. -.........492
Ciutirile clipei
Tehno-urbiile """"""""""' 501
Anatomia unui faliment................... ....'.507
Comisia eticd din Rhode Island .................................. 5 I 6
Educa{ie Si gender gap ......522
Profesori in grevd........ .....' 528
Autonomia universitard.. ........................ 533
Serviciul nalional .............. 538
Camille Pag1ia........... .'......543
Cursa autobiografiilor ....... 548
Renaqterea presei politice .................. .... 553
Inaugurarea unui preqedinte........................................ 558
First Lady.... .........'..........'.563
Dupi alegeri ...................... 568
Presa gi Preqedintele. .........513
Cartea-scrisoare................ ......................519
Cartea Plecirii
Existi o carte pe care nu o putem scrie decdt
impreund qi care, o datd adusd la lumin5, ne-ar da puteri'
in g6nd o numesc ,,Cartea plecdrii". Ar fi povestite in ea,
pe multe voci - de femei qi de bdrbali, de b6trani, de adul{i
qi de tineri, de meseriaqi, muncitori, intelectuali sau {drani
(cdci micar din mai vechi genera{ii nomade, mdcar pu{ini,
trebuie sd existe qi ei printre noi) - clipele qi gdndurile de
dinainte de rdznire.infrdngerile, revolta, lehamitea, inddr-
jirea, curiozitatea avidd, imprejurdrile de neghicit, nddej-
dile gi planurile care ne-au propulsat spre alt continent, cu
alte bucate, alte arqile qi altd minte' Cum era ziua, ceasul,
cum clipa in care gdndul de a porni intr-aiurea s-a intregit
gi ne-a infruntat, zdpdcitor, orbitor, a ursit6. Cum ardtau
strada, satul sau oraqul - din Romdnia sau de altundeva -unde ne aflam atunci. Cdtd vreme am purtat miezul acesta
nou, in tdcerc, printre semeni pe care ii pdrdsisem deja
neqtiut, printre miroswi, glasuri in noapte, pomi qi lumini
cdrora incepusem deja sd le ducem dorul. Cum ne-am
rostit intdi respingerea nefireasci qi ce ni s-a rdspuns'
Cum ne-am pornit apoi pe rupt, desfbcut, oprit, pus
27
Sanda Colopenlia
- un asemenea climax existen{ial definitoriu iI reptezintd,
insd de acum ceea ce numeam intard plecarea definitiva.
Plecarea definitivi ca intrerupere de identitate, renunta.re
la oameni, la limbd, la nume rostit cum suna el adevdrat,
cdndva demult, intr'o copildrie a sufletului, ca despdrfire
de gusturi qi zgomote prietene, ca amputare de o parte din
via{d evocati uneori, nepotrivit qi fugar, de c6te incd un
cuvdnt rdtdcit, o durere vagd, un gest banal.
Dintre toate lucrurile utile pe care le putem face
pentru Romdnia acum, puline sunt atet de insemnate
pi urgente ca aducerea in congtiinle, in diversitatea qi
precizia manifestdrilor lui, a modului in care ne-a fost dat
sau am ales sd ne trdim calitatea de romdni in acest sfdrqit
de secol XX - plecarea definitivd.
Nu suntem singurii care am cunoscut fenomenul
plecdrii in mas6. Pleacd nemli, unguri, ruqi sau cehi.
Evreii, armenii, Jiganii sunt popoare care trdiesc supte inbulboana plecdrilor - cblite, transfigurate, decimate prin
ele. Francezii canadieni izgonili odinioard din Statele
Unite sunt gi acum traumatiza\i de ceea ce numesc ,,1e
grand d6rangement". Cdndva, demult, sate intregi de sco-
Jieni sdraci plecau - cu croitor qi brutar, cu duhovnic Ai
moaqi - spre zdri mai prielnice. in secolul al XIX-lea, oaltd genera\ie de romdni - a paqoptiqtilor - a triit, in forme
pe care de acum le-am putea pdtrunde mai in cunoqtin{d
de cauzd, fenomenul plecSrii.
30 31
Fluviul Alfeu sau despre exil gi intoarceri
Nu e totul spus cdnd constatdm ci nu se pleacd de
bine qi cd nu se pleacd definitiv dinspre Occident inspre
{irile comuniste din Europa sauAsia. Dincolo de aspectul
politic general al acestui fenomen modern de migra{ie inmas5, diferitele comunitili deplasate, refugiate sau emi-grate ocupi in raport cu [ara din care au plecat pozilli
specifice care se cer definite gi in{elese in unicitatea lorirepetabild.
Am pierdut, plecdnd, calitatea de exper{i. Limbanu ne-o mai vorbim frrI greg qi ndscocitor. Meseria nu
ne-o practicdm (cdnd se intdmpld s-o avem, aici, pe cea
de acasd) frrd sentimentul instriindrii. Cu prietenii noi nu
vorbim nestingherili. Pbrin{ii romdni de copii americani
sau acultura{i astfel nu au cum fi, pentru aceqtia, oazd
de siguranlb increzdtoare qi infailibild. M6ncdm mirat,
ascultdm uqor decalat, pdqim pe catalige invizibile. Avem
accent in toate. Dar in ce privegte plecarea, dacd o vrem,
dacd nu ne ascundem, dacd nu ne propunem cu orice preJ
s-o uitdm, suntem de neinfrdnt. Asta gtim qi qtim bine. Artrebui s-o scriem, scriind s-o addncim qi sd incepem s-o
in{elegem. Ar trebui s-o scriem impreund pentru cd, aqa
cum se intdmpld cu orice fenomen social, ea nu este vizi-bild decdt prin coroborare, insumdri gi scdderi, reducere la
o medie caracteristicd solid oblinutb.
Un joc pentru pafiea de vacan\d, a acestei veri: de
scris o pagind, doui, trei despre cum se pleacd de acasi,
Sanda Colopen[ia
cu sau frr[ perspectiva de a ajunge intr-un loc anume, cu
sau frrd argumente articulate, cu sau frrd nddejdi' De scris
cum s-a intdmplat. De scris atent, ordonat 9i mai cu seamd
exact pentru ca ceva din ce qtim sI rdmdnf, qi sd dea rod
qi pentru ca in viala romaneasc6 sd fie o pat6 albt mai
pulin. De scris cu sentimentul unui arhivar care moaie
tocul in cernealb qi trage linie atunci cdnd incd un adevdr
s-a gravat caligrafic qi trainic in catastifele eternit6lii' Nu
pentru a face bilan!, asta se va intdmpla mai tdrziu, nu
pentru a interpreta, ne priveqte prea indeaproape, ci pentru
a infta in posesiune. in posesiunea a ce? in posesiunea
avu{iei negative a plecbrii, din care rdmdne de cumpinit
ce poate iegi bun.
Lupta,15 iulie 1988
32 J-)
PIpIdii
Gr5dina cu statuie, o primdvard numai zumzet. Amintrat in iarbi, in locul de unde se desfac doui drumuri.
Pdpddii mustoase imi urcS pdndla piept, galben, viu. E o
clipi de bucurie care nu se va mai gterge. in jur zboard,,
aproape de tot, albine qi fluturi, se petrec lucruri de nein-
{eles. Mama zdmbeqte undeva in fa1a.
Lupta, 15 octombrie 1987
Sanda Colopen[ia
mine ne uitam uneori, printre stinghiile boxei, la l6zi,
atunci cdnd nu curgea apa decitl la subsol qi coboram cu
canta, trimigi de bunica.
intr-o primdvard, pivnilele au fost inundate. impreund
cu fratele mezin al tatei qi cu noi, mama a deschis lacdtul.
Cdldrali printreldzi, am scos capacul la cele de sus. Le-am
golit qi mutat, ajungdnd la stratul de dedesubt. $i aqa pdnd
la ultimul strat. Nu am deschis toateli-r;lle. Lemnul, trainic
qi gros, nu ingdduise apei sd pltrundd. Ldzile bdtute in
cuie nu le-am desfdcut. in pivni{[ mirosea a muced. Am
repus c[rfile inl6zi,ldzile in stivd, noi copiii am luat sus
cdte ceva care ne pirea citibil. SdptdmAni in qir in casd a
mirosit a DDT gi am al'ut guturai. Pivnila nu a mai fost
descuiatd dec6t atunci c6nd, la moartea mamei, a trebuit
evacuat apartamentul.
Cdnd am scos la iveal| ldzlle militare la care nu se
umblase de aproape doudzeci de ani, in timp ce desfb-
ceam cuie cu cleqtele, un locataq ofi1er de securitate ieqit
la pensie, s-a oprit 16ngd noi sd vadd ce facem qi ne-a spus
,,Fi{i aten{i, s-ar putea ca induntru sd fie bombe".
Lupta, l5 marlie 1985
Amintiri din copilirie
Prima mea intdlnire cu istoria dateazd, cred, din
1948. invilam pe atunci la pcoala care funcliona pe l6ng5
ambasada Fran{ei la Bucureqti. La inceputul unui nou an
qcolar, in pdslari, intr-o incdpere proaspdt zugrdvitd, am
fost, profesoare gi elevi-eleve, cu to{ii surpringi nepre-
gdtiti de evenimente. tin minte cd directoarea gcolii a
intrat de mai multe ori in clasd qi s-a sfbtuit cu profesoara
noastr6; cd, subit, am gtiut, nu-mi amintesc cum, cd incepe
o ord de mtzicd ceva mai neobignuitS. Cd am cdntat intdi
,,Alouette, gentille alouette" qi apoi, frrdl'ranzitie, dar cu
trei profesoare in loc de una, am inceput s5 invS!6m un
c6ntec nou in care doui versuri au pricinuit mari nedu-
meriri tuturor deopotrivS. Versurile erau urmdtoarele:
,,Pdn'la unu o sd piard./ Duqmanii poporului". Melodia nu
eta grea. Dar ceea ce noi nu in{elegeam qi profesoarele nu
au fost in mdsurd sd ne spund a fost dacd duqmanii popo-
rului urmau sd piard pdnd la ora unu sau pdnd la cel din
urm5. Dupb ce am cdntat cdntecul cel straniu de doud sau
trei ori, directoarea qcolii a intrat din nou in clasd qi ne-a
anuntrat cd qcoala se desfiin{eazd. Nu mai gtiu cum s-au
36)a
Urcuq
Locuiam la etajul al treilea, pe strada Dr. Lister qi
umblam des impreund, sudati parc6, mama, fratele meu
qi cu mine. O familie siamezd. Mergeam pe Lipscani la
cumpirf,turile inlelepte ale anotimpurilor - sandale yara,
pantofi butucdnoqitoamna, ghete grele de iarn5. Ne duceam
la cofetdriile particulare cu cataifuri de pe bulevardul
6 Martie sau la film la grddind. La cdte o conferin{d sau
lec{ie de esperanto la clubul invd{dmdntului. La librf,rie,
in gridina botanicd sau la teatru. Uneori in vizitd. De
cdte ori ne inapoiam, in timp ce urcam de sdrg heptele
multe, inainte de a ajunge la etajul al doilea, mama se
oprea. St5tea nemiqcati, ftrd o vorbd, cu um[rul stdng
ugor l5sat. Noi nu i-o luam inainte. Tdceam. Se auzea,
cdteodati, ajutdtor, zumzetul clar al unei albine, zborul
izbitin geam al unei muqte toropite, zvon de tac6muri gi
de robinete dinspre ferestrele deschise ale bucitdriilordin blocul vecin. Pdrea de acum aproape exclusd urnirea
din loc.
incremeniti pe treapta care-mi revenise md
intrebam, abia simlit, ce se va intdmpla dacd de data asta
40 4"1
Fluviul Alfeu sau despre exil si intoarceri
mama nu va urca pdnd la capdt. Dacd vom fi descoperi(i
pe scard, in jocul apdsdtor de-a statuile, de cdtre vecini.
Minutele treceau lungi. Ne ghiceam qi impdrtdgeam
istoviri amor{ite. Apoi, fdrd o vorbd, fbrd sd ofteze, tot
atdt de neagteptat, mama se incorda gi re?ncepea, ugoard,
urcuqul.
Lupta, l octombrie 1989
Sanda Golopenfia
Fluviul Alfeusau despre exil;i intoarceri
Proze scurte, eseuri, studii
Coleclia Aaa:,go*
SpanArgw,n
Sanda Golopen{ia
Fluviul Alfeusau despre exil
si intoarceriProze scurte, eseuri, studii
Coleclia ena,,g*
Spanlugirw
Editor: Lavinia Spandonide
Revizie: Paul Marinescu
Tehnoredactor: Daniela Gabriela Pascu
Acest volum din seria ,,Distinguo"a Editurii Spandugino, Bucureqti, Romdnia,
a fost tipdrit pe hdrtie biblia culoare ivoire 50g/mp,
la Crescento Grup, Romdnia,inziua de doudzeci qi opt aprilie
a anului doud mii qaptesprezece.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei
GOLOPENTIA, SANDAFluviul Alfeu sau despre exil Ei intoarceri / Sanda Golopenlia. -
Bucureqti: Editura Spandugino, 2017
2 vol.ISBN 978-606-8 401 -9 5 -9
Vol.2. - 2017. - ISBN 978-606-8401-97-3
82 t.l 3s.1
Copyright@Span dugino, 2017
Toate drepturile rezervate Editurii Spandugino.
Edilia precedentE a volumului Vdmile grove a fost publicati la Editura
Univers in anul 1999.
Edilia precedent[ a volumului Emigranlii Carler a fost publicatd la
Editura Paideia in anul 2008.
Editura SpanduginoAdresa: Strada Docenlilo4 nr 18, sector I, BucureStiTel: 0040 0737 730 703
ffi c e @ e d i tur a s p an du g i no. rowww. editur as p an dugino. ro
CUPRINS
VAMILE GRAVE
Cuvdnt inainte
Vimile grave............ ........... 15
Teritoriile erorii............ .......22Tdceri .......... ........................ 42
BAtAlii ale ticerii .................48
Derealizare ........................ 103
Mircea Eliade - o noud Renaqtere ..........1nTransformdri atente : manualul $colar ........... .............. 122
Institutul amintirii .............129
Intelectualitatea romaneasct
gi integrarea europeand ..... 138
Vestul sdlbatic sau despre evacuarea
l3
din istorie
Rdzboi qi spectacol..
Moartea diavolului.....
146
151
t57
162Hote I America ................ -.
Cuprins
Ce rdmdne dintr-un an................. ...........334
,,Bilanluri gi deschideri"
dialog cu Leli\iaGuran.....'.... ..'....'........342
EMIGRANTII CARTER
Exil, emigrafie
Cuvintele exilului........ ......375
Exilul emigraliei................' ........'........... 395
Alteritatea ca destin: franco-americanii
din Noua Anglie.............. .........'........'.... 406
Suferinld Ei identitate ....'...422
Exil in trupul scris dinduntru...'.. ............429
Aproape, departe
Romdnii lui Proust ........'...451
Cioran sau despre inseninare .--..............462
Paul Miron sau despre exilul apropiat ..........'...'.... .....4'10
Exil gi autoliteraturS: Cornelia Comorovski ...... - - -. - - -.. 47 8
Poveqti ale inlelegerii: Monica Brdtulescu ..........".'... 490
inceputuri le imigra{iei romdnesti
in Statele Unite: Christina Galilrzi.... ...... 499
Merem la America... ..........525
Emigranlii Carter .......... -...554
,,Aparlin unei generalii de outsideri .......561
Cuprins
Biruinld datorat5........ ........ 596
Viala abstrac td a emigr antilor ..................................... 599
Despre qoaptele qi tdcerile culturii romdne
in Statele Unite............ ...... 610
Post-exil """'656
Reveniri
intoarcerea vorbitorilor risipitori ...........665
Intelectualul qi politica in lard qi in exil ....... ..... '.. '.,.... 670
invifdmdntul universitar rom0nesc
in context internalional .....678
Diplomalia culturald e v6rfu I aisbergului.................'.. 693
Bilan! la Neptun............... ....................'.707
Ghidurile xenofobului. ......721
Cliqee despre Romdnia in Statele Unite
qi in Anglia.. ......................725
Fundafia Culturald Romdnd e o institulie
care a prins ........................767
$ansa electronicd a culturi i romdneqti... ...................... 1 I 2
Maj or, minor, european, provincial..... ........................ 1 1 9
ldentitatea culturald romAneascd qi datoria
de a gdndi globalizarea.. ....784
Repere biobibliografi ce .......................
Vemile grave
10
791