FIZICĂ. ASTRONOMIE
Transcript of FIZICĂ. ASTRONOMIE
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
FIZICĂ. ASTRONOMIE
CLASELE X-XII
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator
almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-
pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii
GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Olga BALMUŞ,graddid.întâi,IPLT„PetreȘtefănucă”,Ialoveni• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Vladimir DONICI,dr.,graddid.superior,ColegiulTehnologicdinChișinău• Olga MACHEVNINA,graddid.întâi,IPLT„Academiacopiilor”,Chișinău• Veaceslav MACRINICI,graddid.superior,IPLT„IonLucaCaragiale”,Orhei• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:– ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019– OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
Fizică. Astronomie:Curriculumnaţional:Clasele10-12:Curriculumdisciplinar:Ghiddeimple-mentare/MinisterulEducaţiei,CulturiişiCercetăriialRepubliciiMoldova;coordonatori:An-gelaCutasevici,ValentinCrudu,VictorPăgînu;grupuldelucru:ViorelGremalschi(coordonator)[etal.].–Chişinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–144p.:fig.,tab.Referinţebibliogr.:p.143-144(28tit.).–2000ex.ISBN978-9975-3437-4-9.373.5.091:[53+52](073)F62
3
COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator
almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluide
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-
pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii
GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău
GHID DE IMPLEMENTARE
ElaboratînconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar,aprobatlaședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
4
Preliminarii
Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomie,precumșimanualulșcolar,ghidulme-todologic,softurileeducaționaleetc.,facepartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.
Elaboratînconformitatecuprevederiledocumentelordepoliticieducaționale:Co-dul Educaţiei al Republicii Moldova(2014),Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional(2017),Curriculumul de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general(2018),darșicuRecomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, pri-vind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles,2018),Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomie reprezintăundocument reglator,careare în vedereprezentarea interconexăademersurilor conceptuale, teleologice,conținutaleșimetodologice,accentulfiindpuspesistemuldecompetențecaunnoucadrudereferințăalfinalitățiloreducaționale.
Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomiefundamenteazășighideazăactivitateacadruluididactic,faciliteazăabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticădelungăduratășidescurtădurată,darșirealizareapropriu-zisăaprocesuluidepreda-re–învățare–evaluare.
DisciplinaFizică. Astronomie, prezentată/valorificată înplanpedagogic în curricu-lumuldat,areunrolimportantînformarea/dezvoltareapersonalitățiielevilor,înfor-mareaunorcompetențenecesarepentruînvățarepetotparcursulvieții,precumșideintegrareîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.
ÎnprocesuldeproiectareaCurriculumului ladisciplina Fizică. Astronomie,s-aținutcontde:
• abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurricularepeplannaționalșiinternațional;
• necesitățiledeadaptareacurriculumuluidisciplinar laașteptărilesocietății, lanevoileelevilor,darșilatradițiileșcoliinaționale;
• valențeledisciplineiînformareacompetențelortransversale,transdisiplinareșiacelorspecifice;
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre trepteleînvățământuluigeneral:educaţie timpurie,învăţământ primar,învăţământ gim-nazial șiînvăţământ liceal.
Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie cuprinde următoarele componentestructurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competenţe
5
specifice disciplinei,Unităţi de competenţă,Unităţi de conţinut,Activităţi şi produse de învăţare,Repere metodologice de predare –învăţare –evaluare,Lista bibliografică(curriculumul la disciplină include şi finalităţile prezentate după fiecare clasă, care repre-zintă competenţele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învăţare, având funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Totodată, Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie orientează cadrul didac-ticspreorganizareaprocesuluidepredare–învățare–evaluareînbazaunitățilordeînvățare(unitățidecompetență–unitățideconținut–activitățideînvățare).
Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomieareurmătoarelefuncții:• deconceptualizareademersuluicurricularspecificdisciplinei Fizică. Astronomie;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipli-
nedin aria curriculară, dintrepredare– învățare– evaluare, dintreproduselecurricularespecificedisciplinei Fizică. Astronomie,dintrecompetențelestructu-ralealecurriculumuluidisciplinar,dintrestandardeleșifinalitățilecurriculare;
• deproiectareademersuluieducațional/contextual(laniveldeclasăconcretă);• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomieesteadresatcadrelordidactice,autori-
lordemanuale,evaluatorilor,metodiștiloretc.Edemenționatfaptulcăbeneficiarulprincipalalacestuidocumentesteelevul(care
areunstatutspecificînacestsens).
6
I. Repere conceptuale
În conformitate cu prevederile Cadrului de referinţă al Curriculumului Naţional [2],curriculumul include experiențe planificate riguros pentru formarea și dezvoltareacompetențelorelevilorînșcoală,învedereaatingeriifinalitățilorînvățăriilacelemaiîn-altestandardedeperformanță,ținândcontdeposibilitățileindividualealeceloreducați.Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie este parte componentă a Curriculumului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, ală-turi de curriculamodernizată la alte discipline, asigură funcționalitatea și dezvoltareaînvățământuluilatreaptaliceală.Acestdocumentseaxeazăpeurmătoareleabordări:
• psihocentrică;• sociocentrică.Centrareacurriculumuluipeelev,prinluareaînconsiderareaparticularitățilorșia
nevoilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltarealeacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedecătresoci-etatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.
Sistemul de competențe în cadrulCurriculumului disciplinar laFizică. Astronomieesteformatdin:
• Competențe-cheie/transversalecaresuntocategoriecurricularăimportantăcuungradînaltdeabstractizareșigeneralizare,cemarcheazăașteptărilesocietățiiprivindparcursulșcolarșiperformanțelegenerale,carepotfiatinsedecătreelevilaîncheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoliticilorinternaționale,stipulateînRecoman-dările Comisiei Europene(2018).
Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșiconținuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale.CompetențelespecificefiecăreidisciplineșcolareseprezintăîncurriculumuldisciplinarrespectivșisepreconizeazăafiatinsepânălafineleclaseiaXII-a.RaportatelaFizică. Astronomie,acesteasuntvizate încadrulcelor4competențespecificedisciplinei, încadrulunitățilordecompetență,alunitățilordeconținut,alactivitățilordeînvățareșialproduselorșcolarerecomandate.
Competențelespecificedisciplinei,fiindproiectatepentrutotparcursultrepteilice-ale,repereazăproiectareadelungăduratăladisciplină.ProiectareadidacticăanualăadisciplineiserealizeazăconformdatelordinAdministrarea disciplinei,ținându-secontdeRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.
7
• Sistemele de unități de competență proiectatepentruounitatedeînvățaresuntprevăzuteintegralpentruevaluareadetipcumulativlasfârșitulrespectiveiunitățideînvățareșiselectiv–pentruevaluareaformativăpeparcurs.Acestesistemerepereazăproiectareadidacticăaunitățilordeînvățareșiproiectareadidacticădescurtădurată.
Sistemeledeunitățidecompetențăsintetizatelafinelefiecăreiclasesuntprevăzutepentruevaluareaanuală.
Unitățiledecompetențăsuntconstituentealecompetențelorșifaciliteazăformareacompetențelorspecifice,reprezentândetapeînachiziționarea/construireaacestora.
Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidezvoltatelafiecaredisciplinăpentrufi-ecaredintreclaseleaX-a–aXII-apeparcursuluneiunitățideînvățare/alunuianșcolar,fiindprezentateîncurriculumuldisciplinarrespectiv.
• Unitățile de conținutconstituiemijloaceinformaționale,princareseurmăreșterealizareasistemelordeunitățidecompetențăproiectatepentruunitateadeînvățaredată.Respectiv,sevizeazărealizareacompetențelorspecificedisciplinei,darșiacelortransversale/transdisciplinare.
Unitățiledeconținutincludtemeleșitermeniispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăseacumuleze învocabularulactivalelevului lafinalizareaunitățiideînvățare.
• Activitățile de învățare și produsele școlare recomandatereprezintăolistădes-chisădecontextesemnificativedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformare/dezvoltareșievaluareîncadrulunitățiideînvățare.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateasăvalorificeaceastălistăînmodpersonalizatlanivelulproiectăriișirealizăriilecțiilor,darșisăocompletezeînfuncțiedespecificulclaseicon-cretedeelevi,deresurseledisponibileetc.
8
II. Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa
Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an
Umanist Real Umanist Real
Disciplinăobligatorie
Matematică şi Știinţe
XXIXII
222
334
686866
102102132
Note: 1. Profesorul este liber să stabilească ordinea studierii compartimentelor, să reparti-
zeze orele alocate conform Planului de învăţământ, respectând condiţia parcurge-rii integrale a conţinutului şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are res-ponsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile reale şi la ritmul de învăţare al fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.
2. Unităţile de competenţă, unităţile de conţinut şi activităţile notate cu asterisc (*) se vor studia la extindere la solicitarea elevilor sau a părinţilor.
3. Toate testele de evaluare sumativă vor conţine itemi prin care vor fi evaluate doar unităţile de competenţă şi unităţile de conţinut obligatorii.
4. Lucrările de laborator au un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le înlocuiască cu altele, similare, în funcţie de dotarea laboratorului de fizică din instituţie. Profilul real va realiza lucrări practice la finele unui compartiment sau la finele anului de studii. Lucrările practice se vor efectua în grupuri a câte 2-4 elevi, pe parcursul unei lecţii (45 min.) sau al unei perechi (90 min.).
5. La elaborarea manualelor, autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În conţinuturi, notarea mărimilor fizice se va realiza conform stan-dardelor metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminologia specifică disciplinei corespunzătoare expunerii în curriculum.
9
III. Competențe specifice disciplinei FIZICĂ. ASTRONOMIE
1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și amanifestărilor acestora prinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.
2. Investigareafenomenelefizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifes-tândperseverențășiprecizie.
3. Analizașiinterpretareadatelorșiainformațiilorcureferirelafenomenelefizicesimpleșilaaplicațiiletehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.
4. Gestionareacunoștințelor șiacapacitățilordindomeniulfiziciiprin rezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.
10
IV. U
nită
ți d
e în
văța
rePR
OFI
LUL
REA
LCL
ASA
A X
-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
te
M E
C A
N I
C A
I. Ci
nem
atica
1.1.Descriereamișcăriicorpu
rilorfo
losin
dmod
ele-
leșicon
ceptele:p
unct
mat
eria
l, m
obil,
solid
rigi
d,
corp
de
refe
rinţă
, sist
em d
e co
ordo
nate
, sist
em d
e re
ferin
ţă, t
raie
ctor
ie, d
epla
sare
, dist
anţă
par
cur-
să, c
oord
onat
ă, v
iteză
, vite
ză m
edie
, acc
eler
aţie
, pe
rioad
ă, fr
ecve
nţă,
vite
ză u
nghi
ular
ă, a
ccel
eraţ
ie
cent
ripet
ă.1.2.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncareuncorppoa
tefi
descriscaun
pun
ctm
aterialsau
caun
mob
il.1.3.Explicareare
lativ
itățiim
ișcăriim
ecan
ice.
1.4.Id
entifi
careapa
rticularitățilo
rmișcăriire
ctilin
iiun
iform
e,alem
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
variateșiale
mișcăriicirc
ularuniform
e.1.5.Rep
rezentareaîn
form
ăan
aliticășigraficăa:
1)legiim
ișcăriiîn
mișcarearecti
linieuniform
ă;
2)legiim
ișcăriișialegiivite
zeiînmișcarearecti
linie
unifo
rmvariată.
1.6.Aplicareafo
rmulelorvite
zei,avitezeim
edii,a
accelerație
i,aaccelerație
icen
tripete,aperioad
ei,
afrecvenței,avite
zeiu
nghiulare,alegiim
ișcării
recti
liniiun
iform
e,alegiivite
zeișialegiim
ișcării
recti
liniiun
iform
variatelare
zolvareaproblem
elor
însituațiiconcrete.
•Co
ncep
teledeba
zăale
cine
mati
cii.Mărim
ivecto-
riale.O
perațiicuvectori.
Eroa
rere
lativ
ă•Mișcarearecti
linieunifor-
mă.Vite
za.Legeam
ișcării
recti
liniiun
iform
e.Relati
vi-
tateamișcăriim
ecan
ice.Re-
prezen
tareagrafi
căalegii
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
e.
Aplicații
•Mișcarearecti
linieuniform
varia
tă.
Accelerația
.Legeavite
zei.
Legeamișcăriire
ctilin
iiun
iform
variate.M
ișcarea
corpurilo
rpeverticală.R
e-prezen
tareagrafi
căalegii
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
varia
te,alegiivite
zei
•Mișc
areacu
rbilinie.
Mișc
areacirc
ularăun
iform
ă.
Accelerația
cen
tripetă
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–mișcarearecti
linieșicurbilin
ie/circ
ulară;
–relativ
itateamișcării;
–căde
reacorpurilo
rînae
r,învid(întubu
lluiNew
-ton)șiîn
lichid;
–stab
ilireadirecțieișiase
nsuluivite
zeiînmișcarea
circulară.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e/sit
uaţii
-pro
blem
ă:
–op
erațiicuvectori,proiecțiavectoruluip
eaxede
coordo
nate;
–de
term
inareapozițieipun
ctuluim
aterialînsis
te-
muldecoordo
nate/referință,aproiecțieivectori-
lor:ade
plasării,avite
zeișiaaccelerației;
–ap
licarealegilord
ecompu
nereadep
lasărilorșia
vitezelor;
–ap
licareafo
rmulelorvite
zeișiaaccelerației,a
legilorm
ișcăriișiavite
zei,construireagrafi
celor
coordo
natei,alevitezeișialeaccelerației;
–ap
licareafo
rmulelorperioad
ei,afrecvenței,a
accelerație
icen
tripeteșiavitezeiu
nghiulare.
11
1.7.In
vestigareaexpe
rimen
talăam
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
eșiamișcăriire
ctilin
iiun
iform
variate.
1.8.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.1.9.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tului
obțin
ut.
1.10
.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
1.11
.Formareacom
portam
entuluisistemical
participa
nțilo
rlatrafi
culruti
er(traversareastrăzilor
șialin
iilordecalefe
rată,d
eplasareacum
ijloa
cele
detran
sportș.a.),argum
entând
,prin
rezolvarea
diferitorsituații-prob
lemă,fa
ptulcălaoric
eviteză
vehicululp
arcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrâ-
nare,caretreb
uieluatperman
entînconsiderare.
1.12
.* Descriereacalitati
vășican
titati
văam
ișcării
corpurilo
rpetraiectoriiparab
olice.
* Extin
dere:
Mișcareacorpurilo
rpetraiec-
toriiparab
olice
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Stud
iul m
işcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
e”;
2) „V
erifi
care
a ex
perim
enta
lă a
une
ia d
intr
e fo
rmul
e-le
car
acte
ristic
e m
işcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
var
iate
a
unui
cor
p”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crare
delabo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–rezumatgen
eraliza
tprezentat:„Tipu
ride
mișcări
alepu
nctuluim
aterial”;
–comun
icareprezentată:„V
itezometrul”/„A
ccelero-
metrul”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„D
ela,,frecvența
deped
alare”lavite
zademișcareabicicletei”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–mișcareacorpurilo
rpetraiectoriiparab
olice.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: e
roarerelativ
ă,vite
zăm
omen
tană
,vite
zăabsolută/relativ
ă/de
tran
sport,accelerație
,accelerație
centrip
etă,vite
zăung
hiulară,ecuație/le
geamișcării/vite
zei,
* traiectorieparab
olică.
II. D
inam
ica
2.1.Gen
eraliza
rearezulta
teloro
bservărilorexperi-
men
taleîn
form
ulareaprin
cipiilo
rdinam
icii.
2.2.Formularea/expun
ereaprin
cipiilo
r/legilord
ina-
miciiînbazarelație
icau
ză-efect.
2.3.Determinareacaracteris
ticilo
rperechilord
eforțecareexistăîntr-oin
teracțiune
.
•Legile/prin
cipiiledinam
icii.
Principiulin
erție
i.Sistem
ede
referin
țăin
erția
le.
Principiulfu
ndam
entalal
dina
micii.
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–reactualiza
reacuno
ștințelor:forțadegreu
tate,
pond
erea.
12
2.4.Aplicareaprin
cipiilo
rmecan
iciine
wtonien
e,a
legiiatracție
iuniversale,afo
rmulelorfo
rțeielastice
șiaforțeidefrecare/rezis
tențăînsituațiiconcrete.
2.5.Id
entifi
careapa
rticularitățilo
rmișcăriire
ctilin
iiun
iform
e,alem
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
variateșiale
mișcăriicirc
ularuniform
eîncon
textulprin
cipiilo
rdina
micii.
2.6.Explicareain
teracțiuniicorpu
rilordinUnivers
prinfo
rțede
atracție
gravitațio
nale,carede
pind
de
maselecorpurilo
rșid
istanțadintreele.
2.7.In
terpretareaforțeidegreu
tatecaforțăde
atracțieuniversalăman
ifestatăînvecinătateaPă-
mân
tului.
2.8.In
vestigareaexpe
rimen
talăadep
ende
nței
alun
giriicorpu
rilorelasticedeforțade
form
atoa
re,a
legilorfrecăriilaalune
care.
2.9.Descriereacalitati
vășican
titati
văam
ișcării
corpurilo
rsub
acțiune
amaim
ultorforțeîn
sistem
ede
referin
țăin
erția
le(p
eplan
orizon
tal,pe
plan
înclinat,p
ecircum
ferin
ță).
2.10
.Înregistrareaîn
tabe
lavalorilo
rmărim
ilorfi
zi-
cem
ăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.2.11
.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tului
obțin
ut.
2.12
.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ă.2.13
.Formareacom
portam
entuluisistemical
participa
nțilo
rlatrafi
culruti
er(traversareastrăzilor
șialin
iilordecalefe
rată,d
eplasareacum
ijloa
cele
detran
sportș.a.),argum
entând
,prin
rezolvarea
diferitorsituații-prob
lemă,fa
ptulcălaoric
eviteză
vehicululp
arcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrâ-
nare,caretreb
uieluatperman
entînconsiderare.
Principiulacțiuniișial
reacțiu
nii
•Câ
mpu
lgravitațio
nal.
Intensita
teacâmpu
-luigravitațio
nal.Legea
atracțieiu
niversale.
Mișcareacorpurilo
rcerești
(calita
tiv)
•Fo
rțaelastic
ă.
Forțade
frecare.Coe
fi-cien
tuld
efrecare.Forța
dere
zistență.M
ișcarea
corpuluisu
bacțiu
neamai
multorforțe(p
eplan
ori-
zontal,p
eplan
înclinat,p
ecircum
ferin
ță).Ap
licații
* Extin
dere:
Mișcareacorpurilo
rcerești,
asatelițilo
rartificiali(can
ti-tativ
).Mișcareacorpurilo
rsubacțiu
neamaim
ultor
forțe(sistemede
corpu
rilegate).
Sistem
ede
referin
ță
neinerția
le.Forțacen
tri-
fugă
Expe
rimen
te:
–ob
servareadiverselorti
puride
interacțiunidintre
corpuri;
–verifi
careaprincipiuluifu
ndam
entalald
inam
icii;
–stud
iulacțiuniișialreacțiuniicorpu
rilor;
–mișcareacorpurilo
rsub
acțiune
amaim
ultorforțe.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–ap
licareaprin
cipiilo
rdinam
icii;
–ap
licarealegiiatracție
iuniversaleșiaform
ulei
intensită
țiicâm
puluigravitațio
nal;
–stud
iulm
ișcăriicorpu
luisub
acțiune
amaim
ultor
forțe.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
3)„
Dete
rmin
area
mas
ei c
orpu
lui n
ecun
oscu
t cu
aju-
toru
l res
ortu
lui ş
i al u
nui c
orp
cu m
asa
cuno
scut
ă”;
4) „
Dete
rmin
area
coe
ficie
ntul
ui d
e fr
ecar
e la
alu
ne-
care
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crare
delabo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–rezumatulgen
eraliza
tprezentat:„Co
mpo
-ne
ntelestructuralealedina
miciicate
oriea
interacțiunilor”;
–comun
icareprezen
tată:„Ap
licareaproprietăților
elastic
ealecorpurilo
rîndiferitedispozitiveși
mașini”/„A
nalizadiverselorcazurip
rivinddiminua
-reaefectelorforțelord
efrecare,precumșiutiliza
-reaacestora”.
13
2.14
.* Ana
lizadiferențelordintrefrecareastati
căși
frecareacineti
că.
2.15
.*Stud
iulcan
titati
valm
ișcăriicorpu
rilorsu
bacțiu
neamaim
ultorforțeîn
sistem
ede
referin
ță
inerția
le(sistemede
corpu
rilegate).
2.16
.*Stud
iulcan
titati
valm
ișcăriicorpu
rilorcerești,
alsa
telițilo
rartificiali.
2.17.*De
scrie
reacalitati
vășican
titati
văam
ișcării
corpurilo
rsub
acțiune
amaim
ultorforțeîn
sistem
ede
referin
țăneine
rțiale.
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„D
epen
dența
distan
țeid
efrân
areavehicululuid
estarea
suprafețeicarosab
ilului”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Re
zolv
area
pro
blem
elor
priv
ind:
–mișcareacorpurilo
rsub
acțiune
amaim
ultorforțe
(acorpu
rilorsu
puselalegături);
–mișcareacorpurilo
rcerești,asa
telițilo
rartificiali;
–mișcareacorpuluiîn
sistem
ede
referin
ță
neinerția
le.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sistemdereferin
țăin
erția
l/neine
rțial,acțiu
neșire
acțiu
ne,
suprafațăne
tedă
/ideală,fi
ride
al,scripeteideal.
III. I
mpu
lsul
mec
anic
. Luc
rul ş
i ene
rgia
mec
anic
ă
3.1.Descriereacalitati
vășican
titati
văacon
cepte-
lor:
lucr
u m
ecan
ic, p
uter
e m
ecan
ică,
ene
rgie
cin
eti-
că, e
nerg
ie p
oten
ţială
, luc
rul f
orţe
lor c
onse
rvati
ve,
lucr
ul fo
rţel
or d
e fr
ecar
e, im
puls
mec
anic
, leg
ea
cons
ervă
rii e
nerg
iei m
ecan
ice,
lege
a co
nser
vării
im
pulsu
lui.
3.2.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncareene
rgiam
ecan
i-cășiim
pulsu
lmecan
icse
con
servă.
3.3.Utiliza
reamărim
ilorfi
zice,alu
cruluim
ecan
ic,a
puteriișiaene
rgieim
ecan
ice,aim
pulsu
luim
ecan
ic,
ateorem
eivariație
iimpu
lsului,ateorem
eivariație
ien
ergieicineti
ce,alegiicon
servăriiim
pulsu
luiși
alegiicon
servăriien
ergieim
ecan
icelare
zolvarea
prob
lemelor/situ
ațiilor-problem
ă.
•Im
pulsu
lmecan
ic.Teo
rema
varia
țieiimpu
lsuluim
ecan
ic
alpun
ctuluim
aterial.
Legeaconservăriiim
pul-
suluim
ecan
ic.C
iocnire
aplastic
ă.Mișcareareactiv
ă•Lucrulm
ecan
ic.P
uterea
mecan
ică.Ene
rgiacineti
că.
Teorem
avaria
țieiene
rgiei
cine
tice
•Forțeconservativ
e.Lu
crul
forțelorcon
servati
ve.Ene
r-giapo
tențialăgravitațio
nală.
Energiapo
tențialăelastică.
Lucrulfo
rțeidefrecare/de
rezis
tență
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–tran
sformareașicon
servareaene
rgieim
ecan
ice;
–ciocnireaplastic
ă;–mișcareareactiv
ă.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:
–uti
lizareanoțiunilorl
ucru
mec
anic
, put
ere și
ener
-gi
e m
ecan
ică,
impu
ls m
ecan
ic, aplicarealegiicon
-servăriien
ergieim
ecan
ice,ate
orem
eivariație
iim
pulsu
luim
ecan
ic,alegiicon
servăriiim
pulsu
lui
mecan
ic(ciocnire
ape
rfectp
lastică,m
ișcareare-
activ
ă)în
dife
ritecontexte.
14
3.4.In
vestigareaexpe
rimen
talăafe
nomen
elorba-
zatepeap
licarealegilorc
onservăriien
ergieim
eca-
niceșiaim
pulsu
luim
ecan
ic.
3.5.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.3.6.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tului
obțin
ut.
3.7.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
3.8.* A
plicarealegiicon
servăriiim
pulsu
luip
entru
ciocnireape
rfecte
lasticălare
zolvareaproblem
elor/
situa
țiilor-prob
lemă.
3.9.Explicaream
ișcăriire
activ
eînbazalegiicon
ser-
văriiim
pulsu
lui.
•Legeaconservăriișitran
s-form
ăriien
ergieim
ecan
ice.
Aplicații
* Extin
dere:
Ciocnireape
rfecte
lastică
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
5) „
Com
para
rea
lucr
ului
forţ
ei d
e el
astic
itate
cu
varia
ţia e
nerg
iei c
ineti
ce a
cor
pulu
i”;6)
„De
term
inar
ea c
oefic
ient
ului
de
frec
are
de a
lune
-ca
re, a
plic
ând
teor
ema
varia
ţiei e
nerg
iei c
ineti
ce”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crare
delabo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icareprezen
tată:„Pe
rpetuu
mm
obile.
Viseșire
alită
ți”/„Utiliza
reaen
ergieipoten
țiale
gravita
ționa
le”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Expe
rimen
te:
–verifi
carealegiicon
servăriiim
pulsu
luiîncazul
ciocniriiabsolutelasticeadou
ăcorpuri.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
ecuutiliza
realegiicon
servării
impu
lsuluim
ecan
ic(ciocnire
ape
rfecte
lastică).
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: impu
lsmecan
ic,teo
remavaria
țieiimpu
lsuluim
ecan
ic,legeacon
servăriiim
pulsu
luim
ecan
ic,
teorem
avaria
țieiene
rgieicineti
ce,ene
rgiapoten
țialăelastică,ciocnire
plastică/* e
lastică,m
ișcarere
activ
ă/de
recul.
IV. E
lem
ente
de
stati
că
4.1.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncarecorpu
lefectue
a-zăom
ișcaredetran
slație
saude
rotație
.4.2.Stabilireacon
dițiilorîncarecorpu
lseafl
ăîn
echilib
rudetran
slație
sauînechilibrude
rotație
.
•Echilib
rulu
nuicorpacțio
nat
defo
rțecoplan
arecon-
curente.Echilibrulde
tran
slație
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–echilib
rulcorpu
luiacționa
tdecâtevafo
rțe;
–de
term
inareapozițieicen
truluidegreu
tateal
figurilo
rplane
;
15
4.3.Aplicareacon
dițiilord
eechilib
ruîn
situațiicon-
crete.
4.4.Determinareapozițieicen
truluidegreu
tateal
figurilo
rplane
.4.5.Explicarealegăturiidintreen
ergiapo
tențialăși
stareadeechilib
rum
ecan
icîn
câm
pgravita
ționa
l.4.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.4.7.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tului
obțin
ut.
4.8.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
4.9.
*Ap
licareacon
dițiilord
eechilib
ruîn
cazulunu
icorpacționa
tdeforțecoplan
arearbitrare.
•Mom
entulforței.Echilib
rul
dero
tație
.Aplicații
•Ce
ntruld
egreu
tate.
Echilib
rulîncâmp
gravita
ționa
l
* Extin
dere:
Echilib
rulu
nuicorpacțio
nat
defo
rțecoplan
arearbitrare
–exem
plede
echilibrustab
il,in
stab
ilșiindiferent.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licareacon
dițiilord
eechilib
ru;
–de
term
inareapozițieicen
truluidegreu
tateal
corpurilo
r.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icareprezen
tată:„De
term
inareapoziției
centruluid
egreu
tate”/„A
plicareacon
dițiilord
eechilib
rulacon
strucții”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„A
sigurarea
stab
ilitățiiechilibruluiîn
ingine
rie”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivindap
licareacon
dițiilor
deechilibruîncazulunu
icorpacțio
natd
eforțeco
-plan
arearbitrare.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: forțecon
curente,echilibrude
tran
slație
,echilibrude
rotație
,cen
truldegreu
tate,m
omen
tulforței.
V. O
scila
ții ş
i und
e m
ecan
ice
5.1.Ana
lizafeno
men
eloroscilatorii,u
tilizâ
ndm
ări-
milecaracteris
ticemișcăriioscilatoriișiond
ulatorii
(perioad
ă,frecvență,fa
ză,p
ulsație
,elong
ație,am-
plitu
dine
,lun
gimede
und
ă).
5.2.Descriereacanti
tativ
ăaoscilațiilorp
endu
lelor
elastic
șigravitațio
nal.
5.3.Investigareaexpe
rimen
talăaoscilațiilorm
ecanice
.
•Proceseoscilatoriiîn
natură
șiînte
hnică.M
ărim
icarac-
teris
ticemișcăriioscilatorii.
Pend
ululelastic.
Pend
ululgravitațio
nal.Mo-
delul„oscilatora
rmon
ic”.
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–mișcareaoscilatorie
;–oscilațiiamortizate;
–oscilațiifo
rțate;
–rezona
nța;
–form
areașipropa
gareaun
delortransversaleși
long
itudina
le;
–ob
servareain
terferen
țeișiadifracție
iund
elor
mecan
iceprod
usepe
suprafațaap
ei.
16
5.4.Descrierea,dinpun
ctdevede
reene
rgeti
c,a
oscilațiilora
mortizateșiaoscilațiilorforțate.
5.5.Aplicaream
ărim
ilorc
aracteris
ticemișcăriios-
cilatoriișiond
ulatorii(perioad
ă,frecvență,fa
ză,
pulsa
ție,elong
ație,amplitu
dine
,lun
gimede
und
ă)la
rezolvareaproblem
elor.
5.6.Estimareacon
secințelorfe
nomen
uluide
rezona
nță.
5.7.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.5.8.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tului
obțin
ut.
5.9.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ă.5.10
.Ana
lizacalitati
văafe
nomen
elorde
interferen
țășidifracție
aund
elorm
ecan
iceșia
cond
ițiilo
rdeprod
ucereaacestorfen
omen
e.5.11
.Explicareaprodu
ceriișiaefectelorunu
iseism
(nivelcalita
tiv).
5.12
.Aplicareauno
rmăsurid
epreven
ireșiprotecție
înra
portcupo
sibileleefectealeseism
elor,d
eprotecție
fonicălautiliza
readiferitorsu
rsesono
reîn
diversesitua
ții.
5.13
.Utiliza
reacuno
ștințelorte
oreti
ceînexplicarea
unoraplicațiipractice(pen
dulă,amortizorautoetc.).
5.14
.* Aplicarealegilorrefl
exieișiare
fracție
iund
e-lorm
ecan
iceîndife
ritecontexte.
5.15
.* Ana
lizacanti
tativ
ăafeno
men
elorde
interferen
țășidifracție
aund
elorm
ecan
iceșia
cond
ițiilo
rdeprod
ucereaacestorfen
omen
e.
Conservareașitran
sforma-
reaen
ergieim
ecan
iceîn
mișcareaoscilatorie
.Oscilațiiamortizateși
oscilațiifo
rțate.Rezon
anța.
Aplicații
•Und
emecan
ice.Clasifi
carea
unde
lorm
ecan
ice(und
etran
sversaleșiund
elong
i-tudina
le).Ca
racteristic
ile
unde
lor.
•Principiullu
iHuy
gens.
Refle
xiașirefracția
und
e-lorm
ecan
ice(calita
tiv).
Interferen
țaund
elorm
e-canice(calita
tiv).Difracția
un
delorm
ecan
ice(calita
-tiv
).Elem
entedeacustic
ă.
Ultrasun
ete.In
frasun
ete.
Und
eseism
ice.Aplicații
* Extin
dere:
Compu
nereaoscilațiilor.
Ecua
țiaund
eiplane
.Re
flexiașirefracția
und
e-lorm
ecan
ice(can
titati
v).
Interferen
țaund
elorm
eca-
nice(can
titati
v)
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:
–ap
licaream
ărim
ilorc
aracteris
ticemișcăriioscila-
toriișiond
ulatorii:elong
ație,vite
ză,accelerație,
energie,perioad
ă,frecvență,fa
ză,p
ulsație
,lun
gi-
mede
und
ă.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
7) „
Stud
iul p
endu
lulu
i ela
stic
şi de
term
inar
ea c
on-
stan
tei e
lasti
ce a
unu
i res
ort”
;8)
„St
udiu
l pen
dulu
lui g
ravi
taţio
nal ş
i det
erm
inar
ea
valo
rii in
tens
ităţii
câm
pulu
i gra
vita
ţiona
l/acc
eler
aţie
i că
derii
libe
re”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crare
delabo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icareprezen
tată:„Feno
men
ede
rezona
nță”/„Efectese
ismice”/„Efecteacustice”/
„Spă
rgătoruldevaluri”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t: „U
tiliza
reaultrasu-
netului”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivind:
–compu
nereaoscilațiilor;
–ecua
țiaund
eiplane
;–refle
xiașirefracția
und
elorm
ecan
ice,in
terferen
ța
unde
lorm
ecan
ice.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: o
scilatora
rmon
ic,o
scilațiiarm
onice,fa
ză,p
ulsație
,elong
ație,amplitu
dine
,rezon
anță,o
scilații
amortizateșiforțate,und
etran
sversale/lo
ngitu
dina
le,refl
exie,refracție,interferență,difracție
,prin
cipiullu
iHuy
gens.
17
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
-a, e
levu
l poa
te:
•iden
tificapartic
ularită
țilemișc
ăriirecti
liniiun
iform
e,alem
ișcăriirecti
liniiun
iform
variateșialem
ișcăriicirculareun
iform
e,
cond
ițiileîn
careen
ergiamecan
icăsecon
servă;
•de
scrie
:mișc
areacorpu
rilor,folosindmod
eleleșiconcep
tele:p
unct
mat
eria
l, m
obil,
solid
, rig
id, c
orp
de re
ferin
ţă, s
istem
de
coor
dona
te, s
istem
de
refe
rinţă
, tra
iect
orie
, dep
lasa
re, d
istan
ţă p
arcu
rsă,
coo
rdon
ată,
vite
ză, v
iteză
med
ie, a
ccel
eraţ
ie, p
eri-
oadă
, fre
cven
ţă, v
iteză
ung
hiul
ară,
acc
eler
aţie
cen
trip
etă;calita
tivșican
titati
vconcep
tele:l
ucru
mec
anic
, put
ere
mec
anic
ă,
ener
gie
cine
tică,
ene
rgie
pot
enţia
lă, l
ucru
l for
ţelo
r con
serv
ative
, luc
rul f
orţe
lor d
e fr
ecar
e, im
puls
mec
anic
, leg
ea c
onse
rvăr
ii en
ergi
ei m
ecan
ice,
osc
ilaţii
le p
endu
lelo
r ela
stic
şi gr
avita
ţiona
l;•
recuno
aștecon
dițiileîn
careun
corppo
atefide
scriscaun
pun
ctm
aterialsau
caun
mob
il;•
reprezen
taîn
form
ăan
aliticășigrafică:legeamișc
ăriiînm
ișcareare
ctilinieuniform
ă,legeamișc
ăriișilegeavitezeiîn
mișc
areare
ctilinieuniform
variată;
•explica:re
lativ
itateamișc
ăriimecan
ice;interacțiune
acorpurilo
rdinUniversprin
forțede
atracție
gravitațio
nale,carede
-pind
demaselecorpurilo
rșid
istan
țadintreele;legăturaîntreen
ergiapo
tențialășistab
ilitateaechilibruluim
ecan
icîn
câm
pgravita
ționa
l;funcțio
nareamecan
ismelor(p
endu
lă,amortizatoretc.);produ
cereașiefecteleunu
iseism
;•
stab
ilicon
dițiileîn
carecorpulse
află
înechilibrude
tran
slație
sauînechilibrude
rotație
;•
determ
inapo
zițiacen
truluidegreu
tatealfi
gurilorplane
;•
expu
neprin
cipiile/le
giledinam
iciiînbazarelație
icau
ză-efect;
•de
scrie
,dinpun
ctdevede
reene
rgeti
c,oscilațiileamortizateșioscilațiilefo
rțate;
•estim
aconsecințelefe
nomen
uluiderezona
nță;
•completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
analiza
calita
tivfe
nomen
elede
interferen
țășidifracție
aund
elorm
ecan
ice,con
dițiiledeprod
ucereaacestorfen
omen
e;•
form
ulaconcluziiprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținutîn
urm
amăsurărilo
refectua
te;
•comun
icarezulta
teleinvestigațiilore
xperim
entale;
•proiectaacti
vitățide
investigație
experim
entalăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ă;
18
•ap
licaform
ulelemărim
ilorfi
zice,legile,p
rincipiilestud
iatelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•argu
men
ta,p
rinre
zolvareadife
ritorsituații-prob
lemă,fa
ptulcălaoric
evitezăveh
icululparcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are,caretreb
uieluatperman
entînconsiderarepe
ntruse
curitate;
•traversare
gulamen
tarstrăzile,caleafe
ratășise
poa
tedep
lasare
gulamen
tarc
umijloa
celedetran
sport;
•prop
uneun
planprop
riudemăsurip
entruform
areacom
portam
entului:de
prevenireșiprotecțieîn
rapo
rtcupo
sibilele
efectealese
ismelor;d
eprotecție
fonicălautiliza
readiferitorsu
rsesono
reîn
diversesituații.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Funcții(formaan
alitică,rep
rezentareagrafică);
- Utiliza
reașitran
sformareafo
rmulelor;
- Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
- Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
- Utiliza
reamed
ieiaritmeti
ceadou
ăsaumaim
ultenum
erereale;
- Ecua
ții.Sistem
ede
ecuații;
- Ca
lcululputeriicuexpon
entîntreganu
merelorre
ale;
- Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;-
Utiliza
reaprocen
telor;
- Elem
entedegeom
etrie
șitrigon
ometrie
;-
Ope
rațiicuvectori.
19
CLA
SA A
XI-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
te
FIZI
CA M
OLE
CULA
RĂ Ş
I TER
MO
DIN
AM
ICĂ
I. N
oțiu
ni te
rmod
inam
ice
de b
ază.
Teo
ria c
ineti
co-m
olec
ular
ă a
gazu
lui i
deal
(TCM
)
1.1.Defi
nireaconcep
telor:
siste
m te
rmod
inam
ic,
star
ea si
stem
ului
term
odin
amic
, par
amet
ri de
star
e(T
, p, V
).1.2.Explicareafe
nomen
elorre
feritoa
relastructura
discretăasu
bstanței(d
ifuziu
neaetc.).
1.3.Descriereaprop
rietățilorgazuluiid
eal.
1.4.Utiliza
reamărim
ilorc
ureferirelastructuradis-
cretăasubstanței,afo
rmuleifu
ndam
entaleate
oriei
cine
tico-moleculareagazuluiide
al,aecuațieid
esta-
reagazuluiid
eal,aecua
țiilortransform
ărilo
rsim
ple
agazuluiide
allare
zolvareaproblem
elor.
1.5.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licareînviațășiîn
tehn
icăatran
sformărilo
rsim
pleîngaze.
1.6.In
vestigareaexpe
rimen
talăatran
sformărilo
rsim
plealegazuluiide
al.
1.7.Înregistrareaîntabelava
lorilormărimilorfi
zicemă-
suratecu
calcu
lareaeroriia
bsoluteșiaeroriirelati
ve.
1.8.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tului
obțin
ut.
1.9.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
1.10
.Utiliza
reareprezen
tăriigraficeatran
sformă-
rilorsimplelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-
prob
lemă.
•Noțiunite
rmod
inam
icede
ba
ză.Sistemulte
rmod
i-na
mic.Stareasis
temului
term
odinam
ic.P
aram
etri
destare
•Mod
elulgazuluiid
eal.Fo
r-mulafund
amen
talăaTCM
agazuluiide
al.Tem
pera-
tura.
Ecua
țiadestareagazului
ideal.Tran
sformărisim
ple
alegazuluiide
al(e
cuațiile
tran
sformărilo
rsim
ple).
Reprezen
tareagrafi
căa
tran
sformărilo
rsim
pleale
gazuluiide
al
* Extin
dere:
Tran
sformareare
prezen
-tăriigraficeaun
uiproces/
cicludintr-un
sistem
de
coordo
nateîn
altsis
temde
coordo
nate
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–difuziu
nea;
–tran
sformărisim
ple:izotermă,izob
ară,izocoră.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–uti
lizaream
ărim
ilorfi
zicereferitoa
relastructura
discretăasu
bstanței;
–ap
licareafo
rmuleifu
ndam
entaleaTCM
;–ap
licareaecuațieid
estareagazuluiide
al;
–ap
licareare
prezen
tăriigraficeatran
sformărilo
rizo
term
e,izob
are,izocore.
–ap
licareaecuațiilortran
sformărilo
rizoterm
e,izo-
bare,izocore.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Stud
iul t
rans
form
ării
izoba
re”;
2) „
Stud
iul t
rans
form
ării
izote
rme”
;3)
„St
udiu
l tra
nsfo
rmăr
ii izo
core
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate.
20
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–tran
sformareare
prezen
tăriigraficeatran
sformă-
rilorsimpledintr-un
sistem
decoordo
nateîn
alt
sistemdecoordo
nate.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sistemte
rmod
inam
ic,sistemîn
chis/de
schis/izo
lat,corp/sistemm
acroscop
ic,
stareasistem
ului,p
aram
etriidestare,tran
sformarede
stare/proces,e
cuațiedestare,con
dițiinormale,m
ișcarebrownian
ă,
tran
sformărisim
ple:izob
are,izoterme,izocore.
II. B
azel
e te
rmod
inam
icii
2.1.Explicareaprin
cipiuluiîn
tâialtermod
inam
iciica
legedeconservare.
2.2.Utiliza
reaecua
țieicalorim
etric
e,afo
rmuleira
n-da
men
tuluim
otoruluite
rmic,aprin
cipiuluiîn
tâial
term
odinam
iciipe
ntrutran
sformărileizotermă,izo-
coră,izoba
ră,adiab
aticălare
zolvareaproblem
elor/
situa
țiilor-prob
lemă.
2.3.Descriereaprincipiuluidefunc
ționa
ream
otoa
-relortermice.
2.4.Id
entifi
careașian
aliza
problem
elorecologice,
cauzatede
utiliza
reamotoa
relortermice.
2.5.In
vestigareaexpe
rimen
talăaproceselorc
alori-
metric
e.2.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.2.7.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tului
obțin
ut.
2.8.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
•En
ergiainternă.Lucrulîn
term
odinam
ică.Can
titatea
decăldu
ră.C
oeficiențica-
loric
i.Ca
lorim
etrie
.Princip
iulîn
tâialtermo-
dinamicii.Transformarea
adiabatică
•Tran
sformareaene
rgiei
interneînlu
crumecan
ic.
Motoa
rete
rmice.Ran
da-
men
tulm
otoa
relorter-
mice.Aplicații.Polua
rea
med
iuluiambian
t
* Extin
dere:
Principiulald
oileaalte
r-mod
inam
icii.Relațialu
iMayer.Ecuațialu
iPoisson
.Mașinifrig
orifice
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–procesede
încălzire/răcire
asu
bstanței.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–uti
lizareaecuațieicalorim
etric
e,afo
rmuleira
nda-
men
tuluim
otoruluite
rmic,aprin
cipiuluiîn
tâial
term
odinam
iciilacalcularealucrului,acan
tității
decăldu
rășiavariație
iene
rgieiinterne
întran
s-form
ărilesimplealegazuluiide
al.
Lucr
are
de la
bora
tor:
4) „
Dete
rmin
area
căl
durii
spec
ifice
de
topi
re a
une
i su
bsta
nţe”
.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
21
2.9.* U
tiliza
rearelație
iluiM
ayer,aecuațieilui
Poiss
on,aprin
cipiuluiald
oileaalte
rmod
inam
iciila
rezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.2.10
.* Descriereaprincipiuluidefunc
ționa
rea
mașinilo
rfrig
orifice.
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Ap
li-careamotoa
relortermiceșiim
pactulacestora
asup
ram
ediuluiambian
t”etc.;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Ide
ntificareaprin
-cipa
lelorsursedepo
luareamed
iului.Măsurid
eredu
cereapoluă
riiîn
orizon
tullocal”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivinduti
lizareare
lație
ilui
Mayer,aecuațieiluiPoisson
,aprin
cipiuluiald
oilea
alte
rmod
inam
icii;
* Descriereaprincipiuluidefunc
ționa
ream
așinilo
rfrigorifice.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:p
rocestermod
inam
ic,transform
areciclică,tran
sformaread
iaba
tică,
energieinternă,ecuațiecaloricăde
stare,căldu
răm
olară,cap
acita
tete
rmică,ecuațiecalorim
etric
ă.
III. L
ichi
de ş
i sol
ide.
Tra
nsfo
rmăr
i de
fază
3.1.Descriereafeno
men
elorsu
perficiale,afe
nome-
nelorc
apilare,asu
bstanțelorcris
talin
eșiam
orfe.
3.2.Utiliza
reamărim
ilor(coefi
cien
tuld
etensiune
supe
rficială,te
nsiune
amecan
ică,m
odulullu
iYou
ng,
coefi
cien
tuld
edilatarete
rmică)lare
zolvareapro-
blem
elor.
3.3.Utiliza
reaînviațacoti
dian
ăafeno
men
elorsu
-pe
rficialeșicapilare.
3.4.Estimareacon
secințelordilatăriite
rmiceîn
situa
țiicon
cretedinviațacotid
iană
.3.5.In
vestigareaexpe
rimen
talăafe
nomen
elorsu
-pe
rficialeșicapilare.
•Starealichidă.Fen
omen
esupe
rficiale.Fen
omen
ecapilare.D
ilatareaterm
ică
alichide
lor.Umidita
tea
aerului(calitati
v).A
plicații
•Stareaso
lidă.Sub
stan
țe
cristalin
eșisubstanțe
amorfe.D
eformareacorpu
-rilorso
lide.Dilatareaterm
i-căaso
lidelor
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Dem
onst
raţii
, exp
erim
ente
:–acțiu
neaforțeidetensiune
supe
rficială;
–feno
men
ede
suprafață;
–feno
men
ecapilare;
–dilatareasolid
elorșialichidelor.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–ap
licaream
ărim
ilor:coefi
cien
tuld
etensiune
su-
perficială,te
nsiune
amecan
ică,m
odulullu
iYou
ng,
coefi
cien
tuld
edilatarete
rmică.
22
3.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.3.7.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tului
obțin
ut.
3.8.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
3.9.* D
escriereafeno
men
elor:vap
oriza
re–con
den-
sare,top
ire–so
lidificare,sub
limare–de
sublim
are.
3.10
.* Argum
entareacine
tico-molecularăade
form
ă-riim
ecan
iceșiadilatăriite
rmiceasolid
elor.
3.11
.* Aplicareafo
rmulelorpen
truum
idita
teaab
so-
lutășire
lativ
ălare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-
prob
lemă.
3.12
.* Măsurareaumidită
țiiaeruluicupsihrometrul.
* Extin
dere:
Tran
sformărid
efază:vap
o-rizare–cond
ensare,top
ire
–solid
ificare,sub
limare
–de
sublim
are.Umidita
tea
aerului(can
titati
v)
Lucr
are
de la
bora
tor:
5) „
Stud
iul u
nui f
enom
en su
perfi
cial
/cap
ilar”
.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Fe
-no
men
ecapilareîn
viațacoti
dian
ășiînte
hnică”/
„Dilatareaterm
ică”etc.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Dem
onst
raţii
, exp
erim
ente
:–familiariza
reacucon
strucțiașiutiliza
reapsihrome-
trului,determinareaumidită
țiire
lativ
eaaerului;
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:
–ap
licareafo
rmulelorpen
truum
idita
teaab
solutăși
relativ
ă.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:stratsu
perficial,forțedecoeziune
/ade
ziune
,forțedetensiune
supe
rficială,coe
ficientdetensiune
supe
rficială,cap
ilar,corpcris
talin
,celulăelem
entară,corpam
orf,tensiune
mecan
ică,m
oddeelastic
itate,alung
irere
lativ
ă,dilatarete
rmică,
* umidita
teabsolută/relativ
ă,* p
unctderouă
,* higrometru,* p
sihrometru.
ELEC
TRO
DIN
AMIC
A
IV. E
lect
rost
atica
4.1.Descriereaproceselordincon
ductoa
relem
etali-
ceșidielectric
iîntr-un
câm
pelectrostatic
.4.2.Aplicaream
ărim
ilorc
aracteris
ticecâmpu
lui
electric(inten
sitateacâm
puluielectric
,poten
țialul
electric),alegiiluiCou
lomb,aprin
cipiului
supe
rpozițieicâm
purilor,alu
cruluicâm
puluielectric
șiaen
ergieipoten
țialelare
zolvareaproblem
elor.
•Câ
mpu
lelectric
șicarac-
teris
ticilelu
i.Intensita
tea
câmpu
luielectrostati
c.Co
nduc
toareșidielectrici
încâm
pelectrostatic
.
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–electriza
reacorpurilo
r;–lin
iilede
forțăalecâmpu
luielectrostati
c;–ecrana
reaelectrostatic
ă.
23
4.3.Argum
entareacalitati
văacaracteruluicon
ser-
vativ
alcâm
puluielectrostati
c.
4.4.Utiliza
reaform
ulelorcap
acită
țiielectric
eacon-
ductoruluiizolat,acap
acită
țiicon
densatoruluiplan
șiacapa
citățiiechivalen
teagrupă
riidecond
ensa-
toarelare
zolvareaproblem
elor.
4.5.In
vestigareaexpe
rimen
talăacon
densatoa
relor
electrice.
4.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.4.7.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tului
obțin
ut.
4.8.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
4.9.Relatareadespreun
eleap
licațiialecond
uctoa-
relor,aledielectricilo
rșialecon
densatoa
relorîn
viațacotid
iană
.4.10
.*Utiliza
reaform
ulelorpen
trucalculullu
crului
câmpu
luielectric
ladep
lasareaun
eisa
rcinip
uncti
-form
eîntr-uncâmpne
omog
en,aene
rgieip
oten
țiale
acâmpu
luielectrostati
cne
omog
enlare
zolvarea
prob
lemelor.
4.11
.*Stud
iulcan
titati
valm
ișcăriipartic
ulelorîn
căr-
cateîn
câm
pelectric.
Perm
itivitateaelectricăa
med
iului
•Lucrulcâm
puluielectric
ladep
lasareaun
eisa
rcini
punc
tiformeîntr-uncâmp
omog
en.Ene
rgiapoten
țială
încâm
pelectrostatic
omo-
gen.Poten
țialulelectric
.Diferențade
poten
țial.
Tensiune
aelectrică
•Ca
pacitateaelectrică.Con
-de
nsatorul.A
plicații.Cap
a-citateaelectricăacond
en-
satoruluip
lan.Grupa
rea
cond
ensatoarelor.Ene
rgia
câmpu
luielectric
* Extin
dere:
Lucrulcâm
puluielectric
ladep
lasareaun
eisa
r-cinipun
ctiform
eîntr-un
câmpne
omog
en.Ene
rgia
potențialăîncâm
pelectro-
stati
cneo
mog
en.
Mișcareapa
rticulelorîncăr-
cateîn
câm
pelectric
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licaream
ărim
ilorc
aracteris
ticecâmpu
luielec-
tric(inten
sitateacâm
puluielectric
,poten
țialul
electric),alegiiluiCou
lomb,aprin
cipiului
supe
rpozițieicâm
purilor,alu
cruluicâm
puluielec-
tricșiaene
rgieip
oten
țiale;
–reprezen
tareagrafi
căacâm
puluielectrostati
c;–calcululcap
acită
țiielectric
eacond
ensatoarelor
plan
eșiagrup
ărilo
rdecond
ensatoare;
–calcululene
rgieicâm
puluielectrostati
calcon
den-
satorului.
Lucr
are
de la
bora
tor:
6) „
Dete
rmin
area
cap
acită
ţii e
lect
rice
a un
ui c
onde
n-sa
tor”
.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentate:„Interacțiunielectrostati
ce
înnatură/încoti
dian
/întehn
ică”/„Ap
licareacon
-de
nsatoa
relorîntehn
ică”ș.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
*Rez
olvă
ri de
pro
blem
e privind:
–uti
lizareafo
rmulelorpen
trucalculullu
cruluicâm
-pu
luielectric
ladep
lasareaun
eisa
rcinip
uncti
for-
meîntr-uncâmpne
omog
en,alene
rgieip
oten
țiale
acâmpu
luielectrostati
cne
omog
en.
–stud
iulcan
titati
valm
ișcăriipartic
ulelorîn
cărcate
încâm
pelectric.
24
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:câm
pelectric,câm
pelectrostatic
,liniide
forțăalecâmpu
luielectrostati
c,in
tensita
teacâmpu
lui
electric,p
oten
țialulelectric
,prin
cipiulsu
perpoziției,e
cran
areelectrostatic
ă,dipolelectric
,polariza
readielectricului,cap
acita
teelectric
ă,
cond
ensatore
lectric
,con
densatorplan,con
densatorvariabil.
V. E
lect
roci
netic
ă
5.1.AplicarealegiiluiOhm
pen
truopo
rțiune
de
circuitșip
entruun
circ
uitîntreg,alegiiluiJo
ule,a
form
ulelorlu
cruluicuren
tuluielectric
,aputerii,a
rand
amen
tuluicirc
uituluișiare
zistențeiechivalen
te
lare
zolvareaproblem
elor.
5.2.In
vestigareaexpe
rimen
talăaune
isursedecu-
rentelectric
.5.3.Relatareaaplicațiilorefectelorcuren
tuluielec-
tricșidescriereafunc
ționă
riiapa
ratelore
lectrocas-
nice.
5.4.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaerorii
relativ
e.5.5.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tului
obțin
ut.
5.6.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
5.7.Elabo
rareastrategiilo
rdecompo
rtam
entîn
cazulrisc
urilo
rprovo
catedescurtcirc
uitșielectro-
cutare.
5.8.
*Ap
licarealegilorluiKirc
hhoff
șiafo
rmulelor
pentrușu
ntulampe
rmetrului,rezis
tențaad
ițion
alăa
voltm
etruluilarezolvareaproblem
elor.
5.9.
*Ca
lcululerorilorapa
ratelore
lectric
ede
măsurat
cuprezentareare
zulta
tuluifi
nalalm
ăsurărilo
r.
•Cu
rentelectric
șicirc
uitede
curentcon
tinuu
.Aplicații.
Intensita
teacurentului.Ten
-siu
neaelectrică.Legealu
iOhm
pen
truopo
rțiune
de
circuit.Gr
upareacon
duc-
toarelor.Lucrulșip
uterea
curentuluielectric
(Reactu-
aliza
re)
•Tensiune
aelectrom
otoa
re.
LegealuiO
hmpen
truun
circuitîntreg.Scurtcircuitul,
consecințe.R
anda
men
tul
circuituluielectric
.Grupa
rea
mixtăacon
ductoa
relor
•Instrumen
tedemăsurat
digitale,regulid
euti
lizare
* Extin
dere:
Legilelu
iKirc
hhoff
.Mări-
realim
iteid
emăsurarea
instrumen
telore
lectric
ede
măsurat.P
oten
țiometrul.
Erorileapa
ratelore
lectric
ede
măsurat
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–reactualiza
reașisis
temati
zareacuno
ștințelorla
tema:„C
uren
tulelectric
con
tinuu
”.
Expe
rimen
te:
–stud
iulexperim
entalalcirc
uitelorînserie
,paralel
șimixt;
–măsuraream
ărim
ilorc
aracteris
ticecurentului
electriccumultim
etrul.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licaream
ărim
ilorșialegilorfi
zicecaracteristic
efeno
men
elorelectric
e(in
tensita
teacurentului
electric,ten
siune
aelectrică,re
zistențaelectrică,
rezis
tivita
tea,lu
crulșiputereacuren
tuluielectric
,tensiune
aelectrom
otoa
re,rezistențainterio
ară,
legealuiO
hm,legealu
iJou
le,ran
damen
tulcirc
u-itu
lui);
–calcululcostuluiene
rgieielectric
econsum
ate.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
7) „
Dete
rmin
area
rezis
tenţ
ei in
terio
are
şi a
TEM
a
unei
surs
e de
cur
ent”
;8)
„De
term
inar
ea re
zistiv
ităţii
unu
i con
duct
or”.
25
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,p
roiectSTEM/STE
AMdes-
pre:aplicațiileefectelorc
uren
tuluielectric
(în
viațacotid
iană
,întehn
ică,în
procesete
hnolog
ice,
înștiință,în
med
icinăș.a.);scurtcirc
uitulșisecuri-
zareacircuitelore
lectric
e;–proiectS
TEM/STE
AMprezentat:„Mijloa
cede
tran
sporte
lectric
e”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licarealegilorluiKirc
hhoff
șiafo
rmulelorpen
-trușuntulampe
rmetrului,rezis
tențaad
ițion
alăa
voltm
etrului;
–calcululerorilorapa
ratelore
lectric
ede
măsuratcu
prezen
tarearezulta
tuluifi
nalalm
ăsurărilo
r.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: ten
siune
electromotoa
re,forțeexterioare/secund
are,re
zistențăinterio
ară,
rand
amen
tulcirc
uituluielectric
,scurtcircuit,rezis
tențăfuzib
ilă,* ș
unt.
VI. C
uren
tul e
lect
ric în
dife
rite
med
ii
6.1.Ana
lizade
pend
ențeirezistiv
itățiidetempe
ratu-
răadife
ritorsu
bstanțeșiafeno
men
uluisu
pracon
-du
ctibilitate.
6.2.Explicareacalita
tivăacond
ucție
ielectric
eîn
metale,se
micon
ductoa
re,electroliți,gazeșiîn
tu-
buricura
zecatod
ice.
•Cu
rentulelectric
înm
etale.
Depe
nden
țare
zistiv
ității
metalelordetempe
ratură.
Supracon
ducti
bilitatea
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–principiuldefuncțio
nareadiode
isem
icon
ductoa
re;
–curentulelectric
înelectroliți;
–ionizareagazelor;
–tip
urid
ede
scărcăriîngaze;
–tubu
ricura
zecatod
ice.
26
6.3.Descriereaprincipiuluidefunc
ționa
reafo
tore-
zistorului,aterm
orezistoruluișiadiode
isem
icon
-du
ctoa
re.
6.4.Id
entifi
careaun
orposibilitățipractic
ede
apli-
careacuren
tuluielectric
îndife
ritemed
ii(în
viața
cotid
iană
/întehn
ică).
6.5.Elabo
rareastrategiilo
rdecompo
rtam
entînca-
zulrisc
urilo
rcau
zatedetrecereacuren
tuluielectric
prindife
ritemed
ii.6.6.
*De
scrie
reaprincipiuluidefunc
ționa
reatran
zis-
torului.
6.7.
*Ap
licarealegilorluiOhm
,alu
iJou
le(înteoria
electron
icăametalelor),aelectrolize
i,aform
ulei
energieideionizarelare
zolvareaproblem
elor.
•Cu
rentulelectric
înse
mi-
cond
uctoare.Aplicațiiale
semicon
ductoa
relor(foto-
rezis
torul,term
orezistorul,
diod
asemicon
ductoa
re)
•Cu
rentulelectric
în
electroliți(calita
tiv).
Aplicațiipractic
ealeelec-
trolize
i•Cu
rentulelectric
îngaze
(calita
tiv).Plasma.Aplicații
•Cu
rentulelectric
învid(ca-
litati
v).A
plicații
* Extin
dere:
LegealuiO
hmșilegealui
Jouleînte
oriaelectronică
ametalelor.A
plicațiiale
semicon
ductoa
relor(tran
-zis
torul).Curen
tulelectric
înelectroliți.Legileelec-
trolize
i.Cu
rentulelectric
în
gaze(can
titati
v).C
uren
tul
electricîn
vid(can
titati
v)
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referateprezentate;
–proiectS
TEM/STE
AMdespreap
licațiilecurentului
electricîn
dife
ritemed
ii(în
viațacoti
dian
ă,în
teh-
nică,înprocesetehn
olog
ice,în
știință,în
med
icină
ș.a.)p
rezentat;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„A
plicațiialedispo-
zitivelorsem
icon
ductoa
reșialecirc
uitelorintegra-
teîn
indu
stria
electronică”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Expe
rimen
te:
–principiuldefunc
ționa
reatran
zistorului.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivindap
licarealegilorlui
Ohm
,alu
iJou
le(înteoriaelectronicăam
etalelor),a
electrolize
i,aform
uleiene
rgieid
eionizare.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:coe
ficientdetempe
raturăalrezistiv
ității,sup
racond
uctib
ilitate,tem
peraturăcriti
că,
semicon
ductor,con
ducțiein
trinsecă/extrin
secă,impu
ritățid
onoa
re/accep
toare,jo
ncțiu
nep-n,fotorezistor,term
orezistor,
diod
ă,diodă
luminisc
entă,* t
ranzistor.
27
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
I-a, e
levu
l poa
te:
•iden
tificadom
eniilede
aplicareînviațășiîn
tehn
icăatran
sformărilo
rsim
pleîngaze;
•de
scrie
:proprietățilegazuluiide
al,alesu
bstanțelorcris
talineșiam
orfe;fen
omen
elesupe
rficiale,fe
nomen
elecapilare;p
ro-
ceseledincon
ductoa
relem
etaliceșidielectriciafla
teîn
câm
pelectrostatic;p
rincipiuldefuncțio
nareauno
rapa
rateelectro-
casnice,afo
torezis
torului,aterm
orezistoruluișiadiode
isem
icon
ductoa
re/lu
minisc
ente;
•recuno
așteșiana
lizaprob
lemeleecolog
ice,cau
zatedeuti
lizaream
otoa
relortermice;
•explica:fe
nomen
eleterm
icepe
bazaconcep
țieid
esprestructuradiscretăasu
bstanței(d
ifuziu
nea,vap
oriza
reaetc.);princi-
piulîntâialtermod
inam
iciicalegedeconservare;con
ducțiaelectric
ăînm
etale,se
micon
ductoa
re,electroliți,gazeșiîn
tubu
ricura
zecatod
ice(calita
tiv);
•argu
men
tacalita
tivcaracterulcon
servati
valcâm
puluielectrostati
c;•
expu
ne:aplicațiilefeno
men
elorsu
perficialeșicapilareîn
viațacoti
dian
ă;une
leaplicațiialecond
uctoarelor,d
ielectric
ilorși
cond
ensatoarelorîn
tehn
ică/înviațacoti
dian
ă;aplicațiilecurentuluielectric
șialeefectelorcuren
tuluiîndiferitemed
iiîn
viațacotid
iană
/întehn
ică;
•estim
aconsecințeledilatăriite
rmiceînsituațiiconcretedinviațacoti
dian
ă;•
completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
form
ulaconcluziiprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținutîn
urm
amăsurărilo
refectua
te;
•prezen
tașiinterpretare
zulta
teleinvestigațiilore
xperim
entale;
•proiectaacti
vitățide
investigație
experim
entalăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ă;•
aplicaform
ulelemărim
ilorfi
zice,legile,p
rincipiilestud
iatelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•prop
uneun
planprop
riudemăsurid
epreven
ireșidim
inua
reaîn
călziriigloba
le;
•elab
orastrategiid
ecompo
rtam
entîncazulrisc
urilo
rdescurtcirc
uitșid
etrecereacurentuluielectric
prin
dife
ritemed
ii.
28
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:–
Funcții(formaan
alitică,rep
rezentareagrafică);
–* Derivatafuncție
i;–
Utiliza
reașitran
sformareafo
rmulelor;
–Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
–Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
–Utiliza
reamed
ieiaritmeti
ceadou
ăsaumaim
ultenum
erereale;
–Ecua
ții.Sistem
ede
ecuații;
–Ca
lcululputeriicuexpon
entîntreganu
merelorre
ale;
–Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;–
Utiliza
reaprocen
telor;
–Elem
entedegeom
etrie
șitrigon
ometrie
;–
Ope
rațiicuvectori.
29
CLA
SA A
XII-
A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
te
I. El
ectr
omag
netis
m
1.1.In
vestigareaexpe
rimen
talăaacțiuniicâm
pu-
luim
agne
ticasupracond
uctoarelorparcursede
curentelectric
.1.2.Descriereamișcăriipurtătorilordesarcină
electricăîncâm
pmagne
tic.
1.3.Explicareafe
nomen
uluideindu
cțieelectro-
magne
ticășiau
toindu
cție.
1.4.Aplicareafo
rmuleifo
rțeielectromagne
tice
(Ampe
re),aform
uleifo
rțeiLoren
tz,afo
rmulei
fluxuluicâm
puluim
agne
tic,alegiiind
ucție
ielec-
trom
agne
tice,are
guliilu
iLen
z,ain
ductan
ței,a
energieicâm
puluim
agne
ticlare
zolvareaproble-
melor/situ
ațiilor-problem
ă.1.5.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licațiepracti
că
ainteracțiunilorm
agne
tice,ain
ducțieielectro-
magne
ticeșiaau
toindu
cției.
1.6.Ana
lizarezulta
teloro
bservărilorefectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
1.7.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
ex-
perim
entalăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-
prob
lemă.
1.8.
*Explicareacalita
tivăaprincipiuluide
func
ționa
reaacceleratoa
relord
epa
rticuleele-
men
tare.
1.9.
*Utiliza
reape
rmeabilitățiimagne
ticeame-
diuluilare
zolvareaproblem
elor.
•Câ
mpu
lmagne
ticalcu-
rentuluielectric
.Ind
ucția
magne
tică.M
ișcareapu
rtă-
torilordesarcinăelectrică
încâm
pmagne
ticomog
en.
Aplicațiipractic
e.Spe
ctro-
grafuldemasă
•Fluxulm
agne
tic.Ind
ucția
electrom
agne
tică.Legealu
iFarada
y.RegulaluiLen
z.
Aplicațiipractic
eale
indu
cțieielectromagne
tice
•Feno
men
ulde
autoindu
cție.Ind
uctanța
circuituluielectric
.Ene
rgia
câmpu
luim
agne
tic
* Extin
dere:
Acceleratoarede
partic
ule
elem
entare(C
iclotron
ul).
Perm
eabilitateam
agne
tică
amed
iului.Feromagne
tici,
paramagne
ticișid
iamagne
-tic
i.Ap
licații
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Reac
tual
izare
a cu
noşti
nţel
or:
–forțaelectrom
agne
tică;
–regu
lam
âiniid
repte;
–regu
lam
âiniistâng
i.
Expe
rimen
te:
–spectrulcâm
puluim
agne
ticalu
nuim
agne
tperma-
nent,alu
nuicon
ductorre
ctilin
iu,alu
nuisolen
oidșial
uneisp
ireparcursede
curen
t;–acțiu
neacâmpu
luim
agne
ticasupracond
uctoarelor
parcursedecurentelectric
;–de
mon
strareafeno
men
uluideindu
cțieelectromag-
netic
ășide
autoind
ucție
;–ilu
strarearegu
liilu
iLen
zșistabilirease
nsuluicuren
tu-
luid
eindu
cție.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licareafo
rmuleifo
rțeielectromagne
tice(Ampe
re),
aform
uleifo
rțeiLoren
tz,afo
rmuleifluxuluicâm
pului
magne
tic,alegiiind
ucție
ielectromagne
tice,are
gulii
luiLen
z,ain
ductan
ței,aen
ergieicâm
puluim
agne
tic.
Lucr
are
de la
bora
tor:
1) „
Stud
iul a
cţiu
nii c
âmpu
lui m
agne
tic a
supr
a co
nduc
-to
arel
or p
arcu
rse
de c
uren
t ele
ctric
”.
30
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentate:„Ap
licațiialecâmpu
luim
ag-
netic
”/„Câm
pulm
agne
ticalPăm
ântului.Procesefizice
caredeterminăprotecția
con
traradiațiilorcosmice”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Descriereaprincipiuluidefunc
ționa
reaciclotron
ului.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: fl
uxm
agne
tic,forțaLoren
tz,spe
ctrografdemasă,in
ducțieelectromagne
tică,re
gulaLen
z,
autoindu
cție,ind
uctanță,* p
ermeabilitatemagne
tică,* fe
romagne
tici,pa
ramagne
tici,
* diamagne
tici,
* acceleratordepa
rticuleelemen
tare,
* ciclotron
.
II. C
uren
t ele
ctric
alte
rnati
v
2.1.Descriereamod
alită
țilordegene
rareat.e.
m.alte
rnati
ve.
2.2.Com
parareamărim
ilorc
ecaracterize
ază
curentulalte
rnati
vcum
ărim
ilececaracterize
ază
curentulcon
tinuu
.2.3.Rezolvareaprob
lemelorcuap
licaream
ărim
i-lorc
aracteris
ticecurentuluialte
rnati
v:in
tensita
-teașitensiune
ainstan
tane
e,valorileefecti
veale
intensită
țiișialete
nsiuniialte
rnati
ve,frecven
ța,
perio
ada,pulsația
,faza,defazajul,valoa
reaefec-
tivăatensiuniișiain
tensită
ții;rezistențaactiv
ă,
reactanțaindu
ctivă,reactan
țacap
acitivă,p
ute-
reaactiv
ă,ra
port/coe
ficientdetran
sformare.
2.4.Explicareaprin
cipiuluidefunc
ționa
rea
tran
sformatorului.
•Gen
erareate
nsiuniielec-
trom
otoa
realte
rnati
ve.
Curentulelectric
alte
rnati
v.
Mărim
icaracteris
tice
•Circuiteid
ealedecurent
electricalte
rnati
vcure
zis-
tor,bo
bină
șicon
densator.
Reprezen
tareaprinfa
zori.
Putereaactiv
ăîncirc
uitd
ecurentalte
rnati
v•Tran
sformatorul.
Tran
sportulene
rgieielec-
triceladistanțemari
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–gene
rareatensiuniielectromotoa
realte
rnati
ve;
–construc
țiașiprin
cipiuldefunc
ționa
reatran
sforma-
torului.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–calcululm
ărim
ilorc
aracteris
ticecurentuluialte
rnati
v:
intensita
teașitensiune
ainstan
tane
e,valorileefecti
ve
aleintensită
țiișialete
nsiuniialte
rnati
ve,frecven
ța,
perio
ada,pulsația
,faza,defazajul,valoa
reaefectiv
ăa
tensiuniișiain
tensită
ții;rezistențaactiv
ă,re
actanța
indu
ctivă,reactan
țacap
acitivă,p
utereaacti
vă.
31
2.5.Evaluareaproblem
elortran
sportuluiene
rgi-
eielectric
eladistanțemari.
2.6.Formareacom
portam
entuluicon
știen
tla
utilizareacuren
tuluialte
rnati
v.2.7.
*Re
zolvareaproblem
elorcuap
licaream
ă-rim
ilorc
aracteris
ticecurentuluialte
rnati
v:
impe
danță,fa
ctordecalitate,fa
ctordepu
tere,
puterere
activ
ă,putereap
aren
tă.
* Extin
dere:
Circuitedecurentalte
r-na
tivRL,RC,RLClegateîn
serie
.Putereaîn
circ
uitd
ecurentalte
rnati
v.Rep
re-
zentareaprin
fazori
Lucr
are
de la
bora
tor:
2) „
Stud
iul t
rans
form
ator
ului
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Av
anta-
jeleutiliză
riicuren
tuluialte
rnati
v”/„Gen
eratoa
rede
curentalte
rnati
v”/„Diminua
reapierde
rilorene
rgeti
ce
latran
sportulene
rgieielectric
epe
distanțemari”/
„Coo
perareadiferitorstatelacreareare
țeleiene
rge-
ticeun
ice”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivindstud
iulcirc
uitelorR
L,RC,
RLCserie
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: curen
talte
rnati
v,te
nsiune
alte
rnati
vă,valoriinstantan
ee,valoriefecti
vealete
nsiuniișiale
intensită
țiicuren
tuluialte
rnati
v,re
zistențăactiv
ă,re
actanțăindu
ctivă,reactan
țăcap
acitivă,* im
peda
nță,defazaj,p
utereactiv
ă,* p
uterereac-
tivă,* p
utereap
aren
tă,transform
ator,rap
ort/coefi
cien
tdetran
sformare,* fa
ctordecalitate,* rezon
anțate
nsiunilor,
* form
ulaluiTho
mson.
III. O
scila
ții ş
i und
e el
ectr
omag
netic
e
3.1.Descrierea,dinpun
ctdevede
reene
rgeti
c,a
oscilațiilorlibereîncirc
uitulo
scilant.
3.2.Stabilireaana
logieidintreoscilațiileelectro-
magne
ticeșioscilațiilem
ecan
ice.
3.3.Descriereacalitati
văaprodu
ceriicâm
pului
electrom
agne
ticșiapropa
găriiund
eielectro-
magne
tice.
3.4.Aplicareare
lațiilord
intremărim
ilecaracte-
ristic
eun
deielectromagne
ticelare
zolvareapro-
blem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.
•Oscilațiielectromagne
tice
libereșiforțate.Circ
uitul
oscilant.A
nalogiadintre
oscilațiileelectromagne
tice
șioscilațiilem
ecan
ice
•Câ
mpu
lelectromagne
tic.
Und
eelectrom
agne
tice.
Clasificareaun
delore
lec-
trom
agne
tice.Aplicații
practic
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–de
mon
strareainterferen
țeișiadifracție
ilum
inii.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–calcululparam
etrilorcirc
uiteloro
scilante;
–ap
licareafo
rmulelorcaracteris
ticeun
delore
lectro-
magne
tice;
32
3.5.Id
entifi
careaun
ordom
eniide
aplicații
științifi
ceșite
hnicealeun
delore
lectromagne
tice.
3.6.Estimareaacțiuniib
iologiceaund
elor
electrom
agne
ticeșiap
licareauno
rmăsurid
eprotecție
am
ediuluișiaproprieip
ersoan
eîn
utilizareapracti
căaacestora.
3.7.Utiliza
reaconcep
telorșiafo
rmulelorce
caracterize
azăinterferen
țașidifracția
luminii
(und
ecoeren
te,d
rumopti
c,drumgeo
metric
,ta-
blou
deinterferen
ță,con
diția
deform
areamaxi-
melorșiam
inim
elordeinterferen
ță,interfran
jă,
lățim
easp
ectrului,formularețeleid
edifracție
)la
rezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.3.8.Investigareaexperim
entalăare
țeleidedifra
cție.
3.9.Descriereacalitati
văafe
nomen
elorde
interferen
ță,d
ifracție
șipolariza
realu
miniiîntâl-
niteîn
naturășiînte
hnică.
3.10
.Înregistrareaîn
tabe
lavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.3.11
.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
3.12.Proiectareaactivitățilordeinvestigație
experi-
mentalăpentru
/șisoluționareasituațiilor-p
roblem
ă.3.13
.*Explicareaprin
cipiilo
rrad
iocomun
icației.
3.14
.*Ap
licareacon
ceptelorcecaracterize
ază
interferen
ța(lam
acufe
țeplan-pa
ralele,ine
lele
luiN
ewton),aung
hiuluidepo
larizareBrew
sterși
aform
uleiin
tensită
țiilu
miniiîm
prăștia
telare
zol-
vareaprob
lemelor.
•Interferen
țașidifracția
luminii.Disp
ozitivu
lYou
ng.
Rețeau
ade
difracție
.Îm
prăștie
realuminii(cali-
tativ
).Po
lariz
arealu
minii
(calita
tiv).Ap
licațiipractic
e
* Extin
dere:
Principiile
radiocom
unicației.Lamacu
fețeleplan-pa
ralele.Ine
lele
luiN
ewton.Interferom
etru.
Polariz
arealu
minii,
Împrăștie
realuminii(can
-titati
v)
–ap
licareacon
ceptelorșiafo
rmulelorcecaracterize
a-zăin
terferen
țașidifracția
luminii(und
ecoeren
te,
drum
opti
c,drumgeo
metric
,con
diția
deform
area
maxim
elorșim
inim
elordeinterferen
ță,interfran
jă,
lățim
easp
ectrului,formularețeleid
edifracție
).
Lucr
are
de la
bora
tor:
3) „
Dete
rmin
area
lung
imii
de u
ndă
a lu
min
ii cu
aju
toru
l re
ţele
i de
difr
acţie
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referateșicercetăriprezen
tate:„Istoria
de
scop
eririiu
ndelorelectromagne
ticeșiîncepu
tul
ereira
diou
lui”/„* A
plicareaund
elorelectromagne
ti-cepen
trucomun
icarealadistanță”/„
* Rad
iolocația
”/„A
plicațiipractic
ealeinterferen
țeișialedifracție
iluminii(in
terferom
etru,h
olog
rafia
etc.)”ș.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licareacon
ceptelorcecaracterize
azăinterferen
ța
(lamacufe
țeplan-pa
ralele,ine
lelelu
iNew
ton);
–ap
licareaung
hiuluidepo
larizareBrew
sterșiafo
rmu-
leiinten
sitățiiluminiiîm
prăștia
te.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: o
scilațiielectromagne
tice,circ
uito
scilant,interferență,difracție
,polariza
re,tab
loude
interferen
ță,m
axim
/minim
deinterferen
ță,d
rumgeo
metric
,drumopti
c,in
terfranjă,re
țeade
difracție
,spe
ctrudedifracție
,* împrăștie
rea
luminii,* in
eleleluiN
ewton,* u
nghiulBrewster.
33
FIZI
CA M
OD
ERN
Ă
IV. E
lem
ente
de
teor
ie a
rela
tivită
ții re
strâ
nse
4.1.Descriereamișcăriicorpu
luiînrapo
rtcu
diferitesis
temede
referin
țăin
erția
lepeba
za
mecan
iciiclasice.
4.2.Descriereaun
orm
ișcărișiaun
orin
teracțiuni
cuutiliza
reaelem
entelord
edina
micărelativ
istă.
4.3.Aplicareadep
ende
nțeim
aseideviteză,a
form
uleiim
pulsu
luirelati
vistșialegăturiidintre
masășien
ergielare
zolvareaproblem
elor.
4.4.
*Interpretareacaracteruluisimultane
ității,
durateișiadistanțeidinperspectiv
amecan
icii
clasice,re
spectiv
ate
orieirelati
vitățiire
strânse.
4.5.
*Ap
licareacon
secințelortran
sformărilo
rLo-
renz,are
lație
ipen
trucompu
nerearelativ
istăa
vitezelorlarezolvareaproblem
elor.
•Ba
zelete
orieirelati
vității
restrânse.Prin
cipiul
relativ
itățiiîn
mecan
ica
clasică.Postulatelete
oriei
relativ
itățiire
strânse
•Elem
entededina
micăre-
lativ
istă.
Principiulfu
ndam
entalal
dina
micii.Relațiadintre
masășien
ergie
* Extin
dere:
Tran
sformărileLoren
tz.
Consecințe.C
ompu
nerea
relativ
istăavite
zelor
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–rezolvărid
eprob
lemecuaplicareadep
ende
nțeim
a-seid
eviteză,afo
rmuleiim
pulsu
luirelati
vistșialegă
-turiidintremasășien
ergie.
Prod
use
şcol
are:
–prob
lemerezolvate;
–comun
icări,referateșicercetăriprezen
tate:„Prem
i-selecreăriiteorieirelati
vitățiire
strânse”/„Mecan
ica
clasicășimecan
icarelativ
istă”ș.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
ecuaplicareacon
secințelortran
s-form
ărilo
rLoren
tz,are
lație
ipen
trucompu
nerearelati-
vistăavitezelor.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: teo
riare
lativ
itățiire
strânse,prin
cipiulre
lativ
itățiiîn
mecan
icaclasică,postulatelete
oriei
relativ
itățiire
strânse,fo
rmulaluiEinsteinpe
ntruene
rgie,impu
lsrelativ
ist,*relati
vitateasim
ultane
ității,*relativ
itateaintervalelordetim
p,
*relati
vitateadimen
siunilorlon
gitudina
le,*
tran
sformărilelu
iLoren
tz.
V. E
lem
ente
de
fizic
ă cu
antic
ă
5.1.In
vestigareaexpe
rimen
talăîn
labo
rator/în
labo
ratorv
irtua
lalegilore
fectuluifo
toelectric
extern.
5.2.Explicareaefectuluifo
toelectricextern,
aesen
țeiipo
tezeiluiPlanckde
sprecua
ntade
en
ergie,aesențeiip
otezeilu
ideBrog
lielade-
scrie
reainteracțiunilord
inpun
ctdevede
reon-
dulatoriu
-corpu
scular.
•Efectulfotoe
lectric
extern.
Legileefectuluifo
toelectric
extern.C
uantăde
ene
rgie.
Fotonu
l.Ap
licațiipractic
ealeefectuluifotoe
lectric
extern
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–efectulfotoe
lectric
extern;
–func
ționa
reaceluleifotoe
lectric
e.
34
5.3.Aplicareafo
rmulelorene
rgiei,amaseișia
impu
lsuluifoton
ului,alegilore
fectuluifo
toe-
lectric
,aecuațieiluiEinsteinpe
ntrufo
toefectla
rezolvareaproblem
elor.
5.4.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licareaefec-
tuluifotoe
lectric
extern.
5.5.Id
entifi
carea,în
cazuluno
rsitu
ațiiconcrete,
amod
uluideab
orda
reond
ulatoriusa
ucorpus-
culara
naturiiluminiiînsc
opulune
idescrieri
adecvate.
5.6.
*Mod
elareadifracție
ielectronilorp
ecristale
(calita
tiv),de
scrie
reafunc
ționă
riim
icroscop
ului
electron
ic(aspectegen
erale).
5.7.
*Ap
licareafo
rmuleipresiu
niilum
iniilare
zol-
vareaprob
lemelor.
•Prop
rietățileon
dulatorii
alemateriei.Ipotezaluid
eBrog
lie.D
ualismulund
ă-corpuscul
* Extin
dere:
Presiune
aluminii.
Difracția
electronilor.Mi-
croscopu
lelectronic
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licarealegilore
fectuluifo
toelectricexternșia
ecua
țieiluiEinstein;
–calcululene
rgiei,alm
aseișialimpu
lsuluifoton
ului.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referateșicercetăriprezen
tate:„Ap
lica-
reaefectuluifotoe
lectric
externîndife
ritedo
men
iialeștiințeișialete
hnicii”/„Du
alism
ulund
ă-corpuscul
înnatură”ș.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivindap
licareafo
rmuleipresi-
uniiluminii.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: cua
ntăde
ene
rgie,foton
,efectfo
toelectric,frecven
țădeprag,ten
siune
defrân
are/stop
are,celulă
fotoelectrică,ip
otezaluiPlanck,ip
otezaluid
eBrog
lie,d
ualismulund
ă-corpuscul,
* presiu
nealuminii,* d
ifracția
electronilor.
VI. E
lem
ente
de
fizic
ă a
atom
ului
6.1.Descriereacalitati
văadife
ritorm
odelede
atom
i.6.2.M
odelareastructuriiatom
uluiîn
bazarezul-
tatelore
xperim
entuluiR
uthe
rford.
6.3.Argum
entareastab
ilitățiiatomuluipeba
za
postulatelorlu
iBoh
r.6.4.In
terpretareaîncad
rulm
odeluluiBoh
ra
spectreloratomicealehidrog
enului.
•Expe
riențaluiR
uthe
rford.
Mod
elulplane
tara
lato-
mului
•Po
stulateleluiB
ohr.Mod
e-lulcua
nticalatomuluide
hidrog
en•Sp
ectre.Tipurid
espectre.
Aplicații(spe
ctrometru)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–sche
maexpe
riențeilu
iRuthe
rford;
–sche
manivelurilordeen
ergieaatom
uluidehidrog
en;
–stud
iulcalita
tivallegită
țilorsp
ectraleînsp
ectrulato-
muluidehidrog
en;
–stud
iulcon
strucțieișialp
rincipiuluidefunc
ționa
rea
laserului;
–ob
servareadiverselorti
puride
spectre.
35
6.5.Id
entifi
careaspectrelordeem
isie/ab
sorbție
(spe
ctrecon
tinue
,deba
ndă,delin
ii).
6.6.Descriereafeno
men
uluidetran
zițiecua
nti-
că,aefectuluiLAS
ERșiid
entifi
careaun
ordom
e-niid
euti
lizarealaserului.
6.7.Protejareape
rson
alășicolecti
văîn
diverse
activ
itățicuutiliza
realaserului.
•Em
isiaspon
tană
șiin
dusă.
EfectulLAS
ER(calita
tiv).
Aplicațiiîndiversedom
enii
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Mod
ele
deatomi”/„A
nalizaspectralășido
men
iide
aplicațieîn
științășiîn
tehn
ică(spe
ctrometrul)”ș.a.;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„A
plicațiilelaseruluiîn
diferitedo
men
iialeștiinței,aletehn
icii,alecu
lturii”ș
.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
*Rez
olvă
ri de
pro
blem
eprivinduti
lizaream
odelului
cuan
tificata
latomului.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: m
odelulplane
tara
latomului,m
odelulcua
ntificatalatomului,spe
ctruld
eem
isie/ab
sorbție
,spectrulcon
tinuu
/deba
ndă/de
linii,tran
zițiecua
ntică,laser,emisieindu
să.
VII.
Elem
ente
de
fizic
ă a
nucl
eulu
i ato
mic
. Par
ticul
e el
emen
tare
7.1.Caracteriz
areanucleeloratomice,utilizâ
nd
prop
rietățilegene
ralealeacestora:dim
ensiu
ni,
masă,sa
rcinăelectrică,structură.
7.2.Evide
nțiereastab
ilitățiidife
ritornucleeîn
func
țiedestructuraacestorașiene
rgiadelegă-
turăpenu
cleo
n.7.3.Aplicareafo
rmuleidecalculareaen
ergieide
legăturăanucleuluișiaene
rgieid
elegăturăpe
nucleo
nlare
zolvareaproblem
elor.
7.4.Explicareaproceselord
ede
zintegrarea,b,g.
7.5.Aplicarealegiid
ezintegrăriiradioa
ctive,a
legiicon
servăriinu
măruluidesarcinășialegii
conservăriinum
ăruluidemasălare
zolvareapro-
blem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.
•Nucleulatomic.Struc
tura
nucleu
lui.En
ergiade
legă-
tură.Stabilitateanucleului
•Ra
dioa
ctivitatea.Dezinte-
grareara
dioa
ctivă.Legea
dezin
tegrăriiradioa
ctive
•Re
acțiinucleare.Legid
econservareîn
reacțiinucle-
are(anum
ăruluidesarcină,
anu
măruluidemasă).Fisi-
uneașifu
ziune
anu
clee
lor.
Reactoruln
uclear
•De
tectorid
eradiațiiioni-
zante.Aplicații.Protecția
contrara
diațiilor
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
t:–înregistrarearadiațiilorcuajutoruldetectorilor.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivind:
–de
term
inareacaracteris
ticilo
rnucleuluiatomic;
–ap
licareafo
rmuleidecalculareaen
ergieidelegătură
anu
cleu
luișiaene
rgieid
elegăturăpenu
cleo
n;–aplicarealegiidezintegrăriiradioactive,alegilord
econ-
servareanu
măruluidesarcinășianu
măruluidemasă;
–reprezen
tareareacțiilorn
ucleareprinecuații.
Lucr
are
de la
bora
tor:
4) „
Stud
iul u
rmel
or p
artic
ulel
or e
lem
enta
re în
cărc
ate”
.
36
7.6.Descriereaconstruc
țieișiaprin
cipiuluide
func
ționa
reare
actoruluin
uclear,estimareapo-
sibilelore
fectealeaccide
ntelornucleare.
7.7.Id
entifi
careaefecteloru
tiliză
riiarm
amen
tu-
luin
uclear,aefectelorbiologicealera
diațiilor
ionizante,auno
rdisp
ozitiveutiliza
tepen
trude
-tectareașim
ăsurareara
diațiilorșicun
oașterea
regu
lilordeprotecție
.7.8.Evaluareaperspectiv
elorutiliză
riifu
ziunii
nuclearecasursăde
ene
rgieaviitorului.
7.9.
*De
scrie
reaconstruc
țieișiafu
ncțio
năriiac-
celeratoarelordepa
rticule(aspectegen
erale).
7.10
.*Ca
racteriza
reaun
orpartic
uleelem
entare
(electronu
l,proton
ul,n
eutron
ul,foton
ul),uti
li-zând
une
ledintreprop
rietățilestati
sticeșicua
n-tic
ealeacestora(m
asade
repa
us,ti
mpu
lmed
iu
deviață,sarcina
electric
ă,sp
inul,spinu
lizotopic,
sarcinaba
rionică).
7.11
.*Ap
licarealegiicon
servăriiim
pulsu
luișia
legiicon
servăriien
ergieilare
zolvareaproblem
e-lor/situa
țiilor-prob
lemă.
* Extin
dere:
Legideconservareîn
reacțiinucleare(aim
pulsu
-lui,aen
ergiei).En
ergiade
reacție
înre
acțiinucleare.
Elem
entedefizicăapa
rti-
culelore
lemen
tare.
Acceleratoarede
partic
ule
elem
entare
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Izo
-topii.Ap
licațiaizotop
ilorîndiversedo
men
ii”/
„Realizărileștiințificealedinastie
iCurie”/„Coo
pe-
rareainternaționa
lăîn
scop
ulexplorăriipașnicea
potențialuluin
uclear”/„Catastrofenu
cleare:C
erno
bîl
șiFuku
shim
a”/„En
ergetic
anu
clearășite
rmon
ucleară”
ș.a.;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Impa
ctulutiliză
rii
tehn
olog
iilornucleare.Aplicareauno
rmăsurid
eprotecție
am
ediuluișiaproprieip
ersoan
eîncazul
radiațiilornucleare(irad
iereana
turalășiartificială)”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
–* explicareasc
hemeiacceleratoruluidepa
rticuleîn
căr-
cateelectric
.
* Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivind:
–ap
licarealegiicon
servăriiim
pulsu
luișialegiicon
ser-
văriiene
rgiei;
–calcululene
rgieid
ereacție
îndife
ritereacțiinucleare.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: d
efectd
emasă,ene
rgiedelegătură,ene
rgiedelegăturăpenu
cleo
n,
* ene
rgiedereacție
,detectoride
radiațiiionizante,* p
artic
uleelem
entare.
37
VIII.
Ele
men
te d
e as
tron
omie
8.1.Id
entifi
carealoculuiastrono
mieiîncontextul
fizicii.
8.2.Observareaceruluiînstelat.
8.3.Id
entifi
careaconstelațiilorp
ecer.
8.4.Determinareaca
uzelorșiaca
racteruluim
ișcării
aparen
teaSoarelui,aLunii,astelelorpecer.
8.5.Explicareafa
zelorL
unii,aeclipselord
eSo
are
șide
Lun
ă.8.6.Clasifi
careacorpurilo
rSistemuluiso
lar.
8.7.Descriereaprop
rietățilorfizic
ealePă
mân
tului,
aleLuniisau
alealto
rplane
tealeSistem
uluiSolar.
8.8.Descriereaconcep
telorm
oderne
despre
origineașievo
luția
SistemuluiSolar.
8.9.AplicarealegilorluiKep
lerlade
scrie
rea
mișcăriicorpu
rilordinSistemulSolar.
8.10
.Descriereastructuriișiacaracteristic
ilor
Soarelui.
8.11
.Expun
ereacaracteris
ticilo
rprin
cipa
leșia
etap
elordeviațăastelelor.
8.12
.Estimareadim
ensiu
nilorșiapărțilorcom
-po
nentealeGa
laxieinoa
streșiadistanțelor
până
laalte
galaxii.
8.13
.* Utiliza
reasis
temuluidecoordo
nateecua-
toria
l.
•As
tron
omiaîn
con
textul
fizicii.Elemen
tedeastro-
nomiepracti
că:m
ișcarea
aparen
tăaaștrilor;sfera
cerească;m
ișcareape
riodi-
căaPăm
ântuluișiaLun
ii.
Timpu
lșim
ăsurarealu
i•Sistem
ulSolar.P
lane
tele.
Corpurilem
icialeSistemu-
luiSolar.P
ămân
tulșiLun
a.
Maree
.Orig
ineașievo
luția
Sistem
uluiSolar
•Elem
entedemecan
ică
cerească.Legilelu
iKep
ler
•So
arele.Caracteris
ticige-
neralealeSoa
relui.Structu-
rașiatm
osferaso
lară
•Stelele.Caracteris
ticip
rin-
cipa
le,clasifi
care,evo
luție
•Noțiunidecosm
olog
ie.G
a-laxiano
astră.Alte
galaxii.
Metagalaxia
* Extin
dere:
Sistem
ede
coo
rdon
ate
cerești
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Obs
ervă
ri as
tron
omic
e:–ob
servareaceruluiîn
stelat;
–mișcareaap
aren
tăaSoa
relui,aLunii,aplan
etelorșia
stelelorpebo
ltacerească;
–ob
servareacon
stelațiilor(toa
mna
,iarna
,prim
ăvara,
vara);
–ob
servareaplane
telor(Mercur,Ve
nus,M
arte,Jup
iter,
Saturn);
–ob
servareaLun
ii;–urmărire
ameteo
rilor.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–ap
licarealegilorluiKep
ler.
Dem
onst
raţii
:–vizio
nareafilmelordidactic
o-științifi
ce;
–uti
lizareare
surselorastrono
micevirtua
le.
Prod
use
şcol
are:
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărișireferateprezen
tate:„As
tron
omiași
civilizațiauman
ă”/„Observatoareastron
omiceorbi-
tale”/„Stelevariabileșinestațio
nare”/„Evo
luția
stele-
lor”/„Ce
rcetărilesp
ațiuluicosmicșiro
lulacestoraîn
dezvoltareasocietății”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
*Rez
olvă
ri de
pro
blem
e:–uti
lizareahărțilorstelareîndiversesituații;
–de
term
inareadistanțelorpân
ălacorpu
rilecerești.
38
* Dem
onst
raţii
: –uti
lizaream
odelelor,ahărțilorlaobservareacerului
înstelat.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sferăcerească,coo
rdon
ateecua
toria
le,ascen
siedreap
tă,d
eclin
ație,p
olulnord/sudallu
mii,axa
lumii,ze
nit,na
dir,eclip
tică,lu
năside
rală,lun
ăsin
odică,stelevaria
bile/nestațio
nare,n
ovă,su
pernov
ă,piticealbe/roșii,steane
utronică,ga-
urăne
agră,gigan
tă,sup
ergigantă,steledu
ble/multip
le,fotosferă,cromosferă,p
rotube
ranțe,vân
tsolar,galaxii,ro
istelar,ne
buloase,sistem
he
liocentric
,metagalaxia,cosmog
onie,cosmolog
ie.
IX. T
ablo
ul ş
tiinț
ific
al lu
mii
şi c
ontr
ibuț
ia fi
zici
i la
dezv
olta
rea
soci
etăț
ii
9.1.Id
entifi
careaetap
elordede
zvoltareafizic
iișiaastron
omieicaștiințe.
9.2.Argum
entarearoluluifi
ziciiînprogresul
tehn
ico-științifi
cșiîndezvo
ltareasocietății.
•Tablou
lcon
tempo
ran
științifi
callu
mii.Evo
luția
tablou
luiștiințificallu
mii.
•Ro
lulfi
ziciișialastrono
-mieiînprog
resulteh
nico
-științifi
cșiîndezvo
ltarea
societății.
Prod
use
şcol
are:
–rapo
arteprezentate:„De
scop
eririlefizic
iiînse
c.al
XX-le
a–alXXI-le
aprivindstructurasubstanțeișina-
turadua
lăam
ateriei”/„Evo
luția
tablou
luiștiințifical
lumii”.
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
II-a,
ele
vul p
oate
:•
iden
tifica:d
omen
iilede
aplicațiepracti
căainteracțiunilorm
agne
tice,aindu
cțieielectromagne
ticeșiaau
toindu
cției;do
-men
iilede
aplicareștiințifi
cășite
hnicăaun
delore
lectromagne
tice;dom
eniilede
aplicareaefectuluifotoe
lectric
;mod
ulde
aborda
reond
ulatoriusa
ucorpusculara
naturiiluminiiînsc
opulune
idescrieriad
ecvate;e
fecteleuti
lizăriiarmam
entuluinu-
clear;efectelebiologicealera
diațiilorio
nizante;disp
ozitiveleutiliza
tepen
trude
tectareașim
ăsurareara
diațiilor;regulilede
protecție
;loculastrono
mieiîncontextulfi
zicii;etape
ledede
zvoltareafizic
iișiaastron
omieicaștiințe;
•de
scrie
:mișc
areapurtătorilordesarcinăîncâm
pmagne
tic;m
odalită
țilede
gen
erareatensiuniielectromotoa
realte
rnati
ve;
proceseleoscilatoriidincirc
uitulo
scilant;gen
erareacâm
puluielectromagne
ticșipropa
gareaun
delore
lectromagne
tice;fe
-no
men
elede
interferen
ță,d
ifracție
șipolariza
realuminiiîntâlnite
înnaturășiînte
hnică;une
lem
ișcărișiu
neleinteracțiuni
cuutiliza
reaelem
entelord
edina
micărelativ
istă;dife
ritemod
elede
atomi,nu
clee
leatomice,utilizâ
ndproprietățilegene
rale
aleacestora;con
strucțiașiprin
cipiuldefuncțio
nareare
actoruluinuclear;p
roprietățilefizicealePă
mân
tului,aleLuniisau
ale
39
altorp
lane
tealeSistem
uluiSolar,alestructuriișialecaracteristi
cilorS
oarelui,aleconcep
telorm
oderne
despreorigineași
evoluțiaSistem
uluiSolar;
•explica:fe
nomen
uldeindu
cțieelectromagne
ticășiau
toindu
cție;p
rincipiuldefuncțio
nareatran
sformatorului;e
fectulfo
to-
electricextern;esențaipotezeiluiPlanckde
sprecua
ntade
ene
rgie;e
sențaipotezeiluid
eBrog
lieladescriereainteracțiunilor
dinpu
nctd
evede
reond
ulatoriu-corpu
scular;p
roceseledede
zintegrarea,b,g;fazeleLunii;eclipseledeSo
areșide
Lun
ă;•
stab
ili:ana
logiadintreoscilațiileelectromagne
ticeșioscilațiilem
ecan
ice;
•de
term
inacauzeleșicaracterulm
ișcăriiap
aren
teaSoa
relui,aLunii,astelelorpecer;
•expu
ne:caracteris
ticileprin
cipa
leșietape
ledeviațăastelelor;
•evalua
:problem
eletran
sportuluiene
rgieielectric
eladistan
țem
ari;pe
rspe
ctiveleutiliză
riifu
ziuniinuclearecasu
rsăde
ene
r-gieaviito
rului;
•estim
a:acțiune
abiolog
icăaun
delore
lectromagne
ticeșiap
licareauno
rmăsurid
eprotecție
am
ediuluișiaproprieip
ersoan
eînutiliza
reapractic
ăaacestora;d
imen
siunileșipărțilecompo
nentealeGa
laxieinoa
streșidistan
țelepân
ălaalte
galaxii;
•an
aliza
rezulta
teleobservărilorefectua
te;
•form
ulaconcluziiprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținutîn
urm
amăsurărilo
refectua
te;
•interpreta,încadrulm
odeluluiBoh
r,spectreleatom
icealehidrog
enului;
•proiectaacti
vitățide
investigație
experim
entalăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-p
roblem
ă;•
aplica:fo
rmulaforțeielectromagne
tice(Ampe
re);form
ulaforțeiLoren
tz;formulaflu
xuluicâm
puluim
agne
tic;legeain
ducției
electrom
agne
tice;re
gulaluiLen
z;fo
rmulaindu
ctan
ței,aen
ergieicâm
puluim
agne
tic;relațiiledintrem
ărim
ilecaracteris
ti-ceund
eielectromagne
tice;dep
ende
nțamaseideviteză;formulaim
pulsu
luirelati
vistșialegăturiidintremasășien
ergie,a
energiei,am
aseișiaim
pulsu
luifoton
ului;legileefectuluifo
toelectric;e
cuațialuiEinsteinpe
ntrufo
toefect;form
ulade
calcu-
lareaene
rgieid
elegăturăanucleuluișiaene
rgieid
elegăturăpenu
cleo
n;legeade
zintegrăriiradioa
ctive;legeacon
servării
număruluidesarcinășilegeaconservăriinum
ăruluidemasă;legileluiKep
lerlarezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•rezolva:problem
ecuaplicaream
ărim
ilorcaracteristicecurentuluialte
rnati
v:intensita
teașitensiune
ainstantane
e,valorile
efectiv
ealeintensită
țiișialete
nsiuniialte
rnati
ve,frecven
ța,perioad
a,pulsația
,faza,defazajul,valoa
reaefectiv
ăatensiuniișia
intensită
ții;rezisten
țaacti
vă,reactanțaindu
ctivă,reactanțacap
acitivă,putereaacti
vă,coe
ficientul/rap
ortuldetransformare;
•argumenta:stabilitateaatomuluiînbazapo
stulatelorluiBoh
r;rolulfizic
iiînprogresultehnico-științificș
iîndezvolta
reasocie
tății.
40
Elev
ul v
a m
anife
sta
urm
ătoa
rele
atit
udin
i și v
alor
i:•
coeren
țășicorectitud
inealim
bajuluispe
cific;
•interesș
icuriozitatepe
ntrupromov
areaacti
văavalorilo
rdeinov
are,deexplorareamed
iuluiîncon
jurătorșiaunu
imod
să-
nătosd
eviață;
•pe
rseveren
țășiprecizie
încun
oaștereaproceselorfi
zicedinna
tură;
•creativ
itateșiatențielaintegrareaachizițiilorspe
cificedisciplineiF
izicăcuceledinalte
dom
enii;
•valorifi
careagân
diriicriti
cepen
truelab
orareaunu
iplande
prevenireșicom
portam
enta
uton
omșira
ționa
lînsitua
țiiderisc.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Funcții(formaan
alitică,formagrafi
că);
- De
rivatafuncție
i;-
Calculintegral;
- Utiliza
reașitran
sformareafo
rmulelor;
- Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
- Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
- Utiliza
reamed
ieiaritmeti
ceadou
ăsaumaim
ultenum
erereale;
- Ecua
ții.Sistem
ede
ecuații;
- Ca
lcululputeriicuexpon
entîntreganu
merelorre
ale;
- Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;-
Utiliza
reaprocen
telor;
- Elem
entedegeom
etrie
șitrigon
ometrie
;-
Ope
rațiicuvectori;
- Ca
lculullo
garitmilo
r.
41
PRO
FILU
L U
MA
NIS
TIC
CLA
SA A
X-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
te
M E
C A
N I
C A
I. Ci
nem
atica
1.1.Descriereamișcăriicorpu
rilor,folosind
mod
eleleșiconcep
tele:p
unct
mat
eria
l, m
obil,
co
rp d
e re
ferin
ţă, s
istem
de
coor
dona
te, s
istem
de
refe
rinţă
, tra
iect
orie
, dep
lasa
re, d
istan
ţă
parc
ursă
, coo
rdon
ată,
vite
ză, v
iteză
med
ie,
acce
lera
ţie, p
erio
adă,
frec
venţ
ă, v
iteză
ung
hiul
a-ră
, acc
eler
aţie
cen
trip
etă.
1.2.Id
entifi
careapa
rticularitățilo
rmișcăriire
ctili-
niiu
niform
e,alem
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
variate
șialemișcăriicirc
ularuniform
e.1.3.Rep
rezentareaîn
form
ăan
alitică:1)a
legii
mișcăriiîn
mișcarearecti
linieuniform
ă;2)a
legii
mișcăriișialegiivite
zeiînmișcarearecti
linie
unifo
rmvariată.
1.4.Aplicareafo
rmulelorvite
zei,avitezeim
edii,
aaccelerație
i,aaccelerație
icen
tripete,aperi-
oade
i,afrecvenței,avite
zeiu
nghiulare,alegii
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
e,alegiivite
zeișialegii
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
variatelare
zolvarea
prob
lemelorîn
situațiiconcrete.
1.5.In
vestigareaexpe
rimen
talăam
ișcăriire
c-tiliniiun
iform
eșiamișcăriire
ctilin
iiun
iform
varia
te.
•Co
ncep
teledeba
zăale
cine
mati
cii.Mărim
ivectori-
ale.Eroarerelativ
ă•Mișcarearecti
linieunifor-
mă.Vite
za.Legeam
ișcării
recti
liniiun
iform
e•Mișcarearecti
linieuniform
varia
tă.
Accelerația
.Legeavite
zei.
Legeamișcăriire
ctilin
iiun
iform
variate
•Mișcareacurbilinie.
Mișcareacircularăun
ifor-
mă.
Accelerația
cen
tripetă
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–mișcarearecti
linieșicurbilin
ie/circ
ulară;
–căde
reacorpurilo
rînae
r,învid(întubu
lluiNew
ton);
–stab
ilireadirecțieișiase
nsuluivite
zeiînmișcarea
circulară.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e/sit
uaţii
-pro
blem
ă:
–proiecția
vectoruluip
eaxede
coo
rdon
ate;
–proiecția
vectorilor:adep
lasării,avite
zeișia
accelerație
i;–ap
licareafo
rmulelorvite
zeișiaaccelerației,alegilor
mișcăriișiavite
zei;
–ap
licareafo
rmulelorperioad
ei,afrecvenței,a
accelerație
icen
tripeteșiavitezeiu
nghiulare.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
1) „
Stud
iul m
işcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
e”;
2) „V
erifi
care
a ex
perim
enta
lă a
une
ia d
intr
e fo
rmul
ele
ca-
ract
eristi
ce m
işcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
var
iate
a u
nui c
orp”
.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
ratorp
re-
zentat;
42
1.6.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.1.7.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
1.8.Formareacom
portam
entuluisistemical
participa
nțilo
rlatrafi
culruti
er(traversarea
străzilorșialiniilo
rdecalefe
rată,d
eplasareacu
mijloa
celedetran
sportș.a.),argum
entând
,prin
rezolvareadife
ritorsituații-prob
lemă,fa
ptulcăla
oricevitezăveh
icululparcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are,caretreb
uieluatperman
ent
încon
siderare.
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–rezumatgen
eraliza
tprezentat:„Re
gulide
securitateși
norm
ede
com
portam
entîncirculațiaru
tieră”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„D
ela,,frecvențade
pe
dalare”lavite
zademișcareabicicletei”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: e
roarerelativ
ă,accelerație,m
ișcarecirc
ularăun
iform
ă,vite
zăung
hiulară,accelerațiecen
tripetă,
vitezăm
omen
tană
,ecuația/le
geamișcării/avite
zei.
II. D
inam
ica
2.1.Gen
eraliza
rearezulta
teloro
bservărilorexpe-
rimen
taleîn
form
ulareaprin
cipiilo
rdinam
icii.
2.2.Rep
rezentareaana
liticășigraficăaforțelor.
2.3.Aplicareaprin
cipiilo
rmecan
iciine
wtonien
e,
alegiiatracție
iuniversale,afo
rmulelorfo
rței
elastic
eșiaforțeidefrecareînsituațiiconcrete.
2.4.Id
entifi
careapa
rticularitățilo
rmișcăriire
cti-
liniiun
iform
e,alem
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
vari-
ateșialemișcăriicirc
ularuniform
eîncon
textul
principiilo
rdinam
icii.
2.5.Explicareainteracțiuniicorpu
rilordinUnivers
prinfo
rțede
atracție
gravitațio
nale,carede
pind
de
maselecorpurilorșidistan
țadintreele.
•Legile/prin
cipiiledinam
icii.
Principiulin
erție
i.Sistem
ede
referin
țăin
erția
le.
Principiulfu
ndam
entalal
dina
micii.
Principiulacțiuniișial
reacțiu
nii
•Câ
mpu
lgravitațio
nal.
Intensita
teacâmpu
lui
gravita
ționa
l.Legea
atracțieiu
niversale
•Fo
rțaelastic
ă.
Forțade
frecare.Coe
fici-
entuld
efrecare.Aplicații
practic
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–reactualiza
reacuno
ștințelor:forțadegreu
tate,p
on-
derea.
Expe
rimen
te:
–ob
servareadiverselorti
puride
interacțiunidintre
corpuri;
–verifi
careaprincipiuluifu
ndam
entalald
inam
icii;
–stud
iulacțiuniișialreacțiuniicorpu
rilor.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–ap
licareaprin
cipiilo
rdinam
icii;
–ap
licarealegiiatracție
iuniversaleșiaform
ulei
intensită
țiicâm
puluigravitațio
nal.
43
2.6.In
terpretareaforțeidegreu
tatecaforțăde
atracțieuniversală,m
anife
statăînvecinătatea
Pămân
tului,aaccelerație
igravitațio
nalecain-
tensita
teacâm
puluigravitațio
nal.
2.7.In
vestigareaexpe
rimen
talăadep
ende
nței
alun
giriicorpu
rilorelasticedeforțade
form
atoa
-re,alegilorfrecăriilaalune
care.
2.8.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.2.9.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
2.10
.Formareacom
portam
entuluisistemic
alpartic
ipan
țilorlatrafi
culruti
er(traversarea
străzilorșialiniilo
rdecalefe
rată,d
eplasareacu
mijloa
celedetran
sportș.a.),argum
entând
,prin
rezolvareadife
ritorsituații-prob
lemă,fa
ptulcăla
oricevitezăveh
icululparcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are,caretreb
uieluatperman
ent
încon
siderare.
Lucr
ări d
e la
bora
tor:
3) „
Dete
rmin
area
con
stan
tei e
lasti
ce a
unu
i res
ort”
/„De
-te
rmin
area
coe
ficie
ntul
ui d
e fr
ecar
e la
alu
neca
re”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
ratorp
re-
zentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icăriprezentatede
spre:aplicareaproprietăților
elastic
ealecorpurilo
rîndiferitedispozitiveșim
așini;
analiza
diverselorc
azuricureferireladim
inua
rea
efectelorforțelord
efrecareșiuti
lizareaacestora.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sistemdereferin
țăin
erția
l/neine
rțial,acțiu
neșire
acțiu
ne,
suprafațăne
tedă
/ideală,fi
ride
al,scripeteideal.
III. I
mpu
lsul
mec
anic
. Luc
rul ş
i ene
rgia
mec
anic
ă
3.1.Descriereacalitati
vășican
titati
văacon
cep-
telor:
lucr
u m
ecan
ic, p
uter
e m
ecan
ică,
ene
rgie
ci
netic
ă, e
nerg
ie p
oten
ţială
, luc
rul f
orţe
lor c
on-
serv
ative
, luc
rul f
orţe
lor d
e fr
ecar
e, im
puls
mec
a-ni
c, le
gea
cons
ervă
rii e
nerg
iei m
ecan
ice.
3.2.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncareene
rgiam
e-canicăse
con
servă.
•Im
pulsu
lmecan
ic
•Lucrulm
ecan
ic.P
uterea
mecan
ică.Ene
rgiacineti
că.
Teorem
avaria
țieiene
rgiei
cine
tice
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–tran
sformareașicon
servareaene
rgieim
ecan
ice.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:
–uti
lizareanoțiunilor:
lucr
u m
ecan
ic, p
uter
e şi
ener
gie
mec
anic
ă, im
puls
mec
anic;
–ap
licarealegiicon
servăriien
ergieim
ecan
iceîndife
ri-tecon
texte.
44
3.3.Utiliza
reamărim
ilorfi
zice(lu
crumecan
ic,
putereșiene
rgiem
ecan
ică,im
pulsmecan
ic),
ateorem
eivariație
iene
rgieicineti
ceșialegii
conservăriiene
rgieim
ecan
icelare
zolvareapro-
blem
elor.
3.4.In
vestigareaexpe
rimen
talăafe
nomen
elor
bazatepeap
licarealegiicon
servăriien
ergiei
mecan
ice.
•Fo
rțeconservativ
e.Lu-
crulfo
rțelorcon
serva-
tive.Ene
rgiapoten
țială
gravita
ționa
lă.Ene
rgia
potențialăelastică.Lu-
crulfo
rțeidefrecare/de
rezis
tență
•Legeaconservăriișiatran
s-form
ăriien
ergieim
ecan
ice.
Aplicații
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
tprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icareprezen
tată:„Pe
rpetuu
mm
obile.V
isuriși
realită
ți”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: impu
lsmecan
ic,teo
remavaria
țieiene
rgieicineti
ce,ene
rgiapoten
țialăelastică,forțecon
servati
ve.
IV. E
lem
ente
de
stati
că
4.1.Stabilireacon
dițiilorîncarecorpu
lseafl
ăîn
echilib
rudetran
slație
sauînechilibrude
rotație
.4.2.Aplicareacon
dițiilord
eechilib
ruîn
situații
concrete.
4.3.Determinareapozițieicen
truluidegreu
tate
alfigu
rilorplane
.4.4.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
•Echilib
rulu
nuicorp
acțio
natd
eforțecoplan
are
concuren
te.Echilibrulde
tran
slație
(cazulfo
rțelor
colin
iare)
•Mom
entulforței.Echilib
rul
dero
tație
.Aplicațiipractic
e•Ce
ntruld
egreu
tate.
Echilib
rulîncâmp
gravita
ționa
l
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–de
term
inareapozițieicen
truluidegreu
tatealfi
gurilor
plan
e;–exem
plede
echilibrustab
il,in
stab
ilșiindiferent.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licareacon
dițiilord
eechilib
ru;
–ap
licareacon
ceptelor:e
chili
bru
mec
anic
, mom
entu
l fo
rţei
, for
ţe c
oncu
rent
e, e
chili
bru
de tr
ansla
ţie/d
e ro
taţie
, cen
trul
de
greu
tateîn
dife
ritecontexte.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
tprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
45
–comun
icărip
rezentatede
spre:m
ăsurid
easigura-
reastab
ilitățiiechilibruluiîn
ingine
rie;aplicarea
cond
ițiilo
rdeechilib
ruîn
dife
ritedo
men
iietc.;
–comun
icarelate
ma:„Măsurid
easigurareastab
ilității
echilib
ruluiîningine
rie,aplicareacon
dițiilord
eechili-
bruîndife
ritedo
men
ii”etc.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: forțecon
curente,echilibrude
rotație
,mom
entulforței.
V. O
scila
ții ş
i und
e m
ecan
ice
5.1.Ana
lizafeno
men
eloroscilatorii,u
tilizâ
nd
mărim
ilecaracteris
ticemișcăriioscilatoriiși
ondu
latorii(p
erioad
ă,frecvență,fa
ză,p
ulsație
,elon
gație
,amplitu
dine
,lun
gimede
und
ă).
5.2.Descriereacanti
tativ
ăaoscilațiilorp
endu
le-
lore
lasticșigravita
ționa
l.5.3.In
vestigareaexpe
rimen
talăaoscilațiilorm
e-canice.
5.4.Aplicaream
ărim
ilorc
aracteris
ticemișcării
oscilatoriișiond
ulatorii(perioad
ă,frecvență,
fază,p
ulsație
,elong
ație,amplitu
dine
,lun
gimede
un
dă)larezolvareaproblem
elor.
5.5.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.5.6.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
5.7.Explicareaprodu
ceriișiaefectelorunu
ise-
ism(n
ivelcalita
tiv).
•Proceseoscilatoriiîn
natură
șiînte
hnică.M
ărim
icarac-
teris
ticemișcăriioscilatorii.
Pend
ululelastic.
Pend
ululgravitațio
nal.
Conservareașitran
sfor-
mareaene
rgieim
ecan
ice
înm
ișcareaoscilatorie
.Oscilațiiamortizateși
oscilațiifo
rțate.Rezon
anța
(calita
tiv).Ap
licațiipractic
e•Und
emecan
ice.Clasifi
-careaun
delorm
ecan
ice
(und
etran
sversaleșiund
elong
itudina
le).Ca
racteristi-
cileund
elor.U
ndesono
re.
Ultrasun
ete.In
frasun
ete.
Und
eseism
ice.Aplicații
practic
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–mișcareaoscilatorie
;–form
areașipropa
gareaun
delortransversaleșilong
i-tudina
le.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:
–ap
licaream
ărim
ilorc
aracteris
ticemișcăriioscilatorii
șion
dulatorii:e
long
ație,vite
ză,accelerație,ene
rgie,
perio
adă,frecvență,fa
ză,p
ulsație
,lun
gimede
und
ă.
Lucr
are
de la
bora
tor:
5) „
Stud
iul p
endu
lulu
i gra
vita
ţiona
l şi d
eter
min
area
va
lorii
inte
nsită
ţii c
âmpu
lui g
ravi
taţio
nal/a
acc
eler
aţie
i că
derii
libe
re”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulunu
iexperim
ent/lucrarede
labo
ratorp
re-
zentat;
46
5.8.Aplicareauno
rmăsurid
epreven
ireși
protecție
înra
portcupo
sibileleefectealeseis-
melor,d
eprotecție
fonicălautiliza
readiferitor
sursesono
reîn
diversesituații.
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Efecte
seism
ice”;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„U
tiliza
reaultrasun
e-tului”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: o
scilatora
rmon
ic,o
scilațiiarm
onice,fa
ză,p
ulsație
,elong
ație,amplitu
dine
,oscilațiiamortizateși
oscilațiifo
rțate,re
zona
nță,und
etran
sversale/lo
ngitu
dina
le,u
ltrasun
ete,in
frasun
ete.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a X
-a, e
levu
l poa
te:
•iden
tifica:p
artic
ularită
țilemișc
ăriirecti
liniiun
iform
e,alem
ișcăriirecti
liniiun
iform
variateșialem
ișcăriicirculareun
iform
e;
cond
ițiileîn
careen
ergiamecan
icăsecon
servă;
•de
scrie
:mișc
areacorpu
rilor,folosindmod
eleleșiconcep
telede:p
unct
mat
eria
l, m
obil,
cor
p de
refe
rinţă
, sist
em d
e co
ordo
-na
te, s
istem
de
refe
rinţă
, tra
iect
orie
, dep
lasa
re, d
istan
ţă p
arcu
rsă,
coo
rdon
ată,
vite
ză, v
iteză
med
ie, a
ccel
eraţ
ie, p
erio
adă,
fr
ecve
nţă,
vite
ză u
nghi
ular
ă, a
ccel
eraţ
ie c
entr
ipet
ă;calita
tivșican
titati
vconcep
tele:l
ucru
mec
anic
, put
ere
mec
anic
ă, e
nerg
ie
cine
tică,
ene
rgie
pot
enţia
lă, l
ucru
l for
ţelo
r con
serv
ative
, luc
rul f
orţe
lor d
e fr
ecar
e, im
puls
mec
anic
, leg
ea c
onse
rvăr
ii en
ergi
ei
mec
anic
e, o
scila
ţiile
pen
dule
lor e
lasti
c şi
grav
itaţio
nal,
rezo
nanţ
ă;•
reprezen
taîn
form
ăan
aliticălegeamișc
ăriiînm
ișcareare
ctilinieuniform
ă,legeamișc
ăriișilegeavitezeiînmișc
areare
ctilinie
unifo
rmvariată;
•explica:interacțiune
acorpurilo
rdinUniversprin
forțede
atracție
gravitațio
nale,carede
pind
demaselecorpurilo
rșid
istan
ța
dintreele;p
rodu
cereașiefecteleunu
iseism
;•
stab
ilicon
dițiileîn
carecorpulse
află
înechilibrude
tran
slație
sauînechilibrude
rotație
;•
determ
inapo
zițiacen
truluidegreu
tatealfi
gurilorplane
;•
completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
form
ulaconcluziiprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținutîn
urm
amăsurărilo
refectua
te;
47
•prezen
ta/in
terpretare
zulta
teleinvestigațiilore
xperim
entale;
•ap
licaform
ulelemărim
ilorfi
zice,legile,p
rincipiilestud
iatelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•argu
men
ta,p
rinre
zolvareadife
ritorsituații-prob
lemă,fa
ptulcălaoric
evitezăveh
icululparcurgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are,caretreb
uieluatperman
entînconsiderare;
•prop
uneun
planprop
riudemăsurid
eform
areacompo
rtam
entului:de
prevenireșiprotecțieîn
rapo
rtcupo
sibileleefecte
aleseism
elor,d
eprotecție
fonicălautiliza
readiferitorsu
rsesono
reîn
diversesituații.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Funcții(formaan
alitică,rep
rezentareagrafică);
- Utiliza
reașitran
sformareafo
rmulelor;
- Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
- Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
- Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erereale;
- Ecua
ții;
- Ca
lcululputerilo
rcuexpo
nentra
ționa
l;-
Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;-
Utiliza
reaprocen
telor;
- Elem
entedegeom
etrie
șitrigon
ometrie
;-
Ope
rațiicuvectori.
48
CLA
SA A
XI-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
te
FIZI
CA M
OLE
CULA
RĂ Ş
I TER
MO
DIN
AM
ICĂ
I. N
oțiu
ni te
rmod
inam
ice
de b
ază.
Teo
ria c
ineti
co-m
olec
ular
ă a
gazu
lui i
deal
(TCM
)
1.1.Defi
nireaconcep
telor:
siste
m te
rmod
inam
ic,
star
ea si
stem
ului
term
odin
amic
, par
amet
ri de
st
are(T
, p, V
).1.2.Explicareafe
nomen
elorre
feritoa
relastruc-
turadisc
retăasu
bstanței(d
ifuziu
neaetc.).
1.3.Descriereamod
eluluigazuluiid
eal.
1.4.Utiliza
reamărim
ilorreferito
arelastructura
discretăasu
bstanței,afo
rmuleifu
ndam
entale
ateorieicineti
co-m
oleculareagazuluiide
al,
aecua
țieid
estareagazuluiide
al,aecuațiilor
tran
sformărilo
rsim
plealegazuluiide
allare
zol-
vareaprob
lemelor.
1.5.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licareînviață
șiînte
hnicăatran
sformărilo
rsim
pleîngaze.
1.6.In
vestigareaexpe
rimen
talăatran
sformărilo
rsim
plealegazuluiide
al.
1.7.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.1.8.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tu-
luio
bținut.
•Noțiunite
rmod
inam
icede
ba
ză.Sistemulte
rmod
i-na
mic.Stareasis
temului
term
odinam
ic.P
aram
etri
destare.Struc
turadisc
retă
asubstanței
•Mod
elulgazuluiid
eal.Fo
r-mulafund
amen
talăaTCM
agazuluiide
al.Tem
pera-
tura.
Ecua
țiadestareagazului
ideal.Tran
sformărisim
ple
alegazuluiide
al(e
cuațiile
tran
sformărilo
rsim
ple)
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–difuziu
nea;
–tran
sformărisim
ple:izotermă,izob
ară,izocoră.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e:–uti
lizaream
ărim
ilorfi
zicereferitoa
relastructuradis-
cretăasubstanței;
–ap
licareafo
rmuleifu
ndam
entaleaTCM
;–ap
licareaecuațieid
estareagazuluiide
al;
–ap
licareaecuațiilortran
sformărilo
rizoterm
e,izob
are,
izocore.
Lucr
are
de la
bora
tor:
1) „
Stud
iul u
nei t
rans
form
ări s
impl
e a
gazu
lui i
deal
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
ratorp
re-
zentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sistem
term
odinam
ic,sistem
închis/de
schis/izo
lat,corp/sistem
macroscop
ic,stareasis
temului,para-
metriidestare,tran
sformarede
stare/proces,ecuațiedestare,con
dițiinormale,m
ișcarebrow
nian
ă,tran
sformări:izo
bară,izoterm
ă,izocoră.
49
II. B
azel
e te
rmod
inam
icii
2.1.Defi
nireaconcep
telor:
ener
gie
inte
rnă,
pro
-ce
s cic
lic, e
cuaţ
ie c
alor
ică
de st
are,
prin
cipi
ul în
tâi
al te
rmod
inam
icii,
mot
or te
rmic.
2.2.Explicareaprin
cipiuluiîn
tâialtermod
inam
icii
calegedeconservare.
2.3.Aplicareaprin
cipiuluiîn
tâialtermod
inam
icii
pentrutran
sformărileizotermă,izocoră,izob
ară
lare
zolvareaproblem
elor.
2.4.Descriereaprincipiuluidefunc
ționa
ream
o-toarelorte
rmice.
2.5.Id
entifi
careașian
aliza
problem
elorecologi-
ce,cau
zatedeuti
lizaream
otoa
relortermice.
2.6.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tu-
luio
bținut.
•En
ergiainternă.Lucrulîn
term
odinam
ică.Can
titateade
căldură.
Principiulîn
tâialtermod
ina-
micii
•Tran
sformareaene
rgieiinter-
neîn
lucrumecan
ic.M
otoa
re
term
ice.Aplicații.Polua
rea
med
iuluiambian
t
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–procesede
încălzire/răcire
asu
bstanței.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–uti
lizareaecuațieicalorim
etric
e,aprin
cipiuluiîn
tâi
alte
rmod
inam
iciilacalcularealucrului,acan
tității
decăldu
rășiavariație
iene
rgieiinterne
întran
sfor-
mărilesimplealegazuluiide
al.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
rator
prezen
tat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Ap
lica-
reamotoa
relortermiceșiim
pactulacestoraasup
ra
med
iuluiambian
t”etc.;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„Ide
ntificareaprin
-cipa
lelorsursedepo
luareamed
iului.Măsurid
eredu
cereapoluă
riiîn
orizon
tullocal”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:p
rocestermod
inam
ic,p
rocesc
iclic,ene
rgiein
ternă,ecuațiecaloricăde
stare,
căldurămolară,cap
acita
tete
rmică,ecuațiecalorim
etric
ă.
50
ELEC
TRO
DIN
AMIC
A
III. E
lect
rost
atica
3.1.Defi
nireaconcep
telor:
perm
itivi
tate
ele
ctri-
că, p
oten
ţial e
lect
ric, c
apac
itate
ele
ctric
ă, c
on-
dens
ator.
3.2.Aplicaream
ărim
ilorc
aracteris
ticecâm-
puluielectric
(inten
sitateacâm
puluielectric
,po
tențialulelectric
),alegiiluiCou
lomb,alu
cru-
luicâm
puluielectric
ladep
lasareaun
eisa
rcini
punc
tiformeîntr-uncâmpom
ogen
lare
zolvarea
prob
lemelor.
3.3.Argum
entareacalitati
văacaracteruluicon
-servati
valcâm
puluielectrostati
c.
3.4.Utiliza
reaform
uleicap
acită
țiicon
densatoru-
luip
lanlare
zolvareaproblem
elor.
3.5.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tu-
luio
bținut.
3.6.Relatareadespreap
licațiialecond
uctoare-
lor,aledielectricilo
rșialecon
densatoa
relorîn
viațacotid
iană
.
•Câ
mpu
lelectric
șicarac-
teris
ticilelu
i.Intensita
tea
câmpu
luielectrostati
c.Pe
rmitivitateaelectricăa
med
iului
•Lucrulcâm
puluielectric
ladep
lasareaun
eisa
rcini
punc
tiformeîntr-uncâmp
omog
en.P
oten
țialulelec-
tric.D
iferențade
poten
țial.
Tensiune
aelectrică
•Ca
pacitateaelectrică.
Cond
ensatorul.Ap
licații.
Capa
citateaelectricăacon-
densatoruluiplan.Ene
rgia
câmpu
luielectric
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–electriza
reacorpurilo
r;–lin
iilede
forțăalecâmpu
luielectrostati
c.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivind:
–ap
licaream
ărim
ilorc
aracteris
ticecâmpu
luielectric
(in
tensita
teacâmpu
luielectric
,poten
țialulelectric
),a
legiiluiCou
lomb,alu
cruluicâm
puluielectric
;–reprezen
tareagrafi
căacâm
puluielectrostati
c;–calcululcap
acită
țiielectric
eacond
ensatoarelorplane
;–calcululene
rgieicâm
puluielectrostati
calcon
densa-
torului.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
tprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentate:„Interacțiunielectrostati
ceîn
na
tură/încotid
ian/înte
hnică”/„Tipurid
econd
ensa-
toareșiap
licațiilelorîntehn
ică”/„Ap
licareacon
den-
satoarelorîn
tehn
ică”ș.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:câm
pelectric,câm
pelectrostatic
,liniide
forțăalecâmpu
luielectrostati
c,in
tensita
teacâmpu
lui
electric,p
oten
țialelectric
,cap
acita
teelectric
ă,con
densatorelectric
.
51
IV. E
lect
roci
netic
ă
4.1.Defi
nireaconcep
telor:
tens
iune
ele
ctro
mo-
toar
e, fo
rţe
exte
rioar
e/se
cund
are,
rezis
tenţ
ă in
te-
rioar
ă/ex
terio
ară,
scur
tcirc
uit.
4.2.AplicarealegiiluiOhm
pen
truopo
rțiune
de
circuitșip
entruun
circ
uitîntreg,alegiiluiJo
ule,
aform
ulelorlu
cruluicuren
tuluielectric
,aputerii
șiarezis
tențeiechivalen
telare
zolvareaproble-
melor.
4.3.Relatareaaplicațiilorefectelorcuren
tului
electricșidescriereafunc
ționă
riiapa
ratelore
lec-
trocasnice.
4.4.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.4.5.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
aprecierearezulta
tu-
luio
bținut.
4.6.Elabo
rareastrategiilo
rdecompo
rtam
entîn
cazulrisc
urilo
rprovo
catedescurtcirc
uit.
•Cu
rentelectric
șicirc
u-ite
decurentcon
tinuu
.Ap
licații.In
tensita
tea
curentului.Ten
siune
aelectrică.Legealu
iOhm
pe
ntruoporțiu
nedecircuit
fărăgen
eratordecurent.
Grup
areacon
ductoa
relor.
Lucrulșiputereacuren
tului
electric.(Re
actualiza
re)
•Tensiune
aelectrom
otoa
re.
LegealuiO
hmpen
truun
circuitîntreg.Scurtcircuitul,
consecințe
•Instrumen
tedemăsurat
digitaleșire
gulide
utiliza
re
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
–reactualiza
reașisis
temati
zareacuno
ștințelorlate
ma
„Curen
tulelectric
con
tinuu
”.
Expe
rimen
te:
–stud
iulexperim
entalalcirc
uitelorserieșiparalel;
–măsuraream
ărim
ilorc
aracteris
ticecurentuluielectric
cum
ultim
etru.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licaream
ărim
ilorșialegilorfi
zicecaracteristic
efeno
men
elorelectric
e(in
tensita
teacurentuluielec-
tric,ten
siune
aelectrică,re
zistențaelectrică,re
zistiv
i-tatea,lu
crulșiputereacuren
tuluielectric
,ten
siune
aelectrom
otoa
re,rezistențainterio
ară,legealuiO
hm,
legealuiJou
le);
–calcululcostuluiene
rgieielectric
econsum
ate.
Lucr
are
de la
bora
tor:
2) „
Dete
rmin
area
rezis
tenţ
ei in
terio
are
şi a
TEM
a u
nei
surs
e de
cur
ent”
.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/lucrarede
labo
ratorp
re-
zentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
52
–comun
icări,referate,p
roiectSTEM/STE
AMdespre:
aplicațiileefectelorc
uren
tuluielectric
(înviațacoti-
dian
ă,în
tehn
ică,în
procesete
hnolog
ice,în
știință,în
med
icinăș.a.);scurtcirc
uitulșisecuriza
reacircuitelor
electrice;
–proiectS
TEM/STE
AMre
aliza
t:„M
ijloa
cedetran
sport
electrice”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: ten
siune
electromotoa
re,forțeexterioare/secund
are,
rezis
tențăinterio
ară,sc
urtcirc
uit,rezis
tențăfuzib
ilă.
V. C
uren
tul e
lect
ric în
dife
rite
med
ii
5.1.Explicareacalita
tivăacond
ucție
ielectric
eîn
metale,în
semicon
ductoa
re,înelectrolițișigaze.
5.2.Id
entifi
careaun
orposibilitățipractic
ede
ap
licareacurentuluielectric
îndife
ritemed
ii(în
viațacotid
iană
/întehn
ică).
5.3.Elabo
rareastrategiilo
rdecompo
rtam
entîn
cazulrisc
urilo
rprovo
catedeform
areacuren
tului
electricîn
dife
ritemed
ii.
•Med
iicond
uctoarede
curentelectric
(calita
tiv).
Aplicațiipractic
ealecu-
rentuluielectric
îndife
rite
med
ii
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–curentulelectric
înelectroliți;
–ionizareagazelor.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
tprezentat;
–situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,p
roiectSTEM/STE
AMdespre:
aplicațiilecurentuluielectric
îndife
ritemed
ii(în
viațacotid
iană
,întehn
ică,în
procesete
hnolog
ice,în
știință,înmed
icinăș.a.);strategiid
ecompo
rtam
ent
încazulriscurilo
rprovo
catedeform
areacuren
tului
electricîn
dife
ritemed
ii.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei:sem
icon
ductor,d
iodă
,diodă
luminisc
entă,electrolit,p
lasm
ă,tu
buriluminisc
ente.
53
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
I-a, e
levu
l poa
te:
•identifi
cadom
eniile
deaplicareînviațășiîntehn
icăatransformărilorsimpleîngaze;
•de
scrie
:mod
elulgazuluiid
eal;principiuldefuncțio
naream
otoa
relortermice;proceseledincon
ductoa
relem
etaliceșidielec-
triciîntr-u
ncâmpelectrostatic;fun
cționa
reaap
aratelorelectrocasnice;
•recuno
așteșiana
lizaprob
lemeleecolog
ice,cau
zatedeuti
lizaream
otoa
relortermice;
•explica:fe
nomen
elereferitoa
relastructuradiscretăasu
bstanței(d
ifuziu
ne,vap
oriza
reetc.);prin
cipiulîntâialtermod
inam
i-ciicalegedeconservare;con
ducțiaelectric
ăînm
etale,în
semicon
ductoa
re,înelectrolițișigaze(calita
tiv);
•relatadespreap
licațiile:con
ductoa
relor,dielectricilo
rșicon
densatoa
relorînviațacotid
iană
;efectelorcuren
tuluielectric
,curentuluielectric
îndife
ritemed
iiînviațacoti
dian
ă/înte
hnică;
•completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
form
ulaconcluziiprin
evaluareare
zulta
tuluiobținutînurm
amăsurărilore
fectuate;
•prezen
ta/in
terpretare
zulta
teleinvestigațiilore
xperim
entale;
•ap
licaform
ulelemărim
ilorfi
zice,ecuațiile,legile,p
rincipiilestud
iatelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•prop
uneun
planprop
riudemăsurid
epreven
ireaîn
călziriigloba
le;
•elab
orastrategiidecompo
rtam
entîncazulrisc
urilorcauzatedescurtcircuitșidetrecereacu
rentuluielectricprin
dife
ritemed
ii.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Funcții(formaan
alitică,rep
rezentareagrafică);
- * Derivatafuncție
i;-
Utiliza
reașitran
sformareafo
rmulelor;
- Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
- Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
- Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erereale;
- Ecua
ții;
- Ca
lcululputerilo
rcuexpo
nentra
ționa
l;-
Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
măr
realnen
egati
v;-
Utiliza
reaprocen
telor;
- Elem
entedegeom
etrie
șitrigon
ometrie
;-
Ope
rațiicuvectori.
54
CLA
SA A
XII-
A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se
de în
văța
re re
com
anda
te
I. El
ectr
omag
netis
m
1.1.In
vestigareaexpe
rimen
talăaacțiuniicâm
pu-
luim
agne
ticasupracond
uctoarelorparcursede
curentelectric
.1.2.Descriereamișcăriipurtătorilordesarcină
electricăîncâm
pmagne
tic.
1.3.Explicareafe
nomen
uluideindu
cțieelectro-
magne
tică.
1.4.Aplicareafo
rmuleifo
rțeielectromagne
tice
(Ampe
re),aform
uleifo
rțeiLoren
tz,afo
rmulei
fluxuluicâm
puluim
agne
tic,alegiiind
ucție
ielectrom
agne
ticelare
zolvareaproblem
elor/
situa
țiilor-prob
lemă.
1.5.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licațiepracti
că
ainteracțiunilorm
agne
tice,ain
ducțieielectro-
magne
tice.
1.6.Ana
lizarezulta
teloro
bservărilorefectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
•Câ
mpu
lmagne
ticalcu-
rentuluielectric
.Ind
ucția
magne
tică.
•Ac
țiune
acâmpu
luim
agne
-tic
asuprapu
rtătorilo
rde
sarcinăelectricăînm
ișcare.
ForțaLorentz
•Fluxulm
agne
tic.Ind
ucția
electrom
agne
tică.Legealu
iFarada
y.
Aplicațiipractic
eale
indu
cțieielectromagne
tice
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Reac
tual
izare
a cu
noşti
nţel
or:
–forțaelectrom
agne
tică;
–regu
lam
âiniid
repte;
–regu
lam
âiniistâng
i.
Expe
rimen
te:
–spectrulcâm
puluim
agne
ticalu
nuim
agne
tperma-
nent,alu
nuicon
ductorre
ctilin
iu,alu
nuisolen
oidșial
uneisp
ireparcursede
curen
t;–acțiu
neacâmpu
luim
agne
ticasupracond
uctoarelor
parcursedecurentelectric
.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licareafo
rmuleifo
rțeielectromagne
tice(Ampe
re),
aform
uleifo
rțeiLoren
tz,afo
rmuleifluxuluicâm
pului
magne
tic,alegiiind
ucție
ielectromagne
tice.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărip
rezentate:„Ap
licațiialecâmpu
luim
ag-
netic
”/„Câm
pulm
agne
ticalPăm
ântului.Procesefizice
caredeterminăprotecția
con
traradiațiilorcosmice”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: fl
uxm
agne
tic,forțaLoren
tz,ind
ucție
electromagne
tică.
55
II. C
uren
t ele
ctric
alte
rnati
v
2.1.Descriereamod
alită
țilordegene
rareat.e.
m.alte
rnati
ve.
2.2.Com
parareamărim
ilorc
ecaracterize
ază
curentulalte
rnati
vcum
ărim
ilececaracterize
ază
curentulcon
tinuu
.2.3.Rezolvareaprob
lemelorcuap
licaream
ărim
i-lorc
aracteris
ticecurentuluialte
rnati
v:in
tensita
-teașitensiune
ainstan
tane
e,valorileefecti
veale
intensită
țiișialete
nsiuniialte
rnati
ve,frecven
ța,
perio
ada,pulsația
,valoa
reaefectiv
ăatensiuniiși
aintensită
ții,rap
ort/coefi
cien
tdetran
sformare.
2.4.Explicareaprin
cipiuluidefunc
ționa
rea
tran
sformatorului.
2.5.Id
entifi
careaprob
lemelortran
sportului
energieielectric
eladistanțemari.
2.6.Formareacom
portam
entuluicon
știen
tla
utilizareacuren
tuluialte
rnati
v.
•Cu
rentulelectric
alte
rnati
v.
Mărim
icaracteris
tice.
Valoriefectiv
eale
intensită
țiicuren
tuluișiale
tensiuniialte
rnati
ve.
•Prod
ucereaene
rgieielec-
trice.Transform
atorul.
Aplicațiipractic
e.Tran
sportulene
rgieielec-
triceladistanțemari
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–gene
rareatensiuniielectromotoa
realte
rnati
ve;
–construc
țiatran
sformatorului.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–calcululm
ărim
ilorc
aracteris
ticecurentuluialte
rnati
v:
intensita
teașitensiune
ainstan
tane
e,valorileefecti
ve
aleintensită
țiișialete
nsiuniialte
rnati
ve,frecven
ța,
perio
ada,pulsația
,valoa
reaefectiv
ăatensiuniișia
intensită
ții.
Lucr
are
de la
bora
tor:
1) „
Stud
iul t
rans
form
ator
ului
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referate,cercetăriprezen
tate:„Av
anta-
jeleutiliză
riicuren
tuluialte
rnati
v”/„Diminua
reapier-
derilorene
rgeti
celatran
sportulene
rgieielectric
ela
distan
țem
ari”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: curen
talte
rnati
v,te
nsiune
alte
rnati
vă,valoriinstantan
eeșivaloriefecti
vealete
nsiuniișiale
intensită
țiicuren
tuluialte
rnati
v,tran
sformator,rap
ort/coefi
cien
tdetran
sformare.
56
III. O
scila
ții ş
i und
e el
ectr
omag
netic
e
3.1.Descriereacalitati
văaprodu
ceriicâm
pului
electrom
agne
ticșiapropa
găriiund
eielectro-
magne
tice.
3.2.Aplicareare
lațiilord
intremărim
ilecaracte-
ristic
eun
deielectromagne
tice(lu
ngim
ede
und
ă,
perio
adă,frecvență)lare
zolvareaproblem
elor/
situa
țiilor-prob
lemă.
3.3.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licații
științifi
ceșite
hnicealeun
delore
lectromagne
ti-ce,alein
terferen
țeișialedifracție
ilum
inii.
3.4.Estimareaacțiuniib
iologiceaund
elor
electrom
agne
ticeșiap
licareauno
rmăsurid
eprotecție
am
ediuluișiaproprieip
ersoan
eîn
utilizareapracti
căaacestora.
3.5.Utiliza
reaform
uleire
țeleid
edifracție
la
rezolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.3.6.In
vestigareaexpe
rimen
talăare
țeleid
edifracție
.3.7.Descriereafeno
men
elordeinterferen
țăși
difracție
alu
miniiîntâlnite
înnaturășiînte
hnică.
3.8.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilor
fizicemăsuratecucalculareaeroriiab
soluteșia
eroriirelativ
e.3.9.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
•Circuitulo
scilant
•Câ
mpu
lelectromagne
tic.
Prop
agareaund
elorelec-
trom
agne
tice.
Clasificareaun
delore
lec-
trom
agne
tice.Aplicații
practic
e•Evoluțiacon
cepțiilordespre
naturalu
minii
•Interferen
țașidifracția
lu-
minii.Rețeaua
dedifracție
.Ap
licațiipractic
e
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–de
mon
strareainterferen
țeișiadifracție
ilum
inii.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–calcululparam
etrilorcirc
uiteloro
scilante;
–ap
licareafo
rmulelorcaracteris
ticeun
delore
lectro-
magne
tice;
–ap
licareafo
rmuleire
țeleid
edifracție
.
Lucr
are
de la
bora
tor:
2) „
Dete
rmin
area
lung
imii
de u
ndă
a lu
min
ii cu
aju
toru
l re
ţele
i de
difr
acţie
”.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigații/lu
crarede
labo
ratorp
rezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referateșicercetăriprezen
tate:„Istoria
de
scop
eririiund
elorelectromagne
ticeșiîncepu
tulerei
radiou
lui”/„A
plicațiipracticealeinterferen
țeișiale
difracție
ilum
inii(in
terferom
etru,h
olog
rafia
etc.)”ș.a.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: o
scilațiielectromagne
tice,circ
uito
scilant,interferență,difracție
,tab
loude
interferen
ță,
maxim
/minim
deinterferen
ță,d
rumgeo
metric
,interfran
jă,rețeadedifracție
.
57
FIZI
CA M
OD
ERN
Ă
IV. E
lem
ente
de
fizic
ă cu
antic
ă
4.1.Defi
nireaconcep
telor:
cuan
tă d
e en
ergi
e,
foto
n, e
fect
foto
elec
tric
, fre
cven
ţă d
e pr
ag, t
ensi-
une
de fr
ânar
e/st
opar
e.4.2.In
vestigareaexpe
rimen
talăîn
labo
rator/
labo
ratorv
irtua
lalegilore
fectuluifo
toelectric
extern.
4.3.Aplicareafo
rmulelorene
rgiei,amaseișia
impu
lsuluifoton
ului,alegilore
fectuluifo
toe-
lectric
,aecuațieiluiEinsteinpe
ntrufo
toefectla
rezolvareaproblem
elor.
4.4.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licareaefec-
tuluifotoe
lectric
.4.5.Ana
lizarezulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teși
form
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tu-
luio
bținut.
•Efectulfotoe
lectric
extern.
Legileefectuluifo
toelectric
extern.C
uantăde
ene
rgie.
Fotonu
l.Ap
licațiipractic
ealeefectuluifotoe
lectric
extern
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–efectulfotoe
lectric
extern.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
e privind:
–ap
licarealegilore
fectuluifo
toelectricexternșia
ecua
țieiluiEinstein;
–calcululene
rgiei,alm
aseișialimpu
lsuluifoton
ului.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–rapo
rtulpen
truexpe
rimen
t/investigațiiprezentat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referateșicercetăriprezen
tate:„Ap
lica-
reaefectuluifotoe
lectric
externîndife
ritedo
men
iialeștiințeișialete
hnicii(celulafotoelectrică,re
leul
fotoelectricetc.)”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: cua
ntăde
ene
rgie,foton
,efectfo
toelectric,frecven
țădeprag,
tensiune
defrân
are/stop
are,ip
otezaluiPlanck.
V. E
lem
ente
de
fizic
ă a
atom
ului
şi a
nuc
leul
ui a
tom
ic
5.1.Descriereacalitati
văadiferitormod
eledeatomi.
5.2.Argum
entareastab
ilitățiiatomuluipeba
za
postulatelorlu
iBoh
r.5.3.Caracteriz
areanucleeloratomice,utilizâ
nd
prop
rietățilegene
ralealeacestora:dim
ensiu
ne,
masă,sa
rcinăelectrică,structură.
•Expe
riențaluiR
uthe
rford.
Mod
elulplane
tara
lato-
mului
•Po
stulateleluiB
ohr
•Sp
ectre.Tipurid
espectre
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Expe
rimen
te:
–sche
maexpe
riențeilu
iRuthe
rford;
–înregistrarearadiațiilorcuajutoruldetectorilor.
Rezo
lvăr
i de
prob
lem
eprivind:
–de
term
inareacaracteris
ticilo
rnucleuluiatomic;
58
5.4.Explicareaproceselord
ede
zintegrareα,β,γ.
5.5.Aplicarealegiid
ezintegrăriiradioa
ctive,a
legiicon
servăriinu
măruluidesarcinășialegii
conservăriinum
ăruluidemasălare
zolvareapro-
blem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.5.6.Estimareaposibilelore
fectealeaccide
ntelor
nucleare.
5.7.Id
entifi
careaefectelorb
iologiceale
radiațiilorio
nizanteșicuno
așterearegu
lilorde
protecție
.5.8.Id
entifi
careado
men
iilordeap
licațiipractic
ealefeno
men
elornucleare(aizotop
ilorrad
ioac-
tivi,areacțiilord
efisiune
șifu
ziune
anucleelor).
5.9.Evaluareaperspectiv
elorutiliză
riifu
ziunii
nuclearecasursăde
ene
rgieaviitorului.
•Nucleulatomic.
Constitue
nțiinu
cleu
luiato-
mic.Izotopi
•Ra
dioa
ctivitatea.
Dezin
tegrareara
dioa
ctivă
•Re
acțiinucleare.Legid
econservareîn
reacțiinucle-
are(anum
ăruluidesarcină,
anu
măruluidemasă)
•Fisiu
neașifuziu
neanu
clee
-lor.Re
actoruln
uclear
•Ap
licațiipractic
ealefeno
-men
elornucleare(aizoto-
pilorrad
ioactiv
i,areacțiilor
defisiu
neșifu
ziune
anu-
clee
lor)
–ap
licarealegiid
ezintegrăriiradioa
ctive,alegiicon
ser-
văriinum
ăruluidesarcinășialegiicon
servăriinu
mă-
ruluid
emasă;
–an
aliza
reacțiilorn
ucleare.
Prod
use
şcol
are:
–expe
rimen
trealizat;
–prob
leme/situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icări,referateprezentate:„Mod
elede
atomi.
Particularitățid
eosebite”/„Realizărileștiințificeale
dina
stieiCurie”/„Catastrofenu
cleare:C
erno
bîlși
Fuku
shim
a”/„Do
men
iide
aplicațiipractic
ealeizo
topi-
lorrad
ioactiv
i,alefisiuniișifuziuniin
ucleare”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: m
odelulplane
tara
latomului,m
odelulcua
ntificatalatomului,spe
ctrudeem
isie/ab
sorbție
,spe
c-truconti
nuu/de
ban
dă/delin
ii,defectd
emasă,ene
rgiedelegătură,ene
rgiedelegăturăpenu
cleo
n.
VI. E
lem
ente
de
astr
onom
ie
6.1.Id
entifi
carealoculuiastrono
mieiîncontextul
fizicii.
6.2.Observareaceruluiînstelat.
6.3.Id
entifi
careaconstelațiilorp
ecer.
6.4.Determinareacau
zelorșiacaracterului
mișcăriiapa
renteaSo
arelui,aLun
ii,astelelorpe
cer.
6.5.Explicareafa
zelorL
unii,aeclipselord
eSo
are
șide
Lun
ă.6.6.Defi
nireatim
puluisolarm
ediu.
6.7.Clasifi
careacorpurilo
rSistemuluiSolar.
6.8.Descriereaprop
rietățilorfizic
ealeLuniișiale
plan
etelordinSistemulSolar.
•As
tron
omiaîn
con
textul
fizicii.Elemen
tedeastron
o-miepracti
că:m
ișcareaap
a-rentăaaștrilo
r;sferace-
rească(calita
tiv);mișcarea
perio
dicăaPăm
ântuluiși
aLunii.
Timpu
lșim
ăsurarealu
i•Sistem
ulSolar.P
lane
tele.
Corpurilem
icialeSistemu-
luiSolar.P
ămân
tulșiLun
a.
Maree
.Orig
ineașievo
luția
Sistem
uluiSolar
Activ
ităţi
de în
văţa
re:
Obs
ervă
ri as
tron
omic
e:–ob
servareaceruluiîn
stelat;
–mișcareaap
aren
tăaSoa
relui,aLunii,aplan
etelorșia
stelelorpebo
ltacerească;
–ob
servareacon
stelațiilor(toa
mna
,iarna
,prim
ăvara,
vara);
–ob
servareaplane
telor(Mercur,Ve
nus,M
arte,Jup
iter,
Saturn);
–ob
servareaLun
ii;–urmărire
ameteo
rilor.
59
6.9.Descriereaconcep
telorm
oderne
despre
origineașievo
luția
SistemuluiSolar.
6.10
.Descriereastructuriișiacaracteristic
ilor
Soarelui.
6.11
.Expun
ereacaracteris
ticilo
rprin
cipa
leșia
etap
elordeviațăastelelor.
6.12
.Clasifi
careaspectralăastelelor.
6.13
.Estimareadim
ensiu
nilorșiapărțilorcom
-po
nentealeGa
laxieinoa
streșiadistanțelor
până
laalte
galaxii.
•So
arele.Caracteris
ticigen
e-ralealeSoa
relui.Structura
șiatmosferaso
lară
•Stelele.Caracteris
ticip
rinci-
pale,clasifi
care,evo
luție
•Noțiunidecosm
olog
ie.G
a-laxiano
astră.Alte
galaxii.
Metagalaxia
Dem
onst
raţii
:–vizio
nareafilmelordidactic
o-științifi
ce;
–uti
lizareare
surselorastrono
micevirtua
le;
–vizitălaObservatorulA
strono
mic.
Rezo
lvar
ea u
nor s
ituaţ
ii-pr
oble
mă.
Prod
use
şcol
are:
–situa
ții-problem
ărezolvate;
–comun
icărișireferateprezen
tate:„As
tron
omiași
civilizațiauman
ă”/„Observatoareastron
omiceorbi-
tale”/„Stelevariabileșinestațio
nare”/„Evo
luția
stele-
lor”/„Ce
rcetărilesp
ațiuluicosmicșiro
lulacestoraîn
dezvoltareasocietății”.
Test
de
eval
uare
sum
ativă
rezo
lvat
.
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sferăcerească,coo
rdon
ateecua
toria
le,p
olulnord/sudallu
mii,axalu
mii,ze
nit,na
dir,eclip
tică,
lună
side
rală,lun
ăsin
odică,stelevaria
bile/nestațio
nare,n
ovă,su
pernov
ă,piticealbe/roșii,steane
utronică,gau
rănea
gră,gigan
tă,sup
ergi-
gantă,steledu
ble/multip
le,fotosferă,cromosferă,p
rotube
ranțe,vân
tsolar,galaxii,ro
istelar,ne
buloase,sistem
heliocentric
,metagalaxia,
cosm
ogon
ie,cosmolog
ie.
VII.
Tabl
oul ş
tiinț
ific
al lu
mii
şi c
ontr
ibuț
ia fi
zici
i la
dezv
olta
rea
soci
etăț
ii
7.1.Id
entifi
careaetap
elordede
zvoltareafizic
iiși
aastron
omieicaștiințe.
7.2.Argum
entarearoluluifi
ziciiînprogresul
tehn
ico-științifi
cșiîndezvo
ltareasocietății.
•Tablou
lcon
tempo
ran
științifi
callu
mii.Evo
luția
tablou
luiștiințificallu
mii
•Ro
lulfi
ziciișialastrono
-mieiînprog
resulteh
nico
-științifi
cșiîndezvo
ltarea
societății
Prod
use
şcol
are:
–rapo
arteprezentate:„De
scop
eririlefizic
iiînse
c.al
XX-le
a–alXXI-le
aprivindstructurasubstanțeișina-
turadua
lăam
ateriei”/„Evo
luția
tablou
luiștiințifical
lumii”.
60
La sf
ârși
tul c
lase
i a X
II-a,
ele
vul p
oate
:•
explica:fe
nomen
uldeindu
cțieelectromagne
tică;prin
cipiuldefuncțio
nareatran
sformatorului;
•de
scrie
:mișc
areapurtătorilordesarcinăelectricăîncâm
pmagne
tic;m
odalită
țide
gen
erareat.e.m
.alte
rnati
ve,calita
tivpro-
ducereacâmpu
luielectromagne
ticșipropa
gareaun
deielectromagne
tice;fe
nomen
elede
interferen
țășidifracție
aluminiiîn-
tâlnite
înnaturășiînte
hnică,calita
tivdife
ritemod
elede
atomi;prop
rietățilefizice
alePăm
ântului,aleLuniisau
alealto
rplane
te
aleSistem
uluiSolar;con
ceptelemod
erne
despreorigineașievoluția
Sistem
uluiSolar;structurașicaracteristicileSoa
relui;
•compa
ram
ărim
ilececaracterize
azăcurentulalte
rnati
vcum
ărim
ilececaracterize
azăcurentulcon
tinuu
;•
caracteriza
:nuclee,utilizâ
ndproprietățilegeneralealeacestora;diferitetip
urideradiațiin
ucleareînfuncțiedeprop
rietățileacestora;
•iden
tifica:loculastrono
mieiîncontextulfi
zicii;etape
ledede
zvoltareafizic
iișiaastron
omieicaștiințe;
•recuno
aștecon
stelațiilepe
cer;
•clasificacorpu
rileSistem
uluiSolar;
•expu
ne:cau
zeleșicaracterulm
ișcăriiap
aren
teaSoa
relui,aLunii,astelelorpecer;caracteristi
cileprin
cipa
leșietape
lede
viațăaun
eistele;
•estim
a:dim
ensiu
nileșipărțilecompo
nentealeGa
laxieinoa
stre;d
istan
țelepân
ălaalte
galaxii;acțiune
abiolog
icăaun
delor
electrom
agne
tice;
•relatadespre:dom
eniilede
aplicațiepracti
căainteracțiunilorm
agne
tice;aindu
cțieielectromagne
tice;problem
eletran
spor-
tuluiene
rgieielectric
eladistan
țem
ari;do
men
iilede
aplicațiiștiințifi
ceșite
hnicealeun
delore
lectromagne
tice;dom
eniilede
ap
licareaefectuluifotoe
lectric
;efecteleuti
lizăriiarmam
entuluinuclear;e
fectelebiolog
icealeradiațiilorio
nizante,aleuno
rdispozitiveutiliza
tepen
trude
tectareașim
ăsurareara
diațiilor;
•evalua
perspectiv
eleuti
lizăriifuziu
niinuclearecasu
rsăde
ene
rgieaviitorului;
•completa/extrageinform
ațiileîntr-un/dintr-u
ngrafi
cși/sautabe
l;•
form
ulaconcluziiprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținutîn
urm
amăsurărilo
refectua
te;
•prezen
ta/in
terpretare
zulta
teleinvestigațiilore
xperim
entale;
•ap
licaform
ulelemărim
ilorfi
zice,legilestud
iatelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă;
•argu
men
ta,p
eba
zapostulatelorluiBorh,stab
ilitateaatom
ului;
61
•justificarolulfi
ziciiînprogresulte
hnico-științifi
cșiîndezvolta
reasocietății;
•prop
uneun
planprop
riudemăsurip
entruform
areacom
portam
entuluid
eprotecție
am
ediuluișiaproprieip
ersoan
ede
acțiu
nilera
diațiilornucleareînutiliza
reapractic
ăaun
delore
lectromagne
tice.
Elev
ul v
a m
anife
sta
urm
ătoa
rele
atit
udin
i și v
alor
i:•
coeren
țășicorectitud
inealim
bajuluispe
cific;
•interesș
icuriozitatepe
ntrupromov
areaacti
văavalorilo
rdeinov
are,exploraream
ediuluiîncon
jurătorșiaunu
imod
sănă
-tosd
eviață;
•pe
rseveren
țășiprecizie
încun
oaștereaproceselorfi
zicedinna
tură;
•creativ
itateșiatențielaintegrareaachizițiilorspe
cificedisciplineiF
izicăcuceledinalte
dom
enii;
•valorifi
careagân
diriicriti
cepen
truelab
orareaunu
iplande
prevenireșicom
portam
enta
uton
omșira
ționa
lînsitua
țiiderisc.
Elem
ente
com
une
cu M
atem
atica
:-
Funcții(formaan
alitică,rep
rezentareagrafică);
- * Derivatafuncție
i;-
Utiliza
reașitran
sformareafo
rmulelor;
- Ope
rareașitran
sformareaunitățilordemăsură;
- Iden
tificarearelațiilord
eprop
orțio
nalitate;
- Utiliza
reamed
ieiaritmeti
cea2sa
umaim
ultenum
erereale;
- Ecua
ții;
- Ca
lcululputerilo
rcuexpo
nentra
ționa
l;-
Ope
rațiicurădă
cinipătratic
edintr-u
nnu
mărre
alnen
egati
v;-
Utiliza
reaprocen
telor;
- Elem
entedegeom
etrie
șitrigon
ometrie
;-
Ope
rațiicuvectori.
62
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
AspectulmetodologicpresupusdeCurriculumulladisciplinaFizică. Astronomie,dez-voltatîntermenidecompetențeșcolare,reprezintăorganizareaprocesuluieducațional,centratpeachizițiifinaleconcrete.
Proiectareadiferitortipuridestrategiididacticeînprocesuldepredare– învățareafiziciivafideterminatăde:
• abordareaconstructivistăîneducație;• tipologiafinalitățilorcursuluidefizică;• formeledeorganizarea instruiriispecificefizicii: lecții, lucrăride laborator, lu-
crăripracticeetc.;• viziuneadidacticăaprofesorului.Ideea-cheieametodologieipropuse înactualulcurriculumconstă înasigurareași
susținereaînvățăriicentratepeelev(abordareapsihocentrică),darșiaînvățăriicentra-tepevalorilepromovatedecătresocietate(abordareasociocentrică).
Încadrulprimeiabordări,elevul,lalecțiiledefizică,fiindsubiectactiv,seinformea-ză,identifică,descrie,observă,experimentează,descoperă,analizează,interpretează,apreciază,concluzionează,gestioneazăetc.,realizând,astfel,demersuriconstructiviste,iarprofesorulasigurăprocesuldepredare–învățare–evaluarefărăaselimitalafur-nizareadeinformații,ciîndrumând/orientândeleviicumsăînvețegândindactiv,logic,analiticșicritic.
În cadrul celei de-adouaabordări, elevul asimilează valorilepromovatede cătresocietate,iarprofesorulghideazăacestprocesfărăa-șiimpunepropriileviziuni.
Realizareaacesteiidei-cheie,încazulpredăriifizicii,seaxeazăpestrategiididacticeactiv-participative,careaulabazăurmătoareleprincipii:
1. promovareaînvățăriiprindescoperireșirezolvaredeprobleme;2. construireapropriilorînțelesurișiinterpretărialeconținuturilorînsușitelafizică;3. discutareașistabilireadecomunacordcueleviiamoduluideînvățare;4. promovareaalternativelormetodologicedepredare–învățare–evaluare;5. analizamultidimensională,transdisciplinarăaconținuturilordindomeniulfizicii,
arieicurriculareetc.;6. evaluareaprinmetodealternative.
63
Așadar,predarea– învățareadisciplinei școlareFizică sevaaxapreponderentpeurmătoarelestrategiididactice:
• strategiieuristice;• strategiialgoritmice;• strategiideînvățareprincooperare;• strategiiaxatepecercetare;• strategiiaxatepeproblematizare.Proiectareaanuală,precumșiproiectareaunitățilordeînvățare,vaficentratăpeo
asimilaretreptatăacompetențelorspecificefizicii,careurmeazăafiatinsepeparcursulcelortreianidestudiuînliceu.Fiinddezvoltatepermanent,elevorconducelaforma-reacelor4competențespecificedisciplinei,consideratecafinalitățialetrepteiliceale.
Competențelespecificeseexercităîndiferitesituațiideînvățarecuunanumitgraddeoperaționalitateșidepindînmaremăsurădeachizițiiledobânditelafiecareunitatedeînvățare.
Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul depredare șistrategiadidacticăutilizatedecătreprofesor.Strategiadidacticăpresupuneîmbinareaformelordeorganizareaactivitățilorelevilor,ametodelor șimijloacelordepredare–învățareîncadrulprocesuluideformare,iaroptimizareaacestorareprezintăscopulprincipalalstrategieișialstiluluidepredarealprofesorului.
Deci,optimizareaprocesuluididacticîncadrulorelordefizicăpentrutreaptalicealăconstăîn:selectarea adecvată ametodelor, a procedeelor didactice și amijloacelor de
învățământ;creareasituațiilordeformareadecvateconținuturilor;asigurareauneicomunicărididacticeeficiente;motivareașidezvoltareaintereselorelevilor;corelareateorieicupracticaetc.Utilizareametodelorîncontextinteractivîivizeazăatâtpeprofesori,câtșipeeleviși
presupuneoparticipareactivăprinefortcomun,urmărindatingereaachizițiilorfinale.Metodelecentratepeelevstimuleazăgândireașiimaginațiaacestuia,capacitateadecomunicare,voința,motivația,interesuletc.Activesteelevulcaredepuneunefortdereflecțiepersonală,interioară,abstractă,careîntreprindeunefortintelectual,decer-cetare,deredescoperireaadevărurilorștiințifice.
Un imperativ al timpului îl reprezintă utilizarea tehnologiilor informației și acomunicațiilor (TIC) înprocesuleducațional lafizică.ResurseleWEBpotfi folosite înmăsura posibilităților, nu doar la selectarea unor conținuturi informaționale de ulti-măoră,darșilaefectuareaexperimentelorcuajutorullaboratoarelordigitale,dotate
64
cusenzorideultimăgenerație,modelareaunorexperimentefizice,greuderealizatîncondițiiledelaborator,precumșilaevaluareaoperativăaachizițiilor.Utilizareaacestorresurselalecțiiledefizicăauunșirdeavantaje:
• asigurădiversificareastrategiilordidactice,utilizateînprocesuleducațional;• faciliteazăaccesulelevilorlainformație,stimulândinteresulacestorafațădecele
mairecentedescoperiri,motivândînvățarea;• permitrealizareauneievaluărimaiampleșimaioperativearezultatelorșiapro-
greselorobținutedecătreelevi;• dezvoltăabilitățiledecomunicare,delucruînechipă;• contribuielarealizareaproiectelorindividualeșiîngrup,sensibilizândatitudinea
fațădeproblemelemajoredinviațacotidiană.Încadrulprocesuluieducațional,activitățiledepredare–învățare–evaluareseaflă
într-ostrânsălegătură.Acesteatrebuieproiectateînacelașitimp,deoareceprincipalulelementmetodologicpresupusînactualulcurriculumîlreprezintăorganizareaproce-sului educațional în raport cunoilefinalități achiziționate: competențele specifice șiunitățiledecompetență.
Astfel,evaluarearezultatelorșcolarese integreazăpe întregprocesulde instruiresubdiferiteforme(tradiționaleșiformative),cumarfi:
- evaluareainițială(chestionare,testări,interviuri);- evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice,
temepentruacasă);- evaluareasumativă(testăritematice,referate,proiecte).Pentruarealizacusuccesevaluareaprocesuluișiaproduselorfinale,esteimportant
săseaplicestrategiimodernedeevaluare.CaracteristiciledebazăaleuneievaluăriautenticeîncadruldisciplineiFizică. Astro-
nomiesunturmătoarele:- relevanțasarcinilordeevaluareșipunereaelevilorînsituațiiasemănătoarecelor
dinviațareală.Pentruaceasta,eivorrealizaobservări,investigații,experimente,vorsoluționauneleproblemeconcrete,vorreflectaasupracelorînvățateși îșivorexprimainteresele,opiniileșiatitudinileproprii;
- dezvoltareacapacitățilordeautoevaluareaachizițiilorfinale.Evaluareatrebuiesăofereelevilorinformațiisuficientedespreprocesuldeformare
acompetențelorspecificefizicii.Astfel,înprocesuldeevaluareeleviidemonstrează:• ceea ce ştiu–ansambluldecunoștințefundamentale;• ceea ce pot să facă –ansambluldepriceperi,deprinderi,abilitățideafaceceva/
deapuneînpractică/deaimplementacunoștințelefundamentale;• ceea ce pot să fie–ansambluldeatitudinibazatepevalorileacceptate.
65
Evaluareasucceselorelevilor,înaceastăordinedeidei,poatefirealizată,deaseme-nea,șiprinutilizareametodelorcomplementaredeevaluare:
• observareasistematicăacomportamentuluielevilor;• investigația;• proiectul;• portofoliul;• autoevaluareaetc.Acestemetodesuntînacelașitimpmetodedepredare–învățareșimetodedeeva-
luare.Elepermitprofesoruluisăanalizezedirectactivitateaelevului,săevaluezeproce-sulprincareseajungelaanumiterezultate/produsefinalematerializateîncompetențe.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construireacunoștințelor și creeazăun climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cu-noascăcriteriiledeevaluarepentruaputeareflectaasupraperformanțelorobținuteșipentruagăsimodalitățipropriideprogres.
66
67
68
Introducere
Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie, pentruclasele a X-a – a XII-a, precumșimanualul școlar, ghidulmetodologic, culegeriledeprobleme,softurileeducaționaleetc.facpartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.
RolulacestuidocumentestedeafacilitaprocesuldeimplementareacurriculumuluidisciplinarlaFizică. Astronomieînclaseleliceale.Ghidulorienteazăactivitateacadruluididactic,permiteabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticădelungăduratășidescurtădurată,darșiderealizarepropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.
ÎnprocesuldeelaborareaGhidului de implementare acurriculumului la disciplina Fizică. Astronomies-aținutcontde:
• direcțiiledezvoltăriicurriculumuluidisciplinar;• elementeledenoutateale curriculumuluidisciplinar, careurmeazăafi imple-
mentatedecadreledidactice;• rolul elementelor de structură ale curriculumului în formarea competențelor
specificefizicii;• necesitateasuportuluiacordatprofesorilordefizicăînprocesuldeimplementare
acurriculumuluiînînvățământulgimnazial.Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie cuprinde
următoarele componente structurale: Introducere, referinţe conceptuale/teoretice, referinţe proiective, referinţe metodologice şi procesuale ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie.
Ghiduldefațăareurmătoarelefuncții:• de orientare a procesului de învățământ conform reperelor conceptuale ale
curriculumuluiladisciplinaFizică. Astronomie;• deasigurareacoerențeiprocesuluidepredare– învățare–evaluareconform
reperelormetodologicealecurriculumuluiladisciplinaFizică. Astronomie;• deproiectareademersuluieducaționallaniveldeclasăconcretă;• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Ghidul de implementare acurriculumului la disciplina Fizică. Astronomieesteadresat
cadrelordidactice,autorilordemanuale,metodiștilor,altorpersoaneinteresate.
69
I. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina
FIZICĂ. ASTRONOMIE
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Fizică. Astronomie. CurriculumuldisciplineiFizică. AstronomieestepartecomponentăaCurriculumului
Naţional,elaboratînconformitatecuprevederileCodului Educaţiei al Republicii Mol-dovașireprezintăundocumentreglatorpreconizatpentruafiimplementatînclaseleliceale.
Actualulcurriculumesteapatragenerațiedeacesttipdedocumenteșiadouage-nerațiedecurriculacentratepecompetențe.Dezvoltareaacestuiaademaratprintr-unprocesdeevaluaresistemicășiholisticăaedițieianterioare,înbazauneimetodologiiaprobate. Pe parcursul funcționării curriculumului anterior (2010-2019) au fost pro-movatenoipoliticieducaționaleșicurricularecureferireladezvoltareasistemuluideînvățământpeplannațional și internațional.Demersuldezvoltativ s-aaxatpepara-digma curriculară construită înCadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017.Au fost reformulate competențele specifice disciplinei, conform sistemului reactua-lizat de competențe transdisciplinare, corelate cu competențele cheie/transversaledinCodul Educaţiei al Republicii MoldovașiRecomandările Consiliului Europei privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii(Bruxelles,2018).
CurriculumuldisciplineiFizică. Astronomiedezvoltatrealizează2funcțiiprincipale:• funcțiareglatoare–vizatăprincomponentateleologică;• funcțiastrategică–vizatăprincomponenteleconținutalășiprocesuală.Funcțiilestrategiceșireglatoarealecurriculumuluideterminăurmătoarelecategorii
debeneficiari:autoridecurriculum,autoridemanualeșighidurideimplementare,au-toriaidiverselorauxiliare,managerișicadredidacticeimplicateînprocesuldeinstruire,elevidegimnaziușiliceu,părinți,altepersoaneinteresate.
AutoriimanualelorșidiverselorsuporturididacticeladisciplinaFizică. Astronomievorrespectaunitățiledecompetență,unitățiledeconținut,terminologia,activitățiledeînvățareșiproduseleșcolarerecomandateînprezentulcurriculum.Manualeleșcolarevorfitotalmenteintegrateînconcepțiacurriculară.
70
1.2.1. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind conceptul teoretic
În2010arelocmodernizareacurriculumuluișcolarîntermenidecompetenţe. Camodelpedagogic,curriculumulmodernizatestecentratpe:• achizițiilefinalealeînvățării–competențespecificedisciplineișcolare;• dimensiunileacționalealeactivitățiideformareapersonalitățiielevului;• cerințeleșcoliiînraportcuinteresele,aptitudinileelevuluișicuașteptărilesociale.ÎnconformitatecuprevederileCadrului de Referinţă al Curriculumului Naţional[2],
curriculumulincludetoateexperiențeleplanificaterigurospentruafiformateelevilorînșcoală,spreaatingefinalitățileînvățăriilacelemaiînaltestandardedeperformanțăpermisedeposibilitățilelorindividuale.CurriculumuldisciplineiFizică. Astronomiepen-truînvățământullicealestepartecomponentăaCurriculumului Naţionalșireprezintăunsistemdeconcepte,procese,produseșifinalitățicare,alăturidecurriculapentrualtedisciplini,asigurăfuncționalitateașidezvoltareaacestuiniveldeînvățământ.Do-cumentuldefațăseaxeazăpeurmătoareleabordări:
• psihocentrică;• sociocentrică.Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerare a particularităților și
nevoilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltareaacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedesocietatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.
Pentruunsistemdeînvățământdeschis,aflatînprocesdedezvoltareșiaprofundareareformelor,precumceldinRepublicaMoldova,conceptuldecompetențăoferăocalesigu-rădedezvoltareșimodernizareacurriculeișcolare,deoareceacesteaintegreazăînstructurisuperioaredomeniilecognitiv,psihomotorșiatitudinal,combinăobiectivelepedagogicecucelesocialeșiculturale,vizândpregătireaelevilorpentruviațasocială.
1.2.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind sistemul de competențe
Necesitateadeaproiecta,a formașiadezvoltacompetențe încadrulprocesuluieducaționalesteastăziunanimacceptatășiprivităcaimperioasăînmajoritateasiste-melordeînvățământdinUE.SpecialiștiiComisieipentruEducațiedinUniuneaEuropea-năauformulaturmătoareleobiectivespecificeînvățământuluipreuniversitar:
• ameliorareaniveluluidecompetențăalpersonaluluididactic;• dezvoltarealaeleviaunuisistemdecompetențe-cheie;• deschidereaînvățământuluicătresocialșifuncțional;• creștereaatractivitățiieducației[10].
71
Sistemul de competențe în cadrul curriculumului disciplinar la Fizică. Astronomieesteformatdin:
• Competențe-cheie/transversale;• Competențe specifice disciplinei;• Unități de competență.Competențele-cheie/transversale sunto categorie curriculară importantă, cuun
grad înalt de abstractizare și generalizare, marchează așteptările societății privindparcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoliticilorinternaționale,stipulateînReco-mandările Comisiei Europene(2018).
Codul Educaţiei al Republicii Moldova,art.11(2),stipuleazăurmătoarelecompetențe-cheie:
a. competenţe de comunicare în limba română; b. competenţe de comunicare în limba maternă; c. competenţe de comunicare în limbi străine;d. competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;e. competenţe digitale; f. competenţa de a învăţa să înveţi; g. competenţe sociale şi civice; h. competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;i. competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.Formareacompetențelor-cheiederivădin idealul educaţional, stipulat înart. 6al
Codului Educaţiei al Republicii Moldova,careconstăîn„formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.”
Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșipoar-tăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale.Acesteareprezintăsistemeintegratedecunoștințe,abilități,valorișiatitudini,caresepreconizeazăafiatinsepânălafineleclaseiaIX-a.CompetențelespecificedisciplineiFizică. Astronomiesunt:
1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și amanifestărilor acestora prinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.
72
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare,manifestândperseverențășiprecizie.
3. Analiza și interpretareadatelor și a informațiilorprivind fenomene, legi, teoriifiziceșiaaplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.
4. Gestionareacunoștințelor șiacapacitățilordindomeniulfiziciiprin rezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.
Înliniigenerale,sepuneaccentpe:– identificareșidescriere,cedezvoltăcompetențadecomunicareînlimbamaternă;– investigareprinobservareșiexperimentare,careestespecificăștiințelornaturii.– analizășiinterpretareainformațiilor,ceasigurăobunăpregătirepentruaplica-reaacestoraîndiversecontexte;– gestionare a cunoștințelor și a capacităților prin rezolvarea de probleme șisituații-problemă.
Elementuldenoutatelaformulareacompetențelorspecificeconstăînreferințalaatitudini,manifestatedeelevi:
• curiozitateșiatenție;• perseverențășiprecizie;• creativitate;• gândirecritică.
73
1.Id
entifi
careașide
scrie
reafeno
men
elorfizic
eși
aman
ifestărilo
racestoraprinobservațiidire
cte
șian
alize
alesu
rselordeinform
ații,m
anife
stân
dcurio
zitateșiaten
ție.
2.In
vestigareafeno
men
elorfizic
eprinobservare
șiexpe
rimen
tare,m
anife
stân
dpe
rseveren
țăși
precizie.
3.Ana
lizașiinterpretareada
telorșiinformațiilor
privindfeno
men
e,legi,teo
riifizic
eșiaap
licațiilor
tehn
icealeacestora,m
anife
stân
dgând
irecriti
că.
4.Gestio
nareacuno
ștințelorșicap
acită
țilordin
domen
iulfi
ziciiprinre
zolvareadeprob
lemeși
situa
ții-problem
ăcotid
iene
,man
ifestân
daten
ție
șicreativ
itate.
a.com
petențede
com
unicare
înlimba
român
ă;
b.com
petențede
com
unicare
înlimba
maternă
;
c.com
petențede
com
unicare
înlimbistrăine;
d.com
petențeînm
atem
atică,
științeșite
hnolog
ie
e.com
petențedigitale;
f.compe
tențade
aînvățasă
înveți;
g.com
petențesocialeșicivice;
h.com
petențean
trep
reno
riale
șispiritd
einițiati
vă;
i.compe
tențede
exprim
arecultu
rală
șide
con
știen
tizareavalorilorculturale.
Figura 1.1.Corelarea competenţelor specifice fizicii cu competenţele-cheie
74
Unexempludecorelareacompetențelorspecificefiziciicucompetențele-cheieestereprezentatăînFigura1.1.
Unitățile de competență facilitează formarea competențelor specifice, reprezen-tândetapeînachiziționareaacestora.Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidez-voltatepeparcursuluneiunitățideînvățare.
Exemplude corelare a competențelor specificefizicii cu unitățile de competențăestereprezentatăînFigura1.2.
Investigareafenomenelorfiziceprinobservareșiexperimentare,manifestând
perseverențășiprecizie
Investigareaexperimentalăamișcăriirectilinii
uniformeșiamișcăriirectiliniiuniform
variate
Înregistrareaîntabelavalorilormărimilorfizicemăsuratecucalculareaeroriiabsoluteșiaerorii
relative
Analizarearezultatelormăsurărilorefectuate
șiformulareaconcluziilorprin
evaluarearezultatuluiobținut
Proiectareaactivitățilordeinvestigațieexperimentalăpentru/șisoluționareasituațiilor-problemă
Investigareaexperimentalăadependențeialungirii
corpurilorelasticedeforțadeformatoare,alegilorfrecăriilaalunecare
Figura 1.2.Exemplu de corelare a competenţelor specifice fizicii cu unităţile de competenţă
75
1.2.3. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind sistemul de conținuturi
PrintreobiectivelemajorealedezvoltăriicurriculumuluilaFizică. Astronomiesere-găsesc:
• descongestionarea reală a conținuturilor, reieșind din relevanța acestora șicontribuțialaformareacompetențelorspecificefizicii;
• implementareașiutilizareanoilortehnologiiînactuldidactic,facilitânddemersuldidacticșiorientareaacestuiaspreformareacompetențelor.
Descongestionarearealăaconținuturilorafostrealizatăprin:– trecereaunorconținuturidificilelaextinderi(lasolicitareaelevilorsauapărin-ților);– înlocuirea unor informații teoretice cu informații interesante despre aplicațiipracticealefenomenelorstudiate;– prezentareaelementelornoidelimbajspecificdisciplinei.
Conținuturileaufostreactualizateprinintroducereaunoraplicațiipractice(LED-ul,telemetrul,filtredeculori,ecolocațiaetc.),darșiprinintermediulproiectelorcutema-ticăinterdisciplinară,caresuntrecomandateînfiecaresemestru.
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUTProfil real
Clasa Unități de conținut Nr. de ore
X
Cinematica 21Dinamica 21Impulsulmecanic.Lucrulșienergiamecanică 20Elementedestatică 8Oscilațiișiundemecanice 14Lucrăripractice 10Ore la discreția cadrului didactic 8
XI
Termodinamică şi Fizică Moleculară:Teoriacinetico-molecularăagazuluiideal 15Bazeletermodinamicii 20Lichideșisolide.Transformăridefază 9Electrodinamica:Electrostatica 17Electrocinetica 15Curentulelectricîndiferitemedii 8Lucrări practice 10Ore la discreția cadrului didactic 8
76
XII
Electromagnetism 15Curentelectricalternativ 14Oscilațiișiundeelectromagnetice 18Elementedeteoriarelativitățiirestrânse 6Elementedefizicăcuantică 10Elementedefizicăaatomului 6Elementedefizicăanucleuluiatomic.Particuleelementare 10Elementedeastronomie 20Tabloulștiințificallumii 2Lucrăripractice 10Recapitulare 13Ore la discreția cadrului didactic 8
Profil umanistClasa Unități de conținut Nr. de ore
X
Cinematica 14Dinamica 16Impulsulmecanic.Lucrulșienergiamecanică 12Elementedestatică 8Oscilațiișiundemecanice 14Ore la discreția cadrului didactic 4
XI
Termodinamică şi Fizică Moleculară:Noțiunitermodinamicedebază.Teoriacinetico-molecularăagazuluiideal 12Bazeletermodinamicii 12Electrodinamica:Electrostatica 16Electrocinetica 16Curentulelectricîndiferitemedii 8Ore la discreția cadrului didactic 4
XII
Electromagnetism 8Curentelectricalternativ 6Oscilațiișiundeelectromagnetice 8Elementedefizicăcuantică 6Elementedefizicăaatomuluianucleuluiatomic 10Elementedeastronomie 16Tabloulștiințificallumii 2Recapitulare 6
Ore la discreția cadrului didactic 4
77
Profesoruleste liberdeastabiliordineastudieriicompartimentelor,deareparti-zaorelealocateprinPlanul de învăţământ,respectândcondițiaparcurgeriiintegraleaconținutuluișirealizareacompetențelorstabilite.Profesorulareresponsabilitateadeaadaptacurriculumullacondițiileșilaritmulfiecăruielevsaualefiecăreiclaseînparte.
Pentruasigurareaconexiunilorinterdisciplinare,lasfârșitulfiecăruian,suntenume-rateelementelecomunecumatematica,pentruaținecontdenivelulpregătiriielevilorînacestdomeniu.
1.2.4. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind sistemul de activități de învățare și evaluare
Activitățiledeînvățaredinvariantanouăacurriculumuluiaufostcompletatecupro-duseșcolarerecomandate.Acesteapotservidreptreperepentruelaborareaprobelordeevaluare.Printreactivitățiseevidențiazăunnumărsuficientdetemepentrucomu-nicări elaboratede cătreelevi, pentru adescoperi diverse aplicații alefizicii. Scopulacestorcomunicăriestedeatrezișiamențineinteresulfațădefizicăprinobservareașiînțelegereaaplicațiilordiverseînlumeacontemporană.
Un alt elementdenoutate îl constituie abordarea STEM/STEAM, care reprezintăunconcepteducaționalcesebazeazape ideeadeeducareaelevilor înurmătoareledomenii:Știință,Tehnologii,Inginerie,ArtășiMatematică.Astfel,prinimplementareaconceptuluiSTEAM,disciplineleșcolarenusuntpredateseparatșidistinct,ciseinte-greazăîntr-oparadigmădeînvățarecoerentă,bazatăpeaplicațiidinlumeareală.Circa5%dinoreserecomandăproiectelorcomunecualtedisciplini,exemplefiind:Protecţia fonică în viaţa cotidiană, Surse alternative de energie, Protecţia şi corecţia vederii etc.
78
II. Referințe proiective ale curriculumului La disciplina
FIZICĂ. ASTRONOMIE2.1. Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie ca proiect didactic (sursa de proiectare didactică)
În contextul curriculumului laFizică. Astronomie, conceptulproiectării curriculareesteproiectareadidacticăpersonalizată.Dinperspectivaorganizăriifuncționăriiproce-suluideînvățământ,proiectareadidacticăesteactivitateaprincipalăacadruluididac-tic.Profesorulîșiasumăresponsabilitateadeaasiguraelevilorparcursurișcolareindivi-dualizateînfuncțiedecondițiileșicerințeleconcrete.Proiectareadidacticăreprezintăpremisașicondițianecesarăpentrurealizareademersuluiinstructiv-educativeficient.
Documentele de proiectare didactică realizate de profesori și aprobate în cadrulinstituțieideînvățământsunt:
– proiectedelungădurată:proiectulanual/semestrial,proiectealeunitățilordeînvățare; – proiectedescurtădurată:proiectedidacticezilnicepentrulecțiisauactivitățididactice.CurriculumuldisciplinarlaFizică. Astronomieconstituiereperul,documentulregla-
torpentruproiectareapersonalizatădecătreprofesoraactivitățilordidacticelaclasă.Înacestsens,documentulareurmătoareleelementedestructură:
• Competențe specifice disciplinei Fizică. Astronomie; • Unități de competență;• Unități de conținut;• Activități de învățare şi produse şcolare recomandate;• Elemente noi de limbaj specific disciplinei;• Repartizare orientativă a orelor pe unități de conținut.
CompetențelespecificedisciplineiFizică. Astronomieserealizeazăpetotparcursulstudierii acesteia. Prinurmare, competențele specificeurmează săfiepermanent învizorulcadruluididactic.Înliniigenerale,profesorulvatindecaelevul:
– săexplicefenomenefiziceșiaplicațiileacestora;– săinvestighezefenomenefizice;– săanalizezedateșiinformațiiînscopulformulăriideconcluzii;– săaplicecunoștințeleșicapacitățileobținutelarezolvareaproblemelor/situații-lor-problemă.
Pentruareușiformareaacestorcompetențe,laelaborareaproiectuluidelungădu-ratăestenecesarsăseparcurgăurmătorulalgoritm:
79
Pasul 1. Stabilirea corespondenței dintre competențele specifice disciplinei şi unitățile de competență proiectate pentru fiecare unitate de învățare.Deexemplu,unitateadecompetență1.7. Investigarea experimentală a mişcării rectilinii uniforme şi a mişcării rectilinii uniform variatevaconducelaformareacompetenței–Investiga-rea fenomenelor fizice prin observare şi experimentare, manifestând perseverență şi precizie.
Pasul 2. Stabilirea corespondenței dintre unitatea de competență şi unitatea de conținut(înexempluldat,unitateadecompetențăfacetrimiterelaMişcarea rectilinie uniformășiMişcarea rectilinie uniform variată).Launitățiledeconținutsereferășiele-mentelenoidelimbajspecificdisciplinei,caretrebuiesăfieasimilatedeelevi,pentruadispunedevocabularspecificfizicii.Misiuneaprofesoruluiestedeaproiectademersuldidacticfărăaapelalaalțitermenifizici,pentruanucomplicaprocesuldeasimilareacunoștințelorcumemorareaterminologiei,lăsândmaimulttimppentruexersarea,aplicareaîndiversecontexteaelementelordelimbajspecificate.
Pasul 3. Alegerea strategiei de realizare a unității de competență. Încazuldefață,pro-fesorulvaapelalaactivitățiledeînvățarerecomandate.Înexempluldat,vaimplicaeleviiînefectuarealucrăriidelaboratorStudiul mişcării rectilinii uniformeșiVerificarea experimen-tală a uneia dintre formulele caracteristice mişcării rectilinii uniform variate a unui corp. Sevaținecontdeachizițiiledobânditelastudiulaltordiscipline,inclusivlamatematică.Pentruaceasta,încurriculum,suntspecificateelementelecomunecumatematica.
Pasul 4. Evaluarea nivelului de formare a unității de competență. Încalitatederepervaserviprodusulșcolar(înexempluldat–raportulpentrulucraredelaboratorprezentat). Totodată, seva ținecont șideatitudinile și valorilemanifestatedeelev,acesteafiindprezentatepentrufiecaretreaptă.
Astfel, activitățile de învățare și produsele școlare recomandateprezintă listedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformarea,dezvoltareașieva-luareaîncadrulunitățiideînvățare.Profesorularelibertateasăaplicelistelecuprodu-seînmodpersonalizatlaniveluldeproiectareșirealizarealecției,ținândcontdespeci-ficulclasei,deresurselematerialeșididacticedisponibile.Unitățiledecompetențăsuntțintepentruevaluareaformativășievaluareasumativălasfârșitulunitățiideînvățare.
2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectareadidacticăreprezintăansambluloperațiilordeanticipareaobiectivelor,a
conținuturilor,astrategiilorinstrucțieișiaeducației,astrategiilordeevaluare,amodalitățiiorientative,încaresevadesfășuraactivitateadeinstruireșiautoinstruireîncondițiileîncares-aoptatpentruunanumitmoddeorganizareaprocesuluideînvățământ.Realiza-rea,înpractică,aproiectării,realizareaabordărilorintra-șiinterdisciplinaritățiișiatinge-
80
reacompetențelorspecificedisciplineiconstituieelementulcentral.Pentruorganizareauneiproiectărididacticeeficiente,estenecesaraparcurge3demersuriprincipale:
1. lecturapersonalizatăacurricumuluișiamanualelorșcolare;2. elaborareaproiectăriididacticedelungădurată;3. elaborareaproiectelorunitățilordeînvățaresauproiectarealecțiilor/activităților
didactice.Proiectul de lungă durată:
• includeantetul,administrareadisciplinei;• esteundocumentmanagerial,careseîntocmeștedecătrecadruldidacticlaînce-
putulanuluișcolarpentrufiecaredisciplinădeînvățământșiadmiteoperareaunorajustări,dezvoltăripeparcursulanului,înfuncțiededinamicarealăaclaseideelevi;
• trebuiesăconstituieuninstrumentfuncțional,caresăasigureunparcursritmicalconținuturilorșialevaluărilor,punctatpestructuraanului școlarșiorientatsprerealizareafinalitățilorcurricularedecătreeleviiclasei;
• este oportun să poarte un caracter personalizat, realizând o confluență anormativitățiididacticecucreativitateașicompetențaprofesionalăapedagogu-lui–benefică,întâidetoate,pentruelev.
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizică. Astronomie, clasa a X-a):Instituția:Profesor:Disciplina:Fizică. AstronomieClasa:aX-aNumăruldeorepesăptămână:3oreAnuldestudii:Planificate–102ore,inclusiv:probe de evaluare–5,lucrări de laborator–8,lu-
crări practice –10
Competențele specifice disciplinei Fizică. Astronomie1. Identificareașidescriereafenomenelorfiziceșiamanifestăriloracestoraprinobservații
directeșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare,manifestând
perseverențășiprecizie.3. Analiza și interpretareadatelor și a informațiilorprivind fenomene, legi, teorii
fiziceșiaaplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.4. Gestionareacunoștințelor șiacapacitățilordindomeniulfiziciiprin rezolvarea
deproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.
81
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Nr.
de
ore
Dat
a(s
ăptă
-m
âna)
Ob
ser
vații
MEC
ANIC
A
I. Ci
nem
atica
(21
de o
re)
1.1.Descriereamișcăriicorpu
rilor,folosindmod
eleleși
concep
tele:p
unctm
aterial,mob
il,so
lid,rigid,corpde
referin
ță,sistemdecoordo
nate,sistemdereferin
ță,
traiectorie
,dep
lasare,d
istanțăpa
rcursă,coo
rdon
ată,
viteză,vite
zăm
edie,accelerație,p
erioad
ă,frecvență,
vitezăung
hiulară,accelerațiecen
tripetă.
1.2.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncareuncorppoa
tefi
descris:caun
pun
ctm
aterial,caunmob
il.1.3.Explicareare
lativ
itățiim
ișcăriim
ecan
ice.
1.4.Id
entifi
careapa
rticularitățilo
rmișcăriire
ctilin
iiun
iform
e,alem
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
variateșiale
mișcăriicirc
ularuniform
e.1.5.Rep
rezentareaîn
form
ăan
aliticășigraficăa:1)legii
mișcăriiîn
mișcarearecti
linieuniform
ă;2)legiimișcării
șilegiivite
zeiînmișcarearecti
linieuniform
variată.
1.6.Aplicareafo
rmulelorvite
zei,vitezeim
edii,acce-
lerație
i,accelerație
icen
tripete,perioad
ei,frecven
ței,
vitezeiu
nghiulare,legiim
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
e,legii
vitezeișilegiimișcăriire
ctilin
iiun
iform
variatelare
zol-
vareaprob
lemelorîn
situațiiconcrete.
1.7.In
vestigareaexpe
rimen
talăam
ișcăriire
ctilin
iiun
i-form
eșiamișcăriire
ctilin
iiun
iform
variate.
1.8.În
registrareaînta
belavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaeroriire
lati-
ve.
1.1.Con
ceptelede
bazăalecine
mati
cii
1
1.2.M
ărim
ivectoria
le.O
perațiicu
vectori
1
1.3.Rezolvareaprob
lemelor
1
1.4.M
ișcarearecti
linieuniform
ă.Vite
-za.Legeam
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
e1
1.5.Rezolvareaprob
lemelor
1
1.6.Relati
vitateamișcăriim
ecan
ice
1
1.7.Rep
rezentareagraficăalegii
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
e.Eroarea
relativ
ă.Aplicații
1
1.8.Lucraredelabo
ratorn
r.1:
Stud
iul m
işcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
e1
1.9.M
ișcareaun
iform
variată.
Accelerația
.Legeavite
zei
1
1.10
.Legeam
ișcăriire
ctilin
iiun
iform
varia
te1
1.11
.Rezolvareaprob
lemelor
1
82
1.9.Ana
lizareare
zulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teșifo
r-mulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținut.
1.10
.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
1.11
.Formareacom
portam
entuluisistemical
participa
nțilo
rlatrafi
culruti
er(traversareastrăzilor
șialin
iilordecalefe
rată,d
eplasareacum
ijloa
celede
tran
sportș.a.),argum
entând
,prin
rezolvareadife
ritor
situa
ții-problem
ă,fa
ptulcălaoric
evitezăveh
icululpar-
curgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are,caretreb
uie
luatperman
entînconsiderare.
1.12
.Lucraredelabo
ratorn
r.2:
Verifi
care
a ex
perim
enta
lă a
une
ia d
in
form
ulel
e ca
ract
eristi
ce m
işcăr
ii re
ctili-
nii u
nifo
rm v
aria
te a
unu
i cor
p
1
1.13
.Mișcareacorpurilo
rpeverticală
1
1.14
.Rezolvareaprob
lemelor
1
1.15
.Rep
rezentareagraficăa:legii
mișcăriire
ctilin
iiun
iform
variate,a
legiivite
zei
1
1.16
.Rezolvareaprob
lemelor
1
1.17.M
ișcareacurbilinie.M
ișcareacir-
cularăuniform
ă.Accelerațiacen
tripetă
1
1.18
.Rezolvareaprob
lemelor
1
1.19
.Rezolvareaprob
lemelor
1
1.20
.Gen
eraliza
reșisistem
atizare
1
1.21
.Eva
luar
e su
mati
vănr.1
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: e
roarerelativ
ă,vite
zăm
omen
tană
,vite
zăabsolută/relativ
ă/de
tran
sport,accelerație
,accelerație
centrip
etă,vite
zăung
hiulară,ecuație/le
geamișcării/avite
zei. II. D
inam
ica
(21
de o
re)
2.1.Gen
eraliza
rearezulta
teloro
bservărilorexperim
en-
taleîn
form
ulareaprin
cipiilo
rdinam
icii.
2.2.Formularea/expun
ereaprin
cipiilo
r/alegilord
inam
i-ciiînba
zare
lațeicau
ză-efect.
2.3.Determinareacaracteris
ticilo
rperechilord
eforțe
careexistăîntr-oin
teracțiune
.
2.1.Legile/prin
cipiiledinam
icii.
Principiulin
erție
i.Sistem
ede
referin
ță
inerția
le1
2.2.Prin
cipiulfu
ndam
entalald
inam
icii
1
2.3.Rezolvareaprob
lemelor
1
83
2.4.Aplicareaprin
cipiilo
rmecan
iciine
wtonien
e,alegii
atracțieiu
niversale,afo
rmulelorfo
rțeielasticeșia
forțeidefrecare/rezis
tențăînsituațiiconcrete.
2.5.Id
entifi
careapa
rticularitățilorm
ișcăriirecti
liniiun
i-form
e,alem
ișcăriirecti
liniiun
iform
variateșialem
ișcării
circularuniform
eîncon
textulprin
cipiilord
inam
icii.
2.6.Explicareain
teracțiuniicorpu
rilordinUniversprin
forțede
atracție
gravitațio
nale,carede
pind
demasele
corpurilo
rșid
istanțadintreele.
2.7.In
terpretareaforțeidegreu
tatecaforțăde
atrac-
țieuniversalăman
ifestatăînvecinătateaPăm
ântului,
aaccelerație
igravitațio
nalecaintensita
teacâm
pului
gravita
ționa
l.2.8.In
vestigareaexpe
rimen
talăadep
ende
nțeialung
irii
corpurilo
relasticedeforțade
form
atoa
re,alegilorfre-
căriilaalune
care.
2.9.Descriereacalitati
vășican
titati
văam
ișcăriicor-
purilorsu
bacțiu
neamaim
ultorforțeîn
sistem
ede
referin
țăin
erția
le(p
eplan
orizon
tal,pe
planînclinat,p
ecircum
ferin
ță).
2.10
.Înregistrareaîn
tabe
lavalorilo
rmărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaeroriire
lati-
ve.
2.11
.Ana
lizareare
zulta
telorm
ăsurărilo
refectua
te
șiform
ulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tului
obțin
ut.
2.12
.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experi-
men
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
2.4.Prin
cipiulacțiuniișialreacțiunii
1
2.5.Rezolvareaprob
lemelor
1
2.6.Legeaatracție
iuniversale.Câm
pul
gravita
ționa
l.Intensita
teacâmpu
lui
gravita
ționa
l1
2.7.Rezolvareaprob
lemelor
1
2.8.Rezolvareaprob
lemelor
1
2.9.M
ișcareacorpurilo
rcerești(cali-
tativ
)1
2.10
.Forțaelastică
1
2.11
.Lucraredelabo
ratorn
r.3:
Dete
rmin
area
mas
ei c
orpu
lui n
ecun
os-
cut c
u aj
utor
ul re
sort
ului
şi a
unu
i cor
p cu
mas
a cu
nosc
ută
1
2.12
.Rezolvareaprob
lemelor
1
2.13
.Forțadefrecare.Forțade
rezis
tență
1
2.14
.Rezolvareaprob
lemelor
1
2.15
.Lucrăride
labo
ratorn
r.4:
De
term
inar
ea c
oefic
ient
ului
de
frec
are
la a
lune
care
1
2.16
.Mișcareacorpuluisu
bacțiu
nea
maim
ultorforțe(p
eplan
orizon
tal).
Aplicații
1
84
2.13
.Formareacom
portam
entuluisistemical
participa
nțilo
rlatrafi
culruti
er(traversareastrăzilor
șialin
iilordecalefe
rată,d
eplasareacum
ijloa
celede
tran
sportș.a.),argum
entând
,prin
rezolvareadife
ritor
situa
ții-problem
ă,fa
ptulcălaoric
evitezăveh
icululpar-
curgeun
anu
mitdrum
(spa
țiu)d
efrân
are,caretreb
uie
luatperman
entînconsiderație.
2.17.M
ișcareacorpuluisu
bacțiu
nea
maim
ultorforțe(p
eplan
înclinat).
Aplicații
1
2.18
.Mișcareacorpuluisu
bacțiu
nea
maim
ultorforțe(p
ecircum
ferin
ță).
Aplicații
1
2.19
.Rezolvareaprob
lemelor
1
2.20
.Gen
eraliza
reșisistem
atizare
1
2.21
.Eva
luar
e su
mati
vănr.2
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: sistemdereferin
țăin
erția
l/neine
rțial,acțiu
neșire
acțiu
ne,sup
rafațăneted
ă/ideală,fi
ride
al,scri-
peteid
eal.
III. I
mpu
lsul
mec
anic
. Luc
rul ş
i ene
rgia
mec
anic
ă (2
0 de
ore
)
3.1.Descriereacalitati
vășican
titati
văacon
ceptelor:lu-
crumecan
ic,p
uteremecan
ică,ene
rgiecineti
că,ene
rgie
potențială,lucrulforțelorc
onservati
ve,lucrulforțelor
defrecare,im
pulsmecan
ic,legeacon
servăriien
ergiei
mecan
ice,legeaconservăriiim
pulsu
lui.
3.2.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncareene
rgiam
ecan
icăși
impu
lsulm
ecan
icse
con
servă.
3.3.Utiliza
reamărim
ilorfi
zice:lu
crumecan
ic,p
utere
șien
ergiemecan
ică,im
pulsmecan
ic,teo
remavaria
ției
impu
lsului,teorem
avaria
țieiene
rgieicineti
ce,legea
conservăriiim
pulsu
luișilegeacon
servăriien
ergieim
e-canicelare
zolvareaproblem
elor/situ
ațiilor-problem
ă.3.4.In
vestigareaexpe
rimen
talăafe
nomen
elorbazate
peaplicarealegilorc
onservăriien
ergieim
ecan
iceșia
impu
lsuluim
ecan
ic.
3.5.Înregistrareaînta
belavalorilorm
ărim
ilorfi
zicemă-
suratecu
calculareaeroriiab
soluteșiaeroriire
lativ
e.
3.1.Im
pulsu
lmecan
ic.Teo
remavari-
ațieiimpu
lsuluim
ecan
icalp
unctului
material
1
3.2.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.3.Legeacon
servăriiim
pulsu
luim
e-canic.Ciocnire
aplastic
ă.Mișcareareactiv
ă1
3.4.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.5.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.6.Lucrulm
ecan
ic.P
uteream
ecan
ică
1
3.7.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.8.Ene
rgiacineti
că.Teo
remavaria
ției
energieicineti
ce1
85
3.6.Ana
lizareare
zulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teșifo
r-mulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținut.
3.7.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experim
en-
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă,
prob
lemelor/situ
ațiilor-problem
ă.3.8.Explicaream
ișcăriire
activ
eînbazalegiicon
servării
impu
lsului.
3.9.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.10
.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.11
.Forțecon
servati
ve.Lucrul
forțelorcon
servati
ve.Ene
rgiapoten
ți-alăgravita
ționa
lă1
3.12
.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.13
.Ene
rgiapoten
țialăelastică
1
3.14
.Lucraredelabo
ratorn
r.5:
Com
para
rea
lucr
ului
forţ
ei d
e el
asti-
cita
te c
u va
riaţia
ene
rgie
i cin
etice
a
corp
ului
3.15
.Forțadefrecare.Lucrulforțeid
efrecare/de
rezis
tență
1
3.16
.Lucraredelabo
ratorn
r.6:
Dete
rmin
area
coe
ficie
ntul
ui d
e fr
e-ca
re d
e al
unec
are,
apl
icân
d te
orem
a va
riaţie
i ene
rgie
i cin
etice
1
3.17.Legeacon
servăriișitran
sformării
energieim
ecan
ice.Aplicații
1
3.18
.Rezolvareaprob
lemelor
1
3.19
.Gen
eraliza
reșisistem
atizare
1
3.20
.Eva
luar
e su
mati
vă n
r. 3
1
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: impu
lsmecan
ic,teo
remavaria
țieiimpu
lsuluim
ecan
ic,legeacon
servăriiim
pulsu
luim
ecan
ic,teo
re-
mavaria
țieiene
rgieicineti
ce,ene
rgiapoten
țialăelastică,ciocnire
plastică/*elastic
ă,m
ișcarere
activ
ă/de
recul.
86
IV. E
lem
ente
de
stati
că (8
ore
)
4.1.Id
entifi
careacond
ițiilo
rîncarecorpu
lefectue
azăo
mișcaredetran
slație
saude
rotație
.4.2.Stabilireacon
dițiilorîncarecorpu
lseafl
ăînechili-
brude
tran
slație
sauînechilibrude
rotație
.4.3.Aplicareacon
dițiilord
eechilibruînsituațiiconcrete.
4.4.Determinareapozițieicen
truluidegreu
tatealfi
gu-
rilorplane
.4.5.Explicarealegăturiidintreen
ergiapo
tențialășista-
reade
echilibrumecan
icîn
câm
pgravita
ționa
l.4.6.Înregistrareaînta
belavalorilorm
ărim
ilorfi
zicemă-
suratecu
calculareaeroriiab
soluteșiaeroriire
lativ
e.4.7.Ana
lizareare
zulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teșifo
r-mulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținut.
4.8.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experim
en-
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
4.1.Echilibrulunu
icorpacțio
natd
eforțecoplan
areconcuren
te.Echilibrul
detran
slație
1
4.2.Rezolvareaprob
lemelor
1
4.3.M
omen
tulforței.Echilib
ruld
erotație
.Aplicații
1
4.4.Rezolvareaprob
lemelor
1
4.5.Cen
truldegreu
tate.
Echilib
rulîncâmpgravita
ționa
l1
4.6.Rezolvareaprob
lemelor
1
4.7.Gen
eraliza
reșisistem
atizare
1
4.8.E
valu
are
sum
ativă
nr.
41
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: forțecon
curente,echilibrude
tran
slație
,echilibrude
rotație
,cen
truldegreu
tate,m
omen
tulforței.
V. O
scila
ții şi
und
e m
ecan
ice
(14
ore)
5.1.Ana
lizafeno
men
eloroscilatorii,u
tilizâ
ndm
ărim
ile
caracteristic
emișcăriioscilatoriișiond
ulatorii(perioa-
dă,frecven
ță,fază,pulsație
,elong
ație,amplitu
dine
,lung
imede
und
ă).
5.2.Descriereacanti
tativ
ăaoscilațiilorp
endu
lelore
las-
ticșigravitațio
nal.
5.3.In
vestigareaexpe
rimen
talăaoscilațiilorm
ecan
ice.
5.4.Descrierea,dinpun
ctdevede
reene
rgeti
c,aoscila-
țiilora
mortizateșiaoscilațiilorforțate.
5.1.Proceseoscilatoriiîn
naturășiîn
tehn
ică.M
ărim
icaracteris
ticemișcării
oscilatorii.P
endu
lulgravitațio
nal
1
5.2.Lucraredelabo
ratorn
r.8:
Stud
iul p
endu
lulu
i gra
vita
ţiona
l şi d
e-te
rmin
area
val
orii
inte
nsită
ţii câ
mpu
lui
grav
itaţio
nal/a
acc
eler
aţie
i căd
erii
liber
e
1
5.3.Pen
dululelastic.
Mod
elul„oscilatora
rmon
ic”
1
87
5.5.Aplicaream
ărim
ilorc
aracteris
tice(perioad
ă,
frecvență,fa
ză,p
ulsație
,elong
ație,amplitu
dine
,lun
gi-
mede
und
ă)m
ișcăriioscilatoriișiond
ulatoriilare
zolva-
reaprob
lemelor.
5.6.Estimareacon
secințelorfe
nomen
uluiderezona
nță.
5.7.În
registrarea,în
tabe
l,avalorilorm
ărim
ilorfi
zice
măsuratecucalculareaeroriiab
soluteșiaeroriire
lati-
ve.
5.8.Ana
lizareare
zulta
telorm
ăsurărilo
refectua
teșifo
r-mulareacon
cluziilorprin
evaluareare
zulta
tuluio
bținut.
5.9.Proiectareaacti
vitățilordeinvestigație
experim
en-
talăpen
tru/șisoluțio
nareasitua
țiilor-prob
lemă.
5.10
.Ana
lizacalitati
văafe
nomen
elordeinterferen
țăși
difracție
aund
elorm
ecan
iceșiacond
ițiilo
rdeprod
uce-
realeacestorfe
nomen
e.5.11
.Explicareaprodu
ceriișiaefectelorunu
iseism
(nivelcalita
tiv).
5.12
.Aplicareauno
rmăsurid
epreven
ireșiprotecțieîn
rapo
rtcupo
sibileleefectealeseism
elor,d
eprotecție
fonicăprin
utiliza
readiferitorsu
rsesono
reșiîn
diverse
situa
ții.
5.13
.Utiliza
reacuno
ștințelorte
oreti
ceîn
explicarea
unoraplicațiipractic
e(pen
dula,amortizorulautoetc.)
5.4.
Lucraredelabo
ratorn
r.7.
Stud
iul p
endu
lulu
i ela
stic
şi de
term
ina-
rea
cons
tant
ei e
lasti
ce a
unu
i res
ort
1
5.5.Con
servareașitran
sformarea
energieim
ecan
iceînm
ișcareoscila-
torie
1
5.6.Rezolvareaprob
lemelor
1
5.7.
Oscilațiiamortizateșioscilațiifo
r-țate.R
ezon
anța.A
plicații
1
5.8.Und
emecan
ice.Clasifi
careaun
de-
lorm
ecan
ice(und
etran
sversaleșiund
elong
itudina
le).
Caracteristic
ileund
elor
1
5.9.Prin
cipiullu
iHuy
gens.R
eflexiași
refracția
und
elorm
ecan
ice(calita
tiv)
1
5.10
.Interferențaun
delorm
ecan
ice
(calita
tiv).Difracția
und
elorm
ecan
ice
(calita
tiv)
1
5.11
.Elemen
tedeacustic
ă.Ultra-
sune
te.Infrasune
te.U
ndeseism
ice.
Aplicații
1
5.12
.Rezolvareaprob
lemelor
1
5.13
.Gen
eraliza
reșisistem
atizare
1
5.14
.Eva
luar
e su
mati
vă n
r. 5
1
88
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: o
scilatora
rmon
ic,o
scilațiiarm
onice,fa
ză,p
ulsație
,elong
ație,amplitu
dine
,rezon
anță,o
scilații
amortizateșiforțate,und
etran
sversale/lo
ngitu
dina
le,refl
exie,refracție,interferență,difracție
,prin
cipiullu
iHuy
gens.
Lucr
ări p
racti
ce (e
xem
ple)
(10
ore
= 5l.p
.x2ore
)
Determ
inareaaccelerațieicăd
eriilib
ere
Stud
iuld
eformațiilorelastice
Determ
inareaden
sitățiicorpuluiso
lidDe
term
inareacoe
ficientuluidefrecaredintreriglade
lemnșisuprafațamesei
Verifi
careacond
ițieideechilib
ruderotație
2 2 2 2 1 1
Oreladisc
reția
cad
ruluid
idactic
–8ore
Not
e:
1.Tem
elecuasterisc
(*),dincurriculum
,sun
trecom
anda
tepen
truprofesoriicare,înrezulta
tulrealizăriitrun
chiuluicom
un,își
prop
unsă
facăexti
ndere;în
acestcazre
partizareatreb
uiesăfiecompletatăcute
melerespectiv
e.2.O
releladisc
reția
cad
ruluid
idactic
sevoru
tiliza
laprezentareare
zulta
telorp
roiectelor,a
sesiunilord
ecomun
icărișia
alto
ractiv
itățied
ucaționa
le.
89
Proiectarea unității de învățareUnitatea de învățareesteactivitateadidactică,desfășuratăîntr-operioadădeter-
minată,carearecascopformarealaeleviaunuicomportamentgeneratdeachizițieaunorcompetențe.
Unitateadeînvățare:• estecoerentăînraportcucompetențele;• arecaracterunitartematic;• aredesfășurarecontinuășisistematicăpeoperioadă;• opereazăprin intermediulunormodelede învățare–predare,care facilitează
formareacompetențelor;• subordoneazălecția,caelementoperațional;• estefinalizatăprinevaluaresumativă,caredepisteazăniveluldeachizițiipentru
ainterveniadecvat.
Serecomandăutilizareaurmătoruluiformat:Instituția:Clasa:Disciplina:Profesorul:Număruldeore(săptămânal/anual):Proiectulunitățiideînvățare(titlul):Număruldeorealocate:Obiectiveoperaționale:O1-O2-
Unități de competență
(UC)
Unități deconținut
Obi
ectiv
e op
eraț
iona
le
Activități de învățare
Resurse: materiale, procedurale, de
timpEvaluare
• ÎnrubricaUnităţi de competenţăsetrecenumărulunitățilordecompetențădincurriculumulșcolar.
• Unităţi de conţinut:aparinclusivdetalierideconținutnecesareînexplicitareaanu-mitorparcursuri,respectiv,încuplarealorlabazapropriedecunoaștereaelevilor.
• ÎnrubricaObiective operaţionale setrecenumărulobiectivuluioperațional.
90
• Activităţile de învăţarepotficeledincurriculumulșcolar,completate,modificatesauchiarînlocuiteprinaltele,pecareprofesorul leconsiderăadecvatepentruatingereaobiectivelorpropuse.
• RubricaResurse cuprindespecificăridetimp,deloc,formedeorganizareaclasei,materialdidacticfolositetc.
• ÎnrubricaEvaluaresemenționeazăinstrumentelesaumodalitățiledeevaluareaplicatelaclasă.
Finalul fiecărei unități de învățare presupuneEvaluare sumativă. Deși denumireașialocareadetimppentruunitățiledeînvățaresestabilesclaînceputulanuluișcolarprinplanificare,esterecomandabilcaproiecteleunitățilordeînvățaresăsecomplete-zeritmicpeparcursulanului,avândînavansoperioadăoptimă,pentrucaacesteasăreflectecâtmaibinerealitatea.
Model de proiect al unității de învățare (secvență)Instituția:Clasa:aX-aDisciplina:Fizică. AstronomieProfesorul:Număruldeore(săptămânal/anual)–3/102Titlul:Oscilaţii şi unde mecanice(14ore)Obiectiveoperaționale:O1–sădefineascămărimilefizice:perioadă,frecvență,fază,pulsație,elongație,am-
plitudine;O2–sădescrie,cantitativ,oscilațiilependulelorelasticșigravitațional;O3–săcerceteze,experimental,oscilațiilemecanice;O4–săaplicemărimilecaracteristice(perioadă,frecvență,fază,pulsație,elongație,
amplitudine)mișcăriioscilatoriilarezolvareaproblemelor;O5–săînregistreze,întabel,valorilemărimilorfizicemăsuratecucalculareaerorii
absoluteșiaeroriirelative;O6 – să analizeze rezultatelemăsurărilor efectuateprin formularea concluziilor și
evaluarearezultatuluiobținut.
91
Uni
tăți
de c
om-
pete
nță
Uni
tăți
deco
nţin
ut
Obiective operaționale
Activ
ități
de în
văța
reRe
surs
e: m
ater
iale
, pr
oced
ural
e, d
e tim
pEv
alua
re
5.1
5.2
5.3
5.5
5.1.
Proceseoscila-
toriiîn
naturăşiîn
tehn
ică.M
ărim
ica-
racteristic
emişcării
oscilatorii(p
erioad
ă,
frecvență,elong
ație,
amplitu
dine
).Pe
ndulul
gravita
ţiona
l.
O1
O2
O3
O4
O5
-Actua
lizareacun
oștin
țelord
inclasa
aVIII-a:Profesorulp
ropu
nesp
re
vizio
narese
cven
țevideo
.Elevii
iden
tificăm
ișcărileoscilatoriiși,
fiind
asis
tațide
profesor,de
finesc
mărim
ilecaracteris
ticemişcăriioscil-
atorii(perioad
ă,frecvență,elong
ație,
amplitu
dine
).
-Prin
dem
onstrareaoscilațiilorp
en-
Prindem
onstrareaoscilațiilorp
en-
dululuigravitațio
nal,profesorul
cereelevilors
ăde
scrie
can
titati
voscilațiilepen
dululuigravitațio
nal,să
dedu
căfa
ptulcăpe
rioad
aoscilațiilor
nudep
inde
demasabileisuspe
n-da
teșisă
ded
ucărelația
pen
tru
accelerația
căd
eriilib
ere.
-Rezolvareaprob
lemelor:Eleviirezol-
Rezolvareaproblem
elor:Eleviirezol-
văin
dividu
alproblem
a(sun
tpropu
se
treiproblem
e,dife
rențiat)șiprezintă
soluția
lata
blă.
-proiector,secvențevide
o;-p
rezentareSM
ARTNoteb
ook;
-explicație,d
iscuție.
(5m
in)
-experim
entd
emon
strativ
:oscilațiapen
dululuigravitațio
nal
(pen
dul,cron
ometru,riglă);
-înregistrareadatelorîn
tabe
l,calcule;
-problem
atizare;
-formulareacon
cluziilor,d
edu-
cerearelațiilor.
(15min)
-rezolvareaprob
lemelor
(culegerede
problem
e[2,p
.66
-67]);
-acti
vitatein
dividu
ală;
(20min)
-acti
vitățiinteracti
veSMAR
TNoteb
ook.
-Evaluareinițială.
Oferirede
feed
-ba
ck.
-Observareasis
te-
Observareasis
te-
mati
căacom
por-
tamen
tuluielevilor.
Oferirede
feed
-ba
ck.
-Observareasis
te-
Observareasis
te-
mati
căacom
por-
tamen
tuluielevilor.
Oferirede
feed
-ba
ck.
5.7
5.8
5.9
5.2.Lucraredelabo
-rator:
Stud
iul p
endu
lulu
i gr
avita
ţiona
l şi d
e-te
rmin
area
val
orii
acce
lera
ţiei c
ăder
ii lib
ere
O2
O3
O5
O6
-Lucraredelabo
rator(An
exa1).
Punc
teledinm
oduldelucrumarcate
cuasterisc
(*)sun
tpropu
selaexti
n-de
reelevilorm
aiavansați.
-materialenecesare:stati
vcu
clește,p
endu
lgravitațio
nal,
riglăm
ilimetric
ă(ru
letăde
măsurat),cron
ometru;
-fișadelucru
(Ane
xa1)
(40min)
-Evaluarealu
crării
delabo
rator.
-Observareasiste-
Observareasiste-
mati
căaco
mpo
rta-
men
tuluielevilor.
Oferiredefeedback.
92
5.2
5.3
5.5
5.3.
Pen
dululelastic.
Mod
elul„Oscilator
armon
ic”.Legea
mișcăriioscilatorii
armon
ice.Pulsația
.Fazaoscilație
i
O2
O3
O4
-Verificareatemeipen
truacasă;la
tablăesteprezentatăsoluția
proble-
mei.
-Profesorulp
ropu
nesp
revizion
are
secven
țevideo
–osilațiilepe
ndulului
elastic
.Dem
onstreazăform
ulape
n-trupe
rioad
aoscilațiilorp
endu
lului
elastic
(Figura5.4[1,p
.131])șide
duc
legeamișcăriioscilatoriiarm
onice.
Rezolvareaproblem
elor:e
leviire-
zolvăîngrupprob
leme(dife
rențiat);
unelevdingrup
prezin
tăso
luția
la
tablă.
(5m
in)
-Proiector;
-Experim
entd
emon
strativ
:oscilația
pen
dululuielastic
(pen
dul,cron
ometru,riglă);
-Înregistrareadatelorîn
tabe
l,calculul;
-Problem
atizare;
-Formulareacon
cluziilor,d
edu-
cerearelațiilor.
(15min)
-Rezolvareaprob
lemelor
(culegerede
problem
e[2,p
.66
-67]);
-Acti
vitateîn
grup.
(15min)
-Observareasis
-Observareasis
-temati
căacom
-po
rtam
entului
elevilo
r.Oferirede
feed
-ba
ck.
-Observareasis
-Observareasis
-temati
căacom
-po
rtam
entului
elevilo
r.Oferirede
feed
-ba
ck.
Bibl
iogr
afie:
1.M
arinciuc,M
.,Ru
su,S.F
izică
. Man
ual p
entr
u cl
asa
a X-
a.Ch.:Știința,201
22.M
arinciuc,M
.ș.a.F
izică.C
uleg
ere
de p
robl
eme
clas
ele
a 10
-12.Ch.:Lyceu
m,201
2
93
ANEXA 1Fișa de lucru a elevului pentru lucrarea de laborator
Tema: Studiul pendulului gravitaţional şi determinarea valorii acceleraţiei căderii libere
Materiale necesare stativcuclește;pendulgravitațional(culungimede80–120cm);cronometru;riglăgradată(ruletădemăsurat).
Repere teoretice
Pentruα < 100:Tlg
tN
g N lt
� ��
� ��
24
2 2
2� �
Mod de lucruMăsurațilungimeapendulului;Prinscoatereapendululuidinpozițiadeechilibru(ununghifoartemic,α < 10o),
punețipendululînmișcareoscilatorie;MăsurațitimpulîncaresistemulefectueazăNoscilații(minim20);Calculațiperioadaacestoroscilații(T = t/N);Repetațiexperimentulpentrulungimidiferitealefirului,înregistrânddateleex-
perimentale;Calculațivaloareaaccelerațieicăderiiliberecuajutoruldatelorexperimentale;*ReprezentațigraficT2 = f (l),determinând,șiprinmetodăgrafică,valoareaac-
celerațieigravitaționale(tga=pantadreptei,g = 4p2/tga);*Comparațirezultatulobținutprinceledouămetodedeprelucrareadatelor;Indicațisurseledeerori;Calculațieroareaabsolutășicearelativă;Prezentațirezultatulfinal;Formulațiconcluzia.
Prezentarea datelor experimentale
Măsurări Rezultate obținute
l (m) Dt (s) N T(s) g
(m/s2)gmed
(m/s2)Dg
(m/s2)Dgmed (m/s2)
εg (%)
Rezultatfinalg*(m/s2)
1,2 20
1,0 20
0,8 20
94
Exempludecalcul:Concluzie:*Extindere:*Concluzie:
2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată. Proiectul de lecție/de activitate didacticăProiectuldidacticaluneilecțiireprezintăprodusulfinalalactivitățiideproiectaredi-
dactică;este,înceledinurmă,subformauneiprezentărirealizatedecătreprofesor,cuprivirelaunansambludesituațiideinstruire,aflateîntr-oanumităsuccesiune,desprecarecadruldidacticestimeazăcăvorînlesnielevilorrealizareaunorobiectiveexplicitformulate.
Proiectarea unei lecții implică următoarele demersuri de bază: • formulareaobiectiveloroperaționale;• identificarearesurselor;• stabilireastrategiilordidactice;• construireainstrumentelordeevaluare.
O lecție se proiectează conform următorului algoritm: – stabilireaformeideorganizareaactivitățiiinstructiv-educativeșiîncadrareaeiînunitateadeînvățare;
– stabilireaobiectiveloroperaționale; – selectareașiprelucrareaconținutuluiștiințific; – elaborareastrategieideinstruireșiautoinstruire; – stabilireastructuriiprocesualealecției/aactivitățiididactice; – stabilireastrategieideevaluareșiastrategieideautoevaluareaelevilor.
Proiectarea activității didactice răspunde la 4 întrebări esențiale pentru reuşita procesului instructiv-educativ:
• Ce voi face?–sefinalizeazăcu precizareaobiectivelorcetrebuierealizate;• Cu ce voi face ceea ce mi-am propus?–implicăprecizareaconținuturilorșiaresurselorfolositepentrurealizareaobiectivelor;
• Cum voi face?–presupuneelaborareastrategiilordepredare–învățare,dere-alizareaobiectivelor;
• Cum voi ști că ceea ce mi-am propus s-a realizat?–conducelaconcepereaac-țiunilorșiamodalitățilordeevaluare.
95
Rezultă că prin proiectare:• sedefinescobiectiveleurmărite;• seselecteazăconținuturilecuajutorulcăroraacesteavorfirealizate;• sedeterminăcondițiileșiresurselefolosite;• seanticipeazădesfășurareaprocesuluișiinteracțiuneacomponentelor;• seeliminăacțiunileinutile,necontrolate;• seprevineaparițiafenomenelor,afactorilorperturbatori.
Greşeli de formulare ale obiectivelor operaționale:• raportarealaactivitateaprofesorului(ex.:săexplicelevilormoduldeutilizareaaparatului),acesteatrebuiesăindiceschimbăriîncomportamentulelevilor;
• utilizareaunorverbegenerale–acunoaște,aști,aînțelege(ex.:elevulsăcunoas-cădefinițiaputeriiactive)–,acesteanudenumesccomportamenteobservabile;
• referirealamaimulteoperații(ex.:elevulsărecunoascășisăclasificeaparateledemăsură),acesteaarfidificildeevaluat;
• numărulpreamarealobiectivelor,acestean-arputeafiatinseîntr-osingurălec-ție.
Proiectareauneilecțiisefinalizeazăcuelaborareaproiectuluidelecție.Înliteraturadespecialitatesuntprezentatediferitemodeledeproiectedelecții,toatevizândace-leașiaspectedebază.Cadruldidacticvaoptapentrumodelulpecare-lconsiderămaiutilșieficient.
Model orientativ de proiect de lecție:A.Dategenerale• Data:• Clasa:• Disciplina:• Subiectullecției:• Tipullecției:• Unitățidecompetență:• Obiectiveoperaționale:• Metodedeînvățământ:• Mijloacedeînvățământ:• Timp:• Bibliografie:
96
B.Desfășurarealecției(scenariuldidactic)
Etapele activității didactice (durata)
Obiective operaționale
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
Evaluarea activității şi
alte observații
Evocarea (_min)
Realizareasensului(__min)
Reflecția(__min)
Temapentruacasă(_min)
Tipuri de lecții ce vor fi utilizate în cadrul desfăşurării orelor de fizică:
Tipuri de lecții centrate pe formare de competențe
Scenariu posibil de desfăşurare a lecțiilor
deformareacapacitățilordedobândireacunoștințelor
1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacitățilordelalecția/lecțiilepre-
cedente.4. Predarea–învățareatemeinoi.5. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivelde
reproducere.6. Evaluareaformativăpentrumaterianouă.7. Bilanțullecției.Concluzii.8. Temapentruacasă.
deformareacapacitățilordeînţelegereacunoștințelor
1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacitățilordelalecția/lecțiilepre-
cedente.4. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivel:re-
producereșiproductiv.5. Evaluareaformativăpentrumaterianouă.6. Bilanțullecției.Concluzii.7. Temapentruacasă.
deformareacapacitățilordeaplicareacunoștințelor
1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacitățilordelalecția/lecțiile
precedente.4. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivel:pro-
ductivșidetransferuriînaltedomenii.5. Evaluareaformativăinstructivă.6. Bilanțullecției.Concluzii.7. Temapentruacasă.
97
deformareacapacitățilordeanaliză – sintezăacunoștințelor
1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Analiza–sintezamaterieiteoreticestudiate(sistematizarea,clasifica-
rea,generalizarea).4. Analiza–sintezametodelorderezolvareaproblemelorlanivel:pro-
ductiv,cutransferînaltedomenii,creativ.5. Evaluareaformativăinstructivă.6. Bilanțullecției.Concluzii.7. Temapentruacasă.
deformareacapacitățilordeevaluareacunoștințelor
1. Organizareaclasei.2. Instrucțiuniprivindrealizareatestuluideevaluare.3. Realizareatestuluideevaluare.4. Prezentarearăspunsurilor/arezolvăriiitemilordintest.5. Bilanțullecției.Concluzii.
deformareacapacitățilorderealizare alucrăriidelabo-rator
1. Organizareaclasei.2. Instrucțiuniprivindrealizarealucrăriidelaborator.3. Realizarealucrăriidelaborator.4. Prezentarearezultatelorlucrăriidelaborator.5. Bilanțullecției.Concluzii.
Mixtă 1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților.4. Predarea–învățareatemeinoi.5. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivel:re-
producere,productiv,cuuneletransferuriînaltedomenii.6. Evaluareaformativăinstructivă.7. Bilanțullecției.Concluzii.8. Temapentruacasă.
Model de proiect al lecțieiData:Clasa:aX-aDisciplina:Fizică. AstronomieSubiectullecției:Lucrul mecanic. Puterea mecanicăTipullecției:de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelorDuratalecției:45deminute
Unități de competență curriculare: • Descriereacalitativășicantitativăaconceptelor:lucrumecanic,puteremecanică.• Utilizareamărimilorfizice,a lucruluimecanic,aputeriimecanice la rezolvarea
problemelor/asituațiilor-problemă.
98
Obiective operaționale: Lasfârșitulactivității,eleviivorficapabili:O1–sădefineascămărimilefizice,lucrulmecanicșiputereamecanică,precizând
unitățiledemăsură;O2–sădeterminelucrulmecanicprinmetodagrafică;O3–săaplicerelațiilelucruluimecanicșiaputeriimecanicelarezolvareaproble-
melor;O4–săcomunice,verbalșiînscris,rezultateleobservațiilorproprii,argumentându-le.
Metode de învățământ: conversațiaeuristică,explicația,demonstrația,problema-tizarea,descoperireadirijatășiindependentă,învățareaprindescoperire,observația,SINELG.
Forme de activitate cu elevii: • Frontal:pentrureactualizareacunoștințelor,discutarearezultatelorexperimen-
telorșiasimulărilorprezentate;• Individual:rezolvareaproblemelor;• În grup: rezolvareaproblemelor/asituațiilor-problemă.
Resurse:– Umane:profesor,elevi.– Materiale: cretă,tablă,rechiziteșcolare,manual,caiet.
Strategii de evaluare: • Evaluareformativă:evaluareoralășiînscris.
Bibliografie:1. Fizică. Astronomie. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a.Ch.,20192. Bocancea,V.,Ciuvaga,V.,Rusu,T.Fizică. Astronomie. Ghid de implementare a
curriculumului.Ch.,20193. Marinciuc,M.,Rusu,S.Fizică.Manual pentru clasa a X-a.Ch.:Știința,20124. Marinciuc,M.et.al.Fizică. Culegere de probleme, clasele a 10-12.Ch.:Lyceum,
2012
99
DES
FĂŞU
RARE
A LE
CŢIE
I
Etap
ele
activ
ității
di
dacti
ce (d
u-ra
ta)
Obiective operaționale
Activ
itate
a pr
ofes
orul
uiAc
tivita
tea
elev
ilor
Eval
uare
a ac
tivită
ții ş
i alte
ob
serv
ații
Evoc
area
(6m
in)
Mom
ent o
rgan
i-za
toric
(1m
in)
-Salutăclasa.
-Verificăra
pidstareadecurățenieaclasei,ata
blei,d
isciplin
aîn
clasă.
-Înregistreazăeleviiabsen
ți.
-Sepreg
ătescpe
ntru
lecție.
-Salutăprofesorul.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Capt
area
ate
nţie
i(5m
in)
O1
Actualizâ
ndcun
oștin
țeleacumulatede
eleviîn
clasaaVII-a,sta-
bilește:defi
niția
lucruluim
ecan
icșiaputeriimecan
ice,unitatea
dem
ăsurăalucruluim
ecan
icșiaputeriimecan
ice,se
nsulfizic
al
unită
țiidemăsurăallu
cruluim
ecan
icșialp
uteriimecan
ice.
-Răspu
ndlaîn
treb
ări.
-Formuleazădefi
nițiile
cuno
scutede
ei.
-Stabilescunitățilede
măsurășisensulfizic
al
acestora.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Real
izar
ea
sens
ului
(35
min
)
Conţ
inut
ul n
ou(20min)
O1
O4
Atrageatențiacăform
ulalucruluistud
iatăîn
clasaaVII-aesteun
cazp
artic
ularallucruluim
ecan
icșianu
me:
valoareafo
rțeiaplicatăcorpului,p
entrua-lm
ișca,esteconstantă;
forțaareacelașisen
scașide
plasareapun
ctuluideap
licațieal
acesteia.
Prezintășialte
situațiipo
sibile.D
eexem
plu,fo
rțaform
eazăung
hi
diferitdezerocudirecțiadep
lasăriipun
ctuluideap
licație.
Pentrucazuldat,scrielata
blăurmătoa
reaform
ulă:
L =
F •
s • c
os α(1)sau
L =
Fx s,
unde
Fx=
F c
os α
.Îm
parteeleviiîncincigrupe
,lepu
necâteoan
exăpe
masășicere
fiecăruigrup,pen
trusitua
țiapropu
să,săde
term
inecevaloriva
lualucrulm
ecan
ic.(An
exa:F
= 5
0 N,
s =
200
m,
α 1 = 6
00 , α
2 = 9
00 , α 3 =
180
0 , α 4 =
270
0 , α 5 =
120
0 ).
-Ana
lizeazădesen
eleși
încearcăsă
scrie
oaltă
form
ulăalucruluim
e-canic.
-Determinăvalorilepo
si-
bilepen
trulucrulm
eca-
nic,argum
entând
oral
concluzia
form
ulată.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Observarea
sistemati
căa
compo
rtam
en-
tuluielevilor.
100
O2
O4
Atrageatențialam
etod
elede
determinarealucruluim
ecan
ic:
a)prin
form
ulă;b)m
etod
agrafi
că.E
xplicămetod
agrafi
cădede
-term
inarealucruluim
ecan
ic.
Dirijeazăeleviisăform
ulezeconcluziicon
form
graficelor:lucrul
mecan
icalforțeid
atede
pind
eatâtdepo
zițiain
ițială,câtșide
ceafin
alăacorpuluiîn
mișcare;lucrulm
ecan
icdep
inde
deform
adrum
uluiparcursîn
treacestepoziții;lucrulm
ecan
icdep
inde
de
valoareafo
rțeișidevaloareadep
lasării.Lucrulm
ecan
icpoa
tefi
determ
inatcaariafigu
riidingraficuldep
ende
nțeiF
x(s).
Defin
eștenoțiune
ade
lucrumecan
ic.
Utilize
azămetod
aSINELG:propu
neelevilors
ăciteascăfo
arte
aten
ttextuld
inm
anua
l[3,p.106
] pun
ctul
b.
Defin
eștem
ărim
ileputeream
edie,p
utereain
stan
tane
e.
Fiecaregrup
prim
eș-
tecâteun
grafical
depe
nden
țeiforțeid
ede
plasareșistud
iază
temadinman
ual,ce
corespun
degraficului
prim
it;în
fațacolegilo
r,îșivorexpun
eob
servați-
ileșicon
cluziile.Notează
concluziileîn
caiet,p
un
întreb
ări.
Aplicămetod
aSINELG.
Defin
escmărim
ile:p
ute-
re m
edie
, put
ere
inst
an-
tane.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Cons
olid
area
cu
noşti
nţel
or.
Rezo
lvar
e de
pr
oble
me
(15min)
O3
O4
Citeazăaforism
ullu
iGalilei„
A ști
înse
amnă
a fo
losi
” șiprop
une
elevilo
rsătreacălaaplicareacun
oștin
țelors
tudiate.
Prop
uneolistădife
rențiatădeprob
lemesprere
zolvare[4,p
.50
-52]:
4.94
4.10
64.11
1
-Rezolvăproblem
elepro-
puseșiprezin
tăso
luțiile
obțin
utelata
blă.
-Pun
întreb
ări.
-Noteazăre
zolvărileși
indicațiileprofesorului
încaiete.
Observarea
sistemati
căa
compo
rtam
en-
tuluielevilor.
Oferirede
feed
-ba
ck.
Refle
cția
(3 m
in)
Real
izare
a
feed
back
ului
O1
O2
O4
Prinin
term
ediulu
nuid
ialog,stab
ileșteati
ngereaobiectiv
elorpe
parcursullecție
i.Ap
reciazășino
teazăelevii.
-Răspu
ndlaîn
treb
ările
adresatedeprofesor.
-Îșiexpu
npă
rerearefe-
ritorlam
odalita
teade
de
sfășurarealecției.
Conversație
Tem
a pe
ntru
ac
asă
(1m
in)
Tema4.4[3,p
.103
]Prob
leme:4.100
,pen
trudo
ritori–4.108
[4,p
.51]
-Noteazăîn
caiette
ma
pentruacasă.
-Adreseazăîn
treb
ări.
101
III. Referințe metodologice și proce-suale ale curriculumului la disciplina
FIZICA. ASTRONOMIE3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza curriculumu-
lui reactualizatStrategiadidacticăreprezintăocombinareoptimăametodelor,aprocedeelor,amij-
loacelordidacticeșiaformelordeorganizareaprocesuluideînvățământ.Ideea-cheieametodologiei propuse în curriculumul dat constă înpromovarea învățării centratepeelev–activitateadeconstruireindividualăacunoașterii.Pentrurealizareaacestuideziderat,laelaborareastrategiilordidacticesevorutiliza:
– tipurideexperiențedeînvățareactivă,interactivă,creatoare,euristică/prindes-coperire,prinreceptare,prinproblematizare,princooperare,prinexperiment;
– metodeșiprocedeedidacticeactiv-participative; – mijloacedeînvățaremoderne; – conținuturiaccesibileșirelevante; – sarcinideînvățaremotivante; – formedeorganizarealeactivitățiielevilor(frontală,individuală,pegrupe,înpe-rechi,precumșicombinărialeacestorforme);
– probedeevaluareautentică(proiectulSTEM/STEAM,portofoliul,testuletc).
3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplineiPredarea–învățareacursuluidefizicăsevaaxapreponderentpeurmătoarelestra-
tegiididactice:– strategiieuristice;– strategiialgoritmice;– strategiideînvățareprincooperare;– strategiiaxatepecercetare;– strategiiaxatepeproblematizare.Laelaborareastrategiei,profesorulvaalegemetodeactiv-participative.Încontinu-
arevomprezentacâtevadintreacestea:Observarea sistematică şi independentă;Lectura personală;Învăţarea cu ajutorul fişelor de lucru;Conversaţia;
102
Explicaţia;Modelarea şi învăţarea prin analogie;Exerciţiul;Studiul de caz;Învăţarea prin cooperare;Jocul de rol;Învăţarea prin descoperire;Problematizarea;Asaltul de idei (Brainstormingul).
Metoda asaltului de idei (brainstorming) a. Stabilirea problemei şi organizarea participanților – odată lansată problema
unuigrupde20-30departicipanți,selasăfrâulibergândiriiși imaginațieicreativeaacestora,fiindpermisăexprimareaspontanăaideilorșiaipotezelorcarelevinprimaoarăînminte.
b. Producerea ideilor şi stabilirea regulilor – este inadmisibilă judecareapemo-mentaideilorenunțate;suntascultatetoateideileparticipanților,fiecarefiindîncurajatsăconstruiascăalteleînbazacelorformulateanterior;participanțiisuntîncurajațiper-manent,indiferentdevaloareaintervențieilor.
c. Evaluarea ideilor – evaluareașiselecțiaideilorpropusepotfilăsatepentrumaitârziu(metodaevaluăriiamânate–deferredjudgement)șiserealizeazădecătreprofe-sorsauîmpreunăcuparticipanții.
Hărțile conceptualeHărţile conceptuale („conceptualmaps”) sauhărţile cognitive („cognitivemaps”)
potfidefinitedreptoglinzialemoduluidegândire,simțireșiînțelegerealecelui/celorcareleelaborează.Reprezintăunmoddiagramaticdeexpresie,constituindu-secaunimportantinstrumentpentrupredare,învățare,cercetareșievaluarelatoatenivelurileșilatoatedisciplinele.”(Oprea,2006,255)
Hărţile conceptuale „oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vie-ţii cu privire la anumite noţiuni.”(Siebert,2001,92)
„Elesuntimaginilenoastredesprelume,aratămodulnostrudeapercepeșideain-terpretarealitatea.Hărțilenuindicădoarcunoașterea,cișinon-cunoașterea.”(Siebert,2001,172)
Deșisuntutilizatemaimult înprocesul instruirii,hărţile conceptuale (introduseșidescrisedecătreJ.Novak, în1977)reprezintăși instrumentecare îipermitcadruluididacticsăevaluezenuatâtcunoștințelepecareledeținelevii,cât,multmaiimportant,
103
relațiilepecareaceștialestabilescîntrediverseconcepte,informațiileinternalizateînprocesul învățării,modul încare îșiconstruiescstructurilecognitive,asociindși inte-grândcunoștințelenoiînexperiențelecognitiveanterioare.
Harta cognitivăiaformauneireprezentărigrafice,carepermite„vizualizareaorganiză-riiprocesărilormentalealeinformațiilorlegatedeoproblemădeconținutsauconcept”(Joița,2007,22).Poatefiintegratăatâtînactivitățiledegrup,câtșiînceleindividuale.
– Înpracticaeducațională,sepotutilizaurmătoareletipuri de hărţi conceptuale, diferențiateprinformadereprezentareainformațiilor(Oprea,2006,260-262):
a. Hărți conceptuale tip „pânză de păianjen”Seplaseazăîncentrulhărțiiconceptulnodal(temacentrală),iardelaacesta,prin
săgeți,suntmarcatelegăturilecunoțiunilesecundare.
Masa corpului
Măsu-ra inerției/a gravitației
Cântar
Mărime scalarăm
Masă gravitaționalăMasă inertă
kilogram
kg
b. Hartă conceptuală ierarhicăPresupunereprezentareagraficăainformațiilor,înfuncțiedeimportanțaacestora,
stabilindu-serelațiidesupraordonare/subordonareșicoordonare.Seobțineoclasifi-careaconceptelor,redatăastfel:
Mişcare mecanică
Mişcare uniformă Mişcare neuniformă
Mişcare uniform accelerată
Mişcare uniform întârziată
Mişcare uniform variată
104
c. Hartă conceptuală lineară Specificulacestuitipdehartărezidăînprezentarealinearăainformațiilor.
Univers
Galaxie
Stea
Planetă
Satelit
Realizareauneihărțiconceptualeimpunerespectareaurmătoareloretape (adapta-redupăOprea,2006,259-260):
1. Elaborarealisteideconcepte(idei)șiidentificareaexemplelor.2. Transcriereafiecăruiconcept/ideeșiafiecăruiexemplupeofoaiedehârtie(pot
fiutilizatecolideculoridiferitepentruconcepteșiexemple).3. Seplaseazăpeocoalădetipflipchartmaiîntâiconceptele,organizându-leadec-
vatînfuncțiedetipuldehartăconceptualăcevafirealizată.4. Dacăestecazul,sepotidentificașiadăugașialteconcepte,ceauroluldeafaci-
litaînțelegereasaudeadezvoltarețelelederelațiiinterconceptuale.5. Semarchează,prinsăgeți/linii, relațiiledesupraordonare/subordonare/deriva-
re/coordonarestabiliteîntreconcepte/idei.Dispunereaacestorasepoatemodi-ficaîntimpulrealizăriihărțiiconceptuale.
6. Senoteazăpe săgețile/liniilede interconectareun cuvânt saumaimulte careexplicărelațiadintreconcepte.
7. Seplaseazăpehartășiexempleleidentificate,subconceptelepecareleilustrea-ză,marcându-seaceastăconexiuneprintr-uncuvântdegenul:exemplu.
8. Secopiazăhartaconceptualăobținutăpeofoaiedehârtie,plasândconcepteleșiexempleleaferenteacestoraîninterioruluneifigurigeometrice(sealegfigurigeometricediferitepentruconcepteșiexemple).
Principaleleavantaje aleutilizăriihărţilor conceptuale sunt:• faciliteazăevaluareastructurilorcognitivealeelevilor,cuaccentperelațiilesta-
biliteîntreconcepte,ideietc.;• determinăeleviisăpracticeoînvățareactivă,logică;• permitprofesoruluisăemităaprecierireferitoarelaeficiențastiluluideînvățare
105
alelevilorșisăîiajutesă-șireglezeanumitecomponentealeacestuia;• asigură„vizualizarea”relațieidintrecomponentateoreticășiceapracticăapre-
gătiriielevilor;• faciliteazăsurprindereamoduluiîncaregândescelevii,amoduluiîncareîșicon-
struiesc demersul cognitiv, permițând ulterior diferențierea și individualizareainstruirii;
• potfiintegratecusuccesînoricestrategiedeevaluare;• potservicapremisepentruelaborareaunorprogrameeficientedeameliorare,
recuperare,acceleraresauînconstrucțiaunorprobedeevaluare;• permitevaluareaniveluluiderealizareaobiectivelorcognitivepropuse,darpot
evidențiașielementedeordinafectiv(„Ohartăcognitivăconțineatâtcunoștințeabstracte,câtșiempiriceși,totodată,logiciafective,cumarfientuziasmulsaurespingerea”(Siebert,2001,170);
• subsumatedemersuluideevaluareformativă,evidențiazăprogresulînînvățarealelevilor;
• potfivalorificateînsecvențeleurmătoaredeinstruireetc.
În sferadezavantajelor includem:• consumulmaredetimp;• risculcrescutdesubiectivitateînapreciere,înabsențaunorcriteriideevaluare
clare;• efortulintelectualșivoluntarintensdinparteaelevilor,caretrebuiesărespecte
anumitestandardeșirigoriimpusedespecificulacesteimetode.
Integrarea Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (TIC)Încadrulstudieriifizicii,cadreledidacticetrebuiesăutilizezenoiletehnologii,ple-
dândpentruunconceptdiferitdeceltradiționaldepredare–învățare–evaluare,princreareaunuimediudeînvățareîncareeleviisuntimplicați,motivațișiîșiasumăpro-priaresponsabilitatepentrucunoștințeledobândite.TICasigurăinstrumenteșimetodecarepermittrecereadelaunmediudeînvățarecentratpeprofesor launmediudecolaborare,interactiv,centratpeprocesuldeînvățare.
Pentruatingereaunitățilordecompetență,laFizică. Astronomie,unrolimportantîlareintegrareatehnologieiinformațieișiacomunicațiilorînprocesuldidactic.
Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare şi a produselor recomandate se va obţine prin utilizarea TIC pentru:
•modelarea unor fenomene fizice şi a funcţionării unor aparate; • realizarea de experimente în laboratoare virtuale;
106
• prelucrarea datelor experimentale;• dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiul individual (a învăţa să înveţi)
în contextul disciplinei.TICpuneladispozițiaelevilorodiversitatedemodalitățiconcreteînsprijinuldezvol-
tăriicompetențelordecomunicareșidestudiuindividualîncontextuldisciplinei.Astfel,TICpoatefiutilizatăînacestscoppentru:
• colectarea informaţiilor; • prezentarea informaţiilor;• tehnoredactarea documentelor. AvantajulfolosiriiTIClalecțiiledeFizică. Astronomierezidăînatingereacompetențelor
ladisciplină.FolosireaTICpoatefiîmpărțităîn2maricategorii: – pentruprezentarearezultatelorînvățăriișiîndomeniulevaluării; – pentruintegrareaunorinstrumenteavansateînpreluareașiprelucrareadatelorexperimentale,caredeterminăcreștereaatractivitățiidisciplineiprinapropiereadedemersulcercetăriiștiințificeconcreteșiprinstimulareapredăriibazatepedoveziexperimentale.
DintreavantajelefolosiriiTIClaFizică. Astronomieputemenumera: – oprelucrare statistică rapidă șidupăcriteriidiferitealediverselor rezultate șidatecareintervinînexperimentesauprobleme;
– accesulrapidladateșireordonarealorînfuncțiedenecesități; – prezentareasimultanăasituațieifizicedinsistemuldereferințăallaboratorului; – suplimentareainformațieicudetaliilanecesități; – actualizarearapidăaunordatecuilustrărilenecesareetc.
UtilizareaTICesteastăziatâtpentruprofesori,câtșipentrueleviooportunitatedeinformareșiînvățareeficientă.Lecțiilemixteșiceledelaborator,testeledeevaluareacunoștințelorsepotfaceușorșieficientfolosindtehnicadecalcul–resurselehardwareșisoftware.
UtilizareaTIClaîntâmplare,într-unmomentinoportunallecției,poateprezentaperi-col,situațiarespectivăprovocândmonotonie,ineficiențăaînvățării,implicareapasivăaelevilorlalecție,imposibilitateaatingeriiobiectivelorlecției,ajungând,astfel,întimp,larepulsiefațădeacestmijlocmoderndepredare–învățare–evaluare.
Exploatareaînexcesacalculatoruluisepoatesoldacupierdereaabilitățilorpracticedeinvestigarearealității,chiarșiacelordecalcul,ladeteriorarearelațiilorumane,laindividualizareaexcesivăaînvățăriicarepoategeneranegareadialoguluielev–profe-sorșiizolareaactuluideînvățareîncontextulsăupsihosocial.
107
PrincipaluldezavantajalTIC ladisciplinaFizică. Astronomie îlpoateconsituipericolulrenunțăriilaefectuareaexperimentuluiclasicșiînlocuireaacestuiacuexperimentulvirtual.
Referitorlaexplicareafuncționăriișiautilizăriiunoraparatefiziceîntâlniteînviațadezicuzi,prinintermediulTIC,profesorulpoaterealizamultmaiușormomenteledepredarealeunorteme,elevulavândacceslaimaginisauanimații încareesterepre-zentatăstructurașimoduldefuncționarealunuianumitaparat.Elevul,folosindcom-petențeleTIC,poateidentificaschemaunuiaparat,părțilecomponentealeacestuia,moduldefuncționareșidefolosirealacestuia.
În funcțiedetipul învățăriialfiecăruielev (auditiv,vizualetc.),sepoatefolosiuntimpmailungsaumaiscurtpentruvizualizareafenomenelorșiabordatăapoiexplica-reaoralăaacestorasauchiarexplicareaînscris,subformădetext.TICoferăunade-văratajutorpentruaatingeniveluloptimîncareeleviidescriușiexplică,dinpunctdevederecauzal,fenomenelestudiateșifacuzdeaceastăînțelegerepentruaexplicaovarietatelargădeaplicațiialeacestora.Conceptele,pricipiilefiziciipotfimultmaiușorexplicatedecătreprofesor,apoiînțelese,identificateșiexplicatedecătreelevfolosindelementesoftware.Elevulpoateexplica fenomenefizicechiarprin intermediulunorproduseproprii realizate,precum înregistrărivideo,audio,prezentărietc. Importantestemomentuldereflecțieacordatelevului, încareacestapoateevoluade lacom-petențeledezvoltate lanivel satisfăcătorcătreniveluloptimsau,cuunefect sporit,trecereadelaniveluloptimlacelexcepțional.
Instrumente TIC (resurse hardware și software) care favorizează dezvoltarea competențelor disciplinei Fizică. Astronomie
Dezvoltarea competențelor specificefizicii se face, așa cum s-aprecizat anterior,folosindcompetențeledindomeniulTIC. Însă,pentrupunerea învaloareaacestora,estenevoiederesursesoftwareșihardware.Exemplulcelmaidesîntâlnitestecelalsistemelordeoperaredin familiaMicrosoft Windows cuaccesoriileNotepad (editordetextASCII),Wordpad (editordetextformatat–richtextformat),Picture and Fax Viewer(vizualizareimagini)șiPaint(editordeimaginiraster),însoțiteadeseadepache-tulMicrosoft Office (editoruldedocumenteWord,editoruldeprezentăriPowerPoint,editoruldefoidecalcultabelarExcel,editoruldepublicațiiPublisher,editoruldeima-giniPicture Manager,SGBD-ulAccess).AtâtsistemuldeoperareMS Windows,câtșipachetulMS Officesuntlicențiate.
Există, desigur, și varianta free, open source, prin pachetul softwareOpenOffice(editoruldedocumenteWriter,editoruldeprezentăriImpress,editoruldefoidecalcultabelarCalc,editorulde imaginiDraw,SGBD-ulBase),caresepoate instalaatâtsubWindows,câtșisubaltesistemedeoperare.Exemple:
108
https://www.mozaweb.com/ro/;http://phet.colorado.edu/;http://www.walter-fendt.de/ph14ro/;http://www.um.es/fem/EjsWiki/;http://www.animations.physics.unsw.edu.au/;http://www.edumedia-share.com;PlatfomaMOODLE;PlatformaINSAM.
3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării„Evaluareaeducaționalăesteprocesuldecolectaresistematică,orientatădeobiecti-
veledefinite,adatelorspecificeprivindevoluțiași/sauperformanțaevidențiateînsituațiadeevaluare,deinterpretareacontextualăaacestordateșideelaborareauneijudecățidevaloarecucaracterintegratorcarepoatefifolosităîndiversemoduri,prespecificateînsăînmomentulstabiliriiscopuluiprocesuluideevaluare”(Stoica,A.,Musteață,S.,1997).
Evaluareașcolarăesteprocesulprincaresedelimitează,seobținși se furnizeazăinformațiiutile,permițândluareaunordeciziiulterioare.Actulevaluăriipresupune3momenterelativdistincte:măsurarea,aprecierearezultatelorșcolareșiadoptareamă-surilorameliorative.(1)
A evalua semnifică:– aconfruntainformațiilecolectate,referitoarelaproceselecurriculare,cuunan-sambludecriteriideevaluare;
– aluadecizii(aacordanotesauaefectuajudecățidevaloare);– arevizuicontinuuobiectivele;– aeficientizaproceseleșiproduselecurriculare.
Înbazadefinițieidemaisus,potfisubliniateunelevalențealeevaluării:– apreciereaunortrăsături,caracteristicisaucomponenteprinraportarelaoscalădemăsurareclardefinită;
– unprocesdeevaluaresepoaterealizaînmomentulîncareîiestestabilitscopul,înfuncțiedeacesta,fiindproiectate,apoi,obiectivele,selectândprocedurileșiconstruindinstrumentele.
Înfuncțiedeaplicareainstrumentelordeevaluare,ladisciplinaFizică. Astronomie,profesorulvarealizaurmătoareletipurideevaluare:
– evaluarea inițială – predictivă;– evaluarea formativă – continuă;– evaluarea sumativă – finală.
109
Evaluarea inițialăpropuneoperațiiledemăsurare–apreciere–decizielaînceputulactivitățiide instruire, învedereacunoașteriiniveluluipsihopedagogical colectivuluideelevi/alelevului.Evaluareainițialăserealizează,deregulă,laînceputdeanșcolar,înbazaunuicapitolsauauneiunitățideînvățare,pentrualuadeciziianticipatedepre-gătireaprocesuluideformare,pentruaselectastrategiilecevorfifolositeînprocesulinstruirii.Evaluareainițialăpoatefi:predictivășidiagnostică.Testeledecunoștințeela-borateșiaplicatepentrumăsurareașiapreciereaniveluluiinițialdepregătirealelevilorsunttestepredictive.Seidentificănivelulachizițiilorelevilorîntermenidecunoștințe,capacităținecesarepentruatingereaobiectivelor.
Funcțiilespecificepecareleîndeplineștestrategiadeevaluareinițialăsuntconcen-trateîndouăniveluridereferință:
• funcția diagnostică asigură cunoașterea măsurii în care elevii stăpânesc cu-noștințeleșiposedăcapacitățilenecesareangajăriilorcușansedereușităîntr-unnouprogram.Înfelulacestapotfiidentificate:– lacunele,golurilepecareelevulleareînpregătire;– resurselepecarelearecavolumdeinformații,capacitățiledeînvățaremo-
mentaneșideperspectivă;– concepteleprincipale,pe careelevul le stăpânește și cuajutorul cărorava
puteaasimilaconținuturilenoi și fonduldereprezentări, caresă favorizezeînțelegereaacestora;
– posibilitățilerealealeclaseișialefiecăruielev,ținândseamadecapacitateadealucraindependent;
– abilitățilenecesarepentruînsușireacunoștințelorînplanteoreticșiaplicarealor;– deficiențeleșidificultățilerealecareaparînactivitateadeînvățare.
• funcția prognostică sugereazăprofesoruluicondițiileprealabiledesfășurăriino-uluiprogram,carepermitanticiparearezultatelor.Evaluareainițialăare,astfel,unrolmajorînderulareaproiectuluipedagogiccurricularconstruitdeprofesor.Acesttipdeevaluareesteorientatcătreulterioaradezvoltareaelevului.Îndiferi-teetapedincarierașcolarăaunuielev,oameniiimplicațiînprocesuldeeducareaelevului(elevi,profesori,părinți,psihologuldinșcoală)facrecomandăridespremodul încareunelevar trebui să-și construiascăparcursul școlar.Profesorul,avânddreptreperdiagnosticulstabilit,vaintervenipentruselecționarea,realiza-reașidezvoltareacorectăa:– obiectivelorprogramuluiurmător(viitoarealecție,modul);– conținuturilorabsolutnecesare;– metodeloreficientedepredare–învățare–evaluare;– modurilorșiaformeloroptimedeorganizareaactivității.
110
Evaluarea formativă esteoevaluaredereglareademersuluiinstruirii,fiindînservi-ciulelevuluișialformăriisale,pecaretindesăoamelioreze,săofacămaiperforman-tă.Arecaobiectiveprincipaledeterminareașiremediereadificultățilordeînvățarealefiecăruielev.Evaluareaformativăpoatefidiagnostică,darnuînserviciulorientării,cialreglăriișialameliorăriiprocesuluicurricular.
Evaluarea formativă interactivăseaplicălafiecarelecție.Evaluarea formativă punctuală esteladiscrețiaprofesorului.Evaluarea formativă în etape sevaefectualafinaldemodul.Sevaoptapentruinstrumentedeevaluarealternative/moderneînbazaproduselor
curricularerecomandate,cuaccentpeautoevaluareșipeevaluareareciprocă.Strate-giadeevaluareformativăînsoțeșteîntregulparcursdidactic,realizându-seprinverifi-cărisistematicealetuturorelevilorasupraîntregiimaterii.
Principalulobiectivînevaluareaproceselordeînvățareestedeasprijinifiecareelev.Prinurmare,eficiențapredăriiesteîmbunătățită.Înloculcontracarăriimanifestărilor,suntinvestigateșiabordateprincipalelecauzealedificultățilordeînvățare(acesteca-uzepotficognitive,precumșiemoționale).Greșelilenusuntcorectate,cianalizate.Înacestfel,ideileșistareadespiritaleelevuluipotfiînțeleseșisprijiniteîntr-unmodori-entatspreobiectiv.Dificultățiletrebuiediscutateîmpreunăcuelevulșipotfiabordate,utilizândsarcinidelucrușimăsurispecificedesprijin.Analizândsursagreșelilor,eleviinutrebuiesăseadaptezeînmodsuperficial.Eiînvațăsăelaborezestrategiiindividualepentruaseconfruntacuproblemelelor.
Înaceastăprivință,învățareadesuccespresupunecontinuitateaprocesuluideînvă-țareșilucrulasupragreșelilorrealizatatâtdecătreprofesor,câtșidecătreelev,urmă-rindnudoarcăutareacelormaieficientemetode.
Posibilitățideevaluareformativăvizează:observareaelevilor întimpcerezolvăosarcinădelucru,examinareașianalizaatentăasarcinilorrealizate,discuțiileindividualedespresarcinilerealizate,întrebăridespremodulîncareafostrezolvatăoproblemă,testescurte,testemaivoluminoase,dupăoetapălungădelucru.Testelecareevaluea-zăproceseledeînvățaresuntcaunindicatorpentruproceseledepredareșiînvățare.Acestealepermitelevilorșiprofesorilorsăverificeniveluldereușită.Lacuneleșinesi-guranțapotfiînlăturateprinsarcinisuplimentare.Pelângăobservațiileșiconversațiiledespremodulderealizareasarcinilorșidespresurselegreșelilor,aparobiectiveindi-viduale,pecareelevii lestabilescși lerealizeazăîmpreunăcuprofesorulsaupecareprofesorullestabileștepentruei.Atuncicândseaplicăacesttipdeevaluareînpredare,consecințalogicăeste,deasemenea,oschimbarespre:învățareaorientatăcătreobiec-tiv în locde învățareaorientatădoar spreconținut,predarea individualizată în loculpredăriiîncaretoțirezolvăaceeașisarcinădelucru. Evaluareacontinuă/formativăse
111
realizeazăpesecvențemici,cuprobeorale,scrise,practice,aplicateoportunșieficientpeparcursuluneiunitățideînvățare.
Observația,intervenția,reglareapoatefiretroactivă(lasfârșituluneisecvențe),in-teractivă(întimpulprocesuluiînvățării),proactivă(cândelevulseangajeazăîntr-onouăactivitate).
Evaluareacontinuă/formativădeterminăschimbăriatâtînconduitadidacticăapro-fesorilor,câtșiîncomportamentulșcolaralelevilor.Profesorulprimeșteinformațiicarepermitameliorareaimediatăaproiectuluipedagogic,astrategiilordedirijareainstruirii,iarelevuluiîioferăconfirmareacăaînvățatcorect,cădeținecaleadeînvățarecorectă.
Evaluarea sumativăsevarealizalafinelemodulului,semestrului,anuluișcolar,ci-cluluideînvățământetc.șirezumăcunoștințeleșiabilitățilepecarele-adobânditunelev.Acesttipdeevaluareseconcentreazămaialesasupraelementelordepermanențăaleaplicăriiunorcunoștințedebază,aledemonstrăriiunorabilitățiimportante,dobân-ditedeelevi,într-operioadămailungădeinstruire.
Problematicaeiconstăînperfecționareaformelorșiametodeloralesepentruasta-biliolegăturălogicăatâtcuevaluareainițială,câtșicuevaluareaformativă.Evaluareasumativătrebuiesăconstituiereperuluneinoievaluăriinițialeșisursadeperfecționareîncontinuareaactivitățiididactice.
Evaluareasumativăesteoevaluarearezultatelorelevului,carerezumătoatecunoș-tințeleșicompetențeledobândite.Reprezintăuninstrumentdefeedbackpentrupă-rinți,elevișiprofesori,informându-ipeaceștiadespremăsuraîncareeleviiaurealizatdiferiteobiective.Evaluarearezultatelorînvățăriiesteutilizatăînșcolilatoatediscipli-nele.Informațiileobținuteînprocesulevaluăriisuntnecesarepentrunotareaelevilorșileoferăprofesorilorinformațiiselectivedespreperformanțageneralăaelevilor.
Strategii și instrumente de evaluare a rezultatelor de învățare specifice disciplinei Fizică. Astronomie
Strategiiledeevaluarereprezintămodalitățilesautipurilespecificedeintegrarealeoperațiilordemăsurare–apreciere–decizie înactivitateadidacticăeducativă, inte-grarerealizabilăladiferiteintervaledetimp(scurt,mediu,lung)șiînsensulîndepliniriiunei funcțiipedagogicespecifice.Strategiiledeevaluarestabilesc: formeleșitipuriledeevaluare;metodeși tehnicideelaborareaprobelordeevaluarearandamentuluișcolar,amodalitățilordeîmbinareîncontextulactivitățilorevaluative,amomentelorîncareeleseaplicăînfuncțiedeobiectiveșiconținuturi;descriptoriideperformanță,baremele,sistemeledenotare.
112
Formele și tipurile de evaluare la disciplina Fizică. AstronomieProduseleactivitățilorsuntmaterializareacunoștințelor,aabilitățilorșiavalorilor
asimilatedeelevi.Prinevaluarearealizăriiacestora,neputemdaseamadecalitateașiprofunzimeaactivitățiiinstructive.Prinrealizareaproduselor,seconstatănivelulpregă-tiriielevilorînraportcucerințelecurriculare,darșiatențiaacordatădeprofesorunoraspecteimportantealepregătiriielevilor.GamaproduselorrecomandateesteindicatăîncurriculumulladisciplinaFizică. Astronomie.
Exemple de produse prin care se va concretiza/măsura competența:– Caracteristicaunorconceptefizice:
• mărimi fizice; • fenomene fizice; • aparate/dispozitive fizice
– Caracteristicaunorlegifizice– Rezumatulunuitextștiințific– Eseustructurat/nestructurat– Raportuluneicomunicăriștiițifice– Probleme/situații-probleme– Raportuluneiobservări– Raportulunuiexperiment/lucraredelaborator/lucrarepractică– Raportulunuiproiect– Test(formativ/sumativ).
Caracteristicaunui concept fizicElementeledestructurăalecunoștințelorștiințificesunt:• fapteleștiințifice;• conceptelefizice(mărimilefizice,fenomenelefiziceetc.);• legilefizice;• teoriilefizice.Estenecesarcaeleviisăasimilezecerințele generalefațădestudiulfiecăruielement,
altfelspus,săcunoascăinformațiidesprefiecarefenomen,mărime,legesauteorie,in-diferentdedomeniul cunoașterii științifice.Acesteapotfi studiate conformplanurilor generalizate [4],careorienteazăelevulladobândireaindependentăacunoștințelor.
113
Deexemplu,planul generalizat al studierii unei mărimiinclude:1. Identificareafenomenuluisauaproprietățiicaracterizatedeaceastămărime.2. Definireamărimii.3. Scriereaformulei(încazuluneimărimiderivate,formulaexprimărelațiaacestei
mărimicualtele).4. Stabilireatipuluimărimii(scalarăsauvectorială).5. Indicareaunitățiidemăsurăaacesteimărimi.6. Procedeuldemăsurare.
Unexempludeparcurgereaunuiastfeldeplanpoate serviplanul generalizatalstudieriiaccelerațieiînclasaaX-a.
1. Fenomenul: Variaţia vitezei unui corp. Caracterizeazămăsura variației, atât camărime,câtșicadirecție,avectoruluiviteză.
2. Se numește acceleraţie mărimea fizică vectorială care exprimă rapiditateavariațieivitezeicorpului.
3. Formulaaccelerației–
a vt
���
.4. Accelerațiaesteomărimevectorială.5. UnitateademăsurăînSIestemetru pe secundă la pătrat –
ms2 .
6. Unuldintreprocedeelemăsurăriiaccelerațieiarelabazămăsurareaadouăvi-tezemomentan:v0șiv (Δv = v - v0),darșiadurateiîncares-aprodusvariațiavitezei(Δt = t - t0).
Caracteristica unui fenomen Planul generalizat al studierii unui fenomenpresupuneparcurgereaurmătorilorpași:1. Clarificareaparticularitățilorexternealefenomenului.2. Specificareacondițiilorîncaredecurgefenomenul.3. Scoatereaînevidențăaesențeifenomenuluișiamecanismuluidesfășurăriiacestuia.4. Definireafenomenului.5. Stabilirearelațiilordintreacestfenomenșialtefenomene.6. Caracterizareacantitativăafenomenului(mărimilececaracterizeazăfenomenul,
relațiiledintreacestemărimi,formuleleceexprimăacesterelații).7. Studiulaplicațiilorpracticealefenomenuluișialmăsurilordeprevenireaconse-
cințelordăunătoarealeacestuia.
114
Exemplu de caracteristică a unui fenomen.Capilaritatea
1. Particularitățileexternealecapilarității:într-untubcapilarlichidulurcă(sauco-boară),înfuncțiedenaturasubstanțeilichiduluișidenaturasubstanțeidincareesteconfecționattubul.
2. Condițianecesarăpentrudecurgereafenomenuluiestecăforțeleintermolecula-retrebuiesăfiediferitedezero:a) lichidulurcă–dacăvaloareaforțeideadeziuneestemaimaredecâtvaloarea
forțeidecoeziune;b) lichidulcoboară–dacăvaloareaforțeideadeziuneestemaimicădecâtvaloa-
reaforțeidecoeziune.3. Lacontactullichidelorcucorpurilesolide,derândcuforțeledecoeziuneFc,tre-
buieluateînconsiderareșiceledeadeziuneFa.Înfuncțiedecorelațiadintreele,lichiduludăsaunucorpul.Sepotevedențiadouăsituații:1. FamaimaredecâtFc–lichidulesteaderent;2. FamaimicădecâtFc–lichidulesteneaderent.
Înfuncțiedeorientarearezultanteiacestordouăforțe,stratulsuperficialallichidu-luisecurbează.
4. Capilaritateaestefenomenulridicăriisaucoborâriilichidului,fărăintervențiidinafară,întuburifoartesubțiri.
5. Sealegeuntubcapilaralcăruirazărestecunoscutășiseintroduceînlichidulacăruidensitatesecunoaște.Semăsoarăînălțimeah,lacareseridicălichidulîntub,iarcoeficientuldetensiunesuperficialăσsecalculeazăastfel:� �
prgh2
.
6. Înălțimeah lacareseridicăunlichidaderentsaucoboarăunlichidneaderentîntr-un tub capilar este invers proporțională cu raza lui r: h
pgr�
2� , undeσ e
coeficientul de tensiune superficială, ρ – densitatea lichidului,g – accelerațiagravitațională.
7. Apadinsolseridicăprinporiidinperețiiclădirilor,dacănuexistăoizolarebunăatemeliilor.
Atenție!Ridicareaapeiînplanteesteunprocescomplicatșiunrolimportantîljoa-căpresiuneaosmotică.Înplante,tuburilesuntumplutecompletcuapă;înelelipsescmeniscurileșinupoateluanaștereforțaderidicare.
115
Legile fiziceLegilereprezintăafirmațiireferitoarelaregularitățileobservatecuprivirelaobiec-
teșifenomene.Acestea,spredeosebiredeprincipii,suntrezultatulunortestărimul-tiple. Legile au un domeniu de validitate, adică un domeniu în care descriu corectdesfășurareafenomenului.Uneori,domeniuldevalidareestedeterminatdedomeniulmodeluluiasociat.Spreexemplu,legealuiHookeestevalabilănumaipentrudeformă-rileelastice,iarmodelulfizicasociatestecorpulelastic.
Caracteristica unei legi fizicePlanul generalizat al studierii unei legiinclude:1. Depistarea relațiilor dintre fenomenele saumărimile exprimate de legea res-
pectivă.2. Formularealegii.3. Scriereaexpresieimatematicealegii.4. Descriereaexperimentelorceconfirmălegea.5. Luareaînconsiderareșiaplicareaînpracticăalegii.6. Stabilireadomeniuluivalabilitățiilegii.
Exemplu de caracteristică a unei legi fiziceClasaaXI-a,Tema:„LegealuiOhmpentruuncircuitîntreg”1. Relațiadintreintensitateacurentuluielectric,rezistențatotalăacircuituluielec-
tricșitensiuneaelectromotoare(t.e.m.)aplicatăunuicircuitîntregestenumitălegealuiOhmpentruuncircuitîntreg.
2. Intensitateacurentului,într-uncircuitîntreg,esteegalăcuraportuldintretensi-uneaelectromotoareacircuituluișirezistențaluitotală.
3. ExpresiamatematicăalegiiluiOhmpentruuncircuitîntreg: IR r
��� .
4. ExperimentulpentrudemonstrarealegiiestereprezentatînFigura1
Figura 1.Schema electrică a montajului pentru demonstrarea legii lui Ohm pentru un circuit întreg (Platforma AEL)
116
Experiențasepoaterealizavirtual,luându-sevaloripentrureprezentareagraficăacaracteristiciicurent–tensiune.
5. Scurtcircuitulesteunfenomennedorit încircuitulelectric,ceduce ladeterio-rarea lui și constă înconectareasursei în lipsa rezistențeiexterioaresaucândultimatindecătrezero.DinlegeaOhmreiesecăintensitateaîncircuittindespreinfinit R I� ��0; (condițiadescurtcircuit).Lascurtcircuitconductoarelepotsăsetopească,iarsursadecurentsăiasădinfuncție.DinlegealuiOhm,formulapentruscurtcircuitsevascrie: I
r�� .Pentruînlăturareaacestuifenomendistru-
gătorsefolosescsiguranțefuzibile,sau,maimodern,întrerupătoareautomatedesiguranță.Acestfenomenpoatefifolositîntehnicălaaparatuldesudare.
6. LegealuiOhmpentruîntregcircuitesteunadintrelegilefundamentalealefiziciișiestevalabilăpentruconductoarelemetalicelacapetelecăroraseaplicătensi-uninupreamari.
Caracteristica unui aparat/dispozitiv fizicStudiulunuiaparat/dispozitivpoatefieficientizatcuajutorulurmătoruluiplan generalizat:1. Denumirea.2. Destinația.3. Structurașiprincipiuldefuncționare(principalelepieseșiinteracțiunealor).4. Domeniuldeaplicare.5. Regulideutilizareșipăstrare.În conformitate cuacestplangeneralizat, elevului i sepropune săelaborezefișa
aparatului/dispozitivului.Unexempludeastfeldefișăestepropusîncontinuare.1. Denumirea dispozitivului:CALORIMETRU.2. Destinaţia:esteundispozitivutilizatîncalorimetriepentrumăsurareacantității
decăldurăschimbatădeuncorpcuunmediu,îngenerallichid.3. Construcţia şi principiul de funcţionare:PieselecalorimetruluisuntreprezentateînFigura1.Calorimetrulesteconstruitast-
felîncâtsăpermitătransferuldecăldurăîntrecorpurileintroduseînelși,totodată,săasigureizolareaacestorademediulexterior.
Calorimetrulidealnupermitetransferuldecăldurăînexteriordatorităizolațieifoar-tebuneaperețilorvasuluiizolator.
4. Domeniul de aplicare: Nr.d.r Denumirea componentei aparatului Limita de măsurare/unitatea de măsură1 Capacitateavasuluicalorimetric 50–200ml2 Termometrul -20–1000C
117
5. Reguli de exploatare: • Atențielapărțilemaifragile(termometru,paharizolator).• Atențielaturnareaapeifierbinți,necesarăladiverseexperimente.• Pentruaamestecalichiduldinvasulcalorimetricsefoloseșteagitatorul,rotindu-l
șimișcându-lîncetînsusșiînjos.• Lasfârșitulexperienței,vasulcalorimetricseștergebinecuunșervetuscat.
Figura 1.Piesele calorimetrului
Rezumatul unui text științificRezumatulesteunproduslogicalactivitățiidesintezăexprimată,aideilorprincipale
dintr-ounitatedeconținutsaumodul.Rezumatulrespectăordineatratăriiideilordintext,condensândconținutulpentruaserețineesențialulprincuvintele-cheie,favori-zândconsultarealuirapidă.Rezumatulesteotehnicădemuncăintelectuală,ceasigurăformareacapacitățilordeesențializare,derecreareatextului,deregândireamesajuluidebază.
Tipurileprincipalederezumate: – Rezumatul simplu–osingurăfrază,careindicăunitățiledeconținutminimeșinecesarepentruredareatextuluiînconținutinformațional;
– Rezumatul inductiv–maiextinsdecâtcelsimplu,cuprindedetaliideconținut;
118
– Rezumatul informativ–conținevolummaredeinformații,conținutulfiindexpri-matîncuvinteproprii.
Laevaluareaunuirezumatseținecontdeurmătoarelerecomandări: – sevorsuprimadetaliile,exempleleșifaptelesecundare; – conținutulsevareflectacorect,într-unlimbajclar,concis; – expunereasevafacerespectându-sefidelitateatextului; – nusevorintroduceinformațiicenuseaflăînconținutuldebază; – seanalizeazătextulînbazaideilorprincipale.
Exempledestructurialerezumatului:• rezumatulstudiuluiempiric:propozițiiscurte,privindtemacercetată,datesuc-
cinte despre autori, esența metodologică a cercetării, rezultatele principale,efecte,semnificațiastatistică,implicații,concluzii,aplicații;
• rezumatul studiului metaanaliză: tema, criterii de eligibilitate, caracteristicileprincipale,rezultateleesențiale,efecte–mărime,concluzii,limite,implicațiite-oreticeșipractice;
• rezumatularticoluluiteoretic:teoria,concepția,modelul,principiile,fenomene-le,procesele,evenimentele,stărileexplicabileprinteoriaenunțată,rezultatelesinteză,rapoartelelamodelulutilizat;
• rezumatularticoluluimetodologic:rezumatulmetodelor,caracteristicile,ariadeaplicareametodelor,statistica,interpretareașieficacitatea;
• rezumatul studiului de caz: tema, subiectul, caracteristicile semnificative aleparticipanțilorgrupului,problemelenou-apărute,soluțiile,problemeleconexe,subiecteledecercetatîncontinuare.
Eseu structuratEseulstructuratesteoverificarescurtă,demax10min,realizatăpeparcursullecțieisau
lafineleeiîncazulcândseevalueazăounitatedecompetențăprestabilită.Încontinuare,prezentămunexempludeeseustructurat,înbazacăruiaseevalueazăeleviiînclasaaXI-a,latema:,,Curentulelectricînsemiconductoare”.
Fișadeactivitate:Alcătuițiuneseucutema„Aplicațiilediodeisemiconductoare”,încaresevorurmăripașii:a)Explicațiconducțiaelectricăasemiconductoarelordetip„n”și„p”.b)Explicațifuncționareadiodeicadetector.c)Explicațifuncțioareadiodeicaredresor.d)Reprezentațidependențacurent–tensiune.e)*Descriețifuncționareafiltruluicucondensatoralredresorului.
119
Indicatori de competență. Elevul:– expunecorectcunoștințeledobânditeprivindstudierea fenomenelorconform
cerințelor;– realizeazăplanuleseuluistructuratcuargumenteprinsimboluri,grafice,desene,
scheme,exemple,într-unlimbajștiințificadecvat;– prezintăpropriilepunctedevedere,bazatepeargumenteleprezentate;– formuleazăindependentconcluziiînbazamaterieianalizateșifaceodeschidere
spreimplicațiimailargialetemeicareesteabordată.
Criterii de evaluare a eseului structurat:1. Stăpânireasigurăasistemuluidecunoștințefundamentaleșiasistemuluideca-
pacități integrate(cognitive,psihomotoriișiafective)formate încadruleseuluistructurat asupra fenomenelor și asupra legilor studiate. Descrierea în limbajștiințific,adecvatfizicii,aeseului.
2. Demonstrareafuncționalitățiideplineasistemuluidecunoștințefundamentaleși a sistemului de capacități integrate în investigarea fenomenelor și a legilor.Originalitatearaționamentuluiînrealizareaeseului.
3. Manifestareaoperativitățiiexperiențeipersonaleînutilizareametodelor,asiste-muluidecunoștințeșiacapacitățiiintegrateînatingereascopuluirealizăriieseului:a) elaborareapropriilorargumente;b) analizamaterieiștiințifice.
4. Demonstrareaunorcunoștințefundamentaleînbazastudiilorșiainvestigațiilororiginaledepășitedecurriculașcolară:a) aplicareapracticășicalitateaconcluziilor;b) calitateaeseuluistructurat.
Raportul unei observăriDisciplinaFizică. Astronomie începecu învățareași studierea fenomenelorprinob-
servareșirealizaredeexperiențe.Învățareaprinobservațieimplicăstabilireaunuiscop,atenție,gândirelogicășicreativă,spiritdeobservație,căutareșiexplorare,căutareaunuisens,asuportuluimotivaționalșivizeazăutilizareaunorreguliraționale.Învățareaprinobservareareconexiunecurealizareaexperimentului,ceeaceimplicăproceselemintaledeprelucrareainformațieișiverificareaideiilorsausugerareaunornoiipotezeștiințificeînsarcinaobservatoruluicareesteimplicatnemărginitînprocesuldeînvățare–acțiune.
Enunțurisemnificativepentruînvățarea/evaluareaprinobservare:– Privițimaiîndeaproapelucrurileșidațiatențiedetaliilorrelevante,semnificative;– Gândiți-vălaceeacevedețișipuneți-văîntrebărirespectândoanumităordinea
lucrurilor;
120
– Începețicăutareaintenționatășisistemică;– Utilizați,înobservațiilefăcute,cunoștințelepecareleavețideja;– Recurgeți latoatesimțurileseparateși împreună,sinergic–văz,auz,atingere,
gust,miros–obținândocantitatecâtmaimaredeinformație;Informațiileculese, înregistrate,clasificatedevinsemnificativeprincorelareșipot
fi evaluate la realizarea interferențelordintreprofesor – elev, elev – elev, înmuncaindependentăetc.
Raportul unui experiment Metodaevaluăriiprinexperimentrealsauvirtualsemnificăointervențieactivă,pro-
vocatoareaelevilorasupraconținutuluistudiat.Importanțametodeiînvățării/evaluăriiprinexperimentconstă înformularea ipotezeicuconținutștiințific,bazatpegândirelogică,confirmatăsauinfirmată.Într-oastfeldeînvățare,esteimportantădezvoltareaabilitățilordegândirecriticămentalălaelevi,deoareceeposibilsărămânăunelecon-fuzii,erorisauexplicațiineadecvateînrealizareaexperimentelorșiîncolectareadate-lor.Prinînvățareadeacesttip,sedezvoltăabilitățidegândire,planificarea,evaluarea,concluzionareaetc.
Demersulpedagogicînrealizareauneievaluăriprinexperimentestedefinitdeur-mătoareaderulareoperațională:
– problema,planul,dispozitiveledeexperimentare;– cercetareaconținutuluiipotezelorșiaargumentelor;– punereaînaplicareaînvățăriiexperimentale;– aplicarearegulilordesecuritate;– evaluareaparcursuluiînvățăriiprincercetareaexperimentală;– constatareadificultăților,aalegerilorincorecte,aunoreșecuri;determinarearațiunilor
cauzatoaredeeșec,alegerearestructurărilor/modificărilorpentrusoluționare;– efectuareaexperimentelor;– împărtățireacelorînvățateprinexperimentcuceilalțicolegi.În continuare, vomprezentaexempluluneifișede lucru– cumseelaboreazăun
raport al unui experiment propus pentru lucrul individual sau în pereche. Avantajulcompletăriifișeiestecăaceastapoatefiutilizatăpentrurealizareaîntr-untimpscurtaraportuluiexperimentuluirealizat.Profesorulpropuneoîntrebarecarepoatefiverifi-catăprinexperiment.Elevuluiiseoferăcorpul,aparatelepentrurealizareaexperimen-tuluișifișaraportuluipecaretrebuies-ocompleteze.Activitateapropusăseenunțăsubformădeîntrebare.
121
Exemplu de raport al unui experimentNume/prenume:Clasa: aXII-a.Titlul activităţii: RealizareaunuiexperimentScriu obiectivele activităţii.Săstudiezuntransformator,sădetermincoeficientulde
transformare.La ce întrebări trebuie să răspund? Caresuntpărțileprincipalealeunuitransformatorșicuceesteegalcoeficientulde
transformareatransformatoruluistudiat?Desenez schema experimentului.
G
A
BN1 N2
C
D
V1 V2 L
Figura 2.Schemaelectricăaconexiuniitransformatorului
Explic experienţa pe care o realizez şi care va permite să răspund la întrebări.Utilizândosursădecurentcutensiuneamaximăde42V,montezcircuitulrepre-
zentatînFigura2.ÎnchidcircuitulșimăsortensiunileU1șiU2indicatedevoltmetreleV1șiV2.Calculezcoeficientuldetransformare.Trecdateleîntabelulnr.1.Tabelul nr. 1.Rezultatelemăsurărilorșideterminărilor
Nr.d/o U1,V U2,V k
1 42 3 14
Schemele realizate în creion, cu rigla, pe foaie sunt îngrijite şi sunt însoţite de legendă.Înschemă:G–generatorul–sursăcutensiuneamaximăde42V.V1–voltmetrulunitlabobinaprimară.V2–voltmetrulunitlabobinasecundară.L–unbec.k–coeficientuluidetransformare.Amcalculatcoeficientuldetransformare,conformformuleik=U1/U2.
122
Observ că....Dacănumăruldespireînbobinaprimarăestemaimaredecâtînceasecundară,
coeficientuldetransformarek˃1,decitransformatorulestecoborâtor de tensiune.
În rezultatul experienţelor efectuate, eu pot deduce că... (am constatat că...). • Transformatorul constă din două bobine înfășurate pe acelașimiez de fier ceformeazăuncircuitmagneticînchis.
• Circuitulprimarșicelsecundarsunttotalmenteseparate. • Rolulunuitransformatorestedeacoborîsauaridicavaloareatensiuniialterna-tive,darnudeaschimbafrecvențacurentului.
• Untransformatornufuncționeazălacurentcontinuu. • Potsăunescuntransformatorîncircuit(recunoscbornelebobineiprimareșipecelealebobineisecundare).
Concluzia va include răspunsurile la întrebările puse mai sus.Untransformatoresteomașinăelectrică,caretransferăenergieelectricădintr-un
circuit(primarultransformatorului)înaltul(secundarultransformatorului),funcționândpe baza legii inducției electromagnetice.Un curent electric alternativ, care străbateînfășurareaprimară,produceuncâmpmagneticvariabilînmiezulmagneticaltransfor-matorului,acestalarândulluiproducândotensiuneelectricăalternativăînînfășurareasecundară.
Un transformator constă din două bobine cu numărul de spire diferit N1 și N2,înfășuratepeacelașimiezdefier,ceformeazăuncircuitmagneticînchis.Circuitulfor-matdinsursadealimentareșiobobinăestenumitprimar,iarcelformatdeadouabo-binășiconsumator–secundar.Raportulkaltensiunilordelabornelebobinelortrans-formatoruluilafuncționarealuiîngolestenumitcoeficientul de transformare.Încazuldatk˃1,decitransformatorulestecoborâtordetensiune.
Exemplu de fișă experimentală a elevului pentru lucrarea de laboratorClasa: aX-aTema:„Studiulmișcăriirectiliniiuniforme”Scopul lucrării: Studiulmișcăriirectiliniiuniforme,determinareavitezeilamișcarea
rectilinieuniformă.Utilaj:Pahargradat(Figura1),apă,ulei,cronometru,pipetă,riglă,hârtiemilimetrică.
123
Consideraţii teoretice:Lasuprafațauleiului,dinpipetă,estelăsatăîncădereliberăopicăturădeapă.În
scurttimp,dreptrezultatalacțiuniiforțelorexterioare,picăturaîncepesăsemișterectiliniuuniform.Pentrudeterminareavitezei,trebuiemăsuratedistanțele∆dpar-curseîndiferiteintervaledetimp∆t:� � �
�dt
Figura 1. Instalaţia experimentalăErori:Executând lucrarea, veți măsura direct distanța și durata. Eroarea determinării
distanțeicuajutorulrigleireprezintăjumătateadinceamaimicădiviziune(½din1mm).Eroareadeterminăriiduratelorîncazulfolosiriiunuicronometrudigitalpoateficon-
siderată0,1s.Eroareaabsolută∆υ = ευ · υ
Eroarearelativ� ��
��d
dtt
Modul de lucru:1. Seumplecilindrulcuulei,astfelcasăcuprindărigla.2. Seintroduceopicăturădeapăînulei.3. Seurmăreștepicăturapânălaodiviziunedeperiglănotatăcud0,momentulîn
careseporneștecronometrul.4. Cândpicăturaajungeîndreptuldiviziunii,notatăcud,seopreștecronometrul.5. Seciteșteintervaluldetimp∆t depecronometru.6. Senoteazădistanțaparcursăînintervaluldetimp∆t cu∆d șisecalculează,con-
formformulei:∆d=d-d0.
7. Folosindrelația(1),secalculeazăvitezapeintervaluldetimpconsiderat.8. Seintroducealtăpicăturășiserepetăoperațiileanterioare.9. Valorileexperimentaleșirezultateleobținutesetrecîntabelulnr.1.Tabelul nr. 1.Valorileexperimentaleșirezultateleobținute
124
Nr. măs.
d0(m)
d(m) ∆d (m) ∆t
(s)υ
(m/s) ∆υ (m/s) ευ(%)
υ* (m/s)
123Rezultatfinal:Vitezapicăturiideapăeste:υ* = (υ ± ∆υ) = (_____±______), ευ =_____%
*Extindere:Graficuldependențeidistanțeidetimplamișcarearectilinieuniformă.Înbazadatelordintabel,reprezentațigraficdependența∆d de∆t,folosindhârtiemi-
limetrică.Peaxaabsciselorsevordepunevaloriletimpului,iarpeceaaordonatelor–va-loriledistanțelorobținute,atunci,prinpuncteleobținute,sepoatetrasaoliniedreaptă.
Pantadreptei(tangentaunghiuluiformatdedreaptăcuaxaabsciselor)reprezintăvi-tezalamișcarearectilinieuniformă.Dingraficulobținutpehârtiemilimetrică(Figura2)determinațipantadreptei:
– secalculeazăviteza� � ���
�tga dt
m/s
d (m
)
t (s)
Figura 2.Graficul dependenţei distanţei de timp
Comparațirezultatulobținutcuvaloareamedieavitezelorobținuteanterior.Concluzii:Raportul lucrării de laborator va conţine elementele din fişă completate.Exemplu de lucrare de laborator, clasa a X-a:Tema:Compararealucruluiforțeideelasticitatecuvariațiaenergieicineticeacor-
puluiesteplasatăpesite-ulhttps://sites.google.com/site/fizicaghid2019/
Metodele învățării prin activități şi lucrări practiceActivitățilepracticesuntutilizateînvedereaevaluăriicapacitățiielevilordeaapli-
caanumitecunoștințeteoretice,precumșianiveluluidestăpânireapriceperilorșiadeprinderilor deordinpractic. Pentru realizarea cu succes a unei activități practice,
125
estenormalca încădela începutulanuluișcolar,eleviisăfieavizațiasupratematiciiactivitățilorpractice,condițiilorcarelesuntoferitepentruarealizaacesteactivitățișiasupramoduluiîncareelevorfievaluate(baremeledenotare).
UntipspecificdeprobăpracticăîlconstituieactivitățileexperimentaleîncontextuldisciplineiFizică. Astronomie,cucaracterpractic-aplicativ.Prinintermediulacestorac-tivitățiexperimentale,profesorulîșipropunesăevaluezecapacitățivariatealeelevilor,carenupotfisurprinseprinintermediulaltortipurideprobe.
Activitatea practicăreprezintăexecutareadecătreeleviadiferitorsarcinipracticeînscopulaplicăriicunoștințelorlasoluționareaunorproblemepractice,alînsușiriiunorpriceperișideprinderideaplicareateorieiînpractică.Ulterior,executareaactivitățilorpracticesevadesfășuraînbazaparcurgeriiurmătoarelorniveluri:
– efectuarealucrării,înbazamodeluluiprezentatdeprofesor;– efectuarealucrării,conformscopuluișimaterialelor,șimijloacelorpropuse;– planificarea,organizareaindividualăalucrării,formulândindependentobiectivul
șialegândmaterialelenecesare;Lafiecarenivelsevaîncurajacontrolulșiautocontrolulmunciiefectuate.Lucrările practice ocupă un loc dominant în sistemul formelor de organizare a
activităților didactice în clasele de liceu. Sub aspectul organizării, lucrările practicesepotdesfășuraîngrupurisauînperechi. Interesulelevilorpentru lucrărilepracticesporeșteatuncicândexecuțiaincludeelementedeproblematizare,decercetarecon-cretă,decreațiepersonală.
Elevilorlisepropunedoarsarcinașiobiectivulderealizare,însoțitdelistadeaparatepropuseșieiplanificăindependentteoriașirealizeazăprodusul–raportullucrăriipractice.
Aplicareacreatoarealucrărilorpracticegenereazăoseriedeefectepozitive,careseresimtînconduitașiînconștiințaelevilor.Еimanifestăîncredereînforțeleproprii,dovedescspiritdecooperare,deechipă,contribuielaîntărireamotivațieipersonale.
Înbazacelor13tehnicidelucruînînvățământdinGuide de l’UNESCO pour les pro-fesseurs de sciences,caresunt:observarea,clasificarea,notațianumerică,măsurarea,stabilireaderaporturispațio-temporare,comunicarea,predicția,deducția,definițiileoperaționale,formulareaipotezelor,interpretareadatelor,identificareașicontrolulva-riabilelorșiexperimentarea,sepuneaccentpecultivareadecăutareaadevărului,aspirituluidedescoperireșiainventivității,oferindbucuriadescoperirii.
Pentrurealizarealucrăriipractice,clasaseîmparteîngrupestabile,acâte2-4elevi.Grupuriledeeleviprimescfișacuînscriereasarcinilor.Fiecareelevgândeșteorezolvareaproblemei,prezintăideeaprofesoruluișigrupului.Ideeacorectăpropusăvafiapre-ciatădecătreprofesor.Grupuldeelevielaboreazăconsiderațiileteoreticealelucrării,modulde lucru,deduceexpresiilematematicepentrudeterminareamărimilorfizice
126
căutateșipentrucalculareaerorilor.Raportuldesprerealizarealucrăriișiprezentareaacestuiasefaceconformcerințelorpropuse.
Cerinţe faţă de prezentarea raportului lucrării practice:Tema lucrării:Obiectivul:Aparate și materiale:Considerații teoretice: Noţiunile teoretice ce se referă la tema dată;Deducerea formulelor de lucru;Scheme, desene.Modul de lucru:Tabel:Grafic:Calculul erorilor:Rezultatul final:Concluzia lucrării va conține:Expunerea cu referire la realizarea obiectivului lucrării;Enumerarea surselor de erori şi a propunerilor în vederea înlăturării acestora;Datele finale obţinute în rezultatul efectuării lucrării;Compararea rezultatelor obţinute cu cele tabelare sau aşteptate.
Exemple de sarcini pentru lucrări practice:Lucrarea practică nr. 1
Determinaţi valoarea acceleraţiei căderii libere. Avețiladispozițieunresortcuconstantăelasticănecunoscută,uncorpmicșigreu,
uncronometru,riglămilimetricășiunstativcusuport:a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.
Lucrarea practică nr. 2Determinaţi masa Pământului. Avețiladispozițieunfirideal,uncorpmicșigreu,uncronometru,riglămilimetrică,
tabelulcurazeleplanetelorșiconstantagravitațională.a)Propunețiplanuldeactivitate.
127
b)DeducețiformulacuajutorulcăreiavețiputeadeterminamasaPământului.c)Efectuațilucrarea.
Lucrarea practică nr. 3Determinaţi rezistivitatea cuprului.Avețiladispoziție:sârmădecupru,riglăgradatăînmilimetri(sauruletă),microme-
tru(saușubler),osursădecurent(Eșircunoscute)șiunvoltmetruidealdecurent.a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Prezentațischemacircuituluielectric.c)Deducețiformuladecalcul.d)Efectuațilucrarea.
Lucrarea practică nr. 4Determinaţi coeficientul tensiunii superficiale a unui lichid.Avețiladispozițieunvascuacestlichid,unvascuapă,untubcapilar(d<0,5mm)
șioriglăgradatăînmilimetri.Coeficientuldetensiunesuperficialăaapeiso,densita-teaapeiroșidensitatealichiduluirsuntcunoscute.
a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.
Lucrarea practică nr. 5Determinaţi căldura specifică de vaporizare a apei.Avețiurmătoarelemateriale:vascuapă,termometru,cronometru,reșou.a)Propunețiplanuldeactivitate;b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.Indicație:Cantitateadecăldurăprimitădeapăîntr-ounitatedetimpsăseconside-
reomărimeconstantă(Q=const).
Lucrarea practică nr. 6Determinaţi rezistenţa internă a unei surse de curent cu tensiunea electromotoare
necunoscută.Avețiladispozițiesursădecurent(baterie,element,acumulator),ampermetrulideal
(RA=0)șidouărezistoareidentice,curezistențeleRcunoscute.a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.
128
Evaluarea prin proiecte Proiectul esteunplansauolucrarecucaracteraplicativ,fiindîntocmitpebazaunei
temedate.Acestasolicităelevilorsăfacăocercetare,oactivitateînechipă,ocreație.Proiectulreprezintăoinițiativăindividuală,înperechesaudegrup,careurmărește
îmbunătățireadezvoltăriiunoracțiuni,aunornoimodalitățideaplicareastrategiilorîndomeniulstudieriifizicii.
Totodată,esteoînsumaredeactivitățiorganizate,desfășurateînvedereaatingeriiunorobiectiveprestabiliteșiunrezultatalcolaborăriidintreelevi,profesorișipărinți.Metodaînvățăriiprinproiectsereferăatâtlacelepropusedeprofesorînvedereareali-zăriicurriculeidisciplinare,câtșilacelesolicitatedeelevi.Proiectulcareestepropusdecurriculumuldisciplinarreprezintăundemerscucaracteraplicativ,ceurmăreștedez-voltareacompetențelor,adeprinderilorșiaabilitățilorpeoanumitătemă.Exemple:„Educațiaecologică”,,,Protecțiamediuluiambiant”etc.
Caracteristicile metodei proiectului sunt: orientareacătreactivitateșiprodusuleiinterdisciplinarși transdisciplinar,motivareaelevilor, descoperireapropriilorabilități, conectarealaproblemelesociale, organizareaîncomunaprocesuluideînvățare.
Structura proiectului: • Identificareașidefinireaproblemei; • Definireaobiectivelorsauarezultatelorașteptate; • Stabilireaechipeideproiect; • Elaborareaplanuluiderealizare; • Distribuirearesponsabilităților; • Timpul.Resursematerialeșifinanciare; • Realizareapropriu-zisăaetapelordelucru; • Identificareariscurilor; • Precizareaprocedurilordemonitorizareșideevaluare; • Apreciereaactivitățilordesfășurate,arezultatelorșiamoduluideparticipareagrupului.
Evaluarea unui proiect: – determinareagraduluiderealizareaobiectivelor;– actualitateaculegeriideinformații;– apreciereavaloriiproiectului,arezultatelor,aefectelor(impactul).Funcțiile evaluării proiectului: oferăinformațiipentruluareaanumitordecizii, are
caracterformativ,dezvoltăcunoștințenoi,sedobândescabilitățidecercetare.Tipologia proiectelor: – proiectedeinvestigație–acțiune(studierealiteraturiiștiințificeșirealizareadiver-
seloripoteze,realizareadeconstatări,aunordatestatistice,aunoraplicațiietc.);
129
– proiectedeacțiuneecologică(deluptăîmpotrivapoluării,deprotecțieamediu-luiînconjurător,deînfrumusețarealocalității,aunuicartier,acurțiișcolii,aunuiungherașnaturaletc.);
– proiectedetipconstructiv(confecționareaunormaterialedidactice,deconstrui-reaunormodele,machete,realizareadiverseloraparatefiziceșidispozitive,carepotînzestracabineteleșilaboratoareledefizicășichimie,realizareaunuimuzeualșcoliietc.);
– proiectedetipproblemă(oproblemăcucareseconfruntăeleviipecareîncearcăsăorezolve);
– proiectedetipînvățare(îmbunătățireainstruiriipentruadevenimaiaccesibilă,prinfolosireaunornoitehnicideînvățare);
– proiectdeabsolvire(activitateapeparcursulunuisemestru:proiectdean,definalizareacicluluigimnazialsaulicealetc.).
Rolul profesorului: Planificăactivitățile,determinăobiectivele,împreunăcuelevii,penivelurivariate,
structureazăconținuturileesențialeetc.;Organizeazăactivitățile,structurileșiformeledeorganizare;Comunicăcufiecareechipăînpartecuprivirelaselectareașiprelucrareainformației
științifice;Conduceactivitățiledincadrulproiectuluiînclasăsauîninstituție;Coordonează activitățile grupurilor, urmărind realizarea unei sincronizări între
obiectivelefixateșiactivitățilerealizate,contribuindlaîntărireasolidaritățiigrupului;Motivează activitateamembrilor echipei prin forme pozitive, utilizează aprecieri
verbale și reacții nonverbale în sprijinul consolidării echipei; orientează valoric, prinintervențiicucaracterumanist,tendințelenegative,încazdeidentificare;încurajezășimanifestăsolidaritate.
Consiliează membriiechipelorînactivitățileîntreprinse,prinajutor,sfat,orientareculturală.
Controlul arerolreglatorșideajustareaactivitățiișiaatitudiniimembrilorechipeiînscopulcunoașteriistadiului încareseaflăactivitateaderealizareaobiectivelorșiniveluriledeperformanțăaleacestora;
Evaluarea –măsuraîncarescopurileșiobiectiveleaufostatinselaoanumităetapă,prinevaluaresumativă,prinprelucrări statisticealedatelor șiprin sintezaaprecieri-lorfinale.Judecățilevaloriceexpusevorconstituiprocesuldecaracterizarearealizăriiobiectivelorpropuse.
130
Principalele aspecte ale învățării prin proiecte:– Învățareaestemaieficientăcândapliciteoriastudiatăînpractică;– Elevulcareînvățăacționânddevineelevulcareacționează;– Problemeledinviațarealăcapteazăinteresulelevilor;– Inseparabiledevinacțiuneașiînvățarea;Problemele sunt din lumea reală.– Legăturadintremediulacademicșicelexternsusțineinteresulșimotivațiaelevilor;– Aparițiasarcinilorgeneratedeproblemelerealealeviețiiprezintăinterespentruelevi;– Problemelerealesolicităsoluțiireale,ceeaceînseamnăinvestigațieșiînvățare;– Problemelepotfistabilitechiardeelevi,profesori.Rolul profesorului: ghid, însoțitor:
– Autonomia și responsabilitatea pentru propria învățare este caracteristicafundamentalăaproiectului;
– Proiectelesuntcondusedeelevi;– Profesoruldevineînsoțitorcareghidează;– Profesorulsetransformădindistribuitoralcunoștințelorînmanagerdepro-ces,oferindsprijin;
– Cadruldidacticestemoderatorșisupervizor.1. Interdisciplinaritate
– Proiecteledepășescariiledisciplinelordestudiu;– Complexitateaproblemelorimpunegândireaholisticășiimplicareamaimul-tordisciplini.
2. Colaborare şi lucru în grup– Muncaînproiectinduceinteracțiuneadintremembriiechipeiîntimp;– Suntgeneratecompetențeledecomunicare,planificare,muncăîngrup;– Calitățile și abilitățile lucrului în echipă reprezintă o parte din rezultateleînvățării;
– Colaborareaincludeșiparteneridinexterior;– Poategenerașiefectenegative,conflicte,tensiuni.
3. Produsul final – Vectorulcaredinamizeazăpregătirea,derulareașievaluareaproiectuluiesteprodusulfinal;
– Produsulfinalpoatefiundispozitiv,unaparat,oprezentare,unfilm,unspec-tacol,unraport,oexpoziție,unjocetc.
– Auditoriupentruprodusfinalpoatefioclasă,oparalelăsauunauditoriumailarg,darneapăratadecvatșiautentic.
131
Exemplu de rezumat al unui proiect de cercetare:Rezumatul proiectului de cercetare
Categoria tematică: ȘtiințeaplicateTema:„Utilizareasurselordeenergieregenerabile–farfuriaparabolicăStirling”Autori:Scopul cercetării: – cercetareafarfurieiparaboliceStirlingșiconstruireaunuiorganfuncționaldetipStirling;
– găsireasoluțiilordemărirearandamentululuifarfurieiparaboliceStirling; – găsireasoluțiilordemicșorareaconsumurilorderesurseenergeticeimportatefărăaafectanecesitățilepopulației;
– construireafarfuriilorparaboliceStirlingdemonstrativepentrulaboratoareledefizicădininstituțiilepreuniversitaredinînvățământ;
– studiuldependențeirandamentuluifarfurieiparaboliceStirlingdetipulrăcitorului.Actualitatea cercetării:Consumuldeenergiepecapdelocuitoresteconsideratunindicatoralniveluluide
trai.Creștereaniveluluidetrainupoateavealocfărăocreșterecorespunzătoareacon-sumuluideenergie.Micșorareaconsumuluideresurseenergeticereducedependențadeimportulacestora,ceeaceasigurăocreștereagraduluidesecuritateenergeticăastatului–opreocupareprimordialăaRepubliciiMoldova.Unstudiurecentaarătatcăenergiatermicăsolarăarputeaacoperi25lasutădinnevoiledeelectricitatealeîntregiilumidacănivelulinvestițiilorarcreșteșitehnologiaarfipusălapunct.
Puțincunoscuteînțaranoastră,mașiniletermicecupiston,numiteastăzi„mașiniStirling“,suntrezultatuluneievoluțiispectaculoase,deaproapedouăsecole,delapri-mulmotor construit în1818de către scoțianulRobert Stirling (1790 -1878),până lamicromotoarelecuizotopiradioactivi,construitedeNASApentruantrenareaunorge-neratoareelectricefolositeînspațiulcosmic.
MotoareleStirlingprezintăoseriedeavantaje,întrecareseamintesc:posibilitateadeautilizaoricesursădecăldură,randamentultermicridicat,poluarearedusășifunc-ționareasilențioasă.Outilizareesteposibilăchiarșipentruapartamenteledeblocșianume,înlocuireacentralelortermicepentruîncălzirecugrupuricumotoareStirling.
Noutateaștiințifică constăînproiectareaunorschemenoiamotoruluiStirling,carearpermiteutilizareaeficientăaresurselorregenerabiledeenergie.Modelelepropusesuntdestinatepompăriiapeidinfântână(iaz,bazine…)și/sauproducereaenergieielectrice(încărcareaunorbaterii).Apapompatăestefolosităîncalitatederăcitor,înlocuind,astfel,răcitoruldetipradiator,ceeacecontribuielaocreșterearandamentuluimotorului.
132
Metode de cercetare:a) Studiulliteraturiidespecialitateîndomeniuleficiențeienergetice;b) StudiulistorieimotoarelorStirling;c) CercetareatipurilordemotoareStirling;d) CercetareadomeniilordeaplicareamotoarelorStirling;e) ElaborareaschemelordefuncționareafarfuriilorparaboliceStirling;f) ConstruireafarfuriilorparaboliceStirlingdemonstrativecuscopdidactic;g) Experimentul–studiuldependențeirandamentuluifarfurieiparaboliceStirling
detipulrăcitorului.Analiza datelor obținute:Cercetăriles-auefectuatînperioadaseptembrie2014–februarie2016.Inițial,s-a
cercetatliteraturadespecialitate.Următorulpasaconstatînelaborareaschemelordelucrușiconstruireamachetelorinițiale.Înfinal,aufostelaborate2modelecucalcula-reaparametrilororganuluidelucruStirling–didacticdemonstrativ.
Recomandări: Serecomandăaseaplicamăsuriledeeficientizareenergetică.Caprioritate,propunemurmătoarelemăsuri:1. StudiulcalcululuicaracteristicilorfarfurieiparaboliceStirling,carearputeafico-
nectat în sistemuldealimentare cuenergieelectrică și termică, având scopulobțineriienergieielectriceșitermicelaunprețredus.
2. ConstruireamotoruluiStirling,care,dreptsursădeenergieregenerabilă,arfolosienergiasolară,iardreptrăcitor–apapompatădinbazinelenaturale.
Concluzii: 1. FarfuriaparabolicăStirlingprezintăomareimportanțăpentrusatisfacereaunor
necesitățiumane.2. StudiulmotoruluiStirlingareoimportanțăesențialădinpunctdevederedidac-
tic.Organele funcționale Stirling contribuie la un studiumai eficient de cătreeleviaunitățilordeînvățare–termodinamicașiopticageometrică.
3. Sursadeenergie(radiațiasolară),pecareofoloseștepentruafuncționa,estegratuitășiinepuizabilă.Atuncicândestefolosit,reduceconsiderabilcosturilelaelectricitatesaugaz.
4. Sistemuldeapăcaldăpoatefiușorreglatpentruasigurareacuapacaldăladife-ritenivelurideînsorire.
5. Așezat în focarul unei oglinzi parabolice, unmotor Stirling poate fi utilizat cageneratordecurentelectriccuunrandamentmaimaredecâtpanourilesola-recucelulefotovoltaicesimple.
133
6. Motorulesteușordereproduslaoscarămare(nutrebuiesafiiinginersarepro-duciunul,atâtatimpcâtînțelegiprincipiuldefuncționare)șisepoateconstruidinmaterialereciclate.
7. Petimpdezi,pelângăcurentulfurnizat,poateîncărcașiunbancdebaterii;petimpdenoapte,motorulseaflăînstarederepaus;energiacăpătatăînbateriipetimpdezioputemfolosiprintr-uninvert.
Anexele la rezumatul proiectului de cercetare (poster, video,prezentarePower-Point)suntplasatepesite-ulhttps://sites.google.com/site/fizicaghid2019/.
Metode clasice de evaluare Probele scrise(teze,probedecontrol,altelucrăriscrise)suntpracticateșichiar,
uneori,preferate,datorităavantajelorsaleimposibildeignorat,încondițiileîncaresedoreșteeficientizareaprocesuluideinstruireșicreștereagraduluideobiectivitateînapreciere.
Evaluarea prin testeUninstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeelaborare,
adicăanumitecalitățitehnice, învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat.Untestdeevaluareestecompusdintr-unnumărdeitemicare,pedeoparte,aureguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.Înproiectareaunuitest,trebuieavuteînvedereurmătoareleetape:
a) Determinarea tipului de test;b) Proiectarea matricei de specificaţii;c) Definirea unităţilor de competenţă de evaluat şi a obiectivelor de evaluare;d) Construirea itemilor;e) Elaborarea schemei de notare;f) Administrarea testelor;g) Corectarea şi analiza rezultatelor.
Determinarea tipului de testTestuldeevaluaredidacticăseconstituiecaoprobăcomplexă,formulatădintr-un
ansamblu de itemi, care, în urma aplicării, oferă informații pertinente referitoare lamodulderealizareaobiectivelordidactice,laprogresulșcolaretc.Elaborareatestelorscrisenutrebuieprivităcaunlucrubanalșiușorderealizat.
Prezentămcâtevamotive:– pentruarealizaoevaluarerelevantășieficace, testelenutrebuiesăevalueze
cunoștințeleacumulate,ciaplicareaacestoraînsituațiisimilaresauînsituațiinoi
134
(rezolvareadeprobleme),deoarecenumaiînacestmodseproduceoînvățaresolidă;
– oriceinstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeela-borare,adicăanumite„calitățitehnice”(validitatea,fidelitatea,obiectivitateașiaplicabilitatea),învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat;
– orice testestecompusdintr-unnumărde itemicare,pedeoparte,au reguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.
Acestemotiveconduclaconcluziacăs-adezvoltatometodologiedistinctădeelabo-rareatestelorscrise,pecareoprezentămpeparcursulacestuicapitol.
Tipuri de teste
Testele de cunoştințeevalueazăconținuturidejaparcurse,vizândcunoștințe,priceperi,deprinderișicapacitățicorespunzătoareacelorconținuturi.
Testele de aptitudiniauînvedereabilitățilegeneralealeelevuluișinusereferălaunconținutanume.
Testele criterialepresupunaprecierearezultatelorelevuluiînraportcucriteriiledeperformanțăanteriorstabilite.
Testele normativepresupunoierarhizareaelevilorînraportcuabilitățileunuigrupdereferință.Înplus,testelenormativeaucascopșicompararearezultatelorelevuluicucelealeunuigrupdereferință.
Testele formative au scopuldeaurmăriperiodicpro-gresulșcolarși,înconsecință,deaoferifeedbackulnecesarprofesorului.Uncazspecialîlreprezintătes-telediagnostice,caresuntspecificedepistăriilacune-lor,identificăriidificultățilordeînvățarealeelevuluișiamodalitățilorderemediereaacestora.
Testele sumativesuntadministra-suntadministra-telasfârșituluneiperioadelungideinstruire–semestru,anșcolar,cicludeînvățământ;aucaprinci-palscopnotareaelevului.
Testele punctualeconținitemicaresereferălaunaspectizolatalconținutuluisupusînvățării.
Testele integrativesuntformatedintr-unnumărmaimicdeitemi,darcare,fiecareînparte,evaluea-zămaimultecunoștințe,priceperișicapacități.
Testele obiectiveconținitemicepermitonotareobiectivă.
Testele subiectivesuntformatedinitemisubiectivi,care,prinmoduldeconstrucție,introducodozădesubiectivitateîncorectareșinotare.
Testele inițialepermitevaluareaniveluluiperforman-țelorachiziționateînainteaunuiprogramdeinstruire.
Testele finalepermitcanivelulper-formanțelorsăfiemăsuratlaînche-iereaprogramuluideinstruire.
135
Testele standardizate:-itemiitesteloraucalitățitehnicesuperioare;-indicațiileprivindadministrareașicorectareateste-lorsuntatâtdeprecise,încâtprocedeelesuntace-leași(standard)pentrudiferițiutilizatori;
-normeleprevădcriteriipevârste,lanivelnaționalsauregional;
-suntoferiteformeechivalenteșicompatibiledeteste;
-esteelaboratunghidaltestuluipentruadministra-rea,corectarea,evaluareacalitățilorluișipentruinterpretareașiutilizarearezultatelor.
Testele nestandardizatesuntpro-iectatedecătreprofesor.
Exemplu de test inițial, clasa a X-a MATRICEA DE SPECIFICAŢII
Competența specifică Cunoaştere şi
înțelegere Aplicare Integrare TotalModulul
Mişcareaşirepausul
2puncte3a
3puncte6a,b
2puncte6c
7puncte4itemi
Interacţiuni 3puncte1b,2a,3b
6puncte5
6puncte8
15puncte5itemi
Lucrul,putereașienergiamecanică
2puncte2b,3c
5puncte7
7puncte3itemi
Oscilaţiişiundemecanice
2puncte1c,2c
3puncte4
5puncte3itemi
Total9puncte8itemi
17puncte5itemi
8puncte2itemi
34depuncte15itemi
27% 50% 23% 100%
136
Nume,Prenume___________________________________________________
Nr. Itemi Scorul
I. ÎN ITEMII 1-3 RĂSPUNDEŢI SCURT LA ÎNTREBĂRI CONFORM CERINŢELOR ÎNAINTATE:
1
Continuă următoarele propoziții, astfel încât ele să fie adevărate:a)Forțasubacțiuneacăreiauncorpdeformatelasticrevinelaformainițialăsenumeșteforță.....………….............................b)Putereamecanicăesteomărimefizicăscalarăegalăcu................................dintrelucrulmecanicșiintervaluldetimpîndecursulcăruiaafostefectuatacestlucru.c)Mărimeafizicăegalănumericcunumăruldeoscilațiicompleteefectuateîntr-ounitatedetimpsenumește...........................................................
L0123
2
Stabiliți(prinsăgeți)corespondențadintreurmătoarelemărimifiziceșiunită-țileceleexprimă:
VitezaNGreutateakm/h
EnergiacineticăkgkJ
L0123
3
Determină valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este adevărată, sau F, dacă afirmația este falsă:a)Mișcareașirepausulsuntrelative.A Fb)Forțaesteomărimefizicăscalară.A Fc)Vitezasunetuluinudepindededensitateamediuluiprincaresepropagă.A F
L0123
II. ÎN ITEMII 4-8 RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAŢI, SCRIIND ARGUMENTĂRILE ÎN SPAŢIILE REZERVATE.
4
Itemul 6 este alcătuit din două afirmații, legate între ele prin conjuncția „deoarece”. Stabiliți dacă afirmațiile sunt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă între ele există relație „cauză – efect” (scriind „ da” sau „nu”). Energiatotalăaunuisistemoscilantizolatesteomărimeconstantădeoa-rece,lapropagareaundelormecanicenuareloctransportdesubstanță,cidoartransportdeenergie.RĂSPUNS: I afirmație ; a II-a afirmație ; relație „cauză – efect”
L0123
5
Înfiguraalăturatăestereprezentatunsistemdedouăcorpurilegatecuunfirinextensibil,caretrecepesteunscripeteideal.Reprezentațigra-ficforțelecareacționeazăasupracorpurilorA șiB.
L0123456
A
α
B
137
6
Înfigurăestereprezentatgraficulmișcăriiunuibiciclist.Determinați:distanțaparcursădebiciclistîntimpdeΔt = 4 s;b)intervaluldetimpîncareacestas-aaflatînrepaus;c)vitezamedieabiciclistului.
L012345
7
Uncorpcadeliberdelaînălțimeade20 m.Laceînălțimeenergialuicineticăvafide3 orimaimaredecâtceapotențială?
L012345
8
Prinintermediulunuidinamometru,uncorpestetrasuniformpeosuprafațăorizontală.Arculdinamometruluis-adeformatcu2 cm.Constantaelasticăaresortuluiesteegalăcu40 N/m,iarforțadefrecarereprezintă10% dingreu-tateacorpului.Săseaflemasacorpului.
L0123456
UnexempludetestdeevaluaresumativălaFizică. Astronomie,clasaaX-a,estepla-satpesite-ulhttps://sites.google.com/site/fizicaghid2019/
Metode complementare de evaluareStrategiilemodernedeevaluarecautăsăaccentuezeaceadimensiuneaacțiuniievalu-
ativecaresăofereelevilorsuficienteșivariateposibilitățideademonstraceeaceștiu(caansambludecunoștințe),dar,maiales,ceeacepotsăfacă(priceperi,deprinderi,abilități).
Observarea sistematică a comportamentului elevilorîntimpulactivitățiididacticeesteotehnicădeevaluarecarefurnizeazăprofesoruluiinformațiiutile,diverseșicom-plete,greudeobținutprinintermediulmetodelordeevaluaretradiționale.Observațiaconstă în investigareasistematică,pebazaunuiplandinainteelaboratși cuajutorulunorinstrumenteadecvate,aacțiunilorșiainteracțiunilor,aevenimentelor,arelațiilorșiaproceselordintr-uncâmpsocialdat.
Înesență,metodaestesubiectivă,necesitămaimulttimp,darmaipuțineresurse.Pentruînregistrareaacestorinformații,profesorulareladispoziție4modalități:
• raportul;• fișadeevaluare;• scaradeclasificare;• listadecontrolșiverificare.
2
2 3 4
4
6
d, m
t, s1
138
Metoda cubului serealizeazăastfel:a.Prezentareasubiectuluipusîndiscuțieșido-cumentareanecesară;b.Împărțireagrupuluiînșasesubgrupurieterogene;c. Constru-ireaunuicub dehârtie,notândpeceleșasefețealeacestuia:„Descrie!”,„Compară!”,„Asociază!”, „Analizează!”, „Aplică”, „Argumentează!”;d. Îndeplinireasarcinii reparti-zatepentrufiecareechipă;e.Reunireacelorșaseperspectiveîntr-osintezăprezentatădeformator.
Autoevaluarea. Evaluarea reciprocăAutoevaluareaîlplaseazăpeelevcaparticipantactivlaactulevaluării.Înbazaunui
sistemdecriteriideaprecierepecareșile-aînsușit,elevulcomparărăspunsulsăucuunmodel.Cerințelesuntdiscutatecueleviisupușiautoevaluării.Dupăstabilirearăs-punsurilorcorecte,dupăprezentareaitemilordenotare,elevulapreciazădacăarăs-punssaunucorect.Elevulîșistabileștenotapecarecredecăomerită.Elarenevoiesăseautocunoască,faptceîicereimplicațiipeplanmotivaționalșiatitudinal.Grileledeautoevaluarepermitelevuluisă-șidetermineefeciențaactivitățiirealizate.Griladeautoevaluarevaconține:capacitățilevizate,sarcinidelucru,valorialeperformanței.
Autoevaluareapoatesăfieautoapreciatăverbalsauesteoautonotareasuprave-gheatădeprofesor.
Educareaspirituluideevaluareobiectivăvafiorganizatăprincâtevaposibilități:1. Autocorectareasaucorectareareciprocă–corectarealucrărilorcolegilor,depis-
tarealacunelorpropriisaupecelealecolegilor,fărăsancționareprinnote;doarvaavealocconștientizareacompetențelorînmodindependent.
2. Autonotarecontrolată–elevulîșiacordăonotăcareestenegociatăcucolegulsauprofesorul.Profesorulvastabilicorectitudineasauincorectitudineaapreci-erilor.
3. Notareareciprocă–elevul îșinoteazăcolegul,prinreciprocitate,fie la lucrarescrisăsauorală.
4. Aprecierea obiectivă a rezultatelor - antrenarea întregului colectiv în vedereaevidențieriirezultatelorobținute,princonfruntări.
PortofoliulPortofoliulesteundosardeprezentareadiverseloractivitățirealizatedecătreelevi.
Acestareprezintă„cartea de vizită a elevului”,urmărindu-iprogresuldelaunsemestrulaaltul,delaunanlaaltulșichiardelauncicludeînvățământlaaltul.
Portofoliulnuestedoarunproiect,esteometodădeînvățământ,carefaciliteazăevo-luția,deoarecepermiteprofesoruluiovedereglobalăaprogresuluiînregistratdeelev.
139
Portofoliulesteuninstrumentdeevaluarecomplexșiflexibil,ceconțineșistructurea-zăocolecție,unansambludeinformațiireferitoarelaperformanțele,lacompetențeleteoreticeșipractice,caredeterminăprogresulșcolaralelevului.Elevulselecteazăma-terialelepentruafiincluseînportofoliu,reflecteazășiexplicărelevanțaconținutuluiacestuia.Înportofoliu,sevorincludeinformațiiînrezultatulautoevaluăriilafizică,delaunsemestrulaunan,poateșidelaunciclulaaltul.
Exemple de probe care se vor regăsi în portofoliu1.Informațiireferitoarelaactivitateadeînvățare:• fiședeinformareșidocumentareindependentă;• referate,eseuri,creațiiproprii,rezumate,articole;• pliante,prospecte;• desene,colaje,postere;• teme,problemerezolvate;• schițe,proiecteșiexperimente;• datestatistice,curiozități;• testeșilucrărisemestriale;• chestionaredeatitudini;• înregistrăriaudio/video,fotografii;• fiședeobservare;• reflecțiialeelevuluipediverseteme;• decupajedinreviste,reproduceridepeinternet;• listebibliograficeșicomentariicuprivirelaanumitelucrări;• hărțicognitiveetc.
2.Informațiireferitoarelaactivitateaînafaraclasei:– participarealaconcursurișcolare;– exempledesubiectedelaconcursurietc.Existămaimultenivelurideanalizăaleportofoliului[3,pag.150]:• fiecareelementînparte,utilizândmetodeleobișnuitedeevaluare;• niveluldecompetențăaelevului,prinraportareaproduselorrealizatelascopulpropus;• progresulrealizatdeelevpeparcursulîntocmiriiportofoliului.
Evaluareaportofoliului:1)Structura,componența,diversitateaprobelor–3puncte;2)Calitateaconținutuluiștiințificalcomponentelor–3puncte;3)Dimensiuneaestetică–1punct;
140
4)Graduldeorganizare,decreativitate–1punct;5)Calitateaprezentării,asusțineriiportofoliuluișiaopiniilorpersonale-1punct.Profesorulvaprezentaelevilorunmodeldeportofoliușivaprecizacriteriileînfunc-
țiedecarevarealizaapreciereaacestuia.– Avantajele utilizării portofoliului:• permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate școlare și a unor produsecare,deregulă,nufacobiectulniciuneievaluări;
• evidențiazăcuacuratețeprogresulînactivitateadeînvățareaelevilor,prinra-portarelaoperioadămaiîndelungată;
• facilitează exprimarea creativă și manifestarea originalității specifice fiecăruielev;
• determinăangajareașiimplicareaefectivăaelevilorîndemersulevaluativ;• permiteidentificareapunctelorfortealeactivitățiifiecăruielev,darșiaaspecte-lorcepotfiîmbunătățite;
• constituieunreperrelevantpentrudemersuriledediferențiereșiindividualizarealeinstruirii;
• cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învățare și pentru rezultateleobținute;
• nuinducestăriemoționalenegative,evaluareaavândcascopîmbunătățireaac-tivitățiișiaachizițiilorelevilor;
• faciliteazădescoperireapersonalitățiielevuluișiautocunoașterea;• contribuieladezvoltarea:– capacitățiideautoevaluare;– competențelormetacognitive;– capacitățiideautilizatehnicispecificedemuncăintelectuală;– capacitățiideautiliza,aasocia,atransferadiversecunoștințe;– capacitățiiargumentative;– capacitățiidearealizaunprodus;– competențelordecomunicare;– încrederiiînpropriileforțeetc.
Dezavantajele utilizării portofoliului:• dificultățiînidentificareaunorcriteriipertinentedeevaluareholistică;• risculpreluăriiunorsarcinispecificeelaborăriiportofoliuluidecătrepărințietc.
141
Particularitățile evaluării/manifestării competențelorla diferite etape de învățare
Evaluareaunitățilordecompetențăcurriculareoferă informațiiesențialecadruluididactic,elevuluișipărințilordespreprocesuldeînvățare,carepotfiutilizatepentruafacilitadezvoltareaînprogresaelevului.Evaluareapoateserviuneilargivarietățideobiective,printrecaremenționăm:
– pentru a obține o descriere și înțelegere a progresului elevilor în dezvoltareacompetențelorlor;
– pentruaidentificaprogreseleactualealeelevilorșistabilireaobiectivelorulteri-oarealeînvățării,astfelîncâtpredareaulterioarăsăpoatăfiadaptată,permițândelevilorsăatingăacesteobiective;
– pentru a identificadificultățile specificede învățarepe care elevii le-ar puteaîntâmpina,astfelîncâtprogramululteriorsăpoatăfiadaptatpentruaajutaeleviisăledepășească.
Evaluareaunitățilordecompetențăestepartecomponentăaprocesuluideînvățare.Prinurmare,aceastavareflectavaloriledemocratice,varespectaîntotdeaunademni-tateașidrepturileelevului.Evaluareavafighidatădeurmătoarelereguligenerale:
• eleviinutrebuiesăfiesupușiunuistrespermanentprinevaluărilanesfârșit;• eleviiaudreptul la intimitateșiconfidențialitate, înspecial înceeacepriveștevalorileșiatitudinilelor;
• comunicareacuprecauțiearezultatelorevaluării,astfelîncâtsă-lîncurajezesăcontinueurmătorulniveldedezvoltare;
• feedbackuloferitelevilorartrebuisăseconcentrezemaidegrabăasuprarezulta-telorpozitivedecâtasupracelornegative;potexistacazurișisituațiiîncarenuartrebuiefectuateevaluări,deoarecesubiectelesuntpreasensibilepentruuniielevi.
Particularitățile evaluării prin descriptori de performanțăPentruacreșteobiectivitateașipreciziaevaluării,încadrulstudieriidisciplinei,este
oportună utilizarea „Referențialului de evaluare al competențelor specifice formateelevilor”(Chișinău,2014,p.220-248).Documentulvineînajutorulprofesoruluidefizicăcuprodusediverse,princaresevorconcretiza/măsuracompetențelespecificediscipli-nei.Acestaconținecriteriiledeevaluareșiindicatoriideevaluarealproduselor.Pentruevaluareacompetențelorspecificedisciplinei,sevaaplicasistemuldenotarealrezul-tatelorcunotadela1–10.Descriptoriideperformanțăsuntenunțurilenormativ-va-loricececonținactivitățileșiperformanțeleelevilor.Dacăounitatedecompetențăsestudiazăpeparcursulmaimultorlecții,măsurareaacesteiasevarealizaprinmaimulteactivități(verificareorală,probescrise,testeetc.)
142
Pentru evaluarea competențelor au fost elaborați descriptori pentru toate cele 4competențespecificefizicii.Descriptoriioferăunsetdedescrieripozitivealecompor-tamentelor observabile, care indică faptul că o persoană a atins un anumit nivel deexperiențăîntr-oanumităcompetență/grupdecompetențe.Descriptoriiaufostformulațiînmodsimilarcumoduldeformularea„rezultatelorînvățării”.Evaluărilebazatepeob-servareacomportamentelorspecificateîndescriptoripotdezvăluicompetențeleelevilor,dacăau loc într-operioadărezonabilăși îndiferitesituații.Oastfeldeevaluarepoateindicaunitățiledecompetențălacareprofesoriitrebuiesămailucreze.Deci,evaluareabazatăpedescriptoripoatefifolosităatâtînscopsumativ,câtșiformativ.
143
Bibliografie
1. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional,2017.2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova,2014,modificatLPnr.138din17.06.16,
MO184-192/01.07.16art.401,intratînvigoaredin23.11.2014.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova,2000.4. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:
MECC,IȘE,2018.5. Evaluarea în învăţământul preuniversitar /coord.:J.Vogler.Iaşi:Polirom,20006. Fizica. Curriculum pentru învăţământul gimnazial: clasele a VI-a – a IX-a.Chișinău:
Lyceum,2010.7. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,
aprobatprinHotărâreadeGuvernnr.863din26august2005.8. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de
învăţământ secundar general (aprobateprinordinulMECCnr.193din26.02.2019).9. Standarde de eficienţă a învăţării,MinisterulEducațieialRepubliciiMoldova,2012.10. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 ,,Educaţia 2020”,
publicată:21.11.2014înMonitorulOficialnr.345-351,art.nr.1014.11. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale
pentru anii 2016-2022,MECC,publicată:07.10.2016înMonitorulOficialnr.347-352,art.nr.1198.
12. Strategia Moldova Digitală 2020,publicată:08.11.2013înMonitorulOficialnr.252-257,art.nr.963.
13. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 înMonitorulOficialnr.070,art.nr.441.
14. Bal,C.Didactica specialităţii tehnice.ClujNapoca:UTPRES,2007.15. Berinde,A.Instruirea programată.Timişoara:Facla,1979.16. Bucun, N., Guțu, Vl., Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid
metodologic.Chișinău:IȘE,2017.17. Cerghit,I.Metode de învăţământ.Iași:Polirom,200618. Cerghit,I.Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă.Bucureşti:Ed.did.şiped.,
198319. Cerghit,I.,Metode de învăţământ.Bucureşti:Ed.did.şiped.,198020. Cerghit,I.,Neacşu,I.,Dobridor,I.et.al.Prelegeri pedagogice.Iași:Polirom,200121. Cucos,C.Pedagogie. Iaşi:Polirom,1998
144
22. Ionescu,M.Demersuri creative în predare şi învăţare.Cluj-Napoca:PresaUniv.Clujeană,2000
23. Manolescu,M.Evaluarea şcolară: metode, tehnici, instrumente.Bucureşti:Me-teorPress,2005
24. Stan,C.Autoevaluarea şi evaluarea didactică. Cluj-Napoca:PresaUniv.Clujeană,2000
25. Stoica,A.,Mihail,R.Evaluarea educaţională. Inovaţii şi perspective.Bucureşti:Humanitas,2006
26. Дик,Ю.И.,Кабардин,О.Ф.,Орлов,В.А.идр.Физический практикум для классов с углубленным изучением физики: 9-11 кл.М.:Просвещение,1993
27. Дик,Ю.И.,Кабардин,О.Ф.,Орлов,В.А.идр.Физический практикум для классов с углубленным изучением физики: 10-11 кл.М.:Просвещение,2002
28. Усова,А.В.Теория и методика обучения физике. Общие вопросы: Курс лек-ций.Санкт-Петербург:Медуза,2002