Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din IașiFacultatea.................... Filozofie și Științe Sociale................................Departamentul ............Științe politice și Relații internaționale.................................Domeniul de studii.......Relații internaționale și studii europene....................................

FISA DISCIPLINEIDENUMIREA DISCIPLINEI RAȚIONALITATE ȘI ANALIZA CONFLICTELOR COD: CICLUL DE STUDII (L-licență/M-master/D-doctorat) ŞI ANUL DE STUDIU (1,2,3,4)

L3 Semestrul 5

STATUTUL DISCIPLINEI(OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE SAPTĂMÂNĂ

TOTAL ORE SEMESTRU

TOTAL OREACTIVITATE

INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE(P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.2 2 56 112 5 M ROMÂNĂ

TITULARUL ACTIVITĂȚILOR DE CURS

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

LECT. UNIV. DR. CORNELIU BÎLBĂ Științe politice și Relații internaționale

TITULARUL ACTIVITĂȚILOR DE SEMINAR/L.P.

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

LECT. UNIV. DR. CORNELIU BÎLBĂ Științe politice și Relații internaționale

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR

Se presupune că studenții cunosc disciplinele studiate în anii anteriori (cum ar fi istoria, logica, limba engleză și, mai ales, limba română).

OBIECTIVE* 1) cunoaşterea principalelor forme de conflict, semnificative în RI (război, revoluţie, genocid, terorism) şi a teoriilor cu privire la acestea; 2) analiza conflictelor din perspectiva teoriei acţiunii colective şi identificarea problemelor de natură epistemologică; 3) formarea unei viziuni interdisciplinare cu privire la analiza conflictelor; 4) formarea abilităților de analiză și interpretare a situațiilor de conflict semnificative in RI.

COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE

COMPETENȚE PROFESIONALE**

C3.1. Deprindrerea metodelor specifice de analiza si decizie în domeniu C3.2. Utilizarea conceptelor de "risc" si "incertitudine" în planificarea deciziei (și nu numai!)C4.2. Recunoașterea metodelor fundamentale pentru explicarea și interpretarea proceselor și strategiilorspecifice acestui domeniu

COMPETENȚE TRANSVERSALE

C3. Utilizarea metodologiilor de analiza în domeniul relațiilor internaționale si afacerilor europeneC4. Proiectarea de strategii in domeniul relațiilor internaționale si afacerilor europene

CONTINUTUL CURSULUI

1) Acţiune individuală şi acţiune colectivă. Raţionalitatea acţiunii. Forme de raţionalitate: instrumental vs. axiologic. Conflictele drept acţiuni colective. Metode pentru studiul violenței colective. (Miroiu 2007 a, 32-46; Allison and Zelikov 2010, 29-36).

Bibliografie suplimentară: (Nicholson 1992; Tillly 2003). 2) Explicația cauzală în analiza conflictelor. Schema cauzalităţii. Explicaţia nomologic-deductivă şi cea

inductiv-probabilistă. Cauzalitate şi teleologie; mecanisme şi procese. (von Wright 1995, 33-44; Wendt 2011, 102-111).

Bibliografie suplimentară: (Mesquita 2012, 190-223; Waltz 2012, 70-78). 3) Explicație și înțelegere. Problema cauzalităţii în ştiinţele sociale şi politice (cauzalitatea istorică).

Explicaţia comprehensivă şi comprehensiunea explicativă. Individualismul metodologic: ideal-tipul (Weber). (Schnapper 2007, 361-366, 372-375; Wendt 2011, 178-194).

Bibliografie suplimentară: (Aron 1997, 200-216; Hollis and Smith 1990, 45-91, 196-216).4) Teorii ale violenţei colective. Explicaţia marxistă a conflictelor. Teorii non-marxiste: a)

Funcţionalismul; b) Teoria comportamentului colectiv; c) Teoria societăţii de masă. (Popper 1993, 113-130; Conteh-Morgan 2004, 49-62).

Bibliografie suplimentară: (Parsons 1949; Useem 1998; Firestone 1974).5) Logica acțiunii colective. Acţiune colectivă și alegerea raţională (M. Olson). Bunuri publice şi

problema free-rider. Calcul strategic şi participare la acţiunea colectivă. Limitele individualismului metodologic: două niveluri de structură. (Conteh-Morgan 2004, 92-101; Wendt 2011, 160-170).

Bibliografie suplimentară: (Boudon 2002; Nicholson 1992).6) Dilema prizonierului. Concepte fundamentale: maximin, cea mai bună strategie, strategie

dominantă, superioritate Pareto, optim Pareto, echilibru Nash, joc cu sumă nulă. Dilema prizonierului şi problema cooperării. (Miroiu 2007 a, 46-52; Miroiu 2007 b, 18-22, 27-30, 38-50).

Bibliografie suplimentară: (Nicholson 1992; Kuhn 2008).7) Politică și război. Războiul ca formă majoră de conflict social. Cauzele războiului. Raţionalitatea

războiului: „continuarea politicii cu alte mijloace”. Raţionalitate instrumentală: scopuri şi mijloace. (Goldstein and Pevehouse 2008, 233-239; 270-275; Allison and Zelikov 2011, 50-60; Nye 2005, 72-81, 92-102).

Bibliografie suplimentară: (Clausewitz 1999, 9-26, 72-78; Gray 2010, 31-48).8) Teorii macro-structurale ale războiului (I). Sistem și stratificare: putere, avuție, prestigiu. a) Teoria

dezechilibrului (J. Galtung). b) Teoria puterii în tranziţie (A.F. Organski, J. Kugler). c) Teoria războiului hegemonic (R. Gilpin). (Goldstein and Pevehouse 2008, 127-130; Layne 2001, 152-153,

247-249; Nye 2005, 21-27; Conteh-Morgan 2004, 117-126). Bibliografie supliment. (Layne 2011, 92-108, 208-214; Kugler and Organski 1989, 171-194).

9) Teorii macro-structurale ale războiului (II). Războaie ciclice și evenimente de lungă durată. a) Teoria valurilor economice (Kondratiev); b) Teoria ciclului lung (G. Modelski); c) Teoria sistemului mondial (I. Wallerstein); d) Teoria puterii relative (C. Doran). (Conteh-Morgan 2004, 126-132; Modelski 1978; Goldstein and Pevehouse 2008, 604-607).

Bibliografie suplimentară: (Goldstein 1985; Goldstein and Pevehouse 2008, 61-74).10) Conflicte domestice: revoluția. Cauze şi tipuri de revoluţie. Liderii revoluţionari şi legitimitatea

revoluţiei. Mobilizarea revoluționară și teoria acțiunii colective. Semnificația revoluțiilor în RI. (Goldstein and Pevehouse 2008, 630-636, Conteh-Morgan 2004, 145-149, 156-171).

Bibliografie suplimentară: (Kissinger 2007, cap. 12; Haupt 1971; Waltz 2001, 129-162).11) Conflicte transnaționale: terorismul. Aspecte ale definirii terorismului. Explicații ale fenomenului.

Teroarea ca strategie: perspectiva acțiunii colective. Terorismul islamic și retorica revoluționară. (Goldstein and Pevehouse 2008, 275-279; Primoratz 2011).

Bibliografie suplimentară: (Tilly 2005; Conteh-Morgan 2004, 252-272).12) Conflicte etnice: genocidul. Identitatea ca sursă de conflict. Crimă și raționalitate: statul modern,

retorica genocidară și gândirea instrumentală. Convenția cu privire la genocid. Crimele împotriva umanității și legalizarea vieții internaționale. (Goldstein and Pevehouse 2008, 254-261; Ternon 2002, 23-25, 43-47, 78-99).

Bibliografie suplimentară: (Wood 2001; Conteh-Morgan 2004, 192-211, 215-231).13) Intervenţia militară. Tipuri de intervenţie. Justificarea intervenției. Aspecte controversate ale

intervenţiei umanitare. (Nye 2005, 146-154; Kaldor 2010, 51-70, 80-92).Bibliografie supliment. (Conteh-Morgan 2004, 275-290; Holzgrefe and Keohane 2003, 15-52).

14) Evaluare şi discuţii. BIBLIOGRAFIE (SELECTIVĂ)

Toate titlurile indicate în bibliografie pot fi consultate la biblioteca departamentului, în timpul orelor de program al bibliotecii. (contact: dcbilba@uaic.ro). Metoda de redactare a bibliografiei: Chicago Manual of Style, author-date system (http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html).

Allison, Graham, Philip Zelikov. 2010. Esența deciziei. O explicație a crizei rachetelor din Cuba. Iași: Polirom.Aron, Raymond. 1997. Introducere în filosofia istoriei. Bucureşti: Humanitas.Boudon, Raymond. 2002. „Théorie du choix rationnel ou individualisme méthodologique.” Sociologie et société 39(1): 9-34.Clausewitz, Carl von. 1999. Despre război. Filipeștii de Târg: Editura Antet. Conteh-Morgan, Earl. 2004. Collective political violence: an introduction to the theories and cases of violent conflicts. New York: Routledge.Firestone, Joseph M. 1974. “Continuities in the Theory of Violence. Why Men Rebel by Ted R. Gurr; The Politics of Mass Society by William Kornhauser;Theory of Collective Behavior by Neil Smelser.” The Journal of Conflict Resolution 18(1): 117-142.Goldstein, Joshua S. 1985. “Kondratieff Waves as War Cycles”. International Studies Quarterly 29(4): 411-444.Goldstein, Joshua S., Jon C. Pevehouse. 2008. Relații internaționale. Iași: Polirom.Gray, Colin S. 2010. Războiul, pacea si relațiile internaționale. O introducere în istoria strategică. Iași: Polirom.Haupt, Georges. 1971. “Guerre et révolution chez Lénine.” Revue française de science politique 21(2): 256-280.Hollis, Martin, Steve Smith. 1990. Explaining and Understanding International Relations. Oxford: Oxford University Press.Holzgrefe, J. L., Robert O. Keohane. 2003. Humanitarism Intervention: Ethical, Legal and Political Dilemmas. Cambridge: Cambridge University Press.Kaldor, Mary. 2010. “Un deceniu de intervenții umanitare : 1991-2000.” În Securitatea umană, de Mary Kaldor, 28-92. Cluj-Napoca : Editura CA Publishing. Kugler, Jacek, A.F.K. Organski. 1989. „The Power Transition: A Retrospective and Prospective Evaluation.” In Handbook of War Studies, edited by Manus I. Midlanski, 171-194. Winchester (Mass.): Unwin Hyman.Kuhn, Steven. 2008. „Prisoner's Dilemma.” In The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Spring 2009 Edition), edited by Edward N. Zalta. http://plato.stanford.edu/archives/spr2009/entries/prisoner-dilemma/Layne, Christopher. 2011. Pacea iluziilor. Marea strategie americană din 1940 până în prezent. Iași: Polirom.Mesquita, Bruno Bueno de. 2012. „Logica și evidențele neorealismului: când este o teorie falsificată?” În Realismul și balanța de putere, editat de John A. Vasquez și Colin Elman, 190-223. Iași: Polirom.Miroiu, Adrian. 2007 a. Fundamentele politicii. Volumul 1. Iași: Editura Polirom.Miroiu, Adrian. 2007 b. Fundamentele politicii. Volumul 2. Iași: Editura Polirom.Modelski, George. 1978. “The Long Cycle of Global Politics and the Nation-State.” Comparative Studies in Society and History 20(2): 214-235.Nicholson, Michael. 1992. Rationality and the Analysis of International Conflict. Cambridge: Cambridge University Press. Nye, Joseph A. 2005. Descifrarea conflictelor internationale. Filipeștii de Târg: Antet. Parsons, Talcott. 1949. “Social Classes and Class Conflict in the Light of Recent Sociological Theory.” The American Economic Review 39(3): 16-26.Popper, Karl. 1993. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Volumul II. București: Humanitas.

Primoratz, Igor. 2011. “Terrorism.” In The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), edited by Edward N. Zalta. http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/entries/terrorism/Sandole, Dennis J.D. et al. (eds.). 2009. Handbook of Conflict Analysis. London and New York: Routledge. Schnapper, Dominique. 2007. “Analiza tipologică”. În Metodologia științelor socioumane, editat de Serge Moscovici și Fabrice Buschini, 361-381. Traducere de Vasile Savin. Iași: Polirom.Ternon, Yves. 2002. Statul criminal. Genocidurile sec. XX. Iași: Institutul European.Tilly, Charles. 1969. “Methods for the Study of Collective Violence.” In Problems in research on community violence, edited by Ralph W. Conant and Molly Apple Levin, 15-43. New York: Praeger.Tilly, Charles. 2003. The Politics of Colelctive Violence. Cambridge: Cambridge University Press.Tilly, Charles. 2005. “Terror as Strategy and Relational Process.” International Journal of Comparative Sociology 46(11): 11-32.Useem, Bert. 1998. “Breakdown Theories of Collective Action.” Annual Review of Sociology 24: 215-238.Von Wright, Georg Henrik. 1995. Explicaţie şi înţelegere. Bucureşti: Humanitas.Waltz, Kenneth N. 2001. Omul, statul și războiul. Iași: Institutul European.Waltz, Kenneth. 2012. „Evaluarea teoriilor”. În Realismul și balanța de putere, editat de John A. Vasquez și Colin Elman, 190-223. Iași: Polirom.Wendt, Alexander. 2011. Teoria sociala a politicii internationale. Iași: Polirom. Wood, William B. 2001. “Geographic Aspects of Genocide: A Comparison of Bosnia and Rwanda.” Transactions of the Institute of British Geographers 26(1): 57-75.

CONȚINUTUL LUCRĂRILOR DE SEMINAR/LABORATOR

0) Organizarea seminarului.1) Raţionalitatea instrumentală (Buchanan and Tullock 2010, 20-44). 2) Explicaţie şi cauzalitate (von Wright 1995, 142-152).3) Comprehensiune şi explicaţie (Weber 1993, 23-106).4) Marx şi explicaţia istoriei (Popper 1993, 124-130; 149-185).5) Motivaţia individuală şi participarea la acţiunea colectivă (Buchanan 1979).6) Dilema prizonierului (Miroiu 2007 b, 18-58). 7) Cauzele războiului (Kissinger 2003, 173-187).8) Teoria războiului hegemonic (Gilpin 1998).9) Sistemul mondial și războaiele ciclice (Wallerstein 1993).10) Revoluţia: mit şi metodă (Goldstone 1989).11) Terorism şi alegere raţională (Oberschall 2004).12) Genocidul din Rwanda (Uvin 2001). 13) Intervenţia umanitară (Butler 2003).14) Evaluare şi discuţii.

BIBLIOGRAFIE (SELECTIVĂ)

Buchanan, Allen. 1979. “Revolutionary Motivation and Rationality.” Philosophy and Public Affairs 9 (1): 59-82.Buchanan James, Gordon Tullock. 2010. Calculul consimţământului. Bucureşti: Publica.Butler, Michael J. 2003. “U.S. Military Intervention in Crisis, 1945-1994. An empirical inquiry of just war theory.” Journal of Conflict Resolution 47(2): 226-248.Gilpin, Robert. 1988. “The Theory of Hegemonic War.” Journal of Interdisciplinary History 18(4): 591-613.Goldstone, Jack A. 1989. „Révolutions dans l'histoire et histoire de la révolution.” Revue française de sociologie 30(3): 405 – 429.Kissinger, Henri. 2007. Diplomația. București: Editura ALL.Miroiu, Adrian. 2007 b. Fundamentele politicii. Volumul 2. Iași: Editura Polirom.Oberschall, Anthony. 2004. “Explaining Terrorism: The Contribution of Collective Action Theory.” Sociological Thieory 22(1): 26-37.Popper, Karl. 1993. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Volumul II. București: Humanitas.Uvin, Peter. 2001. “Reading the Rwandan Genocide.” International Studies Review 3(3): 75-99.Von Wright, Georg Henrik. 1995. Explicaţie şi înţelegere. Bucureşti: Humanitas.Wallerstein, Immanuel. 1993. “The World-System after the Cold War.” Journal of Peace Research 30(1): 1-6.Weber, Max. 1993. Etica protestantă şi spiritul capitalismului. București: Humanitas.

REPERE METODOLOGICE***

Cursul va consta din expunerea problemelor fundamentale și a celor cu grad mai înalt de dificultate. Pentru a acoperi toate problemele ce vor face obiectul evaluării, studenții vor consulta bibliografia obligatorie. Ei vor cere lămuriri suplimentare la seminar sau în orele de consultații. Seminarul constă din analiza unor texte fundamentale sau actuale. Pentru depășirea analizei de text prin aplicații la situații concrete, este necesar ca studenții să aibă o cunoaștere satisfăcătoare a textelor. Bibliografia va fi furnizată sub formă de materiale electronice, în acord cu reglementările referitoare la copyright. Studenții nu vor posta aceste materiale pe internet și nu le vor comercializa. Evaluarea se va face NUMAI pe baza bibliografiei. La această disciplină nu se pot obține rezultate bune dacă nu se lucrează constant, de-a lungul întregului semestru. Lectura textelor de seminar este obligatorie. Prezența la testele anunțate în prealabil este obligatorie; absența eventuală trebuie motivată cu un document. Utilizarea telefoanelor celulare nu este permisă în timpul orelor. Ieșirea și intrarea în sală este liberă; cererea permisiunii constituie un deranj.

EVALUARE metodele Evaluarea va fi continuă (activitatea de seminar: lectură, discuții, analiză, aplicații), pe parcurs (testarea cunoștințelor de seminar) și finală (evaluare generală)

forme

Activitatea de seminar se notează prin *, ** sau ***Testarea cunoștințelor de seminar: 2 teste grilă în săptămânile 7 și 13 (test cu o singură variantă corectă, urmărind verificarea punctuală a problemelor discutate la seminar)Testarea cunoștințelor generale: 1 test grilă în sesiunea de examene (test cu variante multiple urmărind verificarea generală a cunoștințelor)ATENȚIE!Prezența la seminar este obligatorie prin regulament. Tocmai de aceea, formula de calculare a notei nu conține nici un item referitor la prezență. Studenții care nu au notă de seminar nu pot primi o notă finală. Nota de seminar nu poate fi luată decât în timpul semestrului.

ponderea formelor de evaluare în

formula notei finale

Nota finală se va calcula după următoarea formulă (100 puncte maxim = nota 10)10 oficiu + (2 x 25) test de seminar + 40 examen final = 100Activitatea de seminar notată prin *, ** sau *** (* = 10 puncte) permite corectarea notei de seminar cu până la 30 puncte. Astfel, un student care a obținut *** prin activitate constantă poate rata complet un test de seminar fără să piardă nimic din nota finală. Totuși, examenul final de verificare nu poate fi corectat prin activitatea de seminar, chiar dacă studentul a obținut maxim din testele de seminar și a adunat *** din activitate.

standardele minime de

performanță****

1) recunoașterea conceptelor fundamentale și a ipotezelor teoretice studiate; se va evalua capacitatea de a evita confuziile teoretice și de a repera ideea fundamentală a textelor studiate (cunoașterea elementelor simple)2) analiza comparativă a unor concepte, ipoteze sau teorii din aceeași familie și folosirea lor în cadrul unei structuri coerente (construirea ansamblului original)3) urmărirea și descifrarea unei structuri argumentative prezente în corpusuri diferite (construirea de noi ansambluri)4) utilizarea corectă a conceptului de cauză cu privire la o serie de fenomene (gândire aplicativă)5) reconstruirea mentală a unui lanț de condiții și variația internă a condițiilor (gândire contrafactuală)6) înțelegerea unei situații plecând de la un concept de scop (gândire instrumentală)7) înțelegerea unei situații plecând de la o valoare personală (gândire comprehensivă)

* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii** la nivel de descriptor*** strategia didactică, materiale, resurse**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p.

Data avizării în departament Semmnătura directorului de departament