8/17/2019 Figuri de Stil - Clasificare

1/1

FIGURĂ1. Figuri de sunet sau metaplasme - au la bază modificări realizate la nivelul fonetic al limbii; pot figrupate, la rândul lor, în mai multe subcategorii: a) accidentele fonetice, doar în subsidiar figuri sonore:metateza* sincopa*, sinereza*, afereza*, apocopa*; b) figuri de sunet propriu-zise: aliteraţia*, asonanţa*, paronomasia* sau paronomaza), rima* !i rima interioară; c) figuri de sunet cu implicaţii semantice -figurile etimologice (infra); d) "ocurile de cuvinte, bazate pe inversiuni ori amalgamări de sunete, cu

eventuale implicaţii semantice: anagrama*, caldmburul*, palindromul* vezi #$#%'();

2. Figuri de construcţie sintactice) sau metatae - structurări specifice realizate la nivel sintactic saumodificări ale topicii* normale în propoziţiefrază; se bazează, în totalitate, pe doi factori esenţiali:repetiţia !i simetria; pot fi grupate în subcategorii: a) figuri propriu-zise: paralelismul* sintactic, figurăemblematică, situată la baza tuturor celorlalte, enumerarea*, climaul*, anticlimauf, repetiţia* simplă,sinonimică, antonimică), anafora*, epiforă*, anadiploza*, epanadiploza*, c+iasmul*, refrenul*; b)construcţii sintactice eistente eventual !i în limba"ul curent) devenite figuri prin utilizare contetuală:asindetul* polisindetul* sau polisindetonul), tmeza*, elipsa*, zeugma*, silepsa*, anacolutul*,dislocarea*, +iperbatul*, +ipalaga* sau +pallagon), inversiunea.; c) figuri sintactico- leicale, figurisintactice cu implicaţii semantice: poliptotonul., parigmenonul*, antanaclaza*

/. Figuri semantice (în parte numite şi tropi) sau metasememe, realizate prin analogii comparaţia) sau prin mutaţii metonimia, metafora) la nivelul sensului cuvintelor implicate; se grupează în două serii &0aobson): a) seria metonimică: metonimia*, sinecdoca. particularizantă !i generalizantă); b) seriametaforică: metafora* eplicită !i implicită), comparaţia*, personificarea*, antonomaza*particularizantă !i generalizantă), epitetul*, oimoronul*, simbolul* figură cu dublă natură, genezasimbolurilor circulante fiind legată de metonimie, iar realizările simbolului poetic apropiindu-se demetaforă) 2istincţia clară dintre cele două serii a fost contestată de studii ulterioare: &etorica generală a%rupului n, de e, descrie metafora ca pe o secvenţă de două sinecdoce; simbolul poate fi !i el situat lalimita dintre cele două serii vezi 34'567);

4. Figuri de gândire (logice) sau metalogisme, cea mai mare parte realizate în construcţii care depă!escnivelul cuvântului, al sintagmei sau al frazei - nu reprezintă simple asocieri de termeni, ci au o

semnificaţie etinsă asupra structurii mai largi a tetului*: antifraza*, antiteza*, +iperbola*, litota*,ironia*, paradoul*, parabola*, reticenţa*, alegoria*, eufemismul*, pleonasmul* !a 8 6peraţiile care ducla constituirea fiecărei figuri în parte sunt diferite, presupunând uneori relaţii cu alte discipline logică, psi+ologie, psi+analiză): procesele de analogie vs continuitate explică, de e, diferenţele de esenţăsemantică dintre metonimie