Fenomen Fast food
-
Upload
karas-raluca -
Category
Documents
-
view
283 -
download
3
description
Transcript of Fenomen Fast food
FENOMENUL FAST-FOOD ÎN ERA MODERNĂ
A CONSUMULUI
CAP. I FAST-FOOD-UL UN FENOMEN AL EPOCII CONTEMPORANE
1.1 Istoricul industriei Fast-Food
1.2 Stadiul actual al industriei Fast-Food în Romania şi la nivel internaţional
CAP. II DIMENSIUNI ALE CALITĂŢII PRODUSELOR DE TIP FAST-FOOD
2.1 Siguranţa alimentară a produselor Fast-Food
2.2 Valoarea nutritivă a alimentelor de tip Fast -Food
CAP. III STUDIU COMPARATIV AL CALITĂŢII ŞI SIGURANŢEI
ALIMENTARE A PRODUSELOR FURNIZATE DE MCDONALD'S ŞI KFC
3.1 Prezentarea companiilor KFC şi McDonald's
3.2 Prezentarea ofertei KFC şi McDonald's
3.3 Calculul valorii nutritive: energetice şi biologice ale produselor Fast-Food
prin Metoda Gradului de Acoperire
3.4 Soluţii de îmbunătăţire a calitatii produselor Fast-Food
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
CAP. I FAST-FOOD-ul – UN FENOMEN AL EPOCII
CONTEMPORANE
1.1 Istoricul industriei Fast-Food
Conceptul de Fast-Food exista înca din cele mai vechi timpuri, comercianţii ambulanţi
vânzând produse alimentare gătite sau băuturi. Acest concept este strâns legat de dezvoltarea
urbană.
În Roma Antică, existau standuri pe stradă unde se vindeau pâine şi vin. În Roma Antică,
cei ce locuiau în cladiri cu multe apartamente, depindeau foarte mult de vânzătorii stradali.
Dimineaţa, se manca păine înmuiată în vin, ca snock şi legume gătite. În Asia de Est se
consumau noodle (tăieţei), în timp ce lipiile şi falafel-ul erau nelipsite în Orientul Mijlociu. În
India erau renumite specialităţile din cartof: vada pav-piure bine prăjit precum o chiftea, cu pâine
sărată şi condiment, dahi vada- chiftea de cartof înmuiată în iaurt şi panipuri- pâine puri umplută
cu cartof şi diverse condimente. În partea de Vest a Africii, vorbitoare de franceză, s-au vândut
şi se vând brochette (frigărui). În Era de Mijloc, marile orase (Londra, Paris etc.), erau mulţi
vânzători ce ofereau plăcinte, musaca simplă sau cu ou, vafe, napolitane, clătite şi cărnuri gătite.
În Roma Antică, cei ce nu aveau mijloace să îşi găteasca propria masa, adesea apelau la aceşti
vânzători.
Apariţia şi dezvoltarea industriei fast-food sunt strâns legate de două preparate consacrate
care se regăsesc în meniul oricărui restaurant de tip fast-food. Fiecare dintre aceste două produse
are povestea lui, care, probabil pentru cei mai mulţi dintre noi este necunoscută.
Sandwich-ul îşi leagă numele de un anume Lord Sandwich. Acesta, pasionat de diverse
jocuri de noroc, refuza să părăsească partida şi cojucătorii pentru a gusta ceva... În schimb,
comanda stapânului hotelului "o mică gustare" în caz că i se făcea foame. Pentru mai mare
exactitate, în anul 1762 Sir John Montagu, al patrulea Conte Sandwich, amiral în flota regelui
Angliei George III şi jucător de cărţi înveterat, s-a aflat la un moment dat invitat într-o societate
pentru o partidă de cărţi, partidă care însă nu a avut loc. Ajutorul hotelierului, pentru a evita
ofensa adusă clientului prestigios, i-a servit o "mică gustare", pentru a trece cu vederea
inconvenientul. Gustarea consta din doua felii de pâine, între care a plasat bucăţi de carne rece şi
brânză, formulă avantajoasă, care a permis Primului lord al Amiralităţii să "ronţăie", fără a-şi
murdări degetele.
Continuarea a fost asigurată de al unsprezecelea conte de Sandwich, care a creat o
întreprindere de restaurante rapide, împreună cu fiul său Orlando: "The Earl of Sandwich",
declarând că: "Mon aieul n'a peut-être pas inventé le sandwich, mais il en a immortalisé le nom".
(Bunicul meu nu a inventat sandwich-ul, dar acesta i-a imortalizat numele).
În alte regiuni ale globului, celebra gustare poartă denumiri locale. De exemplu, în
Austria sandwich-ul se numeşte în limbaj tradiţional “beugel”. Totul a început în anul 1683, când
regele Poloniei Jan III Sobieski a reuşit să respingă invazia turcilor care se aflau la poarta Vienei.
Pentru a mulţumi regelui că a salvat Austria, un brutar a adus drept omagiu acestuia o pâine
rotundă (cam de mărimea unei chifle) cu o gaură la mijloc, astfel că atunci când regele trecea în
fuga calului, bine aşezat în şa, să poata apuca "pâinea găurită". În limba austriacă, cuvântul şea
se numeşte “beugel”, astfel a luat naştere noua denumire.
La începutul secolului XX, imigranţii evrei din Europa de Est, în special evreii-ruşi care
au poposit în America, au adus bagel în valizele lor. Primele apariţii de bagel au fost la New
York, apoi la Chicago şi s-au răspândit rapid pe întregul continent, fiind adoptaţi definitiv de
populaţia americană, constituind pâinea lor preferată. Se vindeau şi se vând încă, la toate
colţurile de stradă, în stare naturală sau aromatizaţi, cu seminţe de susan sau chimen, se pot tăia
longitudinal, punându-se la mijloc somon afumat, şuncă etc.
Şi în România a pătruns repede acest fel de pâine la începutul secolului XX, dat fiind
populaţia densă de evrei. Aici se numeau covrigi şi se vindeau în covrigării specializate, calzi şi
proaspeţi, la moment, scoşi din cuptorul de cărămidă înroşit de cărbunii permanent aprinşi, până
seara târziu. Erau înşiraţi pe sfoară sau pe suport de lemn în formă de baston.
După cum însuşi numele îl indică, preparatul din carne macră şi crudă, tocată, denumit
hamburger a luat naştere în oraşul Hamburg din Germania, odată cu imigraţia germanilor spre
America de Nord în secolul XIX, dar, de-a lungul timpului, la tocătura crudă s-au adăugat
diferite ingrediente, mirodenii, mai mult sau mai puţin puternice.
În mijlocul secolului XIX, când numeroşi germani şi-au părăsit ţara de origine plecând în
America prin portul Hamburg, steak-ul din carne de vacă era "felul principal", servit la bordul
vaporului Hapag, linia maritimă care leaga Hamburg de Statele Unite. În acea epocă, carnea era
sărată, amestecată cu ceapă şi pesmet, iar uneori afumată, pentru a se putea conserva de-a lungul
traversării. Hamburgerul a traversat deci Atlanticul cu imigranţii.
În anul 1885, tânărul Charlie Nagreen, un adolescent din Seymour, a deschis o mică
tarabă unde a început să vandă carnea de vacă sub formă de steak, dar friptă, prajită. Afacerea a
fost înfloritoare, dar gândindu-se că steak-ul, în formă de rondele, precum perişoarele, nu putea fi
ţinut în mână fiind fierbinte, el a decis să aplatizeze carnea şi să o aşeze între "două felii de
pâine", dându-i denumirea de "Hamburger Charlie”.
În 4 iulie 1891, Oscar Weber Bilby, un fermier din Tulsa (Oklahoma), a avut, de
asemenea, ideea de a pregăti steak tocat, carnea fiind friptă însă pe un grătar construit chiar de el,
apoi servită între două chifle confecţionate de soţia sa.
Succesul hamburger-ului a început cu adevărat în 1948, când doi fraţi – Dic şi Mac
McDonald – au deschis un restaurant care avea la bază o linie de asamblare a produselor lângă o
sală de cinema, aproape de Pasadena. Servirea era rapidă, meniul era limitat la 9 articole, scopul
fiind acela de a vinde cât mai mulţi hamburgeri de 15 cenţi, milkshake-uri şi pungi de cartofi
prăjiţi.
În 1954, un oarecare Ray Kroc, comisionar în lansarea de maşini electrice pentru tocat
carne, a primit o importantă comandă din California. Kroc a profitat de situaţie şi ducându-se la
San Bernardino, a descoperit modesta aşezare a restaurantului fraţilor MacDonald, unde clienţii
aşteptau în "şir indian" comanda. Impresionat de rapiditatea serviciului şi preţurile mici ale
chiflelor fripte şi cu steak tartar, la care adaugaseră hetchup şi salată, Ray Kroc le-a propus un
târg celor doi patroni. În aceeaşi zi, Kroc a plecat cu un contract de franciză, care îl autoriza să
pună bazele unui lanţ de restaurante pe care le-a botezat McDonald’s.
“Ray Kroc a dus afacerea la un alt nivel”, afirma James Schrager, profesor al
universităţii Chicago's Graduate School of Business. În opinia acestuia, cheia succesului lui Kroc
a fost continua inovare. De la primul restaurant fast-food până la “mcDonaldizarea” altor culturi
nu a mai fost cale lungă: au urmat zeci, sute de alte derivate ale prototipului american de fast-
food. Peste tot au răsărit apoi, că ciupercile după ploaie, tot soiul de mici localuri, bufete-expres,
filiale sau reprezentanţe ale unor fast-food-uri mai mari, în supermagazine, service-uri, şcoli şi
instituţii, pe străzi, în gări şi staţii de autobuz. Mâncatul în sau de la fast-food s-a transformat
într-un obicei al stilului de viaţă contemporan, un comportament bine pliat pe scheletul noilor
tendinţe ale societăţii capitaliste.
1.2 Stadiul actual al industriei Fast-Food în Romania şi la nivel
international
Fast-Foodul în ziua de astăzi se găseste pretutinderi, într-o eră atât de “grăbită”: “Dupa 4
decenii, obsesia noastra pentru mâncare ieftină şi rapid gătită a transformat orasele noastre şi
a inundat piaţa muncii cu slujbe prost plătite ce nu duc nicăieri. Este oare acesta un meniu
sănătos?”, se întreabă cei de la RollingStones. Sigur că putem vorbi despre minunăţiile gătite
pretutindeni în lume sub sigla Fast-Foodului, cum ar fi: Fish&Chips/Londra, predecesorii acestei
mâncări fiind stridiile şi ţiparul; sau plăcintelele cu carne ce se vând pretutindeni înca dinainte de
Primul Razboi Mondial; sandwich-uri(1762), baguette, sushi, pizza, waiswurst etc. au mai apărut
şi restaurante All You Can Eat sau gen SpringTime cu autoservire la salate, toate fiind mâncaruri
gătite rapid, procesate, ambalate şi gata de servit, dar cel mai important lucru pe care trebuie să îl
subliniem este: sunt aceste mancaruri BUNE pentru noi? Înainte de a răspunde la această
întrebare, vom face o scurtă prezentare a situaţiei acestei industrii în ţara noastră şi în străinătate.
Studii efectuate recent asupra copiilor americani arată că 96% dintre aceştia îl recunosc
pe Ronald McDonald, dintre toate personajele de ficţiune existente, singurul personaj ce
depăşeşte acest procent fiind Moş Crăciun. Impactul pe care îl are McDonalds-ul în special,
asupra culturii, economiei şi dietei acestei ţări este incredibil - sigla restaurantului, arcadele aurii,
este acum mai faimoasă şi recunoscută decât crucea crestină. Acest lucru nu ar trebui să ne mire
din moment ce există 25.000 de restaurant McDonald's în 119 ţări, cu un profit de 3 miliarde de
dolari pe lună; statisticile spun că la fiecare 5 ore se deschide un nou restaurant al acestui brand,
iar sumele enorme, peste 2 miliarde de dolari pe an sunt investiţi în reclame şi promoţii,
încercând să cultive imaginea unei companii ecologice şi implicate social, restaurantele fiind
prezentate că loc de recreere şi local pentru întreaga familie. Restaurantele Fast-Food au reuşit
într-o mare proporţie să înăbuşe tradiţia culinară, să rărească mesele în familie, ajutând fiecare
om care doreşte să mănânce pe fugă pentru a ajunge cât mai repede la birou, pentru a lucra, nu
pentru a-şi petrece timpul cu familia.
Americanii cheltuie acum mai mulţi bani pe fast-food decât o fac pentru educaţia
universitară, computer personal, software sau maşini noi. Cheltuie mai mult cu fast-foodul decât
cu filmele, cărţile, revistele, ziarele, videourile, muzica înregistrată - la un loc.
Aceste date statistice ar trebui să ne ingrijoreze şi pe noi românii, deoarece primul fast-
food, McDonald's s-a deschis de 14 ani în Bucureşti, luând amploare, ajungându-se la 50 de
restaurante pe teritoriul întregii ţări ce servesc circa 200.000 de clienţi pe zi. Consumatorii sunt
atraşi de către mărcile mari, cunoscute, fiindu-le teamă să folosească produsele concurenţei
deoarece ar putea să nu fie “la fel de bune”. Ray Kroc, unul dintre fondatorii McDonald's a spus
că “îi vom face conformişti imediat…Compania nu poate avea încredere în individ, individual
trebuie să se încreadă în companie…” După cum ne putem da seama, strategiile de marketing
ale acestor tipuri de restaurant sunt foarte bine puse la punct, promovand mâncarea fast-food ca
fiind una sănătoasă, din ingrediente naturale, gătită prin procese sigure, atrăgând copiii prin
pachetele speciale şi jucăriile din acestea; copiii, la randul lor, îşi “târăsc” efectiv părinţii după ei,
deoarece sunt la modă, îşi pot serba zilele de naştere acolo, au terenuri de joacă etc.
Dacă ar fi să privim situaţia din perspective părinţilor, aceste restaurante le uşurează
efectiv munca deoarece copiii îşi pot petrece o mare perioadă de timp acolo, mâncând şi jucându-
se cu prietenii lor, acasă fiind efectiv mult prea obosiţi pentru a face “prostii”. Totusi, aceşti
părinţi trebuie să se gândească foarte bine de ce se întâmplă aceste lucruri cu ai lor copii, de ce
sunt aşa de atraşi de această mâncare şi nu de cea sănătoasă, organic gătita în casă de către
părinţi sau bunici şi de unde vine gustul acela specific de fast-food, care dacă ar fi să găteşti
aceleşi hamburger în propria bucătărie nu va avea niciodată gustul şi mirosul Mc, KFC etc.
Restaurantele fast-food şi-au dat seama de pericolul în care se află după ce au fost date în
judecată din cauza faptului că alimentele suferă procese complexe de deshidratare, congelare,
îmbuteliere, ce nu fac decât să scadă drastic compoziţia de substanţe nutritive şi săruri minerale.
Pentru a combate aceste acuzaţii, au apărut reclame tv, (mai nou şi la metrou) în care se arată
alimente prospete şi procese sănătoase ce deservesc proceselor fast-food, de pregătire a
alimentelor. Din păcate, această publicitate păcăleşte marele consumator, deoarece studiile au
arătat clar: gustul şi mirosul sunt cele ce te fac să cumperi, dar acestea vin de la arome
alimentare, ce sunt nişte compuşi chimici mai exact, devenind foarte periculoşi dacă sunt
consumaţi timp îndelungat. Carnea provine de la animale crescute intensiv, artificial, fără acces
la aer proaspăt şi libertate de mişcare. Deshidratarea şi congelarea schimbă culoarea naturală a
alimentelor, aici apărând coloranţii ce cauzează grave probleme la copii: agitaţie şi incapacitate
de concentrare. Toate fast-foodurile folosesc E 621, Glutamat Monosodic, cancerigen, provoacă
leziuni cerebrale, atacă sistemul nervos, duce la depresii, migrene şi crampe, E 211, benzoat de
sodium (antiseptic) ce maschează gustul alimentelor de calitate slabă: 25mg/250ml de suc,carne,
pâine, dulciuri, ce duc la urticarie, cancer şi agravează astmul, iar Acrilamida (rezultat al
prelucrării alimentelor la temperaturi înalte), duce la mutaţii genetice cromozomiale în celule şi
hematii. Studii recente au demonstrat că acei copii care au mâncat fast-food până la vârsta
pubertăţii, nu numai că sunt obezii de mâine, dar şi că pubertatea la aceştia va întârzia drastic,
fetele având prima menstruaţie la 8 ani, iar băieţii vor avea grave problem hormonale.
Alimentaţia aceasta, caracterizată prin grăsimi, duce la infertilitate: ¼ din copiii care au mâncat
Junk Food până la 3 ani au doar 10% şanse de performanţe şcolare. Celulele grase ducând la
apariţia acneei, a bolilor dermatologice, apărând chiar noi forme de cancer nemaiîntâlnite acum
18 ani.
Cei ce au consumat cel puţin o dată (78%) produse fast-food ale unei anumite mărci
consacrate, pot recunoaşte în orice moment gustul acelui hamburger sau cheeseburger. Din
păcate, gătitul rapid şi mâncatul pe fugă au devenit foarte importante în viaţa de zi cu zi încât nu
se mai ţine cont de conţinutul ridicat de sodium (sare şi aditivi), caloriile din zaharurile rafinate
şi grăsimile saturate, ce afectează arterele, calorii fără valoare nutritivă pentru organism, ce duc
la dezvoltarea ţesutului adipos, cantitatea extrem de scazută de fibre şi micronutrienţi esentiale
(vitamine şi minerale).
În România, datele statistice (sursa DAEDALUS), ne prezintă studii efectuate în Vestul
României, unde 5.200 de copii intre 3 luni şi 16 ani relevă o pondere a obezităţii de 14,7%, ceea
ce rezultă fiind:1 din 3 copiii obezi=1 adult obez; în lume, se estimează că există 50 de milioane
de obezi, 37% din copiii şi adolescenţii americani depăşind greutatea normală; 2 din 3 adulţi
suferind de obezitate, 1 din 4 americani mâncând zilnic la fast-food deşi nutriţioniştii
recomandă o singură masă la fast-food pe lună. Pentru a elimina substanţele dăunătoare din
organism, specialiştii spun că o persoană trebuie să meargă pe jos timp de 7 ore.
Încă din 1995, 50% din populaţia României era supraponderală, ocupând locul 3 în
Europa, la capitolul decese cauzate de bolile cardiovasculare. Astăzi, 75% din bolile omului sunt
datorate alimentaţiei şi stilului de viaţă dezordonat, estimându-se că în 2040, 50% din populaţia
globului să fie obeză. Din păcate, în SUA, s-a observant că din 156 de urşi ce mănâncă gunoaiele
fast-foodurilor în ultimii 10 ani numai 5 au decedat din cauze ce nu au avut legatură cu
activitatea umană.
Aproximativ 25% din populaţia urbană din ţara noastră a consumat produse fast-food în
ultimele 4 săptămâni, cei cu vârstele între 14 şi 34 de ani consumând de 30.8% comparativ cu
20.8% media, liceenii: 26.5% comparativ cu 20.8 media, în Banat ajungându-se la 31.1%, iar în
Muntenia, se consumă fast-food de 3 ori pe săptămână. Absolvenţii de colegiu şi facultate 91%,
30.3% din clienţi mâncând în restaurant şi 28.4% pe stradă, 23.1% consumând burger cu alte
produse, mai ales sucuri 82.6%, cei de 35-44 de ani consumând în proporţie de 96.6%
comparativ cu media de 82.6%.
Industria Fast-Food dăunează mediului, spun specialiştii, amplasândus-şi fermele pe
terenuri defrişate, folosind agricultura intensivă-chimicale, tăierea pădurilor pentru prelucrarea
ambalajelor, de aici şi efectele polistirenului, ¼ din gunoaiele SUA provin de la fast-food
(700.000 tone de deşeuri de ambalaje McDonald's), iar în Anglia, 30% sunt gunoaie de la
McDonald's, următoarele fast-food-uri fiind KFC şi patiseriile Gregg; comparativ cu anul 1960,
cantitatea de deşeuri a Angliei crescând cu 500%.
Fast-Foodul este marca pe care antiglobiştii iubesc să o urască, deoarece reprezintă
puterea multinaţionalei în faţa micului business local. Acest fapt ar trebui să pună pe gânduri
persoanele ce cârmuiesc ţara noastră dar, în 2003, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei
Tinerilor (organizaţie guvernamentala), alături de McDonald's, au ajuns la o înţelegere prin care
tinerii ce mănâncă fast-food de la această companie, au parte de reduceri.
În data de 16 octombrie se serbează Ziua Mondială de Acţiune Împotriva
McDonald's.
Termenul de McJob nu este ceva nou în rândul tinerilor, ştiindu-se că acestea sunt prost
plătite, fără viitor. Marile companii din industria Fast-Food, au angajaţi numeroşi, fără studii sau
studenţi ce nu stau foarte mult pe aceste joburi, rezultând o rotire permanentă de personal, ce
face extrem de dificilă apariţia unei echipe sindicale ce ar trebui să lupte pentru condiţii de
muncă mai bune.
În anul 2008, din cauza multiplelor procese, Burger King, Kellogg, Kraft şi McDonald's
s-au înscris în acţiunea:”Children’s Food and Beverage Advertising Initiative”, ce susţin o
alimentaţie sănătoasă, participând cu 50% din bugetul alocat publicităţii, pentru reclame ce
promovează o alimentaţie sănătoasă pentru copiii sub 12 ani, ce a dus la o scădere a consumului
în această limită de vârstă la 18%. Cu toate acestea, specialiştii susţin că acest program nu va
face mari schimbări deoarece copiii vor consuma în continuare diverse dulciuri, chipsuri,
pufuleţi, acadele, sucuri etc, în pauzele şcolare, după masă, în timp ce se uită la televizor
s.a.m.d., totul ţinând de educaţia pe care o primesc acasă.
Anul trecut, în România s-a dat Legea 123/2008, ce prevede o alimentaţie sănătoasă în
unităţile de învăţământ preuniversitar. Această lege nu a fost pusă în practică până la momentul
actual deoarece Ministerul Sănătăţii nu a elaborat o listă a produselor ce nu mai au voie să fie
vândute, lista ce ar fi trebuit să fie întocmită de către specialistii în nutriţie, nu de către
parlamentari. Interese financiare majore sunt la mijloc, persoane potente din punct de vedere
financiar ce pot avea un cuvânt greu de spus atunci când Parlamentul dă asemenea legi se opun,
unele dintre aceste persoane fiind chiar parlamentari, ce conduc aceste mari companii în mod
vizibil sau din umbră.
CAP. II DIMENSIUNI ALE CALITĂŢII PRODUSELOR DE TIP
FAST-FOOD
2.1 Siguranţa alimentară a produselor Fast-Food
Deoarece este vorba de domeniul alimentar, trebuie respectate cu stricteţe normele de
igienă, o parte dintre acestea fiind aduse la cunoştinţa agenţilor economici prin “Ghiduri de
bună practică”, fie în legislaţia specifică: Legea 150/2004, Hotărârea de Guvern 924/2005,
Ordinele 975 şi 976/1998 etc.
În vederea asigurării unui înalt grad de protecţie a consumatorului, se urmăreşte
respectarea igienei la nivelul tuturor etapelor circuitului tehnico-economic al alimentelor: locul
(de preparare, depozitare, vânzare), activităţile de vânzare volantă (pieţe, târguri, aparate
automate), mijloacele de transport, echipamentul şi igiena personalului care le manipulează.
Cu toţii am auzit legendele urbane potrivit cărora angajaţii lanţurilor fast-food nu sunt
deloc atenţi la igienă, mai nou apărând în presă o scrisoare a unui fost angajat KFC ce descrie, în
detaliu, cum se "tratează" mâncarea la astfel de restaurante. De la ignorarea regulilor de igienă,
dar şi de preparare a produselor, până la fotbalul cu chiflele, presa prezintă mai multe aspecte
negative ale fast-food-urilor, regăsite în scrisoarea fostului angajat.
Carnea era folosită chiar dacă ar fi căzut pe jos, curăţenia era efectuată cu un detergent
toxic, iar în pungile cu pui se găseau adesea muşte, scrie fostul angajat. De asemenea, sucurile
(teoretic marca Pepsi) erau doar esenţă cu sifon. Etichetele cutiilor cu salate sau alte produse
preambalate erau adesea schimbate, pentru a nu se vedea că sunt, de fapt, expirate. Necesarul de
produse se face de pe o zi pe alta de manager, comandă de fiecare dată un pic mai mult decât
trebuie, ca să fie sigur, ceea ce înseamna că dacă 2 zile vânzările merg mai slab, automat rămân
cu produse expirate. Asfel, în tura de dimineaţă, managerul de serviciu schimbă etichetele cu
perioada de valabilitate, se verifică salatele, deoarece varza, de exemplu, începe să se ofilească,
valabilitatea măslinelor e greu de controlat, iar brânza dacă nu are mucegai este folosită. La fel se
procedează şi cu porumbul, specialităţile etc.
La aparate curăţenia se realiza folosind hârtia igenică şi 2 lavete - aceasta fiind raţia pe
săptămână - totul este low cost la restaurantele fast-food, iar detergentul folosit, marca D7, era
omniprezent în toate procesele de curăţenie, deseori ajungând peste tot, inclusiv pe făină şi în
ulei.
Potrivit fostului angajat, aceste practici erau des întâlnite şi la celelalte lanţuri fast-food,
inclusiv McDonald's şi Pizza Hut.
Pe lângă aceste aspecte, KFC a fost acuzată de Organizaţia pentru Protecţia Animalelor
de atrocităţi comise în fermele unde se cresc păsările ce urmează a fi sacrificate pentru consum,
printre care se numără tăierea ciocului şi opărirea de vii.
Astfel de cazuri se întâlnesc şi la fast-food-urile non-brand din ţara noastră, existând
cazuri nenumarate în care, odată cu fiecare sandwich, "bucătarii" vindeau boală. În urma unui
control efectuat la un fast-food sibian, ca urmare a unei reclamaţii s-au descoperit încălcării mai
mult decât grave ale igienei. Crenvurşti expiraţi, caşcaval congelat, o parte, iar o altă parte cu
miros înţepător, muste plimbându-se de colo pînă colo pe brânzoaicele şi cornurile cu ciocolată...
Pe aceeaşi masă unde se preparau sandvişurile, vânzătoarele îşi ţineau poşetele, ţigările şi
hainele. Mai mult, în chiuveta unde ar fi trebuit să se spele ustensilele nu curgea nicio picătură de
apă, pentru că aşa-zisul "fast-food" nu era racordat la reţeaua de apă curentă, în chiuvetă trona
doar un castron cu apă murdară. Acolo se spălau vase, se spăla buretele cu care se ştergea
tejgheaua de afară, ba chiar acolo am găsit şi scrum de ţigară. Acesta, din păcate, nu este un caz
izolat: nu de mult o persoană a găsit în puiul pe care îl mânca o mănuşă de plastic ce aparţinea
responsabilului cu gătitul, şi, cu siguranţă, exemplele pot continua, astfel de fast-food-uri putând
fi întâlnite cu siguranţă în toată ţara, ele continuând să funcţioneze din cauza ignoranţei
consumatorilor şi a lipsei de interes din partea organelor abilitate.
Deşi reprezentanţii unor astfel de restaurante pretind că oferă consumatorilor produse de
calitate şi în condiţii de maximă igienă, realitatea este alta. Există nenumărate persoane care au
depus plângere la OPC, privind lipsa de igienă întâlnită în acest tip de restaurante.
2.2 Valoarea nutritivă a alimentelor de tip fast-food
Dacă mărfurile nealimentare au o utilitate ex-corpus, mărfurile alimentare au o utilitate în
corpus şi, prin urmare, valoarea lor de întrebuinţare se reflectă prin valoarea nutritivă concepută
din cele patru laturi inseparabile: valoare psiho-senzorială, valoare energetica, valoare biologică
şi valoare igienică.
Iniţial, KFC a folosit la gătitul mâncărurilor sale prăjite ulei parţial hidrogenat, ulei ce
conţine grăsimi nesaturate, ce cresc riscul bolilor de inimă. Centrul pentru Science in the Public
Interest a intentat proces împotriva KFC, cu scopul de a-l obliga să foloseasca alte tipuri de ulei
sau să se asigure că cei ce cumpără de la KFC ştiu dinainte de a achizitioan marfa acestora, de
grăsimile nesaturate din uleiurile folosite de aceştia.
În octombrie 2006, KFC a anunţat că va găti meniurile sale numai în uleiuri fără grăsimi
nesaturate, de la pui până la garnituri (cartofi wedges sau alte prăjeli), deşi biscuiţii, macaroanele
cu brânză, piureul, vor conţine în continuare grăsimi nesaturate. Uleiul de soia, fără grasimi
nesaturate a fost introdus în restaurantele KFC din 30 aprilie 2007. Centrul mai sus-menţionat a
anunţat că va renunţa la proces şi speră că situatia creată va avea un efect pozitiv şi asupra altor
lanţuri de restaurante şi fast-fooduri ce folosesc grăsimi nesaturate în pregătirea mâncărurilor lor.
ALERGII - 90% din produsele KFC sunt alergice pentru o mare parte din populaţie
deoarece conşin lapte, ouă, grâu, boabe de soia.
SENSIBILITATE - conţin gluten şi MSG.
Valoarea psiho-senzorială (respectiv valoarea organoleptică şi estetică) este acea
componentă a valorii nutritive care face ca alimentul să fie consumat cu plăcere. Aceasta rezultă
din senzaţiile vizuale, tactile, gustative şi olfactive, care diferă de la un individ la altul, în special
în funcţie de obiceiurile alimentare. Esenţială pentru produsele destinate ocaziilor cu caracter
festiv, calitatea organoleptică, şi mai mult decât atât, calitatea estetică a alimentelor sunt
importante, în egală măsura şi pentru celelalte produse destinate consumului curent. Această
latură este intrinsecă produsului, dar rezultă şi din modul de prezentare al acestuia, depinde şi de
ambianţa în care este cumpărat şi consumat.
Valoarea energetică reprezintă însuşirea alimentului de a satisface necesarul energetic
zilnic al organismului. Această latură condiţionează aspectul cantitativ al hranei şi se exprimă în
kcal sau kJ (1kJ = 4.184 kcal).
Valoarea biologică reprezintă gradul în care potenţialul de trofine plastice şi biocatalitice
acoperă necesarul diurn în aceste substanţe nutritive (componente esenţiale pentru un
metabolism normal, respectiv aminonoacizi esenţiali, vitamine, elemente minerale).
Valoarea igienică asigură alimentului însuşirea de a nu fi nociv (prin absenţa toxinelor
chimice rezultate în urma tratamentului, a impuritpţilor, substanţelor antinutriţionale, a
contaminanţilor microbiologici.)
Alimentele de tip fast-food, deşi sunt extrem de gustoase şi de atractive pentru tineri, nu
conţin elementele nutriţionale, vitaminele şi mineralele necesare creşterii, ba, mai mult, o parte
dintre acestea împiedică absorbţia nutrienţilor esenţiali, cum ar fi calciul din lapte. Totodată,
cantitatea mare de zahăr pe care o conţin aceste produse are efecte negative asupra dinţilor în
formare ai copiilor, favorizând apariţia cariilor.
Produsele fast-food sunt supraîncărcate cu calorii care provin din zaharuri rafinate şi
grăsimi, mai ales grăsimi saturate, afectând arterele, grăsimi care sunt încălzite în mod repetat
la temperaturi înalte în scopul prăjirii.
Conţinutul de sodiu al acestor produse este foarte mare şi provine atât de la banala
sare, dar şi de la alţi aditivi. În plus, alimentaţia fast-food este foarte săracă în fibre şi
micronutrienţi esenţiali, precum vitaminele şi mineralele. Componenta de bază a majorităţii
felurilor de alimentaţie rapidă, fast food, este o chiflă albă sau o cocă gen pizza. Folosul pentru
organism dintr-un astfel de produs de panificaţie este foarte mic în comparaţie cu pâinea
recomandată într-o alimentaţie sănătoasă, preparată din făină integrală bogată în vitamine (din
grupa B), minerale, calciu, fier, magneziu şi fibre vegetale. Bazându-ne pe preparate de gen fast-
food, mâncăm o cantitate mult mai mare de grăsimi decât cele indicate de regulile unei
alimentaţii sănătoase.
Nutriţioniştii consideră că cel mult 30% din necesarul energetic al omului trebuie să fie
acoperit de grăsimi. Noi depăsim această limită cu 10%. Însă aceia dintre noi care se hrănesc cu
alimente fast-food mai adaugă la acestea câteva procente bune. În plus, acest fel de alimentaţie
conţine de obicei adaosuri prăjite, şi este bine de ştiut că în timpul prăjelii (adesea foarte rapidă)
şi al încălzirii pătrunde în mijlocul preparatelor o cantitate mare de grăsimi dăunătoare (acizi
graşi trans). Alimentele fast-food degradează memoria, susţin specialiştii de la Universitatea
Carolina, SUA. Excesul de zahăr şi de grăsimi scade nivelul unei substanţe din creier implicată
în procesul de învăţare şi de memorare.Pentru a întelege mai bine care este riscul la care ne
supunem organismul consumând produsele fast-food, enumerăm mai jos diferite alimente şi
efectele negative ale acestora:
• Hamburgerii cu carne au o mare valoare energetică (provenita din “calorii goale”)
şi cresc riscul de apariţie a anemiei, din cauza deficitului de fier.
• Cartofii prăjiţi şi chipsurile, de asemenea, au o valoare energetică foarte ridicată şi
prezintă risc de îngrăşare, ingredienţii folosiţi având potenţial cancerigen. Acizii graşi
din cartofii prăjiţi au potenţial degenerativ asupra vaselor arteriale.
• Croissantele sunt foarte bogate în calorii, crescând riscul de obezitate. Valoarea
nutritivă este redusa, pentru că au un conţinut foarte scăzut de vitamine, minerale,
fibre vegetale şi proteine.
• Băuturile acidulate au o valoare energetică mare si, asociate cu produsele fast-food,
favorizează rapid creşterea în greutate. Dar cel mai mare pericol este creşterea foarte
rapidă a glicemiei, ducând la alterarea vaselor sanguine şi la dezvoltarea în timp a
diabetului, pentru persoanele cu risc de diabet zaharat.
• Maioneza conţine grăsimi animale bogate în colesterol, care se depun pe pereţii
vaselor sanguine. Maionezele vegetale sunt benefice dacă sunt consumate în limitele
recomandărilor calorice zilnice.
• Ketch-up-ul conţine foarte mult amidon, care favorizeaza îngrăşarea.
Produsele de tip fast-food nu sunt proaspete, aşa cum ni se spune. Nimeni nu stă să
cureţe cartofii în spatele tejghelei şi nici puiul sau viţelul nu sunt tăiaţi pe loc. Înainte de a ajunge
pe masă, în faţa noastră, alimentele sunt deshidratate, congelate sau îmbuteliate, modalitate de a
le creşte perioada de valabilitate şi de a le induce gustul specific, pe care toti copiii il iubesc.
Aceste procesări fură atât valorile nutritive, cât şi gustul natural al mâncărurilor, cu toate acestea,
gustul şi parfumul acestor produse nu lasă pofticiosii indiferenţi, mulţi recidivând în a consuma o
dată şi încă o dată aceste produse periculoase sănătăţii.
Gustul bun este asigurat prin aportul de arome alimentare, nimic altceva decât nişte
compuşi chimici care, chiar dacă nu dăuneaza în momentul ingerării lor, devin extrem de
periculoşi când sunt consumaţi sistematic, timp îndelungat.
Deshidratarea şi congelarea alimentelor schimbă şi culoarea naturală a alimentelor,
dar compuşii chimici şi coloranţii au menirea de a face ca produsele să arate chiar mai bine decât
ar arăta în realitate. Numai că aceşti coloranţi afectează digestia, indiferent de vârsta
consumatorului. Mai grav este faptul că celor mici - mari iubitori de astfel de produse - le
provoacă stări de agitaţie şi incapacitate de concentrare.
Una dintre cele mai periculoase arome alimentare este glutamatul monosodic (E 621) -
o substanţă chimică pură care se foloseşte în cantităţi uriaşe în foarte multe restaurante şi
magazine tip fast-food. Specialiştii susţin că această aromă este una dintre cele mai cancerigene
substanţe. Medicii spun că ea provoacă leziuni cerebrale, atacă sistemul nervos, vederea şi
provoaca migrene şi crampe, iar în cazurile mai grave, infarct şi depresii. Toate acestea, din
cauza diverselor forme de acid glutamic conţinute de alimentele fost-food.
Acrilamida este o altă substanţă cancerigenă, continută de alimentele din fast-food, în
urma reacţiilor chimice datorate păstrării şi prelucrării alimentelor la temperaturi înalte. Orice
aliment, care are glucide şi proteine şi care suferă un tratament termic, conţine acrilamida, despre
care studiile ştiinţifice au arătat că poate provoca mutaţii genetice şi anomalii cromozomiale în
celule şi hematii.
Tot ceea ce rămâne din produsul finit reprezintă calorii goale, înşelătoare, care dau
senzaţia de saţietate pentru puţin timp, dar care nu pot susţine efortul depus pe parcursul unei
zile. Acesta este motivul pentru care consumatorul simte nevoia să mănânce mai mult.
CAP. III STUDIU COMPARATIV AL CALITĂŢII ŞI SIGURANŢEI
ALIMENTARE A PRODUSELOR FURNIZATE DE
MCDONALD’S şi KFC
3.1 Prezentarea companiilor KFC şi McDonald’s
KFC-Sanders, un localnic din Henryville, Indiana, a servit faimosul pui prăjit pentru
prima dată în anii ’30, la propria benzinărie. Afacerea a evoluat şi la scurt timp după aceea puiul
prajit a devenit o adevarată afacere, Sanders deschizandu-şi un restaurant cu cca 150 de locuri
căruia i-a ataşat chiar şi un motel. Sanders gătea puiul în baie de ulei ce necesita 30 de minute,
dar în anii ’40 acesta a definitivat reţeta folosind friteuza, iar afacerea a devenit din ce în ce mai
prosperă în toată ţara datorită contractelor sale de franciză, încât în 1952 s-a deschis primul KFC.
Până în 1960, KFC a fost vândut în peste 600 de francize pe teritoriile Statelor Unite şi
Canadei, iar în 1964, Sanders a vândut KFC-ul pentru 2 milioanev $. KFC-ul a mai fost vândut
de 3 ori de-a lungul timpului, către PepsiCo, nepotul lui SandersLee Cummings, a luat un
restaurant şi a folosit propria-i reţetă, iar în ziua de azi, un restaurant ce păstreaza tradiţia KFC se
găseşte în Marietta, Georgia.
McDonald’s - Primul restaurant McDonald's, în tara noastra, şi-a deschis porţile în data
de 16 iunie 1995 la parterul Complexului Comercial UNIREA, deschidere ce a coincis cu
stabilirea recordului de tranzacţii în ziua deschiderii la nivel central european.
La scurt timp, McDonald's a adus în Romania şi un nou concept de servire a clienţilor,
direct din masină. Primul restaurant Drive-Thru a fost deschis pe Drumul National 1 Bucuresti
-Ploiesti, în faţa Complexului Comercial PRISMA, în data de 29 decembrie 1995.
În anul 1999 a fost construit şi primul restaurant McDonald's mobil, succesul înregistrat
de acest restaurant pe roţi determinând compania să înceapă construcţia unei noi unităţi de acest
fel.
Din dorinţa de a veni mereu în întâmpinarea consumatorilor, şi de a le oferi acestora noi
experienţe, s-a trecut la construirea sau amenajarea de restaurante tematice. În Bucureşti şi Tg.
Mures funcţionează deja restaurante McDonald's cu specific Rock-n-Roll şi Cinema.
Produsul preferat al clienţilor McDonald’s este Big Mac-ul. Hamburgerul şi
cheesburgerul sunt, de asemenea, produse clasice McDonald’s.
Meniul McDonald’s este diversificat în mod continuu cu entree-uri, deserturi şi o gamă
mai largă de sandwich-uri, care deseori respectă tradiţiile culinare ale ţării în care este deschis
restaurantul. Meniul nu este deloc tipic American, ci în anumite ţări chiar conţine produse ale
respectivei bucătării naţionale.
3.2 Prezentarea ofertei KFC şi McDonalds
Meniul KFC:
• Meniu Copii 10.50 LEI 1 buc pui + cate o portie normala de cartofi si racoritoare si o jucarie
• Meniu Kentucky 11.90 LEI 2 buc. pui asortate + cate o portie normala de cartofi si racoritoare
• Meniu Family pentru 4 persoane 36.00 LEI 6 buc.pui asortate + 4 portii normale cartofi si 4 bauturi racoritoare
• Meniu Boneless Bites 13.90 LEI 6 Mini Fileuri cu sos Sweet&Sour/Chili + cate o portie normala de cartofi si racoritoare
ARIPIOARE PICANTE
• Meniu 5 aripioare 12.90 LEI 5 aripioare +cate o portie normala de cartofi si racoritoare
• Meniu 8 aripioare 17.00 LEI 8 aripioare +cate o portie normala de cartofi si racoritoare
CRISPY STRIPES
• Meniu 5 crispy strips 15.50 LEI 5 crispy strips + cate o portie normala de cartofi si racoritoare si un sos
• Meniu 8 crispy strips 19.10 LEI 8 crispy strips + cate o portie normala de cartofi si racoritoare si un sos
SANDWICH
• Meniu Colonel 12.90 LEI Colonel's Sandwich + cate o portie normala de cartofi si racoritoare
• Meniu Zinger 12.90 LEI Zinger Sandwich + cate o portie normala de cartofi si racoritoare
• Tower Burger 11.90 LEI piept de pui condimentat sau picant, cartof rumen, branza, salata , maioneza intr-o chifla cu susan
• Bon Fillet 6.00 LEI 2 crispy strips, salata iceberg si maioneza intr-o chifla pufoasa
• Meltz 12.40 LEI piept de pui condimentat sau picant, cubulete de rosii si doua feluri de branza Cedar, impaturite in tortilla si coapte pe plita
• Meniu Meltz 17.00 LEI Meltz + cate o portie normala de cartofi si racoritoare
• Crispy Sandwich 3.60 LEI
TWISTER
• Twister Sandwich 11.00 LEI Fasii de piept de pui picant, salata iceberg, rosii si maioneza invelite intr-o tortilla pufoasa.
• Meniu Twister 16.50 LEI Twister Sandwich + cate o portie normala de cartofi si racoritoare.
• Meniu Twister Grill 16.50 LEI Twister Grill + o portie normala de cartofi si racoritoare.
• Twister fara carne 6.00 LEI cartofi, o felie de branza topita, salata iceberg,rosii, maioneza invelite intr-o tortillia pufoasa.
ASORTATE
• Meniu Variety 14.90 LEI 2 buc.pui asortate , doua aripioare + o portie normala de cartofi cu racoritoare
• Meniu Variety pentru 2 31.90 LEI 4 buc de pui asortate , 4 aripioare , 2 salate Coleslaw + doua portii normale de cartofi cu racoritoare
• Meniu Corbin pentru 2 24.20 LEI 2 buc. de pui asortate, 4 crispy strips + doua portii normale de cartofi cu racoritoare
• Orez cu pui 10.30 LEI Orez simplu sau cu legume + piept de pui condimentat sau picant
• Variety Bucket 33.50 LEI 4 buc. de pui asortate, 6 crispy strips, 6 aripioare
• Full Options 1 18.50 LEI Sandwich Colonel's Fillet, bucata pui Reteta Originala, portie normala de cartofi, salata Coleslaw, sos Glenn, bautura la pahar 300ml gama Pepsi
• Full Options 2 18.50 LEI Sandwich Zinger, 3 aripioare picante, portie normala de cartofi, salata Coleslaw, sos Glenn, bautura la pahar 300ml gama Pepsi
O parte din aceste meniuri , variaza ca si cantitate sau se pot achizitiona ingredient cum ar fi carnea, cartofii, sucul etc., si separat.
Meniu McDonalds
• Hamburger-felie de carne vita tocata, chifla regular, ketchup, mustar, castraveti murati, ceapa.
• Big Tasty-felie de carne vita tocata, chifla Big Tasty, branza Emmental feliata, sos Big Tasty, ceapa, rosie, salata Eisberg.
• Cheeseburger-felie carne vita tocata, chifla regular, branza Cheddar feliata, ketchup, mustar, castraveti murati, ceapa.
• Big Mac-2xfelie carne vita tocata, chifla Big Mac, branza Cheddar feliata, sos Big Mac, salata Eisberg, castraveti murati, ceapa.
• McChicken-felie de carne de pui tocata in invelis ”pane”, chifla Quarter, sos McChicken, salata Eisberg.
• Chicken Premiere-felie de carne de pui in invelis “pane”, chifla Foccacia, salata Eisberg, sos Salsa, Sour Cream & Chieve Sauce.
• Royal Deluxe-felie de carne de vita tocata, chifla Quarter, sos McChicken, salata Eisberg, branza Cheddar feliata, rosie, castravete, ceapa.
• Filet-o-Fish-file din peste “pane”, chifla Regular, sos Filet-o-Fish, branza Cheddar feliata.
• Chicken McNuggets-carne din piept de pui, piele pui, invelis pane, ulei vegetal.
• Aripioare de pui-aripi de pui, invelis pane, apa, sare, amidon din porumb, stabilizator E 451, sirop de glucoza, condimente, dextroza, guma guar E412, arome
• Mc Toast-chifla Regular, sunca feliata, branza alba Cheddar x 2.
• McPuisor-felie de carne tocata de pui “junior”, chifla regular, sos McChicken, castraveti murati.
• Happy Meal: Hamburger/ Cheeseburger/ McToast/ McPuisor/ Chicken McNuggets+portie mica cartofi prajiti+bautura racoritoare 250ml+jucarie
• Meniu Big Mac/ Dublu Cheeseburger/ Royal Deluxe/ Aripioare/ McChicken/ Filet-o-Fish/ Chicken McNuggets+portie medie cartofi prajiti+bautura racoritoare 400ml+sos
• Cartofi prajiti sau Cartofi Wedges
• Bauturi: Coca Cola, Coca Cola Light, Sprite, Fanta, Orange Juice, Suc Mere, Lipton Ice Tea Lemon
• Bauturi calde: Cafea, Espresso, Cappuccino, Café Latte, Latte Machiatto
• Deserturi: Placinta cu visine, Placinta cu mere
• Inghetata: Mc Sunday/ Mc Flurry cu topping: ciocolata, caramel, capsuni, Nesquick
• Shake: cu sirop-vanilie, ciocolata, capsuni, shake mix
• Briosa: ciocolata, afine, portocale
SALATE
• Salata mini cruditati-amestec salată crudităţi (varză albă, morcov ras, mărar), felii roşie
• Salata mediteraneana-amestec salată mixtă (salată Eisberg, morcov ras, varză roşie), măsline negre, castraveţi proaspeţi, ceapă proaspată, roşie, brânză Feta
• Salata maxi cu pui-amestec salată mixtă (salată Eisberg, morcov ras, varza roşie), felii roşii, brânză Edam şi Cheddar, crutoane, carne pui
• Salata maxi cu sunca-amestec salată mixtă (salată Eisberg, morcov ras, varză roşie ), Amestec salată crudităţi (varză albă, morcov ras, mărar), felii roşii, fasole verde, sfeclă roşie, porumb boabe, crutoane, şuncă porc.
• Salata maxi cu ton-amestec salată mixtă ( salată Eisberg, morcov ras, varză roşie ), felii roşii, crutoane, ou fiert, măsline negre, porumb dulce, lămâie, ton
• SOSURI: Vinaigrette, Blue Cheese, Iaurt, Caesar, Balsamico, Haus Dressing
3.3 Calculul valorii nutritive: energetice şi biologice ale produselor Fast-Food
prin metoda Gradului de Acoperire
Accesând site-urile KFC şi McDonald’s putem observa că există o pagină unde îţi poţi alege
ceea ce doreşti să consumi, ambele site-uri făcându-ţi calculul nutriţional, o metodă impusă de a informa
cumpărătorul legat de caloriile, uleiurile şi colesterolul din meniul achiziţionat. Pe această pagină poţi
chiar să îţi recalculezi meniul în funcţie de kilocaloriile pe care doreşti să le consumi.
Pe site se pot găsi şi detalii legate de ingredientele folosite: salată, roşii, brânză/caşcaval, carne
etc, meniuri pentru diete, diabetic şi o balanţă nutriţională pentru fiecare. În plus, grăsimile nesaturate
sunt folosite la foarte puţine meniuri (clienţii sunt informaţi), comparativ cu alte restaurante fast food.
În continuare vom prezenta două posibile meniuri: McDonald’s şi KFC, ce anume conţin acestea
şi calculul valorii nutritive, pe fiecare produs în parte, precum şi totalul, pentru a ne da seama cât de
echilibrat este un astfel de meniu.
Meniu McDonald’s
BigMac
Felie de carne de vită tocată x 2: 100% carne de vită. fără aditivi, conservanţi sau amelioratori
de aromă. Numai sfertul anterior şi flancul pur.
Chifla Big Mac
Făina de grâu, apă, zahăr, grăsime
vegetală, drojdie, sare, ameliorator de
panificaţie, E300 acid ascorbic, seminţe de
susan
Brânză Cheddar feliată
Brânză Cheddar, apă, unt, lapte praf
degresat, săruri emulsifiante (E331, E 452),
proteină din lapte, arome naturale, lactoză,
sare, colorant E 160 a, E 160 e
Sos Big Mac
Ulei vegetal, apă, bucăţele castraveţi
muraţi, oţet, sirop de glucoză, muştar,
gălbenuş de ou, amidon alimentar modificat,
zahăr, sare, condimente, stabilizator E415,
arome naturale.
Salată Eisberg
Castraveti murati
Castraveţi, oţet, sare, arome naturale,
conservant E211 acid benzoic, regulator de
aciditate, lactat de calciu
Ceapă (hidratată)
100% ceapă albă deshidratată
Cartofi Prăjiţi
Cartofi prăjiţi în ulei vegetal 100% fără adaosuri de aromatizanţi. Dextroza: se adaugă
numai la începutul sezonului. Sarea se adaugă după prăjire.
Brioşă Ciocolată
Zahăr, făină grâu albită (îmbogăţit cu niacin, fier redus, tiamină, riboflavină, acid folic),
amidon alimentar modificat, cacao (procesată cu alcaliu), ulei soia, zer, gluten de grâu, sare,
colorant de caramel, praf de copt (E541, E500i, E520), emulgatori E471, E477, E481, E150B,
E129, ou întreg, ciocolată, apă.
Suc Coca Cola
Fruct-MAR
Meniu KFC
Crispy Stripes
Carne albă de pui, 100% piept pui, marinat şi
trecut de două ori prin pesmetul nostru special şi
sosurile secrete.
Cartofi Wedges
Asezonaţi cu ierburi aromate şi
condiment pentru o mai mare savoare.
Placinta cu lamaie
Lămâi naturale, într-o crustă specifică
deseturilor KFC, presărată cu scorţişoară şi
zahăr.
Suc Pepsi
Pentru determinarea valorii energetice şi biologice s-au folosit
formulele:
Q=(4,1*P)+(4,1*Gl)+(9,3*L) G=Q/N*100
Gp=P/Np*100 Ggl=Gl/Ngl*100
Gl=L/Nl*100
Nume produs
Energie kcal/porti
e
Proteine g/portie
Grasime g/portie
Carbohidrati g/portie
Fibre g/portie
Sare g/portie
Grasimi sat.
g/portie
Big Mac
495 27 25 40 3 2.3 10
Cartofi medii
340 5 17 42 4 1.3 1
Coca Cola
400ml
170 0 0 42 0 0 0
Briosa Ciocola
ta
475 7 25 55 0 0.5 19
Mar 90 0 0 22 5 0 0
Total 1750 39 67 201 12 4.1 30
NUME PRODUS/ VALORI
Crispy Stripes 5
Cartofi Wedges
Suc Pepsi Placinta cu lamaie
TOTAL
Gramaj(g) 253 102 32 fl.oz. 81 836
Calorii 630 260 400 250 1540
Calorii din grasimi 330 110 0 60 500
Total grasimi 37 13 0 7 57
Grasimi saturate 10 2.5 0 3.5 16
Grasimi nesaturate 0 0 0 0 0
Colesterol 130 0 0 35 165
Sodiu 1,2 0,74 0,1 0,21 2,25
Carbohidrati 20 33 112 42 207
Fibra 2 3 0 0 5
Zahar 0 0 108 33 141
Proteine 55 4 0 4 63
Conform standardelor specialiştilor în nutriţie, pentru o persoană, ce depune un efort
mediu, necesarul de kilocalorii este între 2500-3000. După cum putem observa din tabelele de
mai sus, la o singură masă cu produse fast-food, se asimileaza între 1500-2000 de kcal, în funcţie
de preferinţele consumatorului.
În capitolele anterioare am specificat faptul că aceste calorii, deşi numerose reprezintă
calorii ”goale”, nesatisfăcând pofta de mâncare pe termen lung, însă cresc apetitul pentru acest
gen de produse ducând la o creştere a consumului, unele persoane devenind dependente şi putând
ajunge şi la 3-4 meniuri pe zi. Numărul foarte mare de kcal duce la afectarea sănătăţii prin
depunerea celulelor grase pe organe şi vasele de sânge, crescând foarte mult riscul pentru diverse
boli, unele extrem de grave, chiar mortale, cum ar fi cancerul.
În tabelele de mai sus, se constată un dezechilibru major între valorile nutrienţilor:
excesul de zahăr, sare şi grăsimi saturate, comparativ cu cantităţile extrem de mici de fibre şi alţi
nutrienţi esenţiali. Componentele nutritive de care organismul are nevoie se găsesc preponderant
în legume, fructe etc proaspete, alimente ce se găsesc prea puţin în meniurile fast-food: salatele
sunt tratate şi împachetate în pungi de plastic, ducând la scăderea drastică a valorilor nutritive ale
acestora. Un plus îl are meniul McDonald’s, oferindu-i consumatorului alternativa unui desert
mai sănătos, un măr proaspăt.
3.4 Soluţii de îmbunătăţire a calitatii produselor Fast-Food
În urma analizei acestui subiect, alimentaţia Fast-Food, am constatat că alimentaţia
aceasta nu este foarte sănătoasă, iar sectorul de vârstă pe care se axează, copii şi adolescentţi, are
nevoie de o alimentaţie echilibrată pentru a putea creşte şi a se putea dezvolta armonios. Din
acest motiv, am găsit câteva soluţii de îmbunătăţire atât a meniurilor, cât şi a beneficiului public.
Conform observaţiilor noastre, cea mai mare problemă a alimentelor fast-food o
reprezintă prospeţimea, tratarea şi aditivii alimentari ce se găsesc în acestea, pentru o mai lungă
păstrare.
Soluţia la această problemă ar putea fi producţia naţională: fermele româneşti ar putea
prospera crescând animalele folosite pentru faimoasele chiftele, astfel carnea nemaifiind tratată
cu aditivi şi alte substante chimice pentru o păstrare de mai lungă durată, fiind proaspătă şi mai
sănătoasă. Această soluţie fiind valabilă şi pentru agricultori, deoarece prin introducerea în
meniurile fast-food a legumelor şi fructelor aceştia îşi pot dezvolta activitatea, iar alimentaţia în
astfel de unităţi fiind mai sănătoasă şi acoperind într-un mod real necesarul zilnic de fibre,
vitamine, potasiu, fier etc. De asemenea, şi Statul Român ar putea interveni oferind subvenţii
pentru producţia naţională, cooperând cu marile lanţuri de restaurante fast-food, ducând la
scăderea costurilor acestora, beneficiind de aceste avantaje nu numai Statul (producătorul) şi
restaurantul, ci şi consumatorul care ar fi trebuit din start să fie principalul actor.
După cum am văzut, o mare problemă a fast-food-urilor o reprezintă dezechilibrul
nutriţional al acestora, cantităţile exagerate de sare, zahar şi grăsimi ce se găsesc în meniurile
respective. O soluţie pentru a reveni la un echilibru alimentar ar putea fi: înlocuitorii alimentari
pentru sare şi zahăr, schimbarea la fiecare prăjire a uleiului vegetal, sau filtrarea cât mai deasă a
acestuia, poate chiar folosirea altei metode de a găti: în loc de prăjire, s-ar putea folosi grătarul,
rotisorul sau fierberea, ducând la îmbunătăţirea şi îmbogăţirea metodelor şi a reţetelor culinare.
În producerea chiflelor ce se folosesc în industria fast-food sunt folosiţi aditivi alimentari
(E-uri), sodiu (sare), ulei de palmier, datorită preţului mai mult decât accesibil, făina fiind de
proastă calitate, totul ducând la o reţetă a dezastrului. Fabricile autohtone ar putea să prezinte
oferte speciale (alternative) pentru aceste tipuri de restaurante, crescându-le astfel
productivitatea, iar chifla specifică nu va mai fi congelată înainte de a ajunge la consumator.
O idee inovatoare ar putea fi reprezentată de introducere unor meniuri tradiţionale, aşa
cum au făcut chiar şi patiseriile Fornetti, folosindu-se reţete din diverse zone ale ţării, mărind
numărul de clienţi, crescând şi media de vârstă a consumatorilor. Aici se pot folosi diverse reţete
şi moduri de a găti salatele, sandwichurile, prăjiturile şi chiar garniturile.
Pentru a creşte încrederea consumatorilor în mărcile fast-food, patronii acestor
restaurante ar trebui să îşi monitorizeze şi supravegheze mai atent angajaţii, iar în cazuri de lipsă
a igienei sau a neglijenţei ce poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, să se recurgă la
măsuri de sancţionare ce vor duce, cu siguranţă, la îmbunătăţirea modului de servire.
Marea problemă cu care ne confruntăm în zilele acestea este cea a mediului. Este foarte
bine ştiut faptul că marea majoritate a deşeurilor fast-food-urilor se găsesc pe strazile oraşelor şi
nu în locurile special amenajate. Mare parte din ambalaje: pahare, paie, cutii etc nu sunt
biodegradabile, iar cele care sunt, în momentul degradării, poluează solul. Această problemă se
poate rezolva prin o reclamă de reciclare în incinta restaurantelor, sau chiar prin acordarea unor
discounturi sau bonusuri dacă ambalajele sunt returnate magazinelor pentru reciclare şi
refolosire, astfel scăzând costurile de productie a acestora, cât şi poluarea.
CONCLUZII
In urma analizei fenomenului Fast-Food in era contemporana, ne-am putut forma niste
opinii pertinente asupra acestui tip de alimentatie. Ca toate lucrurile in viata, si Fast-Food-urile
au doua fete sau parti: una “buna” care promoveaza aceasta alimentatie, in relatie
interdependenta cu marile marci Fast-Food, Statul, tineretul si uneori chiar parintii; partea “rea”
este subliniata de catre antiglobisti (micul business local), nutritionisti, medici si familiile in
general.
Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, în ultimele câteva decenii, un adevărat stil
de viaţă, un soi aparte de cultură care tinde să se răspândească în toată lumea. Un stil
ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieţii de zi cu zi, desi nutritionistii recomanda
o singura masa la Fast-Food, pe luna.
Ca urmare a studiului efectuat asupra fenomenului fast-food, atat la nivelul tarii noastre
cat si la nivel international, putem spune ca, concluziile sunt ingrijoratoare si ridica un mare
semn de intrebare cu privire la modul de viata, in general, si cel de alimentatie, in particular, in
era moderna a consumului.
Din punctul nostru de vedere putem spune ca este mai mult decat deranjant faptul ca 96%
din tineretul american il recunoste cu usurinta pe Ronald McDonald, dar nu poate identifica
chipul Mantuitorului, sau ca acestia se axeaza preponderent, din punct de vedere financiar,
emotional, cultural si nu numai, pe consumul Fast-Food. Studii efectuate de diversi specialisti
arata ca pe toata Terra procentul populatiei obeze tinde sa creasca, ducand la diverse boli si
complicatii, chiar moarte; tinerii nu se mai dezvolta normal, pubertatea intarziind, iar sansele
tinerilor de a incepe o scoala de studii superioare este in scadere drastica, in america de nord,
copiii ce consuma Fast-Food de mici, au sanse de numai 10 %.
In Romania, media de clienti serviti de catre McDonalds este de 200.000 de oameni pe zi,
ceea ce inseamna ca impreuna cu celelalte Fast-Food-uri de marca, cele de cartier etc., numarul
de consumatori ai acestui tip de alimentatie atinge 3-4 milioane de persoane, daca nu mai mult.
Marketingul marilor marci Fast-Food este cel care atrage clientii, cu reclamele ce promoveaza
alimentatia sanatoasa, restaurantele ca loc de luat masa in familie, loc de joaca pentru copii,
momindu-i cu diverse promotii, jucarii s.a., iar gustul si mirosul, care nu sunt decat niste aditivi
alimentari(compusi chimici) sunt cei ce dau dependenta. Dezechilibrul nutritional nu este
caracterizat doar prin lipsa proportionalitatii dintre elementele nutritive, ci si prin faptul ca
produsele fast-food contin calorii goale, care nu satisfac pofta de mancare decat pe moment,
aceasta revenind destul de repede, consumatorul simtind nevoia sa manance mai mult. Pe scurt,
acesta este marele secret!: alimente procesate si tratate la maximum, fara valoare nutritiva, ce
dau dependenta, imbolnavesc si altereaza afacerile restaurantelor locale si cel mai important,
relatia familiala: masa gatita de parinti/ bunici pentru familie, fiind inlocuita de Fast-Food.
Desii restaurantele cu renume in industria fast-food au incercat de-a lungul timpului sa-si
imbunatateasca imaginea, preponderent pe cea a hranei “rapide”, prin introducerea in meniuri a
unor alimente mai sanatoasa, cum ar fi salatele sau fructele, introducerea unui sistem electronic
de calcul al valorii nutritive corespunzatoare unui meniu, sau sustinerea diferitelor campanii
umanitare, realitatea ramane aceeasi: alimentatia fast-food este deunatoare sanatatii atat prin
dezechilibrul nutritiv despre care vorbeam mai sus, cat si prin prisma sigurantei igienice.
O alta amenintare a alimentatiei fast-food, mai putin vizibila, o reprezinta dezintegrarea
familiei. Până de curând, gătitul hranei acasă şi mai ales servitul mesei era un factor de coagulare
a familiei, dar datorita facilitatilor oferite de fast-food-uri, rapiditate, numarul mare de unitati,
aceste reuniuni in familie sunt din ce in ce mai putin numeroase.
Ca o concluzie finala a studiului putem spune ca alimentatia fast-food este o amenintare
atat la adresa sanatatii, cat si una de ordin social, daca este sa observam libertatea de care
beneficiaza industria Fast-Food din partea statului roman prin nepunerea in practica a legilor ce
reglementeaza industria alimentara si de consum precum si nepunerea in practica a Legii
123/2008.
BIBLIOGRAFIE
WWW.KFC.RO
WWW.McDonalds.RO
http://en.wikipedia.org/wiki/Fast_food
http://en.wikipedia.org/wiki/KFC
http://en.wikipedia.org/wiki/McDonald%27s
http://en.wikipedia.org/wiki/Nutrition
http://www.upt.ro/socrates/erasmus/en/ghidul_bp.php
-( Ghid de Bune Practici )-
Date Statistice- DAEDALUS