. Faza III ,,Evaluarea conservarea si gestionarea ... · Faza III,,Evaluarea conservarea si...
Transcript of . Faza III ,,Evaluarea conservarea si gestionarea ... · Faza III,,Evaluarea conservarea si...
. Faza III,,Evaluarea conservarea si gestionarea resurselor genetice si biodiversitatiiagroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea si promovarea practicilor
si metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului ,,
Partener 1 ICDVV Valea Calugareasca
Partener 2SCDVV Bujoru
SCDVV BLAJDirector de proiect:Dr.ing. Tomoiagă Liliana LuciaDate de contact (Tel.,e-mail): 0258-711623; [email protected]
Partener 3SCDVV Murfatlar
Partener 4SCDVV Iasi
Partener 5INCDBH Stefanesti
PARTENERI IN CADRUL PROIECTULUI ADER 311
Proiect ADER 3.1.1./ Faza III (30.10.2017)
Obiectivul fazei III: Identificarea noilor soluţii tehnologice, eco-eficiente degestionare durabila a resurselor genetice şi biodiversităţii pentru reducerea riscurilorpatologice şi diminuarea inputurilor externe
Activităţipreconizate:
Refacerea echilibrului pradator daunator prin exploatareadurabilă a bio-resurselor naturale şi biodiversivitatii florei şifaunei utile şi daunatoare din ecosistemelor viticole şipomicole studiate
Reconstructia ecologica a solului, conservarea şi consolidareabiodiversitatii solului, evaluarea structurii faunistice acomunitatilor de artropode; reducerea eroziunii şiimbunatatirea fertilitatii solului
Conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi alebiodiversităţii, promovarea mijloacelor preventive şi a celorbiologice, identificarea de noi substanţe active fungicide şientomotoxice cu eficacitate ridicată şi impact redus asuprabiodiversitatii
Blaj Valea Calugareasca
Bujoru Murfatlar Iasi Stefanesti
Mediu 211 260 208 199 228 201
Maxim 390 444 400 500 600 400
Minim 32 86 105 100 88 88
Bogăția de specii ‐Abundenta speciilor in locatiile de studiu: Sau analizat între 80 și 100 de specii floristiceRezultate ‐ Abundenta ‐Numărul de specii/lot experimental
Cuantificarea diversității floristice ‐2017
Monitorizarea florei cu rama metrica
Rezultate generale privind cuantificarea diversitatii floristice, in cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Calugareasca, Bujoru, Murfatlar,
Iasi,Stefanesti in anul 2017
Colectarea materialului biologic –fauna utila si daunatoare -2017
Braie capcana din pasla pentru acarieni
Capcane galbene lipiciase pentru insecte cu aripi
Capcane pentru Molii
Capcane de sol tip Barber
Capcane pentru Colectare artropode in livada
Rezultate privind inventarierea faunei de Artropode septembrie 2015 - octombrie 2017
Media pe capcană (abundență) 2015 2017Blaj Tarnave 233 434Valea Calugareasca –Dealul Mare 101 208Bujoru‐ Dealul Bujoru 254 350Murfatlar 123 259Iasi Copou 212 367Stefanesti 322 523
Inventarierea Faunei
Au fost analizate in total 22.000 si 79.000 de artropode, in functie de locatie si an
Ordine reprezentate cel mai bine în studiu în număr de persoane: Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Hemiptera, Neuroptera
Rezultate generale privind inventarierea faunei de artropode, in cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Calugareasca, Bujoru, Murfatlar,
Iasi,Stefanesti in anul 2017
Abundenta,, Bogatia de specii,,
Flora Fauna2015 2017 2015 2017
BlajValea CalugareascaBujoruMurfatlarIasiStefanesti
Rezultate- specii floristice reprezentative 2017
Thlaspi aevense Polygonum convolvulus Amaranthus retuflexus
Taraxacum officinaleLolium pereneVicia sativa-măzăriche Setaria viridis-
Cirsium arvense-
Agropyron repens Plantago major Trifolium pretense Achillea millefolium
Rezultate- Fauna utila si daunatoare specii reprezentative 2017 Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae
Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae
Carabidae
Syrphidae
Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare
V4 – Benzi semanate cu plante melifere
V5 –Ogor negru
V1-inierbare naturală permanenta V2- inierbare artificială de durată
V3 inierbare temporară
Reconstructia ecologica a solului prin implementarea practicilor conservative de lucrare a solului
Inierbarea naturală- Varianta experimentala V1/ 2016Inierbarea naturală: este modul cel mai simplu si economic de intretinere a solului pe intervale deoarece consta in mentinerea si intretinerea florei spontane existente in vie.
Avantaje Dezavantaje• menţinerea biodiversivităţii-atragerea faunei utile;• speciile deja existente sunt bine adaptate conditiilor de clima si sol; • nu necesita cheltuieli pentru insamantare; • speciile componente sunt plante indicatoare;• necesarul scăzut de forţă de muncă;• limitarea numărului de treceri cu agregatele agricole;• reducerea consumului de carburanţi;• reducerea gradului de eroziune;• permiterea efectuării tratamentelor fitosanitare şi în condiţiile unor
perioade cu precipitaţii abundente;
• acoperirea solului nu se realizeaza uniform mai ales in anii secetosi;
• nu toate speciile sunt utile, unele cu frunza lata si cu radacini adanci pot face concurenta vitelor;
• unele specii se dezvolta excesiv in inaltime.
Imagini din loturile experimentale 2016
Inierbare naturala Inainte de cosire Inierbare naturala
Dupa cosire
Inierbarea semanata:V2- inierbare de durata;V3- inierbara temporara; V4- benzi semanate cu plante melifere V5-Ogor negru
• sporeste biodiversitatea• reducerea pericolului de compactare a solului;• impiedicarea eroziunii solului pe pante,• mentinerea si sporirea continutului in humus • combaterea daunelor provocate de monocultura; • diminuarea pierderilor de azot prin spalare; • franarea „oboselii” solului pentru vite.• consumurile energetice (zile-om, ore-agregat motorina) sunt mai reduse pe unitatea
de suprafatala inierbare decat la sistemul de intretinere ca ogor negru
Inierbare de durata cu trifoi alb
Inierbare temporara cu borceag
Inierbare de durata cu trifoi rosu Facelia (Phacelia tanacetifolia
Avantaje
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Enchitreide Nematode Colembole Alte grupe
12,1%
8,3%
26,3%
16,8%15,7%
12,7%
8,1%
12,7%
5,2%
28,0%
19,9%17,7%
13,1%
3,4%
Dom
inan
ţă
Rezultate generale privind biodiversitatea solului in habitatele studiate in anul 2017
Înierbat
Ogor negru
Numărul râmelor din sol este un indicatoral fertilitatii si stări
de sanatate a solului
Rezultate privind evaluarea impactului practicilor de inierbare intre-randuri asupra biodiversitatii solului
Rezultate generale privind evaluarea impactului practicilor de inierbare intre-randuri asupra,, Bogatiei speciilor,,
de Artropode 2017
Metode şi modalitati eco-eficiente de reconstructie si consolidarea biodiversitatii functionale
Consolidarea infrastructuri Agro- ecologice (IAE)
Inierbarea intre –randuri
Utilizarea metodelor non-chimice de control a bolilor si daunatorilor
Utilizarea microorganismelor
Biopreparate pe bază de bacterii sporogene
Biopreparate pe bază de extracte vegetale
Extracte apoase din ierburi
Metode biotehnice-confuzie sexuala
Colonizarea suprafetelor cu Typhlodromi
Impactul infrastructurii agro-ecologice IAEdiversitatii florei si faunei de artropode
Gard viu Arbore izolat
Coridor verde Canal colector
Taluz Zona impadurita
Impactul infrastructurii agro-ecologice (IAE)si (UAE) asupra dinamicii faunei utile si daunatoare
Reducerea nielului populatiei de specii daunatoare
Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae
Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae
Carabidae
Syrphidae
Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare
Starea de conservare a infrastructurii agroecologice IAE si UAE in conditiile anului 2017
SCDVV Blaj = 92 % ICDVV Valea Calugareasca =86% SCDVV Bujoru=92%
SCDVV Murfatlar =79% SCDVV Iasi=98% INCDH Stefanesti= 76%
Produse pe bază de preparate minerale şi chimice
Agenţilor patogeni(mană, făinare, putregai cenuşiu, etc.)
Biopreparate pe bază de ciuperci hiperparazite
Biopreparate pe bază de extracte vegetale
în combaterea manei la viţa de vie
Utilizarea de metode non-chimice pentru controlul principalilor daunatori ai vitei de vie
Entomofaunei dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)
Produselor biodinamice în combaterea afidelor şi acarienilor
Produselor fortifiante obţinute din extracte botanice de origine
naturală în combaterea insectelor dăunătoare (tripşi, cicade,
molii şi acarieni)
Biopreparate pe baza de bacterii sporogene (Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie
Utilizarea de metode non-chimice pentru controlul principalelor boli ale vitei de vie
Tinta Metode de control Specii țintă
Principalele specii Categoria Mijloacelor de control
1. Biodiversitatea Funcțională:Protejarea faunei utile, Conservarea speciilor de plante din habitat
Consolidarea și creșterea dimensiunii habitatelor Semi‐naturale IAE, UAE și a peisajului viticol: coridoare verzi, “insule cu flori, conservarea arborilor nativi, plantari pomi sau arbuşti, garduri vii, taluz inierbat, conservarea pădurilor de la periferia plantaţiilor etc.
Toate Specii utile: Typhlodromi, Crysope, Coccinelidae, Srphide, TripsiSpecii dăunătoare: acariei eriofizi și tetranichizi, moiile strugurilor, mana, făinare, putregai, etc.
‐Profilaxie‐Control biologic natural: paraziți și prădători‐Control cultural: strângerea şi arderea frunzelor cãzute şi a coardelor rezultate din tăierile în uscat,aplicarea corectă şi la timp a tãierilor în uscat si arderea materialului rezultat.
ToateToate
2. BiodiversitateaFuncțională: Protejarea faunei utile, Conservarea speciilor de plante din habitat
Inierbarea naturala permanenta; ierburi perene si anuale.
Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural
Inierbarea semanata temporara:Leguminoas Ierburi, Crucifere
Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural
Inierbarea semanata de durata; amestecuri de leguminoase si ierburi
Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural
Benzi cu plante melifere: Phacelia tanacetifolia, Ranunculus repens Salvia faniracea
Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural
3. Gerstionarea durabilă a resurselor genetice: Soiuri autohtone tolerante la factori biotici și abiotici
Utilizarea microorganismelor; Toate idem Biologică
Biopreparate pe bază de bacterii sporogene;
Toate idem Biologică
Biopreparate pe bază de extracte vegetale;
Toate idem Biologică
Extracte apoase din ierburi; Toate idem Biologică
Capcane feromonale; Toate idem Bio‐tehnică
Secvență tehnologică de gestionare durabilă a resurselor genetice și biodiversității
Conservarea şi gestionarea durabila a resurselor genetice şi biodiversitătii
agroecosistemelor viti-pomicole a devenit o necesitate. Reformele recente din cadrul
politicii comune pun accent pe ,,Stoparea pierderii biodiversitatii din UE pana in 2020
prin adoptarea de masuri de imbunatatire a furnizarii de servicii ecosistemice;
Pentru evaluarea impactului pozitiv al implementarii noilor strategii eco-eficiente de
gestionare inteligenta şi durabila a resurselor genetice şi biodiversitatii bio-resurselor, în
ecosistemele viticole si pomicole studiate au fost selectate șase loturi experimentale
demonstrative/partener/zona pe suprafete mai mari cu scopul de a face cunoscute
rezultatete obtinute de cercetare si de a extinde in productie noile strategii;
Flora și fauna utilă și dăunătoare este reprezentată, în majoritate, prin specii comune,
frecvente în ecosistemele studiate. Cele mai abundente specii florale identificate, au fost:
Agropyron repens, Capsella bursa pastoris, Galium aparine,Plantago lanceolata și
Cirsium arvense. Speciile mai rare au fost Ranunculus ficaria, Crocus, Hypericum
perforatum, Salvia pratensis și Althaea officinalis.
Cele mai reprezentative familii sunt: Asteraceae, Brassicaceae, Poaceae/Gramineae-,
Rubiaceae.Genurile care includ cele mai multe specii sunt: Capsella-260 specii,
Agropyron -258 specii, Galium – 215 specii, Genul Plantago-158 specii, Lamium – 130
specii.
În cazul celor 6 habitate luate în studiu, numărul de exemplare din entomofauna utilă a
fost în număr mai mare față de exemplarele care aparțin entomofaunei dăunătoare din
ordinele Orthoptera, Coleoptera, Lepidoptera prezenţi în probele analizate sunt specii
indiferente pentru ecosistemul viticol sau cu un potenţial de dăunare
Referitor la entomofaună, considerăm că, în condiţiile în care se va păstra sistemul actual
de folosinţă al terenurilor, aceasta își va menține o stare de conservare favorabilă.
Concluzii