Exploatarea Resurselor Naturale
Click here to load reader
-
Upload
gabriela-nicoleta-diaconescu -
Category
Documents
-
view
565 -
download
0
Transcript of Exploatarea Resurselor Naturale
ESEU
POLICIES AGAINST NATURAL RESOURCES EXPLOITATION
A aparut recent, un termen ce poate caracteriza acest inceput de mileniu: “economia ecologica”,
avand drept obiective: “Dezvoltarea Durabila pluridirectionala a economiei prin propriul sau progres,
armonia cu Natura si Umanitatea, utilizarea intregii capacitate de creatie si o politica ecologica a
sanatatii”. O astfel de abordare constituie o solutie pentru prezent si viitor. Putin utopic astazi, dar poate
ca viitorul nu va mai oferi ragazul de a sta la indoiala si de a cauta solutii de salvare.
Notiunea de Dezvoltare Durabila se refera la acel tip de dezvoltare economica care asigura
satisfacerea necesitatilor prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface
propriile cerinte. Obiectivul major al dezvoltarii durabile, acelasi pentru orice stat al lumii, de la cele
mai bogate tari pana la tarile Lumii a Treia, este satisfacerea necesitatilor si aspiratiilor, fara a
compromite viitorul urmatoarelor generatii.
Componentele esentiale ale unei strategii pentru o dezvoltare durabila sunt clar definite. Ele
prevad stabilizarea cresterii demografice, reducerea dependentei de hidrocarburi, promovarea resurselor
de energie regenerabile, conservarea solului, protejarea sistemelor biologice, reciclarea materialelor.
In acest fel, conceptul de dezvoltare durabila defineste un process de schimbare, in care
exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, dezvoltarea tehnologiei, schimbarea institutiilor se
completeaza reciproc si sporesc atat potentialul prezent, cat si pe cel viitor, de satisfacere a necesitatilor
si aspiratiilor umane.
1. Mediul ambiant, componenta a dezvoltarii durabile
Protectia mediului ambiant constituie una din problemele care preocupa omenirea din ce in ce mai
mult.
1
1
Datorita faptului ca poluarea (in toate formele ei: apa, aer, sol) este un fenomen complex si care
nu cunoaste frontiere, din anii ’80 au inceput sa se cristalizeze anumite politici de protectia mediului
ambiant.
Obiectivul afirmat al politicilor de protectia mediului inconjurator vizeaza punerea sub control a
fenomenelor de poluare care trebuie correlate cu nivelul propriu de dezvoltare a fiecarei tari in parte.
Mediul ambiant si resursele naturale au fost considerate simple instrumente ce servesc cresterii
economice, neglijandu-se costul degradarii si al pagubelor aduse mediului si sanatatii umane.
Evaluarea financiara a avantajelor pentru mediul inconjurator sau al prejudiciilor are drept scop
principal, sa permita stabilirea unor comparatii directe intre costuri si avantaje rezultate din aplicarea
unor politici de protectie in vigoare, sau in proiect.
In decursul ultimilor ani, politicile de protectie a mediului inconjurator au avut in vedere
realizarea practica a unei dezvoltari durabile. De peste 20 de ani, incepand cu Conferinta asupra
mediului de la Stockholm din 1972, omenirea a inceput sa recunoasca faptul ca problemele mediului
inconjurator sunt inseparabile de cele ale bunastarii si de procese economice in general. In acest sens a
fost stabilita Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii de pe langa ONU, care a finalizat studiile
cu o serie de recomandari.
Conceptul definit a fost denumit dezvoltare durabila , notiune introdusa din 1987 prin Raportul
Bertland si acceptarea atunci de catre reprezentantii guvernelor celor 7 tari puternic industrializate.
Dezvoltarea durabila inseamna, printre altele, urmatoarele:
1. satisfacerea cerintelor prezentului fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si
satisface propriile cerinte; aceasta presupune neafectarea elementelor cadrului natural (apa, aer, sol
etc. ) si conservarea biodiversitatii, in asa fel incat sa se poata bucura de ele si urmatoarele generatii;
2. inlocuirea criteriului pur economic, care guverneaza de multa vreme intreaga activitate umana, cu
cel al dezvoltarii armonioase si de durata, care tine seama de aspiratiile omului de a trai si activa
intr-un mediu sanatos.
3. stabilirea unor limite spatiale (pana unde?) si temporale (pentru cat timp?) ale potentialului
productiv pentru sistemul avut in atentie (regiune, localitate, padure, pasune, etc.); aceasta presupune
stabilirea si cunoasterea balantei proceselor naturale – interventie umana, capacitatea sistemelor
naturale de autoreglare – masuri de protectie initiate de societatea umana. In acest caz, dezvoltarea
durabila se combina cu ecodezvoltarea; de pilda, se impune studierea atenta a ansamblului unei
anumite regiuni si, in functie de aptitudinile principalelor componente ale acesteia, sa se stabilieasca
2
2
ce utilitati poate dobandi: folosinte agricole, industriale, rezidentiale etc. sau, din contra, padure,
pasune ori alta asociatie vegetala necesara pastrarii echilibrului om-natura.
2.1 Dezvoltarea durabila in Romania
Dezvoltarea durabila poate deveni o realitate in Romania daca se va reusi sa se elaboreze si sa se
utilizeze politicile adecvate pentru domeniul economic in conditiile gestionarii riguroase a resurselor si
ale integrarii mediului in toate activitatile.
Strategia dezvoltarii economice a Romaniei favorizeaza includerea protectiei mediului in
procesul de dezvoltare economica a unitatilor industriale, cheltuielile suplimentare destinate protectiei
mediului fiind greu de suportat, ale regasindu-se in pretul produselor finite si fiind preluate de societate.
In acelasi context, trebuie amintit ca structura actuala de productie nu poate fi rapid adaptata la
standarde occidentale de protectie a mediulu, deoarece trebuie sa indeplineasca cel putin doua conditii:
in primul rand sa garanteze durabilitatea sistemelor de care depinde economia nationala si in al doilea
rand sa satisfaca toti partenerii economici, inclusiv populatia, pentru a nu se crea inechitati, suprematii
sau tensiuni care nu pot servi ca un fundament pentru o inderdependenta si condordie de durata.
Caracteristica dominanta a evolutiei procesului economic din Romania a fost si ramane in
continuare agresivitatea asupra mediului inconjurator. In acest sens exista mentinerea unor factori
puternici de impact precum: tehnologii industriale si agricole superintensive, infrastructuri cu caracter
excesiv poluant, dimensiunile mari de concentrare a productiei, predominarea proprietatii de stat asupra
avutiei nationale, inexistenta unui cadru legislativ adecvat. Problemele perioadei de tranzitie, printre
care convulsiile de ordin politic, incetinirea dezvoltarii mecanismelor de piata, colapsul productiei,
explozia preturilor, excerbarea somajului, dezorganizarea, incompetenta birocratiei de guvernare etc.,
reprezinta tot atatea impulsuri de agravare a problemelor economice si ecologice din tara noastra.
Pentru viitorul apropiat, identificarea prioritatilor de mediu va trebui sa conduca la actiuni de
stopare a emisiilor poluante si stabilirea nivelului acestora cel putin la nivelul declinului economic.
Problemele tot mai critice se refera la cantitatea si calitatea resurselor de apa, emisiilor toxice ale
industriei, managementul deseurilor periculoase.
Pe masura redresarii economice, protectia mediului va trebui sa fie asigurata de un sistem
eficient de legi si reglementari. Trebuie avuta in vedere reglementarea tipurilor
de activitati cu efecte nefavorabile asupra sanatatii umane si implicit a mediulu. Studiile de impact
ecologic si procedurile de monitorizare a activitatilor economice vor trebui aliniate la standardele
internationale. In acest sens, de mare importanta va fi instituirea unui sistem adecvat de control si
3
3
supraveghere a implicarii normelor si reglementarilor ce urmeaza a fi adoptat pe baza noii legi a
mediului.
4.2 Legislatia mediului in Romania
Numeroase reglementari au fost adoptate in acest domeniu, de-a lungul anilor, vadind
diversitatea planurilor in care raporturile dintre om si natura implica actiuni si conduite suspuse
prevederilor legii. Astfel, in tara noastra, a fost adoptata o legislatie simpla, care precizeaza
responsabilitati in domeniul protectiei mediului ambiant: Codul Silvic (1962) , Ocrotirea Naturii (HCM
nr. 518/1964), Gospodarirea Apelor (Legea nr. 12/1972 si Legea nr. 8/1974) etc. Legea nr. 2/30
octombrie 1987 reglementeaza conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor
rationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic.
Pe baza decretului nr. 80/1974, in Romania a fost creat Consiliul National pentru Protectia
Mediului Inconjurator, organ de specialitate subordonat Guvernului, avand menirea de a coordona unitar
toate activitatile privind protectia mediului. Trebuie precizat ca protectia mediului vizeaza ansamblul
problemelor protectiei aerului, apelor, solului, ale florei si faunei, ale rezervatiilor naturale, ale
monumentelor naturii si ale asezarilor umane, iar pentru studierea si solutionarea unor aspecte de fond
ale poluarii au fost elaborate programe nationale de cercetare.
S-au abrogat legi improprii, cum ar fi: Legea nr. 1/1976 pentru adoptarea “Programului national
de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din RSR”; Legea nr. 2/1976 pentru adoptarea
“Programului national privind conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010” sau
Legea cu privire la sistarea lucrarilor de amenajare a Deltei Dunarii.
O noua lege urmeaza sa inlocuiasca Legea nr. 9/1973, care nu mai corespunde exigentelor
actuale. Ea cuprinde reglementari la scara nationala pentru domenii cu potential poluant deosebit, cum
sunt tratamentele fitosanitare, regimul de producere, utilizare si eliminare in mediu a substantelor toxice
periculoase, regimul activitatilor nucleare, protectia speciala a florei si faunei valoroase etc.
A fost de asemenea, reglementat regimul de emitere a acordurilor si a autorizatiilor in materie de
mediu, intrumente deosebit de importante pentru introducerea disciplinei in domeniul respectiv.
In ceea ce priveste prioritatile concrete ale Romaniei in acest domeniu, acestea au in vedere
realizarea sistemului de monitoring integrat al mediului, retehnologizari ale proceselor industriale,
reconstructia ecologica a zonelor Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare, Delta Dunarii, litoralul etc., dotarea cu
4
4
aparatura corespunzatoare de laborator pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu, diminuarea unor
capacitati de productie la unitatile mari poluante sau oprirea unor linii tehnologice de productie.
S-a urmarit alinierea la o serie de acorduri si conventii internationale in domeniul protectiei,
acestea devenind operabile si pe teritoriul tarii noastre.
Astfel:
Legea 5/1991 prevede aderarea Romaniei la “Conventia asupra zonelor umede de importanta
internationala; in special ca habitat al pasarilor acvatice”;
Legea 6/1991 prevede aderarea Romaniei la “Conventia de la Basel, privind controlul
transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora”;
Legea 8/1991 aproba “Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontalere pe distante lungi”;
Decretul 187/1990 accepta “Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si
natural”;
Decretul 223/1991 specifica aderarea Romaniei la “Conventia cu privire la notificarea rapida a
unui accident nuclear” si la “Conventia cu privire la asistenta, in caz de accident nuclear sau
urgenta radiologica”.
Baza logistica a actiunilor concrete pentru punerea in practica a acestor prevederi este pusa la punct
de Ministerul Mediului, sprijinit in Parlament de “Comisia pentru echilibru ecologic si protectia
mediului”.
In Romania implementarea Agendei 21 Locala se realizeaza cu sprijinul PNUD, care asigura
sursele de finantare din partea Guvernelor Marii Britanii si Canadei. Prin implementarea Agendei 21
Locale se urmareste integrarea problemelor de protectie a mediului in procesul de luare a deciziei in
sectoarele social si economic, formandu-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmareste si
implicarea publicului in monitorizarea si raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul
aplicarii Agendei 21 Locale incurajeaza participarea intregii comunitati (mediul de afaceri, organizatii
guvernamentale si neguvernamentale si chiar participarea individuala a cetatenilor) intrucat dezvoltarea
durabila se refera la o planificare pe termen lung care recunoaste interdependenta dintre factorii sociali,
economici si de mediu care afecteaza sanatatea si calitatea vietii.
Institutia principala (neguvernamentala) implicata in acest proces este Centrul National pentru
Dezvoltare Durabila care a initiat implementarea Agendei 21 pe plan local la inceput pentru noua orase.
5
5
Principalele probleme de care se ocupa CNDD sunt:
reducerea saraciei;
protectia mediului;
egalitatea intre femei si barbati;
calitatea vietii;
managementul conflictelor
In 1995 a fost elaborat primul Plan National de Actiune pentru Protectia Mediului iar in luna mai a
anului 2003 a fost lansata Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila, pentru urmatorii 25 ani.
Continutul Agendei 21
SECTIUNEA PROBLEMATICA ABORDATA
I. Dimensiunea sociala si
economica a dezvoltarii
Cooperarea internationala pentru accelerarea dezvoltarii durabile in tarile in curs de
dezvoltare si a politicilor interne corespunzatoareCombaterea sararcieiModificarea modelelor de consumDinamica demografica si durabilitateaProtejarea si promovarea conditiilor pentru sanatatea umanaPromovarea dezvoltarii asezarilor umane durabileIntegrarea mediului si a dezvoltarii in procesul de luare a deciziilor
II. Conservarea si
managementul
resurselor naturale
Protectia atmosfereiAbordarea integrata a planificarii si a managementului resurselor
teritorialeCombaterea defrisarilorManagementul ecosistemelor fragile: combaterea desertificarii si a seceteiManagementul ecosistemelor fragile: dezvoltarea durabila a zonelor montanePromovarea agriculturii durabile si a dezvoltarii ruraleConservarea diversitatii biologiceManagementul prudent al biotehnologieiProtectia oceanelor, a tuturor tipurilor de mari, incluzand marile inchise si semi inchise
si a zonelor costiere si protectia, utilizarea rationala si dezvoltarea resurselor vii ale Protectia calitatii si a cantitatii resurselor de apa dulce: aplicarea unei abordari
integrate a dezvoltarii, managementului si utilizarii resurselor de apaManagementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al substantelor toxice,
incluzand prevenirea traficului international ilegal cu produse toxice si periculoaseManagementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al deseurilor periculoase,
incluzând prevenirea traficului international illegal cu deseuri periculoase.Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al deseurilor solide si al
activitatilor de salubritate
6
6
Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu si in conditii de siguranta,
al deseurilor radioactive
III. Intarirea rolului
grupurilor majore
Actiuni la nivel global destinate dezvoltarii durabile si echitabile a femeilorCopii si tineretul in cadrul dezvoltarii durabileRecunoasterea si Intarirea rolurilor populatiilor bastinase si a comunitatilor acestoraIntarirea rolului organizatiilor neguvernamentale: partenerii dezvoltarii durabileInitiative ale autoritatilor locale pentru sprijinirea dezvoltarii durabileIntarirea rolului muncitorilor si al sindicatelorIntarirea rolului sectorului afacerilor si al industrieiComunitatea stiintifica si tehnicaIntarirea rolului agricultorilor
IV. Mijloace de
implementare
Resurse si mecanisme financiareTransferul de tehnologii mai putin poluante, cooperarea si constructia Stiinta In sprijinul dezvoltarii durabilePromovarea educatiei, constientizarii publice si a instruiriiMecanisme nationale si cooperarea internationala pentru constructia
capacitatilor in tarile in curs de dezvoltareOrganizarea institutionala la nivel internationalInstrumente si mecanisme legale internationaleInformatia, In sprijinul luarii deciziilor
Indicatori de dezvoltare durabila, cu referinta la mediu
Domenii Obiective specifice Indicatori Tinte Activitati
Schimbarea climatica
Schimbarea climatica
si energia si energia
Imbunatatirea eficientei
echipamentelor termo-
electrice;
1. Emisiile de gaze cu
efect de sera, In termeni
absoluti;
2. Emisiile de CO2/loc;
3. Consumul intern brut de
energie.
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera cu 8%, In
perioada 2008 – 2012.
Functioneaza Comisia
Nationala pentru
Schimbari climatice,
creata prin HG
1275/1996, care are
rolul sa analizeze
propunerile de
colaborare
internationala din
domeniu si sa propuna
masuri de optimizare a
aplicarii prevederilor
Conventiei Cadru a
Natiunilor Unite privind
Schimbari Climatice.
7
7
România a ratificat
Protocolul de la Kyoto
In anul 2001.
Natura si biodiversitate Ocrotirea bio-diversitatii;
Prevenirea si reducerea
procesului de desertificare;
4. Proportia terenurilor
acoperite cu paduri:
- dinamica fondului
forestier;
- dinamica Impaduririlor.
5. Suprafata ariilor
protejate pentru
asigurarea conservarii
biodiversitatii.
- Cresterea gradului de
Impadurire, de la 27%
la 35% din suprafata
tarii, pâna In anul
2040s
- Cresterea proportiei
ariilor protejate de la
2,56 sin suprafata tarii
In anul 1990, la 10% In
2015.
Pentru protectia
diversitatii biologice,
România a ratificat
Conventia privind
Diversitatea Biologica,
In anul 1992. Prioritara
este si intrarea In
vigoare a Protocolului
de la Cartagena.
In 1992 s-a Infiintat prin
lege Rezervatia
Biosferei “Delta
Dunarii”.
Pentru cresterea
gradului de Impadurire,
Strategia de Dezvoltare
pe termen lung a
Silviculturii, elaborata
de MAPAM si aprobata
de Guverul României Isi
propune doua
programe: “Pepiniere” si
“Impaduriri”.
Calitatea vietii In
mediul urban si a
mediului In general
Asigurarea unui standard
ridicat de viata din punct de
vedere al apelor;
Reducerea emisiilor de
poluare a atmosferei si
mentinerea poluantilor sub un
anumit prag pentru a evita
deterioarea sanatatii umane,
ecosistemelor si mostenirii
culturale.
6. Procentul populatiei cu
acces la sursele de apa
potabila;
7. Numarul de locuitori
care are acces la un
sistem centralizat de
alimentare cu apa;
8. Racordarea populatiei la
serviciile centralizate de
apa si canalizare;
9. Gradul de echipare cu
retele de apa a strazilor;
10. Pierderi de apa In retele
de distributie;
- Dublarea pâna In 2015
a ponderii persoanelor
care au acces la apa
potabila;
- Imbunatatirea si
dezvoltarea
infrastructurii sistemului
centralizat de
alimentare cu apa si
canalizare din
aglomeratiile umane
urbane si rurale.
S-a implementat Planul
de Investitii al MAPAM
si al Planului National
de Amenajare
Teritoriala – sectiunea
“Apa”.
S-au transpus cele 12
directive ale UE din
domeniul “Calitatii
Apelor”.
In 2001 s-au Infiintat
Comitetele de bazin In
baza Legii Apelor nr.
8
8
11. Vechimea retelei de
distribuire a apei;
12. Numarul de statii de
epurare.
13. Populatia urbana
expusa la poluarea
aerului.
107/1996.
Utilizarea resurselor
naturale si generarea
deseurilor
Administrarea resurselor
naturale mai responsabil
Imbunatatirea calitatii
resurselor de apa.
14. Colectarea deseurilor
municipale, gropile de
gunoi si incinerarile In
Kg/loc;
15. Schimbarea utilizarii
terenurilor (naturale-
agricultura-constructii);
16. Extragerea apei de
suprafata si subterane/
resursele disponibile.
Transport Pe termen mediu
si lung, România trebuie sa
pastreze un sistem de
transport echilibrat, In care
calea ferata sa detina 30 –
35% din piata de transport.
17. Volumul de marfa
transportat, raportat la
PIB;
18. Volumul de pasageri
transportati, raportat la
PIB;
19. Transportul de marfa pe
tipuri de transport;
20. Transportul de pasageri
pe tipuri de transport.
- Internalizarea costurilor
externe ale transporturilor
- Sprijin echivalent In
dezvoltarea infrastructurilor
rutiere si feroviare
- Sustinerea transporturilor
ecologice.
9
9
Concluzii
Dupa cum se observa, abordarea dezvoltarii durabile prin politicile publice nu este
nici pe departe un lucru facil. Este un proces continuu care necesita ajustari
permanente, interactiuni multiple si o interrelationare eficienta cu multe alte domenii.
Prin urmare, putem concluziona ca in Romania politicile de dezvoltare durabila sunt
strans legate de cativa factori de fond absolut obligatorii pentru ca ele sa se
transforme cu adevarat in politici publice de larga aplicare. Acesti factori sunt:
educatia, informatia, viziunea si vointa politica si cresterea economica. Desigur,
fiecare dintre acesti factori poate deveni in sine un subiect important de studiu. Prin
intermediul materialelor prezentate se incearca niste pasi initiali in privinta primilor
doi factori.
1
1
BIBLIOGRAFIE
[1]. Dumitrache Carcota
Constantin Razvan Carcota
[2]. Ion Popescu
Aurelian Bondrea
[3]. Victor Pasausanu
Ioana Maior
Alexandru Ionescu
[4]. Silviu Negut
Mihai Ielenicz
Gabrieta Apostol
[5]. *** Continutul Agendei 21
1
1
(tabel)
[6].*** Indicatori de dezvoltare
durabila, cu referinta la
mediu (tabel)
[7]. *** Dezvoltarea durabila
[8] *** Agenda 21 la nivelul
Romaniei
Dimensiuni contemporane ale
dezvoltarii durabile si competitive,
Ed. Ase, Bucuresti, 2004
Dezvoltarea durabila:o perspectiva
romaneasca
Ed. Economica, Bucuresti, 2005
Dezvoltarea durabila si protectia
mediului
Ed. Pro Universitaria, Bucuresti,
2006
Geografie fizica generala
Manual pentru clasa a IX-a
Ed. Humanitas Educational,
Bucuresti, 2002
http://www.hydrop.pub.ro/
polcurs1.pdf
http://www.insse.ro/cms/files/
evenimente/Tulcea/romana/
Toma_tabel-IDD.doc
http://ro.wikipedia.org/wiki/
Dezvoltarea_durabil%C4%83
http://www.121.ro/articole/art1881-
dezvoltarea-durabila-in-cateva-
randuri.html
1
1
[9] Held, D., McGrew, A.,
Goldblatt, D., Perraton, J.,
Transformari globale. Politica,
economie si cultura, Editura Polirom,
Iasi, 2004,
9 Held, D., McGrew, A., Goldblatt, D.,
Perraton, J., Transformari globale
. Politica,
economie si cultura, Editura Polirom,
Iasi
1
1
2004,
1
1